Sunteți pe pagina 1din 2

Patrick Lencioni- Cinci disfunctii ale muncii in echipa.

O fabula despre lideri, Editura Curtea Veche, 2010, traducere dee Consuela Stoicescu Oricat de bine ar fi sudata o echipa, oricat de bine ar functiona, exista momente cand aceasta trece prin etape de disfunctionalitate. Chiar daca au rezultate bune, chiar daca din exterior sunt priviti ca fiind o echipa ideala, fiecare membru al echipei are un alt backgound, si sunt diferiti in ciuda faptului ca au scopuri comune. La urma urmei inainte de a fi memebri ai vreunui grup sunt oameni si oamenii oricat ar fi de absorbiti de cariera lor oameni si sunt perfectibili deci implicit nu exista o echipa perfecta. Provocarea este reprezentata de modul in care acestia reusesc sa treaca peste obstacole; atat la nivel individual cat si ca echipa, ca tot unitar. Reusesc sa isi pastreze coeziunea si rezultatele? Cu ce pret si cu ajutorul caror metode? Dupa modelul lui Geert Hofstede romanii tind sa fie individualisti. Acest fapt nu este subiectul principal al discutiei noastre insa am putea sa presupunem ca Patrick Lencioni le-ar schimba perceptia asupra muncii in echipa prin intermediul studiului sau "Cinci disfunctii ale muncii in ehipa. O fabula despre lideri". Pe cat de simplu pare procesul de consolidare si de mentinere a unei echipe din punct de vedere teoretic pe atat este de complex. Cele cinci disfunctii identificate de Parick Lencioni sunt: 1) absenta increderii, 2) teama de conflict, 3) lipsa angajamentului, 4) evitarea responsabilitatilor, 5) neatentie la rezultate. Toate cele cinci disfunctii sunt intr-o relatie de cauza-efect. Disfunctia de la baza piramidei de mai jos, (vezi fig. 1) conduce la cele dinspre varful piramidei. 1. Absenta increderii este des intalnita in cazul echipelor tinere, nou formate sau in cazul in care echipelor ale caror membri nu se cunosc suficient de bine sau care nu sunt deschisi unii cu ceilalti referitot la greselile si slabiciunile lor. Premisa gresita a grupului ce duce la lipsa de incredere este respingerea vulnerabilitatii. Membrii ezita sa ceara ajutor, nu recunosc si nu se folosesc de aptitudinile si experienta membrilor resursa. 2. Teama de conflicte. Autorul se refera la conflicte la nivel ideologic. La conflicte productive, care sa genereze idei. Membrii echipei nu dezbat in mod deschis de teama de a nu lovi sentimentele membrilor. Astfel procesul de luare a deciziilor devine plictisitor, si prelungit nejustificat de mult. 3. Lispa angajamentului are ca principala cauza neimplicarea, care vine din lipsa consensului si absenta sigurantei. Fiecare membru al echipei trebuie sa se implice in proiecte, sa fie parte a proiectului, sa experimenteze permanent sentimentul de apartenenta si nu pe cel al excluderii care creeaza frustrari repetate ce duc la neimplicare. 4. Evitarea responsabilitatii. Daca nici un membru al echipei nu se implica activ in proiecte atunci dispare posibilitatea de a exista un responsabil pentru esec. Astfel apare fenomenul numit de psihosociologi "dispersia responsabilitatii" ceea ce duce la deteriorarea relatiilor prin existenta resentimentelor.

5. Neatentia la rezultate. Atunci cand membrii nu-si asuma rezultatele echipei isi deturneaza atentia de la echipa catre interesul personal. Astefel statutul echipei devine mai putin important decat statutul individual.

Neatent ia la rezultat e

evitarea responsablitatilor

lipsa angajamentului

teama de conflict

absenta increderii

Fig 1. Triunghiul disfunctiilor une echipe. (apud. Patrick Lencioni pg 166).