Sunteți pe pagina 1din 31

Universitatea din Oradea Facultatea de Inginerie Electrica si Tehnologia Informatiei

PROIECT
la disciplina

ELECTROTERMIE

Coordonator: Conf. dr. ing. Livia Bandici

Student: Irimies Adrian

Oradea 2012

Universitatea din Oradea Facultatea de Inginerie Electrica si Tehnologia Informatie

PROIECTAREA UNUI INDUCTOR


pentru incalzirea prin inductie a unei cuve cilindrice

Coordonator: Conf. dr. ing. Livia Bandici

Student: Irimies Adrian

Oradea 2012

Tema proiect: Proiectarea unui inductor pentru incalzirea prin inductie a unei cuve cilindrice

O cuva cilindrica din otel nemagnetic avand diametrul interior d2 = 1,6 [m], inaltimea h2 = 2 [m] si grosimea peretelui e = 2,71 [mm] este incalzita prin efectul curentilor indusi produsi de un inductor realizat dintr-un cadru de cupru de sectiune S = 10 [mm] infasurat in forma de elice in jurul cuvei si avand diametrul mediu de d1m = 1,75 [m] si inaltimea h1 = 1,8 [m]. Puterea necesara incalzirii cuvei P = 160 [KW] este furnizata prin alimentarea inductorului la tensiunea U = 380 [V] si frecventa f = 50 [Hz]. Rezistivitatea conductorului inductor [m] iar rezistivitatea materialului din care se realizeaza cuva este [*m].

Cuprins:
Cap I: Notiuni generale privind incalzirea prin inductie 1.1. Partile component ale instalatiei si metode de incalzire 1.2. Legea inductiei electromagnetice Cap II: Bazele generale ale calculului inductoarelor pentru incalzirea pieselor 2.1. Patrunderea campului electromagnetic si puterea transmisa piesei 2.1.1. Patrunderea campului electromagnetic in corpuri cilindrice 2.2. Influenta caracteristicilor de material asupra adancimii de patrundere 2.3. Masuri pentru cresterea puterii transferate prin inductie electromagnetica Cap III: Calculul inductorului 3.1. Determinarea valorilor adancimii de patrundere 3.2. Determinarea rezistentei electrice a peretelui lateral al cuvei si valoarea curentului Indus 3.3. Determinarea parametrilor echivalenti ai ansamblului inductor-cuva si a indicatorilor energetic ai incalzirii 3.4. Determinarea capacitatii bateriei de condensatoare necesara aducerii la unitate a factorului de putere al instalatiei 3.5. Determinarea randamentului incalzirii Concluzii Bibliografie

CAPITOLUL 1 NOTIUNI GENERALE DESPRE INCALZIREA PRIN INDUCTIE

Incalzirea prin inductie electromagnetica se bazeaza pe efectul de patrunderea a campului electromagnetic in materialele conductoare ( piesa, baie de metal) aflate intr-un camp magnetic variabil in timp. Curentii electrici turbionari determinati de tensiunile electromotoare induse conduc la incalzirea acestuia prin effect Joule. Principalele avantaje ale incalzirii prin inductie electromagnetica sunt: caldura se dezvolta in corpul care urmeaza a fi incalzit, obtinandu-se un transfer important de energie (> 1000 kW/m2) si deci o vviteza mare de incalzire;\ instalatiile sunt relative simple, fiind posibil lucrul in vid sau atmosfera controlata; posibilitatea de automatizare si functionare in flux continuu; se asigura conditii optime de munca cu o poluare redusa a mediului ambient.

Multe dintre aplicatiile incalzirii prin inductie necesita insa surse de alimentare la o frecventa diferita de cea industriala, cea ce constituie un dezavantaj, datorita cresterii costului instalatiei. Echipamentele de incalzire prin inductie pot fi impartite in patru mari categorii: a) b) c) d) Echipamente pentru topire - din aceasta categorie fac parte cuptoarele de inductie cu creuzet si cuptoarele de inductie cu canal; Echipamente de incalzire in profunzime acestea pot fi cu unul sau mai multe inductoare; Echipamente pentru tratamente termice care pot fi cu actiune continua sau discontinua; Echipamente pentru aplicatii speciale din aceasta categorie fac parte echipamentele utilizate pentru sudarea si lipirea metalelor, pentru prelucrarea materialelor semiconductoare, incalzirea recipientilor, transportul electromagnetic al metalelor topite, agitatoarele inductive, etc.

1.1.Partile componente ale instalatiei si metode de incalzire Principiul incalzirii prin inductie consta in transformarea energiei electromagnetice absorbite de piesa de lucru in energie termica. Orice corp conducator de electricitate se incalzeste prin effect Joule atunci cand este parcurs de un curent electric. Incalzirea se obtine fie aplicand la extremitatile conductorului o diferenta de potential incalzirea clasica prin rezistenta electrica fie amplasand acest conductor intr-un camp magnetic variabil in timp incalzirea prin inductie electromagnetica. In cazul unei bobine parcursa de curent alternative, acesta va crea in interiorul ca si in exteriorul bobinei un camp magnetic variabil. Daca in interiorul bobinei se introduce un corp C din material conductor, fluxul magnetic variabil in timp care traverseaza materialul, induce o tensiune electromotoare ce determina aparitia unor curenti turbionari (Foucault). Daca fluxul electromagnetic inductor 1 este alternative, de pulsatie , in piesa apar curenti indusi I2, de densitate J2, al caror sens este astfel incat fluxul lor 2 se opune fluxului inductor. Campul magnetic determinat de curentii de conductie conduce la reducerea campului magnetic rezultat in interiorul corpului. Reducerea campului magnetic rezulta in interiorul corpului. Reducerea campului magnetic resultant este cu atat mai pronuntata cu cat frecventa este mai mare. In axul corpului, campul magnetic va avea valoarea cea mai mica si va creste treptat spre exterior. Curentii electricei turbionari indusi produc caldura prin efect Joule, corpul conductor in care acestia au luat nastere se va incalzi. Bobina constituie circuitul primar sau inductor,

iar materialul conductor constituie circuitul secundar sau Indus. In acest fel echipamentele incalzite prin inductie electromagnetica, sunt, ca principiu de functionare, cu particularitatile specifice de conductie, asimilabile cu transformatoarele cu sau fara circuit magnetic, primarul fiind alimentat la frecventa industriala medie sau inalta. Aplicatiile incalzirii prin inductie nu se limiteaza la cazul cel mai frecvent al unui corp conductor plasat in interiorul unui solenoid, fiind utilizate configuratii foarte variate de inductoare ( inductoare plane, inductoare liniare, inductoare de tip tunnel etc.) si pozitii cariate ale corupului de incalzit in raport cu inductorul. Avantajul solenoidului este acela ca valoarea campului magnetic ca si inductie magnetica in interiorul acestuia pot avea valori mari. In alte configuratii se face apel la circuite care intensifica campul magnetic.

Tensiunea electromagnetica indusa e, pentu corpuri care nu sunt in miscare are expresia : e= d dt

unde d este cariatia fluxului magnetic care traverseaza corpul de incalzit in intervalul de timp dt. Puterea transformata in caldura in corpul incalzit va fi: P = R*I 2 = E2 R

In curent alternative, rezistenta electrica R are o valoare superioara rezistentei electrice in curent continuu. Cresterea rezistentei electrice este determinate de repartitia neuniforma a densitatii curentului electric in sectiunea transversala a conductorului. Coeficientul de crestere depinde de permeabilitatea magnetica, de rezistivitatea materialului si de frecventa curentului electric care parcurge inductorul. In cazul materialelor cu proprietati magnetice ( fier, otel, nichel, cobalt), la puterea disipata in material prin inductie electromagnetica, se adauga si efectul termic determinat de fenomenul de histerezis magnetic,fig. 6.2.[1] Aportul incalzirii prin histerezis este , cu atat mai pronuntat cu cat aria ciclului de histerezis este mai mare. Raportul dintre puterea Pi dezvoltata prin curenti turbionari Ph, dezvoltata prin histerezis este: Pi = a * f * H 0.4 Ph Unde: a- este o constanta dee material; f frecventa; H valoarea efectiva a campului magnetic in care se afla materialul magnetic.

Puterea disipata prin histerezis este in general mult mai mica decat cea disipata prin curenti turbionari indusi. In cazul materialelor magnetice dure, puterea Ph poate ajunge la din puterea totala disipata in material. Puterea Ph nu mai intervine dupa atingerea temperaturii corespunzatoare punctului Courie, cand permeabilitatea magnetica relative r, devine practice egala cu 1.0 ( de exemplu, materialele feromagnetice devin paramagnetice cu temperature de 760 C pentru fier, 350 C pentru nichel si 1100C pentru cobalt). Sub punctual Courie r poate lua valori ridicate astfel ca si curentul electric Indus va fi foarte diferit inainte si dupa punctual Courie. In cazul incalzirii prin inductie intalnim 3 fenomene fizice successive: transferal de energie pe cale electromagnetica de la bibina la corpul de incalzit; transferal de caldura in material pe baza energiei electrice, prin effect Joule; transferal de caldura prin conductie termica in intreaga masa a corpului.

In cazul incalzirilor clasice, unde pentru incalzirea unui corp se utilizeaza o sursa de caldura cu temperature mult mai ridicata decat a corpului, in cazul incalzirii prin inductie ccaldura este produsa cu ajutorul unei infasurari ce ramane rece in raport cu corpul de incalzit, care ulterior este adus la temperaturi foarte mari. 1.2. Legea inductiei electromagnetice Aceast lege se refer la fenomenul induciei electromagnetice care ne spune c ntotdeana atunci cnd o suprafa mrginit de un contur este strbtut de un flux magnetic variabil n timp, n lungul conturului apare o tensiune electromotoare indus. Dac conturul considerat urmrete un circuit electric nchis, t.e.m. indus d natere unui curent electric. Primul care a formulat legea induciei electromagnetice a fost Faraday care i-a dat forma prezentat ntr-unul dintre paragrafele precedente: q = Deci: cantitatea . r q (3.26) care n procesul induciei

de electricitate

electromagnetice a trecut prin seciunea transversal a circuitului ntr-un interval de timp oarecare, este egal cu raportul - luat cu semn schimbat - dintre creterea, n acelai interval de timp, a fluxului magnetic circuitului i rezistena r a circuitului. care strbate suprafaa limitat de conturul

Aceast

formulare

legii

induciei

electromagnetice

trebuie

considerat

fundamental. Atragem atenia asupra faptului c fluxul care trece prin suprafaa limitat de conturul circuitului, n general, este produs att de cureni i corpuri magnetizate, exterioare circuitului studiat, ct i de curentul din circuitul studiat Astfel, n cazul general, n expresia induciei electromagnetice, reprezint creterea fluxului rezultant, care strbate suprafaa limitat de conturul circuitului. n particular, n cazul unei variaii mici a fluxului rezultant, vom avea: dq = d r (3.27)

unde dq = i dt este cantitatea de electricitate care trece prin seciunea transversal a circuitului n intervalul de timp dt, n care fluxul variaz cu d . Vom avea astfel: i dt = sau i r = d . dt (3.29) d r (3.28)

Produsul dintre i i r reprezint cderea de tensiune de-a lungul ntregului circuit nchis. Conform celei de-a doua legi a lui Kirchhoff, cderea de tensiune este egal cu fora electromotoare care acioneaz n acest circuit. Prin urmare, trebuie s recunoatem n mrimea care st n partea dreapt a ultimei egaliti fora electromotoare (sau tensiunea electromotoare) care apare n circuit n procesul induciei electromagnetice. Avem astfel: e= d , dt (3.30)

adic, fora electromotoare indus n circuit la variaia fluxului magnetic care strbate suprafaa limitat de conturul circuitului este egal cu viteza de variaie a fluxului, luat cu semnul minus. Aceast formulare a legii induciei electromagnetice aparine lui Maxwell. Ambele formulri menionate conin variaia fluxului care strbate suprafaa limitat de conturul n care se induce fora electromotoare (f.e.m.). Deoarece o suprafa finit deschis este limitat ntotdeauna de un contur nchis, formulrile de mai sus sunt valabile numai pentru contururile nchise nu i pentru poriuni din aceste contururi. Dup cum am mai spus, liniile magnetice sunt continue pretutindeni. Datorit acestui fapt, liniile magnetice pot intra sau iei din interiorul conturului nchis, numai tind undeva acest contur. Astfel, variaia fluxului trebuie s fie egal cu numrul liniilor magnetice unitate N , tiate de contur: 9

= N . n aceste condiii, legea induciei electromagnetice poate fi scris sub forma: q = adic, cantitatea N r

(3.31)

(3.32)

de electricitate care a trecut ntr-un interval de timp oarecare prin

seciunea transversal a circuitului curentului indus este egal cu raportul - luat cu semnul minus - dintre numrul de linii magnetice unitate, tiate n acest timp de conturul circuitului i rezistena circuitului. Sub aceast form a fost dat de ctre Faraday legea induciei electromagnetice. n concepia lui Faraday, fluxul magnetic este format din totalitatea liniilor magnetice, care dup prerea lui - reprezentau elementele fizice ale fluxului, iar fiecare fenomen observat n cmp magnetic, era considerat de Faraday drept o manifestare a proprietilor speciale ale liniilor magnetice. n particular, conform acestor concepii, fenomenul induciei electromagnetice apare ori de cte ori conturul curentului indus este intersectat de liniile magnetice. Egalitatea = N trebuie s fie valabil pentru orice variaie a fluxului, produs n orice interval de timp. Astfel, la o variaie mic d = dN , expresia f.e.m. se poate scrie sub forma: e= dN . dt (3.33)

Rezult c fora electromotoare indus n circuit este egal cu viteza - luat cu semn schimbat - cu care liniile magnetice unitate taie circuitul. Aceast formulare a legii induciei electromagnetice, care rezult din formularea de baz a lui Faraday, o vom numi tot formula lui Faraday. Aplicate la circuitele nchise, formulrile lui Faraday i Maxwell sunt identice d dN = . dt dt i pentru f.e.m. care apar ntr-un circuit nchis se poate scrie ntotdeauna: e= (3.34)

Dac ns, expresia dat de Maxwell pentru f.e.m. indus, prin esena ei, poate fi utilizat numai la circuitele nchise, n schimb, expresia dat de Faraday pentru f.e.m., n care ntreaga atenie se acord numai aciunii de intersectare a circuitului de liniile de cmp magnetic, poate fi aplicat i unei poriuni de circuit. Din acest punct de vedere, ultima expresie este mai general. Tensiunea e se msoar n voli iar fluxul n weberi. Vom lua n cele ce urmeaz cazul unei bobine cu un numr n de spire i cu fluxul magnetic fascicular prin interiorul ei. 10

Legea induciei electromagnetice va avea n cazul acesta urmtoarea form: e= d ( n ) d = n . dt dt (3.35)

S considerm o poriune liniar dintr-un conductor de lungime l, care se mic cu viteza v ntr-un cmp magnetic omogen (fig. 3.11).[2] S presupunem c direcia micrii este 11erpendicular pe liniile magnetice i pe axa conductorului i pe lng acestea, presupunem c axa conductorului este 11erpendicular pe liniile magnetice. n intervalul de timp dt, poriunea de conductor se va deplasa pe o distan egal cu vdt i va descrie (va mtura) o Fig. 3.11. Conductor liniar suprafa egal cu lvdt. Toate liniile magnetice care trec prin aceast suprafa vor fi tiate de deplasat n 11erp magnetic. poriunea de conductor. Deoarece numrul liniilor magnetice unitate care trec prin unitatea de suprafa 11erpendicular pe liniile magnetice, este egal cu valoarea absolut a induciei magnetice B , numrul de linii magnetice unitate tiate de poriunea de conductor n unitatea de timp este egal cu B l v dt = B l v . Prin urmare, conform formulrii date de Faraday legii dt

induciei electromagnetice, valoarea absolut a f.e.m. induse n poriunea de conductor se poate scrie: e = Blv . (3.36) Sensul f.e.m. poate fi determinat folosind regula minii drepte. Dac se ine mna dreapt n aa fel nct liniile de inducie ptrund prin palm, iar degetul mare arat sensul micrii conductorului, degetele ntinse vor indica sensul f.e.m. Ultima expresie a f.e.m. este folosit, de obicei, pentru calculul f.e.m. induse n barele nfurrilor mainilor electrice. Este clar c aceast expresie rmne valabil pentru valoarea instantanee a f.e.m. i n cazul cnd inducia variaz n sensul micrii Fig. 3. 12. Regula minii conductorului, cu condiia ca inducia s rmn constant drepte. 11

de-a lungul conductorului. n cazul micrii cu vitez constant a conductorului, curba care exprim variaia f.e.m. n funcie de timp este asemenea curbei care reprezint variaia induciei n spaiu n sensul micrii conductorului. Folosind acest aspect, n nfurarea indusului mainii electrice se poate obine o f.e.m. a crei curb s aib forma dorit, dac la construirea mainii vom cuta s avem pentru fluxul magnetic n ntrefier o distribuie corespunztoare. n cazul general, cnd conductorul are o form oarecare i se mic ntr-un cmp neomogen, se poate scrie expresia pentru o f.e.m. infinit de mic, indus n poriunea dl a conductorului. Fie dl vectorul ndreptat de-a lungul axei conductorului, n sensul considerat convenional pozitiv i egal ca valoare cu lungimea acestei poriuni. Considerm c vectorul vitezei v Fig. 3.13. Conductor formeaz cu vectorul dl unghiul . n acest caz, suprafaa deplasat n cmp. pe care o descrie segmentul | l | n timpul dt, va fi egal cu: ds = v dt dl sin . (3.37) Reprezentnd aceast suprafa prin vectorul ds dirijat normal la ea, putem scrie: ds = v dt dl = v dl dt (3.38)

] [

unde v dl este produsul vectorial al vectorilor v i d l . Fluxul care strbate aceast

suprafa este: d = B ds = B (v dl )dt de timp dt. Prin urmare, f.e.m. indus n poriunea l este: e= d = B[v l ] = [ B v ] l = [v B ] l . dt (3.40) (3.39)

i este egal cu numrul liniilor magnetice, tiate de poriunea dl a conductorului n intervalul

La calcularea expresiei de mai s-a inut cont de proprietatea produsului mixt a trei vectori: a * (b c ) = b * (c a ) = c (a b ) = (a b )c . Rezult de aici c e>0, ceea ce nseamn c f.e.m. acioneaz n sensul pozitiv al poriunilor de conductor. Este uor s ne convingem c regula minii drepte, decurge direct din ultima formul pentru cazul particular, cnd toi vectorii B ,dl i v sunt perpendiculari ntre ei.

12

S determinm n cele ce urmeaz forma integral a legii induciei electromagnetice. tim c integrala de linie a intensitii cmpului electric ntre dou puncte este chiar tensiunea

electric ntre punctele respective: u =

E dl .

Tensiunea electromotoare se definete ca integrala de linie a intensitii cmpului electric de-a lungul unei curbe nchise adic

E dl .

Forma integral a legii induciei se poate exprima astfel: integrala de linie a intensitii cmpului electric de-a lungul unei curbe nchise oarecare este egal i de semn contrar cu derivata n raport cu timpul a fluxului magnetic prin orice suprafa deschis limitat de aceast curb. Vom avea atunci: d E dl = dt B dS .

(3.41)

Curba nchis , n principiu, poate avea orice form, putnd fi dus att prin medii conductoare ct i prin dielectrici.

13

CAPITOLUL 2 BAZELE GENERALE ALE CALCULULUI INDUCTOARELOR PENTRU INCALZIREA PIESELOR 2.1 Patrunderea campului electromagnetic si puterea transmisa piesei Pentru determinarea densitatii curentului electric turbionar Indus in conductoare massive su a puterilor dezvoltate de acestia se utilizeaza ecuatiile lui Maxwell pentru regimul cvasistationar: rotH=J rotE = B t

divH = 0 B = *H

J = *E =

1 *E

Determinad expesiile intensitatii campurilor electric si magnetic E si H se poate deduce expresia energiei electromagnetice absorbite pe unitatea de arie a conductorului,in unitatea de timp S-vectorul fluxului de energie(vectorul Poynting): S = ExH [VA / m 2 ] Aplicand primei relatii de mai sus operatorul rot se obtine: rot(rotH)=grad div H- H Avand in vedere legea fluxului magnetic se obtine: rotE=- H sau H = H t (*)

unde: -este operatorul Laplacian. Pentru campul electric solutia este data de ecuatia: E= 1 rotH

Rezolvarea ultimelor doua ecuatii se face in coordinate carteziene in cazul conductoarelor plane sau in coordonate cilindrice.

14

2.1.1 Patrunderea campului electromagnetic in corpuri cilindrice In cazul corpului cilindric de raza r0 si lungime infinita,excitat de un camp magnetic H 0 ,cu variatie sinusoidala in timp,orientat dupa axa Oz,dataorita mediului izotrop si omogen al materialului cilindrului si al uniformitatii campului magnetic la suprafata,toate marimile de stare locala ale campului electromagnetic sunt functii de coordonata r si timpul t, astfel: H=H(r,t); E=E(r,t); J=J(r,t) figura 6.7. Relatia (*) scrisa pentru cazul particular analizat,in coordinate cilindrice este: H 1 H H + = 2 r r t r

Figura 6.7. Corp cilindric conductor[1] In regim armonic in complex simplificat,ultima relatie devine: 1 d dH * r * = j * * * H r dr dr sau H (r , t ) = Im 2 * H * e jt

Prima ecuatie are ca si solute o forma speciala a functiilor de tip Besel,in care variabila este o marime complexa: r r H (r ) = A1 * J 0 * 2 j + A2 * K 0 2j

unde: J 0 este functia Bessel de speta intai si ordin zero,iar K 0 este ffunctia Bessel de speta a doua si de ordin zero. 15

Intensitatea campului electric E, rezulta din prima ecuatie a lui Maxwell, deoarece H este orientat dupa axa Oz. Componentele nenule ale lui rotH sunt cele tangentiale: E (r , t ) = E = H (r , t ) r

Sau in marimi complexe: E= dH dr a) conductor cilindric plin - in acest caz conditiile la limita pentru intensitatea campului magnetic sunt: - pentru t = 0, intensitatea campului magnetic are o valoare finite, deoarece J 0 (0) = 1 si K 0 (0) > , rezulta A2 = 0; - pentru r = r0 , H = H rezulta A0 = H0 r J0 2j .

Expresia de calcul a campului magnetic intr-un punct de raza r, este data de relatia: r J0 2j H = H0 r J0 0 2 j Intensitatea camoului electric poate fi determinate pe baza relatiei de mai sus in complex si tinand cont de expresia campului magnetic, astfel: r J0 2j dH E= = H 0 unde dr r0 J0 2j r J0 r 2 j = J1 2j unde J 1 -reprezinta functia Bessel de ordinul unu si

spata intaia, expresia intensitatii campului electric va fi: r J1 2j r E = H 0 r0 J0 2j Expresia vectorului Poynting in funcie de expresiile intensitatii campului electric si magnetic este: 16

r r J *0 2 j J1 2j * S = E * H * = H 20 * * 2 r r J *0 0 2 j J 0 0 2 j Puterea S 0 absorbita pe unitatea de arie a suprafetei cilindrului este: S 0 = H 20

( F + jG ) = P0 + iQ0 sau

S 0 = H 2 0 f 0 r ( F + jG ) Functiile F si G variaza in functie de raportul dintre diametru si adancimea de patrundere. b) conductor cilindric gol,excitat prin interior (figura 6.8) Conditiile de limita pentru campul magnetic sunt: - pentru r = ri , H = H 0 ; - pentru r = re , H = 0

Figura 6.8 Cilindru gol excitat prin interior[1] Expresia vectorului Poynting este: S0 = H 20 Functiile F si G depind de re si ri c) Conductor cilindric gol, excitat prin interior (figura 6.8) Conditiile de limita pentru campul magnetic sunt: -pentru r= re , H = H 0 ; - pentru r = ri , H = H i

( F + jG )

17

Expresia vectorului Poynting este aceeasi cu cea din relatia de mai sus iar functiile F si G se iau in graphic,daca raportul a / este prea mare(Fig. 6.9[1]).

2.2 Influenta caracteristicii de material asupra adancimii de patrundere Densitatea curentului electric in semispatiu scade de la suprafata sa catre interiorefectul Skin-dupa o curba exponentiala(fig 6.19[2]) iar scaderea este cu atat mai accentuate cu cat frecventa tensiunii de alimentare este mai mare: J(x)= J 0 * e
x /

In relatia de mai sus J 0 este densitatea curentului electric la suprafata indusului(x=0) iar este adancimea de patrundere. Rezulta : J()= J 0 /e=0.386* J 0 Curentul electric I care parcurge materialul,pentru o lungime unitara a acestuia pe directia campului magnetic inductor,ca integrala a densitatii de curent,va fi numeric egal cu aria suprafetei cuprinsa sub curba J(x).Fig 6.19[2]

18

I = J 0 * e x / * dx = J 0 * ,
0

relatie care pune in evidenta semnificatia fizica a adncimii de patrundere.Configuratia reala poate fi echivalata cu un start superficial de grosime in care densitatea de current are valoarea constanta J 0 . Intensitatea curentului electric care parcurge materialul pe o zona corespunzatoare adancimii de patrundere este: I ( ) = J 0 * * (1 1 / e) = 0.632 I Se observa ca 63.20% din curentul electric este concentart in zona adancimii de patrundere. Puterea dezvoltata in zona adancimii de patrundere este: P()=0.865*P,unde P este puterea totala disipata in semispatiu. Concentrarea puterii in zona adncimii de patrundere conditioneaza cea mai mare parte a aplicatiilor electrotermice industriale ale inductiei electromagnetice. Variatia densitatii de current electric J(x) si a puterii P(x) disipatya prin effect Joule in corpul incalzit,in functie de ordonata x raportata la adancimeade patrundere este indicate in figura 6.20 a[2],iar in figura 6.20 b[2] se prezinta diagrama vectoiala a densitatii de current din corpul incalzit in functie de acelasi transport x/.

19

Proprietatile de material variaza cu temperatura adancimea de patrundere va depinde de

a acestuia;rezulta deci ca si =f() si r = f ( H , ).

temperature dar si de intensitatea campului

magnetic H(pentru materiale magnetice) conform functiilor

Rezistivitatea materialelor a materialelor prezinta o crestere importanta la temperature de topire(fig.6.21)[2].De asemeanea,rezistivitatea variaza cu continutul de carbon c in cazul fontelor si otelurilor.(fig.6.22)[2]

Variatia cu frecventa a a dancimii de patrundere pentru diferite materiale si temperature este indicate in figura 6.23.

20

Variatia adancimii de patrundere cu este foarte redusa pentru grafit si este putin mai mare pentru materiale nemagnetice,cum ar fi cuprul,titanul,aluminiul,etc.Pentru materiale magnetice(fier,nichel,otel) aflate sub punctual de temparatura Curie C , permeabilitatea magnetica relative este puternic influentata de intensitatea campului magnetic avad valor in domeniul 5100 pentru majoritatea aplicatiilor industriale.Permeabilitata magnetica

descreste cu temperature pentru < C si scade brusc la r =1 pentru = C .(fig.6.24)[2]

21

Intr-un process de incalzire,rezistivitatea si de vatre utilizator.

r sunt marimi impuse,fiind

caracteristici ale materialului de incalzit,insa frecventa f este o marime care poate fi stabilita In functie de frecventa tensiunii de alimentare,echipemantele de incalzire prin inductie electromagnetica sunt: De joasa frecventa(f 50Hz ) ) De medie frecventa(f=6010000Hz) De inalta frecventa(f=1030kHz) De hiperfrecventa(f>300kHz).

2.3 Masuri pentru cresterea puterii transferate prin inductie electromagnetica Principalii parametrii care trebuie avuti in vedere pentru a mari puterea disipata in material sunt: Cresterea intensitatii campului magnetic respectiv cresterea numarului de amperspire( N I 1 ) ale inductorului;acesta solutie este limitata insa la sprijinul disponibil si valoarea curentului electric in inductor; Cresterea frecventei este limitata de faptul ca puterea transmisa nu variaza decat cu radacina patrata a frecventei,in timp ce inductivitatea inductorului creste direct proportional cu frecventa,ceea ce duce la limitarea puterii transmise.De asemenea,pierderile in bateria de condensatoare,suporti,etc.,cresc cu frecventaceea ce conduce la reducerea randam,entului energeic al echipamentului.Puteri specifice mari sunt obtinute pentru valori mari ale frecventei,deci corespund unor adancimi de patrundere mici si sunt utilizabile numai pentru incalziri de suprafata.In schimb,pentru incalzirea in profunzime trebuie lucrat cu adancimi de patrundere mai mari,deci cu frecvente reduse si in consecinta,cu puteri limitate; Modificarea frecventei pe durata procesului,avand in vedere ca proprietatile materialului de incalzit au o influenta importanta asupra puterii induse.Astefel,pentru materiale feromagnetice,putera tranbsmisa la o frecventa si o intensitate a campului magnetic date,este mult mai mare la o temperature sub punctual Curie decat la o temperature peste punctual Curie.Din acest motiv,unele echipamente de incalzire prin inductie folosesc 22

frecvente diferite inainte si dupa punctual Curie:frecventa de 50 Hz sub punctual Curie si frecvenata mai mare peste punctul Curie.In acest fel,se asigura o densitate ridicata a puterii transmise corpului. Rezistivitatea materialului are o influenta importanta asupra puterii transmise.Cresterea rezisstivitatii cu temperature,la cea mai mare a metalelor este un factor favorizant al incalzirii prin inductie si in special al topirii lor,rezistivitatea crescand mult la punctual de topire; Pentru materialele feromagnetice trebuie sa se aiba in vedere saturatia circuitului magnetic.La saturatie,cresterea intensitatii campului magnetic afecteaza valoarea inductiei magnetice,care ramane practice constanta.Aceasta va face ca densitatea de putere sa creasca,dar randamnetul energetic al sistemului sa scada. Cu toate limitarile indicate,puterea specifica,transmisa prin inductie depaseste considerabil cea realizata prin alte procedee clasice,de exemplu ,de 1000 de ori mai mare decat in cazul incalzirii cu radiatii infrarosii functionand la 1000C. La incalzirea de suprafata, a materialelor feroase,la frecvente mai mari de 10 kHz,sunt frecvent realizate puteri de 2...3kW / cm 2 ,in timp ce pentru incalzirea in profunzime,puterile sunt limitate la 100W/ cm 2 .

23

CAPITOLUL 3 PROIECTAREA INDUCTORULUI Principiul incalzirii prin inductie electromagnetic consta in transformarea energiei electromagnetice absorbite de piesa de lucru in energie termica. Procesul fizic consta in inducerea unor curenti turbionari in piesa de incalzit. Energia termica degajata de acesti curenti determina incalzirea piesei. Adancimea de patrundere este o marime care caracterizeaza patrunderea campului electromagnetic in conductoarele masive si reprezinta distanta de la suprafata corpului in care datorita efectului pelicular densitatea de curent scade de e ori (e = 2,71) , iar puterea activa de e 2 ori. Se poate observa ca de-a lungul adancimii de patrundere curentul total prin conductor este repartizat cu o densitate constanta daca rezistenta pe care aceasta o intampina si deci, puterea activa disipata este egala cu rezistenta si puterea din cazul real. Figura 18 a). Inductorul cu bobine si cuva b) schema electrica echivalenta a inductorului

24

3.1. Determinarea valorilor adancimilor de patrundere

1 = 503 2 = 503

1 1,78 *10 8 = 503 * = 9,4 *10 3 [m] f * r1 50 *1 2 0,85 10 6 = = 65,5 *10 3 [m] f * r2 50 *1

3.2. Determinarea rezistentei electrice a peretelui lateral al cuvei si valoarea curentului indus

R2 = 2 * I2 =

* d 2m 3,14 *1,603 = 0,85 *10 6 * = 713 *10 6 [] l * h2 0.003 * 2

P2 160000 = = 14,98[ KA] R2 713 *10 6

3.3. Determinarea parametrilor echivalenti ai ansamblului inductor-cuva si a indicatorilor energetici ai incalzirii

d h * d1m m1 = 2 * 1 * + 1m 2 1 R2 m k u * h1 * a d 2 m h1 m 0,79 3,14 *1,75 2 0,7 1,75 m1 = *1,78 *10 8 * + * 713 *10 6 = 1,1*10 3 * * 0,6 0,9 *1,8 *1,57 * 0,0094 1,603 1,8 0,6
2

25

2 d1m h2 d1m * d 2m 2 1 4 R2 1 2 n1 = * * * 0 * + 0 m * 0 d 2 m 2 h1 k u * a * m m 4h1 4h2

n1 = *

1,78 *10 8 1,75 2 4 * 713 10 6 0,7 * 0,73 * * * 314 * 4 * 3,14 *10 7 * * 7 2 0,6 314 * 4 * 3,14 *10 1,603 1,8 0,9 *1,57 * 0,0094 * 0,6

3,14 *1,75 2 3,14 *1,603 2 + 314 * 4 * 3,14 *10 7 * * 0,6 4 *1,8 4,2

n1 = 197 *10 6

Numarul de spire N1 = U m1 + n1 * I 2
2 2

380 (1,1*10 ) + (197 *10 6 ) 2 *14980


3 2

= 23

Rezistenta echivalenta a inductorului

* d1m 3,14 * 1,75 * 23 2 2 8 R1 = 1 * * N 1 = 1,78 *10 * = 0,0021[] k u * h1 * a 0,9 * 1,8 * 1.57 * 0.0094
ku = 0,9 a = 1,57 *1 Inductivitatea inductorului L1 = 0 *

* d 12m 3,14 *1,75 2 * 1 * N 12 = 4 * 3,14 *10 7 * * 0,7 * 23 2 = 6,2 * 10 4 [ H ] 4 * h1 4 * 1,8


2 * d 2m 3,14 * 1,603 2 2 * 2 * N 2 = 4 * 3,14 * 10 7 * * 0,73 * 23 = 9,25 * 10 7 [ H ] 4 * h2 4*2

Inductivitatea spirei L2 = 0 *

Inductanta mutuala

M= 0 *

* d 2m 3,14 * 1,603 2 2 * m * N 2 = 4 * 3,14 * 10 7 * * 0,6 1 = 7,6 *10 7 [ H ] 4 * h2 4*2

Reactanta inductorului X 1 = * 0 *

* d12m 3,14 * 1,75 2 * 1 * N 12 = 314 * 4 * 3,14 * 10 7 * * 0,7 * 23 2 = 19,4 10 2 [] 4h1 4 * 1,8


26

Reactanta cuvei X 2 = * 0 *

* d 22m 3,14 * 1,603 2 2 * 2 * N 2 = 314 * 4 * 3,14 * 10 7 * * 0,73 * 1 = 2,9 * 10 4 [] 4h2 4*2

Reactanta mutuala X m = * 0 *

* d 2 2m 3,141,603 2 * m * N 1 = 314 * 4 * 3,14 * 10 7 * * 0,6 * 23 = 5,4 * 10 3 [] 4h2 4*2

Rezistenta echivalenta a inductorului cuva R = R1 +


2 Xm (5,4 * 10 3 ) 2 R2 = 2,1 *10 3 + = 0,0021[] 2 R22 + X 2 (7,13 * 10 4 ) 2 + (2,9 *10 4 ) 2

Reactanta echivalenta
2 Xm 5,4 *10 3 X = X1 + 2 X 2 = 0,194 * 2,9 * 10 4 = 0,178[] 2 4 4 R2 + X 2 7,13 * 10 + 2,9 * 10

Impedanta echivalenta Z = R 2 + X 2 = (7,13 *10 4 ) 2 + 0,1782 = 0,178[] Factorul de putere cos = R 0,0021 = = 0,12 Z 0,178

3.4 Determinarea capacitatii bateriei de condensatoare necesara aducerii la unitate a factorului de putere al instalatiei X 0,178 = = 1,79 *10 2 [ F ] 2 2 *Z 314 * 0,178 3.5 Determinarea randamentul incalzirii P2 = P2 + P1 1 1 1 = = = 0,9 3 R1 1,11 2,1 1+ 1+ R R1 0,021 2,1*10 3

C=

27

Am reluat calculul pentru materialul otel magnetic cu urmatoarele date de proiectare:

r 2 = 40 2 = 7,18 *10 7 [ m] 2 = 503 2 7,18 *10 7 = 503 = 2,15 *10 4 [m] f * r2 50 * 40

Determinarea rezistentei electrice a peretelui lateral al cuvei si valoarea curentului indus

R2 = 2 * I2 =

* d 2m 3,14 *1,603 = 7,18 *10 7 * = 6,02 *10 4 [] l * h2 0,03 * 2

P2 160000 = = 16,303[ KA] R2 6,02 *10 4

Determinarea parametrilor echivalenti ai ansamblului inductor-cuva si a indicatorilor energetici ai incalzirii d h * d1m m1 = 2 * 1 * + 1m 2 * 1 * R2 m k u * h1 * a d 2 m h1 m 0,73 3,14 *1,75 1,75 m1 = *1,78 *10 8 * + * 6,68 *10 4 *1,16 = 9,32 *10 4 0,6 0,0239 1,603 d d * d 2m 1 h 4 R2 n1 = * 1m2 * 2 * 0 1 2 * 1m + 0 m * 0 d 2 m h1 k u * a * m m 4h1 4h2
2 2 2 2

n1 = *

1,78 *10 8 1,75 2 4 * 6,02 *10 4 * * 314 * 4 * 3,14 *10 7 * 6 2 314 *1,256 *10 1,603 1,8 0,9 *1,57 * 0,0094 * 0,6

0,7 * 0,73 3,14 *1,75 2 3,14 *1,6032 * + 314 * 4 * 3,14 *10 7 * * 0,6 0,6 4 *1,8 4*2

n1 = 1,98 *10 4

28

Numarul de spire N1 = U m1 + n1 * I 2
2 2

380 (9,32 * *10 ) + (1,98 *10 4 ) 2 *16302,8


4 2

= 24

Rezistenta echivalenta a inductorului

* d1m 3,14 *1,75 * 24 2 2 8 R1 = 1 * * N1 = 1,78 *10 * = 2,35 *10 3 [] k u * h1 * a 0,9 *1,8 *1,57 * 0,0094
ku = 0,9 a = 1,57 *1 Inductivitatea inductorului L1 = 0 *

* d12m 3,14 *1,75 2 * 1 * N12 = 4 * 3,14 *10 7 * * 0,7 * 24 2 = 6,7 *10 4 [ H ] 4h1 4 *1,8 * d 22m 3,14 *1,6032 2 * 2 * N 2 = 4 * 3,14 *10 7 * * 0,73 *24 2 = 9,247 *10 7 [ H ] 4h2 4*2

Inductivitatea spirei L2 = 0 *

Inductanta mutuala M= 0 *

* d 2m 3,14 *1,603 2 2 * m * N 2 = 4 * 3,14 *10 7 * * 0,6 *1 = 7,6 *10 7 [ H ] 4h2 4*2

Reactanta inductorului X 1 = * 0 *

* d12m 3,14 *1,75 2 * 1 * N12 = 314 * 4 * 3,14 *10 7 * * 0,73 * 24 2 = 0,22[] 4h1 4 *1,8 * d 22m 3,14 *1,6032 2 2 N 2 = 314 * 4 * 3,14 *10 7 * * 0,73 = 2,9 *10 4 [] 4h2 4*2 * d 2 2m 3,14 *1,6032 m N1 = 314 * 4 * 3,14 *10 7 * * 0,6 * 24 = 5,73 *10 3 [] 4h2 4*2

Reactanta cuvei X 2 = * 0 *

Reactanta mutuala X m = * 0 *

Rezistenta echivalenta a inductorului cuva

29

2 Xm (5,73 *10 3 ) 2 R = R1 + 2 R2 = 2,35 *10 3 + * 6,02 *10 4 = 0,0464[] 2 4 2 4 2 R2 + X 2 (6,02 *10 ) + (2,9 *10 )

Reactanta echivalenta X = X1 +
2 Xm 9,5207 *10 9 X 2 = 0,22 * 2,9 *10 4 = 0,198[] 2 R22 + X 2 (6,02 *10 4 ) 2 + (2,9 *10 4 ) 2

Impedanta echivalenta Z = R 2 + X 2 = 0,0464 2 + 0,198 2 = 0,4136 = 0,23[] Factorul de putere cos = R 0,0464 = = 0,229 Z 0,203

Determinarea capacitatii bateriei de condensatoare necesara aducerii la unitate a factorului de putere al instalatiei X 0,198 = = 1,53 *10 2 [ F ] 2 *Z 314 * 0,2032

C=

Determinarea randamentul incalzirii P2 = P2 + P1 1 1 1 = = = 0,949 3 R1 1 + 0,053 2,35 *10 1+ 1+ R R1 0,0464 2,35 *10 3

30

Bibliografie:

1. Livia Bandici - Electrotermie - Editura Universitatii 2004 2. Livia Bandici - Electrotermie - Aplicatii - Editura Universitatii din Oradea 2003 3. V. Fireteanu, T. Leuca - Inductie electormagnetica si tehnologii specifice. Editura Medamira Cluj-Napoca 1997; 4. M.J. Manolescu, Livia Bandici -Electrtotermie. Editura Universitatii din Oradea, 1996.

31