Sunteți pe pagina 1din 16

V. IGIENA HABITATULUI Igiena locuin{ei Dacd pand acum ne-arn ocupat de factorii naturali de rnediu. acum voul trece.

la lactorii artificiali sau cei produgi de organismul uman. Din aceastd categorie face parte qi habitatul. La inceput locuinta a reprezentat un climat de proteclie fatd de factorii necorespunzdtori ai mediului. Ori incet. incet. ea a evoluat incAt astdzi Organiza{ia Mondiali a SAndtdtii considerd locuinta ca locul unde omul igi petrece cea nrai mare parte a tirnpului. se odilinegte qiigi reface fbrlade rrunci, muncegte gi se distreazainlr-un mod cdt rnai pl6cut. Locuinta are rrrultiple influenle asupra organisnrului. Printre primele cercetdri in acest sens au fbst cele ale lui Peter Franl< care s-a ocupat de rela{ia dintre locuinta ;i tuberculozi. Mai tArziu aceste preocupdri s-au extins gi la alte_boli in primul rAnd cele aerogene, aga cum arn v6zut anterior. Dar. ;i unele boli digestive infectloase ca f-ebra tifoidS, dizenteria, diareile de toate fblurile gi chiar hepatita viralf, pot fi legate de locuin![ in special de aprovizionarea cu ap6, indepdrtarea rezidiilor lichide gi solide, pdstrarea alimentelor, mai ales a celor
1.

perisabile. etc.

O serie de boli ca rahitismul, tulburdrile de vedere. cregterea qi dezvoltareacopiilor gi altele pot fi produse de irrsuficienta insorire a locuinfei. de lipsa sau insuflcienfa radia{iilor lunrinoase gi a ultravioletelor. Reumatismul, artrozele, arnigdalitele Ei altele pot fi induse de urniditatea crescutd din locuintd ca gi alergiile legate de igrasie gidezvoltarea unor ciuperci pe pere{ii igrasiogi. Diversele accidente sau fracturi, luxatii gi entorse produse prin alunecdri si cdderi irr locuinti sau pe scara mai frecvente la copii qi persoanele in vArstS, electrocutirile datorate prizelor prost arnplasate gi neasigurate, intoxica{ii diverse cu gaze (CO) gi substan{e toxice (pesticide) gi chiar medicamente nrai ales colorate, considerate de copii ca bomboane "etc. se pot produce tiecvent in locuin{e. Organiza{ia Mondiald a SAnAtAtii consider[ cd accidentele de locuintd ocupa locul 2 dupd cele de circula{ie giinaintea celor de muncb. Datoritd acestor rnultiple situatii privind relatia dintre locuinti gi s[n6tate Organiza{ia Mondiali a SinAtAtii a stabilit 3 conditii pe care trebuie sd le indeplineascd o locuinti pentrur a fr corrsiderata salubra gi allurne: l. Sd satisfaca nevoile fiziologice gi psihologice ale organismului uman. 2. Si nLr aducd nocivitbti ca infecfii. intbstafii, intoxica{ii gi acciclente. 3. Si asigure confortul necesar individului gi farniliei sale. Pentru a corespunde acestor conditii orice locuin{d trebuie sd respecte anumite recornauddri sanitare gi anume: l. Solut pe care se construiegte o locuinfd trebuie sd fie salubru cu api subterand la I m sub fundatie, uqor inclinat pentru a pennite scurgerea apelor de giroire. 2. Orierrtarea locuin{ei cea mai bund pentru zona noastrd climaticd, este cea sudicd. sud esticd gi sud vesticd. Orientarea nordicd nu pennite pdtrunderea in locuinfi a radialiei solare dupd arniaza cAnd soarele aincdlzit aerul, solul, obiectele gi intreaga energie termicd (52% din radiafia solard) incdlzegte puternic locuinfa iar orientarea esticiin cAmpia Dundrii gi sud estul rnoldovei este donrinatd iarna de vdntul rece de la est (crivdful) care rdcegte puternic locuinta. Desigur insd cd nu toate inciperile unei locuin{e trebuie sd respecte oricntarea cea nrai bund, ci anumite inciperi ca dormitorul, camera copiilor, carnera de zi, in timp ce celelalte pot avea gi alte orientdri. Chiar unele trebuie sd aibd orientare ca bucdtdria spre nord pentru a nu se supraincdlzi, baia, WC gt altele pot avea orice orientare. Clu cAt nunrS.rul camerelor unei locuinte este rrai mic. cu atAt orientarea trebuie sd fie ntai bund; garsoniera trebuie sd aibd cea mai buni orientare.

3. Materialele de construclie - pot fi naturale (piatri, lemnul, cdramida) gi artificialc (masele plastice, sticla, betonul). Indiferent insd, ele trebuie sa indeplineascd cAteva conclitii gi anume: sd fie termoizolante sau sh nu permitd temperatLrrii exterioare sd pdtrLrnda u;or in locuintd (ex. cdrdmida celulard). sd lie hidroizolante sau sd nLr perrnita apei meteorice sa pitrundd in acoperiqul sau pere{ii locuinfei, sa lle fonoizolante sau si nu perrnitf, zgornotul din exterior sau din alte incaperi sd strlbat[ ugor ugor pere{ii locuintei, sd fle rezistenta gi sd
fie pe cdt posibil ignifugd ugor de intretinut gi curdlat. 4. Plani/icarea interiourd. OrganizaLia Mondiala a Sindtdtii considerd ca fiecare familie trebuie sd beneficieze de o locuin{d, conlocuirea este inadmisibild. Mai mult chiar cere ca t'iecare persoani sd beneficieze de o incdpere sau cLl alte cuvinte numdrul de inclperi de locuit sd fie egal cu numirul de persoane.Cel rnult numirul de incdperi de locuit si fi-e egal cu numdrul persoanelor minus l, cei2 pirinli pot avea o incipere sau 2 copii mirrori de acelagi sex de asemenea pot locui intr-o singurd incdpere. Psihologii sustin ca numdrul incdperilor de locuit trebuie sd tie egal cu numdrul persoanelor plus l. respectiv o camerd de rela{ii, de intAlnire cu persoane din afara familiei. in ceea ce privegte suprafata locuinlei (fbrd anexe) trebuie sa asigure l0-16 rnr. De asemenea inillimea inc[perilor de locuit trebLrie sd depSgeasci indl{imea medie a unei persoane cu I m; tot ceea ce se gdsegte peste I rn reprezintd aer care nu intrd in procesul respiraliei, sau altfel zis, indl{imea medie a incdperilor de locuit trebuie sd fle de 2.70 -2.80 m. De aicigicubajulnecesarde 30-35 m2, pentru o persoand. 5. Anexele locuinlei. in afara incdperilor de locuit, care tbrmeaza. cea rnai rnale parle ainciperilor unei locuin{e, aceastatrebuie sa beneficieze de o serie de anexe obligatorii
ca:

- bucdtdrie cu sau fdr[ loc de luarea nresei este absolut obligatorie. BLrcatdria este gi o incdpere care produce anunrite nocivititi ca: aburi, nriros, gaze (oxid de carbon) insd cdldur[ etc. De aceea, pentru ca acestea sd nu se rdspAndeasca in toatd locuinta. bucitiria trebuie si fle bine ventilata in exterior. Aceasta se poate reahza fie printr-o deschidere suflcientd ca suprafafd acoperitd cLr gri16 care se poate inchide la nevoie, fle cu o posibilitate de exhaustare a aerului interior in afarl printr-o hotd de ventila{ie amplasata fie deasLrpra aragazului sau rnaginii de gdtit (chiar electricd). - baia cu W.C. impreund sau separat de asemenea obligatorie gi de asernenea cu producere de nocivitbli aserndnatoare cu cele de la bucathrie. De aceea gi baia (;i WC) trebuie ventilate gi tot in exterior. Sisternele de ventilatie prin horn care se deschicle pe acoperigul clddirii, nu sunt reconrandabile, deoarece pot fi eficiente atAt timp cat ditbrenta de temperaturd intre interior gi exterior este mare (vara-iarna) dar inceteaza cdnd ternperatura devine ega[6 sau apropiatd (primdvara-toamna). - spdldtoriile si usciitoriile existente mai ales in cazul locuin{elor rnLrltifamiliare (tip bloc), par a fi utilizate din ce in ce rnai pu{in ast[zi gi i;i pot gdsi o alti utilizare ca loc de pdstrare a ustensilelor de cur5(enie ale femeilor de servicir-r. - cdmara, deosebit de irnportantd pentru pdstrarea a[irnentelor perisabilc a$a curn este construitd in rniilocul incdperilor de locuit, nu-gi rnai indeplinegte rnisiunea ;i este'inlocLritl cu fiigiderul sau congelatoruI de mare capacitate. - in schirrb garujul devine din ce in ce mai necesar. Dar gi garajul prezinta un efement nociv prin zgomotul produs de autovehiool ;i gazele de egapament prodLrse. etc. fapt pentru care nu se recomand[ sd tle construit in cl6direa de locuit ci la oarecare distarr[a de l0 - l5 rn fati de cladirile de locr-rit. - Ambianta lermicd sau microclimatul reprezinta totalitatea t-actorilor de rnediu care influenfeazd schirnbulde cdldura intre organism gi mediul sdu inconjurator. De f-apt arnbiarrfa terrnica influenteaza in mod direct pierderea de cdldura (terrloliza) qi indirect proclucerea de caldura (termogeneza) cele 2 mecanisnle care fbrmeaza procesul de termoreglale al organismului uman. Pierderea de cdldurd a organisnrului uman se realizeazd prin:
2

a. con(lltclie sau contactul direct intre organism Ei obiectele cu care vine in contact direct; ea reprezintd aprox. 5% din totalulcdldurii pierdute gi poate ti negti.latd. b. radiulia sau unde electromagnetice (radiatii calorice) cdtre obiectele gi suprafe{ele inconiuratoare; ea se produce giin vid gi depinde nuurai de diferen{a de cdldurd dintre aceste obiecte gi suprafa{a organismului uman. Ea reprezintd aprox. 45oA din totalul cdldurii pierdute, organisnrul urnan fiind obignuit inconjurat de obiecte mai reci. Dar, el poate cAgtiga cdldurd de la aceste obiecte tot prin unde electrornagnetice daci acestea sunt rnai calde decAt organisrnul (cuptoare, for-ie etc). Obignuit onrul se gisegte inconjurat de obiecte mai reci saLr cu alte cuvinte se gasegte intr-o radialie negativa, dar poate sa se giseasci gi intr-o radiatie pozitivd. c. conveclia reprezinta pierderea de cdldurd cdtre aerul inconjurdtor. $i acesta este obignuit mai rece decAt organismul uman; el in contact cu organismul respectiv cu suprafatd cutanati a organismului. se incdlzeEte qi se deplaseazd in spaliu, in locul lui vine alt aer rece care se incdlze;te gi la rAndul lui se deplaseaz5. Aceastd miqcare a aerului poarta denulrirea de conveclie si este determinat5 de diferen{a de cildurd intre aer qi organism. Dar intervine alSturi de temperatura aerului gi urniditatea acestuia, respectiv de cantitatea de vapori de apd din aer, apa fiind rnai bund conducdtoare de cdlduri decAt aerul, un aer mai umed va absorbi mai rnulti cdldura decAt un aer uscat. Prin conveclie se pierde aprox. l5 20%o din totalul c[ldurii pierdute. d. evaJtorurea reprezintd al 4 lea mecanism de pierdere a cdldurii. Daca temperatura acrului se apropie de cea a organisntului pierderea prin convec{ie devine din ce in ce rnai micd qi intervine evaporarea sau pierderea de cdlduri prin transfonnarea in valori a apei de la suprafa{a corpului. De altf-el aceastd pierdere se petrece' gi la ternperaturi mai.joase dar nu este evidenta gi se nurnegte perspirafie insensibila; ea devine mai evidentd in momentul cAnd apare sudalia sau transpira{ia cAnd pierderea prin evaporare este mai nrare. Ea reprezintd in .jur de 30o/o din totalul cdldurii pierdute gi este determinatd sau influenfatd de urniditatea aerului sau cantitatea de vapori de apd din aer; cdnd aceasta este mare posibilitatea de a prlmi vapori de apd de la organism scade gi invers. in plus, in afara de umiditatea aerului evaporarea ca gi convec{ia de altfel este influenfatl gi de migcarea aerului. in cazul unor rrigclri rnai puternice pierderea aIAfi prin conveclie cAt qi prin evaporare cregte datoritd aducerii in contact cu organisrnul uman a unei mase de aer mai rece gi mai uscat. in concluzie se poate aflrrna cd factorii de rnediu care fbrmeazd ambianla termicd sunt 4 gi anunre: ternperatura aerului care inf'luenteazdpierderea de cilduri prin evaporare. rnigcaiea aerului care influenleazd pierderea de cildurd atdt prin convec{ie cAt gi prin evaporare gi temperatura obiectelor Ei suprafblelor care influen{eazd pierderea de cdldurd prin
rad ia{ie.

in cazul unui aer cald gi noi in{elegem un aer cald, care are temperatura crescutd, umiditate crescutI, rnigcare redusi gi o radialie pozilivd, organismul reaclioneazd adaptativ prin cregterea frecven{ei gi arnplitudinii respiratorii. cregterea frecven{ei pulsului, scdderea tensiunii arteriale. cregterea cantitdtii de apd pierdutd prin sudalie gi odatd cu ea gi cea a sirurilor minerale indeosebi a clorurii de sodiu. scdderea cantitdtii de urind uneori chiar prin aparitia de albumind gi/sau leucocite qi chiar hernatii, scdderea secrefiilor digestive, inclusiv a acidului clorhidric cu aparilia de dispepsii, aparifia oboselii, a adinarniei, care poate merge pAnd lalipotimie. ln condiliile unui aer cald pot apdrea gi fenornene nrai grave ca qocul ternric datoritd inrragazindrii de cdldurd in organisrn gi creqterea temperaturii corpului pdnd la 42-43nC, sau a colapsului termic sau prabu;irea tensiunii arteriale datoriti vasodilatatiei perif'erice foarte
putern ice.

Dacd ambianta termicd nu este prea rnare, dar se prelungegte mult timp pot apare,

dezechilibrul hidro-electrolitic prin pierderea unei mari cantitdti de ap[ gi electroliti caracterizati prin sete pute rnici qi contractii musculare tonice gi clasice. lnvers in cazul unei ambiante termice reci caracterizatd prin temperatura aerului

scdzut6, umiditate crescut6, migcarea aerului puternicd gi radia(ia negativl organismul reaclioneazd prin sciderea fiecven{ei qi arrplitudinii respira{iei cu cregterea consumului de oxigen, scdderea frecvenlei pulsului gi cregterea tensiunii arteriale datoritd vasoconstrictici periferice, creqterea cantitdtii de urind eliminatb gi a fiecventei mictiunilor (poliLrrie gi polakiurie) gi frecven{a apariliei hematuriei, aparilia de contraclii muscular" gi .r.q;t.r.u termogenezei pentru a suplini pierderea de cdldurd. Ca fenomene patologice menliondm aparifia de tulburdri ischemice mai ales la extremitdti, aparilia unor pareze gi/sau paraliz.ii ale unor nervi cranieni ca trigemerrul gi f-acialul cel mai frecvent gi bineinleles scaderea capacitdlii irnunobiologice a organ-isrnului cLr contractarea unor infectii locale (faringite, laringite, rinite) sau chiar boli denunrite afiigorc ca nefrita, pneumonia, reumatismul articular acLrt gi altele. olganismul poate intra chiar irr hiperterrnie. ln toate aceste cazuri desigur cd trebuie lLrate nigte mdsuri care sd nLr permita producerea tulburdri [or grave descrise mai sus. Dar, pentru aceasta este nevoie si se cunoascf, care sunt conditiile pe care trebuie sd le indeplineasci ambianta termicd pentru a li corespunzdtoare necesitSlilor organismului uman sau stabilirea unor indicatori care sd arate o
ambian{5 term icd corespu nzdtoare. Din acest punct de vedere se cunosc mai multi indicatori ca: 1. Indicatorii fizici reprezenta{i de o serie de aparate care sd integreze cei 4 tactori ai ambianfei intr-un singur indicator global care va caracteriza arnbianta. in decursul timpLrlui sau descris mai multe asemenea aparate ca: globtermornetrul, katatermometrul, termometrul

ele nu beneficia ca organismul uman de un mecanism de termoreglare care sa cliriieze adaptarea la factorii de mediu ai ambiantei. De aceea s-a decis cd nici unul din aceste aparate nu poate fi folosit ca atare sau cd indicatorii flzici nu pot fi considerati corespLrnzitori. Men{iondm totugi cd trnul din aceste aparate gi anume katatermometrul. imaginat de Lrn profesor de fiziologie de la Londra, Hill, poate fi utilizat cLr succes. Conform clatelor stabilite de Hill, atunci cdnd pierderea de cdldura inregistratd de katatermometru este intre 4'5 - 6,5 calorii pe minut, organismul se gdsegte intr-o ambianfa termicd corespunzdtoare. Peste 6,5 calorii avem de a f-ace cu o ambian{i rece gi sub 4,5 calorii cu o ambiantd termica calda gitotugi el ntt se fblosegte dat fiind lipsa mecanismului de lernroreglare a aparatulLri. A aparut in acest caz necesitatea gbsirii unor indicatori mai buni gi bineinteles ca

rezullant, cupateoscopul gi altele. Dar, degi aceste aparate puteau pierde cildura ca yi organismul uman dacd erau incdlzite la temperatura acesteia (36,5"C) totu;;i nici unul clintre

de ambianla terrnicd sau cu alte cuvinte s-au adresat unor indicatori fiziologici

cercetdtorii s-au adresat organisntului uman care aga cutn atn vdzut reactioneazdadaptiv f atd
ca

temperatura corpului. temperatura cutanatd, procesul sudoral, etc. In ceea ce privegte lemperalwa culcmuta se gtie cd omul este un homeoterm la interior dar este un heteroterm la exterior, respectiv igi rnodifici temperatura pielii in firnctie de arnbianta taranca in care se gdsegte, respectiv scade intr-o ambianti terrricd rece;;i crc$te intr-o ambiantd termica cald5. Pentru o bund interpretare a temperaturii cutanate este insd necesar sd cunoagtem cdteva din caracteristicile acesteia gi anume: Temperatura cutanatd ntt este aceiagi pe toata suprafbla corpLllui ; ea este rnai mare la nivelul fiun{ii, a toracelui gi mai micd la nivelul extremitdtilor (rnAini, picioare). irr mod nornral existd o dif-erentd intre ternperatura fiunlii (32-33"C) gi degetul ntare cle [a picior (26 -27'C) diferenle cunoscute sub denurnirea de gratlient termic. Cu cAt aceastd diferen{a creqte sau scade faF de datele ardtate nrai sus se considera cd arnbianfa termicl este necorespunzdtoare 9i organismul face eforturi pentru mentinerea homeotermie i. De asemenea determinarea repetati a temperaturii cutanate in acelagi punct trebuie sa dea acelagi rezultat sau diferente foarte mici, fapt denumit plutoul termic'. $i in acest caz aparitia unor dil-eren{e mari (peste 0,lo C) aratd existenta unei ambiante terntice necorespunzdtoare, gi in acest caz apar eforturi de termoreglare. In fine. determinarea temperaturii cutanate in zone simetrice ale supraf'etei corpulLri"

trebuie s[ dea acelagi rezultat situatie denumitd simelria lermicd. Lipsa acestei simetrii arata de asemenea o ambian{d tennicd necorespunzitoare;;i eforluri de termoreglare din paftea organisnrului uman. 2. Un al doilea indicator fiziologic este pul,sul a cdrui frecvenfi am vdzut cd cre;te sau scade in functie de ambianta terrnicd caldd sau rece. S-a constatat cd frecvenfa pulsului crcgte cu 33 de b6tAi pe minut dacd temperatura corpului creqte cu un grad. Pulsul este folosit unei arrbian{e caldel el nu trebuie sd creascl nrai rnult de 120 batii pe minut, peste care anrbianta devine necorespunzdtoare. 3. [Jn alt indicator fiziologic este procesul sudoral. In primul rAnd in locuin![ omul nu trebuie sd transpire. aparitia transpiraliei este un indicator de lipsd de confort termic. Dar, avem qi indicatori cantitativi cum sunt: HSI sau heats stress index sau indexul stressant la cildurd care reprezintd. raportul intre cantitatea de apd evaporatd intr-o anumitf, arnbian!6 termica fa!6 de cantitatea de apd evaporatd pentru menfinerea homeoterrniei, el trebuie si fie egal cu l. orice cregtere peste I ara1d, ambian{d necorespunzdtoare. Au fost insS autori care au considerat cd evaporarea nu este un fbnomen fiziologic ci cel mult biofrzic gi nu au acceptat acest indicator. Aceasta a condus la elaborarea altui indicator gi anume ITS sau indicatorul stresant ternric reprezentat prin cantitatea de api sudatd intr-o anumitl arnbiantd termicd fatd de cantitatea de apd sudat[ pentru menfinerea homeotermiei. ori sLrdatia este un proces fiziologic. Acest indicator a fost acceptat. 4. Desigur cd s-ar putea tblosi gi alti indicatori fiziologici dar un cercetdtor englez Robinson a constatat ca rezultatele ob{inute cu indicatorii fiziologici nu apar unitare. nu merg to{ii in acelagi sens. Astfel, un rezultat se obline cu frecvenla pulsului qi altul cu procesul sudoral. Cu alte cuvinte nici indicatorii fiziologici nu apar corespunzdtori. De aceea a pf,rut necesitatea gdsirii unor indicatori mai buni. lucru care a fost realizat de cercetatorul american Yaglaw. Acesta a tblosit indicatorii p,sihologici, subiectivi respectiv senzatia de cbldurd a organismului intr-o-anurnitd arnbiantd termicS. El a plecat de la un principiLr gi anume ca organismul uman pus intr-o ambianfd termica cu o temperaturd de (X"C) la o umiditate maximd (100%) gi lipsa de rr.rigcare (0 m/sec) inregistreazd exact temperatura mediului (X'C). Desigur cd omul nu poate exprima aceast[, senza{ie in grade ci in senza{ie: cald rece, plicut, etc. Astfel, plecdnd de la aceasta premisd a efectuat urmdtoarea experienfd intr-o camerd climatic6, cu parametri reglabili: 20'C temperatura cu 100% unriditate Ei 0 rn/sec migcare intrebdnd persoanele ce senzalie simt dacd au spus pldcutt au inregistrat 20" temperaturd. Modificdnd parametri respectivi la 22"C temperatura cu 80% umiditate gi 0 rn/sec migcare. sau altfel spus a permis o pierdere de cdldur[ prin evaporare la o ternperaturd rnai crescutd. dacd persoanele au declarat ca au aceiagi senza{ie inseamnd ca au inregi strat aceiaqi tem peratur[ 20"C. in trne, rnodificAnd gi migcarea la 0.2 nr/sec la o temperatura de 24"C Si o umiditate tot de 80% deci facilitAnd o pierdere de cildurd in plus la temperaturd mai mare dacf, persoanele au ardtat aceiagi senzafie, ele au inregistrat tot 20'C. Contbrm teoriei lui Yaglaw toate modificdrile parametrilor ambianfei termice (temperaturd, umiditate, migcare) care dau aceiagi senza(ie termica sunt echivalente iar senzatia inregistrat[ poartd denumirea de tenperoturd efectivd sau efectul asupra senza{iei termice a organismului data de diferite variafii ale parametrilor de arnbiantd termica. in cadrul acestei temperaturi Yaglaw a stabilit o zond de confort termic, respectiv de senza{ie corespunzdtoare. Ea este pentru Statele Unite ale Americii egald cu l9o temperaturd et'ectivd gi 23" temperatur5 efectiva pentru vard cu o linie optimd \a21" temperaturd efectivd ;i de l7o temperaturf, efectivd gi 21" temperaturd efbctivl pentru iarna cu o linie optima de 19" temperaturi el'ectivi. Limitele atdt maxinri cdt gi minima atAt de vari cdt gi de iarnd corespund la un procent de cel putin 50% din persoanele interogate iar linia optima la un procent de 100%. De aici se poate vedea ci avem doud zone de confbrt: una de vard gi alta de iarnd sau cu alte cuvinte senzafia ternricd este influentatd de nracroclima din jur, mai mult chiar aceasta

t/

aral{! ciL pe suprafata pdmdntului zona de confbrl depinde de clirna respectivd (rece, calda. temperatd etc.) sau cd fiecare zond sau lard trebLrie sd-gi determine propria zond de confbrt termic. Pentru RomAnia s-a ales aceiagi zond de confoft terntic ca gi in Statele Unite clirra fiind aceiagi gi s-a dovedit prin cercetdri efectuate la munte, la deal, la ges, in zoni de stepd (Dobrogea) cd aceasti zond de confofi termic a corespuns.

in

plus, trebuie amintit cd Yaglaw

a experimentat pe persoane adulte, ceea ce

inseamnd ca pentru copii avem alt1 zond de confbrt termic, mai mare deoarece pierclerea lor de cdldurd pe unitatea de suprafald este mai mare decAt la adult, avdnd Lrn metabolisnr mai crescut, vascularizalie mai superficiald, o piele mai subtire etc. De asemenea Yaglaw a experimentat pe persoane cu o munc[ sedentard- deci peltru cei care efeclueazd o munca fizicd mai intensd este nevoie de o zona de confbrt lermic nrai scdzutd, pentru a pierde excesul de cdldura produs in organism prin efbrtul fizic depus. Yaglow a experimentat pe persoane sdndtoase, dar pot fi gi persoarre sLrl-eripcle clc diferite afectiuni, pentru acestea este nevoie in general de o zon[ de confort ceva rrrai riclicata decAt pentru persoanele sdndtoase.

Mai pot interveni gi algi factori ca alimentatia, imbrdcdmintea qi altii, mai pLr(i1 importan{i care ar putea fi luati in considerare. Se pare deci cd Yaglaw a reugit s[ stabileascd un indicator corespunzdtor. Dar. Yaglarv a lbcut o eroare gi anume a luat in calcul 3 factori de mediu (temperatLrra aerului.
umiditatea aerului gi migcarea aerutui) gi a pierdLrt ternperatura obiectelor gi supral-etelor care inf'luenteazd pierderea de caldLrrS, prin radiatie egalS cu aprox. 45%o din totalul cdldurii pierdute.

Dar, aceasta lipsa a fbst inldturatd de cercetatorul lrancez Misnarcl care a inlocuit
temperatura aerului, cu temperatura ambian{ei sau rnedia, ponderatd intre temperatura aerului gi cea a obiectelor gi suprafetelor. T aer x 0,45 + T. obiect supr. X 0,5512 Dupd cum se vede el a addugat un coeflcient de cregtere a temperaturii. cu valoare

diferita 9i anume mai mic pentru aer gi mai mare pentru obiecte gi supraf-ete deoarece pierderea de cdldurd prin radiatie influenlati de temperatura obiectelor qi supral'etelor este mai mare decAt pierderea de cdldurb prin convec{ie influenfatd de temperatura aerLrlui. Aceastd temperaluro ambianta inlocuiegte temperatura aerului in calculul lui Yaglarv iar rezultatul nu se mai nunregte temperaturd efectivd ci temperaturd echivalent efbctivd. insa
zonele de contbrt au rdmas aceleagi.

Dar, in aceiagi inclpere putem gdsi in acelagi timp gi persoane adulte gi copii

E;i

persoane sf,ndtoase gi persoane suferinde ori nu putem realiza in aceiagi incapere nrai multe zone de confbrt de aceea in afara acestor zone s-au stabilit o serie de valori indivicluale ale

paranretrilor arnbianlei termice in interiorul ciror se realizeazA zone de confbrt ternric. Acestea sunt: l8-22"C temperatura.35-65% umiditate,0,l-0,3 m/sec migcare a aerLrlLri pi o dif-erent[ de maxitnum 4oC intre temperatura obiectelor gi supraf-elelor gi temperatura
aerulu i.

incdlzitttl locuin{ei. Nu totdeauna se intdlnesc in locuinfe pararnetri corespunzdtori ai arnbianlei termice. de aceea exista posibilitdtile modificdrii acestor parametri. Cel lnai frecvent avem de a f'ace cu o ambianld terrnicb, rece, caz in care se incalzegte locLrirrta. Mentiondm cd nu se incdlzesc persoanele din locuintd ci arnbianta termica. Aceasta se poate realiza prin incdlzitul local gi incdlzitul central. Incdlzitul local se realizeazd prin sobe. El este necorespLlnzdtor din mai multe motive gi anume: soba ocupd un spa{iu in incdpere ceea ce reduce cubajul gi suprafata pe locuitor. in al doilea rdnd poate produce unele nocivitdtica gaze toxice (CO gi C02) nu pdstreazd in tirrrp temperatura interioar[ prezentdnd uneori variatii mari in timp gi spatiLl. care nll trebuie sa depigeascd 3-4oC, necesitd efort de transport a combustibilulLri, incdrcarea sobei. golirca gi curilenia acesteia gi uneori poate produce murdbrie in incapere. De aceea se prel-erd inc[lzitul central in care se pot fblosi divergi conrbustibili ca: petrolul. cf,rbunele saLr gazelc

natLrrale care se ard iar incdlzirea locuinlei se poate realiza prin rnai mulfi agen{i termici. Unul din aceEtia este aerul cald care se poate introduce in inciperile respective de obicei prin tavan; el poate incdlzi locuinfa dar produce o reducere a urnidit6tii care coborAnd sub 30% devine iritanta pentru tllucoase ddnd nagtere la inflama(ii gi infbcfii. Se mai pot utiliza vaporii

de apd introduqi

in

instalatia de incSlzire din aparlament (radiator, convector) care de

asclrenea au efecte bune, dar vaporii se pot condensa dAnd nagtere la zgomote deloc pl6cute.

irrcdlzirea se rnai poate face prin apd caldd la 80-100"C care de asemenea circulS prin instalatie. Este poate cel rnai burr sistem de incdlzire a locuinlei. Un alt sistern constf,in incilzireaprin panouri construite in pere{ii clddirii. Este poate cel mai economic sistem de incblzire pentru ciincdlzind peretii pierderea prin radiatie scade gi chiar^la nivele mai scdzute ale arnbian{ei putem realiza zone de confort. ln fine. incdlzitul electric prin radiatoare care in alirra faptului ci in prezent nu este economic, dar produce radialii electromagnetice care pot fi sau deveni nocive locatarilor. In ceea ce privegte arnbian{a caldd posibilit6tile de rnodificare a parametrilor va fl prczentatd intr-un capitol ulterior. Vicicrao crerului reprezintd o nofiune strdns legatf, de arnbian{a termici S-a observat ci intr-o incdpere supraaglonreratd apar o serie de siurptome ca transpira{ie. cefalee. vertij. hipercardie. hiperpnee, adinamie, lipotimie chiar p6na la deces. in acelaEi timp, mai ales la copiii refinufi rnult timp in incdperi neventilate scade capacitatea irnunobiologica, sunt mai sensibili la inf-ectii gi intoxica{ii gi prezintd un oarecare grad de anemie. S-a considerat cd toate aceste simptone s-ar datora scdderii concentrafiei oxigenului ca urmare a procesuluide rcspiratie, ceea ce s-a dovedit real. dar scdderea se produce pAnd la 19-l9,5yo ori se qtie cd prirnele ginrptorne apar in jur de l6 o/o. in aceastd situalie s-a considerat ci este vorba de cregterea concentraliei bioxidului de carbon tot datoriti procesului respirator gi acest lucru s-a dovedit reaI dar creqterea a fost ghsiti pAnd la 0,07 0,100 fa{6 de 3-4% moment in care apar primele simptome. - De aici se poate trage o prima concluzie ci toate tulburdrile care apar nu depind de rnodiflcarea cornpoziliei chimice a aerului. ln acest caz cercetdtorul englez Hill, despre care am maidiscutat anterior, a efectuat o experienld clasicd gi anume a introdus intr-o incdpere un numdr mare de persoane pe care leaavizal cd in nromentul cdnd apar anumite tulburiri ca cele descrise mai sus sa declangeze un ventilator- care nu face altceva decdt si rnigte aerul din interior gi intr-adevdr toate sirnptomele descrise au displrut. De aici el a tras concluzia cd nu este vorba de cornpozi{ia chirlicd a aerului ci dc proprietitile fizice ale acestuia. Concluzia lui Hill a tbst confirmati de alt cercetitor Haldane care a efectuat o experienfd asemindtoare gi anume intr-o incdpere a introdus un numdr de persoane care respirau cu ajutorul unor rndgti un aer curat din exterior gi un alt numdr de persoane stdteau afari gi respirau aer viciat din interior. Dupi un timp cei care au prezentat simptonrele descrise au fbst cei din interior degi respirau un aer curat, gi nu cei din exterior care respirau Ltn aer viciat. Acest experiment a confirmat odatd pentru totdeattna ci prin aer viciat intelegem un aer cu proprietdti fizice modificate datoritd activitdtii fiziologice a omului. intradevdr prin respirafie scade cantitatea de oxigen gi crepte cantitatea de bioxid de carbon, dar in acelaqi tirrp cregte temperatura aerului (aeruI expirat are 37'C) cregte umiditatea aerului (aerul expirat are 100%).umiditate) la care se poate adduga gi cantitatea de cildurd pierdutd prin ternrodeperditie (convecfie) gi de vapori de apd prin evaporare, ceea ce face ca procesul de termoreglare si nu se deslbgoare normal gi sa apard tulburdrile ardtate. ln aceste conditii s-a ciutat sd se gaseascd un indicator pentru vicierea aerului cdci determinarea telnperaturii qi umiditatea nu s-au dovedit corespunzdtoare la nivelele gdsite pentru aceste tulburdri. $i s-a ales ca indicator bioxidul de carbon, deoarece s-a constatat ca intre rrodifichrile chinrice gi cele flzice este o relalie in sensul ca atunci cdnd bioxidul de carbon atinge o anunriti concentra{ie de 0,07-0,10% proprietdtile fizice sunt atAt de modillcate incAt apar tulburdrile descrise gi aerul trebuie considerat viciat.

Pe aceastd bazas-a putut calcula gi cantitatea (volLrmul) de aer necesar organismulLri pentru a nu vicia aerul, aplic6ndu-se urmdtoarea fbrmu16 de calcul: C x N ,n' u"l" necesar pe ord in care/a-b in care:

C:

cantitatea de COz eliminatd de o persoand pe ord (20 titri pentru un adult gi l6 numdrul de persoane din inciperea respectivd cantitatea de CO2 acceptatd pentru ca aerul sd

litri pentru un copil.


N

: a:

nu fie viciat

(O,7-lo/ot))

cantitatea normali de C02 din aerul exterior (0,3-0,4o/og) Din acest calcul, luAnd in considerare o singurd persoanS, rezulld cd volu cesar este de 30-351n2 pe ord, valoare care se suprapune cifrei ardtate anteri rt aer cubajul necesar unei persoane in incdperile de locuit la o suprafatd de indltirne de2,70 2,80 m. De altfel, acest volum de aer e u$or de realizat dacd ludm in considerarc cd orice incdpere suferd un proces de venlila{ie naturold, de schimbare a aerului interior datoritd diferenfelor de temperaturd, respectiv de presiune intre aerul interior gi cel exterior. Se realizeazd, un multiplu de schimb de Ia l12 pdnd Ia2ll . In cazul c6nd acest nrultiplLr de schirnb este insuf-icient mai ntulte persoane in incdpere, pentru a acoperi volumul de aer necesar, se suplimenteaza ventilatia naturalir cu aeri,sirea respectiv deschiderea ferestrelor. Timpul de aerisire depinde de dif-erenta de temperaturf, intre aerul interior qi cel exterior, cu cdt aceasta diferentd este mai mare cu atAt timpul este nrai scurt pentru a nu rf,ci prea rnult aerul interior. Vara f'erestrele pot fi lasate deschise chiar tot timpul, nrai ales noaptea sau se deschide doar o pafie a 1'erestrei aga nunritul abdrlicht care reprezintd aprox. l/3 din supraf-a{a f-erestrei gi se gdsegte in partea superioard a ferestrei avdnd deschidere in sus, pentru ca aerul de alard sd pdtrLrndd in partea superioard a incdperii si sb se incdlzeascd p6na coboard in zona respirabila. In situatii insd in care nu se pot deschide ferestrele (sala de spectacole de concert. etc) se va institui o ventilalie arlificiald, respectiv fie scoaterea unui volum corespunzdtor de aer din interior fie introducerea unui volum de aer din exterior sau cel mai adesea atAt introducerea gi cit scoaterea unui volunr de""aef-c'dfe sd asigure volurnul de aer necesar pe ord pentru nurndrul de persoane existente in incdperea respectivS. Pentru ca ventilafia sd fie corespunzdtoare este necesar ca aerul sd fle introdus prin paftea superioard a unui perete si elirninarea prin partea inf'erioard a peretelui opLrs. Dacd introducerea se va face prin partea superioara a unui perete ial eliminarea prin pafiea superioard a peretelui opus nu s-ar ventila dec6t partea superioar[ a inclperii. De ascmenea daci introducerea se va face prin parlea superioard a unui perete iar elirninarea prin partea inferioard a aceluiagi perete nu se va ventila decAt aerul din.jurul acestui perete. In cazul ventila{iei artificiale acrul introdus se poate incdlzi sau rdci dupi rrevoie. se poate filtra gi chiar dezinfecta, se poate urridifica sau usca etc. opera{ii care fbrmeazd..acrul condi!ionat"". E,ste tocmai ceea ce putenr realiza pentru o ambianla ternricd confbrtabilS rnai ales in cazde existen{a unei ambianfe calde a$a cum in cazul unuia rece arn aplicat incdlzirea locuin[ei. - Polucrrect inlerioarct a locuirrtei constituie o preocupare care a rdnras mult in urrna fa{d de poluarea exterioard, degi aga culn am vdzut omul igi petrece cea rnai mare parle a timpului in locLrin{a. Preocupdri in acest sens s-au linritat la irrcdperile de produclie (atelicre. uzine, fbbrici) care s-a dezvoltat paralel cu patologia profbsionala prodLrsd in vederea unor rndsuri de protectie. In plus, poluarea interioard a incdperilor de locLrit este, cum apare gi firesc. in relalie directd cu poluarea exterioard care poate pdtrunde in incdperile de locuit. Aceasta relatie poate fi exprimata cu ajutorul unei lormule si anume: Poluare interioard /Poluare exterioar[ x 100 CAnd valoarea acestui raport este sub 100 poluarea interioard este mai mica sau cel putin egal6 cu poluarea exterioarb Trebuie men{ionat insd ca acest raport aratd numai relatia intre cele 2 tipuri de poluare nu gi nivelul acestora.

Sursele de poluare interioard a incdperilor de locuit sunt numeroase gi pot fi formate din numf,rul persoanelor din incdpere, prezenla animalelor si plantelor, instalatiile de

incdlzire. prepararea alimentelor. furnatul igrasia. nraterialele de construcfie, mobilierul, covoarele draperiile, activitAtile gospoddregti, jocul copiilor etc. -rt LJn prirn qi important element de poluare interioara il reprezintd pulberile organice gi anorganice produse de incilzirea locald (sobe) cu cdrbune. arderile cu flacdrb liberd, fumatul in care 92 oh din poluarea produsd este fbrmatd din aerosoli, mdturatul uscat, scuturatul lenieriei. imbrdcdnrintei gi curdfatul incdltdmintei. sporii de ciuperci, resturi de insecte (dennatofagoides) descuamiri cutanate, par de animale. puf, pene din perini sau pl6purni. scuturate in casi. polen de la plante. produse cosmetice (f-arduri. vopsele. lacuri, deodorante. parf u m u ri, etc.) uti I izarea fieonu I u i ( f-luorocarburi clorate), etc. Un loc tot atat de important il fbrmeazd gi prezenla unor gaze ca oxidul de_carbon. rezultat din arderile incomplete mai ales cLr flacird liberd (aragazul) oxizii de sulf proveniti tot din arderi rnai ales a clrbunilor pentru incdlzire. in mare parte adsorbifi pe suprafbte poroase sau rugoase ale rnobilierului. peretilor. tavanului sau podelei de unde se pot elibera irr atrrosf-erd. a oxizilor de azot in cazul unor temperaturi foarte inalte a hidrocarburilor policiclice aromatice in mare pafte rezultate diu fumat in functie de tipul de tutun, de felul tigaretelor. de substantele addLrgate in cultivareatutunului (pesticide) sau prelucrarea lui, etc. Unele elemente poluante pot proveni din materialele de constructie ca formaldehida, trnul din cei rnai frecventi gi irnportanti poluanfi interiori, dar gi unii plastifianli si monomeri eliberati de masele plastice folosite din ce in ce rnai rnult in constructiade locuin{e, iar uneori chiar asbestul (sub formi de fibre) fblosit uneori pentru prepararea cirnentului etc. Prezenfa unor substante radioactive ca radonul sau toronul provenite din atmosfera exterioard dar gi produgi de unele materiale radioactive folosite in construcfia de locuinfe mai ales in anumite zone in care se utilizeazd, rnaterial natural local insuficient studiat sub acest aspect gi uneori chiar material adus din alte zone gi considerat ca rezidiu ramas dupd prelucrarea de rnateriale radioactivc. ln llne. microorganismele ca gennenii de provenientd uman[ sau animald; unii spori elibera{i de plante (rnucegaiuri) sdu polen in anumite momente gi care in mare parte au constituit preocup6ri in cadrul capitolului de igiena aerului. Numirul acesta loarte mare. la care se pot adduga incd altele. mai mult sau mai pu[in bine cunoscute. poate influen{a hotdrdtor sdndtatea oamenilor prin producerea unor fbnonrene iritante. in{bctante, alergizante. toxice, narcotice, asfixiante gi altele la care tributul cel mai important il dau copiii $i bdtranii. De aici necesitatea unor studii rnai anrdnunfite asupra polLririi interioare aincdperilor dc locuit gi bineinteles a unor rndsuri mai rrult sau mai pu{in specifice situatiei respective. Se preconizeazd astf-el cunoagterea cdt mai exactd a cubajului necesar incdperilor de locuit in tlnc{ie de nurnirul de persoane gi de destinatia diverselor incdperi (dormitor, camera de zi, bucdtdrie. baie. etc.) asigurarea unei bune ventilafii naturale sau artificiale aga cum am vdzut la capitolul vicierea aerului, o bund curdfenie a locuin{ei efectuati zilnic giperiodic qi chiar o dezinf'ectie in caz de necesitate (prezen{a Lrnor boli inf-ectioase) dezinseclie gi uneori chiar
deratizare. O problerna incd insuficient rezolvati o reprezintd stabilirea de concentra{ii maxime adnrise de lactori poluanti in incdperile de locuit, unde nu s-a a.funs la un nunritor comun. Astfel. urrii cercetdtori acceptd in mare aceleagi norrne ca gi in atmosferd liberd (poluare exterioara). allii insd corrsiderd necesar elaborarea unor norme diferentiate de cele din

altnosfera exterioard pe aceleagi considerente care au condus la elaborarea de norrne diferentiate a acestora fatd de poluarea interioard din incdperile de lucru. Poluarea ,sonord reprezintd un alt factor important privitor la realizarea conditiilor sanitare corespunzitoare ale locuinlei. Zgomotul a reprezentat din totdeauna un factor perturbator al organismului uman. Multd vrerre insd s-a manifestat ca un factor nociv numai in diferitele locuri de munci. dar incet. incet a ieEit din fabrici gi a pdtruns in stradi gi astizi a

in locuintd. AtAt timp cAt s-a manifbstat numai in mediLrl prof'esional nocivitatea sil era mai redusd, cSci in afara acestor locuri lipsa zgomotului perrnitea urechii si-gi revina. Dar astdzi cdnd in acelagitinrp zgomotul urmdregte organisnrul uman aproape permanent ac{iLrnea sa a devenit mult mai nocivi gi putem vorbi de o adevdratd poluare sonord. Totugi inainte de a urmdri actiunea nocivi a zgomotului apare necesar a specifica cd zgomotul are Ltn caracter subiectiv fbafie pronun!at. Degi fizicienii denurnesc zgomotul c'r succesiune de sunete desordonate, aperiodice totugi trebuie sa recunoaqtem cd gi o meloclie
intrat
(sunete armonioase, ordonate) poate deveni zgomot dacd intdtnegte organismul untan intr-un

moment nepotrivit.

Sub aspectul fizic zgomotul are 2 caracteristici esen{iale gi anume: fiecventa sau numdrul de oscilalii pe unitatea de tirnp gi tiria sau for{a sau intensitatea sonor6. Frecventa recunoa$te ca unitate de mdsurd Hertzul sau o oscila{ie pe secundd. Organisurul unran inregistreazd la nivelul aparatului auditiv oscila{ii intre l6 gi 20.000 de hertzi. Cu timpul pe mdsuri ce inainteazd in vdrstd urechea nu mai surprinde oscilatiile nrai inalte. pragul auditiv superior scdzdnd. Trebuie men{ionat c[ sensibilitatea urechii este maximd la o tiecventa de 1000-4000 de Hertzi. Cu cdt frecvenla este mai inalta cu atat $i nocivitatea zgornotLrlui este mai mare. in ceea ce privegte tdria zgomotului, se uLilizeazd ca unitate fizicd ergul. dar Luechea inregistreaz[ de fapt logaritmul zecimal al intensitdtii fizice ceea ce fbrmeazi sonoritatea. Sonoritatea are ca unitate de mdsurd bellul de la Graham Bell descoperitorLrl telefbnului. Acesta a stabilit 2 praguri ale acuitdtii auditive qi anume pragul infbrior sau de audibilitate ;i pragul superior la care senzafia auditivd W transformd in senzatie dureroasi sau cu alte cuvinte acuitatea auditivi se produce intre 0-12 (13) belli. Bellul fiind o unitate prea mare in practicd se folosesc submultiplii sii zecimali: .,decibelul" ceea ce f'ace ca acuitatea auclitivd sd se realizeze intre 0 gi 120 (130) decibeli. LuAnd in considerare gi lrecvenfa zgonrotului sau respectiv sensibilitatea urechii la fiecven{a de 4000 de Hertzi apare o alta unitate de mdsurd denumitd tbnul sau decibelul la 4000 de Hertzi. Desigur cd fbnuleste cea mai bunf, unitate de misurd, dar practic inca nu s-a renun{at la decibe[. Sursele de producere a polubrii sonore le putem irnpdr{i in surse externe q;i surse interne cladirilor de locuit. Ca surse exlerne recunoagtem in primul rdnd zgonrotul industrial produs de difbritele unit6li industriale gi zgomotul comercial produs de dif'erite activitdti de comerl. Acestea impreund formeazd ceea ce denumirl zgomotul ,,de fbnd" al unei localitdti gi se caracterizeazd printr-o frecvenfd joasd gi o intensitate micd sau cu alte cuvinte nu este prea periculos organismului. Peste acest zgomot apar insi unele zgomote date de rniiloacele c1e transport in special autovehicule care determind aqa numitele..acute sonore" caracterizate printr-o frecven{d inaltd qi o intensitate puternicd gi fiind mult mai periculoase pentrLr organism. Sursele inlerioare cl6dirilor de locuit sunt reprezentate de diversele instalalii ca liftul, hidroforul instala{iile de apd sau canalizare etc. Utilizarea diverselor aparate ca aspiratorul de praf, magini de spdlat ruf-e, radioul, televizorul. fieonul de uscat pirul. telefonuletc. in fine, diversele activitdti care se petrec in locuin{e pot reprezenta de aserrenea surse de zgomot ca: cAntatul [a pian sau alt instrument muzical. joaca copiilor, dansLrl adullilor Eide ce nu chiar discutiile la Lrn nivel de intensitate mai nrare. etc. Actiunea asupra organismului a zgonotului urban se poate divide in actiune specificd asupra urechii gi actiuni generale asupra intregului organism. Actiunea specificd daci se produce la nivele fbarte ridicate poate produce leziuni la nivelul timpanului (perfbratii) a urechii medii gi chiar la urechea interna. Asupra unor animale de laborator gi a copiilor fbarte mici asemenea - zgomote pot fi fatale prodLrcand deces prin hemoragie la nivelul creerului sau/gi a m[duvei spindrii. Dar asemenea zgomote se intAlnesc rar, cel mai frecvent avem de a f-ace cu zgomote rnai putin puternice. dar care pot
0

actiona un timp mai indelungat asupra urechii. Acestea duc la aga zisa, obo,seald auditivd cale constd in ridicarea pragului de audibilitate ceea ce face ca zgomotul sau sunetele mai joase sd nu mai fie auzite. Oboseala auditivd este consideratd ca un fenomen fiziologic de f-apt o mdsurd fiziologicd de proteclie a organismului respectiv a urechii, fatd de ac{iunea ncrcivd a zgornotLrlui. $i ca orice obosealf,. aceasta este reversibila sau dureazd un anumit tirnp cLr atAt mai indelungat cu cAt zgomotul a lost mai puternic dupd care urechea igi revine la nornral. Dacd insi oboseala auditivd igi ridicd nrai rnult pragulauditiv iar revenirea nu se mai produce se zice ci apare hipoacuzia. $i cercetdri care s-au fbcut in diverse locuri au aritat cd astdzi hipoacuzia este din ce in ce rrai frecventd tocnrai datoritd zgonrotului din mediul de via[6 care a devenit din ce in ce nrai puternic. ]-ot astfbl gi prezbiacuzia fenonren asemhndtor care insd apare la o anumitd vArstd datoriti. fenomerrului dc sclerozi care de aserneneaapare astdzi rnai frecvent qi la vdrste mai tinere. Se pare ci in zonele incd prirnitive (Amazonia) ;lrczbioacuzia este chiar necunoscutd. ln ceea ce priveqte surditatea in mediul urban (citadin) incd nu a fost observatd. ca f rind cel pu{irr deocamdatl specificd numai rnediului industrial. Cel de al doilea tip de acliune sau acliunea generald asupra intregului organism se datoregte in principal influentei pe care zgornotul o produce asupra scoar.tei cerebrale gi, prin interrnediul acesteia asupra dif-eritelor aparate qi sisteme. Aceasta se datoregte perturbdrilor pe care zgonrotele le produc asupra curentilor bioelectrici din creier cu modificdri importante ale electroencefalogranrei. rnodificdri asemandtoare cu cele din anumite boli psihice gi se datoresc faptului cd zgonrotul reprezintd un stirnul inutil organismului uman. In aceste conditii pot apare tulburdri ale aparatului respirator ca creqterea frecven{ei gi anrplitLrdinii respiratorii asupra aparatului circulator cu cregterea frecven{ei pulsului gi a tensiunii arteriale, asupra aparatLrlui digestiv cu rnodificari ale motilitAtii gi secre{iei digestive. asupra r.rnor glande endocrine mai ales tiroidei gi pancreasului gi chiar asupra sistemului nervos insf,gi cu creqterea excitatiei nervoase cu hiperreflectivitate stdri de iritatie. nervozitate, insomnie, sc[derea puterii de muncd mai ales acelei intelectuale, <te. Ca urnrare a acestor actiuni. astdzizgonotul. este incriminat ca un factor etiologic in producerea unor afectiuni ca hipertensiunea arteriald, ulcerul diabetul, hipertiroidiile gi bineinteles a diverselol tulburdri psilrice ca nauro sau psihoastenia. diverse nevroze. psihoze.
etc.

asupra organismului in somn atunci cAnd totalitatea functiilor organismului se reduc la starea lor de baz6, in aceste condilii zgomotul devine un factor perturbator important fapt dovedit prin metoda actograficd de inregistrare a rriqcirilor organisrnului gi care a dovedit cd timpul de adormire este prelungit iar profunzimea somnului urult redusa. ceea ce poate f'ace ca uneori organismul sd se trezeascd mai obosit decdt s-a culcat. Pentru toate aceste ac{iuni nocive sigur cd trebuie luate o serie de mdsuri de protecfie saLr cu alte cuvinte nrdsuri de prevenire gi cornbatere a zgomotului. Dar inainte de a trece la aceste rndsuri este necesar a aminti cd gi lipsa de zgomot s-a dovedit nocivS. in prezent, totugi putern afirma cd organismul uman recunoagte o anumitd adaptare la zgomot care in lipsa acestuia se traduce prin aparitia unor fenomene ex. stdri de nelinigte, senza{iide izolare, de depresiune nervoasd. de ureche infundati etc. Ele au fost descrise de multd vreme, dar au fbst coufirrnate cu ocazia antrenanrentelor la care au fost supugi cosmonaufii la care au fost descrise senzatii de suprasolicitare nervoasd care pot merge pdnd la aparilia fenonrenului de fiicd, de claustra{ie. De aceeaastizi se afir'ma catotuqi zgonrotul este un r[u necesar. in ceea ce priveqte mdsurile de profilaxie desigur cd in prirnul rdnd este vorba de anumite zone sau limite maxirn admise gi acestea sunt stabilite in funcfie de acliunea zgomotului cunoscAndu-se anumite zone de ac{iune gi anume: zona linigtitd sub 30 de dccibeli considerata ldrd nici o acfiune nocivi. zona acfiunilor subiective intre 30 gi 60 de decibeli, zona actiunilor obicctive (dif-erite aparate gi sistenre) intre 60 gi 90 de decibeli gi

O ac{iune puternicd o are zgomotul

il

zona actiunilor otologice peste 90 de decibeli. Ludnd in considerare aceste zone s-au stabilit urmdtoarele limite acceptate: - in locuin!5 30+5 decibeli gi anume 35 decibeli ziua gi 25 decibeli noaptea pentru a nu deranja sonrnul. - in afara locuin{ei 60 decibeli cu reducereala45 decibeli in dif-erite zone protejate ca zonele de odihnd qi recreere (parcuri sau zonele din tata spitalelor, gcolilor, etc).

semnalizdrilor sonore, dirijarea traseelor de zbor ale avioanelor, reglenrentarea transporturilor de mirfuri, a programelor artistice in aer liber, ingrddirea sectoarelor de
construcfie.

- intreprinderi sub 90 decibeli pentru a nu acfiona asupra urechii cu producerea de hipoacuzie sau chiar surditate. Pentru respectarea acestor limite se recomandd instituirea urmdtoarelor mdsuri; - ttrbanistice, , arnplasarea industriald in afara zonei de locuit, dotarea unit[tilor industriale cu posibilititi de amoftizare a zgornotelor, construirea de stari largi gi cladiri retrase fald de arterele de circulalie. anrplasarea clddirilor de locuit paralele cu strada gi nu perpendiculare pentru evitarea propagdriizgomotului, amenajarea de zone verzi intre sursele de zgomot gi cladirile de locuit, etc. - lehnice, utilizarea de agregate silentioase in industrie, pavarea strf,zilor. Lrtilizarea de amortizoare la motoarele cu explozie, sudarea liniilor de tranrvai, utilizarea dc rnateriale fonoizolante in construc{ia de cl6diri de locuit, etangiezarea instalatiilor interioare. etc. - administralive devierea circulatiei, grele in afara oragelor. interzicerea sau linritarea

- educative, de propagandd gi culturd sanitard a populatiei in gcoli, institutii publicc; case de culturd, la radio gi televizor, conferin{e, fi[me, broguri care sd arate pericolul pentrLr sdnitate al zgomotului gi pentru ca populalia
sdndtdti.

s[

contribuie activ la prote.iarea propriei


asigurarea

Iluminatul locuinyelor reprezinti un alt element important pentru

necesitdtilor fiziologice ale organisrnLrlui. El poate fi natural gi artificial. lluminatul natural este in primul rdnd asigurat de orientarea locuintei in care cele mai bune orientbri sunt sudic6, sud-estici gi sLrd-vesticd pentru zona noastrl clinraticS. in plus, el asigurd gi o buni insorire, respectiv pdtrunderea in locuinld a radiafiilor solare directe, care trebuie sd reprezinte cel putin 30 de minute in ziua cea mai scurta a anului (solstitiLrl de

iarni).

De asemenea, pentru a fi corespunzitor. iluminatul trebLrie sd respecte anurnili indicatori ca: - unghiul de pittrundere, care arat[ cAt de addnc pdtrunde soarele in locuinld. El este fornrat din dreapta care porne$te de la locLrl unde facem deternrinarea (peretele opLls ferestrei) la partea superioard a fbrestrei gi orizontal6 qi nu trebuie si tle rnai rnic de 27' . - unghiul de deschidere care aratd pdtrunderea in locuin{i a radiatiei solare directe gi este format tot din dreapta ce porne$te de la locul deterrninirii la partea superioara a f'erestrei gi dreapta care trece prin partea superioari a obstacolului din lb(a ferestrei gi nu trebuie sir tie
mai mic de 5o. - coeJicienlul de luminozitale care este rapoftul dintre suprafata sticloasa a f'erestrei ;;i podea qi nu trebuie sd coboare sub l/8 l/10, pentru gcoli eltrebuie sf, creasci la'/q-l16 iar pentru unele intreprinderi chiar pAnd Ia1/z-l14. Menfionlm cd tofi acegti indicatori trebuie sa fle respecta{i, altfel nu se intrunesc toate condifiile unui iluminat corespunzhtor. Pentru a ugura determinarea aceslor indicatori ir fost elaborat un indicator sintetic care ii cuprinde pe toli gi anume r:oe.ficientul de iluntinurc nalurald, care este raportul procentual intre ilurninatul interior gi ilurninatLrl exterior, el nu trebuie sa coboare sub 1 %, dar poate cregte pentru unele intreprinderi care necesita o buna iluminare pdnd la l0%.

ceea ce privegte ilurninatul artificial. el se poate realiza prin ilurrinatul incandescent gi/sau iluminatul luminiscent. lluminatul incandescent consti in incdlzirea
12

In

unui element pAnS la tenrperatura de producere a radia luminoase (p6nd la 1500'C). El are avantajul cd radiatiile produse au lungime de undd in.iur de 0.50 micronretri sau acele radiatii la care ochiul are sensibilitatea cea mai mare, dar este neeconomic qi poate inclizi aerul. llurnirratul lunriniscent constd din producere de radiatii ultraviolete care pot fi transfbrmate prin modificarea lungirrei de undh in radiatii luminoase. E,l are avantajul cd este nrai econonric. nu incilzegte aerul (ilurninat rece). gi poate cuprinde tot spectrul solar. ca lungirne de undd dar prezintd dezavantajul cd poate scapa in incdpere radiatii ultraviolete (cu ef'ect rrociv) gi prezirrtd efectLrl stroboscopic sau variatii de intensitate care ii scad valoarea de ilurninare Ei poate produce efecte nedorite. De aceea pentru locuinte se reconrand6 iluminatul incandescent cel luminiscent frind preferat pentru iluminatul stradal gi mai ales in institutii publice in care oamenii nu-gi petrec decdt o parte a timpului. Intensitatea ilurninatului depinde de activitdtile care se desfbgoard in incdperea
respecti vd.

- Unriditatea locttinlei constituie un alt elenrent hotdrdtor care poate afecta atdt construc{ia locuirrtei cAt qi sdnatatea locatarilor. Ea rnai este cunoscutd sub denumirea de igrasie si poate imbraca rnai multe fbrme gi anume: Untidilatcct de construclie care este produsd de apa subterand care se poate ridica prin porii solului in cazul unei capilaritdli crescute gi o addncime necorespunzdtoare fald de fundatie aga cunl anr vdzut anterior. Aceasta apd poate p[trunde in pere!ii clddirii producAnd astt-el urriditatea acestora. Ea trebuie combdtutd de la inceput prin evitarea unor asemenea situatii in construc{ia de locuinfe sau dacd nu se pot evita ir,terpunerea unui strat izolator (bitum. plurnb) intre apa subterand qi fundatia clddirii. Dupd aparifia ei indepdftarea este diflcifn qi se poate realiza trumai prin silonarea excesului de api din pereti gi indepirtarea ei
la canalizare.

Tot aici poate intra qi umiditatea care poate apare dupd construirea locuintei datoritd tencuielii peretilor gi vdruirii lor cdrrd se folosegte hidroxid de calciu. Acesta cu bioxidul cle carbon din aer fbrrneazd carbonat de calciu ;i apd. Aceastd apd poate favoriza igrasia, degi ea disparc dLrpd un tirrrp rnai ales dacd incaperea este incilzitd imediat. De aceea inainte vretre locuintele noi nLr erau locuite imediat cierau ldsate un tirnp pentru evaporarea acesteiape. Umitliratea de inlrelinere reprezintd un al doilea aspect care trebuie evitat gi indep[rtat. Ea consti in primul rdnd in aparitia unor defectiuni ale unor conducte din zid ca ccle de aprovizionare cu ap5. indepirtarca apelor reziduale care defectAndu-se produc aparitia apei in perefi, plafon sau podea ;i constituie puncte de plecare pentru igrasie. Prin
rcpararea acestor def-ectiuni se remediazd qi aparitia igrasiei. in flne, o ultirni posibilitate este reprezentatd de situatia in care incdperile respective nu sunt folosite confornr destinatiei (ex. spf,larea ruf-elor in dormitor) cdnd aburii forma{i pot

in pereti gi constituie mornentele initiale ale apariliei igrasiei. Desigur respectarea fblosirii^incdperilor inldturd aceastd umiditate. Intrelinarea locuinlei reprezint[ un alt element hotdrAtor pentru asigurarea unor conditii f-avorabile organismului. in caz contrar locuin{a se degradeazit, Si apar elemente ttocive f-atd de organismul ulnan. De aceea astdzi se vorbegte de o gtiintd a locuirii, care trcbuie cunoscutd gi aplicatd. DesigLrr cd in urma activitdtilor desldgLrrate in locLrin{d ea se murdiregte gi trebuie rrentinuti intr-o perfectd stare de curdtenie. Aceasta se realizeazd zilnic prin deschiderea f-erestrelor gi aerisirea incdperilor. indepdrlarea pratului cu ajutorul aspiratorului sau nraturatul umed. gtergerea mobilei cu o cArpd ugor umectati, scuturarea lenjeriei de pat gi expunerea ei la soare. Curdtenia se incepe intotdeauna din dormitor gi se ternrind in bucdtdrie unde se^ gi colecteazd rezidiile. ln afara curiteniei zilnice se ef'ectueazd si o curdtenie periodicd in care in plus se scttturd covoarelc care au inmagazinat prai se spald gearnurile gi perdelele. se curdti ugile qi evcntual se aplicd substanfe dezinfectante, etc.
pdtrunde

ll

2. Igiena

localiti{ilor
sau

Omul este un animal social, totdeauna a trdit in colectivitate. Colectivitatile

agezdrile umane care au imbrdcat de-a lungul timpului caracterele dezvoltdrii econornice. Astfel, avem comuna primitivS, oragul antic, oragul sau cetatea rnedievala gi oragul rnodern. in permanenfd colectivitaqite sau aqezdrile umane s-au dezvoltat numeric. Dach Platon in lucrarea sa Republica afirnrd cd un orag (antic) nu poate avea mai mult de 8.000 locuitori pentru a fi corespunzdlor, oragele moderne de astdzi au un numdr de rnilioane gi zeci de milioane de locuitori.Labaza acestei dezvoltdri nunterice stau cel putin 2 factori gi anunre: presiunea demograficd sau cregterea numericS a popLrlafiei globului qi dezvoltalea
industrialS.

Multd vreme cregterea numericd a populatiei nu a fbst simtitd chiar dacd se realiza datoritd pierderilor paralele reprezentate de rdzboaie gi rnai ales de marile epidenrii de ciurnd. holerd gi altele care decimau uneori milioane de locuitori. Abia in 1850 s-a atins nurndrul de

lmiliarddelocuitoriaiglobLrlui pentrucapdnlin lg50sdseajungala2rniliardesaucualte cuvinteindecursdel00deani numdrul popula!iei globului s-adublat.Din lg50pAnainanul 2000 se estimeazd ci populafia globului va atinge 6 miliarde de locuitori sau in decurs de numai 50 de ani sd se tripleze. Acesta a fbst unul din factorii care au dus la cre$terea
numericd a agezdrilor' umane. Cel de al doilea factor l-a reprezentat revolu{ia industriali. Se gtie din acest punct de vedere industria are nevoie de mAnd de lucru concentratd gi a constituit celde al doilea factor de cregtere numericd a populaliei oragelor. Aceste 2 elemente prirnare, la care se poate adduga gi dezvoltarea culturii. mai ales odatd cu revolu{ia tehnico-gtiin{ific6, au condus la aparilia a ceea ce s-a denumit urbanizarea localitdlilor sau mai exact la transferul locuitorilor din mediul rural, care a pastrat in nrare parte o economie tradi{ionald in mediul urban Desigur cd urbanizarea reprezintd un factor pozitiv atAt sub aspectul irnbunitatirii conditiilor de muncd, de odihnd, de locuit, de transport, de asistenta medicald gi sociala. de

culturd etc. Dar, totodati concentrarea fbarte mare a popula{iei intr-un spa{iu redus creazd un contact mai strdns intre diversele persoane cu lavorizarea transnriterii unor af-ec{iuni
transn-risibile mai ales aerogene. De asenrenea se cunoa$tc tbarte bine ca nivelulqi diversitatea poluarii mediului sLrnt mai puternice in marile orage decAt in mediLrl urban. Unele rnutatii care au apdrul in ora;ele

in ce rnai bine resimlite in rnodul de viata al populatiei. Astfbl, rrunca a cdpdtat din ce in ce mai nrult o predominentb intelectuala in care activit6tile neuro-psihice domind asupra celor fizice, alimentafia irnbracd un aspect industrial prin prelucrarea gi mai ales rafinarea gi conservarea alimentelor in dauna celor natLrrale. obiceiul fumatului, consumul de alcool gi chiar fannacodependen{a apar mai dezvoltate decAt in mediul rural; in fine, dar nicidecum in ultirnul rdnd stressul psiho-social este indubitabil mai agresiv in marile orage. To{i aceqti factori constituie t-actori generatori ai aga ziselor boli ale civilizatiei. din care cAteva exemple vor fi ediflcatoare. Au ap6rut astfel, muta{ii evidente in starea de sdndtate a populatiei mai ales a marilor orage in care astdzi apar pe prirnele locuri de rnorbiditate qi mortalitate bolile cronice ale aparatului respirator in care domind cancerul bronho-pulrnonar gI bronho-pneunropatie cronicd obstructivi, boli ale aparatului circulator ca ateroscleroza, cardiopatia ischernica 1i hipertensiunea arterial[, boli de nutrilie qi metabolism in care g[sim diabetLrl. boli endocrine ca hipertiroidisrn, boli neuropshice reprezentate de nevroze. psihoze, psihoastenii, ca sa nu mai vorbim de accidente gi in primul rAnd cele de circula{ie, etc. in aceste condilii a apdrut necesitatea introducerii gi respectdrii anumitor conclitii pe
moderne tatd de mediul rural se fac din ce

care trebuie sb le respecte amenajarea teritoriului localitatilor Ei


urbane.

in primul

rAnd a celor

Labaza realizdrii acestor condilii stau 3 tbctori principali qi anume: - f-actorii naturali respectiv clinra. solul, apele, vegeta{ia etc. care pot avea influente deosebite asupra sdnAtatii popula{iei; aga curn de altfel arn gi vdzut pdni acurn. Desigur ca ace;;ti firctori ltaturali nu sunt studiati de nredici. ci de alti specialiqti ca climatologi. geologi. hidrologi. biologi, etc. dar nredicul poate interpreta rezultatele obtinute Ei reconandd utilizarea factorilor sanogeni gi lirnitarea celor nefbvorabili sdndtAtii. Acegti factori au insd irnportantd rnult rnai mare sub aspect medical in cazul localitdtilor balneoclimaterice cu rol
terapeutic sau profllactic. - O a doua grupd de factori este desigur reprezentati de dezvoltarea economicd
a

specifice (dotarea lor cu instalatii de retinere a impuritdtilor) etc. - Al treilea f-actor este reprezentat de populatie; aici locul gi rolul rnedicilor este mai nrare. Astf-el nurndrul populaliei estimat in functie de dezvoltarea economici a locatitdtii este necesar de gtiut. el determindnd numirul unitdtilor sanitare, numirul paturilor de spital. numdrul rredicilor gi al cadrelor medii etc. lrr acelagi tirnp rnedicul trebuie sd cunoasci sdndtatea popula{iei din localitdtile existente pentru a lace recomanddri de ameliorare a acesteia prin irnbundtdtirea fbctorilor de rncdiu. Se studiazd astfel datele existente la nivelul unitdtilor sanitare ca numdrul nagterilor, nutndrul deceselor. principalele boli din teritoriu ca bolile cronice. bolile infecfioase. bolile profesionale. bolile psihice si rnai ales bolile dominante. in acest sens un studiu efectuat de Orgarrizatia Mondiald a Sdndtdlii in mai multe orage din diverse zone ale globului a arf,tat o incidentd foarte dit-eritd de la o localitate la alta. Acelaqi lucru s-a constatat ulterior giin caz-ul aceleiagi zone (tdri) sau in cazuri speciale se pot face studii speciale (prevalen{a bolilor). Pe 6aza tuturor acestor date s-au stabilit unele masuri privind amenajarea teritoriului care cuprinde mai nrulte zone cu functionalitate diferit6, care sunt intricate formdnd un tot
un

localitatilor respective. Ea depinde de bogdtiile solului gi subsolului. posibilitdfile de transport gi legituri cu alte localitdti etc. $i aici interventia medicului este inrportantd in legdturl cu poluarea acrului. apei, solului, localititilor etc. care trebuie evitate prin mdsuride protectie a acestor fbctori, atdt ca nrdsuri generale (amplasarea unitililor industriale) cdt Ei

itar.

Astfel, cea mai marc pafte a teritoriului unei localititi o formeazd zona de locuit (peste 60%). In funclie de nrdrinrea localitdtii ea se poate subdiviza in sectoare, raioane, zorta de locuit cuprinde teritoriuI cel mai salubru gi trebuie sa respecte o densitate medie atdt in ceea ce privegte numirul de locuitori cAt gi nunrdrul de clddiri de locuit. Zona de locuit este dotata cu unititi de servire a populatiei care trebuie sa Jind seatna de distan{a dintre locuintf,;i unitdtile respective (;coli, dispensare, unit6li comerciale etc.) gi de numirul populatiei care Ie fblosegte (aglomerarea). ln cadrul zonei de locuit o mare importanfd o are zona verde respectiv teritoriul plantat. Ea trebuie sd se gdseascd prezentd in toatd zona de locuit sub form[ de parcuri, scuaruri. aliniamente eIc. Zona verde are o rnare importantd sanitard. Datoritd clddirilor. a pavajelor. etc. nricroclinratul aerului poate fi cu totul diferit de climatul in care se gdsegte localitatea. uneori la sute de km distan{d. in oraq tenrperatura este mai ridicatS, umiditatea nrai scazut6. radiatia caloricd mai pLrternics. migcarea aerului mai slabd ceea ce conduce cdtre un clinrat excesiv. excitant care creeaza dificultdli de adaptare mai ales in anumite perioade
E;i favorizcazd anunrite afectiuni sau accidente chiar foarte grave. Zona verde reduce tetrperatura. cregte urniditatea, scade radiatiile calorice cre6nd o arrrbian{5 pldcut6, confbrtabild organismului uman. in plus zona verde prin f-enomenuI tle fbtosintezd elibereazi oxigen gi scade concentrafia de bioxid de carbon; in acelagi timp reduce nivelul zgotnotului gi favorizeazd depunerea poluantilor din aer reduc6nd o serie de fenomene agresive. in plus

zona verde reprezintf, un loc de odihn6, de reconfortare. de creqtere a capacitdtii de muncd


inr bundt6{i rea randamentu
I

gi

i.

t5

Calculele efectuate in acest sens de diferiti cercet[tori au ajuns chiar la stabilirea utror

recomanddri privind supralala zonelor verzi. Astf-el, Peterkofer a recolrandat pe baza valorilor de oxigen gi bioxid de carbon ca cel pufin 50% din suprafala unuiorag trebuie si lie zond verde iar Seleihovski ludnd in considerare climatul interior ca pentru flecare locuitor al unei localitili sd se rezerve zonei verzi ,y"50 ml. O altd zond intraviland importanta este zona transporturilor, a circula{iei interioare sau de f-apt a strdzilor unei localitafi denumite gi arterele oragului, curn zona verde este denumiti,,plSmAnii oragului". $i aceasta trebuie si respecte anumite cerin{e ca ldrgimea strdzii dependenla de nivelul traficulLri estinrat cu Lrn nunrdr suficient de benzi de circula{ie (3 m pentru tlecare banda) pentru evitarea accidentelor; dar gi o bund vizibilitate, o bund ilurninare (rnai ales noaptea) gi o buna intrefinere gi salubritate. De asemenea ld{imea strizilor trebuie sd asigure o bun[ ilurninare naturalS a clddirilor pentru pbtrunderea radia{iei solare directe in etajele inferioare gi pentru oare l[ryimea slrdzilor trebuie sa tie superioard sau cel putin egald cu indl(imea clddirilor (D- ll). In ctrz contrar parterul gi etajele inf'erioare nu pot fi folosite ca locuin{e ci numai ca unitati administrative sau comercialein care locatarii nu stau decAt un timp limitat. Un alt f-actor este reprezentat de ventila{ia str[zilor care trebuie si elirnine rapid qi ugor poluanlii rezultali din gazele de egapament ale autovehiculelor, pentru care strdz-ile rnai ales cele de circulafie intensd vor fi paralele cu vAntul dorninant iar clddirile sd lie spatiate pentru a asigura o buna circula{ie a aerului. in fine, o ultimd zona este zono extravilond, in afara celei de locuit, zorr[ loarte importanti pentru aprovizionarea populafiei orar;uIui cu alimente vegetale gi animale, zond in care se pot amplasa uzina de apd, stafii de epurare a apelor reziduale, eventual cretnatoriul pentru arderea rezidiilor solide gi care trebuie sd rezerve utt teritoriu atnena-lat pentru desldgurarea unor sporturi (terenuri de volley, de basl<et, de fotbal) gi sporturi nautice;i canotaj etc. Pentru toate acestea zona extraviland trebuie s[ benefrcieze de rnijloace de transport rapide qi comode cu oragul pe care il servegte. Rezultatele favorabile sAnAtAtii populaliei gi nu numai a licut ca zonarea tunctionala aplicatd marilor orage sd se generalizeze aslitzi pentru toate localitdlile urbane ;i chiar pentru unele localitS(i rurale pe cale de urbarrizare.

t6