Sunteți pe pagina 1din 3

Nuvela realista si psihologica Moara cu Noroc de Ioan Slavici 1.

1) Realismul este un current literar specific celei de-a doua jumatati a sec 19, ce apare ca reactie la romantism si isi propune sa surprinda realitatea cotidiana in aspectele ei tipice., sa identifice legatura dintre individ si mediul social. Realismul are ca principale trasaturi reflectarea fidela a realitatii(veridicitate), rigoarea observatiilor(tehnica detaliului semnificativ), obiectivitate, analiza psihologica, tipologii umane, determinarea sociala a personajelor, stil sobru si impersonal. 1.2) Nuvela este specia genului epic cu o intindere mai intinsa decat povestirea dar mai redusa decat a romanului in care se prezinta personaje tipice in imprejurari tipice urmarindu-se evolutia unui personaj complex caracterizat. Nuvela psihologica se caracterizeaza printr-o mare forta de obiectivare la analiza psihologiva, la observatie dar si la introspectie. Naratorul surprinde gandurile personajelor, eroii se individualizaza prin modul lor verbal, scriitorul se dovedeste un bun cunoscator atat al psihologiei masculine cat si al celei feminine, conturand astfel un personaj feminin memorabil. 2)Ioan Slavici, scriitor de marca a Epocii Marilor Clasici, alaturi de Eminescu, Creanga si Caragiale, si maestru al nuvelei realiste(Ion Breazu), era de parere ca literatura nu reprezinta altceva decat o oglinda fireasca a realitati. Talentul sau exceptional se vede in descrierea si evocarea lumii taranesti a Ardealului, fiind cel care introduce o realitate populara inaintea lui Creanga(Tudor Vianu) in literatura romana. Opera scriitorului surprinde imaginea targului ardelenesc, de la sfarsitul sec al 19lea, in romanul Mara si a satului din Ardeal in nuvelele Moara cu Noroc, Padureanca, Gura satului. 3)Nuvela solida cu subiect de roman(G.Calinescu), Moara cu noroc, publicata in anul 1880 este cea mai cunoscuta scriere a lui Ion Slavici ilustrand semnificativ atat viziunea estetica a autorului, cat si tendintele sale moralizatoare. 4)Tema nuvelei este reprezentata de dorinta de inavutire, asociata unui mental colectiv de tip folcloric, care confirma idea ca setea de avere degenereaza in avaritie si degradeaza spiritul uman. 5)Incipitul si finalul concepute in simetrie delimiteaza nuvela realista, comfirmand prin vocea batranei credinta ca setea de inavutire dezumanizeaza si ca omul se subordoneaza unui destin. Aceasta mentalitate defineste si cadrul intamplarilor, lumea traditionala din Ardeal la inceput de secol 20, o societate care conserva traditii si convingeri stravechi. 6)Titlul ca si pasajul descriptiv ce fixeaza cadrul intamplarilor face referire la locul desfasurarii actiunii. Moara sugereaza macinarea sufletului si a constiintei iar roata stricata face referire la roata norocului, care se poate schimba in sens nedorit. Pasajul descriptiv surprinde in detaliu drumul spre han sugerand natura acestuia caci drumul este greu fiind nevoie de popasuri intrucat incep locurile rele. 7)Perspectiva narativa este obiectiva, naratorul este omniscient, omniprezent si extradiegetic(stie mai mult decat personajele sale). Aceasta este dublata de vocea batranei soacre cea care stie legile nescrise ale lumii satului, pastrate din generatie in generatie. Batrana este simbolul omului cu experienta de viata, ea intervenind in momente esentiale tragand anumite concluzii asemanatoare celor care apar in tragediile antice. 8)Spatiul este bine determinat, actiunea petrecandu-se in Ardeal, in zona Ineului, la sfarsitul secolului al 19lea. Exista doua repere religioase, cu o semnificatie aparte: de la Sfantul Gheorghe pana la Pasti, deci totul dureaza aproximativ un an. Sfantul Gheorghe este simbol al curajului el invingand in Biblie balaurul asa cum Ghita invinge saracia. Sarbatoarea Pastelui

simbolizeaza purificarea prin sacrificiu, focul din final si moartea personajelor atinse de rau redau sacralitatea locurilor si restaureaza echilibrul. 9)La nivel structural nuvela este formata din 17 capitole iar subiectul respecta rigorile clasice ale naratiunii, plasand in centru un personaj a carui evolutie va fi urmarita pe tot parcursul actiunii . Expozitiunea consta in prezentarea situatiei economice, familiale si sociale a lui Ghita. Nemultumit de statul sau de cizmar si de saracia pe care trebuie sa o infrunte zilnic, Ghita nu asculta sfatul soacrei sale si hotaraste sa ia in arenda pentru cativa ani carciuma de la Moara cu noroc, pentru a se face om cu stare iar un timp afacerile prospera. Echilibrul familiei se distruge in momentul in care apare Lica Samadaul, seful porcarilor de prin partea locului. Acest episod reprezinta intriga actiunii, deoarece va declansa un intreg sir de fapte ce vor avea ca efect degradarea morala si sufleteasca a eroului. Constientizand faptul ca a-l infrunta pe Lica inseamna a renunta la toata agoniseala de pana acum, Ghita ii devine complice. Treptat insa incepe sa il mustre constiinta nestiind cum sa impace dorinta de a ramane om cinstit cu tentatia banului. Se inchide in sine indepartandu-se de Ana si de familie, degradarea sa morala culminand cu juramantul stramb la procesul intentat lui Lica sub acuzatia de crima si jaf. Vrand sa se salveze il da in vileag pe Lica jandarmului Pintea, dusman de moarte a lui Lica, intinzandu-i acestuia o cursa pentru a-l prinde . Cel care va cadea insa in cursa mai intai, in punctul culminant, va fi insusi Ghita care o ucide pe Ana din gelozie, fiind dupa aceea si el omorat de Raut, omul lui Lica. Samadaul se sinucide aruncandu-se cu capul intr-un stejar uscat pentru a nu cadea in mainile jandarmului, iar slujitorii sai dau foc hanului. Deznodamantul o aduce din nou in centrul atentiei pe batrana care pune totul pe seama destinului simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat! Desi atinge aproape dimensiunile unui roman, opera isi pastreaza statul de nuvela prin actiunea liniara, existenta unui singur plan narativ si conflicul concentrat, ca si prin numarul mic de personaje implicate. 10)Se pot identifica mai multe conflicte exteriore, intre Ghita si Lica, Ghita si Ana, Ghita si societatea, ultimul fiind definitoriu pentru ca indirect, el genereaza dorinta de inavutire a protagonistului care tanjeste dupa respectul social. Conflictul interior este intre dorinta lui Ghita de a ramane om cinstit si patima lui pentru avere care implica si complicitatea alaturi de Lica. In acest conflict moral intre Binele si Raul din fiinta , scriitorul surprinde cu o finete analitica drama personajului care se degradeaza launtric dar isi constientizeaza degradarea. 11)Personajele lui Slavici nu sunt doar intruchipari schematice ale unor trasaturi umane, incadrabile in tipologii rigide, ci structuri veridice, rotunde, autoconstruindu-se permanent si dezvaluind toate componentele fiintei umane. Accentul la Slavici nu este pus pe portretul fizic ci pe cel interior moral si psihologic alcatuit de obicei din contraste, din porniri contradictorii. Personajele create au o viata interioara tensionata ele sunt in permanent conplict cu lumea si cauta necontenit o cale spre echilibrul interior. 12)In centrul nuvelei se afla Ghita, personaj prezentat in evolutie, rotund, verosimil, care concentreaza in devenirea sa intreaga problematica a nuvelei aflata sub semnul unei idei etice mascate de autor. Personajul se abate de la norma morala anuntata la inceputul nuvelei si de aceea va evolua inevitabil spre un sfarsit tragic. Este caracterizat direct dar in primul rand indirect, trasaturile sale rezultand din fapte, atitudini, relationarea cu celelalte personaje. Acestea sunt evidentiate atat prin intermediul naratiunii cat si al descrierii, dar si prin secvente de dialog si de monolog interior. Caracterizarea directa se realizeaza din perspectiva naratorului evidentiind temperamentul violent al lui Ghita care are gesturi de brutalitate atat fata de Ana cat si fata de copii. Prin autocaracterizare, Ghita isi dezvaluie lasitatea si subordonarea fata de noua sa patima ei, ce

sa-mi fac asa m-a lasat Dumnezeu; ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea, nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoasa in spinare. In mod direct Ghita este caracterizat si de alte personaje. Lica il considera om de nadejde spunandu-i tu esti om, Ghita, om cu multa ura in sufletul tau. Observandu-i transformarea, Ana ii marturiseste lui Lica ca Ghita nu e decat o muiere imbracata in straie barbatesti. Statutul initial ii confirma onestitatea caci este cizmar intr-un sat sarac dar se bucura de tihna colibei sale si de armonia caminului. Incalcand sfatul batranei, Ghita ia in arenda hanul de la Moara cu noroc cu intentia de a strange o bruma de avere pentru a se intoarce in sat si sa isi deschida atelier. Aparitia lui Lica Samadaul tulbura insa echilibrul sau interior cat si pe cel al familiei. Desi constient de pericol, Ghita nu poate rezista ispitei caci vedea bani gramada inaintea sa si i se impaienjenau parca ochii. Constientizandu-si slabiciunea isi ia masuri de precautie: isi cumpara pistoale si caini si il angajeaza pe ungurul Marti. Procesul prefacerii sale launtrice este insa ireversibil iar conflictul exterior este dublat de un acut conflict interior. Ghita devine ursuz, se aprinde pentru orice lucru de nimic, nu mai zambeste, isi descopera slabiciunile. Degradarea atrage dupa sine si remuscarea personajului care marturiseste intr-un moment de sinceritate decaderea iarta-ma, cel putin tu, caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata Pamantului. Odata cu sentimentul vinovatiei naratorul surprinde in constiinta lui Ghita si dorinta de razbunare. Ultima etapa a degradarii o reprezinta acceptul lui Ghita de asi folosi sotia drept momeala pentru Lica. Intelegand ca a fost inselat el o ucide pe Ana si sfarseste apoi in chip tragic astfel patima sa pentru bani fiind sanctionata inplan moral. Personaj rotund si comlex, Ghita se defineste si in relatie cu celelalte personaje ale nuvelei. Un element al conflictului exterior este Lica, un personaj plat, articulat pe unica dimensiune a maleficului. *Lica, este un erou tipic si reprezinta o categorie sociala caracterizata prin forta caci samadaul este un om aspru si neindurat. Este un erou romantic prin caracterul exceptional manifesta in imprejurari atipice prin forta cu care intervine in destinul oamneilor si le schimba fundamental viata. El dispretuieste femeile pe care le considera un punct vulnerabil i destinul unui barbat si se comporta ca un stapan ,are forta de a manipula oamenii pe care ii ameninta tacit asa cum se intampla cu Ghita si Ana .Existenta samadaului se rezuma la hotii ,crime amenintaripentru ca se considera stapanul absolut al hanului si al locurilor rele .Moartea sa simbolizeaza refuzul de a fi prins libertatea fiind mai importanta ioar disparitia sa anuleaza raul. *Ana, personaj feminin al nuvelei da exresie viziunii sensibile a scriitorului care s edovedeste un profund cunoscator al sufletului feminin.Ea reprezinta duiosia candoarea si inocenta.In mod direct naratorul ii surprinde portretul fizic prin intermediul unor adjective cu valoare de epitetAna era frageda si subtirica,sprintena si mladioasa.Caracterizarea indirecta dezvaluie treptat complexitatea eroinei . Dezamagita de atitudine lui Ghita si dezgistat de instrainarea lui Ana recurge la un gest de razbunare disperat . Cu ura si dispretul penru sotul nedemn setea de razbunare dar si patima pentru Lica constiinta vinovatiei este in acelasi timp si a nevinovatiei. Observatia, analiza psihologica, detaliul semnificativ,focalizarea,introspectia sunt mijloace narative ce completeaza profilul estetic al personajelor. 13)Apartinand realismului Slavici cultiva stilul sobru, anticalofil. Naratiunea obiectiva are functia de reprezentare a realitatii si se armonizeaza cu descrierea ce fixeaza coordonatele spatio temporale avand functie simbolica si de anticipare, si cu dialogul ce sustine concentrarea epica si accentueaza veridicitatea.Limbajul popular si cel regional sunt marci ale oralitatii iar intelesul moralizator este subliniat prin zicale si proverbe populare.