Sunteți pe pagina 1din 24

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul 1.1.1.1. StandardeStandardeStandardeStandarde generalegeneralegeneralegenerale utilizateutilizateutilizateutilizate înînînîn desenudesenudesenudesenullll tehnictehnictehnictehnic

1

Capitolul 1

STANDARDE GENERALE UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNIC

Cuvinte cheie: linii de baz , scriere standardizat , formate standardizate, indicator, sc ri numerice. Cuprins:

1.1

Linii utilizate în desenul tehnic

- Tipuri de linii

 

- Grosimi de linii

- Domenii de utilizare a diferitelor tipuri de linii

- Reguli de executare a liniilor

1.2

Scrierea standardizat

Notarea liniilor - Dimensiuni de scriere

-

 

- Moduri de scriere

- Tipuri de scriere

- Notarea scrierii

1.3

Formatele desenelor tehnice

- Clasificarea formatelor

 

- Elemente grafice ale formatelor

- Utilizarea formatelor

- Plierea formatelor

1.4

Indicatorul desenelor tehnice

Notarea formatelor - Con inutul indicatorului

-

 

-

Amplasarea indicatorului

1.5.

Tabelul de componen

- Amplasarea tabelului de componen

 

- Forma i con inutul tabelului de componen

- Completarea tabelului de componen

1.6

Sc ri numerice utilizate în desenul tehnic

- Defini ie - Clasificare

Obiective de înv are: Utilizarea standardelor generale de desen tehnic în aplica ii. Bibliografie:

- Voichi a Hule, Desen tehnic, Volumul I, Editura Universit ii din Oradea, 2009

- Standarde de desen tehnic. Seria U

1. SR EN ISO 128-20:2002

2. ISO 128-24:1999

3. SR EN ISO 3098-0:2002

4. SR EN ISO 5457:2002

5. SR 74:1994

6. SR EN ISO 7200:2004

7. SR ISO 7573:1994

8. SR EN ISO 5455:1997

Desene tehnice. Principii generale de reprezentare. Partea 20:

Conven ii de baz pentru linii

Desene tehnice. Principii generale de reprezentare. Partea 24:

Linii utilizate în desenele de inginerie mecanic

Documenta ie tehnic de produs. Scriere. Partea 0: Cerin e generale

Documenta ie tehnic de produs. Formate i prezentarea elementelor grafice ale plan elor de desen

Desene tehnice. Împ turire

Documenta ie tehnic de produs. Câmpuri de date din indicator i antetele documentelor

Desene tehnice. Tabelul de componen

Desene tehnice. Sc ri

Aplica ii: conform cu Lista aplica ii laborator

2

DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic

1.1. Linii utilizate în desenul tehnic

Tipuri de linii

În desenul tehnic se utilizeaz linii de diferite tipuri i grosimi, în func ie de scara desenului i de destina ia acestuia. Conform SR EN ISO 128-20:2002, exist 15 tipuri de linii de baz , folosite în desene tehnice, diagrame, planuri sau h r i. Acestea sunt prezentate în Tabelul

1.1.1.

 

Tabelul 1.1.1. Linii de baz

 

Nr.

 

Reprezentare

Denumire

 

01

01 Linie continu

Linie continu

02

02 Linie întrerupt  

Linie întrerupt

 

03

03 Linie întrerupt spa iat  

Linie întrerupt spa iat

 

04

04 Linie lung – punct  

Linie lung – punct

 

05

05 Linie lung - dou puncte  

Linie lung - dou puncte

 

06

 
06     Linie lung – trei puncte  
 

Linie lung – trei puncte

 

07

07 Linie punctat  

Linie punctat

 

08

08 Linie lung – linie scurt  

Linie lung – linie scurt

 

09

09 Linie lung –dou linii scurte  

Linie lung –dou linii scurte

 

10

10 Linie – punct  

Linie – punct

 

11

11 Dou linii – punct  

Dou linii – punct

 

12

12 Linie – dou puncte  

Linie – dou puncte

 

13

13 Dou linii – dou puncte  

Dou linii – dou puncte

 

14

14 Linie – trei puncte  

Linie – trei puncte

 

15

15 Dou linii – trei puncte  

Dou linii – trei puncte

 

De asemenea, exist diferite variante ale tipurilor de linii de baz . În Tabelul 1.1.2 sunt prezentate variante ale tipului de linie de baz 01. În mod asem n tor sunt posibile variante ale tipuri de linii de baz de la nr.02 pân la nr. 15.

Tabelul 1.1.2. Variante ale liniei de baz nr. 01

Reprezentare

 

Denumire

Linie continu uniform

Linie

continu

uniform

ondulat

Linie continu uniform

Linie

continu

uniform

spiralat

Linie continu în zigzag

Linie continu în zigzag

Linie continu ondulat

Linie continu ondulat

Pe desenele tehnice industriale, se folosesc urm toarele 4 tipuri de linii (Conform cu ISO 128-24:1999):

- Linie continu (01);

- Linie întrerupt (02);

- Linie lung – punct (04);

- Linie lung - dou puncte (05).

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul 1.1.1.1. StandardeStandardeStandardeStandarde generalegeneralegeneralegenerale utilizateutilizateutilizateutilizate înînînîn desenudesenudesenudesenullll tehnictehnictehnictehnic

3

Grosimi de linii Grosimea liniei, d, se alege în func ie de tipul formatului utilizat, de scara desenului i de cerin ele necesare pentru microfilmare sau pentru alte metode de reproducere a desenelor. Grosimea liniei se alege din urm torul ir de valori, exprimate în mm:

d: 0,13; 0,18; 0,25; 0,35 ; 0,5; 0,7; 1; 1,4; 2 [mm].

mm: d: 0,13; 0,18; 0,25; 0,35 ; 0,5; 0,7; 1; 1,4; 2 [mm]. Seria grosimilor se

Seria grosimilor se bazeaz pe raportul 1 : 2 . Pe desenele industriale se utilizeaz , în general, linii având 3 grosimi i care se noteaz ca i în Tabelul 1.3.1. Grosimile acestora sunt în raportul 1 : 2 : 4 .

Tabelul 1.1.3. Grosimi de linii

Notare

Denumirea liniei, în func ie de grosime

N.

1

Linie sub ire

N.

2

Linie groas

N.

3

Linie extragroas

N = 01

15 (tipul liniei de baz , conform Tabelului 1.1.1)

Se mai utilizeaz o grosime de linie special , pentru înscrierea caracterelor i a simbolurilor grafice. Exist 7 moduri de alegere a grosimilor de linii (Tabelul 1.1.4):

Tabelul 1.1.4. Alegerea grosimilor de linii

     

Linia

Grosimea

Grupa de

Linia sub ire

Linia groas

extragroas

liniei pentru

linie

caracterele

01.1;02.1;04.1;05.1

01.2; 02.2; 04.2

01.3

grafice

0,25

0,13

0,25

0,5

0,18

0,35

0,18

0,35

0,7

0,25

0,5*

0,25

0,5

1

0,35

0,7*

0,35

0,7

1,4

0,5

1

0,5

1

2

0,7

1,4

0,7

1,4

2,8

1

2

1

2

4

1,4

* - Valori preferen iale

 

Domenii de utilizare a diferitelor tipuri de linii

Exemple sunt prezentate în Tabelul 1.1.5:

Tabelul 1.1.5. Domenii de utilizare a diferitelor tipuri de linii

Simbol

Denumire linie

 

Utiliz ri

01.1

Linie continu sub ire

.1

Muchii fictive de intersec ie

.2

Linii de cot

.3

Linii ajut toare de cot

.4

Linii de indica ie i de referin

.5

Ha uri

.6

Conturul sec iunilor suprapuse

.7

Linii de ax scurte

.8

Linia de fund a filetului

.9

Punctul de origine i extremitatea liniei de cot

.10 Diagonalele utilizate în reprezentarea conven ional a suprafe elor te ite plan, a

4

DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic

Simbol

Denumire linie

 

Utiliz ri

     

fe elor laterale ale paralelipipedului i ale trunchiului de piramid

.11

Muchii fictive marginale i linii de îndoire

 

.12

Linie de încadrare a detaliilor

 

.13

Indicarea

elementelor

repetitive

nesimetrice

.14

Linii de definire a elementelor conice

 

.15

Indicarea direc iei fibrei sau a lamelelor sub iri (ex. tole pentru transformatoare)

.16

Linii de proiec ie

 

.17

Re ea de linii

 

Linie continu sub ire ondulat

.18 Linie de ruptur pentru vederi sau sec iuni par iale, trasat cu mâna liber (dac nu coincide cu urma planului de simetrie)

Linie continu sub ire în zig-zag

.19 Linie de ruptur pentru vederi sau sec iuni par iale, trasat cu ajutorul sistemului asistat de calculator (dac nu coincide cu urma planului de simetrie)

01.2

Linie continu groas

.1

Muchii reale vizibile

 

.2

Linie de contur vizibil

 

.3

Linia de vârf a filetului

 

.4

Limita util a filetului cu ie ire

 

.5

Reprezent ri

principale

în

diagrame

i

scheme (grafice)

 

.6

Reprezent ri metalice

schematice

de

structuri

.7

Relieful suprafe elor striate

 

.8

S ge i de referin

 

01.3

Linie

continu

.1

Linii de contur folosite pentru eviden iere

 

extragroas

.2

Conturul componentelor aflate în spatele obiectelor transparente

02.1

Linie întrerupt sub ire

.1

Muchii reale acoperite

 

.2

Contururi acoperite (goluri)

 

02.2

Linie întrerupt groas

.1

Indicarea suprafe elor cu prescrip ii speciale (tratamente termice, de suprafa )

04.1

Linie sub ire

lung

punct

.1

Axe de simetrie

 
 

.2

Urma planului de simetrie

 
 

.3

Diametrul de divizare al ro ilor din ate

 

.4

Reprezentarea simplificat a elementelor simetrice repetitive

04.2

Linie

lung

punct

.1 Indicarea por iunilor din suprafe ele cu prescrip ii speciale (tratamente termice, de suprafa )

groas

.2

Urma planului de sec ionare

 

05.1

Linie lung – dou puncte sub ire

.1

Conturul pieselor învecinate

 

.2

Pozi ii extreme ale p r ilor mobile

 
 

.4

Conturul ini ial al unei componente (înainte de prelucrare)

.5

Por iuni sec ionare

situate

în

fa a

planului

de

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul 1.1.1.1. StandardeStandardeStandardeStandarde generalegeneralegeneralegenerale utilizateutilizateutilizateutilizate înînînîn desenudesenudesenudesenullll tehnictehnictehnictehnic

5

Simbol

Denumire linie

 

Utiliz ri

   

.6

Conturul semifabricatului pe desenul piesei finite

.7

Conturul

piesei

finite

pe

desenul

de

semifabricat

 

.8

Indicarea conturului etichetei pentru informa ii (marcaje)

.9

Zone de toleran proiectat

 

Reguli de execu ie a liniilor Grosimea oric rei linii trebuie s fie constant pe toat lungimea acesteia.

Distan a dintre dou linii paralele este mai mare sau egal cu dublul grosimii liniei groase. Se recomand ca aceast distan s fie de minimum 0,7 mm.

lungimea segmentelor i a

intervalelor dintre acestea trebuie s fie uniform . Schimbarea direc iei unor astfel de linii se face întotdeauna pe segmente (Figura 1.1.1). Liniile care con in puncte i segmente de linie încep i se termin obligatoriu cu segmente, iar intersec ia acestora se face, de asemenea, pe segmente (Figura 1.1.2).

În

cazul

liniilor

de

tipul

02

06

i

08

15,

(Figura 1.1.2). În cazul liniilor de tipul 02 06 i 08 15, Figura 1.1.1 Figura 1.1.2

Figura 1.1.1

În cazul liniilor de tipul 02 06 i 08 15, Figura 1.1.1 Figura 1.1.2 Intersec iile

Figura 1.1.2

Intersec iile liniilor de tipul de baz 07 se recomand s se realizeze pe puncte (Figura 1.1.3).

Intersec iile liniilor de tipul de baz 07 se recomand s se realizeze pe puncte (Figura

Figura 1.1.3

6

DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic

Dac într-o reprezentare se suprapun linii de diferite tipuri, priorit ile în trasarea acestora sunt urm toarele:

1. contururi i muchii reale vizibile (linie continu groas , de tipul 01.2);

2. contururi i muchii reale acoperite (linie întrerupt sub ire, de tipul 02.1);

3. traseul planului de sec ionare (linie lung – punct groas , de tipul 04.2);

4. axe de simetrie (lini lung – punct sub ire, de tipul 04.1);

5. linii pentru aplica ii particulare (linie lung – dou puncte sub ire, 05.1);

6. linii ajut toare (linie continu sub ire, 01.1).

Liniile se deseneaz în alb sau negru, în func ie de culoarea fundalului. Pot fi utilizate i alte culori standardizate, caz în care trebuie explicat semnifica ia fiec rei culori.

Notarea liniilor

Sunt indicate urm toarele elemente, în ordine:

- „Linie”;

- num r standard;

- num rul tipului de baz , conform Tabelului 1.1.1;

- grosimea liniei;

- culoarea, dac este necesar. Exemplu:

Linie ISO 128-20 – 04 x 0,35 / alb (linie de tipul nr. 04, având grosimea de linie de 0,35 mm, de culoare alb ). Linie ISO 128-24 – 01.1.5 x 0,25

(linie de tipul nr. 01.1.5 (folosit pentru ha urare), având grosimea de linie de 0,25 mm).

1.2. Scrierea standardizat

Desenele industriale con in, pe lâng reprezent ri ale obiectelor, inscrip ii referitoare la diferite procedee tehnologice, materiale, dimensiuni, etc. Pentru acestea, se folosesc caractere grafice (litere, cifre, semne diacritice i de punctua ie, precum i simboluri grafice suplimentare)

SR ISO 3098/0:2002 stabile te conven iile de baz , regulile de aplicare a scrierii, tipurile de scriere precum i dimensiunile caracterelor utilizate pentru scrierea de mân , cu abloane i cu instrumente de scriere manual , prin sisteme letraset (aplicare prin presare) sau sisteme de scriere asistat de calculator i grafic computerizat .

Dimensiuni M rimea nominal a scrierii (h) este în l imea literelor majuscule i a cifrelor (Figura 1.2.1 a). Se alege din urm torul ir de valori, exprimate în mm:

h: 1,8; 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20 [mm].

Seria în l imilor pentru scriere se bazeaz pe raportul 1 :

2 i este preluat

din irul progresiv de dimensiuni ale formatelor de hârtie (vezi §1.3). Grosimea liniei de scriere (d) este egal cu distan a dintre liniile re elei cu ajutorul c reia se determin forma i dimensiunile caracterelor grafice, precum i distan a dintre ele (Figura 1.2.1 a). Grosimea literelor trebuie s fie conform cu SR

grafice, precum i distan a dintre ele (Figura 1.2.1 a). Grosimea literelor trebuie s fie conform

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul 1.1.1.1. StandardeStandardeStandardeStandarde generalegeneralegeneralegenerale utilizateutilizateutilizateutilizate înînînîn desenudesenudesenudesenullll tehnictehnictehnictehnic

7

EN ISO 128-20.

i c t e h n i c t e h n i c 7 EN

a). Scriere vertical

Figura 1.2.1

b). Scriere înclinat

Moduri de scriere

Se utilizeaz , la alegere, dou moduri de scriere:

- scrierea vertical (dreapt ), cu caracterele grafice perpendiculare pe linia de

baz

a rândului (Figura 1.2.1 a);

- scrierea înclinat spre dreapta, la 75 0 fa de orizontal (Figura 1.2.1 b).

Pe un desen trebuie s se utilizeze un singur mod de scriere.

Tipuri de scriere Exist urm toarele tipuri de baz de scriere:

- scrierea tip A, cu grosimea liniei de scriere egal cu h/14; se recomand pentru completarea indicatorului i a elementelor formatului;

- scrierea tip B, cu grosimea liniei de scriere egal cu h/10; se utilizeaz în mod curent;

- scrierea tip C, pentru aplicare la desenarea asistat de calculator.

Din combinarea tipurilor de scriere de baz i a modurilor de scriere, exist

urm toarele tipuri de scriere:

- scriere tip A, vertical (V);

- scriere tip A, înclinat (S);

- scriere tip B, vertical (V) – aplicare preferat ;

- scriere tip B, înclinat (S) (Figura 1.2.1.b);

- scriere tip CA, vertical (V);

- scriere tip CA, înclinat (S);

- scriere tip CB, vertical (V) – aplicare preferat ;

- scriere tip CB, înclinat (S)

Elementele caracteristice scrierii sunt prezentate în Tabelul 1.2.1. Grosimea literelor i a cifrelor pentru scrierea tip A i tip B este redat în Tabelul 1.2.2.

Tabelul 1.2.1

Elementul caracteristic

Raportul de definire

Scriere tip A

Scriere tip B

M rimea nominal a scrierii

(14/14)h

(10/10)h

În l imea literelor mici

(10/14)h

(7/10)h

Grosimea liniei de scriere

(1/14)h

(1/10)h

Distan a dintre dou caractere al turate

(2/14)h

(2/10)h

Distan a minim dintre dou cuvinte (numere)

(6/14)h

((6/10)h

Distan a minim dintre liniile de baz a dou rânduri

(25/14)h

(19/10)h

8

DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic

Tabelul 1.2.2

Caracterul

Grosimea

Scriere tip A

Scriere tip B

I, i

(1/14) h

(1/10)h

l

(3/14)h

(2/10)h

j

(3/14)h

(3/10)h

1

(4/14)h

(3/10)h

f, t

(4/14)h

(4/10)h

J, c, r

(5/14)h

(4/10)h

L

(5/14)h

(5/10)h

C, E, F, a, b, d, e, g, h, k, n, o, p, q, s, u, v, x, y, z , 3

(6/14)h

(5/10)h

0, 2, 5, 6, 7, 8, 9

(7/14)h

(5/10)h

B, D, G, H, K, N, O, P, R, S, T, U, Z, 4

(7/14)h

(6/10)h

A, Q, V, X, Y

(8/14)h

(7/10)h

M, m

(9/14)h

(7/10)h

w

(10/14)h

(7/10)h

W

(12/14)h

(9/10)h

Dimensiunile indicilor i exponen ilor înscri i pe desene sunt, în general, egale cu jum tate din dimensiunile pe care le au în scrierea respectiv literele i cifrele care figureaz cu exponent sau indice, dar nu mai mici de 2,5 mm (Figura 1.2.2).

sau indice, dar nu mai mici de 2,5 mm (Figura 1.2.2). Figura 1.2.2 Notarea scrierii Notarea

Figura 1.2.2

Notarea scrierii

Notarea tipurilor de scriere A sau B cuprinde urm toarele elemente, în ordine:

- „Scriere”;

- num r standard;

- tipul scrierii („A” sau „B”);

- înclinarea scrierii („V” - vertical sau „S” - înclinat );

- alfabetul („L” – latin; „G” – grec; „C” – chirilic);

- m rimea nominal a scrierii, exprimat în mm. Exemplu:

Scriere ISO 3098 – BSL – 10

(set de caractere grafice de tip B, înclinat, alfabetul latin, cu m rimea nominal de 10 mm).

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul 1.1.1.1. StandardeStandardeStandardeStandarde generalegeneralegeneralegenerale utilizateutilizateutilizateutilizate înînînîn desenudesenudesenudesenullll tehnictehnictehnictehnic

9

În Figura 1.2.3 este reprezentat scrierea tip A înclinat , iar în Figura 1.2.4 scrierea tip B dreapt .

Scrierea tip A, înclinat (S)

tip A înclinat , iar în Figura 1.2.4 scrierea tip B dreapt . Scrierea tip A,

Figura 1.2.3

10

DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic

Scrierea tip B, dreapt (V)

10 DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic Scrierea tip B, dreapt (V) Figura 1.2.4
10 DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic Scrierea tip B, dreapt (V) Figura 1.2.4
10 DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic Scrierea tip B, dreapt (V) Figura 1.2.4
10 DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic Scrierea tip B, dreapt (V) Figura 1.2.4
10 DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic Scrierea tip B, dreapt (V) Figura 1.2.4

Figura 1.2.4

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul 1.1.1.1. StandardeStandardeStandardeStandarde generalegeneralegeneralegenerale utilizateutilizateutilizateutilizate înînînîn desenudesenudesenudesenullll tehnictehnictehnictehnic

11

1.3. Formatele desenelor tehnice

Pentru folosirea ra ional a hârtiei, în vederea execut rii desenelor tehnice, se

aleg dimensiunile hârtiei într-un anumit raport (1: 2 ). Toate formatele standardizate au l imile i lungimile în acest raport constant (Figura 1.3.1). SR EN ISO 5457:2002 stabile te dimensiunile, modul de notare, regulile de prezentare i utilizare a formatelor plan elor de desen, care se folosesc pentru desene tehnice, din toate domeniile tehnice, inclusiv pentru desenele realizate la calculator. Formatul reprezint spa iul delimitat pe coala de desen prin conturul pentru

se

decuparea copiei desenului original. Acest contur are dimensiunile

traseaz cu linie continu sub ire. Desenul original se realizeaz pe formatul minim care permite ob inerea unei precizii i clarit i necesare în elegerii reprezent rii.

i clarit i necesare în elegerii reprezent rii. a 1 × b 1 i Figura 1.3.1

a

1

× b

1

i

i necesare în elegerii reprezent rii. a 1 × b 1 i Figura 1.3.1 Figura 1.3.2.
i necesare în elegerii reprezent rii. a 1 × b 1 i Figura 1.3.1 Figura 1.3.2.

Figura 1.3.1

Figura 1.3.2. Formate de baz

Tabelul 1.3.1

Tipul formatului

Dimensiunile

formatului

[mm]

 

Dimensiunile

câmpului

desenului

Dimensiunile

colii de

desen

Suprafa a [m 2 ]

Num r de

module

 
   

[mm]

   

[mm]

 

Schi a

a

1

 

b

1

a

2 ±0,5

b

2 ±0,5

a

3 ±2

b

3 ±2

A0

841

 

1189

 

821

1159

880

1230

1

16

A0 841   1189   821 1159 880 1230 1 16

A1

594

841

 

574

 

811

625

880

0,5

8

A1 594 841   574   811 625 880 0,5 8

A2

420

 

594

 

400

 

564

450

625

0,25

4

A2 420   594   400   564 450 625 0,25 4

A3

297

420

 

277

 

390

330

450

0,125

2

A3 297 420   277   390 330 450 0,125 2

A4

210

 

297

 

180

 

277

240

330

0,0625

1

A4 210   297   180   277 240 330 0,0625 1

12

DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic

Clasificarea formatelor 1). Formate de baz (preferen iale), alese din seria principal A (conform ISO

216).

Fiecare format are suprafa a egal cu jum tate din suprafa a formatului

1.3.1.

) i ale colii de

) sunt eviden iate în Figura 1.3.3 ( pentru formatele A3, A2, A1, A0) i

imediat superior

(Figura

1.3.2). Dimensiunile sunt

a

1

× b

prev zute în Tabelul

× b

2

Dimensiunile formatului (

desen (

a

3

× b

3

1

), ale câmpului de desenare (

a

2

în Figura 1.3.4 (pentru formatul A4).

câmpului de desenare ( a 2 în Figura 1.3.4 (pentru formatul A4). Figura 1.3.3. Formate A3

Figura 1.3.3. Formate A3

A0

câmpului de desenare ( a 2 în Figura 1.3.4 (pentru formatul A4). Figura 1.3.3. Formate A3

Figura 1.3.4. Formatul A4

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul 1.1.1.1. StandardeStandardeStandardeStandarde generalegeneralegeneralegenerale utilizateutilizateutilizateutilizate înînînîn desenudesenudesenudesenullll tehnictehnictehnictehnic

13

2). Formate alungite (Din motive practice, nu se recomand folosirea acestor formate.) Aceste formate sunt ob inute prin combinarea dimensiunii laturii mici, a 1 , a unui format de baz (de exemplu An) cu dimensiunea laturii mari, b 1 , a unui format superior (de exemplu Ap, p < n 3 ). (Formatul alungit se va simboliza An.p). Modul de ob inere a formatelor alungite este prezentat în Figura 1.3.5.

inere a formatelor alungite este prezentat în Figura 1.3.5. Figura 1.3.5. Formate alungite Elementele grafice ale

Figura 1.3.5. Formate alungite

Elementele grafice ale formatului

Formatele uzuale trebuie s aib urm toarele elemente grafice permanente (Figura 1.3.6):

1.

Indicatorul Se execut conform SR EN ISO 7200:2004 i se amplaseaz în col ul din

dreapta jos al câmpului desenului, în pozi ie normal de citire (aceea i cu direc ia de citire a desenului).

2.

Chenarul Delimiteaz câmpul desenului. Se execut cu linie continu , având grosimea de 0,7 mm.

3.

Zona neutr Este zona cuprins între marginile formatului finit i chenarul care delimiteaz câmpul desenului. Trebuie prev zut pentru toate formatele. Are l imea de 20 mm la marginea din stânga a formatului i 10 mm pentru celelate margini.

4.

Simbolul formatului Se înscrie sub indicator, în col ul din dreapta.

5.

Reperele de centrare Exist patru repere de centrare, dispuse la extremit ile celor dou axe de simetrie ale formatului, în scopul pozi ion rii corecte a formatelor la multiplicare sau la microfilmare. Forma reperelor de centrare se poate alege arbitrar. Se recomand s se execute cu linii continue având grosimea de 0,7 mm, care încep de la marginile re elei de coordonate i au lungimea de 10 mm.

6.

Re eaua / sistemul de coordonate

Se utilizeaz

un sistem de coordonate pentru identificarea rapid a diferitelor

zone ale desenului, a detaliilor, ad ugirilor, modific rilor, etc. În zona neutr a

formatului, la distan de 5 mm de la chenar, se traseaz , cu linii continue având

grosimea de 0,35 mm, un num r de diviziuni, ales în func ie de m rimea formatului (Tabelul 1.3.2). În cazul formatului A4 diviziunile se execut numai pe

marginea superioar

i pe cea din dreapta ale formatului. Lungimea unei diviziuni

este de 50 mm. Împ r irea se face începând de la reperele de centrare, diferen ele rezultate fiind ad ugate la diviziunile aflate în col uri.

14

DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic

Tabelul 1.3.2

Formatul

A0

A1

A2

A3

A4

Num r de diviziuni pe latura mare

24

16

12

8

6

Num r de diviziuni pe latura mic

16

12

8

6

4

Diviziunile se noteaz astfel: de sus în jos, cu litere majuscule (excep ie „I” i „O”), respectiv, de la stânga la dreapta, cu cifre arabe. Notarea se repet pe laturile opuse (Figura 1.3.6). Literele i cifrele se înscriu cu caractere verticale, conform cu SR EN ISO 3098-1, m rimea caracterelor folosite fiind de 3,5 mm.

7. Reperele de decupare a copiei

Se utilizeaz în scopul u ur rii opera iei de decupare a copiilor ob inute prin multiplicare. Se amplaseaz în cele patru col uri ale formatului i au forma a dou dreptunghiuri suprapuse, având dimensiunile de 10 mm x 5 mm.

suprapuse, având dimensiunile de 10 mm x 5 mm. Figura 1.3.6. Elementele grafice ale formatelor Utilizarea

Figura 1.3.6. Elementele grafice ale formatelor

Utilizarea formatelor Desenul original se execut pe cel mai mic format care permite reprezentarea clar a obiectului respectiv. Formatele alungite se utilizeaz numai dac obiectul nu poate fi reprezentat pe unul din formatele de baz . Formatele A0 pân la A3 se utilizeaz numai în lungime (cu indicatorul pozi ionat pe latura mare, b 1 ), iar formatul A4 se utilizeaz numai pe l ime (cu indicatorul pozi ionat pe latura mic , a 1 ).

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul 1.1.1.1. StandardeStandardeStandardeStandarde generalegeneralegeneralegenerale utilizateutilizateutilizateutilizate înînînîn desenudesenudesenudesenullll tehnictehnictehnictehnic

15

Plierea formatelor Copiile desenelor se împ turesc (în acord cu SR 74:1994), utilizând una din urm toarele metode:

a). împ turirea modular , conform Tabelului 1.3.4; b). împ turirea copiilor desenelor destinate aplic rii unei benzi adezive perforate, conform Tabelului 1.3.5; c). împ turirea copiilor desenelor destinate perfor rii, conform Tabelului 1.3.3.

Metoda a) este aplicabil copiilor desenelor care urmeaz a fi p strate în mape sau în plicuri, iar metodele b) i c) sunt aplicabile copiilor desenelor ce urmeaz a fi îndosariate. Pentru evitarea deterior rii desenelor prin plieri i deplieri repetate se recomand ca numai copiile desenelor executate pe formate A3 i A4 s fie perforate direct i, ca urmare, metoda c) este aplicabil numai pentru formate A3. Desenele se împ turesc executând mai întâi plierea dup linii perpendiculare pe baza formatului i apoi, dac mai este cazul, plierea dup linii paralele cu aceasta. Plierea se va face astfel încât indicatorul, conform SR EN ISO 7200:2004, s fie complet vizibil.

turire exemplificate pentru formatele de baz , se aplic , prin

similitudine i formatelor alungite. În schemele din aceste tabele, liniile de pliere sunt

marcate prin numere de ordine, în succesiunea efectu rii opera iilor de împ turire.

Regulile de împ

Notarea formatelor

Notarea formatelor preimprimate cuprinde urm toarele elemente, în ordine:

- „Format de desen”;

- num rul standardului;

- simbolul formatului;

- tipul formatului („T” – format finit; „U”- coala de desen);

- material:

- hârtie de calc („TP”), 92,5g/m 2 sau 112, 5g/m 2 ;

- hârtie opac („OP”), 60g/m 2 pân la 120 g/m 2 ;

- folie de desenare cu baz de poliester („PE”), cu grosimea 50µm

- imprimare pe recto („F”) sau pe verso („R”);

- indicator, conform standardului („TBL”), dac este aplicabil. Exemplu:

Format de desen ISO 5457 – A2T – OP 60 – F – TBL

(format de desen preimprimat, conform cu ISO 5457, de tipul A2, format finit, din hârtie opac , cu o greutate pe unitatea de suprafa de 60 g/m 2 , imprimat pe recto, având indicator conform modelului).

Tabelul 1.3.3

greutate pe unitatea de suprafa de 60 g/m 2 , imprimat pe recto, având indicator conform

16

DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic

Tabelul 1.3.4

16 DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic Tabelul 1.3.4

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul 1.1.1.1. StandardeStandardeStandardeStandarde generalegeneralegeneralegenerale utilizateutilizateutilizateutilizate înînînîn desenudesenudesenudesenullll tehnictehnictehnictehnic

17

Tabelul 1.3.5

desenudesenudesenudesenullll t e h n i c t e h n i c t e h

18

DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic

1.4. Indicatorul desenelor tehnice

Orice desen tehnic trebuie s fie prev zut cu un indicator. Indicatorul con ine o serie de date necesare identific rii, exploat rii i în elegerii desenelor. Are rolul de a facilita schimbul de documente i de a asigura coeren a acestora. SR EN ISO 7200:2004 stabile te câmpurile de date utilizate în indicatoarele i antetele documenta iei tehnice de produs, fiind aplicabil atât în proiectarea informatic , cât i în cea manual . Num rul câmpurilor de date din indicator este limitat la minimum necesar. Informa iile cuprinse pot avea statut obligatoriu sau op ional. În cazul utiliz rii sistemelor informatizate de gestionare a documentelor, num rul câmpurilor de date care alc tuiesc indicatorul este mai mare decât în cazul sistemelor neinformatizate.

Con inutul indicatorului Informa iile con inute în indicator sunt grupate în trei categorii principale: date de identificare; date descriptive; date de gestiune. Corespunz tor, exist trei zone

(câmpuri de date) importante în indicator. Acestea sunt prezentate sintetic în Tabelul

1.4.1.

1.

Date de identificare:

1.1.

Proprietar legal Se înscrie numele proprietarului legal al documentului (firm / companie / întreprindere). Poate fi indicat prin denumirea sa oficial , prin denumirea prescurtat sau prin sigl .

1.2.

Num r de identificare Num rul de înregistrare / identificare este considerat ca referin a documentului

(num r de desen). Acest num r este stabilit de proprietar i trebuie s fie unic.

1.3.

Index de revizuire Indexul de revizuire precizeaz stadiul de revizuire a documentului. Se numeroteaz diferitele versiuni, în ordine cresc toare, cu ajutorul literelor

majuscule, începând cu A, B,

sau cu ajutorul cifrelor: 1, 2, confunda cu cifrele „1” i „0”).

, Z i, dac mai este necesar, cu AA, AB, etc.

3, (Se evit majusculele „I” i „O” – pentru a nu se

Tabelul 1.4.1

Câmpuri de date din indicator

       

Grad de

Câmpuri de date din indicator

Dependent de limb

obligati-

 

Nume câmp

Num r de caractere

recoman-

dat

vitate

M=obligatoriu O=op ional

 

1.1.

Proprietar legal

-

Nespecificat

M

1.2.

Num r de identificare

Nu

16

M

1.

1.3.

Index de revizuire

Nu

2

O

Date de

1.4.

Data edi iei (emiterii)

Nu

10

M

identificare

1.5.

Num r plan

Nu

4

M

1.6.

Num r total de plan e

Nu

4

O

1.7.

Cod de limb

Nu

4

O

2.

2.1.

Titlu

Da

25 / 30*

M

Date

2.2.

Titlu suplimentar

Da

2x25 / 30*

O

descriptive

 

* 30 de caractere pentru limba japonez , chinez , etc.

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul 1.1.1.1. StandardeStandardeStandardeStandarde generalegeneralegeneralegenerale utilizateutilizateutilizateutilizate înînînîn desenudesenudesenudesenullll tehnictehnictehnictehnic

19

       

Grad de

Câmpuri de date din indicator

 

Dependent de limb

obligati-

Nume câmp

Num r de caractere

recoman-

dat

vitate

M=obligatoriu O=op ional

 

3.1. Departament responsabil

Nu/Da*

10

O

3.2. Referent tehnic

Nu/Da*

20

O

3.3. Aprobat

Nu/Da*

20

M

3.4. Autor

Nu/Da*

20

M

3.

3.5. Tip document

 

Da

30

M

Date de

   

Nespecificat

 

gestiune

3.6. Clasificare / cuvinte cheie

Nu/Da*

O

       

(administrative)

3.7. Statut document

Da

20

O

3.8. Num r pagin

Nu

4

O

3.9. Num r pagini

Nu

4

O

3.10. Format hârtie

Da

4

O

* „Da” pentru a suporta prezentarea în diferite tipuri de alfabete

1.4.

Data edi iei (emiterii) Se înscrie data primei edi ii a desenului (maxim 10 caractere: an-luna-zi) Data edi iei este important din punct de vedere legal (de exemplu pentru drepturi de autor).

1.5.

Num r plan Desenul poate fi realizat pe mai multe plan e, identificate prin aceea i referin / acela i num r de desen (1.2). Se va indica num rul plan ei în cauz .

1.6.

Num r total de plan e Se înscrie num rul total de segmente / plan e care alc tuiesc documentul / desenul.

1.7.

Cod de limb Precizeaz limba în care sunt prezentate p r ile documentului.

2.

Date descriptive:

2.1.

Titlu Se scrie denumirea piesei reprezentate sau a ansamblului. Titlul trebuie s fie sugestiv, s indice din punct de vedere func ional produsul. Nu se recomand utilizarea abrevierilor. Exemplu: „Tij filetat

2.2.

Titlu suplimentar

Se poate indica un titlu suplimentar, pentru a prezenta informa ii suplimentare despre obiectul reprezentat.

Exemplu: „Robinet cu ventil”

3.

Date de gestiune (administrative):

3.1.

Departament responsabil Denumirea (sau codul) sectorului organiza ional responsabil pentru con inutul desenului la data edi iei.

20

DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic

3.3. Aprobat Numele persoanei care aprob desenul. Dac desenul trebuie verificat i de alte

persoane, numele acestora se pot preciza în indicator sau într-o parte distinct , în câmpul liber al desenului.

3.4. Autor Numele proiectantului sau al persoanei care a întocmit / revizuit desenul.

3.5. Tip document Tipul documentului / desenului („Desen de execu ie”, „Desen de ansamblu”,

„Desen de subansamblu”, etc.) Aceast informa ie are rol important în opera ia de c utare a documentelor.

3.6. Clasificare / cuvinte cheie Codul sau textul care clasific con inutul documentului utilizat pentru c utarea documentar .

3.7. Statut document Precizeaz stadiul în care se afl documentul în ciclul s u de via . Exemple: „Publicat”, „Anulat”, „În curs de aprobare”, „În faz de elaborare”, etc.

3.8. Num r pagin În cazul documentelor tehnice. Num rul paginii este generat de formatul de reprezentare.

3.9. Num r pagini Num rul de pagini ale documentului depinde de formatul de reprezentare folosit (fontul / m rimea caracterelor, formatul de hârtie, etc.)

3.10. Format hârtie

Dimensiunea colii pe care se reprezint documentul original. Exemplu: format A4.

În Figurile 1.4.1 i 1.4.2 sunt prezentate modele de indicator, conform cu SR EN ISO 7200:2004. Se pot ad uga rubrici în indicator, în care s fie prev zute: simbolul materialului din care se confec ioneaz obiectul reprezentat, scara de reprezentare, simbolul metodei de proiec ie, unitatea pentru m surarea dimensiunilor liniare, valorile parametrilor de rugozitate, etc. (Figura 1.4.3).

Amplasarea indicatorului

Modul de pozi ionare a indicatorului pe desenele tehnice este conform cu SR EN ISO 5457:2002. Pentru documente de tip text nu exist cerin e standardizate.

indicatorul se pozi ioneaz

pe latura mare, în col ul din dreapta jos, lipit de chenar, iar în cazul celor realizate pe

format A4, pe latura mic , lipit de chenar. Sensul de citire a indicatorului este acela i cu sensul de citire a desenului. Lungimea total a indicatorului este de 180 mm. Celelalte dimensiuni se aleg arbitrar. Toate liniile din indicator vor avea aceea i grosime. Se va utiliza acela i model de indicator pe toate plan ele apar inând unui document.

Pe desenele tehnice realizate pe formate A0

A3,

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul 1.1.1.1. StandardeStandardeStandardeStandarde generalegeneralegeneralegenerale utilizateutilizateutilizateutilizate înînînîn desenudesenudesenudesenullll tehnictehnictehnictehnic

21

Departament responsabil

Referent tehnic

Tip document

Statut document

CMEC 1

Nume1Prenume

Desen de execu ie

   

Publicat

 
 

Autor

   

Proprietar legal

UNIVERSITATEA

DIN ORADEA

Nume2Prenume

Titlu, Titlu suplimentar

Tij filetat Robinet cu ventil

 

TF 01

 

Aprobat

Rev

Data edi iei

 

Limb

Plan

 

Nume3Prenume

 

A

2008-12-21

ro

1/3

Aprobat Rev Data edi iei   Limb Plan   Nume3Prenume   A 2008-12-21 ro 1/3

Figura 1.4.1. Indicator (SR EN ISO 7200:2004)

Departament

responsabil

CMEC 1

Referent tehnic

Nume1Prenume

Autor

Nume2Prenume

Aprobat

Nume3Prenume

Clasificare

DEx

Proprietar legal

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Tip document

Desen de execu ie

Statut document

Publicat

Titlu, Titlu suplimentar

Tij filetat Robinet cu ventil

TF 01

Rev

A

Data edi iei

2008-12-21

Limb

ro

Plan

1/3

TF 01 Rev A Data edi iei 2008-12-21 Limb ro Plan 1/3 Figura 1.4.2. Indicator (SR

Figura 1.4.2. Indicator (SR EN ISO 7200:2004)

Unit i de m sur : Material:   Scara:

Unit i de m sur :

Material:

 

Scara:

mm

OL 50 STAS 500/2-80

 

1:1

Departament responsabil

Referent tehnic

Tip document

Statut document

CMEC 1

Nume1Prenume

Desen de execu ie

   

Publicat

 
 

Autor

   

Proprietar legal

UNIVERSITATEA

Nume2Prenume

Titlu, Titlu suplimentar

Tij filetat Robinet cu ventil

 

TF 01

 
           

DIN ORADEA

Aprobat

Rev

Data edi iei

 

Limb

Plan

Nume3Prenume

 

A

2008-12-21

ro

1/3

ORADEA Aprobat Rev Data edi iei   Limb Plan Nume3Prenume   A 2008-12-21 ro 1/3

Figura 1.4.3. Model indicator

1.5. Tabelul de componen

Tabelul de componen înso e te orice desen de ansamblu i are ca scop identificarea elementelor componente ale ansamblului. Se execut în conformitate cu SR ISO 7573:1994.

Modul de amplasare a tabelului de componen

Tabelul de componen se amplaseaz fie pe desenul de ansamblu, fie pe un document separat. a). Dac tabelul de componen se execut pe desenul de ansamblu, acesta se a eaz deasupra indicatorului, lipit de acesta, astfel încât s poat fi citit în sensul de citire a desenului respectiv.

posibilit ile de amplasare a tabelului de

componen (2), fa de indicator (1). În situa ii speciale, când tabelul trebuie întrerupt, fie din cauza reprezent rii obiectului în desen, fie din alte cauze (nota ii, men ion ri, etc.), acesta poate fi continuat deasupra reprezent rii sau textului scris,

În

Figura

1.5.1

a

se

indic

22

DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic

f r a se repeta titlurile coloanelor (Figura 1.5.1 b). De asemenea, tabelul de componen poate continua în stânga indicatorului, la o distan de 10 mm de acesta, lipit de chenar (Figura 1.5.1 b, c), cu repetarea titlurilor coloanelor.

(Figura 1.5.1 b, c), cu repetarea titlurilor coloanelor. a) b) c) Figura 1.5.1. Modul de amplasare

a)

b)

c)

Figura 1.5.1. Modul de amplasare a tabelului de componen pe desenul de ansamblu

(1 = Indicator, 2 = Tabel de componen )

b). În cazul ansamblurilor complexe, se admite ca tabelul de componen s fie reprezentat pe un format separat, ales în conformitate cu SR EN ISO 5457:2002. În acest caz, tabelul de componen trebuie identificat prin acela i num r ca i al desenului original, fiind precedat de cuvintele: „Tabel de componen ”.

Forma i con inutul tabelului de componen Un model de tabel de componen este prezentat Figura 1.5.2.

model de tabel de componen este prezentat Figura 1.5.2. Figura 1.5.2. Tabelul de componen Tabelul de

Figura 1.5.2. Tabelul de componen

Tabelul de componen este alc tuit din mai multe coloane, ordinea acestora este facultativ . De asemenea, dimensiunile coloanelor sunt orientative. Se traseaz cu linii continue groase i linii continue sub iri. Semnifica ia rubricilor din tabel este urm toarea:

(1) Num rul de pozi ie al fiec rui element component pozi ionat pe desen; (2) Denumirea elementului component respectiv. Se recomand ca denumirea s fie cât mai scurt , la singular, nearticulat, subliniindu-se caracteristica constructiv a obiectului respectiv (de exemplu, se va scrie: “Tij ” sau “Tij filetat i nu “Tija filetat a robinetului”). Dac obiectul pozi ionat este standardizat se vor înscrie denumirea i

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul 1.1.1.1. StandardeStandardeStandardeStandarde generalegeneralegeneralegenerale utilizateutilizateutilizateutilizate înînînîn desenudesenudesenudesenullll tehnictehnictehnictehnic

23

caracteristicile dimensionale ale acestuia, în conformitate cu notarea prescris prin standard. De exemplu: “Piuli M10” sau “ urub hexagonal M10x60”; (3) Referin a: Se înscrie Num rul desenului în care elementul component este reprezentat de sine st t tor. Dac piesa este standardizat se va înscrie num rul standardului respectiv ( i nu se mai întocme te desen de execu ie pentru ea); (4) Num rul de componente identice cu piesa component pozi ionat ; (5) Marca sau denumirea materialului din care este executat elementul component respectiv. Dac este vorba despre un material standardizat, se va folosi notarea standardizat (simbol, urmat de num rul standardului referitor la material). De exemplu: “OL 37 STAS 500/2-80”. Dac pozi ia respectiv din desenul de ansamblu reprezint un subansamblu, c su a (5) nu se completeaz ; (6) Date suplimentare privind: dimensiunile semifabricatului, num rul modelului din turn torie, date referitoare la starea materialului, locul de procurare, etc.; Tabelul de componen mai poate con ine i alte informa ii considerate a fi necesare pentru definirea produsului (masa unitar , modul de livrare, etc.). Nu se admite înscrierea datelor prin cuvinte prescurtate (exceptând cele prev zute în standarde) sau înlocuirea acestora prin cuvântul “idem” sau ghilimele.

Completarea tabelului de componen

Informa iile înscrise în tabelul de componen se dispun în rânduri orizontale pentru fiecare reper (pies component ). Ordinea indica iilor este cea a numerelor de pozi ie corespunz toare componentelor ansamblului. Tabelul de componen aplicat pe desenul de ansamblu se completeaz de jos în sus, titlurile coloanelor fiind situate în partea de jos a tabelului. Tabelul de componen executat pe format separat de desenul de ansamblu se completeaz de sus în jos, iar titlurile coloanelor sunt situate în partea de sus a tabelului. Indica iile se pot completa cu mâna liber sau cu abloane, de preferin cu litere majuscule, conform scrierii standardizate.

1.6. Sc ri numerice utilizate în desenul tehnic

Prin scara unui desen se în elege raportul dintre dimensiunile liniare m surate pe desenul original i dimensiunile reale ale obiectului reprezentat (Scara unui obiect reprodus poate s difere de cea a desenului original). Sc rile de reprezentare se aleg, conform SR EN ISO 5455:1997, în func ie de complexitatea i dimensiunile obiectului reprezentat i de destina ia desenului respectiv. Scara aleas trebuie s fie suficient de mare pentru a permite o interpretare u oar i corect a datelor furnizate. Scara i dimensiunile obiectului de reprezentat influen eaz alegerea formatului de desen. Raportul care define te scara se exprim sub forma 1:1 în cazul sc rii de m rime natural , X:1 în cazul sc rilor de m rire i 1:X în cazul sc rilor de reducere. În Tabelul 1.6.1 sunt prezentate sc rile numerice recomandate a fi utilizate în desenul tehnic.

24

DDDDesenesenesenesen tehnictehnictehnictehnic

Tabelul 1.6.1

   

2:1

5:1

m

rire

20:1

50:1

10:1

m rime natural

 

1:1

Sc ri de:

 

1:2

1:5

1:10

reducere

1:20

1:50

1:100

1:200

1:500

1:1000

 

1:2000

1:5000

1:10000

Dac , pentru aplica ii speciale, este necesar o scar de m rire mai mare sau o scar de reducere mai mic decât cele indicate în tabel, se admite acest lucru, cu condi ia ca scara dorit s provin dintr-o scar recomandat prin înmul irea, respectiv împ r irea, cu o putere a lui 10. Se pot alege sc ri intermediare, dar numai în cazuri excep ionale, când sc rile recomandate nu pot fi aplicate din motive func ionale. Scara desenului se noteaz în indicator. Notarea complet a unei sc ri trebuie s con in cuvântul “SCARA”, urmat de indicarea raportului ales, de exemplu:

“SCARA 1:1”, “SCARA 5:1”, “SCARA 1:2”. Dac nu exist posibilitatea de confuzie, cuvântul “SCARA” poate fi omis. Pe desenele în care unele proiec ii (vederi, sec iuni, detalii) sunt reprezentate la alt scar decât cea a proiec iei principale, se înscrie scara proiec iei principale în indicator, iar celelalte sc ri, diferite de aceasta, se înscriu lâng sau sub notarea proiec iilor c rora le corespund. Detaliile care sunt prea mici pentru o cotare complet în reprezentarea principal , trebuie reprezentate într-o vedere (sau sec iune) de detaliu la o scar mai mare, al turi de proiec ia principal (exemplu în Figura 1.6.1).

de proiec ia principal (exemplu în Figura 1.6.1). Figura 1.6.1 Pe desenul unui obiect de dimensiuni

Figura 1.6.1

Pe desenul unui obiect de dimensiuni mici, executat la o scar mare, se recomand , cu titlu informativ, ad ugarea unei vederi în m rime natural a obiectului respectiv. În acest caz, vederea în m rime natural poate fi reprezentat simplificat, doar prin conturului obiectului.