Sunteți pe pagina 1din 89

Sfinli 9i

.11

marl clunovnlcl qespre exorcrzare sL


J

tamaourre
Antologie alcdtuitdde IeromonahBenedictStancu

.v

'

Iar celor ce aor credele aor urftra aceste ' semne: numele in Meu, demoni izgoni[. ], aor igi peste bolnnui uor punemhinilegi seaorface (Marcu 16,17,L8). sdndtoEi Tdmdduilipe cei neputinciogi, demoni pe (Matei 10,8). scoate[i-i

Redactor: Elena Marinescu Cooerta: Mona Velciov

iNrAnaprNARE
Tdmlduirea sufletului gi a trupului in perspectivi ortodoxd depinde in primul rAnd de voia lui Dumnezeu cu fiecarepersoandin parte. Apoi la aceasta contribuiein mare misuri participareapersonald,prin credinfd,a cregtinuluiin gi cauz6. acceptarea tratamenfului medical. Dacd omul credincios gi-ar insugi ideea de baz\. caresubliniazi ag*qept_area lui Dumnevoii u, sd i se deschidi Evanghelia (unde tq - gregit - preotul improvizeazi speculativ,in funcfie de pagina la care se deschide)sau alte cdrfi pentru a i se interpreta in mod eronat daci i se va dirui vindecarea. Arhimandritul Sofrenie dupi ce a citit rugeciuni unui bolnav ciruia nu i s-a ameliorat starea de suferinti, i-a spus: ,,LJite Noi nu sunce! tem fdcdtori de minuni, noi suntem preofi gi ne rugdm pentru reimpicarea oamenilor cu DumnezelJ."Pirintele Sofronie era intr-un fel trist gi nu voia sdsemai roage,dar omul l-a privit cu un zAmbetgi i-a spus: ,,Da,nu m-am vindecat fizic, dar s-a vindecat." Fiind un om care nu avea credintd, care se indoi4 sofia gi soacra lui il aduseseri aproape cu forta la mdndstire,

Sfinti si nnri duhortrticidesprcexorcizare tdnrddvtire gi

Sfin[i pi mari duhoanici despre exorcizarc tdtndduire Ai

ca perinteleSofroniese-i citeasci rugiciuni. $i bucuria pdrinteluiSofroniea fost mult mai mare decAtatunci cAndcitearugiciuni gi seintAmplau minuni intr-un chip foarte uimitor. Pdrintele Dumitru Stdniloae ne explici limpede cd ,,prin harul acesteiTaine a Maslului se dd in mod principal vindecareatrupului. Numai cAnd este rAnduit ca bolnavul sd moard n[_qe e acest efect principal (tdmiduirea trupului), elejalte"- tdmdduireasufletului, i ertareapieatelor m drhrrisite in Taina Pocdintei, ceeace nu inseamndpulin lucru! Stareful Ambrozie de la Optina ne descrie: infelesde aici ci picatele nu sunt ierta,,Trebuie te numai fiindcd sunt spovedite ele sunt de asemeneaiertatein virtltea osteneliipe caretrebuie in mod necesar o depunem. sd a _i4.9u.g! spustAlharuluipe cruce:[...]astdziaeifi Minein cu Rai.Totugi,driar dupl aceastipromisiune,tAlhaimediatin bucuria rui n-a intrat Raiului; el a trebuit mai intAi elor.La fel gi noi, degipdcatele noastre trecute ar:*Jostiertate in Taina Pociinfei gi prin angajarea noastrdin viafa duhovniceasci,t^rebuie ,_dumca, din cauzalor, sd suportdm nezeiesc.Altfel spus, trebuie sijndurim pentru curitirea de pdcatelenoastrebolldureri qi- cazyy;ri, tot ceeace Domnul ne trimite. gi Tu ifi inchipui acum ci pociinla ta esteatAtde superficial5,incAt trebuie sd dai o <satisfacfie>

pentru picatele tale, potrivit gravitdlii-loa gi ci numai atunci vei putea sd primegti iertarea. i1i voi rdspunde aceasta: cuvAntul ,.satisfactie" a intrat in Biserica Ortodoxi numai prin intermediul romano-catolicismului. iat; glbOr, ti: daci un cregtina picituit, el va avea de suportat, pentru a scdpa de o pedeapsd vegnicd, potrivit dreptei judecdfi a lui Dumnezeu; dar ea va fi ugoardin comparatie cu picatele sale, oloald, o nenorocire sa_u-o oarecareumilire. $i restul rdmAnela mila lui Dumnezeu de a-l acoperi. TAlharul cel bun a fost tAlhar timp de 30 de ani gi toatd pedeapsai-a fost ci a trebuit si suporte sd fie spAnzuratnumai trei ore pe o cruce gi si aibi picioarelezdrobite. Esteadevdratcd aceasti pedeapsi estefoarte aspr5,dar poate ea si serveascide ispigire pentru 30 de ani de crimd? Judecdaceasta insu[i!" tu De asemenea, exorcizarea oficiati de preotpoate fi abordati, agacum s-a sput cu aceeagi pregdtire cuveniti, avutd in vedereaslujirii SfinteiLiturghii. Cine slujegteSfantal-ih.rrghiepoate oficia gi rAnd_uiala ierurgiilor din care fac parte gi exorcismele.in practicS, ci diavolul nu tu!q1Vasile-ce-l-Mare, acestea se mai citesc, preofii invocAnd scuzaci nu sunt pregdtifi! O problemd care intervine totugi La cei care molitve ale SfAntuluiVasilecelMare citescaceste

gi exorcizare tdmdduire S,fintisi nnri duhoutticidespre

gi Sfinli 5i mari duhoanici despre exorcizare tdmidr.ire

qi ale SfAntuluiIoan Guri de Aur esteaceea atia duheynicescpe care tg o intAlnim uneori. S-ar pirea cd acegticlerici se afli intr-o oarecareconfuzie gi astfel li se poate induce ideea cd ei s-ar defini cumva ca,,exorcigti". in Istoria Bisericii ii gdsim consemnatigi pe aceqtia. tu ,,Nici exorcis l,nu sehirotonegte,cici -premiul han'l lt'i Dt'mneI Jui line de bugavq-inlagi t. Fiindcd prin Hristos gi ?Q1l (I aindecdrilor Cor. 12,9\ cel care a primit hnrisma Dumnezeu, cdtre e ardtat prin descoperire I fdcAndu.se ardtattuturor. Iar daci e nevoie de el ca episcop,preot sau diacory si fie hirotoApostoli, Cartea8, 26). nIt" (Constitu[iile Sfin(ilor .piferenfa dintre acei exorciqti qi preofli slujitori contemporanieste cd aceia,menfionafi de comunititile cregtinedin primele secole,aveau Exorcigtii,nefiind intotdeauhari*sma-tic. c.al_qglgl na clerici, vindecau pe cei posedafi de duhuri necurategi pe cei ce sufereaude boli sufletegti, dar nu citeau neapdrat exorcismesau molitve. I ne relateazd.uncazin 9fflnnr-l care un pdrinte pe nume Stratonic, contemporan cu sfAntul,vindecd un demonizatinsemnAndu-l cu semnul crucii gi rostind acestecuvinte: ,,Domnul Iisus Hristos si te timiduiasci!" S-fAnI face referire la un exorcist,un harismatic,ciruia i s-a retras temporar harisma in care se compldcea: din pr_icina 10

,,Pe cei bolnavi gi demonizali ii trimitea SfAntul Antonie la Pavel cel simplu, qi-i vindeca. Iar intr-una din zile a venit dracu riei ca sd-l gi si-l opreascd, ispiteasci precum s-a gi ficut gi precum a pdtimit gi Elisei. $i ace_lL ea cd el gAndea:"Oare pentru ce SfAntul Antonie trimite la mine bolnavii ca sd-ivindec Ainu-i vindeci e1?"$i-i era lui necunoscuti r4$4d4!acea d a mintii lui. Atunci SfAntulAntonie a trimis la el unindricit-cu dracii cei boieregti,gi I a inceput a se ruga impotriva lui. Iar_"diavo.lul impotrivi gTia gi nu voia si iasi. Mifdnel_u:-se,-Pavela .,In zis: eD,omnululnostru Iirus Flristog-iegi!" $i iardgidiavolul grdiaimpotrivi. Iariqi a zis Pavel: "Iegi, in numele Domnului meu Iisus gi curugdlul. A intrebat SfAntul Pavel pe SfAntul Antonie a pentru care n-a avut putere asupra diavolului gi i-a rdspuns SfAntulAntonie: .,Peni pe carele-ai gAndit in ascuns, tru cele a era pricina pentru care nu iegea,fiule. Cici gAndireamonahului esteca strdlucireacristalului; s-a spart cristalul, s-a spart gi strdlucirea lui. Aga gi monahul: it gi indatd s-a ridicat haml lui Dumnezeu.>Atunci Pavela pus degrabi metanie SfAntului Antonie, multumindu-i ci l-aizbdvit de ingelare." 11 i

Sftnti si nnri duhottrticidespre gi exorcizare tamdduire

gi pi St'in[i mari duhoanici desprc exorcizare tdmdduire

Preotul citeqtemolitvele sau exorcismele d TainaBotezului firi.si gAndeascd cumva despre el cd e un harismatic.CAnd se intAmpld si se erijezein,,exorcist"gi doregtecu tot dinadinsul si epateze, atunci firi indoiali cd diavolul va profita I aceleipersoanesfintite, ajungAndu-se astfel ca un slujitor al lui Hristos sd devind in comunitatea pe careo pistoregte,nefiind exclusca a i la scardnafionald sd devini iminentd c din cauza unor jumaligti caLe td cAte un subiectde senzafie. De exemplu, aga-zisul,,exorcist",in loc si-gi calcepe orgoliul siu, va dori si calce,,terapeutic" pestetrupul posedatului! fuz6nd si-gi lege (vindece)prop patirni, va procedala legarea posedatului! Va dori sd deschidd,,cartea"in loc si-gi deschiddsufletul credinciogilorgi sd le ceari sd se roage$i ei pentru mAntuirealui etc. ie sd-l aibi in vedere cregtinuf esteparticiparea Sf ntului Masfd mai mare a cregtinilorlal11 ceea ce nu e rdu, dar trebuie sd-i atentiondm pe credinciogiaga cum o face arhimandfittil Zaharia Zaharou: ,,Singura intrebare pe careo pun oamenilor care vin la spovedanieestedaci participd cu regularitatela Liturghie, dacd merg duminica gi in sirbitori la bisericd.imi aduc aminte de o tAnir5 din Cipru

care venise de cAtevaori la mindstire. Era studentd la Londra gi avea nigte probleme. Prima datd cAnd a venit am incurajat-o, m-am rugat pentru ea.A venit iarigi plAngAnd;am ficut acestalagi lucru. CAnda venit a treia oari in aceeagi ,,DoamneSfinte, re, am inceput sd mi gAndesc: dupi atAteastrddanii,s-ar fi cuvenit de-acumsd fi depigit aceastdproblemi. Ce se intAmpld?" noastre,de__sDintr-odati, in timpul conversafiei pum"Daci nu mergi la Liturghie, nici-m_iq4 nezeu nu te poate ajuta." D-inclipa in care HrisTrupul Bisericiiin istorie, 11gi.1t1l tos a desdvArgit i daci nu devenim midulare ale . MAntuireaesteun lucru foarte cona cret iniuntrul acestuiTrup - Bisg{q4 -, al cdrui care spune cd C_ap esteFfuistos. a nu participd la Liturghie trei siptimAni la rAnd fdrd un motiv bine intemeiat,g nu mai esteprimite le lap.jlrtigilea cu Taine. Nu trebuie si vedem in aceasta numai o pedeapsi, ci mai curAnd e misurd care ne spune cAt flmp poate cineva sd rimAnd viu fdri participareala Liturghie." duhovnicegte Antologia de fafi, alcituiti sub forma unor dialoguri nerostite,transmiteprin repereleindicatede sfinF, mari duho'rnici sau teologi,mesajulesen$al ca al Ortodoxiei gi, implicit, procedeeleacceptate pertinenteprin prisma discernimAntului duhovnicescal autorilor competenfimenfionati. 13

12

Sfnti si mari duhoztrtici despre exorcizare tdnrdduire gi

S; ne insugim pretioasele indemnuri ale duhovnicilor harismatici gi si nu ne precipitdm adoptAnd o,,rAnduiald dupd cum ne taie capul,, pentru fiecare cregtin afunci cAnd este cuprins de spiritul gregar!

nAur sEFoLosEgrE EXTsTENTA DE inapornlvAEXISTENTEI


t

- De ce oare mulli tineri cdrora Ie aorbegti despre Iisus refuzd sd intre tn dialog pe flceastd temd spuryilnd aceste cd iilei ,,ii oprescsd-gi trdiascd aiala"? - Sfdntul Iustin Popooici: caful este un duie omului nici sd-L vadd, nici sd-L cunoascd pe Dumnezeusau celeale lui Dumnezeu,nici pe Hristos sau cele ce sunt ale lui Hristos. Bdcatul il line pe om .lui Dumnezeu, in a lui Dumnezeu. Nu-L cunoagte Dumpe -de-Dumnezeu: nezeu, nu-L recunoagte, ,,Nu existi Dumnezeu" - da, nu existd Dumnezeu in p5cat.De altfel, toate strddaniile lui cautd sd dovedeascd futuror oamenilor cd,,nu exisC convingereaaceasta. ;d cei necurati insi nu-L vdd, nici , nu-L cunosc. I nimice$te-distruge-duce scdde triiri gi cunogtinfe iar omul cdcic 15 U estepe de-a-ntre-

Sfinti si mari duhotttricidespre exorcizare tdntdduire 5i

gi Sfinli gi mari duhoanici despre exorcizare tdmdduire

gul rodul prefaceriilduntrice.PAndla intruparea lui Dumnezeu-CuvAntulera ca gi cum nu exista via!5 pe pdmAnt.Dacd totugi aceasti viafi exista, nu era decAto viati de-a-ndoaselea, masci o. a viefii, un substifut al viefii - pe scurt,o pseudovia!5. Cdci ce viafi esteaceeacAndexisti moarte, cAnd sfArqegte moarte?Nu-i decAte.mgarin - adici o chinuire zdbavnicd. t Doar viafa carentr moare,viafa carenu sfArgegte in moarte e indreptdfitd si se chemeviafi, via!5 care intrece moartea, viatd.care prin inviere se face pod citre vegnicie.De fapt, 4-o-gl!a'Lavegt6, gi tocmai aceasti viafi s-a aritat pentru intAia datiin lumea noastrdprin DumneFlristos. De aceZ -CuvAnlul, D.*umnezeul-Om, ea SfAntulIoan Teologulne binevestegte aceasta: Viala s-aardtatgi am vdzut-ogi mirturisim gi ,,$i vi vestim Viala de veci,careera la Tatil gi s-aaritat noud." ,)/iatd" este sinonim cu ,,viatd vegnicd". Nu existdpic de via!5 fdri viafi vegnici. _Cu Dumnezeu-CuvAnfuI - yi aga a*a dtat" in lu mea -s_: r noastrS,I i. Doar in El noi ,,am vdzut" viafa cea adevirat6,,,3m vd.zst" ce este viala; am vdzut gi vedem cd doar viala vegnicdesteviafd adevirati. Agest lucru e cu totul evidentin Dumnezeul-Om.intreg Dumnezeu-Omul gi toate ale Salerespird gi ne strdlucescviata vegnicd: nu-i nici un gAnd al Sdu care gi si nu-gi aibi obArgia viafa vegnicd caresdnu in se se migte intru ea - gi aceasta intAmpl5 cu fie1.6

gc1e,i,gi uutrrrit" viefii vegnice ti ne scalddin toate ale Lui. Vrei si afli cum vegnicia a viepit in timp? s! g tot ce-i adevdraf a tot ce-i bun, a tot ce-i drept gi a tot ce-i nemuritor; iar intru nimic nu-i nici obArgie, nici impreuni-obArgie,nici pricini, nici impreund-pricinuitor - nici al riului, nici al picatului, nici al morfii, nici al minciunii ta este pe-_c-"a_re-_HUsto_A" e vestit-o gi nu-i nici un intuneric intru El. I 4devdqat Cdci unde ar fi intunericul in Dumnezeu-Omul? Sau unde e in El picatul? Daci cineva ar vidi in El pdcatul, ar vddi intunericul, dar nimeni n-a putut si-l videasci. Or, I vine din BiSat, iar pdcatul de la diavol, eare este intreg c. Cdci diavolul estediavol prin aceea ci, r, e-ste opusul lui Dumnezeu lnsugi. Dumnezeu este lumind - diavolul este infuneric. Dumnezeu este viafi - diavolul este moarte. Dumnezeu este adevir - diavolul este rninciund. De aceea s" ca Dumnezeu adevdratce este, pufut spune despre Sine: Ez -a sltnt JUfylt ,,Eu sunt lumina viegii". CAt desprediavol, acestaar fi cu totul indreptdfit sd spund despre sine: ,,Eu sunt infunericul lumii, eu sunt intunericul vietii." Cdci doar i17

Sfirrti si nnri duhoztttici despre gi exorcizare tdmdduira

gi Sfinti si nnri duhoz:rtici despre exorcizare tntndduire

viefii; fiindci pentru ca ochii omului sd poati vedea trebuie si existe lumina. Singur Dumnezeu-Om .Ffuistos,are aceastd lurnini qi de aceea ne-o gi poate da. Cdci datoritd luminii vedem. la liri lumini, ochii nu folosesc nimic. , Trdind in picat omul se izoleazd, se admiri sineinssgi gi face din sine insugi cenlrul intregii existenfe.Cu cAt se cufundd mai mult in pdcal cu atAt prdpastia dintre timp gi vegniciedevine mai mare in congtiinfagi in inima lui. intors cdtrelumea ,{,Ard,omul picatului simte,gi v,ede ingrozitoarerupturd intre el o insugi gi ceilalfi oameni,intre el gi celelaltefiine egoisti tot mai adAn!e. Cufundatint ci, el pierde treptat-treptats! sc, pand ce-l pierde cu desdvArgire. P;4pastia dintre el gi intreagarreaf;e devine tot mai adAncdgi de netrecut. I nu se mai vede d i gi pe nimeni altcigi nimic altceva,nici deasupra,nici in jurul neva lui. nu mai e decAtsl insuqi, impo_stor m-iaerab"il divini td$ intronizalpe-c-loaca lui. -al De aici gi faptul ci.existi atAt de mulfi oameni c e, cu simtiminte mici, care nu pot sd iasd din ei ingigi gi si ajungd la altul.

no-uman.O prdpastie tragicdsedeschideingAnduri, in simfdminte,in viati: o sfAgiere blestematI in congtiinfd,in inimi, in suflet, o rupturi ce ca pustieqte, in Faust chipul sdu de om: ,,Doui sufletelocuiescin pieptul meu." - Putemsd credem Dumnezeu, in tnsd nicicum in existenfademonilorT - Sfdntul Nicolae Velimiroaici: Se povestegte despre un oarecarestrXiry care, ajungAndin Egipt, a vrut cu orice pref sd sescaldein rAul Nil, ca si aibi o amintire plicuti. Localnicii i-au spus cd in Nil sunt crocodili gi sd nu se ducd prea in larg. El insd n-a crezut in existenfacrocodililor, gi-abdtut joc de atare ,,povegtibdbegti"gi, ca un bun inotitor, s-a avAntatin largul Nilului. Dintr-odatd a scoscapul un crocodil gi cu dinfii sdi ca un fieristriu l-a retezat in doui pe inotdtor. $i 'stfel viteazul nenorocit, in viafi, n-a crezut 'in existenfacrocodililor, iaq,in moarte, n-a avut timp sd seincredintezede ea. iduindu-i pg -g3y9l1 tigdduiegti 9i o mare parte din adevirul evanghelic. Tigidutos a izgonit duhurile rele din oameni, gi ci El a sfdrAmatstipAnirea demonilor asupra oamenilor. Fiindci cel mai apropiat ucenic al Domnului, S{Qntul IoanTeologul spunecu tirie ci Hristos a venit in lume ca si nimiceasci stipAnirea aceasta diavolului asupraoamenilor,zicAnd:Spre 19

nici omuf nici pe Dumnezeu, pentru cd nu mai ajung la ceeace estevegnicAila ceeace estedivi18

Sfinli;i ruttri duhounici despre gi exorcizqre tdntdduire

gi despre Sfinli pi mariduhoanici exorcizare tfundduire

S-nsrdtatFiul lui Dumnezeu, sd stricelucrurile ca (I diaaolului Ioan3, 8). 7.is-aun mare poet: ,,Mai multe lucruri sunt i4 cer gi pe pd_mAnt decAtpoate chiar si viseze (Shakespeare). tigdduiegti diavolii nu Tu omul" fiindci o vrei tu, cLf_irnelca Ai diavolrtlrrrea_aga. ficut rdzboiul? Orice armatd intinde ambuscade gi cunde cu indemAnareca dugmanul si Pentruun generalvesteacea creaddci eanu'este. mai imbucuritoare esteaceasta: dugmanul crede ci ng_ stf,el, nu existi nici armata lui. CAndva diavolul se arita pe fafi oamenilorgi prin fricd ii prindea in mrejele sale.Ip-timp tac=noqstre tica lui ested mulgumirealui este ca ; oameniisd-ltigiduiasci gi sdcreadi ci el nu existe. Ma tem insd cd d nu estemai aproape dtavolul decAtde ce,Lear rd diavolul nu h+lA, in rizboi cu dugm-4njivdzuf,-gitdinuiS. Vai de noi dacd ii vom tdgidui pe dugmanii cei tdinuifi! La ce ne va folosi biruinla asupralupilor gi urgilor daci ne mugci garpeledin iarbi? - Cum mai este numit d.iaztolul in Sfdnta Scripturd? - Diavolul are mai multe denumiri. in Vechiul Testamenti se ziceaBeelzebul, cdpeteniademonilor (apud Matei 12, 24-27;Marcu 3, 22; Luca '11, 15-19), care inseamnd,,potrivdar gi satana, nic" sau ,,vrdjmag".SfAntul Ioan Evanghelisful garpele demult,care de il numegtebalaurulcelmare,

(ApocalipsaT2,9). Iar secheamd diaaolEi Satana in QfanfrrlApostol Pavelil numegteVeliar, Epistola a doua citre Corinteni, unde citim: Ceinsocu Sau lire are dreptatea fdrddelegea? ce ?mpdrtdgieste intre re areluminaut intunericul? ceinaoire $i Hristos Veliar ceparteareun credincios un sau cu Ei (II Corinteni6,74-75).P r" necredincios? se inlelege totalitateaner fi impotriva lui Dumnezeu, care aulqst alpsaf,dincet cd,cuvAntulsatanaa fost tradus prin diavol, care inseamni: ,,c4 ti(Efes "6,17). asemenea, s-a De i tor'f gi'l.tneltitor gi ,,drakon", de unde in vorbirea romAneasci zis obignuitd a rezultat cuvdnfiil drac. - Cuoiosul Paisie Aghioritul: Mi-a spus cineva: ,,Sd scofi din traducerea francezl, a cdr$ii SfhntulArsenieCapadocianul celece se referi la ceiindriciti, pentru cd europeniinu le vorinfelege. E1nu cred cd existi diavol." Yezi, pe toate le explici prin psihologie. Daci acegtidemonizafi ai Evanghelieiar fi mers la psihiatri, i-ar fi supus la gocurielectrice! - De cemorala laicd rru se rapofieazd la diaaol ca autor al rdului? - Sffrntul Nicolae Velimiroaici: , daci nu are rima ei pagini imaginea ori chipul i diavolului, nu este morald, ci numai o*es pentru suflet. Deoareceaceastanu prezintd viafa ca pe o lragedie creatdde conflis-

20

21

Sfttttisi ttraridrlhoattici despre gi cxorcizare tdnrdfurire

Sfinli pi mariduhoanici despre gi exorcizare tdrndduire

tul dintre bine qi rdu, ci ca pe o plicutd cAntare pentru ceaiurigi petreceri. Deoarece infunecoas;deade prdpastia supra cireia atdrndemenirea,ca gi roiul de albine tulburat,ce cautdunde sd se ageze. Deoarecenu numerd neintreruptele convoaie de orbi, nici cArdurile de leprogi, nici mulfimea de sinucigagi,nici caravaneleidiofilor gi ' ale celor care s fiarele ce-gi agteapti moartea, nici muntii de scheleteomenegti, cu careesteciptugit pimAntul, deoarece acesta nu misoard durerile gi junghiurile, nici nu misoard sAngelegi lacrimile, nici suspinirile gi rugiciunile,nici necazulgi puroiul, cici nu-gi aduce tea inecati de riutate, n 4dtateadispretuitd de rdutate,ni ranfa inecatd de disperare, n! rispldtiti cu trddarea, murdiritd de intindciune,nici de tiiate la mijlocul drumului cu un foarfecenevizut, nici-.{e_pU_virile celor .mai fericiti, ale celor mai puternici la intAlnirea cu ochii sticlogiai morfii. De aceea omule, ci aceaqtgrale in carepe zic, prima pagindnu seafld chipul diavolului nu este o morald, ci numai o estetici mincinoasdpentru suflet. - Putem da un exeffiplu concret in aceastd priainld? 22

- Sfhntul Iustin Popooici: Cain, caregi-ainjunghiatfratelecelnevinova! pentru c idntunecase gi nu gi-a mai vizut nici fratele cddUpa.trup, nici fratele obArgia diavoleascd, sa ur4 l-a ficut si senascddupd I gi din megtegugirile picatului, celeale diavolului, era impofiva a tot ce era de la Dumnezeu in fratele siu gi in primul rAnd impotriva a tot ceeace fratele siu avea drep! gi de-aceea ucis fratele gi-a nevinovat pentru cd.fap"tele lui.e , iar cele ale fratelui lui erau drepte. $dul a ajuns nu doar in toate,gi de acelgr, ci insugi ga Cain a fost t un ucigag ale cdrui ce" -congtient a fost d, deci congtient fost rlpicid.Cici pe a cleceerau de la Dumnezeu in fratele sdu,pe ace. Nimeni n-asimSt gin-a intuit atAt de limpede gi atAt de deplin ca_Sf6ntul Ioan Teologul cd e--noastre omenegtitobrl din doui ob6rgii, din doui principii: de rd$te Du-mnez.cu de la diavol. din aceas$i -la td lume igi are primordial in Dumnezeu, precum tot rdul in diavolul; la limiti, fiecarebine seintoarcela DumnezelJ- la limiti, fiecarerdu se intoarce la diavolul. P-rintoateaceste ,-bpJSrele",

23

Sfinti pi nmri duhoanici despre gi exorcizqre tdnfiduire

Sfinli pi nnri duhoanici despre gi exorcizare tdmdduire

sa,Qiaceasta fdcut sd senascdgi l-a fifga.q gd,s-gjnrrudeasci r.du, diavolul - de bundcu,ee-l cu voie s-a ndscutin duh de la diavolul: s-a fdcut cele ,,hu al diavolului". Dimpotrivi, p 4ptele_ e, omul asimileazi binelui toate_deprinderile tail*na$te dg lq-Lrfq,t"zeu. Astfel, de de bundvoie,omul senagteduhovnicegte la Dumnezeu gi ajunge,,hul aI lui DumnezelJ". gj a congtiinleiomul se salveazd numai prin viai A, care nu estealtcevadecAtsemnul clar al prezentei satanei.Pentru cd sa-ta4A_e"ste . El a pierdut cu desdvArgire s toateunitdtii macrocos. intr-adevdr, satanaeste singur in sens qr1gl oamenilor,insinguabsolut.De aceea, lor egoistd,ruperea lor de atoateunitatea farea gva g!,e-_aJ.tc.de-c o p ornire m acro cosm osulu i ng-_g fu . Pentru ci satanaestesatanadeoarece de sine gi simfdmAntul lui de de Dumnezeu gi sine de toate*_c_e-l_e]a-1te creaturi. fiinfe gi i din neamul lui in lumea aceasta, amul e Dumnezeu,ori din cel al diavolului, adjcdigi traori aeeaduhoy--nic,easci de ar implinind la Dumnezeu, ori de la diavol. - carenu e altcevadecAtimpreunarea d-reptatea - omul se zdmisr -e_y_4lgh_eJice 24
:.

legte din Dumnezeu; iar implinind picatul, se nagtedin diavol: CinesduLrgegte pdcatul este Ia de pentrucd de ln inceput diaaolul, diaaolul pdcdtnieEte,iar cAndomul picdtuiegte,picdtuiegtede fapt I - cdcin-ar aveapdcat,nici direct, nici prinindirect, dacd n-ar avea pe diavolul. Pgin-fie.-CaI gi se nagte din el, fiindci nu-i pdcat care sd nu vind de la diavolul. Tot pdc.atul omului este,in aceeagi mdsurd,gi al diavolului. Omul sivArgegte picatul l, cici in diavol existi mai dinainte gi iesela iveald tot pdcatul omului, omul fiind dqar-.impgeun-4-fu t-o-rcu el: diavolul lucreazd, omul colaboreaz5. mai bun exemplu este Cel Iuda Iscario.leanul:indatd ce dia-vol_t1l i4[at 4 d cel mai mare pdcat din istoria lumii. Pdcatele sunt, in egaldmisurd, lucrurile diavolului. - Ce le mai putem spune celor care nu sunt conaingicd rdul proained.e diauol? la - Pdrintele Dumitru Stdniloae: Riul a luat intr-adevdr ry_Ari p1-o-Bgr,tii societateacontemin porand. De aceea firesc sd-gipund oamenii azi e cu deosebitdacuitateintrebareadespreeligfnea g a-susfindtoarea lui. -SfAntul Vasile cel Mare spune cd: ,,Rdul nu e decAtlipsa binelui." Eladaugd: ,,Rdul nu are o existenldproprie. Rdul nu existd aparte,ca o fiinld 25

Sfnti si mari duhoanici despre pi exorcizare tdmddr.ire

Sfnti si mari duhoanici despre pi exorcizare tdmdduire

oarecare... o fiinfd independentd de sinestitdca gi toare" (Omilia9: Dumnezeu este nu autorLtl rduhri'y. ci rdul nu are o subzistenfi proprie, merge mai departegi, dAnd o explicafiea forlei lui pozitive, :_p in firea omului gi a lucrurilor. ,,Rdul este

nu mai facedistinclieintre ele.PAni serecunoa$te o d,eosebireintre--bine-gi-rdu, rdul cautd si ia Dar, odatd ce sg recomanddn ele, rdul s-e poate sivArgi cqtrx e deosebitde bine. intre i$_ti-ngerea cinic, nemaiso-

pul lor[...],sau rea nerationali a puteri-lor, caree una cu cauza lor nafurale lor", adici Dumnezeu (,,Rdspunsuricitre Talasie", in Filocalia, vol. 3). Astfel, riul iqi are forla i_nputerile exislenfei lor lor naturale. Dar aceasta aratX gi lipsa unei p_glellpropqf*s-lui. Riul e o folosire a puterilor existenfei cp4_tra existentei. Dar nu o poate pe cici e. 1_rimici aceasta, qu are ca bazd o-fiin{i"proprie, aldturi de $dul cea a lui Dumnezeu sau de cea creati de El. $i nu _aparenici ca o fiinfi proprie, aldturi de cea .caree prin sine buni, ca in filosofiilepanteismului emanafionis! modalist sau evolutionist,cici, in ultimul caz, riul ar fi de neinvins sau nu ar mai exista propriu-zis decAto deosebireaparenti intre bine gi rdu. Condus de o astfel de filosofie, Nietzsche a pufut indemna, in acord cu declarafiaci ,,Dumnezeu e mort", gi la o ,,ridicare" a omului dininseamnda colo de bine gi de riu. Dar aceasta 26

ar fi de neinvins gi ar fi tot atAtde justificat ca gi binele, av6nd o existentdtot atAt de importantd gi de necesard gi existenladin careiesebinele. ca R.iul nu poate fi in afari de existenfa congtientd qi liberi usrnezeu in mod liber. El lui Dumnezeu, dar nu apare cu necesitatenici din creatiuneaLui. Riul sti astfel sub puterea .creaturii lui Dumnezeu. Dumnezeu il lasd sub puterea acesfuia,n.u-$iimpune El puterea asupra lui, qprind-prod i in existentacreatd de El gi mentinereain ea. StAnd rdul sub puterea persoanei congtiente createde Dumnezeu, aceasta poate opune se aparifiei riului gi el poate fi invins de aceasta. Daq,putAnd sd sefoloseascd puterile creaturii de prin libertatea da_tide Dumnezert, omul poate fi amigit de r-du,apdrAndu-ica o modalitate de a-gi intdri mai mult existenlaprin el, cAndel de fapt o sldbegte aceasta. pe de DumnezeLr, ltig! ap,arq dqci md{gitttH Nu poate apdreadecAtin ea.Nu vine din fiinfa nemdrginiti a lui Dumnezeu sau

27

gi Sfinli gi nmri duhoztnici despre exorciz&re tdnfiduire

gi despre Sfin{i;i mariduhoanici exorcizare tdmdduire

dintr-una la fel de neconditionateca gi existenla lui Dumnezeu (dualismul ontologic).Dar e posibil si primeasci realitatein existenlamirginitd, intrucAt aceasta se poate mulpmi cu mirginu .'p. Aceasti setede nemirginire o mAni si caucu adevirata te satisfacerea fie i ei gx,i-ptenfa rlemdrginitd, fie inft-_o_ tindere prop ri e ,ca re e o a mi g i re. Dar tocmai in putinfa existenfei congtiente createde Dumnezeu de a socoti cd poate exista independent de Dumnezeu gi cd se poate dezvolta fdrd El sau,chiar mai mult, in independenfa de El, std importantul gi respectatulstatut ce l-a dat Dumnezeu creafiei Sale.Daci omul nu ar putea alegegi o existenldfiri Dumnezeu sau contrari Lui, aceastaar Butea dovedi mirginirea puterii creatoarea lui Dumnezeu,adici s-ar dovedi ci El nu poate creadecAt_marionete nelibere,nici bune, nici rele, ceeace ar dovedi ci El 'insugi nu e nici bun, nici riu, ci o esentdpanteisti supusi unor legi uniforme. D;4p4-ezeunu l"cu sufe-rinfap-rodusd- .el.Aceasta de I-ar arita neputinfa. Dar nu creeazi nici o creafiune incapabild de a alege impotrivirea fali de El. Aceastaar arita iarSgimdrginirea puterii Lui creatoare. Aga seexplici puterea,dar qi lipsa unei puteri proprii a riului, adj.-q.4.ffsu!*s-t-gpgi-4puterile omului, fdpturi a lui Dumnezeu. 28

Sd vorbim mai mult de puterea lui, pentru cd pe aceasta arati el astizi in mod mai accentuo at. Pqpibilitate-a nu e datd numai de o libertalui te caresebalanseazineutru intre folosireabund sau indreptatd spre Dumnezeu gi intre cea rea, tatea lu-i sti in aceeacd fdptura congtientdm i r gi ni ti ,i ,poate s5'-c te implinirea acesteiinsetdri fie in legdtu, ra cu Dumnezeu, fie inrluzia cd o poate afla in esteposibili penextindereaproprie. $i aceasta tru om, dat fiind ci sta line de fiinfa lui gi tot de ea line pg_!e-rg4 a tinde spre satisfade cereaei. de spre ea, , dar Dumnezeu nu o silegtesi se satisfacdtinzAnd spre El, cdci la iubirea Lui" aceastainseamni in setea amintiti. care-qi manifestl atractia ei gi Dar omul trebuie sd descopere prin el insugi cd in aceastisetee insdgiatracfiaiubirii unui Dumnezeu personal.insd el se amdgegte iluzia ci cu nu-l cheami spre cinevacu adevdseteaaceasta rat nemdrginit gi de o existenfi plenari, ci e o setea sa de sine insugi spre un grad de existencd el este fd superior celui in careseafli. insetat gi tot el este bdutura de care e insece_l amdgire a unei tat. Ace a a fostmg!-in--tAi:narea paflt*a.ingerilor. Cu cAtsunt inzest.raficu o existd, cg_-a-tilgg amdgescmai ugor cu

29

Sfinti si nrnriduhootrici despre gi exorcizare tdnrdduire

Sfinfi 9i mari duhoanici despre gi exorcizare tdmdduire

girii acesteia ii,cade prade gi qmul, dar trezitd qi intdriti in el deamagire-a exercitatd asupralui de duhuriie rele. lre fd.cutposibil,de puterile date .I ingerilor cdzuf.gi oamenilor de citre Dumnezeu Sitrecercalui in faptd e fdcutdposibili de libertatea lor. Dar el sebazeazd p_e'o re, pe o minEiund.Diavolul e tatil.mineiunii gi,omul

iegi.Insd se cereun mare efort pentru aceasta. E ugor sd te laqi ispitif gdse,gti puterile elti le. Te ajutdla aceasta impulsurile excitantesp_re extindere cAndnu sunt tinute in armonie qi infrAnateprin credinfd.Pentru a cduta extindereata spre Cel de dincolo de tine, trebuie sd renunfi la impulsurile excitante.Trebuie sd alegi iubirea persoaneitale ca intreg armonios fafd de Dumnezeu,in Care se armonizeazAtoate, in locul impulsurilor excitanteale unora sau altora dirrtre componentele persoanei. Alegerea binelui cere tdrie. $i binele te face tare.Dumnezeulnsugi te ajutdsi te faci tare,odatd ce-Lalegi pe El. euip ce-repentru alegereabinelui, sau a legiturii iubitoare cu El, un efort de-fr6nare a .imfrulsrrlilor componentelor nezeu nu poli deveni tare in mentinereaca unitate personald; irit ca forfd de menfiner-e_4* le. {pa"renta tirie a rdu30

lui sti in cd produsd de necesitdfile pur-tfupegti"gi -egoiste, a exista,de a de se satisfacefS"i-misur5.Dar aceste excitafii sunt de scurtS-durati, fiind urmate deqslibire mereu mai mare a existenteipersoanei. lo-sgSfe d tmpotrioa exist ei.Cici nemenginAnenl du-se omul in legitura iubitoare cu Dumnezeu ca persoand, careil facepe om intreg gi tare, gi in legitura iubitoare cu o alti persoandcaintreg, el q i_a c.ad in 19b pa piu$-!or _Ufi-iJater ale. Astf el, intrucAlriulil aIegi-sfor, Dar intrucAt el ifi aduce robia, sirdcia spiritua15gi .chinul, el igi descoperi, dupi ce l-ai fdcut, slibiciunea. Chiar i de la incepuf el se aratd efectuAndasupra ta o slibiciune. Sau te arati pe tine ca fdcAndu-ldin slibiciune. Tbria. -arnbigud.insi in aceastase aratd gi putinfa ta de a-l invinge.Djspr rului pentru duhurile ispititoare la rdu gi pent silbiticialor inferiari se aratd gi in numele de-,lighioani" dat legiunii de demoni sau de ,,lighioani spurcati". - Ce mai gtim despre lucrarea duhurilor rcle tn lume? - Pdrintele Dumitra Stdniloae: Daci ingerii buni sunt aproape de Dumnezeu, rAnduifi pe diferite trepte de apropiere de El, dar in acelagi timp sunt aproape gi de oameni - dintre care cei mai buni se bucurd de o sesizare mai accenfua-, duhurile rele sunt departe de Dumneti a lor 31

Sfinti si mari duhoanici desprcexorcizare tdnnduire Si

gi despre Sfinfipi mariduhoanici exorcizare tfundduire

zeu, dar sunt aproapede oamenigi au o influenfd puternici nu numai asupraunora din cei rii, ci gi asupra unora dintre oamenii progresali duhovnicegte.Inpasiunileumane gi in relaFilepasionale al fi de ele colcdiecaintr-o mocirld fierbinte gi pestilenfiali aceste duhuri, care e.pgyniri inrudite cu acestepa_s-iuni, aga t,^ {cum iugerii au,migcdri curate inrudite cq,Jdrfultile gi cu gAndurilecurategi inalte ale celorbuni. pot ancorastatornicin [upu-lorcurate,duhurile rele sunt gi mai adAnc ancorate in trupurile _b,Antuite_de pomiri pasionale, in pdrfile inferioare ale lor, dar gi in mjntiuneltescgAnduri viclene. lor ,le c-are sunt mai vddite, pentru ci su_nt mai apropiafi de lume, de oameni, deoarece oamenii stdpAnifide ei sunt mai mulfi, pentru cd de i, cate vreme al ingerilor buni este si-i elibereze,sd-i aiute si fie cu adefr ie e. Din pricina stipAnirii strAnsepeste cei pdtimagi, sg-v=o$*ggted_e fel_de-pgcdalei ace.sgi un

vor se atragapasiunile unor oameni spre persqanegilucruri,duhurilqt,leiradiaad.duparen_Je aja3eelorpersoanegi ajgeg!$eqEe-za-teipierupraf lgcruri. Ss vorbegteastfel di duhurijue-zente in. apd, in fo-cja bani, in lucruri frumoase, in persoanede sexopus. - Stare{ul Tadei: Duhul cel riu poate^_sd_oeude_c_Alii_afejajzupuL-omenesc, pe gi dar, de asemenea, o-mului - a{gt_de-mi duhuri cizute. - Sepoate uorbi totugi de o posedare? - Pdintele Nicolae Steinhardf; Nu mic este meritul romancierului de a fi observatci miguni oameni de tip Guica in lume gi de a fi avut curajul sd o prezinte pe ea in toatd impecabila ei turpitudine. 4 insingurareagi-nenorocjrea pot fi folosite drept explicafii, dar nu pot fi nu poate*q4qgr soco

nu-i poaatenuante.Guica, oricAt te acorda circumstan,te de pdrdsitd,chiar neindreptifitd, apartine categoriei teratologice, pentru care sjngura supapd, singura alifie este Egl4lea neinj.lqrypJd,ura de moarte imp-o,trr*va tufi.rror. igi urdgte fratele, aga cum ii urigte pe oameni,cum probabil se urdgte gi pe sine; egoisti, estede fapt in relalii de ostilitate gi cu ea insigi; nepofii gi-i tolereazdnumai intrucAt i seinfdfigeazl.ca unelte ale rizbundrii. 33

qi u tgte_4eeEt-re demo-rri,_4e !e14uj..qglpqart,


; de aparilii a I unile produ aI qi le facd ale 32 cecapasioamenisd e, intrucAt

gi Sfinti Ei nnri duhoanici desprcexorcizare tdnfiduire

eSinguraei posibilitatede manifestare_ s gi ernanafie.Desigur ci ne vinq-greu a crede ci a emerEa+q{fecAceastae orl A, fiun!-4le__r!q!ui. se trezegte vise neroadegi din neputinte psidin hice. Ea, la drept vorbind, naj dostovdluie cd a pot duce la-tisilogia t_qjalf-asuftretului,la eliminarea a orice nu fine de riu (dupi cum nici belgugul gi fericireanu-s paveze:pe unii soarta ii coplegegte din belgug cu binefaceri,dar e nu-l poate potoli).

ie si credem cd tofi oamenii sunt buni. Sunt buni oamenii,dar existdgi rdulinoamerLi.Existi diaygc . FoartepuSni. Or fi qi din 59tia. fi. Dar putini. Or tg atenti. Trebuie sd nu ne am rte
i rii in lumea asta.

t cum gi este cazulGuicdi (de la verbul a guifa, a guici). Demonizatul in cele din urm i ob$ne iegirea" dualita teaspecificd omudin lui, seide,n_Etcg-cU e: gobolanul, scorpi4 garpele.Zonele de clarobscurgi pendulirile dintre bine gi riu diqpnr. Demonizatul de nu mai gtie--rrimic complexitatea caracterelor, a pus stdpAnire ansamblul pe siu psihofizic. in acestsens Guica e o posedat5, exclu siv sluj i !o_a-re rdulu i, d in !-ot__comple_xu I _o uman a rimas intr-insa Dacd,din dolsprezece apostoli unul estediavol (gi chiar in jurul lui Hristos), insemneazdc6,rdul in lumea asta este o forti foarte mare. Nu trebu34

Foartemulti oameni in carediavolul e la el acasd. in $unt unii carenq a,r de_cAt d6ngii,umbrele picatuJui strf,pogesc. D-emonismul,vai, e_<lrealitale! iee se manifestlprin doud extrerne: sau -farania puterii, dictatur4 opresiunea totalitarismul sau, dimpotrivi, la celilalt capdf prefacgfea l&_ete$i in nehuniq desfrAr',dezmit $i anarAmbele extreme sunt nefiregti, p_rimejdioase _bie. $i demqnice. Dreapti gi izbivitoare este numai a calea-d-e-mjloc, dreptei socotinfe a echilibrului. Suferinfa gi mizeria nu-s garanfii. Persisti mereu primejdia in neincredqre. neiertare, cruzime, rupere a oricdror punti de legituld_cu omenia. Eiinta omerreascd suse insu giri Ior ei-qpegrfige ceptibild a deven:]-igtund alternativelenrt mai au accesin locurile unde qg_inchide sinea lui in se iau hotirAri, bide, ftcpng-tig4tulq!neevoluat- ca un arici, ca un melc, c-a_ual{ulls-canceligen, se
a -----I--+

ghemureqle _1n,

mycli$jm+smcaLil. Eroul lui Kafka se trezegte intr-o bund dimineati transformat in insectd
JJ

gi Sfin[i pi nmri duhoorticidespre exorcizctre tdmdduire

gi Sfin{i 9i mari duhoanici despre exorcizare tdtndduire

pluripodd. Guica s-a prefdcuti4 ghem al rdutd!ii, funcfia ei normali devine auri a voi gi af4ptqirdul, a dduna semenilorei. Ea nu e o fantezie a romancierului, e toJ atA_t_d e ,,teald" ca gi celelalte personajeale cirfii, la fel de obiectiv desprinlumii, nu mai pufin inzestrasX din concretetea td cu putere exemplificatoareca lady Macbeth. Nu-i un avertismentmai putin alarmant ci Guica, agezatipe sciunelul din fafa mizerabilului ei silag, e o piaz\ rea, o virtualitate foarte posibild a speciei noastre, un-hietdemon cu acfiune rbstrAnsi, dar care .duhurilor e pe oam-entgi tot ce poate fi cdtre li.nigte"4 fericirea lor sau citre aspirafia gi lor de a seimbundtefl.Duhul neamului omenesc a pdrdsit-o. t, o roade un virgolac terestru, o fgrtadezbinatd de tot ce impiedici daimonul nefArtaticsi-gi croiasci drum la suprafati. Nicolae Stavroghiry PetreVerhovenski gi Guica Moromete sunt cu putinfd aievea,nu fn de meleagurile"imaginativeale scriitorilor. Cp!$idis, loali atotcuprinzdtoar-egi trugltoare pAni gi a celorlalte. e, Ma-fin Preda a supus-o unui examen clinic precis gi a prezentat un caz definitoriu cu neclintiti obiectivitate,cu nedistrasdatenfiegi neamigit simf al realititii. De aceea Guica apare94 op-aci tuturor .r_4.dia[iilor prielnice viefii4idescituEdrii omului din fixatii, incremeniri,obsesii.E desigur 36

un simbol, simbolul unei viziuni a lumii-:.aimaqgptisryului -integral.Guica e o formi extremd a_unanelleJ--o.pisrtdgr_gi-gqf diduluiRaportulei cu lumea?Imediatitateaparoxistici gi menomania intransigentd.Nimic nu trecedincolo de (nu realitateabrutd gi compactd,de trotranscende) pismele unui virus potrirmic. Demonul ori boala (dupd cum vrem si-i zicem) a ocupat punctele s_tfateglce, cheie. Guica e in comd, oferi tabloul u nei 1grredmilgjffI4teejlAp4ten e"scului. Ca origicelucrare de adevir, Guica define qi potenlialitifi pedagogice. Tipul uman,,Guica" e, vai, rdspAnditin lume! Le revine celor necontaminafi, nesubjugafide virusul totalitar al riului, sdia, cAndle aparein cale,cuvenitelemisuri profilactice. Sd nu*.re*ereadeinsd ci in fafa neprihinirii qe_ qmeche_ruI schimbi; il scuipi, il batjocore$gi te gi.l -rdstignegte pe neprihinit, deoarecein cazul acestuia intri numaidecAt in funcfie inviindignarii stArnite de cel ce ar {q gi-Co-mp_lqgl vrea si fie al!ftJ" decAttoati lumea. Diferende grave nu au fost intre Timotei Alidor gi Carol Vdtan.De rivalitate profesionaldnu poate fi vorba. Primul e flautist, al doilea pianist gi dirijor. Doar ci Timotei e mai talentaf mai gcolit, mdiestrialui instrumentaldmai diversificatd. $i se incumetd a compune pretinde a fi solist. Firea lui Vdtan ndzuieqtespre unitate: e pizmaq, e rdu,.efricos;din toateslibiciunile, necurifiile gi

37

Sfinti ;i mari duhozntici despre exorcizsre tdnrdduire ;i

pi gi tdntdduire Sfinfi nnri duhowrici despre exorcizare , sd aibi rdbdare $i perseverenld. AtAt i se cere, sAfie neiertdtor gi nemilos. Iar probabilitdfile de indatd ce se dovedesc propice, se va infdpfui spectacolul omului care sezbatqinnecazuri gi s_e petpele,gte in incerciri, spectacol intotdeauna fraged gi nicicAnd izvoditor de plictiseald.

q alcituiegte soi de ghem,de.gdlugun c3,_{e_@_cgs_!r:! numele: Alidor. Ar fi putut dd sd-i dea alt nume, dar pe acesta are in apropieil re gi la indemAnS, vine mai comod sa_-S{pSaliii zgZpiryppirl--va ura ;; invidia. Ce jertfi mai de lui pret ar afla pentru altarul-vanitilii lui grav rinite de invecinata existenfl a unui ins vizibil mai leal, mai generos,mai slobod de zicdgie,in mai amicalerelafii cu viafa, decAt el? Vdtan apartine categorieipsihiceunde seincadreazd cei care nu pot sd tri.iasci fgga ta unui cerc pr4etic infinit gi Sl_e_!g_s99!-ti agelat p ConsecinSiv_alo__r SUvefanrlaje. ta? Incercareade a-gi revdrsa in forma,de l-avd--giloroi, individul identificat a h purtitor de ceva ce le estenesuferit cd deBaqeqte, se simte mai puf,n impur decAtei. in $i poate nu atAtilyd_ie catge-qlAle._qlgle general. $i hotdrAreade a uita o cAt de mici abatere de la reverentalor datorati, de a merge pAni la capdt, de "a-gi potoli spontanaranchiund in mod absolutprin desfiinfareapotrivnicului. Iar pAnd una alta: 4:t p_qfc_ilUi mai multe__scArbe, cAt glcane. pocinoage gi zile f1_ipte, pune piedicS, aJ a:i intarita-ailstovi p a igi are,in cadrul strategiei, e cAt se poqte de util5 in 4gt_eptare4 bdtdliei decisive), ardtaci ugurel gi a-i i a iqi dezviluie secretavirtualitate de a se

spunea ci Anatol_e-Erance -e_gar_eflgi, fi indci,o_muluirdu iseintAmpli a face pauze, a cunoapteclipe de_uestL pe l, ferit-a sfAntul si incetezea fi prost! N-a avut dreptate,riutate4 nu-i mai putin durabild qi continui deeAtsurata ei. Ce bine se infeleg amAndoui, ce potrivitd perecheintocmesc! a dd un produs mai wolfram, tungsten, d"lt ge rlgl.t!_llnb,og4Et_eg mangan...Mai alep_cind se adaugi [i qqqv_i1ge_rea numai tu, cel in cauzi, defii , _ci (egti doar stidr-epta-tea, u-Lt-price pAn pe tot perimetrul cercului infinit), ci toli ceilalfi gi,indeosebi,acelori aceiadesprecarecrezi (de prezentd conci te s-fideazd altfel, stituie o impertinenfd Ia adresa ta) nu-s vrednici decAtsd fie md.turaf,din calealie protocolar r_ezervati.Cr.f'pazxsi triiasci gi ei, sd-gi aroge v--irtuti, exerciteo profesiune (a ta! ori asemdsi ndtoare ei), si aibi pdreri, sd-qiinchipuie ci au talent ori ci li se cuvine a se infrupta nifel din roadele pimAntului gi civilizafiei, cd au gi cAte un talant ori doi care n-ar strica sd fie rodifi. Sd li sedea pesteochi gi pestedegete,si fie scirmi-

38

39

qi Sfnli pi mari duhoanici despre exorcizare tdmdduire

gi Sfinli Eimari duhotsnici despre exorciznre tamdduire

nati, sd invefe ce-i suferinfa, obida gi deznddejdea, sd tremure, sd verselacrimile umilinfei, sd-i inibuge ciuda - gi apoi si fie nimiciti! Numai ui poate aduce multumire tipului omenesc de Radu Juculescu, poreclit Carol Vitan. De preferinld nimicirea unei indelungate gi bicisnice agonii. gt1jt hirfuieli e/ spre $r prin sqg_it_elL-marg$9 pildd, exceleriti.Arde-l! Ori: arde-i! Aratd-le ce gtii, ce po!i, ce gtii gi poti ndscoci.Toat_4,g1ija e sd gisegti pgd.eep_ga mai adecvati, AgpaSJa cea Ii e groazd, goareci? de .fr-gupo{abile. $obolani i se vor pune pe cap. E muzician instrumentist? MAinile i sevor sfdrAma. ruginos?VremeindeE lungatd va fi oprit a merge sd-gifaci nevoile. E lacom?FldmAnzitva fi gi i se va plimba pe sub niri ceaunulcu tocinifi aburinde.54 nu gAndim totugi ci treaba e de tot lesnicioasi. S_e_eerc+realabild informare, dcs-tpinieie-lnex rfie, un anume tugeu,cum se spunein muzicd ori in picturd. Qdibe-qle"qageglls jlsJu$,Fripit,agglqe_t-acu atenfie lelenql g , aq,!{e-l incAt -san_e!-iunea aplice cAt mai-"glang s_d se asupra lgdui "sensibil, sd sqidentifice cAtmai riguros aprehensiunii majore a nehdnuitorului ogAndit. Beccaria, secolulal XV[I-lea, a propus pJoin qi-pedeapsd. porfio--4alitatea Iatd ci dintre v_i-ndprincipiul, cAndvaprimif searatdsusceptibila fi inldturat. se cuibdresc interumanecu precdpe unde pof in dialo,gu-rile 40

dere.!i-ai spus ci zburdd in jurul tdu dleptatea, prieteni4 ingdduinfa? Nemaipomenitd nerozie! Ji-oi fi imaginat cd pofi fi prieten cu mine, cd-mi poli vorbi,,ca de la om la om"? Sfruntatdabera!ie! Ji-o fi intrat in minte nistrugnica stupiditaite cd eu pot sd fiu induplecat?Degarti amigire! Ci existd gi pentru tine o posibilitate de succes ori de linigte, refugiu gi tihni? Uluitoare fantasmi! Nu incap mild, potolire, uitare. PAni la capdt. PAndla zdrobire. Mi se va spune cd tare este greu a cere omului si-gi iubeasci aproapele ca pe sine ori foarte pretenfiosa dori si se stabileascd lume numai relafii de afecfiune,spriin jin reciproc,increderenemdrginiti g.a.m.d. cd $i Lorenz a dovedit sdldgluireain orice animal a instinctului de agresivitate. Desigur. A_nevoieeste a cere omului sd-i iubeascdpe ceilalfi la fel de mult cAlsejuhegte, ss-admudg$e.iusti,ficdpesine.Absurdesteavoi ca oamenii sd fdureasci Raiul pe pdmAnt.Rezonabil estea constataodatd cu Arghezi ci p_1o_s!a, igv=idia,-ri:#ateasuntomenegti,me-sshrn-sideopotrivd adAncomenegti.Dar li se poate solicita fiinfelor gAnditoaresd ia bine aminte gi si facd tot posibilul ca viafa sd nu se transformein iad. gi Omul, ca animal biped, se dovedegte el bAntui t d e-agresivi tate. D e aici p An5 Ia 11f -d-ei_a_Va$1-te a, gi la jurimAntul de a gtergedin carteacelor vii pe imi o{ieine ng-i intocmai ca tine, s-td, place a crede, o distanfi de-ajunsde mare. 47

Sfirrti si nnri duhoanici despre exorcizarc tfuttdduire Ai

Sfinli g! mari duhoonici despre gi exorcizare tdtnddtrire

Oribil e Carol Vdtan gi prin acumulareastigmatelor: zgvistuirea, intoleranfa, refularea. Un inclusiv imposoi de laseral tuturor ostilitdgilor, juru-fi norocul, izbinda, in srbrlitateadea rab-da volnicia ori ticerea, nddejde4 resemnareaaltora. Ara4q@coctului o di insd vfe,lsua. Animalulataci direct. Cei precum Carol Vdtan prin_lntefmediargi in agafel, incAt rizlu-qreazd bunarea sd pariaccident. Migcareae teleghidatd, o implinegte un mesagr, -i-nger adici, un u11 alinbmericuLrlgi af duplicitifii. i, inpr ingAmfirii, riutdtii gi invidiei li seadaugdin cele din urmd a: numai aqae tabloul complet gi_veridic. (Nu-i lipsegtelui Carol Vitan o alti ciudati gi statoryrLc_i particularitatea fdcdtorului de rele: O compunblAnda can@voiag. doare a fefei gi atitudinii, privirea de cAineplouat gi b5tut, _zAmbetulsm_erenie.l s.fivite intre buze, seninitatea prigonitului. ) Intenfia mea nu este de a elogia romanul lui Radu luculescu. (Sunt gi peteinDegetele Marlui sias,bundoari modul echivoc in care e rezolvatd problema lui ,,Bucur5-te,stea curatd"; de ce nu'indicd autorul gi versiunea autenticd a sintagmei?)Md cred totugi indreptitit a socotifoarte util portretul lui Carol Vitan. S-a relevat aici g*_,tla$turi posibild a omului gi mai cu seamda omului din veacul al XX-lea (veacul terorismului gi al lagirelor): a$ar-eaSaliOfaeFei in bucunu

riile simple ale vielii ori in patimile trup-egti, g! iu. Care plicere mai completi decAtpriveligtea ce_lgtla_l_t_rdstignitpeeru_cc_qriEas+eroati?Dacd nu dispui de uneltele acestea, partida nu-i incd' pierduti: micar sd-i strivegti degetele,sd-i furi, adicd, putinla de a-gi marca prezenta in lumea aceasta. ontologicdsimpli Radu Tuculescua U*ra gtiut sd o sesizeze mod realist,recunoscAndu-i in gi proJifera-rea, fdrd, a trece pe dinaintea crucii rAnjind, scuturAndu-giumerii ori fdcAndu-se ci ploud. Lucrurile in generalnu-s complicate;noi le cdutim explicafii subtile qi recurgernla teorii care de care mai lngenioase.CAnd acolo e clar: uitati=vdla Carol Vdtan gi vefi intelege mai iute decAtdin multe cirfi savante:r{utate, rapchiunL . *pizmi,-dqbito-c_easciinfatrrare. Nimic mai :. mult, insi l-acel mai inalt grad. De unde ferocitateaaceea naivi care pe Alidor gi pe alfi evoluafi intr-atAtaii nedumeregte, incAt nu-i poartd gAndul - firesc, elementar- sd prevadd ci in chiar degetelesaleva fi lovit cel ce cAnti la pian. Amarnic ca fierea e glonfu"l u_riiqi mereu nimeregtedrept la finti. CAnd avem de a facecu i- unde se lucreazd t Jgr sistc-matic$tsavant-, esteincompanb_rl mai gre4gi in fala istoricglui se ivegte problema g!l!1pl^pg&cte. Aflarea adevirului in acest caz a infrAnt mulfi specialiqtigi detectivi de sea-

42

43

Sfinti si mari duhoztrtici gi despre exorcizare tdmdduire

Sfin[i pi mari duhoanici despre gi exorcizare tdmdduire

mi. Istoricul sau cercetetorul,acum, trebuie si dea dovadi de insugiri neobignuitegi sd nu ezite a se referi la metode aparentstriine de gtiinla istoriei gi disciplina politicii. El trebuie sd nu se fereascdde a recurge la metode proprildetectivilor gi medicilor. Vreau si vorbescde mierg,gemnalele care,singure de obicei,ingdduie stripungereastratului,de vid inapoia cdruia esteizolatd crima perfectd. e au griji sdia - mergAndfoartedeparte re peJqr!_esgp9!q94adevirului. Deci 4u prin qlmptsme a ciror examinarestd la indemAnaoricui se va putea rezolva misterul. Numai qrjcg-oge;-n_nal^ele acele in{ig_re_qff s_ee_undaele,c_te r_e.sauiUngeu_zibileemsecllf edatorateevoluliei creatoarepe care n_ici criminalul cel mai prudent gi mai organizat nulego_alq+rcyedeaSivita sunt in mdsuri si arunce lumini asupra acestot ,,afaceritenebroase". (Numai crima absurdi gi gratuitd - a maniacilor, bundoard - ar putea sd pari inzestratd cu o forfd absolut sfiddtoare. Dar absurdul e gi el absurd,nu e previzibil - gi-n momentul in carete increzi in absurd gi-n hazard dai dovadi de o credinfd rafionali in absurd gi hazard,credinfdinconsecventd, absurdd!) Intuifia clinicianului este gi ea intemeiatd pe astfel de micros,emnale carenumai deprindepe rea specialistului de buni credinfd gi inteligent le percepedeindati. Acesteasunt cele care nu-l pot amigi, oricAtde ticluitg derutantear fi simp44

tomele. BpAla-St-runguna (bolile mint gi-ele, se camufleazd) sunt depistatede fulgeritoarea sensibilitatela microsemnale specialistuluiori cera cetdtorului cinstit care nu se mdrginegtesd &n4:. lizeze c.e-ea vinovatul - boala sau tila_nlrlrji ce p 1gZinti cu f dfarni cd o.!-i clilrita te sp re .analizd. 9 Medicul specialistsau cercetdtorulseriosdintr-o lovifurd de mAndarunci-ncolo vraful de probe adunatemetodic Ai-gialegeel caleaspre adevir, oprindu-se asupra acelor aminunte izvorAte din complexitateaviefii - care-iprea fertili gi incAlcitd spre a putea fi in intregime previzuti de regizorul crimei perfecte* care-ivorbesclui. Cf,ci lumea seimparte in oameni gi neoameni. Acegtia din urmd riqBletesc binele ce lls-ajdcut ataedndu+L$i sfA$iindu-$ibinef5cirorii. Ni se . Bune gi frumoase sunt bunigi mirinimi4 dar nu fatd de oricine. Nu-i tatea drep_t c!-minte si ne ldsim ingelafi gi exploaE! tafi de neoameni.nunetateasi mdri mia nu se confundi cu a. De gme_chgg .canaliidistanlarea se realiz eaz| pnn Ei gP.irare-fi -refuzuf de-aijntAlrri pe tererul lor. f Intocmeascd, vor, proces-verbalde carenti. de Duelul presupuneoarecare egalitate.Dacdde pe urrna suferinfei tg al-egieg, re gi cu s.e._n,$nqen@ de egf-eal{,,sge11lJe fost de fi-a haram. Iar dacdrezulta_tul e te:gjntelggre gi de sedrbf,fafi de o_uqe silnicie gi gmecherie, inseamnd ci !i-a fost spre 45

Sfinfi pi nnri duhoanici despre exorciave gi tdnfiduire

gi Sfin[i gi mari duhoanici despre exorcizare tfundduire

folos gi fine de cdile nepdt-runse ear-e-,I p place Domnului a umbla. - Atm ne putem apdra de astfel de oameni? - Cuaiosul Paisie Aghiorifiil: Pe omul careiqi cere iertare te afunci cAnd gregggte, si-l ierfi de fiecaredati cAndgregegte, bundcu tate, gi sd-l iubegti cu adevdrat.Pe omul videan, treaba gi careiti cere-iettaredoarpentr-r+a-qiJace apoi sd te amestec-e,inafacerilelui dduneazi care gi sufletegte altor oameni,iarti-l de gaptezeci de ori cAtegapteadunate, iar mai apoi si-l iubegti de la distanfd gi sd te rogi pentru el. - Arhim. Arsenie Papacioc:$i smerenia cea mai avansatl arg ncv_oie -sabie" ! de - Acegtioameninu sepot aindeca? - Sffuftul Ioan de Kronstadt: Dupi cum etiopianul nu-gi poate schimba pielea, s-o facd din neagri alb5,iar jivina numiti rAsnu-gi poate da blana tdrcati pe una de altd culoare,tot aganici voi nu putefi face binele dupd c uit cu riul $icu*:ziclenia. nevoie de aiutorul unui E har atotputernic,venit de Sus. - De ce se sryne cd lumea intreagi zace sub putereacelui riu? - Sfkntul lustin Popoaici: Zace hrndci p-gggqirr_u-gi_fu_regte,. t-u vrea sd niei in aceastd lume trdiescqi cregFnii, se-ridice. dar prin puterile celesfinte ale celeilaltelumi, pd,zin46

du-se de rdutate gi de picat. Lumeaintreagd znce in te_ rdutate,e-scufundatd riutate. Iar lumea de e aceasta alcituiti din oameni care de voie s-au supus picatului gi patimilor. Fapta, f.aptaingereascda cregtinilor,std in aceea lumea in care ci - adici a iadului triiesc zace puterea sub celuirdu -, i4r ei sunt biruitori asupra celui rdu, ce stificu[i !4_diapAnegtelumea, voli. Mai mult: prin lume inlelegem aici zidirea dumnezeiascd pimAntul, oamenii gi tot ce-i pe pimAnt. ,,Noi suntem in Iisus Hristos" - acestae rdspunsul-c199tr.niloJ-tetqr--4d-eyar-a[i-lJintrebarea: unde suntefi voi gi unde vI aflafi? Degi triim intr-o lume carezaceintreagd puterea sub celuirdu, - in adeviratul ,,noi suntem in Iisus Hristos" Dumnezeu gi in viafa vegnici. De nu ne-ar fi dat niciodan-amfi pufut cunoagte El ,,p1-iceperea", fi rimas pentru td pe adeviratul Dumnezeu, am totdeauna nigte negtiutori de Dumnezeu, cici singur Dumnezeul-Om,Hristos, esteadeviratul Dumnezeu. Agadar lumea ca roabi a pdcatulula-Mrlii gi a diavolului, ca ,,impdrdfie a diavolului", a caimpdrdliea morlii (Evrei 2, l4\, impolui Dumnezeu, ca ceva.c-e. ,lup,tdnei_ncetat a Nu-i nici o indoiali: triva lui D,umnezeu. gicu diavolul esteQputere paeatqluicg,m-oartea groaznicd,mai tare decAtomul, mai tare decAt 47

gi St'inligi nnri duhoanici despre exorcizare timdduire

fiecareom in parte, mai tare decAttoti oamenii laolalti. In lumea noastri omeneasci, singur_DqlBn_e_Zgg!:O__!12_H,{s!gs,_$a,dpvedr_t_maitaredecAt alianfd:El esteCel ceapierdutstda-cg_qq-taillreitd El esteCel cea zdrobit pe diavol gi phnireamorfii, a nimicit picatul; El estegi Cql ce l, ca intr-un Dumnezeu gi Domn, c i, in P=!{grgalgqpezeles si st-erre- inyr-nga,,stip Anireal-morfi, a p dcatului ea. De fapt, doar greEJigtt $i a diav-olului =este adeviratul biruitor din aceasti lume, cici invinge pe cel mai mare dugman al neamului omenesc, vfaimagul_cel,cu trei capete: picatul, Domnullisusg_i__[/cenimodlcaidiavolul. cii Lui, ar fi fost gi ar fi rdmas penna t41 !g!"d_gau impdrd!ia mor!ii; d i ctatu ra ce d omnegteasupraacestei impirilii estecea,Lr.Lai ma-re devoratoarede oameni: este acegaa pdcatului, a r6"ulurgi a diavolului - gi intr-adevir agaeste pentru tofi cei ce nu cred in Hristos ca in singurul Dumnezeu, singurul MAntuitor nemincinos al neamului omenesc.

ci am primit de la Domnul p_utele asupra tuturor demonilor gi asupracipeteniei lor, e instare-a-nga.sjr-d-drmnezeiascd.Nupentru cd este mai tare decAtnoi, decAtDomnul Iisus Hristos Care se afld in noi, ci_pentru sd se araca tg c-d noi, pre-ofi_i cregtinii, suntem oameni, sau Ei ca .si_qi4nF!:rEi s e fini noastre omeneStigi si luim la cunogtinli noasla modul absolut cA pg!g{eg_qt__aU!qri!ete? tr5 asupra demonilor din propriile no-astre puteri sau, in general, din puterile omenegti, . Dar gi pentru ca sd ne aducem , cu toati e, prinrugdetune, p_q14gost, tuturor, p.4n _df eggqle pgn rdbrlare, prin smerenic,_prin sq,s-piLeu multe lacrjmi. plin Nr trebuie si ne temem,pentru cd I in I eASs-erI,i" *j dec6tcelce este htme

or,sgt!i4i*
gim e, {g94re g_e _oppvd-d Be_ pf Hris tos, q14-9ni r p e Sin gurul M Anlo d eggryg-e_ f ,ri *-__q _{5 tui_tqr_-+iSingura mAntuire. MAntuirea de cine? a, de puterile saleinfunecate,cu ajutoqul cdrora fine legati pe oameni in puterea lui, de pd,cat, moarte, de orice rdu. $i cu toate de 48

Sfin[i gi nnri duhoanici despre gi exorciznre tamdduire

EXORCIZAREA

- Sfdntul Ioan Hrisostom: Qqcia stdpdnitogi rul lunii ncesteia e_I c in Mine (Ioan 14, 30) c4re sd-i apartini lui. Iisus Hristos il numegte pe diavol s-tdp-6nitorut-lumii-acestei4 prin iar lume elii infelege pe cei rii. StdpAnitorullumii nu poruncegtein cer gi pe pimAn| daci ar stipAni el aici ar risfurna totul, ar arunca toful in dezordine gi in confuzie. El stipAnegte i as_upfa i; pentm aceasacelo-ra ta il numegteMAntuitorul stdp knitorulilltunericului acestuiueac, El numegteaici in_firnerie-faptegi lCdiayolului. ,,Oare diavolul te face sd mori?" ,,Nu. El nu poate nimic asupra Mea." ,,Pentru ce dar te fac evreii sd mori?" ,,Fiindci Eu binevoiescaceasta, ca si cunoascilumea ci Eu iubescpe Tatdlgi precum Tatil Mi-a poruncit agafac. Eu sufir moartea, nu fiindci sunt supus ei, nu pentru cd datorez cevastipAnitorului acestei lumi; ci din_ga-uza iubirii pe care o am Eu pentru Tatil Meu." judecata Acum este acestei lumi; acumstdpdnitorul lunii acesteia fi aruncatafard(Ioan 72, 3I). aa Aceste cuvinte, cum se potrivesc cu acestea: Eu Te-am preasldait Tine(Ioan 17,4)?DesivArgit,gi pe 50

ele sunt totodati de acord.Cum Tatdl a zis:il uoi preasldai. facesd se cunoasci cu cefel de slaFiul vd il va preasldviTatdl.$i careesteaceastd slavi? lumi va fiscos afari Ce vrea StipAnitorul acestei judecata si spuni aceasta: Acum este ncestei hmi? Este ca gi cum ar h zis:,,Judecata rizbunarea gi vor veni." Cum? Diavolul, careestestdpAnitorul acesteilumi, l--a-ficut"$--moard-pe primul -om, pe care l-agf,sit-vin-ovat de-paeaU cdciprin pdcat a intrat mosrteain lume(Romani5,72). -In Mlne el n-a gisit nici un pdcat. Pentru ce s-a aruncat atunci asupraMea gi M-a dat morfii? Pgntru ce 4 intrat el insufletullui Iuda ca sd Mi ucidi?" Si nu veniti sd-Mi spunefi cd Dumnezeu a rAnduit lucrurile acestea agafel, cici o agarAnduiain ld n-ar fi putut proveni decAtdin inlelepciunea Sa qi nu din a diavolului! Dar totugi sd examinim purtarea acestuiduh rdu. ,,Cum va fi lumea judecati in Mine?" Seva facesi apari,acestduh 'rdu ca inaintea unui tribunal, gi i se va zice:,,Cd tu i-ai fdcut sdmoard pe tofi oamenii,ti-o trec cu vederea;cici aceasta ficut-o fiindcd i-ai aflat ai vinovati de picat; dar pe Iisus Hristos de ce L-ai ToaomorAt fu?" Nu estetotodati o nedreptate? td lumea va fi deci rdzbunatdin Iisus Hristos. Pentru a vi face aceasta mai clar gi mai sim!it, ma voi folosi de un exemplu.Sdpresupunem un tiran crud careacoperdcu mii de rele gi-i ucide pe tofi cei ce cad in mAinile lui, dacd atacAnd un rege sau un fiu de rege el l-a ficut si moa51

gi St'infi mariduhotrnici si despre exorcizare tdmdduire

gi Sfin[i;i mariduhoanici despre exorcizare tdmdduire

ri pe nedrept, chinul lui va putea si rizbune pe tofi ceilalfi pe carei-a ucis el. Si presupunemun cdmitar carecerede la datornicii sii fird crutare ceeace-i datoreazi ei, care-i lovegtegi-i pune in inchisoare,gi apoi cu aceeagi indrizneald facesd fie inchis un om care nu-i datora nimic. Atunci va fi pedepsit pentru purtarea fald de ceilalfi; cdci acelail lra facesd moard. SeintAmpli la fel cu privire la Dumnezeu.Diavolul va fi pedepsitpentrll ceeace a ficutimpotriva-y"o-a$fre, ceea aindrdz-ni--tsi_-_I_faci prin lui Iisus ce Hristos.irnpotrivalui. FiS atenSla cuvinteleMAntuitorului, gi veti infelege ci aceea vrea s-o spunl prin aceste cuvinte: ,,Acltmstdpinitontlacestei luni anfi aruncatnfard, iad" , prin moartea Mea. in lar Eu,cQnd aoitndlladepepdmhnt,,ii traMd a_oi (Ioan12,32), gepeto[ilaMine adici gipeneamuri. de teamd ca cineva sd nu zicd: ,,Dacdst6pAni$i torul acestei lumi are biruinfi asupraTa,cum va fi alungat in iad?", Iisus previne aceasti obiecliune gi zice: ,,el nu Mi va invinge"; clci cum il va invinge el pe Cel ce-i atrage pe tofi ceilalfi? $i el nu vorbegteacolo despreinviere,^cidespre ceeace estemai mare decAtInvierea: li aoi trage petoli la Mine. Daci MAntuitorul ar fi zis: ,,Euvoi invia" , El n-ar fi fdcut cunoscut cd tofi vor crede in El. Dar zicAnd:,Ioti vor crede" aratdgi una gi alta gi amintegtecd va invia. Dacd ar fi rdmasin moarte, gi daci n-ar fi fost decAtun om, nimeni n-ar fi crezutin El.

ii voi atrage toli la Mine. Pentru ce zice Iisus pe Hristos cd Tatdl atrage? Cdci Fiul atrigAnd, Tatdl de asemenea atrage.Euii uoiatrage, ziceEl,fiindci ei sunt in agafel oprifi de diavol, incAt nu pot sd vini de la ei ingigi, nici sd scape din mAinile celui ce-i fine. in alt loc MAntuitorul numegte jefuire: Cumpoate aceea cineaa intretn cnsa sd celui jefuiascd taregi sd-i lucrurile,dacdnu va legatntfri gi peurnfi sd-iprade (Matei 12,29). peceltare casa? Ceeace numegteacolo ,,jefuire" aici El numegte , atrage". ,,a (Ioan lumii acesteia j udecaf afost [. . .1Stdpdnitorul "Ll). Hristos vorbegteinci aici de judecatd, 16, fiindci EU-ainvins p,ev_rijmagpe stipAnul acestei lumi; ceeace un.pdcdtosnu poate [ace,nici un drept dintre oameni. ,,Cici din cauza Mea, zice MAntuitorul, este el judecat gi condamnat! Cei ce-l vor cilca apoi in picioare,qi cei ce vor vedea semnelefnvierii Mele o v-orgti, recunoagte in este-qem!u-l -c-o-ndamndriilui+enbu cd., sfArgit_eln--{p_!r!$le MA tind. Evreii M-au invinuit de a fi stdpAnitde diavol gi ci sunt un ingelitor, dar toate invinuirile acestea arati zadarse nice gi mincinoase.Oare l-ag mai fi invins Eu pe stipAnitorul acestei lumi daci eram vinovat de pdcat? Iatd-l acum osAnditgi alungat!" Inv5lafi cu acesteadevdruri, si ne trezim, si iegim din invArto$areanoastri, si-L sldvim pe Dumnezeu, nu numai prin credinfi, ci incd gi prin viafd curati. 53

52

Sfinti si mari duhoarticidespre exorcizare tfundduire 9i

gi exorcizare tdtndduire Sfin[i pi mari duhoanici despre

- Cum se ffianifestd tnri.urirea duhurilor rele asxtpra oamenilorT - Pdrintele Dumitru Sttuiloae: SJAntulApostol Pavel declardci acestedqhUfi,fele srl_nt_ridsul , a{rc; pretutinde cdstdpAnescintunericul acestuiveac, adiLg--Stru, cd intind intunericul pesteviala aceasta, irlgi_es,gst14b4temla lumina de dincolo td pentru noi {e ea, (v Efeseni 6,72). spun.cd ne ele leagid_e_ogp_rafajaLrrquf rumoas5, tlor,f*icA_nd,of dg1 { q p_{rumu sef e nespi4,tuaIa, netran sp_a_rentd,

sau de somn, e prin mAngAieri, aprinz6ndu-le spre porniri erotice nebune gi nelegiuite." in duhul nostru imagina$v, intrucAt $i ei. sqlltduhuri, egllcuvinte dq-algpati,qli1.or BldEl I cerilor.Fiind duhuri, int si trupul nostru, ci aproapeisi imbini eul lor cu i qulnostru, incAt ne._egleIcu distingem-rnani- ] sd fe-slarcanoastrd de $e$fgqlqea 1or. De aceea \ cer ale$ie $i o mare sobriet& la produqglg-imaglutiei sau la - nelue-iri". de oamenii cradi_ferilgp-qs_1u,ni !!,ind

rul il numegtepe diavoi stdphnitorut lumii orrrtrl ia (Ioan 72, 3'1,;74, 30;76, 71).E vorba de lumea aceasta privitd in eainsSgi, i4_suptafa!4 ejppacd. Aceastdsiipr_4fa!5 stricicioasd, dar atrigdtoare, o poa-te -di-rui satanagi o promite gi lui Hristos (v.Matei 4,9). spune: ,,in felul acesta,4emoMiharl-P-aelles nii Sifac _qA+ygrqi{ea cu-n-oi cagd in.-ghi*Agqu.ns, nu simtim @eunfld leeslg_lizbo!gI... Trypgrile (heoryordrile, am zice noi) menic.e,lu"dndde

de dupd cei stdpA4i,t.i pasiunl diferite. vorbegtede cele._gp,-! {qhu1i -colespslqr_gglpa timi (duhul Iicomiei p Anpgnzarld", tecelui, duhul desfrAnirii, al iubirii de avufie, al mAniei, al tristepi, al trAndiviei, al slavei degarte, t, al mAndriei). Dar ele pentru cd 9i p_1!imil9,$_!Ulin-lanf. Chiar care pare patima cea mai spirituali, g.-Pl9: dusul legirii de suprafata lumir,4gp_lgvedefe a cAdgpglglpersonal infinit al ei. 41lu a--spirisJuic:cqt p ri leju I m Anvine fdrd voia noastri ?proape driei. ?Dtristarea pe nesimfite, pentru neleugita in lucruri lumegti de mai mare sau mai mici importanfd. Ea poate ajungepAndla disperaresau chiar la sinucide-

54

55

gi exorcizare tdnfidtire Sfinti gi nuri duhoanici despre

Sfinli gi mari duhoanici despre gi exorcizare tdmdduire

s{_q1eag_cf-inee_t, gi si devini puternic ca un !nce! ii !eu. P.e-unii facemuF de intristare, pe allii sgzi

d.argi t qi olenacltate neobosit6, i in stdpAnire ele. de Dar lupta aceasta poateducecu succes n-o omul

,t"tJ
.l

I spune: ,,Impd-

ui...el&
Pqt4Yntsi aleagdcele sensibilein c.efirii, e isfimea loc de celeinteligibile; qpor_ ia), qa- lupte pe sd ; in sfArgit,inyat diferiteler4qdqriale plicerilor celordupi simfuri t (ca si slujeascd astfel simfurilor). C peste e3 4gazi ga "s-!-dp^i.rre acesteputeri (ale suflesXdomneascd tului) lucrurile sensibile,s sufletului legea pimAntului..." p e f.a-c.dteflle t in infdfiD-lavelul -se-st!gl.r-4-degafil,e lucrurilor sensibile9i iryehip amd-

pacd satana a3gllplg!3ls trspul qi pelr&ilitatea lui urnand ti suprefala-scnsrbil! a lumii, le. EJ-aficut I purtdtor de_d_unnezeire gi prin aceastaa resJabilitp-uritalea-truB_ului. a El ardtatc I nu e legatin mod fatg! de trup gi de lume. El a restabilit in acelagitimp pg!rce_@rde Fe_igmane a lineJrupul nestipAnit prin sensibilitate de suprafala lumii. Tmpubisiql$Irlg bri au devenit in el ceeace trebuiau si fie aryqn_de d a lumii sensibile;iar aceasta, loc transparental prezegqi lui Dumnezeu. - De ce ni se spune totugi: Nu iubifi lumea, . nici cele ce sunt in lume? - Sfhntul Iustin Popoaici: Pentru cd,lumea int Iloan5,19),fiindcd celriu.P-.ieat=s,u in lumea intreatul gi-aintins gA, --.c6!-mai ascunscu putinfi -, incAt a ajugs*gqgaapr_oape impgs_ibi_I, fe deo; s{ le rlisfingi. $i 99b-egtlgi-si $i-a . Lumea,prin iubirea ei de pica! s:a identificat cu.riul, incAt,,rdu'lgi,,lume" au
3/

dincelesensihile. p_an{A -c-ores-pun-zd-t-o-r , prin sare Iate {t4VglU_luieste gi Zrefufeqle_ _Uelgul!_lu cruri le dgg4l rgtle4plus-ens1$le_q41 ", ea-qelgl.llllgll&ihilecarei4gsagi-mintea'" Lupta i*pp!4yg- i_rltlglot duhurilor rele cere subtirime pentru a lg_s_ufpflndede la incepuf 56

gi exorcizare tdntdduire Sfinti si nmri dtthoanicidespre

Sfinli gi mari dtrhoonicidespre gi exorcizare tdntdduire

ince! s4_-c-r,e*A-q.gainee-t,-qisi devind puternic ca un leu. P-e*uniiii face muF de intristare, pe al1ii sEzi

dar gi t qi o tenaeitale neobosite, i in stdpAnirede ele. Dar lupta aceasta poate duce cu succes n-o omul _1"i., .l satana alg4plg4ls tru.pul t! pgry&i_Dacd litatea lui urnand gi Euprafa@il4 _ahlmii, le. El,afdcut I purt-dfoq-d-e_-dunnezeire 9i El prin aceastaa restahjJitpurita,lea _trup_ului. a ardtatcd rr4ulnu e legatin mod fat4! de trup gi de lume. E-la restabilit in acelagitimp pgtrcA_@rfe-jgmane de a {ineJrupul nestdpAnitprin sensibilitate de suprafafa lumii. Tmpulsr_siq;nuile lUi au devenit in el ceeace trebuiau si fie, qrg3Ude loc i a lumii sensibile;iar aceasta, transparental prezenfgilui Dumnezeu. - De ce ni se spune totugi: Nu iubifi lumea, . nici cele ce sunt in lume? - Sffrntul lustin Popoztici: Pentru c5, Iumea Iloan 5,79),!indint qel cd t-"eu rdu.Ei-eain lumea intreatul gi-aintins gAt-m-ai cu ge, -_ascuns putinfi -, incAt a aju,lgggq, aprga-pe, impgsipi,l.9{"l9 deo; si qebcsti-$r le djstingi. $i Si-a . Iumea, prin iubirea ei de pdcat,s:aidentigq riul, incAt,,rdul'lgi,,lumg"4u ficat at4h 57

4r

I spune: ,,Impd-

ui... al$ P9!u-Ynisd aleagdcele sensibilein firii, c.g. e isfimea loc de celeinteligibile; apoiia), qasAlupte pe ; in sfAr$it,invat atq diferitelemg_dgri plice-rilorcelordupi simfuri t (c3_ slujeascd astfel simfurilor). C sd puteri (alesuflepeste e;13gazi.qa *s-tdp.'i3.re aceste si domneascd tului) lucrurile sensibile,s pesle fecslt5-filesufletului legea pimAntului..." -, D.-tavelul,,ss-g!-c_g44q. t in inf6!iqafilelucrurilor sensibile9i trehip ami-

coresp-ut-za-to--r cele,sensibile. din p0fffJe prin sare este lata dlavdg_lq_i gi Lre.lULqqle cruri le 14e1_nu!!_lu *ot!g!+Plaga_q s91s1pil9 ",d",94J " de -sJrbtirimepentru a lg_s_lffp11nde la inceput, 56

care. bgras inintea. "1 felef$@ih,ile Luptai*pp!4_"?-ilptklgfduhurilorrelecere

gi exorcizare tdrndduire despre Sfintisi mariduhoztrtici

Sfin{ipi mari duhoanici desprc exorcizqrc tdrndduire Ai

i estede fapt.iubirea ajuns sinonime. Sfinhr].loanileopicatului gi a riutifii. De aceea lumea,iubirea iubegte lggul ne scrie: ,,Dacdcineva Tatilui nu esteintru el." Dar iubirea noastri fa!5 de Tatil poate oare ajunge la mdsura iubirii TatdifrOeaUli-sd iubegti a aceasta lui citre noi? ce"-P-Ete".-49mu{itor 9i tot ce este dumnezeiesc,Lo,t v=e-gnig iuhe$ti binele.lui DuIIEe-zgu.adevirul si lui Dumnezelr, dreptatea Lui, r:lbirea,Lui intelepciunea-Lui. Aceasta e o altd lume, dqnmereiaqq4,ncrnudloare"adeviratd" dreaPtd,-adesdvArsrteiin$elepciuni gi a vegnieiei. - Ceorea sd spundSfilntul loanTeologul cind ne aorbegtedesprelume? - Sfhntul lustin Popottici:O definegte acest in gdies+afrntruchip: Pentru cd tg[-ceeste nu uiefii,[toate acesteal pului, pgftpochilor Ei . L,frmeala care sunt de la Tatdl,cJ-tbntSfAntul EvanghelistIoan esteiqb:ircit se gAndegte trufia ttupului,poftaochilor, picatuluil P-ofta,pofta sunt pdcatelede cipitAi, aie[ii;acestea tgle- nnclpal'c-ale picahrlu i. D in pr,i-c-i44 iri i !gb, a ajuns t[eal-elpacarufa{f,de-pdcat, s-ale lui, stinrintd in pdcaf peplniem a picatului.Dar ? Sunt ochii nesitui, care au-tras^-inpicat il intreg neamul omenesc.A-qegtia lrag omul i. D__acd

gte prin pociin!5 qi daci ciune, daci n nu:rindulo$mz-; Prin milo stenie, e ,!oafepdc^atele, _atAta cu pornire, incAt vor u-mple .$ivor-de,v*asta-intregul suflet. Vai de lui cel ce-gidd ochii spre pdcat ca armd. nedreptdlii a (Romani6,'I..3)l desprecel de-al treileapiCat, CAt pdcat ce aduni in sine toatepicatele lumii, acestn$ia aie{ii.Este primul pdcat, e pdcatul ta_est-e lui satan- izvorul tuturor pdcatelor. fost qi va A rdmAneperrtru totdeauna.Putem afirma cd este tot pdcatul: in_m-iezul._s_iu, ss fi_a trage d.in-m6ndriegi se line prin mAndrie. Trufia aie{ii s-afesut din nenumdratemici orgolii, dintre cele mai diferite, mari sau mici, trecdtoare sau statornice.Si amintim mai intAi pe celemai (a importante: g_lgry4deg4,{3- savantilor, a oamenilor de stat, a tuturor celor sus-pu$i),qr.ra4dlla yeniti din frumusefe, mAndria venitd din bo_gila-ptelor bune, mAndria ti,e, ry,landriadin_,ca_uzadin cauzasmereniei(chiar aqa,din cauzasmereniei!), mAndria din cauza, milosteniilor, mAndria Existi oare vreo virfute, una venitd din sueces... singuri, pe caremAndria si n-o poati prefacein patimi? Vai, mAndria ce-setrage-din rugdciune preschimbdpe cel ce se roagd in fariseu, iar pe cel ce postegtein sinucigag;astfel c3*gg,c_e-3_igat

estede faptpica,fu-l mdndriei, . De_n-el-fi_Jast nn-6-nftia, n-armai fi fostpdcatul, in lumeaingereascd, nici nici in lumeaaceasta Toateacestea omeneascd.
59

58

gi exorcizare tdntdduire despre Sfintigi nnri duhoanici

Sfinli pi mari duhoanici gi despre exorcizare tdrndduire

,,nu sunt [nu vin] de la Tatdl", ci Fiul Unul-Nis(aine)delaTatdl. cut al lui Dumnezeu e Cel ceeste intlugltd gi personaDar El e tocmai Iar lizatd.in toate desivArgiriledumnezeiegti. in dintre toate virfutile este Evangheli LuL a impotriva tuturoi celorlaltepicate. rq! fea.c cel $i lumeatrece,gi poftaei, d^qr cefag:toja hti kne tt D umneze rdm in aeac.Lumea dulcefilor pdcdtoase va trece, pentru ci pdcaful este aceastd putere intunecat5, aceasti singurd putere care naqtemoarteain fiinfa omeneasci,adicSceacare o laee-muritoare qi fdr6 ro-st.De fapt, prin,toale lui, p-Acarcle omul nu face altceva decAt,sdimplid-ia4easci vgia @pdcatelo-r"= vplul. Voia lui, a diavolului, e aceeacare trage pe om citre toate cele muritoare, citre tot ceea ce se trece.Mai intAi de toate,pac*arul4l$rygegi n om toate cele prin care or4u-lgandeqincepe si devind nebun,incepesi catate: acesta !ogheze toate lucrurile caduce,idcilcsi" patimile dgy-ittdivinitifile-lui, grija lui de cdpitAi, lelul gi de cdpitAi a sensul viefii lui. Ai-ci se afli - cultural e $i4tiinti@gti fice, filosoficegi artistice,politice gi religioase. in futa diavolului std Dumnezeu-Omul, Cel tqate si s-tap6neaqgi ce ne aratd. unacestelucruri trecitoare gi moarte, qgi-a"lui c. Cum? Fd-c_l+d rdmhne lui Dumnezeu Dgmaezcu Cel cefaceaoia 60

tn aeac. D-r Ulde s-a aritat voia lui Dumnezeu? pumnezeul Om Hri-s_tqs i-4 Lu-i.EyanS-i-inSJ6nta ghelie. implinind Evangheli4 omul se umple de ne-muriregi de viafa vegnici, aiu.ge nestricicios. Care este omul cu adevirat nemuritor? Doar adevdratulcregtin! - Deci omul nu a fost iremediabil luat tn stdpdnire de cel rdu? - Pdrintele Dumitru Stdniloae:Daci rdul ar fi fost legatin mod fiinfial de trup gi de lume, intruparea Fiului lui Dumnezeu nu ar fi avut nici un rost. La fef dacd omul ar fi fost iremediabil luat in stipAnire de rdu. Numai pentru cd raul nfr_a fo_st lega-t-esential om. qi de lume - gi pentm de din cd flul 1-rg.$--aprodtrs inifiati-va exclusiyi a o_mului,care nu a fost numai autor al riului, gi gi vichmi pasivi a lui, protestAndprinI in mod neincetatimpotriva rdulg1"sp1e care e ispitit -, Fiul lui Dumnezeu S-a intrupaf avAnd puti_nfa e chiar prin trup diarrolului (v. I Ioan 3, 8): lu_crurilePe de alti parte, un progres real al nostru gi al relafiilor noastrecu semeniinu ne poate aduce decAt lggftr_cupasiunile, aiutata de haru-l lui Se _q-!g$tli _Hristos,Ca-re opune Saleumane sub rohiapasiunilor, Numai satana vrea si fie stdpAnitor, in sensul cd vrqA^s? d.o-mneasce asup{a.Q,mqlui;9_!1ndu-I. Dumnezeu e Domn gi Impirat prin iubi61

gi exorcizare tdrtrdduire St'inli gi nrari duhotnricidespre

Sfin[i pi nnri dr.thoanici despre exorciznre ttundduire gi

re, f{cAnd pe om liber gi dAndu-i puterea sd-L ii iubeascd,liber de orice patimi. Prin aceasta dd omului puterea sd biruiascdpe stdphnitorul lumii, ficAndu.se el stipAn. Dumnezeu nu e un despotnici chiar fald de lume. Pentru omul liber de satana,lumea devine ambianfa libertilii lui I lfeluDumnezeu gi a libertifii omului. lume), Ea-l -Ilu-sd-od-i-sprefuiascd.. poate face sdvadi prin eape Dumnezeugi si seintAlneasci face s5-l stipAneascd cu El. Numars_ata-na peste p_e om. latr 4gm4i el s-tdpAneEte prin lume pe om, nu stdpAnegte em. ci il face liber in ea. Dumnezeu il arati pe om ii devine lumii, stipAn al lumii. s-up-erior qr4ulq1pentru Dumnezeu, cAnd acesDumnezeu prin t ea. in sensul acestasalana ,-g-fuce de stipAnire a omului. El e in fui pentru--omul ultimd analizd stdpAnitorul lui Prin pica1. - Careesteetimologia cuztdntuluiexorcizare? - CuvAntul exorcizare vine de la grceeglgl gi _qxorkizein a fost preluat de limba romAni prin intermediul_lrmbii [atine, adicd exorcisare. are El inlelesul a pe cineva sau dsiJega prin jurimAnt. In Fnptele Apostolilorgdsim acest cuvAnt cu o referire speciali la practicareaexorcismelor. 62

Autorul vorbegtede iudei care umblau din loc in loc, tncexcand sd cheme numele lui Iisus pestecei ce aveauduhuri necurate,zicAnd: Vd jur pe lisus pe Care-Lpropouddttiegte Paaelsd (Fapte 79, l3). Deci prin exorcizaiegili afard re sp inlelege Lnanu_hfde.citre o persoani sfinfiti p3ntru g_tln.tesau.qn lucq.rposedatde el. Dar sau ,,a_q9tjglgl'glgli fiind adoptat cu acestsensmai alesin actelede exorcizare, infelegAndu-se strvArEitndeslujitorilsfintelor altare,elU_e_qgl_LPreo.F, alunga diavolii din de a oamenii posedagisau A!rygglli de duhurile.rele, cg ajutorul E><orcizarea o lucrare specificbisericeasci, este alcituiti din ri:

ot peltlu_alungarea duhurilor necurate care au

puq-aEpanirepe-uxJi-o-amenlP=e&qentcnaturale sau chiar pe ohiectg aflAndu-se astfel sub i-nfluenladiavolului. -in Sfhnta Stipturd gdsim indicii referitoare drii? la originea exorciz - Practica exorcizirii exista gi la poporul evreu. SfAntulEvanghelist Marcu ne spune ci SfAntulApostol Ioan s-a apropiat de Iisus qi I-a zis inadldtorule, adzutpe cineaa am demoni scolilnil 63

gi exorcizare tdrndduire Sfinti si mari duhotnricidespre

gi Sfintipi mari duhounici despre exorcizare tdmdduire

Tdu,care merge tn numele nu dupdnoi,gi l-nmlprit, pentru cd nu mergedupd noi. Ipr Iistrsa zis: Nu-l Qpriti,cd nu e nimeni care, fdcknd ureo-minune,iry sa de nJLws,le lyleu,sd poatddegrabd Md aorbeascd rdu (Marcu 9, 38-39). Despre aceasti categorie de exorcigtiamintegtegi SfAntul Evanghelist Luca in Faptele Apostolilor, unde scrie:$i unii dintre iudeiicareuntblaudin locin locsco[And demon| au inceputcapeste ceaaeau cei duhuri relesdchetne

pe nlry4_ZDgryrufu1 zicdnd: jur pelisus, Vd ftsus,


Care-L propoadduieEte PaaeMar ce cei fdceau aceasta gapLejiai lui Sche:ua, eraucai arhiereu iudeu.$i rdspunzknd il duhulcelrdu,le-azis:Pelisus cunosc, Si pelaael il gtitr,dar aqL i? $i-sdrindasupra lor ontul in careera duhul cel rdu i-a biruit gi inchtei aufugit goi Eirdnili din intr-nthti.a coplegit, (Fapte19,'l.,3-76). casa aceea Adevirata exorcizare,practicatd de Biserici, igi are origineain activitateafdcitoare de minuni a MAntuitorului nostru Iisus Hristos sdvArgitd asupra celor stdpAnifi de duhurile necurate. Se gtie cd, la venireaSa in lume, ifrtreea ge.airre era supusd robiei diavolului, de aceea MAntuitorul a dus o lupti aprigdL,_iarp"otriva lui, alungAnd duhurile malefice prin exorcizarea oamenilor posedati, vindecAnd nenumdrafi demonizafi. mai multe cazuri SfinteleEvangheliirelateazd de vindeciri sau exorciziri ale demonizafTlor, sivArgite de Iisus Hristos. Sfinlii evangheligti 64

Marcu gi Luca relateazl, ci, aflAndu-se ins=iregogadin-Capemaurn, se gisea acolo un 0m cu duh necurat,carestriga tare zichnd: Ce-d _cu i, IisusNazarinene? aenit c,q ne pierzi? Ai sd Sfkntullui Dumnezeu. lisus l-a certat, Iar cineegti: zichnd: duhul cel Wi Eiiggidin el. $i scuturfrndu-l gi necurat strighndcu glasmare, iegitdin el (Marn SlQng{ cul,2'l--28; Luca 4,33-37).De asemenea, Matei scrie ci au adus la Iisus ug-a!n4gt, avAnd demon. $i fiind scosdemonul, mutul a grdit. Iar mulfimile se minunau zicAnd: Niciodatdnu s-a nrdtatagain ceaa Israel(Matei 9, 32-33).Acelagi in evanghelistmdrturisegtecd ,,au adus la Iisus pe un demonizat, orb gi mut, gi l-a vindecat, incAt cel orb gi mut vedea gi vorbea", iar mulflmea mirAndu- se, Ii-tu.L le-a zis: scotpedemoni; deciiltLd a ajttnsln uoi impdcd (Matei 12, 28). rd{ia lui Dumnezeu . Uneori intrau intr-un om lreeuafe, fdcAnddin el o creaturi greu de stipAnit. Fiind Iisus in ti-nutulGadara L-a intAmpinat aoealocuin[a un astfelde omcu dtthnecurat, careigi nimeninu puteasd-Ilegenici ndcar ?nmorminte, Ei in lanluri, pentrucd de multeorifiind legattn obezi gi obezile sfdrfrma, gi tn lanluri, el_rwBe-alanfutrile, le gi niarui rut puteasd-lpotoleascd[...] lisus a zis: iar din Care lggiduh necarut omul acestfi, l-a'intrebat: Ei estenunteifi estenumele? i-a rdspuns: $i le meu,c!gLS!1lgU_AUlf.t..1 nu aenitonmenii si $i aadd s-afutilmplat. s-audusla lisus,gi au rtdzr.tt ce $i 55

gi exorcizare tdnfiduira Sftnti si nnri duhotnticidespre

Sfinli si nrcriduhoanici desprc gi exorcizare tfuniduire

jos, giintregIqminpeceldentonizat Feznnd tmbrdcot (rcLtsese gi te,el cnre legiunea demoni, s-auInfricode gnt.Iar ceicare adzutle-au au poaestit cumafost ctt tlcmonizatul...,ei au inceptLt roage Iisussd sd-L pe Qi Seducdditt ltottrrele $i intrfrndEItn corsbie, ce lor. cel demonizat rugasd-lia cu EI.insdlisus l-n il nu fitsese Idsnt, i-a zis:Mergi in casa Ia ai tdi, gi spune-le ci ta, gi cfrte Domrurl um te-aruiluit. omuls-a Iar finfdcttt dttsgi a inceput'sd aesteascd Decapole i-afdcut tn chte (Marcu5,2-20). Iisusltti; gi to[i semirurnau Aejvjtatea Sade exorcizare,adicd de alungare a duhurilor necuratedin oameni,o exprimXfoarte limpede Iisus Hristos cAndSeadreseazlf.artse'cineaa ilor, zicAnd:Cumpoate sd intre in casa celui jefuinscd tnregi sd-i lucrurile, dncd ua legaintkipe nu celtaregi peurmdsd-iprade (Matei 12,29). casa? re a dat-o MAntuitorul qt-SfinfilorApostoli. in Evanghelia de la IjE-us* Matei scrie ci Iisus a chemat la Sine pe cei doisprezece uceniciai Sdi, I.e,-q asuprfl dqt_ d-uhurilsr gi celornecwnte, sdIescoatd sdtdmdduca gi (Matei 10, 1). iascd oriceltoald oriceneputinfd - Ce se infelege prin aceastd putere, primitd de la Iisus Hristos de cdtre Sfinlii Apostoli, c6reau desfdEurat bogatd actiztitate,oindeo cind mul[i indrdcifi? - f.P.S. Bartolomeu Anania: se infelege nu capacitate sau indemAnare, adici ggya ce se poate inv-ifa, pe c_are Ap_ostqli!_u.rutea_z_d e.

- Aaem mdrturii in Sfhnta Scripturd cme indicd exercitarea autoritdlii diahre de cdtre Sfinfii Ap ostoli pria in d exorcizarea? - SJAntulMarcu spune cI Apostohi scotesu (Marcu6,73),iar intorcAndu-se mtLllidemoni din misiuneaprimitd de la Iisus,I-au relatatcu bucugi rie: Doamne, demonii ! ryi-qg "g1rpyn Inr El le-azis:Nu ad buarati deaceasta, duhuricd Ie ai seplencd, cipd_bucut@i cd sunt scrise ). Dupd cum vedem, Iisus Hristos avea putere desivArqiti asupra duhurilor necurate, fiind Dumnezeu adevdrat, sc_ofAnduledin oameni pe care il rostea.La rAndul Itrglai lor, SfinFtAp-qlali alun gau duhu rile in,, numele Sdu"-, adicd al,lullisus. Acest adevdr esteexpus cu multd claritatein Faptele SfinlilorApostoli.in aceastd carte,S-fAnfi.rl Apostol Luca scrieci, aflAndu-secu SfAntulApostol Pavelin oragulFilipi din sudul Europei,au fostintAmpinafi de o servitoare carenaea c Ai care aducen mult cfrgtig stupilnilor ei,_ghicind. Aceasta, dupd linfrndu-se gi dupdnoi,striga, Paael zichnd: Acegti oameni sunt robiai Dumnezeului celuiPreainalt, ad aestesc care aoudcalea mhnttririi.$i aceastafdceatimp demulo te zile.lar Paael, mfrniind.u Ei tntorckndu-se,zis se a duhtrhti: s t1iporttncescsd iegi.Sjn_ea.in acelceas iegit(Fapte76, 76-78). a $i - Sfinlii Pdrinli gi-au insugit aceastdmdrturie biblicd? 67

gi despre St'inligi ruariduhoanici exorcizare tdmdduire

Sfinfigi mari duhoanici gi despre exorcizare thndduire

I i;]

,l

- Aceasti practiceau continuat-otofi slujitorii B-isericii.insecolul al Il-lea, Sf6nfi:l-Iustin Marmentioneazd despre existenfaexorcismelor, care spune ci se intemeiazi pe ,,pqtetejr_lqr-nede care gi ,,demgryi tremu,rd,cAnd sunt b-lestemati acestnume". De asemenea, cu zice cE, dlungat in numele lui Iisus ,, esteinvins gi supus". gi despre pllgrea sa Despre iry-aeFunea"--d-e ciz-*e vorbegte gl,Origen, exsr iar SfAntulIoan Guri de Aur afirmd cd ,,fatd de puterea Celui ristignit fug dracii, ehta_f Uumaj numele Sdu". Deci invocareanumelui ,,Iisus" esteun element caracteristic exoral cismelor,gi practicarealor urcd pAndin vremea Apostolilor. - Chrcare dreptul sd practice exorcizarea? - Slujba de exorcizareo sivArgegte&eafe_ep*isJqPJau+ t, avAnd aceastddatorie, canonici qi legal5, prin-uedsfumea+astomliglsfinlitoare primitd odatd c i. Deci nu aceasta esteo practicdnoud, introdusd intAmpldtorin rAnduialaviefii cregtinede unii slujitori bisericegti, ci este o p-r-actied mo_gleni$, actidin vltate-aMdntuitorului lisrrs..!fti"1* qi a Sfinplor Apostoli, transmisd prin Sfintii Pirinfi gi legiferati de canoane. ln Evangheliile Sfintilor Matei gi Luca citim ci, dupi coborArea pe Munte, pe Hristos L-au de 68

inconjurat mulfimile de oameni, iar unul -a zis cdtreEl:inadldtorule, adus am laTine fiul mert, pe care gi apucd, aruncdIa pdmknt tl aredfu-trLaL oriunde-l gifacespume gurd gi scrhgneEte din[i 9i inlepela din negte. am zis ucenicilor sd-lalunge, ei n-au Tdi dar $i putut... $inizindu:Lpe lisus, ?ndqtd zguduit a pecopil gi,cdzhnd pdmhnt, zaircolea la se spumegfrnd. pe este $i l-a tntrebat tatdl lui: Chtdz)retne de chnd i-a aenitacensta? el a rhspuns: pruncie.$i de Iar Din multeori l-a aruncatgi ?nfoc Ai in apdca sd-lpiardd. Dtr-. ajutd-ne, fiindu-li mild denoi. lar lisus i-a zis: Dt poti crede, toatesunt u putinld celui e. $itndatd strighndtatdlcopiluhi, a zis q,c_7rtat Iisus, adzhnd cdmullimea ddndaald, fufo4lgel n3curat, zichndu-i: Eai[iponueesc: rnni.intriin el! gi rdcnindEizgtrduiglt_djn-el, nu Ssd indu-l cu putere, duhul a iegit;iar copilula rdmas ca mort,?nckt mulliziceau anntrit. Dnrlisas,QltJpdncd Iar dulde mrtnLLn ridieat,gi el s-aridicatin picioare. dupd aintratin casd, ce ucenicii SdiL-auintrebnt deosebi: Pentrucenoi n-amputttt sd-l izgonim? le-a El poate zis:Acest de cu iegi ne,qm demoni nimicrut 9,14:29). nLJU!q_!__cu -(Ma.rcu P-e lAngi i,gihand,_dglltleprin care se efectueazd, exorcizatea,un rol Zeiesc foarte mare il are @soanei demonizate.Am vdzut cd lisus l-a vin-

decatpe copil d4Q{le_gledhlej i;5u. _talalsr La


fel s-a petrecut 9i in pirfile Tirului gi ale Sido69

Sfinti si rrmri duhoonici despre exorcizare tdnfiduire Si

gi Sfinli gi nnri duhoanicidespreexorcizare tdmdduire

nului, unde a fost intAmpinat de o femeie_eanacarestrigazicAnd:MiIuadicdpdgAnd, aneance, iegte-md, Doanrne, ltti Daaid!Fiicamea-este Fir,tl rdu clinuiti de un demon!lisusi-n zis:Nu sunt trimis decht cdtreoilecele pierdute cnsei lsrael.Inr nle lui ea,ztenind, inchinntLui, zichnd:Doamne, s-a njutd-md!El ?nsd, rdspunzknd, zis:Nu estebinesd i-a iei phinea copiilarSis-oaruncickinilor.Dar eaa zis: Dn, Donntne, gi ckinii milnkncd firimiturile dar din cecnddela masa stdphnilor Atunci, rdspunzfrnd, lor. Iistts i-a zis: O, femeie,mareesteuedin[a ta;fie lie aoieSti, s-a tdmdduit Qupq-cul,n $i fiica ei in ceasul acela(Matei L5, 21-28).Am vizut ci Iisus Hristos practicaexorcizarea alungareaduhurilor sau necurate plin de p.uteredumnezfr-iascd. S-fAnlulMatei scrie cd,fiicfrndu-se seagi a scos rd, nu adusla El mulli demonizali duhurile gi u cuaftntul petoli ceibolnaai aindecaf (Matei i-a 8, 16); peduhulnecuraf ce intrase in omul din C-apernaum,l-a certat, zicAnd: i din el. duhulcelneutratgi strighnd glas cu $i sctrturindu-l nlnre,n iegitdin el. $i s-auspdimhntat toli, incht se ?ntrebau tntre ei zicfrnd: este Ce aceasta? tnad[dO turd noudEi cu putere; gi duhurilornean'nte cd le gi porunceSfe,I sesupun(Marcu 7,25-27). CAnda jn v. {-ecat-pe-taxdruLluna ti c, a zi s duhu I ui: D r. th mut gi surd, lqLd.iael, Fisdnu-s1si irytri tn ell (Marcu 9, 25). lneori MAntuitorul nostru Iisus Hristos jgi pestecei demonizati,cum citim PuneaSi-mAinile 70

la S^f6nt_ul EvanghelJslLuca: lisus, punhndu-$i miinile pe fiecaredintre ei, ii fdceasdndtogi. Din multriiegeau demoni(Luca 4, 47).La lel aqproEi ccdat-gi -Afintii Apostoli, care au primit aceasti puterevindecitoare. Urmagii Sfinlilor Apostoli actionau tot lui Iisus Hristos. Scriitorul bisericesc .Terfirlianzice ci ,, sunt supuse gi lui Hristos. slujitorilor lui Dumnezeu te, ele iesdin corpurilelam_e-nilot".De asemenea/ afirmi ci dgmql_rfsun_t scogi : ,,Conjurafiin numele unicului gi adevdratuluiDumnezeu,etincep fdrd voia lor si tremure, gi dupi aceeasau-ies-imediat,silu di_spar cu incetuL in_timpce credinla celui suferind cregtegi harul vindecdtor devine activ." . Despre , episcopul Milanului, aflim ci exorciza p a i, scolAnd duhurile rele. "SfAntul_Qrigoriq*dgNyss4 in ViafaSfhntuluiEfrem,vorbegte despre,, dgupracelui demoniza(', iar Sjantul-f-ugodcd eNaz,-ianzscri e d espre i-qu_s-em-n-u-l -Sfintei Cruci " . - Dar mireanulsflu monflhulpoate sd citeascd exorcisme? -BisericaOrtodoxdp,gpsrrni,tecamireanulsau monahul si se substituie preotului gi sXindriz71

gi Sfinli si mariduhoutrici exorcizare tdmdduire despre

gi Sfinli gi nnri duhoanici exorcizare tdntdduire despre

neascesd citeasci molitvele SfAntului Vasile cel Mare sau alte rugdciuni copiatedin MolitaelnicAi preluate in carfi-le rugdciuni unde apare forde p-_Le-otul, slujitor al Altarului, ca cu

kadilie Ei libertate, oJoul se indrepteazd.-aritcd metic, d_ar. preten$lle ii cresc geometric. Doar ce-a plinit ceva din poruncile sfinte, cd vine cu pretenfii, ca sd-giimpund punctul siu de vedere, de multe orip-cstepreot 9i pesteBiseric5,UlJeqd c{:qsJglulqqi g4_q_m. ' - Carcsunt exorcismele mai desfolosite in cel Bisericd? - PeJemeiulputerii date de Iisus Hristos Sfina lilor Apostoli, B*iEerica alcituit rugiciunile numite exorcisme,din Rhnfutiala ehumefaceriicat natului, care se citescinainlea Botezuluir. Preotul, in activitatea sa pastoral6,,ohciaz6, exorcizarea ori de cAteori sivArgegte aceastd SfAnti Taini. Se gtie ci, inainteg sdvArgiriiSfAntului Botez, alcituitd dintr-o serie existdo rAnduiali speciald, preoni pe carele sivArgegte tul egry celui ce se pregdtegtepentru a fi botezat. Acestaesteadus ugilor bisericii, Bregi-l d.ezbracd haine, otul il descingede brAu de fafa spre risdrit, fiind numai in il intoarce cu cimagi gi descul!.Apoi, preotul sufld de trei ori, in chi lui, insemnAndu-lde trei la ori la fqqgte,la gur-d.gi piept, zicAnd la fiecare inchinare: ,,MAinile Tale m-au ficut gi m-au t&!j", apoi, punAnd mAnape capul lui, rostegte
1 Cel mai vechi Euchologion bizantin: Bnrberinigraecus Editura Dei335;Diacon Ioan I. lci jr., Cnnonul Ortodoxier, sis,Sibiu,2008, 950-953. pp.
/J

vol: t prin intermediul Sfintelor Taine.

{psalcii Primit

a unei versiuni a n care it o fugiciune preluati dintr-qn Molitaelnie mai vechi gi care cuprinde formula: ,,AQd, Doamne,StdpAne toate,AqZryLli a pe mine,_nevrednicul slujitorul Tiu (arhiereu sau preot - n.n.)9i dezleage...'(Cf. Rugdciunii Sffrntului Sfintittthti MucenicCiprian, dezlegare de defarmece, urdji gi n totfelul de luudri satanice). se infelege c ofiei, qileaa-cest acatist$ in careajungeau

le - P.S.Ioan Mihdllan: Am fost gi sunt convins despre ce spune AjftqAlg _P_la$a{_qale cartea in 72

gi cxorciznre tdttrdduire despre Sfinti si nrari drthourrici

Sfinli 9i mariduhoanici gi despre exorciznre ttundduire

o rugeciune adresati lui Dumnezeu inchinat in Treime,zicAnd:,,in numele Tdu, Doamne,Dumnezeul adevdrului, gi al Unuia-Niscut Fiului Tiu gi al Duhului Celui SfAnt,punnrAna mea pe Tdu acesta",rugAndu-L si ,,depdrtezede robu_l la dAnsul deger.t-aeiunea veche gi siJ umple cea pe el de credinfaceaintru Tine". Dupd aceastichemqe a lui Dumnezeuurmeazd trei r_ugdcrq4i, cunoscutesub numele de exor= 6isme. Ele au caracter evident de-inde-pirtare a incepe prin cuvintele: ,,Si te diafqlg!"i. Pr1r,r,a certe pe tine, diavole, Domnul Cel ce a venit in lume gi S-asdldgluitintreoamenica sdsurpetirania ta... Iegi gi te depirteazd de la cel insemnat, noul ostagal lui Hristos, Dumnezeul nostru." in a doua rugic-ig4e zice: ,,Dumnezeul cel sfAnt cel infricogat qi slivit, Cel ce estein toate lucrurile gi in tiria Sa neajunsgi nepitruns, Cel ce mai inainte fi-a pregdtit tie, diavolg pedeapsa muncii de veci, prin noi nevrednicii robii Lui i$ poruncegtefie gi la toati puterea ceaimpreuni cu tine lucritoare sd te depdrtezi de la noul insemnat cu numele Domnului nostru Iisus Hristos, adevirafu I nostru Dumnezeu." in a treia: ,,Doamne, cauti spre robul Tiu acesta,cearci-I, cerceteazi-lgi depdrteazl de la dAnsul toati lucrareadiavolului." Ultqrior, Sfinfii Pirinli au alcituit alte rugdciuni sau molitve, dintre carecelemai cunoscute suntMolitttele Sfhntului Vas ecelM are.Caracterul iI 74

lor exorcizantrezulti din ngMle_aqeleformule calg pentru alungareaduhurilor necurate. Este suficient sd amintim invocarea adresatd lui Dumnezeu, zicAnd cd ,,blestemulacesta ce se faceilL numele Tdu cel infricogdtor sd fie splgjlg1o7iIea acestuipovdfuitor al vicleniei gi a tuturor taberelorlui", urmAnd apoi o serie de . inyociri, fiecareincepAnd cu expresia .te_b,lestgm pe tine, duh necurat". MolitaeleSfintului Vasile Mare au un putercel nic efe_ct vindecdtordac{_sunt ci-tite credinli gi cu potrivit rAnduielii bisericeqti. Am vizut din activitateaMAntuitorului nostru Iisus Hristos, continuati de Sfinfii Apostoli gi mdrturisiti de Sfinlii Pirinfi ai Bisericii,cd, prin sdvArgireaexorcismelor,qamenii se elibereazi de duhurile necurate. Despre qfsctele exorqlzirii citim la I C-tl1-il, Patriarhul Ierusalimului. El descrie actiunea exorcismeloripgufleful omului gi folosul pe careil aduc, scriind: ,,$i dAqefi se sufld peste fgle li daci egti exorcizat,acestea sunt spre mulcd fumirea ta. GAndegte-te aurul in stare bruti gi nelucrat este amestecat diferite materii, cu cu arami, cositor,fier gi plumb. Noi ciutim sd avem numai aur; iar aurul nu poate fi curifit de materiile striine decAtcu foc. Tot astfel,fird exorcisme_nu poate fi curifit sufletul. Exorcismq-lesunt dumnezeiegti,cdci sunt adunate din dumnezeiegtile Scripturi." In urma acestorruge75

gi Sfinli pi nnri duhoz,rtici despre exorcizare tdnfiduire

gi Sfin[ipi mari duhoanici despre exorcizare tfundduire

ci-uni,gesturi gi ritualuri sivArqite de preot csl p_l-egefit pentru prlmirea Tainei SfAntului Botez esleeliberat de sub stipAnirea diavolului. Acest gi adevir s-e.cons.tatd din faptul cd, daci unii preofi, fie din neqtiin!5,fie din Brabe,nu citesc qc-e-a-s,t{p4rte-pr-egdtltoareaBotezului,.ffi& botezafi plAng, sunt nelinigtili, tulburafi, fricogi. Din experie-nt+ observat ci acei copii mici, r-u indatase lilll$s-c cAndprecasepl6nggqlq-rmal, otul le citegteexorcismele. Deci, efectiv diav-_olul pdrdsqte pe cel pregdtit pentru SfAntulBotez. - Oamenii modemi flu concepcd omul poate fi posedat de diaaol. Chiar un noilerator (se pare cd ar fi cleric) al unui post local de teleaiziune afirmd astfel de teorii! Pr. hof. Alexander Schmemann:Omul modem, chiar dacd este cregtiryestein general foarte surprins sd afle ci -Taina-Botezului este de cuvinte adresate diavolului. Diavolul este,intr-adevir, absentiri concepfia moderni referitoare la religie: pcfltr:r omul d e azi, el aparfine panopliei superstifieimedievalegi line de o mentalitate primitivi; nglgerggi sunt cei care,printre-ei fiind gi preofi, propun a serenunfa pur gi simplu la exorcisme,fiind considerate ca ceva deplasatin perspectivareligiei noastre luminate gi modeme. CAt privegte p9 tq4qrto&g-$i, ei merg maideparte: ei vorbescde necesitatea,,demitologizdrii" N o ultri Test amentinsugi, 76

degajarealui de o concepfie perimati asupra lucrurilor - intre care d_e_monologia una din este expresiile esenfiale -, concepfie care ar masca mesajulautenticqi vegnic. p_iserica a,4fir1na,t intotdeauna gl.illgiuneS degpgsi, a cunoscut totdeauna, pentru a vorbi mai simplu, pe dia:rol. Dacd aceasti cunoagintr-o doctri.tere directd n-a fost sistemattzatd nd clar definiti, este pentru cd e greu, daci nu chiar imposibil, si definegtiin mod rational irafionalul. Or, elementul demoniac Ai, mai general, riul constifuie tocmai realitateairafionalului. Anumiti teologi gi filosofi, striduindu-se a explica gi d_eci raFonaliza existenla gi cunoagtea rea rdului, l-au definit ca pe.oabsenti: lipsa bineLfi.Ei l-au comparat,spre exemplu, cujnh.rnericgl, carenu e nimic altcevadecAtabggnlaluminii gi care se imprdgtie cAnd apare lumina. Aceastd teoriq a fost adoptati apoi de citre deisdi gi de cXtre umanigtii de toate nuanfele, gi astdzi inci rnai face parte integranti din concepfia noastri moderni desprelume, in cadrul cdreiase consi- A ;. "\ deri ci remediullimpotriva rdului este instnrc :' tia, infeleasi ca iluminare a spiritului. Dar nu aceasta este ideea despre rdu pe care ne-o di Biblia gi care reiese ise; aici rdul nu este,desigur, o simpli absenfi. l, chiar dacd originea acesteiprezente nu este clari, nici ugor 77

gi Sfnfi ;i nrnri duhornticidespre exorcizare tdnnduire

etorciznregi tamaduire Sfinti si nnri dtrhoonicidespre

de infeles. nu estedoar 4bsenfaiubirii; este t e.Ea nu estenicicum rezultaful ignoran,tei. m . Cu cAt "nii oameni L-au cunoscut mai mult pe Hristos, au vdzut lumina Lui gi bundtateaLui, cu atAtmai tareL-au urAt.A

formule gi definifii. Astfel, rispunsul esteacoperit de simboluri gi imagini carelasi sd seinfeleagi cd , in lumea duhurilor creati de Dumnezeu, eri, odeci nu ignoranfa gi imperfecSune4 e care trivi, . Oricine ar fi diavolul este din ce&jliqldi gi dintrecelemai.alese ale e-feahrd lui Dumnezeu. El este,ca sd spunem aqa,destul de perfect,destul de inteligent, destul de putemic Ai chiar destul de divin pentru a cunoagte Dumnezeu g pe , penpe tru a cunoagte Dumnezeu gi , de a dori si fie liber de Dumnezeu. cum aceastdlibertate este imposibili in iubi$i careduc totdeauna la Dumnezeu qi indeamnd a se dirui in mod liber Lui, Acestea sunf desigur,sire total neadecvatepentru p-ecare ele incearcd a o traduce. taina lgrifianti Cdci noi ml-gfbnimi.c despre aceastdeata,$d-a initi-ali ce s-a produs in lunea spiritualS- des-

gi, de asemenea, a

oricAt

sd si. Prima noastrdafirmatie estedeci ci existi intr-adevdr a htunericului, gi nu o simpli absenfi a binelui. Dar trebuie sdmergemmai departe:agacum nu poate existaiubire fird o persoani care si iubeasci, nu poate gaisfarrrd firi o persoandcaresi urascd.$i dacdtainaultimd abinelui reziddintr-oper-

si fie impotriva lui Dumnezeu?La aceste intrebiri Bisericanu di nici un rispuns precis.C:uAt rea,litateA mai adAncd,cu atAt ea se preteazd.la e 78

aceastd Sau,mai degrabi, noi cunoagtem realitateprin propria noastrdexperienfi, experienfa noastri a riului. 79

gi exorcizare tdrndduire despre Sfinti gi mari duhoztnici :: ,: lU

Sfinli gi ntari duhoanici despre gi exorcizare tdmdduire

de la rostul lui c . De unde caracfiresc, tr terul antinafural al acestei cdderi, care devine totugi un element integrant gi natural in fiinla e qi noastrd.$ tu! Dacdnoi I invifdm ceva din experienla spirituali, este ace-

nt. Noi nu vedem, poate,in toatd ceremoniaBotezului decAto plicutd sdrbdtoare familie, d de o sti pe punctul de a se inclegt4 a Fiindcd, vrem sau nu vrem, o gtim sau
flU,

. El nu l-a explicat.El L-a trimis pe Fiul Siu unic pentru a fi rdstignit de si cdtreforlele riului, pentru ca acestea fi,edistru-

Desigur, o biruinld decisivi a fost repurtatd de Dumnezeu, dar diavoful nu s-a dat inci invins. Dimpotrivd, Scriptura spune ci atunci gi cAnde-l*afost-:fu1 de,_moarte infrAngerea lui a devenit inevitabild, c, e. E! nu poate-nimic impotriva lui m i care reprezintd prima dimensiune gi ceamai importanti in via!a cregtind. Noi vorbim diavolului! Tocmai in aceasta se manifestd credinfa cregtind,conform cdreia .In concepgsacralizatd gi secuI ari zatE, omu lu i m od ern, a fi a_d l, ca toate celelalte,a. fost devalorizaf
redus doar la semnificatia lui rationali. In reve-

sep_nn_i@ireaia plrn qecbqa 9i p_rrn_a9cultetrebuiesi o pe_qg{e tS-Sa.Aceastaestedec Pe aceasti cale noi il int6lnim ineU.rmglryLnoi. vitabil p_g_didpl chiar in momentul in care am luat hotirArea de a-L urma pe Hristos. de TainaBotezului,careestqun-actde qi e,liberare de biruinfi, e , spre izvoarelebappentru cd tismale a . Atunci cAndmAnapreotuhri lui Dumnezeu

CuvAnt.
nu numai i s

lui atinge

gi, de el comunici ci mai ales

In accepfia 81

80

gi excrcizare tdmdduire Sfinti gi ruari duhoanici despre

Sfinli 9i mari duhoonici despre gi exorcizare tdrndduire

secularizati a cuvAnfului,nu numai cd esteinutil, dar este chiar ridicol si vorbegti diavolului, cdci nu estenicidecum posibil dialogul rafional le nu cu insdgisursairafionalului. sunt o explicafie,nici un discurs d . Ele rii
-#'+--'

sunt, cum scrie S


c et'.

m, ,,invo-

denti de lume. Or, lumea esteteribil marcatdde rdu gi de moarte. in concepqia cregtind inifiald,nu existaloc pentru dihotomia modernd a spiritului gi a materialului, omul era alcifuit in totalitateasa, in unitateagi interdependenfa organicddintre spirisa tual gi fizic. L.umeaintreagd e.ste-suferindi, incAt

Exorcismul este, intr-adevdr, lrn poem in acceptiunea cea mai adAnci a termenului care,in greaci inseamnd crea$e. El exprimi in mod pere gi o implinegte; el face posibil cge-a

ee_anunfi;
. $i exorcismulrealizeazi toate acestea pentru cX ; el i, Care a asue cuvAntul omemat viafa umand,

t.
epoca in care a fost stabilit ritualul acesta,

rdlia-cereasci, unde omul a fost primit de Hgistos, in agafel ci.lnallarea la cer, comuniunea cu au Dumnezeu gi i-ud_ulnnezeirea devenit cu adei. virat voealia$-dsrtinql. ultim al omu"lu preazd,pecatehumeru otul, conform indicafiilor de la capitolul respeci peste frY,,, " celui ce se boteazil. S_egprrafla este functia biologicd esenfiali care ne plstreazi in viatI, funcfie care,pe de alti parte,ne facetotal depen-

semnifica,tia era evidenti atAtpentru catehului mery cAt gi pentru intreaga comunitate creqtind. Eitrdiauintr-o ltme$geni, a cdreiexigtenldera iryprgg44_t4 p9mpa diab li, adicd de.inchinarea d9 o li, de participareala cultul impiratului, de adorareaputerii etc.Nu numai cd csl ce se boteza ine la ce anume renunfd, dar era deplin conqtientde ti, de viafa gre4 cu adevdrat neconformd gi.radieal_eltfcrita de cea din jurul lui - viafd spre care-l ducea renuntareala satana. CAnd lumea toatd a devenit cregtini, identificAndu-secu credinta creqtind,gi a adoptat cultul cregtiryepmnificatia lepddiri (de sataacestei na) a inceput sd se piardl' fiind pe punctul de a fi considerati un ritual arhaic si anacronic.curiozi83

82

gi exorcizare tdmdduire despre Sfinli pi mariduhoanici

Sfinli gi mari duhoanicidespre gi exorcizare tdmdduire

tate care nu trebuie si fie luatd in serios.C nii s-auobignuit definitiv cu ideeaci cregtinismul esteparte integrantd a lumii gi cI Bisericanu este decAt o expresie religioasi a valorilor terestre. dinfa creqtinf,gi lumea exterioari in

e$i

e ln care oamenii triiesc azi gi caqe determini, orienteazdviafa lor FrgA-

prcbuElrir=eVl#ate a atAtor lur4i, imper,ii- popoanenumirafi cregtini {e-Sl_r!ate, agqglg-erc9*tine, sunt incredinlali cd nu existdnimic fundamental negativ in lumea noastri gi ci esteperfect posibil modul ei de viafi, valorile 9i prioriti$le sdaccepte ei, implinind concomitent gi datoriile religioase ale cregtinului. Mai mult, Bisericagi cregtinismul sunt-considerate mai degrabi mtilqa-cecare trebtrie si ajute la rcalizareaunei vieli prospere 9i fgricite in-aceastilsne, ca un fel de terapggtici spirituali ce permite sd fie rezolvatetoate tensiunile gi conflictele gi care aduceacelggh!!ib-11=r-i-nterigr ce garanteazi succesul stabilitatea gi fericirea. Chiar rdea ci cpgtinul trebuie sd renunfe la nu anumite lucruri, gi acestea sunt doar acteimoe asupravierale gi vinovate, !ii,.un ansamblude prioritifi, o atitudine fundamentald in-raporeer,rl.r:nea, gi ci via{a-cregtini este t gi nu mai figua ci o le-

afa

ssi n-of,uni aprio.ri pozitiv,e gi chiar cregtine ca cele de libertate, eliberare,dragoste,fericire, propdgire, deplini realizare a posibilitililor fieciruia, nofiuni care sunt cu adevdratlabaza corytiinfei omului gi a societdliimodeme, motivatia gi ideologia acestei societifi, turnatg de gi s{elilqalehiqqle ale demoniaeuhi. Or, insigi gElrta a tot ceeace este demoniac o constituie @oli. Adevirul, in ceeace-l privegtepe omul modem, fie ci esteun conformist respectuos fafd de lege, ori un virulent contestatar, estecd cel mai adeseael est-e aneninlat fie &-mgndrie, fie de-r-eversul mAndriei _ {qz4ddejdea.Astfel, a. a dq.satananu inseamnd doar a re_spinge fiinfi o mitologici in a cdreiexistenldnici nu se mai cre-

de.Inseamne c,oncep q-1gqlgg to3!439_ea.s!i tie


85

de_spre_1ume, de suficienfd gi de deznddejplini 84

gi exorcizsre tdmdduire despre St'intisi nlari duhoTlnici

Sfinfi gi nnri duhoanici despre gi exorcizare tdtndduirc

nu de. Desigur,safana va uita aceastirespingere, lepidare. ,,Sufldgi-l scuisfidare,aceastd aceaste pd pe satana!" R52:boitileste declarat.incepe o Itrpt5 a cirei mrzd reali esteviala veqnicd.Cregestesensulultim al acesta este!$i acesta tir-rismul opliunii noastre. SfAntulChiril al Ierusalimului scrie:,,CAndvd lepddali de satana rupAnd definitiv orice contact cu el, rupAnd vechiul zapisinfernal, se desRaiul chide in fata voastrdRaiul lui DumnezeLr, de care a fost agezat Dumnezeu la Rdsdrit9i din careprimul nostru pirinte a fost alungat pentru pdcatul siu. Simbolul estesemicerculintoarcerii de la vestla est- locul luminii."
*+*

- Cum se explicd anumite pasaje din rugdciunen pentru cei ce sunt fuolnwi de ndjitl (,,din ochi,din inimd, din ficat...")? - PdrinteleArseniePapacioc:Dumnezeui!geduie uneori sataneisi se foloseasci (sd se atageze)de firea omeneascd,doar, doar s-ar srneri respectivul!Daci cineva e chinuit mult de sirdcie gi de boald qi_ te, se chinuiegte fird folos. Se gtie, de asemenea, ci nu are voie sd botez*g d_o-uaoard cei botezatiin numele a pe Sfintei Treimi gi dupi rAnduiala Bisericii dreptmiritoare a lui Hristos, cici zice rnarele Apostol unbotez(Efeseni 5); 4, lavel: un Domn,o credinld, Cf. Canonul 47 Apostolic. - Unii ilintre cregtini rcaffg la alt subterfugiu pentru q sc-t-sghina de la spooedanie,Ei anume solicitd preotului iloar rugdciuneade .de ar e ile blestem din Molitvelnic, care eszleg te aalabild, dar fdrd spoaeilanieeste insuficientd, hocedeul estepracticat indeosebide etnia romilor. Ce se tn{elegeprin cuahntul ,,blestem"? - Sfilntul Ioan Iacob Hozeuitul: Am scrismai inainte cat-d-e-J4lat este inaintea lui Dumnezeu obiceiul de a -blestema,mai ales cAnd se face pentru ni$te lue,zu-ri-de nimic qi fdri nici o cdinblestemul !i. Pentru cd sunt unii care socotesc
1Durere nevralgic5.

deo!-S, necesara aminti desp-1g !q! qg-cleste iosul PaisieAghioritul in careestedefinit de C_gf felul urmitor: ,,Lrvidia, atunci c-And gi 4re deochiul,-E-,o -te,poate pric,inui rele, Accsta e-ste a. Pentru aceastiproblemi, careu4eori seintAlgi n_egte c! (au nelinigte, somn agitat, se plAng firi intr-erupere), va solicita preotului pentru Molitaelnic r. sI citeascd din d gfe;i&-e 4p-(d eochl), i ar p irinfii coPilu lu i Jqr s$LgraienFeaseastdantologiesprg-l-,uarg-ag_Iincdr a-u--fdcuLloc cauzelorL te gi spre_.glip1inaaga acestuiduh necurat si se atingd de copil. 86

87

exorciznre tdtnifuire Sfnti si nnri dulnzntici despre 9i

Sfinti si nnri duhoonicidespreexorciznre tinfiduirc gi

obignuit ca o huld impotriva Duhului SfAnt,eu voi ceuta,dupi putere, sd ldmuresccetnseamne blestemul. Degi mulli dintre dascdlispun ci blestemulse orice nu inrudeqte cu hula a-ceasta inseamnd.cd blestemestehulire impotriva SfAntuluiDuh. Adevirat este cd atet ileqtgrul, cAt ll-hulei, deci din acedin. le o_dr-dslegc blestemul gi hula eagi rdddcini. Pentru aceasta, cAntargi amAndoudpoartd venln stau pe acelagi demoarte, dupd cum gi maica lo1,Paflqa rnaligaptepicate de e! are locul de cinsteintre ec.le Inealle. Cine se obiqnuiegtesd blesteme/ugor .{aluneci qi in hqli. BJesfemul este [iln- culzgrt) [potrirrni. blagosldvniei. dupd cum blagoslo$i venia aratd o dorinli spre bine gi spre mAntuiagablestemularatdo dorinfi sprepaguba 1re,.tot 1curva $l spre pretzate. Am putea zicecd $i blestemul esteo rugdciurye,insd nu spre folosul omului, ci spre paguba lui. De aceealegea cregtind opregteintrebuini farea blestemului. El poate si fie folosit de pdstorii duhovnicegti, ca o legdturd pentru pentru duhurile-celenecuratesau ca o pedeapsd cei nepociifi, carefac smintealdpoporului. - Cei careblestemdI e supdraredau dovaori di cd tea sdndtoasd n-au credinfi nesocotitesunt ca niqte curati. Blestemelecele de pi_c-aturi otravd, care izvorisc din inima celui mAniossi mai ales din inima necredinciosului. 88

De obicei,blestemele sunt rodui mAnieigi semne de pricopseali a celor pitimagi. Ca si ne incredinfdm cAt de mult urigte Domnul blestemul, voi aminti un paragraf din SfAntaEvanghelie. Inainte de Sfintele Patimi, mergAnd cu Sfinlii Apostoli spre Ierusalim, Domnul a trimis pe cAfivadintre ucenici mai inainte intr-un sat de-al samarinenilor si vesteasci despre venirea Lui. insd necredinciogii samarineni n-au voit si-L primeasci pe Domnul. Pentru aceasta Apostolii Iacob gi Ioan s-au fulburat gi au zis citre Domnul: Vrei,Doamne, zicemsdsepogoare din cerpresd foc cumafdcutgi IIie?D_omnul insi i-a {nustrat pentru socoteala lo1, zicAnd: ili ai cdrui sunte[iuoi, cdciFiuI Omului n-a aenitcasdpinrdd, ci tttd sr.fletele gi oamenilor, au trecut in alt sat. Dupi cum se vede, Sfinlii Apostoli Iacob gi Ioan s-au-minia1impotriva samarinenilor,care nu voiau sd-L primeascdpe Domnul, gi pentru asta voiau sd-i pedepseascd. D_eci cerulyoje au de la Domnul si rosteascd fel de blestem,adiun cd sd-i ardd focul pe necredinciogi. Domnul insd i:?_mustfat, cdci nu voia sd cheme pe nimeni la gi nici nu voia si faci rdz,bunacredinfd re asupra cuiva. CefrEl;t veni!.p4tru iertarea oaqenilor, iar nu pentru pedeapsd.Cum ar fi putut ingddui Domnul blestemul,cAnd El invdaogtri, ta pe toti, zicAnd:Igbllj pe urdjmagii ud urdscAi i pentruceiceud nedreptdlesc Ai 89

exorcizarc tdntdfuire Sftntipi nnri duhouticidesprc Si

Sfinli si nnri duhoanicidcsprcexorcizare tdtnddtrirc pi

..j

care c ud prigonesc fiJLIqtdlLi P-.If-t-t'u esteIn cerur i (Matei 5, 44-45)? Vedefi cum i-a oPrit Domnul pe Sfinlii Apostoli dg a rosti vleun , degi ei cereau din aceasta rArmaceamare pentru credinli gi din dragostealor citre Dascllul gi StipAnul lor? Acum gAndili-vd cAtde vinovafi sunt cei care uneltesc blestemul pentru oilg-q 4imic. Mulfi folosesccuvintele: ,,arde-l-arfocul" sau ,,mAnca-l-armoartea" ca gi cum ar zice;,,bundziua" ' Obignuintaii facesd nu se mai sfiasci de greutatea blestemului. Dar vd rog, pe cei careaveli obiceiul de a blesstila tema, si--leschideli Psaltirea P-salmul108, SfAnhqrile 16-L8gi27.Iatd cum il impodobeqte tuJ lr_orocDavid pe ee.L cale blestemi, cici zice: gi-i $i au iubit blestenui uaaenilui, gi nu a aoitblagi de gosloaenia seuadepdrta la dhnsul! s-atmbrd$i ca catcu blestemul gi cu o haindgi a intrat caapain lui. in lui ma{ele gi ca untuldelemn oasele Iar mai ei zice:Blestemfl-aor gi ttt aei binecuahndeparte fan fal Pentru aceastagi S. d Apostol Pavel ne poruncegtetufuror cregtinilor,zicAnd: .B;gecrrti gi nu blestemafit", cdci;Cei careb[necuiar pdmhntul, ceicareltlestemd aor afrntenzd mogteni aorpieri! (Psalmi36,22). Sg4t unii carerostescqrvjnte de blestem9i de in a-furisenie chip de glumi, pentru af.acehaz. Desigur cd acesteblesteme nu se lipesc de nimeni, insi cei care fac aceastanu rdrninl& dgggut, mai cu seamddaci sunt clerici. 90

Mi-a povestitun ieromonahcdin vremeacAnd era egumen la SfAntul Spiridon, in Ierusalim, mereu veneala dAnsulo ardboaicd se ruga si-i gi citeascd moliwi pentru pruncul ei, care avea o duh necurat.EgUmenulnu voia cu nici un chip, cici femeia era furcoaicd.Dar ea avea evlavie la SfAntulSpiridon gi la rugdciunea egumenului. Intr-o zi, cind egumenul nostru era foc de supdraf a venit iarigi femeia cu pruncul bolnav rugAndu-l ca de obicei.Atunci evlaviosulpirinte lungi gi rispicati. e.rorflt-qr4jgrd-turi greceasci, Biata femeie a luat injuritura lui drept molitvi gi s-abucurat, rugAndu-l sd facdgi semnul crucii asuprabolnavului. Egumenuls=amAniai+irnai tare gi, fdcAndrrni-muttjnlatloeurd semnul crucii, a rostit totodati gi un,puigor de blestemasupra copilului, zicAndu-iin grecegte: ,,Sdpiei de aici, aritare, si nu te mai vid!" Sirmana femeie, negtiind ce a zis e7,i-a multumit cu lacrimi in'ochi gi s-a dus acasd, deplind nddejdecd cu face bine copilul pentru rugdciunea egumese nului. fulnfta-devir, din ziua aceea pruncul s-a sindtos, iar femeia venea adeseorila biseJ{cut rici cu daruri gi povestea14 toli minunea care s-a fdcut prin blagosloveniacuviosului egumen. S-asperiar;i*el singur de pglerea credinfei, dar neavAndcuraiul si m.d_tttr_riseascd de rugice fel ciune a fdcut, s .duhul cel_gtucare-l neciieape copil, gi pAni in ziua de azi il tulburi, dupd cum singur mdrturisegte. 91

gi exorciznre tdnfiduire despre Sfinligi nmriduhoanici

Sfinli gi mariduhoanici despre gi exorciznre tdtndduire

puteminlelegecdblestemul Din pilda aceasta cel nesocotit,adicdnedrept,sau rostit in batjocuiar r5, seintoarce la cel careil rosteqte, persoana blesternatl, dacdestenevinovati, nu se alegecu blestem,ci, dimpotrivd, primegtedupd credinld gi blagoslovenie. Un lucru insi trebuie qtiut: cd de la cel careare obiceiul blester4ului se depdrteazi blagoslovenia, dupi cum zice SfAntulProrocDavid, 9i nicicdciblestemulnu este odatd nu se pricopsegte, darului. altcevadecAtrzgonrrea Drept dovadi ci blestemul cel rostit pe nedreprtnu se lipegte de nimeni, ci se intoarce de unde a iegi! vI amintesco intAmplare minunatd, care a avut loc in fara noastrd,pe vremea cAnd era domnitor Cuza Vodi, iar la Episcopia de RAmnicpdstoreaSfAntulEpiscopCalinic' intr-o duminici SfAntulIerarh Calinic mergea cu trdsura de la VAlceaspre Mdnlstirea Frisinei. Era pe la sfArgitttllui aprilie, cAnd se terminase cu aratul qi semdndturileincepeausd inverzeasci. insi mare i-a fost mirarea sfAntului episcop arAndin 41uade duminicAnd a v.ezu!-Bg,-un-ggl ci. Din rAvnalui ceamare pentru lege,episcopul s-a tulburat cu duhul gi Zpfiu:bdg!-l"i: Bles" ziun cum necinstepte Domnului!/ sdfiecelcare temnt zicela SfAntaScripturd. in clipa cAnd a cugetat un sfAntul acestea, diacon, care era cu el in trdsuri, a vdzutcum a iegit o limbi de foc din gura Preasfinfitului.$i, privind cu mirare, a observat 92

cd limba ceacu f.oca zbutat asupra omului-care lucra pe ogot l-ainconjurat de trei ori gi pe urmi s-aintors iarigi in gura SfAntuluiCalinic. Diaconuln-aindrdznit si spundchiar atunci cele vdzute,ci mai tArziu, c6nd au ajuns la mdndstire. Auzind sfAntul desprevedenia diaconului, a in,telesindatd cd aceasta ficut pentru cugetarea s-a lui. Cuvintele pe carele-a rostitin mintea lui au fost ca o legdturdpqtr-u-c.rc$inul carelucra in zi de sirbitoare. Dar pentru cd ligbadsjoc nu s-a oprit la sfAntula fdran, ci s-aintors-inapoi,pentru aceasta socotit ci omul este,nevinplat.Deci a trimis imediat o slugi ca si chemela mdnistire pe tdran,cici nu era departeogorul lui. $ga$l a venit cu multi fpc-dgq cizAnd la picioarele episcopului, se ruga si{ ierte. Atunci sf6ntul episcop l-a intrebat ce nevoie mare l-a silit ca sd lucrezeduminica. Bieful cregtin a mirturisit cu lacrimi ci n-a fdcut aceasta din defdimare sau din necredinfd, ci dlIr_11gllg_lg! t|t4+_tgefeji sdricie. Cici zicea el: ,,CAta fost vreme de arat,ryg1gninu s-aindurat si-mi dea plugul cu boi ca sd-mi ar gi eu ogorul meu. &ia_gg!azi, cAnd tofi sdtenii au terminat treaba gi dobitoacelesunt slobode, am-putut gisi gi eu un plug cu o perechede boi, la qn:ggU, qi pentru astaam iegit la treabi, cdci treceavremea arafului gi 4gr casi Brea, neavAnd c.1q pliti lucrul." Acesteale ziceabietul liran ce cu lacrimi de umilinli gi se vedea cd avea-_frica lgi Dumnezeuin inimd gi multi ciintd.
# - ' t L

93

etorciznre tintndrtn'c despre Sfinti si nrnridrrhoi,rrici Si

Sfinli si nmri duhounici despra cxorciznra tdrndduire Si

pin povestirea a cunoscutSfAntulCalinic lui ci Dumnezeu,pentru multa lui sdrdcie, L-d intors inapol ca o pasdre nu s-a lipit de el, gi g_e carenu afld adipost. Deci i-a citit omului o molitvd de dezlegare qi, dAndu-i un ajutor, l-a slobozitcu pace.Insi Calinic din ziua aceease pizea SfAntul-Ierarh de a rosti sau de a cugetavreunicuvdntde legS-r sl4tuia pe tofi clericii sii sd fie gi ei cu [ur5. E_l Iar pg despreaceasta. daci vreunul ar fi rossinguq, tit cuvinleg{ele asupra cuiva, ?tunct--e-l cAt sd-l adicd preotul, si .e_g1li6 dezl-ege este ziceasfAntul,la ziuajudecdfii, din in viat5. Cd,ci, mAnalui seva ceresufleful celui carea fost legat, daci leg5turaa fost pe nedrept. Din intAmplarea aceastase poate vedea cAt de mare putere au.crrvintele' Persoanelorsfinfite, cAndsunt rostite din rAvni pentru Dumnezeu gi pentru SfAnta Credinfi. DacdSfAntulCalinic a pentru ceicare osAndei gAnditnumai la greutatea # defdimauziua l)omnului qi it44eg:a vizut pard de foc iegind lui, sd ne gAndim deci cu celor sfintifi cAndsunt cAtmai greu cad cgrz1nlgle rostite asupra celor vinovafi. Este gi mai greu cAndseintAmpli chlel rn vremeaslujbei. gl-qgicare De asemenea, s a gi nu lasdnici un dram nerisplitit fafd de cei care ii nedreptdlescori ii necijesc.Acegtia, 94

cAnd citesc Psnlt ir es, sg_leaga_qr p rin cuvil,, lrufi proroc_egfi,care gldsuiesc: Doamne, Dumne{tele zeul nreu,de amfduft nceasta, estenedreptate de in milinilemele, am rdspldtitrelecelorce-mirdspldde tesc (adicdcelorcemi asupresc), mie sdTtrigoneas,d do!-rroirypl sufletu.I gi si-l prindd.Sdcnlce meu in pdmhnt gi aiatamea slaaa meaintarhnd nseze! s-o (Psalmi7,3-6). - Cuaiosul PaisieAghioritul: Mare lucru este ca omul sd aibi binecuvAntarea Dumnezeu. lui Tot ceeace are binecuvAntare in picioare.Iar sti tot ceeanu are binecuvAntarenu sti in picioa' : i -

tor lucru! De pildi, s_e aduni averequ nedrep_tate, oamenii triiesc cAfivaani ca boierii, dar dupi aceeatoate pe care le-au adunat.le dau la doctori. Rar, la foarte pufini se intAmpli ca bolile, falimentdrile etc. sd fu_ajncercare de la Dumnezeu. fueEtia vor avea plati multd. ln acestcaz, de obicei,dupd aceea devin mai bogafi, ca dreptul Iov. Multora carenu au reugitdli seintAmpli gi din cauzaasta:au ficut vreo nedreptate. Blestemulprinde atunci cAnd existi la mijloc nedreptatea.Q!4gl nu estenedreptate,atunci se i$garce la cel ce l-a rostit. 9gl_q-g_primegte bleslglqul se chinuiegtein viala acesta.Iar cel ce a b.lestemet chinuiegtegi in viafa aceasta se va gi se chinui gi in cealalti, pentru ci va fi pedepsit de 95

erorcizaregi tdmdduire Sfirrti si mari duhoanici despre

Sfinli;i mari duhoanici gi despre exorcizare tdrndduire

D$mnezeu ca un ucigag,dacd nu se va pocii gi spovdi. Pentru cd, sd zicem, Poate cineva sd te I ce i:l dai esteca insi necijeascd, t gi c!!1 g_i pislolu! 9i l-ai olnori. lua ? Orice !i-ar fi fdcut celdlalt,nu ai drep, , tul si-l omori. Ca si ajungd sd blesteme 'inseamni - atunci cAndo sPunecu cd a{g3[g!ele P-@t' familiiintregi sau Eand ae,.dist"rug e

la lor, om,oari (imbolnivegte-,4./r,) pl_ggpll lg_r, c_are . Qpt_ii, peltfq nevivegnici, iar+drirUii mgfg la buqtr-qi4 s!4fq.i pentru pierderea copiilor lor. Este un fel de imboldife pentru oamenii c?re zac coplegifi de grijile vielii gi in tot felul de picate. Poatecd astfeligi v",qr-da seamacd sunl_picdtqgi gi vor alerga la pocdinli prin spovedanie; pentru cd mulf, e $i

dii, sau din bl-es-tem. t4te, sau Se cunosc mlllte cazuri de oameni cale s-4u t deoarecea chjlluit din pricina!-l-es-temclor, ci au Yl4Qvati,dar care, atunci cAnd au'inieles it, iar sfost blestemafi, .s,--au-pocdit, necazurile s-au indepdrtat. Dacd cel ce a fost

g.sc. De

pe.Fglti

ru

ceritate, atunci Dumnezeu il vaierta' Sffuntul Ierarh Nifon al Constanlianei: Ascultd,fi qle,_e$inu,_qqp-99[e-sa=Ou-fhxhinuif-.opiii lljg!=u pqglglgflor) d ar in viaf a viioameYezi, de altfel, cd pde6tutssc lg.fiechru,ia. lor (afanii gi Dsmnezeu pierde viile, ogoarele cerile lor - n.n.) $1,fuei$rse+ociiiesc, pierde gi animalelelor (maginilelor - n.n.).Daci nici aga pe nu se intorc, lp-rze+te slugile lor (angajafii lor

trgp"lt in ziua judecdfii,i" futu C_pili*lg_d" inreg-si de sfin+igi in fata Nemllalnjcului ]udecitor, a_Domqului nost[nIisusHristos. - SfhntulSiluanAthonitul: A-ga cum oar-nenii intri gi ies dintr-o ."ri, eqq$lgArLdr@ is:gle_de #mqni vin gi iardgipleacd Dacdggn!!1rl spune:,,Furdt"gi tu-l asculli,-ai ifi demonului asuprata. 4qt_pg_ac".?q_t" Dacdga"drl ifi spune:,,MinAncdmult!" pAni la ghiftuialdgi tu vei,rnAnca mult, demonul a
aga,dacd gAn*vei ajunge un de demoni. Dar daci infelegi si te pociQfrlog iegti cuqr_se cuvhe, v-qr*.!.fgmura $irror_fi silili si p-leceDacd cinevase mirturisegte nes:incer igi qi 97

96

gi exorcizn'e tdnfiduire Sftnti si tnari dulrcoilicidesytra

Sfinti si nrari dulnanici desprcexorcizare tdtndduirc gi

face voia proprie, atunci, chiar daci se impirtiqe;te cu Sfintele Taine, dsllonii viazd in trupul *lulbUfe*gn-lntea.Dacd vrei ca demonii in sd nu__vieze tine, atunci smeregte-te,fii ascuitdtor... gi mirturisegte-te sincer. CAnd imbracd epitrahilul in Duhul SfAnt, pdrintele duhovnic e asemeneaDomnului nostru Iisus Hristos gi striluceqte in Duhul SfAnt: iati, cAnd pirintele duhovnic vorbegte, Dqhul SfAnt alungi pdcatul prin.gqvllrlglg_iqi. Un bitrAn l-a vdzut pe pirintele sdu duhovnic in chipul lui Hristos - iatd cAt de mult ne iubegte Domnul! a, dacd impreuni cu lumina nlr

in slavadegarti nu poateincercanici fricd,-nici tulburare, fiindci el vrea si aibd vedenii gi se socotegte sine vrednic de aceasta de aceea pe gi vrijmagul il ingaldugor. Ii rog fierbinte pe toti oamenii: Sd p_riveghem cg;rpcdinfdgi atunci vom vedeamila Domnului. Dar pentru cei ce 4q vedenii gi se incred in ele md rog si inleleagi ci(din aceda.se aratdin ei qandlia gi, impreund cu ea, dulceala tulbure a s_i_a,vei degarte, carenu estepocdinla unui duh in smerlt, gi aici e toatd nenorocirea, pentru ci Eu insumi am fost amdgit de doud,ori.Prirta dati, vrijmagul mi-a ardtat olumlt gi u{Lg-and mi-a spus: ,,Primegte-o! harul." A doua oard,E am primit o_Vedenie am suferit mult pentru ea. gi Era la sfArgitulprivegherii, cAndse cdnti: ,lfoatd, suflareasd laude pe Domnul", qi am auzit cum impiratul David in cer cAntalap.dglui Dumnezeu. Stiteam in strani a'cd nu mai era nlci acoperig,nici tur15,gi cd vedeam cerul deschis.Am vorbit de aceastacu patru birbati . Eu insumi cadcmatii 4u pot plivi-"pc.Dunrnezeugi ci, prin Llrmare, aceastd vedenienu era de la vrdjmagul.
Ing4dciunea mi linea in gheare gi iarigi am ajuns si vid demoni. coperit totul pdrintelui meu duhovnicesc, cerAni r-

qi_rtl4!_9ry:d{qb-:Fl4gllgt"4lpentruD-umneiubire pentru aproapele;dar nici nu te zeu, n_ici teme,ci smqreste-te, lumina va pieri. $i ip sau ai sau ve.ldenje Dacd v-eZ!-v-reode la Dumnezeu, Dgmnrrl te va face si inlelegi Daci aqe;r-sJa. n-a cunoscutdupi gust pe Dqhul SfAnt,quggful nu poate inlelege de rrnde anume

Pirinfii zic cd,daci o vedeniee-pricinuitd de Dar numai vrdjmaguf sufletul simte-,tulburare. sgfletul sme.rit gi care lu-sc--sacoteqte pe sine fgts*la vrednic de vedenii@t lucrarea vrijmagului, iar omul mAndru qi cizut

gi despre exorcizare tdmdduire gi St'inti nnri duhoztnici

Sfinfi si mari duhoanicidespre exorcizare tfundduire gi

du-i si-s.eroage pentru mine; 9i p94ft115ggag-iuacum sunt mAntuit qi rog.totdeauna Pe n i. $i dacd aqfi si-mi dea D-ei-mnul intrebat: ,,Ce!i-ai dori de la Dumnezelr,ce dar?", ag rispunde: ,, , care bucurd pe a Domnul mai mult decAttoate." Pentru

nul te va milui gi vei scdpade ingelare.Dar dacd erezici gtii mai multe in privinfa viefii duhovnicegti decAtduhovnicul tdu gi dacd laglgg-_ftll.-Ie va.fi ingdduit Unei inlgldgi sd pund stdpAnire _tine pe spre povSfuire. Dacd ti se intAmpH sa_-ySgr_de4oni, n14*_tp inspiim4nJa, cl_g!!9tg}fe=te, demonii vor pieri; gi dar dacd t^e stipinegteftica, nu scapi de nenorocire. ! Adu-fi aminte cd Domnul te privegte sa_vad d pcd-fi p ui".nad e ejdeaiq_E D,gn+ng l. I iffb.ggte sufletul curaios$ t, iar, dacdin noi nu este nici una, nici alt4 tt9bglg_94-1e:cere.-4gde l+P-qlnnul gi qAascultdmde duho',rnici:in ei viazi harul Duhului SfAnt.indeosebi omul a cirui qg$e_g.gtrl cali de__lgc a d emonilo r rare trabn "u ie.si seincreadi in sineinsugi gi in ei, ci si asculte de duhovnic. O:eiincepisaterogi-lui Dumnezeu gi demonul slajmpolriyata gi nu-fi ingiduie sdte inchini, gi spune:,,Nimeni nu e mai riu decAt mine pe pdmAnt",gi in acelceasdemonul y-4pleri; glSS_tCr$are__de , dg_qtrilBggffa i:rilgii 9i d d. Spfletul inchis in sine nu se deschidepirintelui duhovnicescAi cadeiningelare. Vrea sn dobdndeasci eeleinalte, dar aceasta este . Dacde din lipsd de experienfe, enfd, Don-rnulnLg valdmidui-degrabd; dar dacd 101

s-efaesl-NfaicaldDmnezeu ,eria

gi estepreamdriti mai mult decAttofi in cer gi pe preda( sglgrul voii lui DumnepimAnt. Ee_E-a Domnului(Luca l, 38),a sPusea;gi zeu:Iatd roaba ,lgi_tgg trebuie sd o imitdm pe SfAntaFecioard. CAnd plAngem pentru picate gi -ne smc{m gi etul nostru ilJflslrrl, aSmci r1:?vEr.vQdg.nii.sufl nu le doregte,dgr cAnd pirisirSr plAnsul gi smerenia, atunci putem fi atragide ele. nL arc.-Yed-eniigi -niai-nu le cu doregte,cr.se-.raagF ryntea cumte lui Dumne-

de gAnduri gi de lnehipuiri gi poate ajunge demoni gi sd vo:beaspAni acolo, igq.aq iiigi intineaTf cd cu ei. eFrdmAnein rugiciune @!I.d, dqt e.lurrrtnati de D .rul. sau Cql staginit desla-vi dega-rtd se.inspdimA+Q de demoni, s4u seascamdni lor; dar nu trebuie sdne inspdimAntdmde demoni, ci!-e slavadegarti: ; si*de trufie. cici prin ele sepierde harul. .. '

i nergrdegrabdla d-uJrovI

nrc QPgle.-lo-Sl duhormicului 9i atunci Domt.r\

\--\'

{' r\ \" ' * . '00

gi exorcizare tdrndduire Sfintigi ruariduhouticidespre

Sfinti gi mari duhoanicidespre gi exorcizqre tdmdduire

I va suferi multe e din mAndrie, atunci s gi abia vreme pdnd cAnd atunci il va tdmd.duiDomnul. - Arhimandrit SofronieSaharoo:Rggflgiulea accePahrn-ci-cAndeste duhovniculul tald. insi in -cazutilein care rugiciunea ru:-influi dezlegareaunei probleme, nlr-odihneqte sau l-l4qnringazd acelsuflet, atunci inaeamni cd grufp. eltru care te rogila1-e problemd perso-Q pe mai ruald- adAncS, care trebuie sf,-olocalizeze Atunci rugdciuneaactioneazd gi sf s-esmereasci. careaveao problefoarte roditor. Q credincioasd cdreiade mulli ani nu-i gdseatezoLmi serioasd, vare gi ugurare, mi-a reprogat cd nimeni nu o rugdciunilenoastre poateajuta.Lam spus'. ,,DacA nu pot sd ajute, atunci existd cercrinduntrul tdu, Aceastaera. A Ptifo4lte a&c, jude=z-o-rdine." ceput exact ce anume i-am spus, intorcAndu-se r4ai mult citr-epiqgins-i$i, crratentie $iautocontrol. Dupd un timp imi mdrturisea:,,Mi-a!i dat un sfat prin caream fost ajutati mult." - Pdrintele Arsenie Papacioc: Nu-este+imp bine folosit si mergi neapirat sd cunogti p-1gq_ suflete alese,insd ce]gnai impodobit gi delicat estelrlngul D:r,cd gtdpAnltdrolpacft giiti fare r5u 9i 99!i mpotriva Picatului, tg=-4pe-zi ng te ageziPe Pozifl'a . Dacd a atunci lupti gi t de eloaca.aceea, se harul nu te ajuti. Se constatdci 9i 1,02

d la anumite persoanecare nq]gpll dqh. A njgglte (v. Romani76,1.9-20). Uite, eu sunt de 60 dg- in mdndstireqi n-am preavlzut in mdnisani tire farmecc-re-ugit-e. in schimb, vine lumea Dar, fqqme,eald-! Sunt aici, in Dobrogea, de 35 de ani, qi spuneam gi altora ci n-am vizu-t cajrici atAta lucrare de duhuri rele, de farmece.Vil s@pAe careimpiedici cisdtoria lor sau ca il leag5. ootentd birbdteasc5.lnsd se gi yl4decd foarte multi cu 4jutorq[rugiciunilor. Vin gi se plAng: ,,Doamne,iarti-mi! Scapi-mi!" Scapdo bucati de vreme. Daa daca*4u se astAmpiri... Cd spuneMAntuitorul in Evanghelie: din el gi IeSi sdnu maiintri! (Marcu9,25). Pentru ci se tAnguiescAi, unde se duc, s.untintristate gi se gAndesc ,,Cebine cd: era!" Dacd gdsesc casamdfurati, cum zice MAntuitorul (v. Matei 12, 43-45),a-dicddaci i-a scos p,edgtiadeacolo,eStelimpezit, qi atunci in_tr5_din nou, gi vaflciderg ceade pe urmd mai mare ca

ceadintAi.PentrucdLarigg-"{ir*a{e4gi, nu te-ai
gu i4gsrii co4P[6cu t @are] ldsat la voia intAmplirii. ci_te-ai lui Dunnne_zeu, Satana esteo putere,q,i nu t de Dumnezeu.Putereae la noi, cregtinii,cd suntembotezafi, avzrp, inger pdzitor; ne rugdm lui Dumnezeu. I se atinge de fne dqca !e are La-m6nd

ctr_gg-v=qftIg!4!.94-G1 ar, vi spury&q rtu!0ai te). D


acestea sunt picate cale sunt consemnate in indreptarele de spovedanie, ci qUlggnt _Bicate,

103

gi Sfinli gi nnri duhoanici exorcizare tdmdduire despre

Sfinli pi mariduhoanici gi despre exorcizare tdmdduire

lelipsirii, (ep!glg!!1-1"e- care le puteai face gi pe nule=ai fdcut (v. Iacov 4,17). Pentru cd se creeazd p_q4[id_e_lnltare dracului in noi prin acesa te lacune.Sd nu te aibd cu nimic la mAnd- sXfii mereu spovedit! D_omnulIisus Hristos ne vrea inlreli, numai satana ne vrea viclenegte,numai vArf de degef cdgtieel, vicleanul,ci a$ane poate stdpAnitoatd fiinfa. D:awbl-ataci p,ermancnt. Cum zice SfAntul Apostol Petru: umbldcAun leu,cdutknd cinesd pe inghitd(I Petru5, 8)..{tacelafaingel3re.Diavolul nu esteo putere, ci un tolerat. Cregtinul are mult mai multd putere decAtel. Dar nu poate determina inggryl pd,zjtotmAntuirea cregtinului fgrn vo-inlabri. Ca si vorbim militdregte, ei sult in ceartd permanentd.Cdci, daci e duhul riului gi duhul binelui, e intotdeauna o contradicfie intre extreme. E-g.ge-artd-p-ermanenti, biruie acelade dar p,arlg ciruia esteomul. Adici, tu, daeAgEfi de parlea-di,avoluluitcq faptele tiib el il*b*iruie pe inge-rulpizitor gi if dai seamain ce umilinfd il pui sag cAt de mare este ciderea ta, chiar daci pare micd. I1gerylp-SZitqr al fieciruia dintre noi este tot 4talde frumos gi cu mare rAvnd divine ca tofi sfinfii ingeri pizitori-ai tuturor sfinfilor. Deci puterea datd este aceeagi, dar sd infelegem cd a vine dacd vrem gi noi, gi aceasta fdrd rdgaz. Eram in pidure... gi am zis ,,Ia sd 1,04

mi rog la-ingerulpdzitor,careestecu minede la botezt" $i am trecut imediat la rugiciune: ,,Sfinte ingere pdzitor...t" Ve rog si md credefi: atAt de imediat, de observat,de total m=a.eliherat toade ti ispita! ingerul pdzitorl $i de atunci am rimas cu mare evlavie la ingerul pdzitor. S-a spus aga: d-tacu-l,dacd ar fi intruchipat iar cu-+osilulitigile sale pierdute, ar rdsturna pimAntul cu degetul mic! Dar de ce sd nu gAndesc aga despret@t care nu e cl,zut?Se spune despre ilgsg.rf+-izitor aga:ci e cu neputinli sd nu mori dacdl-ai vedeaintr-atAta lumini! $i ingerul acestanu_c_trygr,in ceea ce privegte ocrotirea sufletelor noastre. El_g-j4r cu alte miliarde de ingeri, cu mare putere. &vAnttd;pe4ilor nu i l-am atribuit sau adiugat nor, r*l-4_lindutt _Dumngzeu:,,Pdzegte sufletul Stareful Tadei: Vrdjile lucreazdacolo unde iru esterugdciune,nici nddejde tare in Dumnezeu. Odati a venit la mine qjalatA.Absolvise $tiinfele Politice, d4g era foarte credincio4Era miritatd cu un doctor, care mai fusese cisitorit. Dupd numai o lund de la nunti, prima sotie l-a pdrdsit. Soful ei avea un frate mai mare, care era gi el doctor. Acesta se cdsdtorise de trei ori gi toate trei sofiile l-au pirdsit. Mama lui era gi ea doctorifi gi profesoardla Facultatea de Medicind. L_ocuia lmpreund cu sora ei gi se ocupa cu {nagJg_neaEd. vizita fiul rar. Insi a Igi 105

@1 -

gi ucorcizare tdttrdduire Sfinti si nnri duhoanicidespre

Sfnli 9! mari duhoanici despre pi exorciznre tdmdduire

venit intr-o zi grdnioasi gi i-a spus nurorii: ,,Am de aceea la fiul meu,'dar pe alunga_t--o femeiugca Bg nu-!i pot face nimic!" P-tqfglg,-ece,a trimis duhurile necuratesd-i facdrdu nurorii, ca aceasera ta sd-gipdrdseascisoful. D-arfemeia aceasta de evlavioasi, era p_t-ind rAvnd pentru Domnul. a, {uhg! tdu nu i-a putut face nimic, s-a intors la bdtr6nd,iar bitrAna i s-asupusorbegte. DuhUfllc.-relese intorc la cel ce le-a trimis gi se rd,zbunl,pe el. - Pdrintele Efrem Filotheitul: Sd vd spun un caz. Pe cAnd ne aflam la Noul Schit qi bitrAnul demon-izata venit meu, losif, incd trdia, un tA-ni,r ii la noi. BdtrAnulIosil din compasiune, primea pe acegtioameni nenorocifi. Ei stdteau atAt cAt voiau qi apoi plecau dupl bunul lor plac. Astfel de oameni nu Junt in-staresd steaprea mult timp intr-un singur loc. Tgfi cei cdrora le lipsegde te mAngAierea la Dumnezeu iniuntrul lor, o cautdmergAnddin loc in loc Ai de la un grup de oameni la altul. Acest tAnir avea demonul gr-rei p-rosllqate. CAnd il apuca, vga i se schimba in cea a unei femei obignuite gi qsqlealucruri a carerugineeste le grdi (Efeseni5! 12),dupd cum spune Apostolul. El era dogar de meserie.Stitea in obgteanoastrd o vreme gi in timpul orelor de lucru veneasi dea o mAni de ajutor, dupi puterile lui. in ceade-a treia ziimi spuse:,,Pdrinte, nu mi invefi gi pe mine sd fac pecefi de prespe curi?Butoaiele carele fac imi dau de lucru gi 105

a.macestlucru in.*4gipe care mereu mi facE de ocar5,." ,Ie voi invdfa, frate; si fie binecuvAntatacest lucru! Iati cum trebuie sd procedezi. Uneltele de lucru sunt aici, lemnul esteacolo,iar mostrele sunt in fafa ta. Vei lucra pe aceasti masd de lucru. S_ingurul lucru de caresi tii seamaestesd evifi, pe cAtposibil, griir_ea dggert9i dis_tryrgein rea de _larugdciune Day mi-a trecut prin nq_in!' tg qi altcevain acel moment: md intrebam dacd demonizafii pot spune_rugdciunea. peci am inceput si lucrdm spunAnd rug^lciunea.Au trecut 4oar SAteva mome-nte demonul a izbucnit gi in el. Felul siu de a vorbi sgschimbi gi inse_p'u si t-ipE, vorbind uiAt, ame.,intAndgi injuiA"J' ,,r".i, ticdlozule!spuneaaceladiniuntrul siu, taci din gurd! Inceteazi cu murmuraful acela!De ce tot spui mereu aceleagi cuvinte?inceteazi si le mai spui! Md amefegti. Mi-e bine aici, iniuntrul tdu. Qe ce vrei sd mi deranjezT?" Continud aga inci o vreme. i-l .hrnui,u. Apoi se opri. ,Nezi ce-mi face?zise bieful om. Iati ce mi seintAmpli tot timpul!" ,,Ribdare,frate, rdbdare! ii spusei,nu-i da nici o atenfie.Acesteanu sunt cuvintele tale, agaci nu te neciji. egnegnasupla rqgdciunii." Ne-am oprit din lucru gi ne-am dus la BdlrAnul Iosif. Pe drum, imi spuse:,,Pdrinte,sd_spun rugiciune gi peno tru cel dinduntrul meu - diavolul -, c.a _Dumnezeu sagjbLmiii gi de eL?"Ce lqcrg gr.ezava 707

gi exorcizare tdmdduire Sfinli $ nmri duhoutticidespre

Sfinli gi mariduhoanici despre gi exorcizare tfundduire

indati demo:rulil apuputut rgsti bietul-sm!tQe se cd,ilridicd in sus qi:laluncd la pimAnt. Lo.Su-l i cutremurd.V-oceaseschimbdgi incepu din nou: ,,Tacidin gurd, ticdlosule!!!Taci, !i-a* spus. Ce vrei sd spui? Cejaiasmili"? Nu mil5! Nu vreau mili! Nu! Ce am ficut eu ca si cer mili? Dumnezeu estenedrept!Pentruun mic pdcat,pentru un gAnd de mAndrie,m-a alungat din slavape care o aveam.Nu e vina ngastrd;e vina Lui! El trebu' ie sd Secdiasci,nu noi! Sdnu aud de mili!" q L:a chinui t grqzav gi l-a ldsatca-pe cArpd.M-a cutremurat de tot cee?ce auzise-m la demon. de ' 0n cAteva minuie,aflasemdincr:psrienfd mai mult despre demoni decAtag fi putut afla din mii de Sa4i.Bdtranul Iosif seruga foarte mult pentru astfel de oameni, caCiSliaprin ce mucenieietreceau din acegtia pricina demonilor.$i iatd ce ne spuse: ,,DacAnoi, care avem demonii in afara noastrd, suntem atAt de chinuifi de gAndul! gi de paligtt ce mucenicie pdtimesc_ acegtioameni nenoroci$, care au demoniilindUntruLta!\zi gi noapte!" $i ci dend din capcu tristefe conchise: ,,Poate igi fac canonul din iad aici. Dar-vai d-eicegrusepoci. sc;in agafel incAt Dumnezeu sd i poati pedepsi qgsilpgtiyue intr-un fel sau altul in viafa aceasta!" $i_citi cuvintele qlgl qfglt, care zicea'. ,,D_l!i ygi un om cf{epicituiegte_pqf?F gi nu_ rs_ciiepnigis_durefos nu i seintAmpldin aceastd t_e-gi viafi, pAni in ceasulmortii, 4tunglsa_$i ci cercetarea acestuiom va fi fdri mild in ceasulJudecitii." 108

in ,rreme ce QdtrAnulIosif rosteaacestelucruri, noiil priveam pe acelfrate nenorocitcu o compitimire din cein ce mai mare. in timpul slujbelor el nu intra in biserici cu pirinfii, ci _ho-inf,rea stAncile dimprejur cu pe giragul de mdtdnii gi continua sd strige rugeciunea permanent:,,Do_amne Iisuse Hristoase, miluiegte-md! DoamneIisuseHristoase,miluiegte-mi! Doamne IisuseHristoase,miluiegte-md!" Toateimprejurimile rdsunaude acelestrigdte.El

igi .didusetuu-u@-ffiiAii

arderugiciunea

pe_{e_moni. se tot plimba imprejurul stAncilor, $i spunAnd neincetat rugdciunea. Deodate voceaI i se schimba gi demonul incepea: ,Iaci, !i-am spus sd taci! Mi indbugi! De ce stai pe aici, printre stAnci,gi tot murmuri? Du-te induntru cu ceilalli gi inceteazi cu murmuratul. De ce tot repefi , acelagilucru zi gi noapte gi nu-mi dai nici o cli- i pd de rAgaz? M-ai amefif m-ai pArjolif md arzi- 1 riu infelegl?" $i cAndvremea ispitirii lua sfArgit,l omul seintorceala rugiciune cu giragulde mitinii:,,D_qamne, IiguseHristoase,miluiegte-mi..." El inlelesese foarte bine ce demonul credea cd 4g putea infelege.Eta cu durere sufleteascigi totugi cu ryiclgjde,agail vedeamnoi cggr_suferea, tglaSi:iti*ea. Oricum, a stat cu noi o vreme gi apoi a plecat,intr-o stare mult mai bund. De atunci nu l-am mai vlzut niciodatd. Dumnezeu gtie ce s-a intAmplat cu el. Vedefi puterea nrgiqi refuzul demonilor de a se cii? 1,09

Sfinti si nwri duhoutici despre exorcizsre tdmdduire Si

Sfinfi si nnri duhounici despre exorciznre tdrndduire gi

odatd nu inceteazl,s6-Linvinuiasci pe Dumnezeu. O,,$endtie satanicd!Mi intreb care este diferenla intre un -om egoist un om complet nepocditqi un demon. - Cuaiosul PaisieAghioritul: in viata duhovniceasci actioneazd legile duhovnicegti. D_ggi g! g_ljrcer pentru o oarecaregregeali, nu rye* sdo mai ispdgim cu vreo boali. D_rrmes-te nevoi,e nezeu ingaduie bolile gi nedreptdlile pentru gregelile fisuJe intru negtiinfd. Odatd, a venit la mine un birbat de vArstd mijlocie, care de un an de zile avea o putemicd durere de cap, iar medicii nu puteau si-l ajujte. De indatd ce l-am vizut de departe, m-i;3m id-@vol. Dupd ce mi-a mdrturisit durerea sa,i arr1spus: ,,Acestea seintAmpld fi deoarece aifurqslalo femeie,iar ea s-a dus Si ti-a i. In afard de acestea,ar_rySlptit gi o q[a tAndrd.Si mergi giSaSefirqtare de la aceste p ersoane.Apgf_gpoyC&gte-te, mergi sd-fi citeascd-gxorcisllelile vei facebine." ( ,4_gmUlui e mqi prefioasd decAt Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci. Dacd cinevan t gi are Cinstitul Lemn (sfin- n.n.)asuprasa,esteca gi cum . te moagte r ayeanimic. Iar dacd altul nu are Cinstitul Lemn, primegte ajutorul dumnezeiesc. Dacd mai are gi yplul _intrdin om 110

de 8q_pg_gpropie, fdptura curatd a lui Du-mnezeu.Dacdseva,curdt de noroi, vrdjmagul fuge gi vine iardgi Hristos. Ca gi mistrelul care, cAndnu afli_4-oroi, guifi gi pleacd.La_fe_!qi Ciayplul, nu se apropie de inima ce nu are mocirld. Ce treabdare in inima curati qi smeriti? P,.ellA taie drepturile diavolului. Odati t a venit in SfAntul Munte un-vrifitor gi a ingrddit in !5ru9i gi plasd o portiune de teren aproapede coliba mea. Dacd treceape acolo unul nespovedit, pitea*ceva riu. Nggfu de unde-i vine. Cum le-am vd,zut, e Ei am trecut prirl le.am destrdmat.Dupi aceea miiloc; vrijitorul a venit la colibi, mi-a spus toate planurile lui gi merge la biserici, semirturisegte, seimpirtdgegte, diavolul nu are nici o putere,nici o stipAnire.

l-'

Face numai puJtn-tramiarr", carln cAine nu ce Insdasupra qi unuia ceiur ecredincios afgdinti.
ii'di rlreltrrri (prin picatele sivArgite de el) are ll psajs omori; are dinfi, il sfAgie. reIeParure' Potrivit cu drepturile ce i le di un suflet, este gi stipAnirea diavolului asupralui. Celor maturi, care sunt in toate mintile gi igi dau seama ce fac, daci c gregelile, nu trebuie si li se citeasci exorcismede citre . Deoarece,dacd nu se preofi vor pocdi, flu se vor snreri gi nu se vor mdrfuriti, diavolul nu pleasi, o cd.Numai afunci va pleca,cand cel demonizatse 111

Sfinti si mari duhounici despre gi exorcizare tdrndduire

dinte.Numai unui ioOre.it care gi-a pierdut minlile qi unui-ropil


va intoarce qlq-de!rcmzat care din pricina vArstei nu in!egglggrlne ca sd se slobozeasci lege, li*se.pp!-_clti de diavolii careii chinuiesc. prin OmuL i-s_pigindu-gi pitimire picatele, igi intdregte slefea*dubyn4eqtcd. Cu cAt acela igi Ftarsa duhovniceascd, cu atAt -gedeazd+i*dul. Dr--elinsu+i depinde cAtde repede se va slobozi-deinrAurirea diav-oleasci.Od ati m-a intrebat talal unui copil care avea diavol: ,,Cand se va facebine copilul meu?" .Atunci cAndlt (: g1intdli intr=ostareduhonieeascd, ii spury va . fi-aiutat r el." Tatel scf-pcdia gi incerca si tridar copilul nu se ficea bine. iascdduhovniceqte, nteJgpe la mai multe locuri de r ALia dupi qe.-g , i.nchinare,a-ffilat din-viefile sfinfilor gi s-aintir n-t*duhovnicegte, copilul lui numai dupi aceasta i s-a ficut bine. ' - Daci Dumnezeu l:aEaiuta innediat sd se slobozeasci de aceastdinfluenli diavoleascd,ar -* Dumnezeu, dit! multi e-aceea alunecadin nou. DEPiii qa1g au evlavie, respecf ascultd de pdrinli, de dascdli, de cei mai mari, P4St. gi mereuharul lui D*u-{nlle*zeuau binecuvAnlarea -

dg s_trilucireadumnezeiascda lui (a hanrlui). ti!, ei la cei cuminti, evlavi,sgigi cu mdrime de suflet. .,\S.SStia_au*o_-pJ!vire . Cu cAtmai mult r_espect fa!5 de pirinfi, fafd de cei au mai mari, cu-atAtprimesc mai mult har. Cu-cAt sunlmai neimblAnziti, cu atAt sunt mai pdrisili de harul lui Dumnezeu. Cine incepe: ,,Nu vreau aceea,vreau cealaltd", cU-el2retenfisnestipAnitd,v etiJ. a_y9,ilpq:qr_pqnqqq$rl sag s de tronul lui Dumnezeu.Si vedefi, cdgorali se.fac voile vor deveni tdzpocli de valul rdu -vredti. Da_cicopiii Ol+$eJa_{ care ii lovegte,cicontinui sd se poarte cu obrdznicie, a-tqnci Doamne feregte! se pricinuiegte qpdrdsi-regi aiung la punsful sd vorbeasc{ urAt gi despreDumnezeu. Desigur, poate va spune crneva cd e,a!g!d oameni carefac o multime de pdcategi tofugi nu seirrdrdcesc. sta?CAnd omul a ajuns afuncinu m4l-9!te_atac_at diavolul pentru cd Dumnezeu de vede cd t. Trebuie si gti.m cd I pricinuit din lucr_are diavoleascdeste, int{:un anume fel Udaral-lglDg-mnezeu pentruonrul .pdcd s, cL,s*d smereascd, sd-se-poe to d-se iaqtf-gese mArrtuiasci. - CAnd i {i4-v-olufa a_supta omului gLl-stdpeLef te, atunci trebuie SA SE 113

lvJultaivlaezev. toi. tiacoperihagrlhu-Dunnn


vie fatide-DumnezEu, speq!fald de cei in harul dumnezeiesc mai mari aduc din belgug srrfl.etegi le umplu de har, pAnd ce sunt,trgdati 1,12

exorcizare tdmdduire Sfintipi nnri duhouricidespre Si

Sfn{i si nuariduhoanici despre gi exorcizare tdmaduire

giseascdmijlocul (spovedaniacuratd,repararea riului fdcut, dacd are posibilitili cel vinovat) ca gdciune ar rile. A stf el, ori.si-tdr-u qq_Llaie_-drcptu face ceilalfi, diavolul nu pleacd.Ilsecdtuiegtepe '\ om. Uneori qQi,cel gatene rugim, ne facelnpri\c14tsd nu plece diavolul din cel indricit, penItru ci 4lrugim teu -manftie. Numai q4-gana dC :qaadue de vom aducein minte, ca de pildd: ,,Iatd,eu, prin rugdciuneamea, voi aiuta si plece diavolul", imediat seimpiedici ajuto-ruIdumn_ezeiesc ajutim pe diavol sd mai stea.Sd ne Ai-l ctl--srn3-r-g rugim pentru indricifi L ..

rye,ru_durylg$r-eg_*eeste.

Odati, la o mindstire era un ierqmonah care s pe dinafara tnsi i4tlduntru',9i-a p m-Andria.Era corect in toate, respecfuos a-s-cuns qi nevoitor, gi dojenea duhovnicegtepe ceilalli pentru ci era invdfat. El insd nu era ajutat de ninqeni,pentru ci seruginau ceilalti,din respecf sdrsPuniceea ce vedeaula el: A creatfalsqsimtlqfnle nu numai celorlalfi, c-igi slegi,ci estecel mai virtuos din mdndstireetc. intr-o zi au adus la ministire un indrdcit gi egumenul i-a incredinlat acestuiieromonahsi-i citeasciexorcisme. in acelagitimp a spus gi monahilor si facd rugeciune cu metaniil",lq sd se eliberezefdptura lui ca diavo-lul-s-d strAmse Dumnezeu.@g!g:B tereze, gi a inceput si strige: ,,IJnde mi arunci, nemilostivule?" Vicle3nul gi-a pus inainte viclecd mpresiarplg,otului el il alungi. nia, 1.1.4

$i acelaa spus diavolului: ,,Si vii in mineJ'iDJ clipa aceea diavolul a pus stipAnire pe preot. SJAntul Pa_1_teniqa acelagi spus lucru unui diavof cAndil alunga, dar Parteniea fost sfAnt,de aceeagi diavolul i-a rdspuns: ,,Chiar gi numai n u mi arde, Partenie!" Dupi ce preotul a intrat sub influenta diavoleasci, s3jhilUtt-q$ i.ltregi gi nu seputea odihni nicdieri. Uqbla_ne-reu cAnd afard in lume, cAnd in SfAntul Munte. 4cea9-_tg__g!are i-a creat gi oboseali sufleteascd, dar gi chinuialS trupeasci cu tremur. ln-uttimii ani ai viefii sales-a slobozit de diavol, pentru cd din pricina acestei ispite, c los, fdri sd vrea, ri .s,fa,tup entru sine. - Arhim. Arsenie Papacioc:$tifi ce-am zis in sineamea,in timp ce-iciteamrugiciuni unei fetife bolnave de epilepsie (chiar atunci a luat-o criza)? iartd-mdpe mine, pdcdtosul!, Doamne, ,,Doamne, iartd-mi pe mine, picdtosul!" Vreau sd vi spun ci trebuie si suferi qi fu cu cel care suferd.Tragedia intregii lumi trebuieplAnsdca propriile noastre picate. Asta e: sd triim gi pentru alfii! - StarelulTadei:QacdDomnul alimplini toate cAteI-am ceredupi credintanoastri, am ajunge acoloincAt sd. mai avem trebuinfd de sfat nu de la nimeni, nici chiar de la Bisericd.Atunci gi diavolul ar putea si strice sdndtatea cuiva gi si 115

gi exorcizare tdmdduire desprc Sfhrtipi nnri duhounici

ne indemne pe noi sd ne rugem pentru acela,iar diavolul sd seascundddupd rugeciuneanoastrd, gi astfel si ne ldsim pradi ingelirii. -Pdrintele Sofronie:In Evanghelieesteurmitorul caz:Cinevagi-aadus la Hristos fiul careera stdpAnitde un drac. $i cAnducenicii L-au intreizgobat pe Hristos: ,,De ce noi nu am putut sd. nim dracu|dinel?", Domnul, Care gonise6q-gn; ce-l chinuia pe tAnir,le-a glg4gllddiavolul pi rurmaicu 1uggglv1rs Ac_e1! nu iese decht zis: nenm f. Hristos ne-a aritat stirile al ciror conlinut trebuie sd-l deslugim printr-o lungd nevoinleles ca o dieti exterioari, in!i. l, adesea devine cu atAt rnai asplu cu cAt omuligi dedi maipu lin minteaqhrp duhovnicegti. D ar indetei inseamni rnfranare1-dela tot ce nu p_ggtul obgte se-prfrlvegte cu duhul poruncilor Lui. ,,Cu post gi cu rugiciune!" Astfel, postul gi rugiciunea, dacd dim prea puflnd atentie , s intetescin formele lor exterioare.

gr rarnaAcrRr nAsrAruAcrnr
ALE TAMAOUIRTTBOLTLORgr NEPUTINTELOR - Arhim. SofronieSaharoa: @!g$a este- de pild5, la cei bolnavi - posibilitateade a_$ami o 'nggie leunlfgir spre a infrAnge boala. gtiti cd este prea ugor si cedezi bolii gi s6.pierzi curajul de a mai lupta cu ea. Dar voi gtili de asemenea cazuri de insinitogire, cA Llta ta te-a mhntuitde oriceboali, chiar de orbire.Astfel credinla este !qlg[!garE; a zuLerii lui DjlmqereLin-noi. Experienfa strdveche a vielii in Bisericda dovedit firi greg faptul ci penttqggge_ciU"ne adicd pentru Dumnezeu -.nici q Lopli a dutru_luinu este incurabili. D,tqSlipa ih care ne-am hotirAt si urmim poruncile Lui, \ [incepeun proce$detdmdduire fundamentali. El tl ns tdmdduiegte s.gflefirl de orice boald, dindu-ili g$S! Il9r, lgminAndwl cu o lumini neinserati.l/ Mi-a rimas totugi neclar faptul cd, gneori, p_rintr-o _rygdsrune lin @r p_u incord atd,.cursuI bolii se schimbain mod pozitl, agacum in alte difi, la q_rug{ciuneigrt_q[t m"araelAa_cfu starea bolnavului nu se imbundtifea simtitor. Ann obse-rvat ce, daceh @ix-suflclgl_lq9u se petrecea 9_ sfagie*re durerii inimii, in linigte gi a 117

despre pi duhoanici cxorcizare Sfinti mari 9itdmddr'ire @grie, acest fenomen era intotdeauna ci rugdciuneaa fost ascultatd9i Persoanei respectivei s-a-dattdmiduire. o[neneascefolosegte cuvinte 9i P-slhologiaIn c-oncepte gglne$.ti. cea mai mare parte este

gi Sfin[i gi mari duhoanici despre exorcizare tdmdduire

duhovnici. ii alute pe cei care nu au experienfa riu. Duhovde a-i inlelegepe ceilal1i, d4r-faec-i I areinrAurire gi asuPrapsihologicului,9i d ea,raet-efigticile astasepoateevidenfia o{,qdqcqilorgi ale latinilor. Psihologiculnu este insd gi duhovnicesc. ' in sfArqit,discufia despre legatqe-di-ntregqiva qi tcahglap-.r,tp-dore-dface bine' Din nefericire, c Ai imbind ylEladuhovniceascd cu p-jhanalizaau o poziqi lie importanti in societate pdrerealor estepredragostei creqterea fuite. oamenilor pentrg ie. Pslholqgiaiiajuesfe-infrico$Atpr atunci cAnd gi tg pe vestici, dar , isiha$ei-Bisedcii. TreluresilPrim dragosteaortodocAilorpentru psihologie,gteoaei este in -a,la-ratadllei re-ce dg o-rtodoxegi, in acelagitimp, st9 guv-q15r4ti o menta,litaLeJestici. Ppihologiaqi psihiatria au o cu totul altd conceplie gi o altd simtire, te de invd!5tura ortodoxi, ad-iciantropologialor estecomplet diferitd. 118

Psihologiaqi viafa duhovniceascd pornescdin alte considerente. puteminsd sdignor{m psiNU hplogia sau e psihologiei, elgmentece iiajutd in specialpe oamenii care gi care nU*Val-silAleseas-ci traditia isihastd a Bisericii. _ffn Es..-tg leac pentru oamenii care sunt departe de Dumnezeul Cel viu gi se gdsescintr-o mare shinuire. f @sje-folosi td ins d cu-_AU_l !_di-sternin6nl{,iru-nareiten*ie. Leacurile pot si ajute trupul care a suferit o rand mare, vindecarea insi va veni doar la renaEterea omului in harul lui Dumnezeu. Oricum, se vindeAtAlia ani in mdnistirea noastrd, SfAntul Ioan Botezdtorul, in Angli4 pe care si se fi vindecat prin psihanahze, degi este foarte dezvoltatd in comunitifile apusene.lnsd trebuie si fim drepfi, a.dicdtrebuie si recunoagtemcd gi gi, care dau med_icamente bolnavilor, sunt mqlt ogi i @1! psihanaligtii, 9-iii ajunabili ta p-e o,amenisi se echillbreze micar social. De asernenea, ii_aillti gi.pe cei din bisericd, Blgnci cAnd existd d_e;ralur{_leu-fa,,logici din diversemotive. A, adici depdrtarea omului de Dumnezeu, 4Bsoltscirrt,e asupra @rpu]gi. se orienteazdugor citre o noui direc$e prin ppc6i{rfi; truprrl insi, atunci cAnd*a fo-st-.avariat, greu e-s"t_e_ adaptabil la noua 1,t9

qi exorciznre tdmdduire St'intisi mnri duhoanici despre

Sfinli gi nmri dulrconici despre exorciznre tfundduire 9i

Aici _star-e. estepotrivit cuvantul lui Hristos, Care neputindar-trupuleste os,qiuttor, zice:DllJUl3.g!9 Marcu L4,38).In aceastlsituacios(Mater26,47; !ie, trupul careesteostenitde pdcatpoatefi aiqtat daf plr:ra yindg-cAIg_va.veni cu medicamente, - S-t?fftg"!_9 a a trdit intr-o vreme ale cruciald,in care existau aceste se&sinJe psihogi este logiet$ a-Lep-s"rhanalizei, foarteimportant sd este studiem teologia lui. ISihra-ortodoxd La- omul bolnav psihic nu este afectat doar care esteochi aga-zisulincorytient, ci gi r,runtea, al sufletului. qatd urmim vtajduhglrniqeasc5, nu mai avemnevoie de psihanaliz6.La problemelemogtenite,ereditare,poate ajuta gi neur-olo-gia. B*oflgp*"Ece provin din doud cavze:ori din : , t{Ufi,e, ori din {o_rtnte-lr:l+eltit peimplinif,Q pe careomul | , in sufletul sdu. Omul bolnav psihic, pglhic trebuie sd invefe sd plAng5,gi astfelse vindeci de boala lui. xisti o diferenli intre psihologie gi viafa in incercd si-l eliberezepe om Hristos. Pg-ihologia -- de congtiinfavinovdfiei, in timp ce viafaln -Hrisdepdrtos o-trdimin durere, cu chiry de .tA.fiinoastre Dumnezeu, qinu ne oprim pocidurere. infa pAndseva prefaceaceastd Psihologiicerceteazd lanleni pe allioameni, ca cU_puteri omeqesti, dar astfel oamenii, adicd 120

vizAndu-gil-slarealnterioariinecurati,d3zled.d jdg1_egc. Dimpotrivi, dacdvedem necuritia noastrd interioard in dq=hulslaviei, e cu totul diferi! d eoarecenaqt_e_ru ciune cu nidej-de_inHri stos. gd - Pdrintele Nicolae Steinhardf: Convingerea cd 4qpnaiprin credinfd scdpdmde boli, cd nu se poate sd mai fim bolnavi, sau, dacdne imbolnivim, cd nu mai avem nevoie de medici gi medicamente, vreme cene putem oricAndtdmldui de prin rugdciuni, esteo ipostazi a trufiei combinate_ Convingereaaceasta... totuna e a lui D-umnezeuprin exigenla unei minuni. Cel careo incearci se pune in situafia reclamantului care,in loc de a se adresa tribunalului competent de gradul intAi, ar trecede-a dreptul la calea extraordinarda recursului. E totodati I stie;medicii gi medicamentele sunt de la Dumnezeu,iar credinciosul careseimbolnivegte,intocmai ca toatd lumea se vindecd, nu altfel - cu ajutorul medicilor gi al medicamentelor (firegte,dacd ii este dat si se tdmdduiascl). Dlumezeu, desigur, Iace minuni, dar cAnd b te - gi istoria Bisericii ne arati cd nu sunt njci foarte desegi nici obfinute pr aFi. - Este ingdduit ca gi cregtinii sd ia medicamente?Deoarecemulli suslin cd nelinigtea, mfrhnirea, melancolia Ei, in general, bolile psihice se ztindecd numai cu o aiald duhoani127

gi exorcizare tdntdduire Sftnli pi mari duhoutici despre

Sfintisi nruriduhoanici dcsprc gi exorcizare tdmddr.rirc

merslabisericd, adicdprin rugdciune, ceascd, mdrturisire, Sfint a Imp drtdganie etc. - Pdrintele Epifaniel. Teodoropoulos: CAnde trebuie si le ia qi cregtinii. qg11o_ie, - Dar cepot face acestemedicamente sufletuIui omului? - Pdrintele Epifanie l. Teodorapoulos:Ya trebui sd ldmurir4 de la inceput cd aga-numitele lnedicamg4lepqihotropesau calmante,adici materiale,rnlr-p b nici o foraceste sqb,s!a4!e si aduci li nadejde in sufletul unei mame,de pildi, cireia i-a murit fiul, nici mdcarsd pdcaqguleze fa unui om de remugcdrile telor pe carele-asivArgit.Acestedaruri numai de ,,Sussunt, pogorAnd de la Pirintele luminilor". cii Bisericii, $i numai t. pot timi - Aturnci de ce ali spus cd trebuiefolosite gi medi camentele p sihotr ope? - Pdrintele Epifanie I. Teodoropoulos: Asculoameni numai din pricina factorilor aritafi mai ce sus sau din pricina unei r sonalisau d i n congtrangeJea4i_extenuarea p e tdlii lor etc.,ci gi din pricina factorilor care pornesc de la sistemul nervos (creier) al omului. Adici din a funcfiilor creierului, cum ar fi senLirqer$rl_Sandirge.Jggfa etc. Nehlrg-

te.-a de sau,intristarea felul acesta accenfu-eazd se sau se vindecd cu medicamentepsihotrope,adici cu medicamentece acfioneazd asupfa lrrnrAfilor creierului cu copul de a le readucela ritmul ' r. lor normal. Dar s-o spun cu cuvinte mai simple: Mulfi cregtiniigi fixeazdatenfia.numai. spre component?_r!1glgfialda omului, adici spre suflst, atribuindu-i i_!uimanifestirile neliniqtii,ale melancoliei etc., gi astfel refuzd medicamentele, susfinAndcXrr1ute4u poate actionaasupra nu imaterialului.Dar ei uitd cdomul aregi_rrwr. Dacd vom consulta literafura medicali d_e._ specialitate, vo-mobservac ,di.r o.gunism produce tUlbu@-p:qbige_g e. gi deoareceqgtful, prin care se m_anifesteu;lLflstul, este un organ al ui, trebuie ca fulburirilor lui si li se lind piept cu m_ijloace materiale(adicdgi cu medicamente sau,mai demult prin insulini). '- La ce vd referili cfrnd spuneli cd I se manifestdprin creier? - Pdrintele Epifanie I. Teodoropoulos: imaO gine pe care am putea-o folosi ca sd descriem legitura ui cu creierul este cea a violei cu violonistul. Precum nu poate scoateo melodie frumoasd nici chiar cel mai bun violonist dacd a este spartd sau neacordatd,, acein lagi fel gi comportamenfulomului nu va fi intreg (complet) (v. II Tim. 3,77); dacd, ui prezintd o oarecarefulburare, atunci nu se va putea

122

123

Sfinti si nnri duhoonicidespre exorcizare tdnfiduire Ei

Sfinli 9i nmri duhoanici despre gi exorcizare tdtndduire

tulbumanifestacorectpufletullUi. Exactaceastd rare incearces-o indrepte cu medicamentegi sd ajute Lq4_i_rcqt sufletul sd se manifeste corect. - Vreausd vd intreb gi altceaa, Viala misticd internd sau rugdciunea fierbinte nu pot tdmddui tulburdrile acestea creierului? ale - Pdrintele Epifanie L Teodoropoulos: Desigur, Dumnezeu paate face minuni gi in aceste Insd intrebarea care mi-a fost pusd la afecfi-uni. inceput a fost alta.Adicd daci seingiduie cregtinilor folosirea medicamentelorpsihotrope.$i la rispund fdrd indoiald: Da. Dar vi intreb aceasta qi eu: De ce nu puneli aceeagi lntrebare gi pentru astm,de pildd, saupentru eczemd, pentru ori migreni, ori pentru glaucom, sau pentru ulcer duodenal etc., etc.?tn cele din urmi, sd infelegem ci n_e_linigte_a etc. $_me_!a{rcolia nu provin numai din tulburarea sufletului, ci gi din tulburarea creierrrlui,sau din combinareaamAndurora. i5rultimul caz e nevoiegi de sprijin psihologic [solufionarea problemelor, ajutor dezinteresat, ca sdnu sesirnti stingherifi de manifestdriledragosteinoastre cei ce prezintd astfelde probleme, control de cdtre un priceput gi credincios, care si-i ldmureascdgi despre firea supdririlor (neputinfelor) lor, chemarea ajutorului dumnezeiesc, apropierede TaineleBisericiietc.], gi,in paralel, de_o ld. 124

- Mulfi cregtiniguslin cdbolile psihiceseilatoreazd inrduririi demonice gi, prin urmure, renunfd la folosirea medicamentelorpsihotrope, Cepdrereaoeli despreasta? - PdrinteleEpifaniel. Teoiloropoulos: a bolnavilor psihic sunt intr-adevir demonizafi. Insi majoritateabolnavilor psihic nu sunt demonizafi' nici manifestdrilebolii lor nu sedatoreazd inrAuririi demonice. putem-d.a-seamailacd e aorba de tndrdcire? - Pdrintele Epifanie L Teodoropoulos: a Sfintelor Taine: SfAnta Mirturisire, Oio, impdrtiganie etc.,sauinaintea EvangheliSfAnta ei, a Sfintei Cruci, a sfintelor moagtesau a sfinteqrurjlolsf inte. loricoanegr,inge-,nqr_a]-a-_l:f Imi spunea Pdrintele I. ci, la ^r^rx -Chefatronifr.rl, sim ,\-rrEr4.,LrJruL!rrl Drltr agezase agg.zo.DE unui; ur tur i iridricit cdzut cu fala la p el si I vadd gi ca sd se excludd si tie -- --o--de - ! Slanta$ rsau sitoan-Agi i indrdcitul tresdlta lucru ce nu seintAmpla cAndil atingeau I cu altfel de cirfi sau obiecte.
ii

- Epilepticii sunt stdpdnili de diaool? - Pdrtntele Epifanie l. Teodoropoulos; IlU gi asta ui" ." rezultat *u.,ifurturea spasmelor, a surdomuleniei etc., rl44ifestdri asemini-

r25

gi exorcizare tdntddr'rire Sfinti si mari duhoutici despre

Sfintisi mariduhounici despre exorcizare tdmdduire gi

tqare cu celeale demonizalllor, Precum se aratd in Evanghelie. - De ce Domnul a fdcut atht de mrilte minuni cu demonizafii? - PdrinteleEpifaniel. Teodoropottlos: sdse Ca lu i asup ra d i aarate suBe-rio rita-te terii D omnu apu volilor gi oamenii sd creaddin El. Acesteminuni probabil, Dumsunt multe la numdr, deoarece, t cain aceaepocddiavolul si aibd nezeua mai multd stipAnire asupraoamenilor,fird ca si se excluddposibilitateaca numdrul diavolilor si fie acelagi acelaal tuturor vremurilor. cu - Cfrndfloem o oarecqre problemd de sdndtate trebuie sd ne limitdm numai la chemarea sau ajutorului dumnezeiesc putem apelagi la gtiinla medicald? - Pdrintele Epifanie L Teodoropoulos:Pe pe oui le primeqte Dumnezeu: Cinstegte cd lui doctor, cinstea pentrutrebuinle, gi peel I-a cu esteleanil... fdctrt Domnul.Cd de la Cel Preainalt leaurrile t Domnulafdctrtdin pdmhnt (Inlelepciune I nu se un sc1rbide ele lui Sirah 38,'J.-7). Apelul la gtiinfa medicald nu Deci exclude chemareaajutorului dumnezeiesc. creqtinii,fird sd lepede ajutorul medical, trebuie-s.i qe roage incAt si lumineze Dumnezeu pe gi sgltaqiilenecesare si rAnduiasci terapia potrivitd. Si roage de asemenea Dumnezeu sd-i pe 126

gi pe bol4avi si conlucrezeimpreuni cu medicul, sd-iintireascd in ribdare ca si iasi cAgtigafi suflete$te incercarea gi, daci este din lor voia Sa gi spre folosul sufletului lor, si-i elibereze din boald. - Ce le putem spune celor care refuzd ajutorul harului primit prin Sfintele Taine gi se bazeazddoar pe medicalie gi pe indicaliile psihiatrilor? - Sfhntul lustin Popooici: Biserjca lui Hristos nu estealtcevadecAtuLlAbsfato:_dumnezeig;c in care se faceo asemenea prelucrare,incAt oamenii se schimbi din rdi in buni, din picdtogi in drepti, din nesfinpin sfinti. La aceastd lucrare Dumnezeu Insugi,cu toate puterile Lui dumnezeiegti.Pentru ci sta poate si ne faci sfinti pe deplin gi in chip desivArgif izgonind de la'noi orice pdcatgi orice riu gi umplAndu-nede totbinele dumnezeiesc prinSfintele Tainegi sfin-

ti.
Dumnezeu-Omul esteis al sfingi al sfingirii, pentru cd El este Singurul tenrei fird de picat. T.ar lipsa pdcatului este sfintenie r al oricirei sfintenii. De aceea, numai aga $i i Cel Unul SfAnt. Dumnezeu-CuvAntulintrupat Domnul Dumnezeu-Omul,ca Singurul care estefdri de pdcat

r27

Sfinti si nwri duhozntici despre exorcizare tdmnduire Si

Sfinli pi mari duhoonici despre exorcizare tfundduire gi

in neamul omenesc, estedesigurizvorul nemijlocit al sfinfenieiin intreg neamulomenesc genein ral gi in fiecareexistenfd omeneasci particular. in plind de har cu El, oamenii se sfin[ri"n un-i-rea unire gi sfinfire impreund cu lesc Ai, in aceastd Singurul firi de pd.cat, Singurul fdrd de moarcu te, ei omoard moSrtea gi tot ceeace este muritor, omoa-r_5 pdcaful gi tot ceeace e picdtos, pe diavolul qi tot cee'a estediavolesc,gi inceteazd ce sd mai fie robi pdcatului, ai mortii gi ai diavolului qi devin_ gi de_buni.voie nesilili slujitori ai lui Dumnezeu Cel viu, ai lui Dumnezeu Cel adevirat. Pentru ci Domnul Iisus Hristos, Cel ce ne sfinfegte gi noi, cei ce suntem sfinfifi, ne tragem cu tofii dintr-Unul, Dumnezeu-Tatdl Unul (v. Cel Evrei 2,1.1-15). cunoagte, in_chip_deplin
l, care sunt elementele constitutive ale fiinfei omenegti gi ce este, in general, acel lucru pentru care noi, cei niscufi din pdmAnf suntem numiti persoane umane. Dumnezeu a alcituit persoana omeneasci din material ceresc Ai urnnezei,esc Ai plmAntesc, aga incAt iry-fi_iala*ory,re._neascd si fie reprezentat prin puterile tainice qi elementele materiale. vq- a-fa{de D_.. u nu cunoagte din*c_qeste acesta ficut, cioplit cu cea mai mare pricepere qi artistic sculptat.

' Ce este-.[gp_!rlomenesc?l\lilggi altul, fird numa! *D*qmM_4eu, gtie din ce este alcituit nu gi din cAt de multe gi diverse materiale de zidi_ re pdmAntegtiesteatAt de frumos gi atAt de bine construit. Ce este__casssinfa omeneascd? Nimeni altul, fdrd nu,mai,Dumnezeu,nu cunoagtetaina minu_ natd gi fdcitoare de minuni a ei. i? Un nume universal pengstenecontemplat ceresc, c, dumnezeiesc;pentru intregul in lumea duhovniceascd. toate ci Cu omului este,dupd firea lui, cu toful duhovnicesc, omul lucreazdgi tri_ iegte in lumea materiald. prin tn4Ulsdu omul se socoteEte sine ca o fiinfd materiali gi, cu ef pe iqi trdiegtet_oatd.gaterialitatea tot pimAntes_ lui, cul siu. se afld atunci hqBI& sufletului, hota_ tele congtiintei, hotarele duhului omului? Nu in trupul nostru pdmAntesc.Nu il Aaterie gi in glgle11alilate,p entru cd ace tea (sufl etulc g_4tiin- . s g l), prin felul lor propriu de ah,p-rin strdv$Zlll-e*a1qlgtversaH, lumea materiaminula_! duhovnicescAi dumnezeiesc. Nu existi nici o indoiali c*.&larelg suflefu_ lui,nostru qi ale co-ngtiinfeinoastre gi ale intregului nostru duh s11nl!4_Dumne2g:q. hotareIar le trupului omenesc? Fdrd indoiald se intind in 129

128

Sftnti nnridtrlnunici si despre exorcizare Sitdnrdfurire tgati lumea materiald, acolo de unde vin toate materialecareil constifuie.Pentru ci elementele tnrpul omenesceste. universul material, lumea ialSintreagi inmic. Tainalui rezidl in faptul cd pe de-a-ntreguleste,,inchis" in toateindllimile gi adAncimilegi l5;imileimatefiei,ale lumii vd.zute. Dar oamenii nu vdd gi nu cunosc hotarele lui in lumea materiald. Din acestpunct de vedere,pentru oameni, pentru felul in care privescei lucrurile gi pentru modul lor de a cunoa$te, gi lumea materiali estefiri de hotar. Cu adevlrat, in ultimi instanfd,rnttma_Lpumce nezeu cunoagte psrein om, ce-sste omul, pind unde se intinde existenta lui, sunt hotarelggi-izvoa_rgle lui..., cdci El insugi cunoagte ce (v. Ioan 2, 25). De aceea; era in om n[gfl| Aces-

Sfinti si mari duhounici despre exorciznre tfunddui gi

Dumnezeirii celei in Treime, pe S_di firi de prihand!

tu P-asa I A-apaltgrutatea-fiin omene ti, rnt9q lei gritateapersoanei omului, pentru c5, aducAnd
moartea, el nimicegte aceastdunitate, aceastd integritate: el di _LfUpul ii gi lasi s-uflihrl@fa JruP Aceast din arifiinlei omenegti. de moartea trupeascdpdcatul pro. Ejgi*t" voaci in sufletul omenescinbgtiute..plgqL sgltletegti. i P_dcatul, dupd natura lui, este9_putere distrugdtoalegi aducdtoare moarte,care,intrAnd in de sufletul omului, il imbolnf,vegte il facebucitele, il s{dfAgri li gter.Unrtelg.A,. acestanu iar mai estein stare si se chiverniseascd singur, sd se lind intr-o- unitate, intr-u-11intregqi sj:$Lconducd exislenla_la Dumnezelr, a- Cirui fdpturi este_-dupd chipul Sdu prin excelentd. ,NUnqqi Dumnezeu tdmdduiegte sufletul de aceasti sfdrAmare pdcdtoasi, de aceasti firAmigi boali. De aceea,gi cregtinul ortodox in lare fiecarezi pigegte drept, se ingrijegtede ceeace este drept, se.1g4gd strigAnd: ,,Doamne,vindec?_ s , cd am gregit Tie, pentru cd prin pdcat yjftulea; m-am imbolndvit, a slibit sufletul meu! Tu, numai Tu po,tisdil vindeci, sXil timiduiegti de picat qi si il faci pe de-a-ntregulfiresc,si il faci pe de-a-ntregul 9i in chip desdvArgit sfAnt." 131

in chip potrivit pentru nemurirea dumnezeiasci gi pentru vegnicie; le pdstrezein chip adecvat si gi potrivit pentru locagurileceregtiprin deplina sfintire, cu ajutorul Sfintelor Tainegi ale sfintelor virtufi. Pentru cd Cel.ce-sfinfegte, prin puterile Lui sfinte, stdpAnegte, biruiegte gi nimicegtei_1,. s, biruiegtepe diavol gi face gi duhul gi trupul omului curate, fdrd prihani gi sfinte. $i lui nostru Iisus H-ristos,Cel ce_ i, dupi infricogitoarea Judecati, in implrifia vegnicda 130

gi exorcizare tdnfiduire Sfinti pi nlar' duhol,rticidespre

Sfinli pi mari duhoanici despre exorcizare tdmddtrire gi

L.IarulSfintelor Taine timiduiegte sufletul de picat, il tem;duiegtede iubirea de picat. Acest voie prin sfintele virtufi: prin credinfi, rugdciupocdintd. rr. t cumpdtare,-smerenie, Nou5, pentru vindecare,ni sedd medicamentul intreg qi se cere de la noi si il folosim cu tot sufle.firlnostru, cu toati inima noastr5,cu toatd puterea noastrd,cu toatd mintea noastri. Altfel, existi frica de a fi primit in zadarharul lui Dumcu nezeu.Fiind, dar,impreund-lucrdtori Hristos,ad nu primili in zadarharul hri Dumnezeu tndemn sd (II Corinteni6,1). I ne tdmiduiegte de pdcat dacd noi ne gi ilte prin rAvnacregtineasci prin cregi prin celedinf5, prin rugiciune, prin dragoste lalte sfinte virtufi (v. I Timotei2, T). Prin nevoinlele de bunivoie in lupta cu picatele ne intirim in Domnul gi intru tiria puterii Lui (v. Efeseni6, l0); gi nu mai existl picaf nu mai existd moarte, nu mai existd diavol pe care si nu-l putem stipAni gi birui, inarmafi cu armele lui Dumnezeu: sfintele virtufl (v. Efeseni 5, I 11-18).Num_4i felul acestase vindeci d in nostru, su-fletulqi truput nostru gi se restabilegte u44a!ea 94qtq4!g 9!le-neqti,a sufletului nostru de omenesc;gi astfel se reintoarce stale-a di nte de pdcat, ,,illrgggli cel dinainte de pdcat al fiinlei o-men-e$ti, dupi c I lui Dumnezeu, cea dupd chipul I s 9i dupi chipul Treimii. 1,32

Suntem creptini adevirati doar cAnd I eazA i toate puterile dumnezeieqti ddruite noud prin Domnul Iisus Hristos, cele datein dar in Trupul Siu dumnezeiesc-omenesc, in Bisericd. Pentru cd acestea curiti, timiduiesc, s-f,-4fesc intreg duhul nostru, intreg sufletul nostru gi intreg trupul nostru, ca sd le pdstrezesfinte gi curate gi fdrd de prihand pAnd la cea de-a doua sl5vitd aritare a Domnului Iisus Hristos. Ca sdfim sfinti gi firi de prihanl in toate (Efeseni 5, 27), curdfifi de toati tntindciunea trupgilttigi a duhului(II Corinteni7, 1). Toateacestea sunt nimic altcevadecAtlupnu td dufqllliceasci neincetati, lupta cea plini de har gi de bunivoie pentru curdfireafiintei noastre, pentru t a fiinfei noastre, pentru sfinflr-eafiinfei noastre, pentru hristificarea fiinizarea fiinfei noastre, lei noastre, pentru int pentru irldumnezg!"rea fiinfei noastre. 'Pentru ca cinevasd poati duce aceasti luptd, pentru a reugisi atingd viefii prevdzut de Dumnezeu, singurul sens al fipfurii omenegti in aceasti lume, estenevoie de intreaga Treime dumnezeiasci,cu toateputerile Ei dumnezeiegfi. Iar Aceastg*i4trgagd afld in Bisericd,cu harul se nemdsurateiiubiri de oameni a Singurului Iubitor de oameni;Domnul nostru Iisus Hristos. - Cuoiosul Paisie Aghioritul: Astdzi, lumea are nevoie de dqfrov iti. Daci intotdeaunaar fi existatduhovnici iscusiti,n-ar fi fost 133

gi Sfinti si mari duhounici despre exorcizare tdnfiduire

Sfinli si mari duhoanicidespre qi exorcizare tfundduire

Astizi, atAfiaoameni carese apelezela psihiat_ri. Jor qi se oamenii s-au indepdrtat de la sp-oyed,esc psihiatri, dintre care multi nici in Dumnezeunu cred, nici existenfasufletului n-o primesc. Prin urmare, cum._qste putinti ca cu acegti pqfbiAFisa ajute , cAndei ingigi sunt p e? Cum estecu putinfd ca omul sd se mAngAiecu adevdrat, dacd,nu crede in Dumnezeu gi in viafa ceaadeviratd, ceade dupd moarte,ceavegnicd? CAndomul sul a e, i se indepirteazd toatd lgltliglea gi-i vine mAngAierea dumnezeiasci, Si vindecd. - H*orulprimit din impdrtdganie am auzit cd te ridicd din patul de boald. - Sffintul Ioan ile Kronstadt: Mi minunez de e. O femeie bdtrAndcare scuipa sAnge,care nu mai avea putere, incapabili sd se hrineasc5, cAnd a_tU_nci i-am dat SfAntaImpdrtdganiea inceput, din aceeagi chiar,si seinsdndtogeascd. zi O tAnirX fati aflatd pe moarte, dupd ce a fost impdrtigitd cu Sfintele Taine,ina_cseag-i-z-i a inceput si se simti mai bine; a inceput si mdnAnce, sdbea,ea,careera pAndatunci aproapeincongtientd,foarte agitatdgi nu putea nici si bea,nici si minAnce. Tale ddtdtoare de viafd gi infri$!ayq Taiae-lpr cogdtoare, Doamne! 1.34

- Pateric: Ipan_de ost1a,,_bdrbat gi avAnd BsfAnt putere asupra duhurilor necurate,a intrebat pe d_{act, care locuiau in niEte.feti{e furioase qi chinuite de ei cu riutate, zicAnd:,,Decarelucruri vd temeli la cregtini?"Acegtiaau rispuns: ,,Aveti cu adevirat lpi-_lgcruri mari: W!g_l care-l putefi pe atArnade grumazul vostru; unul cu carevd sp5lafi in bisericd;gign,ul pe,care-lmAncafiin adunare." intrebAndu-i iardgi: ,,Qig ace,ptea de LLei carevd temef, mai mult?", au rdspuns:,,D*gg.f. ati si faci rdu vreunui crestin." Deci lucrurile de carese tem demonii mai mult decAt de toate sunt Cgrcea,B.qtqTul Euharistia. li - Dupd cum aedem,este neooie de ,,...apdzi bine aceeacu ce ne impdrtdEim". in cazul tn care imp drtdgania este primit d. affusp oae-it -@d,eaducelaneputin!d, la boald gi la moa4te[ - S[A1tuI Apgltol Paael: Sdsecerceteze ornylpe

tfuaife-t ffiG

b Ain i, dinEdne@sq es) p ot:;

cdci cemdnhncd bea gi cel cy.uearefyticie, igi mdnkncdgi bea osfrndd, nesocotind Trupul Domnului. m tinc ulJl_nep_u iogi gi boInaai (I 9i mul[iau*mutit Corinteni11,28-30).

L E-fecte-in eelito"r. ;; ;ro dus si prin risp andirea uner f,lade_ apocrife.Cea mai cunoscu135

gi Sfin[i gi ntari duhoanici despre exorcizare tdttrdduire

Sfinli si mari duhoonicidespre exorcizare tdtndduire gi

td dintre ele esteVisulMaicii Domnulul.Brogura cireia i s-au acordat chiar gi ,,inalte binecuvAntdrl" prezintd I t cAtevarugdciuni obignuit contineSiun -kXt" despre care fost trimis de Dumnezeu oamenilor.DeqiBisericaa calificat,,textul" drept iderat-si ar intrefine un sentiapocrrt ment de evlavie.fn realitatejns d,,Visul... (tatismnnulsauepistolra)a_de"rrne-+g$t_e_Eufl etelem,ai.slarp ti, spfgtrgpffi.tilie. P" Se amintegtein"acestrdvagdespreun (aga-zis) vis pe carel-ar fi avut Maica Domnului gi prin care i s-au vestit mai dinainte Patimile Domnului. * Se gtie din SfAnta_Scripturi la40de7ilede cd la n-a$terea Fiului ei, --Maicii Domnului de citre Dreptul Simeon:$iprin aa trecesabie. acestea refereaufdri se indoiald la ristignirea ltli Hristos, care urma sd fie pusd la caleqi indeplinitd de cdtreiudei. ne spune ci*kiqa pomnului ei, nlc-i iubirea ei pentru Dumnezeul gi Fiul ei, nilid_rrrerile-

Omul care de dragul lui Hristos gi-ar vopsi barba in albastru sau ar purta o pilirie cu pani mare de pdun sau ar fi in posesiavreunui falisman (vis) nu va fi niciodatd in ochii semenilor sdi omul lui Hristos, ci omul cu barbi albastrd sau omul cu pana de pdun la pdlirie sau omul cu talismanul (visul) la purtdtor: Fjfaf.esc- talismanul, visul etc. - (fie 1 nevinovat sau chiar nostim) calea ,, -pq. ce -aputaare' Cu atAt mai mult, cr-e-ltilisgul nu poate eye4_nki o qlJqagrife-dgsueeJel (termenul magie _legdturd este luat in infeles de p;gp"e..dglf frpzat cu.efgcte sigur-eindependente de efortul duhovnicesc). rte di

nayt_d gp_tPr e_dssr_treb tqlze!"\

vom credeci nu-va intra afld o broguri sau un ,,vis",

-si intre. Deci, de I in casaunde se ,,seva irnbol-

Semai susfine,flrd temei insd, cd:,,deva scrie cineva visul gi-l va purta cu sine gi in casdil va pdstra,de aceacasi vrijmagul nu seva apropia gi duhul celnecuratseva goni". spun
tr
t

ialgate_ar{turd,le,iale;9i cAnd mandncipAine gi cAndbei din pahar;cAndpleci de acasd gicAndvii; inainte{l_g te qulcagi cAndte gicAnd Mare Iryr$ti; ca_ry4Se]glorggti teodihnegti. tJu-qgi,credinciogiteamdpgrrtrudgmpm. gi i-a !iru"it.p"g_ e gi i-a dat cu hotie_qeJtla,
1.37

w gi pecetea

p"r*#fi-?EH[

r. Ntry

lsau-in-chi-

exorcizare tdnfiduire despre si St'trtti ntsri dtrhottrtici Si

Sfintisi nnri duhoanici despre cxorcizaretamaduire si

iq! adlrc rAre pe fa!i. C6-nddemonii S-e ef4!gd" QglJ;.stignit. tem de Cel ce a zdrobit pentru balaurului. Nu disprelui Pecetea, qapetgle 73,36). r" (Catelrcze ci a fost datd qqnf,1gra1=ea acesteiinvdldturi o gdsim 9i in n, carteaVin[a9i inadfdturile I spune: mai suscitatd,unde chiar Crucii, ci de infriqo,,Nu ne temem de -cgejarc$teldin-e1. $i, cerste ma-i $ riu, nu numai din lemn iese tldsnefill care ne pelgtll.:gsc cu acest s-e, irde,' gi am impins pe ficutp D-e s.e_mn! cAndam elrei si ristigneasci pe Nazarinearymi-au zdrolfriolanele. Nulnai am.puterea de mai inainte. -o i4 clipadelali te-agtrage joq gi te-agfacebuci.!i." scspredesicare Segtieci dintrecregtinii vArgireajungqqiisi-L poartepe^lJristos De aceeasfinfilor li s-a atribuit uneori gi denumi"-(purtitoridel-kistos) sau ,&p_ rea noa fpul- (purtdtori de Dumnezeu), iar in -7llele stre cei care poarti talismanul la ei pot fi denumiS ,,talismanofori" (purtitori de talisman),iar cei ce credinfa{credup sitori", deoarece I tea)-lorse afl5 in buzunar sauin pogeti. e ,maguluipentru cei creduli gi gi al le Maicii Domnului se_folosegte de el din cauza o _qare- are fali de 3estivilite Fe* 138

de Maica l)omnului, care i-a -drohit capll. - Arhim. Arsenie Papacioc: in_ne_rrjnqvali-a qi in gQa{u{l-e-tele curate de a fi cAt mai aproape de Mdieula Dornnului gi de a avea cAt me_ijryp--rimat ica Domnului. Elte o deghi-

qi@..-aao
v.j;atd aceastdardtare.Nu qtiu ii instruiegte duhovnicegte pe acegti tineri, dar cAnd spun cd care le dd i sL-i-ia6ceascd.de la adevdratalupti, de la marea qi smerita.i$eleget3loulg_fet eu, su It{gicufA,p_qa14lrllqjrsusfi ii.Proniadivindne-a nf dat destul har ca sing_pg_t-gsgpircjnteligent de aP4ltF-ile, ascunseale vrdjmagului diavol deqIte 6iai ai; aroio un_de_e-pte lurrare. turi, gi ca sd putem implini in noi, mai contura! duhovrricesc,carenu va fi nicioa-devdrafuLchip datd filii d e, manifestAndu-se printr-o o Eqcre a-de-sine,adi ci q9ndf ta, se instaleazd .11{_4_9 sus gi , dAnd inf5-

r39

gi exorcizare tdmdduire St'itttisi nnri duhourticidespre

Sfin[i gi mari duhoanici despre exorcizare tdrndduire 9i

l-1,v.qf,magul
qi aceasta es

g_q c. Miicu. !a Domnului tejuhe+te'sineer-gi-e+-adevirat,mai

- Nu mai rimAne cu p

- Limonariu: Un"bitrAn-cu numele Chiriac ttdi atn-Lavra Calamo:r din aprop i erea sfAntului rAu Iordan. $i era bitrAnul imbundtdlit in fapte dumnezeiegti.La el a venit un frate striiry din linutul Dara, cu numele Teofaryca sd-l intrebe pe bdtrAndespregAndurilesale.BdtrAnula inceput sd-l sfituiasci cu felurite de-inlelepgi viatd c-urati. Folosindu-semult fratele ciune din cuvintelebitrAnului, i-a spus: . Din aceastipricini nu mai pot rdmAnecu ei gi vreau sd locuiescimpreuni cu tine. CAnd a auzitbdtrAnrl _s:d i gi l-a sfdtuit E1l-a indemnat. e vitigi mitoare gi si a $ii=a spus:
rla ereticii aga spun: daci nu egti cu noi, nu te mAntuiegti. Sirmanul de mine nu gtiu ce sd fac, RoacL-E-l si mi incredinteze gd-,te declDognulrt care este credinfa cea adeviratd. BitrAnul a primit cu bucurie cuvAntul fratelui gi i-a spusr "_ z1! LisAndu-l pe frate in pegteri, s;a dus la gir-

i, gi chiar d4c6,, i mai sd zicem, s.3{--ygdeaceva, repedeputem crede cd aueste dorinla Maicii Domnului, f v.cdenje, alsi incAntare. b Pentru ci, ifi mai spuneam,nu egti niciodatd sinagacum

ei gi in felul de a practica. intr-o triia iubirii tainicepe carene-o re gi arati Maica Domnului. , care adevirul despre
IlP-

( te de Biserici ssls_qretic.

1,40

141

gi exorcizare tdntdduire St'inli gi mari dulnanici despre

Sfinli gi nmriduhoanici despre gi exorcizare tfundduire

cam pe_la ceasultrei dupi-amiazd, in ziua urmet spune: l! i-i a lui

ros cd-l consideri. o vorbi. li

-i Cu dugmanul nu se sti de e-

le
PreasfAnta N celor

Dacd-fi place locul, rdrnAiin credinla ta! Dar daci nu vrei si incerci Sfanle q!Stiir_orvino la Bisericaq.e_a chinul acesta, 4lceasci, aQacum t!-e_spus-bdtrirud. Cdci ili spun: chiar daci 4i siv_irgit e ajungi in locul aceslada_cin-.gidreaplfl t;. La cuvAntul acesta,fratele gi-a venit in sine. CAnd a venit bitrAnul, i-a povestit toate cele intAmplatea$acum le-a vdzut qi a trecut la SfAngi ta, Soborniceascd Apostoleasci Biserici. $i a rimas impreuni cu bdtrAnulin Calamon.Dupi ce a stat mulli ani cu el, a adormit in pace. - llnii cregtini zic frecaent: ,,inapoia mea, satano!" - Arhim. Arsenie Papacioc: este ca, atunci cAnd egti iqprtit-yizrbil temi pe-dracul, gf, dialoshezi-slel

Ca fii ai lui Dumnezeu,am la cAtmai mulF 9i de cg_asci lup ta noastrd zu-seldrn_ef in ara_d.iavolul. Ueputin+a-tui-mareasupra noastrd esteci noi suntem gi dorim mult sa_fim cu u. D:eyqlqllinlgEle_ :ceS_t-$aqe v: si ne dsspartideDumnezeu. Nu-i va fi ugor sd o faci direct, cd agas-au incununat mulfi cregtini care au simfit in ei puterea credinfei, gtiin! capmul e_figq!_{eDumnezeu gi nu se poate despirti de El. Satana,care n-are o clipd de rd,gaz, gAn-degte ca-jgdirect sd-l poatd despir,ti pe om de Ficitorul lui. chip si-l bage pe om in pieat paga_te tot felul. $i, daci reugegte, inseamnu de ni ci gi-a atins marele obiectiv, dgr lf_de_q.jrtrisit t41gqa-re face [pe om] si se considere pierduf ca gi cAnd nu mai poate fi iertat qi.dgg.gurajAndu ..se-,-singtrsedespa+te Dumnezeu, gi, iatd, de ac s de vrXjmagul. sd-fi nle,qi-eapul$ si abdici, oricg-9_g:l_grieum-ar-fipicatul. Recunoag,te mai L departege-Dumnezeu ca StipAnul tiu milostv ci nici o nenorocire nu inseamnd ceva dacd ai credinld de stAncd. 1.43

t42

exorcizare tdmdduire Sfinti si mari dtthoonicidespre Si

Sfinti si mqri duhoonici despre exorcizare timdduire gi

. SatanaPoaNu nu ingelat, dar te Eti sldbiciunea ta gi-te----a i-ai dat-g-g! -numelelu-i-Dumnezeu din tine nu s-a gters.fua picdtos cum egti' Dumnezeu e cu adevirat mult iubitor qi, pentlu c5-L recunogti qiie-ft5ioi, te va ciuta El singur, te *"ii*llqqtiy va gdsi,!g yli+"bte.tiEu,te va lua pe umerii Lui 9i te va duce la qtercpt le va iubi mai multdecAt pe alte oi, pelgq g-Ltu,de fapt, nu.J-ai"pirdsit. Aceastaar fi o mare pozifie duhovniceascd, 9i marile tale cideri rdmAn simple accidente' in ascunsul -Bqqg11and glq-qglisus Hrisr4qrtu{se_gtg.c_e tdu, ci aceasta ta gi-n respiratig ta,,-!nima va vibra los i de Deci q star.e fdrd-c"uvinte. lnereu*g rug{.qiu-ne ta stapdn-aEupr.a gi , chiar dacd

ea, este receptivd. Pentru cd e,q"lq_A-danelrl cel mai adAnc,cel mai profund din toate organele noastre pe care le avem. eqteficutd de Dumnezeu c4__s_i.p0ati sg , _nueste c_a orice organ. Inima asta,pe careo avem noi gi batc,li punem mAna pe.ea,e_ i-

f i Qecl*ptr4gt_t fa-qrt-D-umnezeu, chip gi asemdnare, unde spune MAntuitorul: Vomaeni9u Tatil gi ldcag el la ne T)om (Ioan 74, 23).4sle_es-Le_ehipul_gr_aseface minarea, nu picioarele,gi ochii, gi urechile.Min-

teaeqtg_q1s_qbo3do_ng!{ i.
de e. m_aipg.!i iubi, nu mai pofi vedea cu per\g spicacitate-ni,t-elin viitor c pe care Dum.nezeu, nu.malpofi pentrtr e* tu F:a daj-Q,egti trist. Adicd nu egti in stare de nimic - _ostare dri-cg?,q_c5 greu.de suportat. -foarte te ((c ti. Bunioard, g i tri

Harul lui Dullne?eu undg-tq mAhnicu re, unde-i ointristare, deoarece astfelde bogdgi lie nu gtii ce sd"faci o risipegti.$i d-ilprudenli acest har, dar-:rlne-"unde-i nr-eiLtu te stdpAnegte transfore, qnde _fi_r$?*!q-astri reactie,acesthar al lui md, ca un mare aparat de de-a te Dumnezeu 'de-a*migca, desii^plini, qi r1i!eagaajungi la mqs.qla,-qmului yq,rqil ca si nu vorbescchiar si fii un dumnezeu dupd har, bineinfeles.Dar pe fondul unei stiri ' inima se desface de veselie...Dacd eq_ti.yggel 9i 744

e L,p_

745

gi exorcizare tdmdduire despre St'inti mari duhourrici Ei

Sfinti gi mari duhoanici despre gi exorcizare tdmddtirc

dupd Dupi ce igi termini rugeciuneaaceasta rugdtipic, omui seconsiderdachitatde obligafia ciunii gi seretragefird nimic de la ceeace ar trebui sil lind prezent.Dacd ai rostit un Tatdlnosgi tru, dacdai citit un Paraclis un Acatist e foarte bine... Dar ceeace, de fapt, trebuie adus la cunoqtinfi, pentru a seinfelege,e Prezenfacontinui a inimii. Adicd sunt mai mult pentru o conDe tinui tresdrire duhovniceascS. aceeapot sd spun ci: orice clipd poate si fie un timp gi orice suspinarepoate si fie o rugiciune. insi nu ifi ia timp. E la indemAni Suspinarea gi angajeazdtoatl.fiinfa ta ,,Of, Doamne!", 9i ai ficut mai mult decAtacelacare a zis de zeceori Tatdlnostru,il gttape de rost gi l-a zis repede.Nu aceastainseamni cAgtigduhormicesc:,,Am zis multe!" $tii ce faci dupi ce zici multe: ,,Doamne, am zis... gi am depigit pe multi!" q ryg4.f,fne4dAtci inseamni o tdcereadAnci. M-a intrebat cineva de cAteori si zici rugiciune4 dupi ce un alt pdrinte ii recomandasesd o de spuni de 1000 ori. I-am rispuns: ,,Si zici o dati gi si nu mai termini!" Iar cuiva carem-a intrebat: ,,CAtemetanii si fac in 24 de ore?",i-am rdspuns: ,,Ai libertateasd faci cAtepofi! Dar sd f.aci." - Limonariu: Cr_ede[i-mi,fiilor, ci nimic nu tuburd, nu revoltd, nu mAnie, nu pierde, nu autosupiri qi nu ataci atAtpe draci gi pe satana, a P_salg{or.Toarul riului, c4 c-![relpqteniti ti Scripturaestefolositoaregi intristeazdmult pe 746

draci,dar nu supdri atAtde mult caPsnltirea,Fste la fel ca gi cu poporul: dacdo parte din popor laudd pe impdrat cealaltd partenu sesupdrdgi nu se pomegteimpotriva celor care-l laudd; dacd insd laudelelor se;lrefacin insulte,atunci serdscoali impotriva lor. Tot astfel.sidracii: nu se intristeazd atdt de mult de o altd pa{g_a Scripturii ql 4e psa!*i F-ri" .itt.=Cg.qi stuaieiea,psalrurl_or, de 1 pe o parte ne rugim noi ingine,iar pe de altd parte blestemim pe draci.De pildi, cAndzicem:Milu-' iegte-md, Dumnezeule, niluiegte-ntd, dupdmarenila TaEi dupdmullimea ?ndurdrilor ;terge Tale fdrddele'J.-2). geamea(Psalmi 50, iarigi: Sdnu md lepezi $i la aremea bdtrhne{ii, chndoa lipsi puteren mea, nu sd md lagipe mine(Psalmi78,70).Prin aceste cuvinte blestemdmpe draci ca gi atunci cAndspunem: Sdinaieze gi Dumnezeu sdserisipeascd ardjmagii Lui pe 9i sdfttgd de lafala Lui ceice-Lurdsc El (Psalmi 7). pe inghmQ.6, $i iarigi: Vdzut-am celnecredincios gi?ndl[at cedrii ca Libanului nmtrecut intdrur Ei fat Ei maiera;gi l-amcdutat nu s-aaflatlocullai (Psalmi gi 36, 35-36). iardgi: Sabia sd intre tn inima lor lor $i (Psalmi 36, 1.5). iar5gi: Groapd sdpatgi a desa $i chis-ogi aa cddea groapa careafdctrt-o;tntoarin pe ce-se-aa peste durerea capullui Sipecregtetul seaa lui pogort nedreptatea (Psalmi7, 1.6-77). lai
)t*rt

De obicei, in cazurile acesteaunde s-au fdcut vriji se speculeazd din interes pecuniar (se are

747

gitdnfiduire Sfinti mari si duhoanici exorcizare despre in vedere ci la multimile de oameni primeazi instinctul) de cdtre cei in mdsurd si rezolve corect aceste probleme gi se atinge cu succes o dubld coardd sensibili a maselor de oameni, dupd observatiapsihologicd a Pirintelui Nico(sperie-md!) lae Steinhardt:ne?oia senzalional gi de (tip re[etd) un rdspunsla rigtrrozitatro rritiird ca fieciruia. problemele Neaoiade senza[ional (sperie-mi!), ceea ce il determind pe ,,taumafr,fig"(care insinueazd cd ar avea darul profefiei) si dea urmitoarele rispunsuri ce pregitesc intr-un fel ,,anestezia"credulilor: ,,Ai cununiile legate",,,Cinevati-a fdcut farmece", ,,Ai arginful viLr" ,,Aici e un blestem , de pAni la al noudleaneam" etc. Rigurozitatea (careestein contradicnumericd care fie cu duhul Patericuhti:,,Cel seroagi numai afunci cAnd se roagd nu se roagi deloc"), care implici recomandareatehnicilor sau a retetelor: ,,participi la L2 masluri", ,,partrcipi la citirea molitvelor SfAntuluiVasilecel Mare de 40 de ori consecuiv't, ,,dai 7 acatistela 7 ministiti", ,,aprinzi atAtea(numdr fix) lumAniri", ,,rostegti de ,,n, ofiTatdl nostru"gi lista ar putea continua, gi chiar tu, cel careo citegti,ai putea si o completezi, cdci este posibil si fi primit aceste,,blagoslovenii" de la astfelde,,oamenicompetenti"! - ipS Antonie Pldmddeatd: Sub forma tradiliei orale gi a slujbelor,rAnduielile igi pdstreazd. caracterullor duhovnicescAi o anumiti elastici't48

Sfinti gi mari duhoanicidespre exorcizare tdrndduire 5i

tate,cum gi trebuiesi fie in acest domeniu atAtde sensibil,atat de fluctuanf atAt de imprecis, atAt de delicat al viefii sufletegti. Aici nu se mdsoari

- Pdrintele Nicolae Steinhardf: Un lucru_mi pare cerf cd lumea samenil_o_I rirnpli esteo lume complicatd., lumea oamenilor complicafi este iar o lume simpli.

Apoi sunt gi din cale-afari de ,,seriogi,,, adicd i zvo dito_ri-.de tirani e.

i sunt teribil de complicafi gi meti_ culogi: sociologia,etnografia gi antropologia o 149

gi despre exorcizqre tdtndduire Sfnti si mari drthounici

Sfinli si mari duhoanici despre exorcizare tdrnadtrire gi

La dovedesc. ei totul std sub semnul tabuurilor sunt sute, mii de tabuuri - gi al stringenfeisisteIntotdeauna minufioas5. melor de reglementare \ Fald de a "are prioritate asupra -fo4fui-lui. triburilor primitive, viafa omului modem e de o simplicitate cristalini gi de o libertateabsoluti.
*+r+

- Pr. Prof, Dr. Nicolae D. Necula:14ceea price rutfii, deci a Sfintei Evanghelii, vegtedeq_qbi4g19u mai vechi aragi agheasmatarele molitvelnicele plrgotgi nu de citre bolti ci se ficea -qdtre nav agacum aparein ultimele edifii. Dar gi unele, gi altele nu mai pomenescnimic in afari de aceastddeschidere.Inovafia intervine cAnd, pe baza textului la care Evangheliaa fost deschisi intAmpldtor gi linAnd seamade culoareavinieteficAnd prezilor, slujitorii incep si interpreteze, ceri sau dAnd pronosticuri pe carecredinciogiile iau drept adevirate, avAndin vedereautoritatea morali duhomiceascd gi haricd a preotului. Se are in vedere, agacum spuneam,cu!o._q1,e.,arainier, adicd dacd,,a cdzttt" pe ro$u sau pe negru, culoarea rogie fiind semn bury iar cea neagrd, dacdsetdmisemnriu.I sespunecredinciosului duiegte sau nu, dacd vor reugi copiii la examene, daci trebuie sd se agteptela un decessau la o nunti in familie, daci va fi avansatin serviciu gi altele.Sunt lucruri careseamind cu o adevdratd ghicitoarc,fdrl,nici un temei,in carese specu150

leazd.credulitatea credinciogilor, disprepiegte se evlavia lor sincerdgi credinfacurati, inloc ca ele sd fie supravegheate, luminate gi cdlduzite. Ceea ce este gi mai grav gi condamnabil in acelagi timp este fapful ci asemenea,,deschi_ deri" au inceput si se practicenu numai la Tai_ na SfAntului Maslu, ci in orice altd ocazie gi cu altecdrfi, intre carepravilele mai vechi, care,aga cum gtim, nu contin decAtlegi gi canoane,fdri si aibd caracterulde sfinlenie pe careil prezinti SfAntaEvanghelie. *** - Pdrintele Dumitru Stdniloae:in rugdciuni_ le de la SfAntul Maslu se cer deodati timidui_ rea trupului, iertareade pdcategi timiduirea de patimi, eliberarea simfurilor de influenfelerele gi alungareavrijmagului. Toateacestea cer pen_ se tru cabolnavul, devenit sindtos trupegtegi sufle_ .t"gte sd poati trdi o viafd curati, inchinati sluji_ iii lui Dumnezeu.Aceastaarati ci TainaMaslului nu e pentru moarte cain Catolicism, ci pentru o viafi intru sdnitate gi curifie. De asemenea, sdvArgirea acesteiThine de citre mai mulfi pre_ ofi (de gaptesau micar de doi) manifestdvoinga Bisericii de a pune mai multe forfe ale ei in migcare,prin comuniuneain rugiciune gi in dragos_ te, pornirea mai multora de a scipa un membru al ei de situafia de neputinfi gi de durere in care seafli. Uneori harul lui Dumnezeu lucreazdmai mult sau mai pulin direct asupra trupului, vin_ 151

gi despre exorcizqre tdtndduire St'intisi nruridulrcurtici

Sfinti si mari duhoanici despre exorcizare tfunddtrire gi

degi chiar gi in acestcaz se produce decAndu-I, qi intirirea sufleteascd, iertarea qi pecatelor celui bolnav.Iisus e lAngi noi. Vrea sd ne ajute.Dar nu vrea si lucrezeasupranoastrdfdrd voia noastrd,,fdrd, simfim nevoia ajutorului Lui, ardtAnd sd Lui. Nu vrea si md trateaceasta prin chemarea ze ca pe un obiect gi sd n-am nici un folos suflepe tescdin vindecareatrupeascd caremi-o ddrunu iegte,socotind cd aceasta s-a ficut prin El ca Dumnezeu.in acestcazrndincrednumai in legile nafurii, md las numai in seamalor. Alteori, vindecarease produce mai mult prin intdrirea puterilor sufletegti, intrucAt aceasta intdregtesufletul gi, prin suflet, gi trupul. Un medic germanmi-a declaratci astenianervoasd, atat de rispAnditi in zilele noastre,igi are leacul gi in cruce,adici in inlelegerearostului superior al greutililor viefii gi in rdbdarealor folositoare pentru cregterea duhovniceascd omului. in oria ce caz,rugdciunea, intirind cu putere dumnezeiascdsufletul, aduceintdrire gi nervilor trupului. Ea aducelinigte,gi prin aceasta potolegteagitafia in carese prelungegte nervi. Dar prin harul acesteiTaine a Maslului se di in mod principal vindecarea trupului. Numai cAnd este rdnduit ca bolnavul si moard, nu se produce acest efect principal (tdmiduirea), ci numai celelalte(iertareapdcatelor). Taina aceasta poate fi socotiti, prin excelen!d, Taind a trupului sau Taina rAnduitd pentru 752

insdnitogirea trupului. prin ea se pune in reli_ ef valoareapozitld acordatl de Dumnezeutru_ pului omenesc, Unul careinsugi a luat trup gi ca il fine in veci,ne mAntuiegte prin el, impdrtdiin_ du-ne viafa dumnezeiascd.
{. rl. *

luate de pe Sfantul Disc Ai Eft!relcle cares_unt se dau credinc_iogilorla solicitarealor n_aunici o valoare. estemai importantd decAtaces_

aceste pdrticele.

sf hntut N ect ari e r :;; savanr r rrna : rJ4-ptv{e - me.dic s--aimboLrdvit grav. Colegii medici socoteaucd nu mai are nici o gansdde insdnd_ toqire.Profesorullocuia impreund cu o sord mai mare. El credeapulin, dar la bisericdnu mergea niciodat5,cu toatecd bisericasegdsea aceeagi pe stradd,nu departe de locuinfa lor. Sora,dorind s5-l ajute, gi-a amintit de bisericd gi s-a hotirAt sd dea un pomelnic Ai sd fie pomenit la prosco_ midie. Eggdsi-i spuni vreun cuvAn!profesoru_ Iu i, s--a u s-{s rl i ; d f- u ", """ gefo'UaiiJurr.ghr*gi 153

exorcizare tfundduire 9i Sfinti si nnri dtrhotnticidespre

Sfnli fi mari duhoanici despre exorcizsre tdtndduire Si

sase roqge rugat Pe Preotse sc av.In acest p"itr" ii"dtatJaTiatelui ei gn.v-. etirirp bolnavql I r9ig4l-e-pa-rc4-d!sp-a,re+l o se apropie de jertfelnic,scoate bisericii._-Pge.g,$4l .*t perti.i.; gi aceasti pirticicd ..'4-49 zgomot pe ic.putere disc.ln acestmoment bolnav-u-l4gternut,lucru pe carenu-l mai ficuse de multi ,ri"*". Sora,ca{9? sositindati, impreund cu cel vindecat au mul'gumitcu lacrimi Domnului' - Pr. Prof. Ion Buga: imi amintesc ci, atunci cAnd am fost numit 14-una din bisericile ,,form-am' sp-egiat te" ale taumaturgiei bucuregtene, stragnicsAnd, citind molibveleSfAnhrlVasile cel de Mare ,,ca sd nu stric obiceiul", aud u-n"-urte-tti ridicAndu-sedin mijlocul multimii carestitea pe brAnci,cu fala la podea' Colein gul, un bitrAn ,,meseriag", ale taumaturgieide -96,y"e2i, mahala imi face semn de incurajare are efect' M-am uitat Doamne, rugiciunea mea catd" am averla el cu sili, iar Pe resPee,sv ttzat-o cd daci mai face o-dgJdaqageva,o vindec ei cu care se invoipe loc de d se si-mi creezefaimi de tAnir 9i puternic taumaturg. $i cum aveamin mAndqn cflrclfixnare , iar pe chip aveam o mAnie Prea sfAnti, $' femeia s-a vindecat brusc ai total. Cred ci a fost prima gi singura minune de acestsoi pe caream sivArqit-obine; alta nu s-a mai ivit. 154

Estecazul sd amintim aici cd procedeele folosite de unii preofi, precum cilcarea de cdtrepreot pestetrupul posedatului,strangularea (imobi; lizarea)lui ca pe un ostaficsau supunerealui la un ,,regimde post" exagera!nu joacdnicidecum un rol determinantin vindecarea bolnavului. Ba mai mult decAtatAt,folosirealor denoti_lipsadg dr ld a preotului. Bolnavul seva vindeca atunci cAnd,vaL_rdndui Dumnezeu gi nu se poate,,fortanota" recurgAndla improviza,tii. ips antori, pld*;;"td: A.tdqa pe credinciogirs_d clead-A tu ai puteri supranaturale,ci ai ci daruri de taumaturg,ci ai vedenii carepresupun o vrednicie a ta, ci egti inainte-vizdtor, gtiind si citegti in suflete pdcatele,trecutul gi viitorul, toate acestea ar insemnaaltcevadecAto disimunu latd manevrdde a.uzlrpa locul lui Hristos. Cine'arequ -adevirataceste daruri, gi le are de la Dumnezeu, nr. le. stuigi pe ulile nll se laudi cu ele, nu Sr_ 95, nu se folosegtede ele ca te, faceuz de elein public la mare nevoie, in cazuri exceptionale,rimAnand permanent in dogmd gi disciplin4 gi mai degrabd s-e de acestedaruri decAt se mAn!914e dregtecu ele.De aceea, sufletele carele pisin pe toregtesau cu carevine in atingerein vrelrn fel, el 155

gi exorcizare tdmddr'tire Sfinti si mari duhoanici despre

gi Sfinli pi nnri duhoanici desprc exorcizare tdmdduire

pentru sine' speciale va refuzaorice considerafie El se va facevas Prin carelucreazi Hristos' - Sffuttul TeofanZdaorktul: Iatd 9i ghicitoarea, care nu a intArziat sd ajungd pe la dumneavoastrd!E grozavd!E cevain genul meselor c.-qg:e9einvArt. Numai cd nu cred ca acestasd fie vreun dar de la Dumnezeu.Daruqlles-qpranatudut ufu, din seniii, nu iese nimic bun' Femeile pigAne ghiceau gi ele, de multe ori cu succes"' Dar nu erau Prorocigeadevdrate.CAJg-gghSi nu !nge!4toa1e existi! a ln Lavia Pecerska Kievului trdia un bdtrAn care gtia Vechiul Testamentpe de rost, firi s5l fi invitat. Orice il intrebau, gtia 9i spuneape de Vechiul-Testa-ment rost, din minte. Dar gtia din Noul Tesfament.L-11*s-U!pe!tat i!t9 Aga-i -au:ugat.pentru et, QLa^qilatJotut -i gi aici. Ar fi bine si-i fie citite ,,ghicitoarei"rugeciuni de exorcizare9i abia apoi s* fie intrebatd' Dar cred ci gi daci ar sta cinevain picioare in ' fala et,avind un puternic duh de rugiciune, i-ar putea lega dibicia Proroceasci. Dar n-ar fi mai bine si vd finefi cAtmai deparoameni?Toate cele de trebuinte de asemenea ti ni le-a spus,prin viu grai, insugi Domnul' Ce Doamne,mAntuiegte-ne! mai dorili altceva? - Iatd un caz contempotan:O femeie ajunsese si dobAndeascidarul de a vindeca unele boli gi de a cunoagtechiar viitorul. La un moment L56

dat insi aceasti femeie gi-a pus problem4 daci estepe caleaceabuni sau daci nu cumva rdticegte:,,Dumnezeu este cu mine sau nu e?" $i atunci, dintr-odatd, a inceput sd se roage sincer lui Dumnezeu, din adAnculinimii: ,,Doamne, daci sunt pe cale gregit4 Te rog si md scofi, s5-mi ar5!i adevirul!" $i, pentru rugdciunea ei sinceri gi profundi, Dumnezeu i-a ardtat ci este pe o calegregiti. Din momenful acela,ea n-a mai putut sd tdmdduiasci pe nimeni gi nici sd prevadd viitorul in viala cuiva. Dovadd ci aceste ,,dartJri" nu erau de la Dumnezeu, ci de la diavol, cu careacesta incearci si-l ritdceascdpe om pAni la sfArgit. - Arhim. Arsenie Papacioc: M-am intAlnit intr-o zi cu o persoani caremi s-a adresatastfel: ,,Eu am daruri deosebite!"I-am rdspuns:,,DartJrile sunt ale lui Dumnezeu!A te cunoagte tine pe inseamni si gtii si renunti la tine, pentru ci aga cereDumnezeu.Estemai mare lucraredecAtaceea de faceminuni, de a avearevelafii etc.De ce? A te smeri pe tine estelucrareata. Darurile insi nu sunt ale tale, ci sunt ale lui Dumnezeu!" CAnd eram mic eram la intemat - eram foarte mic - gi veniseun hipnotizator acolo.Noi, copiii, cAnd vedeam, erarn curiogi. $i ne-a chemat pe mai mulf ingi; m-a chemat gi pe mine acolo, la catedrd;era o catedrd mare intr-o sald de desen. $i ficea cu noi gesturile acele4 de a ne acapara sufletegte.$i eu am fost sincer,gi m-am dus mai 1,57

gi exorcizare tdmdduire Sfinti si nrari duhoanici despre

Sfinli pi mari duhoanicidespre gi exorcizare tdmdduire

la in mult aga, glumi, nu doreamsi fiu Persoana acolo,sute colegii;erauProfesori caresepriveasce de elevi, poateo mie de elevi.$i nu a Putut, nu a pqtut delqc pdmd hipnottzeze.M-a gonit de acolo: ,,Pleacide aici!" Eu nu gtiamde ce nu a putut sd mi hipnotizezegi nu gtiamnici de ce poatepe ceilalli. \{ r-ziu,mi-amdatseama*ci-e+avam d, se vede, interioari, o p-r-e.-ze-n$d-de-1a gt-" e cum avem-.tofi, -.-Dumnezeu-datd, migcdride duh drdcesc. carenU cedeazi4cestor loan Hrisostom, DJ1119?"II il Sfdntul i pe diavol (v.Ioan 8, 1u4egte, g! 44),qi tu qlergi_lq- qa la qn doctor? Je intre!; gg mai cAndvei fi invinuit cd.socotegti vr-e_d.1ice. credinli vrdjitoriile magilor decAt de hotdrArealui Hristos? CAnd Dumnezeu sPune cd diavolul esteucigdtor de oameni,iar ei sPun/ ci impotriva hotdrAriidumnezeiegti, pot vindeca bolile; 9i tu ii lagi sd-fi faci vrdji gi si te descAnte? Prin cele ce faci, chiar dacd n-o spui in cuvAnt, ii socotegti vrdjitori mai vrednici de credinfd pe decAtpe Dumnezeu.Dacddiavolul esteucigdtor de oameni,negregitsunt ucigitoare de oamenigi Hristos fi-a aritat duhurile celerele care-lslujesc. asta cu fapta. CAnd i-a lisat si se ducd in turma de porci, demonii au inecat in adAnctoatd turma aceea, si cunoqticd,daci Dumnezeu le-ar ca i-ar ineca ingidui, ar face gi oamenilor aceasta, indatd. Dar aga,Dumnezeu ii tine, ii impiedicd gi nu-i lasd si facd asta.Acest lucru l-au aritat 158

cAndau cipdtat putereimpotriva porcilo-r. Daci pe porci nu i-a crutat (ingelitorul),cu mult mai mult pe noi nu ne va crufa.Agadar, iubite, nu te lisa tArAtde ingeldciunile ci acelora, fii intdrit de frica de Dumnezeu. - Arhim. SofronieSaharoa: Trebuie cititelepdddrile gi rugiciunea de dezlegare multi ani pentru cei ce au lrecut prin magie.Agaficea Biserica primari. Budismul aremulte elemente adevdr, de dar are un adevdr omenesc care ajungepAni la zero, adici la o concentrare sinein caremedide tafia il conduce pe om cdtre nefiinfa din care a fost zidit. E vorba despreo sinucidereexistenfiali. Hristos ne conducecitre indumnezeire,citre comuniunea cu Dumnezeuin Treime. Mulli spun ci budismul nu are legituri cu demonismul.Cei carevorbesc cunosc budisa$a mul din cdrfi, vorbesc doar teoretic;in realitate estecu totul altfel. linigUnii spun ci prin meditagie dobAndesc tire. Asta se aratd doar in afari ca un lucru bury dar oamenii aceiasunt subjugafi de trufie gi egueazi repede in rizboiul trupesc. $i chiar daci sunt in budism, tot au rdzboi al trupului. Asta aratd, satanismul acesteimetode. Daci cineva citegtediverse cdrfi psihologice budiste, nu mai poate niciodatd dobAndisimfirea curati a Ortodoxiei. Cei careau fost atei gi spun cd din ateism sau din existenfialismau ajunsla Ortodoxie fdrd sd 159

exorcizare tfundduire despre 9i Sfnti si mari dtthoztnici

Sfinli gi mari duhoonici despre gi exorcizare ttunddtire

intr-o perioadi de pociinli se vor lovi petreace de probleme,cevanu va mergein viafa lor qi nu vor avearoadebune. - Mihai llrzicd: Existd oameni infirmi, bolnavi sau cu diferite beteguguri, care nu intotdeauna iqi datoreazl. aceasti stare un-or.cavze hzice naturale, de ordin medical, "ci-insti,p.Anirii qna:: 1i rele care,din motive Pe careDomnul Ie gtie, ii lin legali trupeqte. Din Evanghelii se cunoscatAteacazutiin careMAntuitorul-a dezcu de astf.el oameni din legdturile care sata.l-ggat si iasi poruncind acelor na ii legase, afarl. Aga s-a intAmplat cu tAndrul epileptic, cu cu surdomuful din naqtere, omul cu bralul uscat, cu femeia gArbovi de 18 ani, cu posedatul din finutul Gadarenilor gi cu atAfia alfii- Asemenea paralitici, gArbovi, surdomufi, ologi sau suferinzi de alte metehnefizice sau psihice,ale cdror 41gi, pot ajunge sd-giindrepte trupul gArbovit t-spreuimirea multora, printr-o Lucrare

t miduili se izbdveaunu numai de infirmitd,ple lor corporale, ci qi de anumite tarc-spirihrale, cAgtig6nd de-laDumnezeu printr-o sfAnti gi har luminati credinti. Pilduitor este caTul paralitig_cdruia Iisus i-a iertat mai cului_d iftai-pXcatele gi apoi i-a spus s5-giia patul g-isd umble. Cu aceeagi intelegere,I lui Maslu, bolnavii igi cer iertare pentxrr lor, ca sd poatd dobAndiv a. este Nu aceeagi insi stareaspirituald pe careo , intrucAtcel vindecat trupeqtepe o asemenea calemai rdu se imbolnivegte l, rdtdcindu-se cu a gi devenind o pradd ugoarlin mAnacelui rdu. farodiindu-L pe MAntuitorul gi i L printr-un ri, diavolul poate eliberape unii oameni de anumite impitimiri le inviluie sufletul in mrejele lui gi le ziddmicegte mAntuirea. cAnJgg,e. tdmdduirile obfinute prin asemenea Dar mijloace ii, iar cei care se invoiesc sd-gilege. le de astfel de practici drdceqti cad sub anatmaBisericii, rdmAnAnddespdrlifi de Hristos. Despre ecdri cu caresatana ii in;al5*g_oalneni, tgr,n spune: ,,Degi vindeci, diavolul insd mai mare vdtdmare face. $i mdcar cd poate folosi , carepufin mai pe urmd tot va muri qi va putrezi, valdm*a .sqlgtql cel nemuritor."
767

4at ra unor astfel d'etdmdduiri esteintru totul deosebiti de ceaa unei adevirate minunil. torul a certat demonii gi i-a silit sd iasd din fdpturile pe care le stipAneau, cei
1 Si ne amintim de demonstraliile ficute pe stadioane '90! lar mai nou viziondm de diferili ,,taumaturgi" in anii pe posturile TV ,,vindecdrile din cstedralacredintei" n'n

1.60

gi exotcizare tdmdduire St'intipi mari dtrhoonicidespre

Sfinti si mari duhoztnici despre exorcizare tfunddtire Ei

, diavolul Poateinduce in eroa-PS*S re pe mul1i oameni de buni credinfi, folosind, parapsihice sc.Aga sunt fenomenele tuiui o sugestie*lelepacare se produc prin hrpno*Lism, din Partea acelor sau incongtienf . ReincarnareasPiripersoane,a astralesunt tului sau existentele din aeeea$i.,sursd etgavitd.in aces cu se serveqtede g-e:s-oane calitili de 9i duh vrdjde un care,incongtient, ele descriu locuri pe stare, mag.intr-o asemenea le-au vdzut niciodatd, telateazl' fapte pe care nu care le-ar fi triit intr-o alti existenfi 9i care se dovedesc,de celemai multe ori, exacte;rczolvd prin rispunsuri prompte probleme 9i operafiuni grele de matematici, de care in realitate nu au in nici o cunoqtinfi; iar uneori vorbesc, transi, in de limbi ar-haiee+reinfelese, care nu-gi mai aduc aminte, pgntru a dovedi ci au preexistatintr-o alti existen!5. : ,,Pentru ca si ?mAnea despre geasci mul$-mear prin s-qs-t-r-imutd vizduh ; in*foc ru.r.arde, e PAini 9i le dintr-un loc in altul, i incuiate,lopegtefierul ca mdnAnc5, noiembrie). pe ceardgi multe altele" (Cazania,25 Romei,intr-o scriIar,sfdntul element, episcopul 752

soaretrimisi SfAntuluiApostol Iacob,pomenind de tatil siu, care urma sd fie botezat de SfAntul Apostol Petru gi care a intAmpinat multe necazuri de la Simon Magul, spune: ,,Simon, dacd vdzu pe tatdl meu cd-l infrunti inaintea poporului ca pe un amdgitor gi fermecitoq,s-a mAniat gi l-g_schi14b"_at chipul s-du, cd cine il dupi aga vedea pe tatdl meu zicea cd este Simon. Aceasta o ficuse spurcatul pentru ci trimiseseimpdraful oameni ca sd-l omoare ca pe un amdgitor. igi $i-pentru aceasta ndlucea ghlpu-lpe obrazul tatdlui meu ca sdJ piard6,,iar el a fugit in tara jidoveascdde s-a ascuns.V,raja schimbdrii acelui de pe fafa bitrAnului s-aputut curma odati c pe carel-a primit de la SfAntulApostol Petru." Pentru a dgvia lg.meade la credinta mAntuitoare, demorrul recurge la un fals misticism. nii cu aspecte angelice, prin sem4e-gi descoperiri cu aparente suprafiregti, iesc uneori din necunoscutsau chiar din unele i eliqi seamini neghina.Ispjfltoryt sepoate prefacein toate felurile. El poate simula chiput Ma-ieiiD-omnjflui, al MAntuitorului, al unor a1lgn$gli sau al unor spirite bune, cu indemnuri morale gi cu citate biblice, insofite uneori gi de prevestireaunor timdduiri sau a tot felul de intAmpliri, care se pot apoi adeveri.

r63

exorcizare tdnnduire Sfinti si nrariduhortticidespre 9i

Sfrnli si nuri duhoanicidespre exorcizare tdtnaduire Si

- Stareful Leonid de la Optina: Daci cineva caute mAntuirea cu sinceritate9i din toati inirna sa, Dumnezeu il va ,,conduce"la un adevitimp cu rat povifuitor; dar omul care,in acelagi torie, necredinfdsau de pirerea 9i indreptSlirea prin a aveaun sfituitor qi cdlXude sine,va sfArgi zitor la fel ca el: ,,Cinese aseamini se adund!" - Cutsiosul Paisie Aghioritul: Oamenii merg adeseorila cei ingelali (pentru cd diavolul are pe .bg:tgrygj-ie-ftrnecu care ii inzestreazd' acegti ,,taumaturgi"), unde pot primi uqor ,,rezolvale pe care le dau oamenilor ca si le rea". S indeplineasci nu sunt grele gi le odihnesc sau indreptifesc (justifici) patimile (slSbiciunile). putere.Facegi el oarece oarecare Are gi satana tocmai pentru ci darurile lui DumneSrhanghel, zeu sunt neclintite. Dumnezeu l-a plismuit pe lul Luei{er gi l-a impodobit cu toate viri. Acestas-aPervertitinsi tulile qi pe sine. Din pricina mAndrier,a 4at--ol9-a-r-+tfeii pe carei-a ddruit-o Dumnezeu b gi a cizut astfel din starea sa ontologicd 9i din cq locul sdu din cer:Am udztrtpe satana un fiilger din cdzknd cer (Luca 10, 18).A cdzut gi a devegi nit diavol . A cd,zut, din lumind a devenit intuneric. A pldsmuit pentru prima datd rdutatea9i De minei+rna. aceea Hristos il nume$tetatdl mine de ciderea lui Lucifer citlrlti\\"o-an8,44). 764

nu existanicdieri in cosmosrdutate:Dumnezetr le-a creatpe toatebune foarte (v. Facerea'1,,37). Diavolul ii urSgtepe oameni pentru cd sunt menifi comuniunii cu Dumnezeu in vegnicie. Acum el se-1upti ca sd-l.desparti pe om de Dumneze-ucu orice chip, prin mtnciuni, ritilumini gi si-l aduci la infuneric, anume in stipAnirealui. Existi oameni careau intrat in slujba diavolului. Prin ei sivArgegte satanadiferite se leet

- Ce trebuie sd gtie clericii care braaeazd atunci cdnd citescmolituele Sfdntului Vasile cel Mare gi mai ales aceia care Ie aborileazi f dr d di scerndmhnt duhoonicesc7 Constituliile Sfirtlilor Apostoli, Cartea 8, L-2: Aceia care au primit unele harisme si nu se inalle impotriva celor ce nu le-au primit. I4r hafisme le numim aici pe cele care se aratd prin semne,pentru cd nu esteom care a crezut in Dumnezeu prin Hristos, care sj n.u_fi-primit vreo harismd duhovniceascd Romani 1, (v. 11).Fiindci insugi fapful de a fi fost eliberatde necredinta politeisti gi de a crede in Dumnezeu-Tatdl prin Hristos e o harismi a lui Dumnezeu, la fel gi faptul de a lepdda vdlul iudaic (v. II Corinteni 3, 13) gi a crede cd, prin bunivoirea lui Dumnezeli/ [Fiul] Cel Unul-Ndscut mai ina765

gi Sfinfi pi mari duhourticidespre exorcizare tdnfiduire

Sfinli gi mariduhoanici despre gi exorcizare tdrndduire

inte de veci S-a niscut in timpul din urmi dintr-o Fecioardfdrd legiturd cu un bdrbat,cd a vietuit ca un om fird picat, plinind toatd dreptatea (v. Matei 3, 15) Legii, cA tot prin ingiduinfa lui Dumnezeu,CuvAntul-Dumnezeua rdbdat cruce disprefuind ruginea(v. Evrei 12,2) gi cd a murit, a fost ingropat gi a inviat dupd trei zlle, gi, rdmAnAnd impreund cu Apostolii patruzeci de zile (v. Fapte 1, 3) gi plinind toatd rAnduiala, a fost indlfat de la ochii lor (v. Marcu 1.6,19) la Dumnezelr gi Tatil Care L-a trimis. Cine crede acestea nu in chip simplu qi flrd ratiune, degi , asemenea acelaizbivit e. Prin urmare, nirneni din cei care
e pe vreunul

d.'g_*o

fac semne gi minuni s

din credincioqici nu s-a invrednicit sd le lucreze; hindcA harismele lui Dumnezeu date de El prin Hristos te, gi tu ai primit una, iar sau al discernimAnfuluiduhurilor (v. I Corinteni 12, 8-10)sau eqd$Ig*q SSLqr J-iltgare,un cuvAnt de invdfdturd, sau o nefinere de minte a rlului, sau o infrAnare legiuiti. Cdci nici Moise, omul lui Dumnezeu (v. Deuteronomul 33, 1), cAnd a sdvArgitminunile in Egipt nu s-a ridicat impotriva celor de o seminfie cu el gi, degi a fost numit dumnezeu (v. Iegirea7,L), nu s-a trufit impotriva profetului sdu,Aaron. Dar nici Isus al lui Navi, carea con1.66

dus poporul dupi el, degiin lupta cu iebusifii a oprit soarele Gabaongi luna in valeaAilon (v. in Iosua 1.0,72) pentru cd,ziua nu-i ajungea pentru biruinfi, totugi nu s-a inillat impotriva lui Fineessau Caleb.Nici Samuel,care a ficut atAtea lucruri uimitoare, nu l-a nesocotitpe iubitul de Dumnezeu David, deqi amAndoi au fost profeti, unul arhiereu,iar celdlaltrege. Mai addugim faptul ci nici oriqine profefegte nu este cuvios, nici oricine scoatedemoni nu estesfAnt. - Sfffntul loan Hrisostom: Hristos spune: Mulli Imi aorzicetin ziuaaceea: cu numele Nu Tdu am prorocitgi am scosdemoniipi am fdcut multe minuni?$i atunciIe aoi mdrturisi: ad gtiupe Nu aoi!Iar inainte de ristignire, chemAndpe ucenicii Sii, le-a spus:intru aceasta cunoaEte cd aor toli sunte[iucenicii Mei, nu dacd vefi scoatedemoni, ci dacdaeli aaea dragoste intre aoi; qi iarigi: intru 'aceasta aor cunoa7te Tu M-ai trimis,nu dacdvor cd invia morfi, ci dacd sunt una. Adeseori minunile au fost de folos altora, dar auw-itdmat pe cel c-a-re-le-a sivA-rEi! cd l-au ingAmfaf l-au ficut si umble dupi slava deEartd sau l-au vdtdmat gi in alt chip. O vdtdmareca e sunt de folos gi lui, gi altora bune; mulli. Pe aceste4 dar,-si l,e-.sivdr$-ir-n multi sArcu nemilos ai ajuns milostiv g i. DacS din om 167

gi exorcizare tdntdduire Sfrnti si ntari duhoanici despre

Sfinti pi mari duhoanici despre gi exorcizare tfundduire

Dacdin loc se te duci ti-ai vindecatmanauscatd! la teatru te duci la biserici, F-ai vindecatpiciorul care qchiopdta!Daci ochii tdi nu mai umblX dupi femei gi nici dupi frumusete strdini, 1i-ai deschisochii tdi cei orbi! Daci in loc de cAntece duhovniceqti,ai inceput driceqti invefi cAntece mai mari si vorbegti, mut fiind! Acestea-scelesemnenemaiauzite!Dacd ne minuni! Acestea-s vom duce viata sdvArqindacesteminuni, vom ajunge prin ele gi noi oameni mari 9i rninunafi, vom atragegi pe toli cei picitoqi la virtute gi ne vom bucura gi de viala ce va sXfie. - Sepoate tnlelegeilin acesttext cd Iubirea ar fi de ajunsfdrd mdrturisirea Adeadrului? - SffrntulIustin Popoaici:Cei ce ,,umbli intru lor d,raps-lgg intleadevir" vldesc prin aceasta olalti. Adevdrul(diniuntrul.cuiya il trage pe aceIulirea pentru-Adevdrul diniuntrul celorla 1.4 este singurul gi unicul dumnezelalti intru adeglr iesc Adevdr, prin care -ce,4mbld
sau eri-

. Putem spune ci Ilrbirea tr5iegte prin Adevdr, iar Adevdrul trdieqteprin Iubire. Dacl lubirea are un limbaj, acesta-i Adevirul; gi, iardqi,daci Adevdrul are o limb5, aceasta-i Iubirea. Qe_l are_ are e-e A_dev.drul Iufuirea.Adevdrul r-tu i intr-un suflet in care nu-i sdligluitd Iubire4 fiindcd Iubirea esteviafa Adevirului, suflarea Adevirului gi inima Adevdrului. I lo unde nu e Adevdrul, nu e Iubirea. Exemplul despreaceasta di diavolul: diavolul e in alara il Adevdrului fiindcd e in afara Iubirii. El nu a stat ?ntru an8, M), ci a cizut din Adevir: a cAzutin afara Adevdrului; de aceea'este igrdiegte dintru alesale(Ioan 8, 44).Tot aga,diavolu Adeyd,flr_rpogl1rei minciuna gi ura sunf de asemenea, rului: deofiprecum Adevdrul gi Iubirea. Exemplu penItd, tru celedintAi - diavolul gi ucenicii lui; exemplu pentru cele din urmi - Domnul Hristos gi Ucenicii Lui. D_o.mnql.Hrisfos deopotriv este sunt itd: acestea nedespirfite in El, precum pupila de ochi. Fdrd Adevdr, Iubirea gi-arpierde vederea, s-ar afunda in intuneric Ai ar ajunge oarbi; fXrd Iubire, Adevdrul s-ar vegteji qi ar muri pentru totdeauna. Adevdrul gi Iubirea sunt v4selesfinte de nesfirAmat ale h lui Dumnezeu, ale milei lui Dumnezeu gi ale pdcii lui Dumnezeu. Sufletul 769

Adeadrulul(I Timotei 3, ca este stklpul gi temelia 15).Aga incAt porunca de a umbla intru adevdr ngi porunca iubirii intreolaltd nu sunt - gi pentru cele a, valabil5 totdeauna qi pentru celenoi. vechi, intrepdtrund in infinituriuna prin ceala,lti,.se 1,68

exorcizare tfundduire 9i St'intisi nraridtilntnricidespre

carele are se umPle indati de harul, de mila 9i de pacea dumnezeiasci'Fiindcd doar datoriti Iubirii gi Adevdrului care sunt iniuntrul omului ul acesta Iar trei acestea sunt unite armo.-nios' Treime. vine de la PreasfAnta

APENDICE

Preot Mihai Valicd: tncepAnd din secolul al IV-lea gi pAni astdz| existi in molitvel:ricele bisericegti rugiciuni de exorcizare,gi timp de atAteasecolepoporul lui Dumnezeu s-a servit de ele. Cine nu cunoagtemirefia acestormolitve ale SfinqilorVasile cel Mare gi Ioan Gurd de Au4 stAlpii Ortodoxiei, nu cunoagte nu trdieggi te prea mult din Ortodoxia noastrdgi nu credein existentareald a demonilor. Rugdciunile exorcizare consemnatemai de sunt in multemanuscrise, astfel: mai aechi cele mss.cu textul originalsunt: - pt. MolitaeleSf. Ioan Gwd de Aur - Sinaitictrs (sec. f. 120;- pt. Molitae982 13), - Cryptensis le Sf. Vasile Mare cel G.b.2 (sec.11), Grotaferrata, 1.05; Sinaitictts Gec.L2), 1.06; 973 f. f. pt. MolitueleSf. GrigorieThaumnturgul Crypten73), sisG.b.2.Vl(sec. f. 84. Celemai aechirllgiciuni de alungare dracilors-aupdstrntin Codex a Bnrberinus.Grqecus din secolul Vlll-lea, unul din 336, al manuscrise celemai importante liturgicedin lume, pentruprima datdtextul LiturghieiSf. in careapare loanGurddeAur. Personal,cred cd citirea Molitvelor Sf. Vasile, dupi SfAntaLiturghie in ziua de 1 ianuarie,este 177

etorciznregi tatniduirc despre St'intipi nnri dtrhoztnici

gi Sfinti si mari duhoanici exorcizqre tdrndduire despre

bi-nesi sefacd,aqacum estetradilia in Bucovina qi in unele zone ale fdrii, intrucAt multe din obiceiurile ocazionatede sdrbdtorilede iarnd sunt . Cert estefapde sorgintepdgAnd9i tul ci noi am imprumutat foarte multe obiceiuri pigAne care contribuie la secula nu {ii. Sgc-lrlarrzarea este rezult rii dintre credinfd gi necredinfd, clqdinlei, care o' transformi in pseudocredinfi, Fdri sI sau p-seudotradilie pseudospiritualitate' nesocotim sau sd subevaluim patrimoniul de tradilii qi obiceiuri foarte bogat al ldril noastre, unei mogteniri culturale care are caracteristicile trebuie pus accentulpe gi spirituale ancestrale, gi ,,sacru" pdgAn qi pe intre s lip*--ita dimensiunea spiritualitdlii mAntuitoare a credinlei in Hristos. i ale Concretizirile spectaculoase unor e iegate de simbolistica animalelor sunt a manifestiri carereprezintdo modalitateoriginali de exprimare a arhaicelor asociafii rituale dintre al animale gi cutrtulcvasiuniversal soarelui' Esfe e, un pdcat decide aorba foartegraa,condamnat de SfhntaScripturd.De aceeaSfinfii Pdrinfi au in dat .canoane acestsens,Pentru a feri Pe cre$canocelui viclean,qi pedepsesc tini de capcanele nic pe cei carenu se ferescde obiceiurilepdgAne: Canonul 24 Ancira;83 Vasilecel Mare, carePrecarepracticdastfel de obiceiuri cizeazd:,,Clericii 70, mirenii sd se afuriseascd"; sd se cateriseasci; 172

77 ap.;24,57, 67,62, 65,7'1, 94VI.,,Clericul care practicdobiceiuri superstifioase se cateriseassi - 65,79(VI). cd;mireanul sd se afuriseascd" Oare mai triim noi, cregtinii acesfuimileniu, ,,sdrbdtorilecu Dumnezeu" - Emanuel? il mai simfim pe Hristos ca fiind efectiv cu noi sau mai percepem noj-dimgn-sllune_a sirbdtoe in mijlocul acestordezmiluri rituaIr,le lice pigAne? Oare nu suntem din toate pdrflle a dehiturile radio. de emisiunile TV gi de alte surogate,,crdciuniste",iar in goana noastrddin timpul i i_cumpirdturilor de Crdciunul dev-enitcomercial,_c.gnsumist chiar gi orgiastic,nu cumva nu-L mai simlim pe Hristos ca MAntuitor? Nu cumva nu vedem din tailg $i lui-Ifuistos decAt bradul, obiceiurile dr reinviatefrenetic,porcul gi pe Moqul care pdgAne facediscount?Nu reprezintdoaretoateacestea o ctqlera-n:F.nepermisifafd de +. a {irii? Nu esteoare era Harry Potter o ire subtild a lumii, sub masca magiei ,,nevinovate"? Iati doar cAteva motive sd se treacdin rAnduiala Te Deum-ulttide Anul Nou gi citirea Molitaelor SffrntuluiVasile, rostite de ziua lui, actiuneadezmdfulgi rilqalic p al obiceiurilor pig6ne Ei-magia regpzatd, care se firi opreliqti,la toatenivelurile vietii dezlinpie I de la Criciun 9i pAndla Revelaice,da1 lionul mult agteptatde unii. Molitvele cuprind 773

Sftnti si nrariduhottrtici tlesprc etorcizarc tdtrfiduirc Si

g1_o_rg_igple_a demonului nu numai din om, ci qi din locuri qi finuturi. Cred cd Molitvele ar trebui gi c-gtrrPletate nu limitate. Daci toati _B-ipe=fi"caortodoxi Ro.mAni ar citi Molitvele SfAntuluiVasile pe l*ianuarie sau ale SfAntuluiIoan Curi de Aur, in tori rAnduite cinstirii lui, am convingereaci mulfi in dpacivor plecadin {ara aceasta pustiul gi abisul lor. M-a$ bucura si fie introdusi ci-tlrea-MolitveI fAntr,rlui Vasjle gi ale SfAntului-Ioan-Guri de.Aur gi la I Anului Bisericesc, 7 la septembrie,gi si fie la fel de trnitalf, slujba Te Deum-ului,privind rAnduiala rugiciunii in completare, deci suplimentati, qi nu in restrictii sau unor practici de secole, careau tinut -rte...Deci si fim la fel de harnici d gi pentru a addugaputere rugdciunii, in aceeagi misurd in care se striduiesc si fie harnici in in acestcontexttrebuie pusi problema Molitvelor, gi nu in contextul incidenfului de la Tanacu sau al altor preofi, caremanipuleazd, slujbele, speculAndcredinta unora, ceeace face c4 unii, voit sau nevoit sd desfiinfeze sau si limiteze liturgic Molitvele.

CUPRINS

tntilnryinare.... Riul se fol osegtede existenti impotriva existentei. Exorcizarea.

......7

15 50 . . .177 . . ..1T 1

Tilmdciri gi ristdlmiciri ale tdmiduirii bolilor gi neputinfelor. Apendic e.