Sunteți pe pagina 1din 39

COLEGIUL NAIONAL ECONOMIC THEODOR COSTESCU TURISM I ALIMENTAIE PUBLIC

POTENTIALUL TURISTIC SI VALORIFICAREA ACESTUIA N JUDETUL PRAHOVA -2013-

Coordonator

ELEV MRGEL VIOLETA ALINA

CUPRINS Cuvnt nainte Capitolul I Prezentarea general a judetului Prahova 1.1 1.2
1.3

ncadrarea n teritoriu. Limite Cile de acces Rolul factorului istoric n dezvoltarea turistic a regiunii judetului

Prahova
1.4

Prezentarea principalelor elemente ale cadrului natural Nivelul de dezvoltare economico-social

1.5

Capitolul II Analiza si valorificarea potentialului turistic natural al judetului Prahova 2.1 Potentialul turistic al reliefului 2.2 Potentialul climato-turistic 2.3 Potentialul turistic al apelor 2.4 Potentialul turistic al componentelor nvelisului biogeografic

Capitolul III Analiza si valorificarea potentialului turistic antropic al judetului Prahova 3.1 Obiective turistice religioase 3.2 Obiective turistice cultural istorice 3.3 Alte obiective turistice de natur antropic Concluzii Bibliografie

II

CUVNT NAINTE

ntr-o zi, ne-am hotrt s lsm n urm agitatia orasului si s ne amintim ct de bine este s strbatem poteci, pduri, s facem drumetii, alpinism Asa c ne-am luat rucsacurile n spate, gndurile ntr-o rsuflare si ne-am spus: Vrem s cunoastem, vrem s vedem, vrem s simtim muntele. Probabil a fost dragoste la prima vedere la prima atingere pentru c ai muntelui am rmas Ne-a fascinat faptul c pe crrile muntilor oamenii se cunosc de o vesnicie. E de ajuns s zmbesti si s saluti, discutia curge apoi de la sine, focul se ncinge repede la fel si prieteniile. Muntele ne ajut s zmbim, s uitm de griji, s nvtm s ascultm ne urc pn lng Dumnezeu ca s putem trage n piept o gur de aer curat si ne arat jos toate minuntiile! Vara, pdurea este verde vedem psri, focuri de tabr, ascultm cntecul greierilor, vedem turistii pe trasee iarna, zpada este din belsug si putem s ncercm tot ce ne trece prin minte: schi, snius, bulgri si oameni de zpad Si ncepnd cu aceasta dragoste ne-am hotrt s dm o parte si altora, s i ajutm s gseasc la munte locurile la care au visat, traseele pe care si le-ar fi dorit s i ajutm s descopere farmecul judetului Prahova. Despre turism v vom vorbi ntr-un fel aparte. Nu avem de gnd doar s l definim si s-l descriem folosind termeni economici, demografici, tehnici, sociali, naturali pentru c, ntr-o oarecare msur, l-am delimita. Ar fi ca si cum am lega un om la ochi si i-am citi statistici, date meteo sau i-am da date despre altitudini fr a-l lsa s viseze sau s le ating. O s ncercm s v descriem potentialul turistic al acestei regiuni ca pe o legtur ntre ceva anume din noi si un anumit loc: o amintire, un foc e tabr, un zmbet si o plimbare cu telecabina, rsritul soarelui si schiatul pe o prtie cu zpad alb si proaspt un zngnit de sabie si o btlie din trecut Noi o s ncercm s pictm judetul Prahova n cuvinte ( o adevrat provocare!), iar dumneavoastr v lsm s dati viat tabloului cu ajutorul imaginatiei!

III

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERAL A JUDETULUI PRAHOVA


1.1 ncadrarea n teritoriu. Limite

O ap coboar din munti pe albe prundisuri de calcar, iar numele ei, PRAHOVA, boteaz un ntreg judet. Ctitorul resedintei de judet ( municipiul Ploiesti) este marele voievod Mihai Viteazul, cel care a unificat pentru prima dat toti romnii, geniu militar al poporului nostru. Marelui voievod i-a fost ridicat o statuie, dezvelit n anul 1997, cu ocazia mplinirii a 400 de ani de la atestarea documentar a orasului. Judetul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpatilor Meridionali, avnd o suprafat de 4716 Km2 (respectiv 2 % din teritoriul rii) si forma unui dreptunghi ce include n el toate formele de relief (munti, dealuri si cmpii), ceea ce a condus la multitudinea sistemelor de exploatare a solului si subsolului, precum si o palet larg a activittilor economice. Limita nordic desparte judetul Prahova de judetul Brasov, la est aflndu-se judetul Buzu, la vest judetul Dmbovita, iar la sud judetul Ilfov si judetul Ialomita. Judetul este strbtut n lung de meridianul 26, care trece prin Ploiesti si comuna Mneciu si paralela 45, care intersecteaz localittile Filipestii de Pdure si orasul Mizil. Cele dou linii geografice se ntretaie pe raza comunei Blejoi. Dac n ceea ce priveste suprafata, judetul Prahova se claseaz n grupa judetelor mici ale trii, numrul mare de locuitori a condus la o densitate dubl fat de media pe tar, respectiv 186 de locuitori pe kilometru ptrat.
IV

Din punct de vedere al organizrii administrative, judetul Prahova are 104 unitti administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii si 12 orase) si 90 de comune. Fig. 1 Pozitia geografic a judetului Prahova n cadrul Romniei

Sursa: www.hartaprahova.ro

1.2

Cile de acces

Pentru a sosi judetul Prahova, din orice colt al trii, exist cteva posibilitti de acces pe ci directe sau ocolite, pe calea ferat sau pe magistralele rutiere, astfel: 1. Rutier: DN1(E60) Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sibiu - Cluj - Oradea; DN1A Brasov - Pasul Bratocea 1272m - Cheia - Vlenii de Munte - Ploiesti; DN71 Sinaia -(Pduchiosu) - Trgoviste; DN72 Ploiesti - Trgoviste - Gesti (DB); DN1A Ploiesti - Buftea - Bucuresti; 1B Ploiesti - Buzu; DN1D - Albesti Paleologu - Urziceni (IL); 2. Feroviar

Linia ferat -300 Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sighisoara - Cluj - Oradea - Episcopia

Bihor; Ploiesti - Trgoviste; Ploiesti - Buzu - Bacu - Suceava; Ploiesti - Urziceni - (Brila, Galati, Vaslui)

1.3

Rolul factorului istoric n dezvoltarea turistic a regiunii judetului Prahova Teritoriul Judeului Prahova a fost locuit din vremuri imemorabile, acest lucru fiind

atestat i de descoperirile arheologice din localitile Ploieti, Ciorani i Mizil. Dezvoltarea administrativ i economic a fost determinat de poziia geografic, fiind situat la intersecia drumurilor principale care fceau legtura dintre ara Romneasc, Transilvania i Moldova, ct i de bogia subsolului i de diversitatea i frumuseea reliefului. Evenimentele care au marcat istoria judeului Prahova sunt dezvoltarea comerului i prelucrarea resurselor naturale. In 1857, aici s-a dat n exploatare prima rafinrie din lume - Rafinria Mehedinianu, prin urmare Romnia devenind prima ar din lume care in 1857, a avut o producie de 275 tone de petrol, dup cum consemneaz Enciclopedia Britanic a Petrolului din 1938. Intens locuit de geto-daci, inutul Prahovei dispune de un numr important de dovezi arheologice n acest sens ( ceramic, unelte, arme, etc..). La Tinosu, Drajna de Sus, Gura Vitioarei, Coada Izvorului, au fost identificate locurile pe care cndva se ridicau puternice ceti dacice. Prezena roman, de asemenea este atestat din plin de cele trei castre puternice: Trgor, Mliesti, Drajna de Sus. Complexele de la Trgor i Budureasca, vechile ceti de la Slon i Tabla Buii atest prezena i nentrerupta continuitate de locuire pe aceste meleaguri a poporului romn n perioada secolelor II - XIII e.n. Din secolul al XVI-lea ne-au rmas dou construcii ce au nvins vitregiile timpului: mnstirea Vrbila ridicat n 1539 i bisericua de la Aluni spat n stanc, parte component a schitului construit aici de domnitorul Mircea Ciobanu. Urmtorul veac e dominat de ctitoriile domnitorului Matei Basarab: o biseric domneasc la Gherghia i alta la Ploieti, complexul arhitectural din comuna Brebu(mnstire, cas domneasc, turnul clopotni i zidul de incint). Tot din acest veac sau mai pstrat: biserica de la Lespezi-Comarnic (ctitorie cantacuzin pictat de Prvu Mutu) i
VI

cele de la Cocortii Mislii, Filipetii de Pdure i Mgureni, mnstirile de la Vlenii de Munte,Mrgineni i Sinaia, aceasta din urm cu veritabil aspect de cetate, fiind ctitorit de sptarul Mihail Cantacuzino la 1695. Din secolul al XVIII-lea dateaz o serie de monumente de arhitectur popular specifice zonei, cum ar fi: Hanul Rou de la Fget, Castelul de la Drajna de Jos, Casa Hagi Prodan i Casa Dobrescu din Ploieti, mnstirile Suzana i Cheia, biserica mic de la mnstirea Zamfira. Biserica mare de la Zamfira a fost construit n 1856 i prezint o valoare deosebit, pereii interiori fiind pictai de Nicolae Grigorescu la 19 ani. Lista vestigiilor istorice i a monumentelor de arhitectur ar putea fi continuat, pe teritoriul judeului existnd numeroase mrturii ale vieii puternice ce-a pulsat pe aceste meleaguri de-a lungul secolelor. Pe lng acestea, de-a lungul vremii s-a dezvoltat o bogat reea muzeistic, menit s cuprind i s reflecte ct mai mult preocuprile oamenilor din aceast zon, i care dein n prezent peste 125 mii piese din patrimoniul naional ( Muzeul Pele Sinaia, Muzeul Ceasul de-a lungul vremii Ploieti, Muzeul de art Ploieti, Muzeul republican al petrolului Ploieti, Muzeul memorial Nicolae Grigorescu Cmpina, Coleciile memoriale I.L.Caragiale Ploieti, B.P.Hadeu Cmpina,Nicolae Iorga Vlenii de Munte etc.).

VII

1.4

Prezentarea principalelor elemente ale cadrului natural

Relieful Vii Prahovei este ntr-o desfsurare armonioas ce coboar n trepte de la

nord la sud, trepte dispuse n form de amfiteatru cu fata spre sud si cuprinznd n proportii egale, munti (n nord, Bucegi, cu vrful Jepii de 2.195 m, Piatra Ars de 2.075 m, Omu de 2.505 m, cu elemente extrem de spectaculoase, cu genez si evolutie interesant (iar n apropiere de vrful Caraiman sunt niste stnci roase de vnturi si ploi, n form de ciuperci Babele") Baiului, Ciucas-cu nltimi ntre 1.771-1.956 m, Grbova, Grohotis, Ttaru), dealuri Subcarpatii Buzului si Prahovei (n sud, ca o succesiune de fsii nalte sau joase, aproape paralele cu marginea muntilor: zona pintenilor cu nltimi de 1.000 m, zona dealurilor subcarpatice cu nltimi ntre 800-700 m, zona colinar cu nltimi ntre 700-400 m - Dealul Mare) si cmpii (o fsie ngust, cmpia nalta, piemontan a Ploiestiului). Prtile care formeaz Masivul Bucegi sunt: Muntii Bucegi cu Vrful Omu, Muntii Leaota cu Vrful Leaota, Muntii Piatra Craiului cu Vrful Baciului, iar vrful cu altitudinea cea mai mare, avnd aspectul unei creste alctuite din calcare; Mgura Codlei-1292m n partea de est a Depresiunii Brasov. La poalele muntilor se ntind, de-a lungul Prahovei orasele: Azuga, Busteni, Sinaia. Clima Este influentat de relief si asezare, are n sud un caracter temperat-continental de silvostep, dealuri si coline, iar n nord, n munti, un caracter mai aspru, cu vnturi ce bat din nord si nord-est. Temperatura medie anual este de 20oC la altitudini mari si depseste 10oC n regiunile joase de cmpie. Cea mai clduroas lun a anului este luna iulie, iar cea mai rece lun este ianuarie. n zona Prahovei precipitatiile atmosferice cresc gradat din zona de cmpie ( 550-600 mm), la 700-900 mm n regiunea de deal, ajungnd n masivele nalte la 1200-1300 mm anual. Verile sunt rcoroase, toamna este lung si blnd, iar iarna sunt vnturi puternice. n Bucegi si Piatra Craiului se ntlneste climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2oC, iar precipitatiile sunt putine. Iarna stratul de zpad poate atinge chiar grosimea de 130cm, la fel de bine cum poate exista lips total a stratului de zpad.

VIII

Hidrografia Mai bine de din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp ct are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depsesc limitele judetului, la obrsie si la vrsare. n schimb , o fsie ngust sprijinit pe limitele de vest si sud ale judetului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; de asemenea, n partea de nord-vest, o suprafat redus este nglobat bazinului Buzului, iar n partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarsi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Sratei. Principalele ruri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajenul, Vrbilul si Cricovul Srat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afl pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvorste din Predeal si are ca afluenti rurile: Azuga, Cerbu, Izvorul Dorului si rurile mici Talea si Cmpinita. Alturi de reteaua de ruri exist n judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: n cmpie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Srcineanca, iar n zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adaug Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate n ncperile vechilor ocne de la Slnic. Flora Urmrind repartitia vegetatiei n functie de altitudine, se remarc existenta celor trei zone: zona alpin, zona pdurilor si zona de silvo-step. Pe o suprafa de aproape 300kmp, Bucegii adpostesc 1185 de plante vasculare, ceea ce reprezint o treime din numrul total din ntreaga ar. n orice masiv muntos exist o distribuire a vegetaiei n plan vertical, ntlnindu-se astfel la poalele munilor, zona forestier, iar pe culmi, zona alpin. n pduri ntlnim fagul, bradul, molidul. n etajul montan superior se ntlnesc arboretele de larice, tufriuri de smrdar (rhododendron kotschyi). Pajitile constituie vegetaia predominant n zona alpin. Se mai ntlnesc molidisuri n amestec cu zada n abruptul Bucegilor si n Ciucas si cu bradul sau fagul la latitudini mai joase. n zona subcarpatic, pdurile ocup teritorii discontinue , alternnd cu livezi sau cu culturi agricole, n componenta lor ntlnindu-se exemplare de fag n amestec cu gorunul.

IX

Fauna Privit n ansamblul judetului, fauna prezint o mare bogtie de forme, adesea cu populatii bogate de animale. Acestea constituie nu numai podoaba muntilor , dar si a dealurilor si cmpiei. Stncile abrupte ale Bucegilor sunt populate de caprele negre, n zonele nalte triesc psri precum : vulturul plesuv, vulturul cafeniu, acvila de munte, fluturasul purpuriu. Pe stncile golase ale Bucegilor si Ciucasului ntlnim covoarele cenusii de Alopia, insecte, soprle, batracieni, mierla gulerat, potrnichea de stnc, cioara alpin. In zona alpin ntlnim cocosul alpin, lupul, vulpea, ursul brun, jderul, rasul, pisica slbatic, buha, corbul, dintre roztoare amintim soarecii , veveritele, prsii. Solurile Se gsesc argiluvisoluri n zonele cu altitudine mic, soluri brune si brun acide, n zonele umede, soluri podzolice n pdurile de fag si conifere si soluri brun acide n zonele alpine.

1.5

Nivelul de dezvoltare economico-social

Judetul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alturi de judetele Arges, Clrasi, Dmbovita, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Regiunea Sud este situat n partea de sud a Romniei, avnd o suprafat de 34.453 km2 (14.45 % din suprafata Romniei), corespunztoare judetelor Arges, Clrasi, Dmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman. Situatia economic a judetului Prahova n judetul Prahova sunt operationali 15.660 agenti economici, reprezentnd circa 32% din numrul unittilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. 3,3% din totalul unittilor din Romnia. n ceea ce priveste distributia ntreprinderilor pe clase de mrime, n judetul Prahova, sunt predominante microntreprinderile (0-9 salariati), detinnd o pondere de 85,8% din numrul total al unittilor active. ntreprinderile mici si mijlocii reprezint 13,6%, iar cele mari (peste 250 de salariati) doar 0,6%.
X

Cele mai multe unitti economice din judetul Prahova activeaz n sectorul comertului cu ridicata si cu amnuntul, repararea si ntretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice (47,9%), n sectorul tranzactiilor imobiliare, nchirieri si activitti de servicii prestate n principal ntreprinderilor (14,7%) si n industria prelucrtoare (13,1%). Investitii strine Pozitionarea judetului n vecintatea municipiului Bucuresti si ponderea ridicat a personalului calificat au determinat unele companii strine s realizeze investitii n conditii avantajoase. Datorit politicii coerente de atragere a capitalului strin pe teritoriul judetului si desfsoar activitatea firme precum: UNILEVER, TIMKEN, COCA COLA, UPC, MOL, LUKOIL, OMV, LA FESTA, INTERBREWEFES BREWERY, BRITISH AMERICAN TOBACCO, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD, YAZAKI, JOHNSON CONTROLS, S.C. CALSONIC KANSEI ROMANIA S.R.L etc. De asemenea, pentru a corespunde celor mai nalte cerinte ale comertului modern si standardelor europene de comercializare si expunere, si-au consolidate prezenta marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, CARREFOUR, PRIMAVARA. Agricultura Judetul Prahova este situat ntr-o zon n care legumicultura, pomicultura, viticultura si zootehnia reprezint activitti economice importante. Obiectivul fundamental care st la baza desfsurrii activittii n agricultur l reprezint redresarea si asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, n concordant cu potentialul natural, economic si uman de care dispune judetul Prahova, n scopul asigurrii securittii alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export. Principalele culturi: cereale pentru boabe, floarea soarelui, soia boabe, cartofi, sfecla de zahr, legume, tomate, ceap, plante furajere si furaje verzi, varz si pepeni. Industria Dezvoltarea unui sector industrial dinamic si puternic capabil s fac fat cerintelor unei economii de piat constituie un punct central al planului de dezvoltare, fiind un sector economic important, creator de noi locuri de munc. Structura economic a judetului Prahova este caracterizat de dominarea industriei. Complex si diversificat, industria este
XI

BRICOSTORE,

SELGROS,

KAUFLAND,

INTERHOME

de

tip

supermarket: BILLA, INTERREX, PROFI, PENNY si de tip mall: WINMARKT si

reprezentat prin toate ramurile ei. Ponderea cea mai mare n productia industrial o detine ramura prelucrrii titeiului, urmat de cea a industriei alimentare, a buturilor si tutunului, masini si echipamente, chimic si prelucrarea cauciucului, extractiv, textile si produse textile, metalurgie, constructii metalice si produse din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii), prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier), alte produse din minerale nemetalice, celuloza, hrtie, carton si poligrafie si alte activitti industriale. Prelucrarea petrolului (benzin, motorin, pcur, uleiuri minerale, etc.) este o activitate de traditie, prima rafinrie de petrol din lume fiind pus n functiune n anul 1856 la Ploiesti O alta ramur important a industriei judetului Prahova pe locul trei din punct de vedere al productiei industriale - este cea de masini si echipamente (utilaj petrolier, minier si chimic, rulmenti grei, echipamente si piese de schimb.

Fig.2 Structura productiei industriale

Sursa: http://www.prahova.insse.ro

XII

CAPITOLUL II ANALIZA SI VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC NATURAL AL JUDETULUI PRAHOVA

Turismul Frumusetea si varietatea cadrului natural, precum si bogtia valorilor culturale prezente confer judetului Prahova un potential turistic remarcabil, care l situeaz pe un loc important n oferta turistic national si international a Romniei. Principalele zone turistice sunt: Valea Prahovei, Valea Doftanei, Valea Teleajenului, Valea Slnicului si zona Drajna Cerasu Starchiojd care fac parte din arealul montan si submontan; Valea Cricovului Srat apartinnd zonei colinare si zona Ploiesti Balta Doamnei situata n cmpia prahovean. Judetul Prahova, recunoscut ca zon cu destinatie turistic nc de la sfrsitul sec. al XIX-lea, si-a constituit o infrastructur turistic deosebit att cantitativ, ct si calitativ, n principal n ultimii ani. Reteaua turistic pus la dispozitia turistilor n judetul Prahova cuprinde 247 structuri de primire turistic, din care: 53 hoteluri, 14 moteluri, 38 vile turistice, 1 bungalou, 14 cabane, 1 camping, 2 tabere pentru elevi, 120 pensiuni turistice (86 pensiuni urbane), 3 hosteluri, 2 popasuri turistice si 1 hotel pentru tineret, care rspund bine cerintelor actuale ale turistilor. Din analiza elementelor potentialului turistic al judetului rezult existenta conditiilor favorabile dezvoltrii urmtoarelor forme de turism: a) Turism montan n arealul nordic al judetului care include Muntii Bucegi, Muntii Baiului si Muntii Ciucas, zon care ofer conditii pentru drumetii montane pe trasee variate si pentru practicarea sporturilor de iarn. b) Turism de odihn si recreere n zone care, alturi de un cadru natural pitoresc ofer un microclimat reconfortant si posibilitti de practicare a unor activitti recreative de-a lungul ntregului an. Se poate practica sub mai multe forme: turismul de sejur si agrement; turismul de sfrsit de sptmn; turismul balnear; turismul rural. Dezvoltarea turismului rural, cu precdere n zona subcarpatic si n cea
XIII

montan, a dus la nregistrarea unui numr n crestere de pensiuni rurale si ferme agroturistice. c) Turism de circulatie, sub mai multe forme: turismul de tranzit; turismul itinerant cu valente culturale; turismul tematic . d) Turism de vntoare si pescuit sportiv. Bogatul fond cinegetic prezent n zona montan a judetului, precum si cursurile de ap cu lacurile de agrement ofer conditii favorabile de practicare a acestui tip de turism. e) Turism de reuniuni, congrese, afaceri. Zona cea mai solicitat n acest sens este Valea Prahovei datorit att frumusetii peisajului montan, ct si accesibilittii si apropierii de capital, n principalele statiuni montane Sinaia si Busteni (baz turistic la standarde internationale, dotri specifice (echipamente de sonorizare si traducere, sli modulare n functie de numrul participantilor etc.).

XIV

2.1 Potentialul turistic al reliefului Relieful judetului Prahova are drept principal caracteristic varietatea si dispunerea lui n forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depsesc pe alocuri nltimea de 1800m si chiar 2000m, ocup partea nordic, alctuind treapta cea mai nalt. Dealurile cu nltimi cuprinse ntre 400 si 800-900m formeaz treapta mijlocie si ocup partea median a judetului. Cmpia , cu nltimi de 70-200m, prelungit n lungul Prahovei pn la 350-400, se dispune n partea sudic si se prezint ca un plan usor nclinat (NV-SE). ntre cel mai nalt punct vrful Omu (2505m)- si cel mai cobort - n zona de vrsare a Prahovei (70 m)- este o diferent de nivel de 243 m. Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume: muntii - 26,2%; dealurile 36,5%; cmpia - 37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt, n general, clar delimitate prin denivelri de cel putin 200m. Muntii Regiunea de munte, alctuit predominant din formatiuni cretacice, iar spre est si din formatiuni paleogene, ocup partea nordic a judetului. Ea este delimitat spre sud de o denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localittile Talea, Posada, Pietriceaua, Bertea, Schiulesti, Mneciu, Ungureni, Cerasu, Btrni, Starchiojd si domin regiunea dealurilor. n cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat n urma unor perioade ndelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, ntrerupte de faze de nltare n bloc. Dup fiecare nltare a edificiului muntos eroziunea si-a reluat activitatea ducnd la formarea unor nivele mai scunde, cel mai recent reprezentat prin trepte n lungul vilor sau la marginea muntilor. Cel mai nalt nivel de eroziune se situeaz la o nltime de 1750-1800m si a fost denumit platforma Bobu Mare. Al doilea nivel de eroziune se numeste platforma Setu si are o nltime de 14001500m, iar cel de-al treilea nivel poart denumirea de platforma Predeal si are nltimea de 1000-1200m. Masivul Bucegi, cu peisajul lui impozant si cu nltimi de 2000-2500m, este mprtit ntre judetele Prahova, Dmbovita si Brasov. Din acest masiv, judetului Prahova i revine partea lui estic, cu spectaculosul abrupt dintre Sinaia si Busteni.
XV

Prin peisajul lor alpin, prin numeroasele cabane, hoteluri, poteci marcate si instalatii de transport pe cablu ca si prin modernizarea unor sosele, Bucegii constituie prima regiune turistic din judetul Prahova. Muntii Grbova, cuprinsi ntre vile Prahovei, Azugi si Doftanei, sunt alctuiti dintro culme principal sinuoas cu directie general nord-sud. De-a lungul acesteia se nsir cele mai mari nltimi: Neamtu (1923m), Rusu (1902m), Cazacu (1753m ), Baiu Mare (1895 si 1908m), Gagu Mare (1660m). Din culmea principal se rsfir spre vest si est culmi secundare ale cror nltimi struie la 1400-1500m si la 1100-1200m, reprezentnd resturi ale vechilor platforme de eroziune - Setu si Predeal. Muntii Grohotis ocup spatiul dintre vile Doftanei si Teleajenului. Culmea lor principal, aflat n prelungirea culmii Bratocea din Masivul Ciucas, grupeaz cele mai mari nltimi: Babes (1684m), Grohotis (1767m) si Sf. Ilie(1588m). Din acest vrf se desprinde spre sud-est Culmea Nebunului, ntre vile Crasnei si Teleajenului, o nsiruire de mguri desprtite de sei, consecint a alternantei de gresii si sisturi marnoase. Spre sud-est culmea se continu pn n vrful Radila Mare (1490m), unde se bifurc mbrtisnd Obrsia Vrbilului: Culmea Trifoiu (1372 m), continuat cu Plaiul Serban Vod si Culmea Pltinetu cu vrfurile Clbucet (1394 m) si Paltinetu (1317m). Masivul Ciucas este al doilea masiv proeminent din judetul Prahova. Desi mai mic dect Bucegii, el si afirm personalitatea geografic prin nltimile lui de peste 1800m ( vrful Ciucas cu 1954m din Culmea Bratocei si vrful Gropsoare cu 1883m din Culmea Zganului ) si prin relieful su ruiniform cu o deosebit not de atractie. Muntii Ttaru se ntind la est de Telejenel si se prezint ca o culme monoton, dar nelipsit de pitoresc, cu nltimi de circa 1400m. Din ea se desprind culmi secundare, asemenea unor contraforturi. nltimile maxime se gsesc, de la nord la sud, n vrfurile Ttaru (1476m), Manail (1407m) si Vrful lui Crai (1473m si 1502m). Ca depresiuni remarcm: Depresiunea Sinaia, din lungul Prahovei, Depresiunea Tesila, dezvoltat pe Doftana, urmat de micul bazinet Valea Neagr, Depresiunea Cheia, sculptat la poalele Ciucasului si Depresiunea Slon, n cursul superior al Drajnei.

XVI

Dealurile subcarpatice Dealurile reprezint o treapt intermediar ntre munti si cmpie, constituie o unitate de relief cu trsturi aparte: culmi rotunjite, pante domoale, vi largi, cu lunci si terase bine dezvoltate, depresiuni mari si masive colinare nalte. n judetul Prahova,dealurile se desfsoar ntre nltimi de 800-900m si 300-400m. La vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de dou culmi prelungi care ncadreaz valea Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzndu-se din muntele Gurguiatu. n culmea vestic, vrfurile Mgura Mare (911m), Sultanul (849m) si Vrful Teisului (714m) sunt cele mai nalte, iar n cea estic, cel mai proeminent vrf este Gurga, de lng Breaza (743m). Partea lor nordic, cuprins ntre marginea muntilor si culoarul depresionar Mislea-Podeni ( Mgurele) este denumit si Subcarpatii interni. Dealurile Priporului mrginesc spre sud Depresiunea Drajna-Chiojdu si culmineaz n vrfurile Lazuri (770m) si Priporului (823m). Spre sud relieful scade n nltime la 500-600m si este fragmentat de Lopatna si de afluentii si, aici formndu-se Depresiunea Soimari. n regiunea Apostolache sunt culmi ceva mai nalte, dintre care mentionm: Culmea Slciei (716m), vrfurile Chiojdeanca (539m) si Bordea (580m). De asemenea trebuie mentionate Dealurile Ploiestilor care sunt formate din dealurile izolate de la Tintea si Blejoi si din Masivul Bucovelului si Masivul Istrita care are nltimi cuprinse ntre 500 si 600 m.
Cmpiile

Treapta de relief cea mai joas, cu nltime de 70-200m, ocup partea sudic a judetului Prahova. Dar nltimea ei urc n lungul Prahovei la peste 300 m, continundu-se n tinutul dealurilor cu terasa Cmpinei. Suprafata terenului este n general neted si cel mult prezint ondulri abia sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile rurilor, de cele mai multe ori cu nltimi de ctiva metri, iar pe valea Ialomitei o teras de 4-6 m. Numeroasele movile rspndite la suprafata cmpiei sunt forme de relief antropice si dateaz din timpuri istorice. Cmpiile Prahovei sunt: Cmpia nalt a Cricovului Dulce, Cmpia Ploiestilor si Cmpia Gherghitei. Etajarea celor trei trepte de relief: munti, dealuri si cmpii are importante consecinte pentru ceilalti factori ai mediului geografic din judetul Prahova.
XVII

2.2 Potentialul climato-turistic Diferenta de nivel de peste 2400 m ntre vrful Omu, cel mai nalt punct din judetul Prahova, si cel mai cobort punct din cmpie, ca si dispunerea reliefului n amfiteatru fac ca elementele climei s difere destul de mult pe vertical si de la regiune la regiune. Temperatura medie anual a aerului variaz pe teritoriul judetului ntre mai putin de -2C n regiunea celor mai mari nltimi n Bucegi si peste 10C n regiunea de cmpie, de unde rezult o amplitudine de circa 13. ntre aceste extreme, temperatura medie anual are valori intermediare, n functie de altitudinea reliefului. Astfel n muntii cu nltime mijlocie ea este de 2-4C. Trebuie mentionat ns, c pe vi temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2 fat de cele de pe culmi, consemnate mai sus. n luna ianuarie temperatura aerului din Bucegi, la vrful Omu, este mai sczut de -10, iar n muntii cu altitudine mijlocie ea urc la 5 sau la -8C. n regiunea subcarpatic, temperatura lunii ianuarie este de -3C si chiar -2C, iar n cmpie ea coboar din nou la sub -3C. n iulie temperatura aerului este de 21-22C n regiunea de cmpie, 16-20C n regiunea de deal, 12-14C n zona muntilor mijlocii si sub 8C n Masivul Bucegi. Cea mai ridicat temperatur (39,4C) s-a nregistrat la Ploiesti si Valea Clugreasc la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai sczut temperatur s-a nregistrat la vrful Omu, la 10 februarie 1929 (-38C). Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite n mod variat pe teritoriul judetului, n functie de circulatia general a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitti de precipitatii se localizeaz n regiunea de munte, unde totalizeaz 1200-1300 mm anual, iar n Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung si depsesc 1400 mm. Mai jos, n regiunea de deal, precipitatiile totalizeaz un numr de 700-900 mm anual, iar n regiunea de cmpie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii locale introduc variatie n distributia de detaliu a precipitatiilor, n sensul c mai ales masivele proeminente, pantele cu expunere vestic si nordic primesc cantitti sporite de precipitatii, n comparatie cu cele expuse spre sud si est. Cele mai abundente precipitatii se produc n luna iunie, cnd aerul umed de provenient oceanic ptrunde n tara noastr si este nsotit si de puternice procese de convectie ale cror consecinte sunt ploile torentiale. Si n acest caz, valorile cresc de la

XVIII

cmpie spre munte : Ploiesti-588 mm, Cmpina-120,6 mm, Sinaia-126,2 mm, vrful Omu173 mm. Circulatia aerului se face n mod diferit la nltime si la sol, unde relieful constituie un obstacol n calea vnturilor. Se observ diferentieri nete ntre frecventa vntului la vrful Omu - unde predomin vntul din sectorul vestic fat de vnturile din sectorul estic, iar la Ploiesti predomin vnturile de nord-est si de sud-vest. Variatia pe vertical a tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea unor tipuri de clim cu aspecte particulare si anume : clima de munte care se desfsoar n zona reliefului nalt cu altitudini de peste 10001200 m si se caracterizeaz prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6C si prin amplitudini termice sezoniere, n general reduse. clima de deal care ocup treapta intermediar a reliefului cu nltimi de 400-1000 m si se caracterizeaz prin temperaturi medii anuale de 6-9C si prin precipitatii de 600800mm anual. clima de cmpie care este localizat n partea sudic a judetului si se caracterizeaz prin temperaturi medii anuale de peste 10C si prin precipitatii de 550-600 mm.

XIX

2.3 Potentialul turistic al apelor Mai bine de din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp ct are suprafata bazinului Prahovei numai dou mici portiuni depsesc limitele judetului, la obrsie si la vrsare. n schimb, o fsie ngust sprijinit pe limitele de vest si sud ale judetului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; de asemenea n partea de nord-vest, o suprafat redus este nglobat bazinului Buzului, iar n partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarsi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Sratei. Principalele ruri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajenul, Vrbilul si Cricovul Srat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afl pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvorste din Predeal si are ca afluenti rurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si rurile mici Talea si Cmpinita . Doftana izvorste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti: Musita, Prislop, Florei, Secria, Valea Mare, Negrasul, Irmeneasa, Pltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Srat. Teleajenul are o lungime de 119 km si izvorste din Masivul Ciucas. Principalii si afluenti sunt: Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul. Cricovul Srat are o lungime de 83 km , izvorste de sub vrful Poiana Hotilor si are ca afluent rul Lopatna. Alturi de reteaua de ruri exist n judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: n cmpie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Srcineanca, iar n zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adaug Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate n ncperile vechilor ocne de la Slnic.

XX

2.4 Potentialul turistic al componentelor nvelisului biogeografic Flora si fauna n judetul Prahova Haina vegetal a judetului Prahova apartine provinciei dacice reprezentate printr-o flor central-european (pduri de stejari, pduri mixte specifice pentru zona noastr colinar). Partea de S-E a judetului apartine provinciei pontice reprezentate prin elemente de step, n special graminee corespundatoare zonei de silvostep (Biografia Romniei, 1969). Vegetatia si animalele rspndite n zona acestei comune sunt specifice dealurilor subcarpatice si cmpiei nalte. Cele dou zone de forme de relief sunt acoperite de alte dou zone vegetale si faunistice care, din cele observate, se ntreptrund. n zona Mgureni deal, n 1897 se cultivau 101,5 ha de vie, extindere mare avnd si livezile cu pomi fructiferi (dintre care 90 000 de pruni, 400 ciresi, 300 meri, 200 duzi). n zona de cmpie se cultivau cereale (ovz, secar, gru, porumb). Pduri Odinioar o parte din teritoriul comunei, n special n zona dealurilor, era acoperit de pduri seculare. nainte de 1848, pdurile apartineau diversilor proprietari - marilor proprietari si proprietarilor trnesti. Dup actul de nationalizare din 1948, toate pdurile au trecut n patrimoniul statului. n 1954, conform HCM 23115/1954, pdurile trnesti au fost date n folosint comunelor. Dup 1948, pdurile au fost trecute n raza de supraveghere a ocolului silvic Moreni. Se remarc de specialistii silvici n formatiuni geologice din substratul comunei c, n afara pietrisurilor de Cndesti apar si sisturi bituminoase. Animale Speciile de vnat n raza comunei sunt: cprioarele (numeroase n trecut, fiind protejate la vnat), iepurii, ieruncile, vulpile, sitarii. n prezent se observ o slab posibilitate de ngrijire din partea specialistilor pentru aceast mare bogtie economic ce a existat dintotdeauna. Pdurea, prin masa lemnoas, fructe, animale, aer, adpost pentru om, a adus si aduce o mare contributie. E pcat ca noi nu stim s protejm acest mare izvor de bogtie. Fauna, de la cele mai mari mamifere amintite pn la cele mai mici si variate forme, o ntlnim n zona pdurii. Pe sol, pe scoarta copacilor, n coroana lor, se gsesc nenumrate insecte vtmtoare reprezentate prin fluturi, crbusi, urechelnite, purici de plante etc.,
XXI

care rod frunzele copacilor, lstarii tineri, semintele si fructele. Prin frunzisul czut, care cu greu se transform ntr-un sol fertil, ntlnim grgrite, greieri, melci etc. Pasri Pasrile caracteristice sunt: mierlele, ciocnitoarele pestrite, cucul, porumbeii slbatici, turturelele, ciuful de pdure etc. Printre pasrile de prad ntlnim uliul, bufnita, sorecarul. Dintre reptile, soprla, gustrii. Iarna n pduri sosesc de multe ori mtsarii si scatiile, iar din cmpie cotofana. Fauna stepei (cmpiei) este mai putin bogat dect a pdurilor; de altfel, exist la zona de contact a celor dou mari unitti morfologice o zon de ntreptrundere att a florei ct si a faunei. Apele sunt destul de bogate n peste si broaste. Dup profesorul Raul Clinescu, acesta zon apartine subprovinciei carpatice a pdurilor de foioase (provincia central european). Pomi fructiferi n zona satelor se ntlnesc salcmi, duzi, pruni (altdat ntinse livezi, de unde numele de Livedea Lung), gutui cu o extindere foarte mare pe versantul sudic al Ghemeliei, visini, ciresi, zarzri, meri, peri (cu zona specifica Satul Banului). Livedea Lung a fost populat n secolele XVI-XVII de oamenii din satul disprut Bltati. Specii ierboase Speciile ierboase spontane ntlnite n lungul drumurilor, santurilor si psunilor sunt reprezentate prin: pir (agropyrum repens), plmide (cirssium arvense), troscotul (poligonum aviculare), rapita slbatic (sinapsis arvensis), laptele cucului (euphorbia cyparissias), romanita (matricaria camomilla), neghina (agrostemma githago). n lunc se adaug mohorul (setaria viridis), ptlagina (plantago lanciolata). Psunile sunt alctuite din specii ierboase putin valoroase din punct de vedere nutrific, reprezentate de laptele cucului, coada soricelului (achillea millefolium), ghizdeiul (lotus corniculatus), piusul de livad (festuca sulcata). Ca specii de cultur, tinnd seama de conditiile pedo-climatice, ce mai bine se cultiv: grul, porumbul, secara, mazrea, fasolea, sorgul, lucerna, zarzavatul. Satisfctor - floarea soarelui, trifoiul, vita-de-vie, inul, cnepa.

XXII

CAPITOLUL 3 ANALIZA SI VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC ANTROPIC 3.1 Obiective turistice religioase ntre anii 1690-1695 este construit Mnstirea Sinaia de sptarul Mihai Cantacuzino n urma unui pelerinaj la Ierusalim si n peninsula Sinai de unde si numele mnstirii si a statiunii de azi. Ansamblul mnstirii cuprinde biserica voievodal construit n stil brncovenesc, din piatr si crmid si biserica mare construit n 1846. n sirul chiliilor mnstiresti se afl paraclisul "Schimbarea la Fat" si mausoleul lui Tache Ionescu, fost prim ministru n perioada primului rzboi mondial si care a avut un rol important n unirea trilor romne. Din pictura de interior, realizat de vestitul mester zugrav Prvu Mutu la 1694 se remarc tabloul de la intrare care l reprezint pe ctitor cu familia sa. n cteva ncperi din fostele chilii este amenajat un muzeu care prezint arta decorativ religioas (piese de argintrie, broderii, testuri, mobilier de cult); arta plastic din secolele XVII - XIX (icoane de scoal brncoveneasc, rus, greceasc, remarcabile fiind cele create de Prvu Mutu); carte veche romneasc. Fig.3 Mnstirea Sinaia

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Muzeul este amenajat n fosta cas de oaspeti a mnstirii, care a adpostit 11 ani familia regal, n timpul construirii Pelesului. Este primul muzeu de art religioas din Romnia, fiind deschis n 1895.

XXIII

Fig.4 - Mnstirea Ghighiu din localitatea Brcnesti

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Fig.5 Mnstirea Cheia

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Mnstirea Cheia este situat la 61 km nord de Ploiesti, pe partea rului Teleajen, ntre praiele Tmpa si Cheita. Mnstirea poart hramul Sfntului Nicolae si a fost construit n anul 1770, fiind apoi clcat si de turci si trecnd si printr-un incendiu devastator. La reconstruire s-a folosit tot din lemn. Biserica actual a fost construit din crmid n intervalul anilor 1835-1839 i pictat n anul 1837 de Gheorghe Ttrescu.

XXIV

Fig.6 - Mnstirea Zamfira

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Mnstirea Zamfira din localitatea Lipnesti a fost zidit n anul 1857 si este pictat partial de Nicolae Grigorescu. Mnstirea de maici poarta numele Zamfira, de la sotia unui fost om de ncredere al lui Brncoveanu. n mnstire sunt expuse lucrri de art plastic si decorativ religioas, din secolul al XIX-lea (icoane) si carte veche romneasc. Fig.7 - Mnstirea Suzana

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Mnstirea Suzana din localitatea Mneciu a fost ridicat n 1740 de o credincioas din zona Scele-Brasov, pe nume Suzana Arsicu, fiind o constructie din brne. Alexandru
XXV

Vlahut scria despre mnstire : "Suzana este asezat ntr-o poian frumoas, pe o frunte de dmb, sub care se azvrl n Teleajen prul Stanca din dreapta si Epurasul din stnga". Biserica pstreaz stilul arhitecturii muntenesti, n forma de cruce, fiind compartimentat n altar, naos si pronaos. Naosul nefiind delimitat de pronaos, ce formeaz un spatiu comun. Pridvorul este nchis avnd plafonul pictat.

Fig.8 - Mnstirea Pissiota din localitatea Poienarii Burchi

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Fig.9 - Mnstirea Jercli

Sursa: www.obiective-turistice.ro

XXVI

n judetul Prahova, la cteva sute de metri de orasul Urlati, pe malul stng al Cricovului Srat, se afl Schitul Sfnta Maria Cricov, cu bisericuta lui de lemn n form de corabie si cu turla ei zvelt, avnd la baz pridvor si prisp pe latura sudic. Schitul Sfnta Maria Cricov s-a impus n rndul locasurilor de cult ortodoxe datorit bisericutei de lemn care se remarc att prin armonia desvrsit a proportiilor, ct si mai ales prin frumusetea picturii interioare de mare valoare artistic. Biserica de lemn a Schitului Cricov, emblem a artei transilvnene pe meleagurile Munteniei, si mbrtiseaz nchintorii care vin s se roage la Icoana fctoare de minuni a Maicii Domnului, adus de la Sfntul Mormnt si la Sfintele Moaste de la Bethleem, participnd si la slujbele acesteia. 3.2 Obiective turistice cultural-istorice Ploiesti:

Palatul Culturii Muzeul National al Petrolului Muzeul de Art Muzeul Ceasului Muzeul de Istorie Gradina Zoologic Bucov

Breaza:

Colectia muzeal de art popular Buteni:

Colectia memorial "Cezar Petrescu Cmpina:

Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu" Colecia memorial "B.P. Hadeu" Cheia:


Muzeul "Natura vii superioare a Teleajenului" Mnstirea Cheia Mnstirea Suzana

Sinaia:
Castelul Peles XXVII

Castelul din Valea Peles, resedint de var a regilor Romniei, a fost construit pe vremea regelui Carol I al Romniei (1866 1914) si a devenit unul dintre cele mai importante monumente ale Europei secolului XIX. Pe terenul cumprat de rege au fost construite pe lng castel: Pelisorul, Corpul de Gard, Economatul, Casa de Vntoare, Foisorul, Grajdurile, Uzina Electric si Vila Sipot. Pn la terminarea castelului (1883), Regele Carol I si Regina Elisabeta au locuit la casa de vntoare, terminat naintea castelului. Datorit uzinei electrice proprie, Pelesul a fost primul castel electrificat din Europa. Prin amenajrile de dup 1900, resedinta a fost supranltat cu un etaj, de asemenea si turnul principal. n forma sa final, cldirea cu o suprafat de 3200 mp, are de 160 de camere si peste 30 de bi. n cele 160 de ncperi ale sale castelul a adpostit una dintre cele mai importante colectii de tablouri din Europa si o bogat colectie de arme, cu peste 4000 de piese europene si orientale, din secolele XIV-XVII.
Castelul Pelisor

Castelul Pelisor a fost construit ntre anii 1889 si 1903, de regele Carol I i era destinat viitorului rege Ferdinand si Reginei Maria. Pn la finisarea Pelisorului, tinerii au locuit la Foisor. Pelisor are doar 99 de ncperi, fat de Castelul Peles cu 160 de ncperi. ntreaga cas a fost decorat pentru a fi o resedint prezidential si poart amprenta unei personalitti puternice: regina Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat dup planurile si desenele reginei cu mobil sculptat n lemn de tei aurit. Tot dup planurile reginei a fost decorat si biroul ei, iar peretii Camerei de aur sunt decorati cu frunze de ciulini, motiv drag reginei ntruct era emblema Scotiei, locul natal al ei. Aici au crescut si copii lor: Carol, viitorul rege, Marioara, regina Iugoslaviei, Elisabeta, regina Greciei si Printul Nicolae.

Mnstirea Sinaia Cazinoul

Slnic:

Salina Muntele de Sare - grota i Lacul Miresei Muzeul de Arta Muzeul srii

Vlenii de Munte:

Colecia memorial "Nicolae Iorga"


XXVIII

3.3 Alte obiective turistice de natur antropic

Slnic Prahova Statiunea balneoclimaterica Slnic Prahova este situat la 400 m altitudine. Este nconjurat de dealuri cu pduri de stejar si livezi de pomi fructiferi. Slnicul este n primul rnd cunoscut ca loc al unor importante exploatri de sare, mina de aici fiind una din cele mai mari din Europa. n statiune se gsesc numeroase izvoare de ape cloruro-sodice. Unele dintre ele au format n gropile vechilor saline lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Rosie), folosite pentru tratament balnear, dar si ca stranduri. Statiunea beneficiaz de un climat de dealuri si coline, cu veri plcute, temperatura medie a lunii iulie: 19oC si ierni relativ blnde, n ianuarie media temperaturii este de -3,5C. n localitate se poate vizita Muntele Srii si Salina Unirea unde sunt sculptate n sare busturile lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu si statuia lui Mihai Viteazul.

Pdurea Glodeasa Rezervatie forestier care conserv un codru secular de fag cu rsinoase, n special de brad, iar copacii au nltimi si diametre impresionante.

Arinisul de la Sinaia Rezervatie forestier reprezentat de o mic, dar interesant pdure de foioase.

XXIX

CONCLUZII n urma realizrii lucrrii Potenialul turistic si valorificarea acestuia n Valea Prahovei, am dori s concluzionm cu cteva idei cu privire la aceast zon turistic, idei pe care le considerm a fi esentiale si pe care le om prezenta n continuare. n primul rnd, am ajuns la concluzia c zona Valea Prahovei reprezint un important centru turistic, fiind una dintre cele mai cutate destinaii turistice din ara noastr. Acest fapt se datoreaz n primul rnd resurselor naturale i antropice, dar i accesibilitii zonei. Pe Valea Prahovei ntlnim staiuni ce funcioneaz n tot timpul anului, ceea ce sporete rolul turismului n economie. Dei potenialul turistic, natural i antropic, al zonei este extrem de valoros, n foarte puine locuri este exploatat la maximum. Putem afirma c Valea Prahovei poate fi considerat o nestemat a turismului romnesc deoarece concentreaz pe o arie relativ restrns att destinatii turistice de vis, perfecte pentru sporturile de iarn, ct si multe oportunitti de relaxare si revigorare, cu mult aer proaspt ntr-o natur minunat pe timpul verii. Pe lng peisajele magnifice, Valea Prahovei pune la dispozitia celor ce vin aici si o ofert cultural deosebit de vast. Pentru o ntoarcere n timp, n fastul si eleganta regal, o vizit la Castelul Peles este o experient de neuitat. De asemenea, ca simbol al perioadei interbelice, n centrul statiunii Sinaia, n parcul Dimitrie Ghica, se nalt Cazinoul - cldirea care n perioada interbelic decidea destinele multor oameni cu stare atrasi de frumusetile de pe Valea Prahovei. De fapt sunt multe lucruri care ne vor surprinde vizitnd statiunile de pe Valea Prahovei. De la mretia si frumusetea muntilor Bucegi, ineditul si misterul formatiunilor megalitice ( Babele, Sfinxul ), amintirea eroilor neamului ( crucea de pe Caraiman ) s-a cuibrit ntr-un loc foarte inedit ( mnstirea din Pestera si spiritul crestin care

Ialomitei ), pn la sentimentul unic pe care l vom avea urcnd pe numeroasele poteci de munte sau cobornd dintre nori cu telecabina sau cu parapanta ( n cazul iubitorilor de adrenalin). Desigur, pot face acest lucru cei care se vor plictisi de a skia n fiecare zi pe numeroasele prtii de pe Valea Prahovei. Negresit, putem spune c descoperirile sunt o plcere, iar Valea Prahovei reprezint ea nssi descoperirea naturii si a frumusetii. n plus, n urma realizrii analizei Swot a potenialului turistic din Valea Prahovei, am constatat c turismul din Valea Prahovei este un sector al economiei n curs de dezvoltare.
XXX

Asa cum am mai spus, aceast zon dispune de un numr impresionant de resurse turistice, naturale i antropice, care din pcate nu sunt valorificate la valoarea lor real. De asemenea, am mai observat c exist o ntreag serie de proiecte concepute pentru mbuntirea imaginii zonei. Unitile de agrement i instalaiile de transport pe cablu au fost reamenajate sau sunt n curs de reamenajare, totodat existnd i proiecte pentru realizarea unora noi. n ceea ce privete numrul de turiti sosii n unitile de cazare n raport cu capacitatea de primire, putem spune c exist o neconcordan, numrul turitilor fiind mai mic dect oferta de cazare. Putem spune c prin investiiile fcute i proiectele derulate autoritile ncearc s combat acest fenomen, miznd pe atragerea turitilor ntr-un numr foarte mare n viitorul apropiat. Datele obtinute ne arat c numrul nnoptrilor n structurile de primire din Valea Prahovei este relativ redus, fapt ce determin i scderea duratei sejurului. Din acest motiv, se are n vedere ieftinirea ofertelor turistice i totodat prelungirea duratei sejururilor. n ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizeaz dezvoltarea agroturismului i turismului montan i cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistic, dar i pentru dezvoltarea economic. Ca o concluzie general, am putea spune c turismul din Valea Prahovei s-a dezvoltat n perioada 2001-2004, au fost relansate anumite zone i s-au demarat programe pentru o dezvoltare durabil a zonei.

XXXI

BIBLIOGRAFIE

Negut Silviu (coordonator), Geografie economic mondial, Ed. Meteor Press, Bucuresti, 2008 Nistoreanu Puiu, Economia turismului teorie si practic, Ed. ASE, Bucuresti, 2005 Stnciulescu Gabriela (coordonator), Strategii si politici regionale de dezvoltare durabil a spatiului dunrean, Ed. ASE, Bucuresti, 2004 Stnciulescu Gabriela (coordonator), Tehnica operatiunilor de turism. Studii de caz, probleme si ntrebri de examen (pentru examenul de licent), Ed. CH BECK, Bucuresti, 1999

www.e-tur.ro www.accenttravel.ro www.turism.ro

www.descoper.ro

www.travelguide-romania.ro

www.prahova.insse.ro www.welcometoromania.ro http://hartprahova.ro www.cjph.ro www.hiturism.ro www.adrmuntenia.ro www.pensiunivaleaprahovei.ro/istoric-valea-prahovei

www.infotravelromania.ro/prahova.html

XXXII

XXXIII

Figura 1 Castelul Pelisor

XXXIV

Figura 2 Mnstirea Crasna

Figura 3 Masivul Caraiman

Figura 4 Castelul Sinaia


XXXV

Figura 5 Centrul orasului Brasov

Figura 5 Biserica Neagr


XXXVI

Figura 6 Valea Prahovei n Sinaia

Figura 7 Busteni
XXXVII

Figura 8 Babele Mari

XXXVIII

Figura 9 Cetatea Rasnov

Figura 10 - Telegondola din Sinaia


Sursa imaginilor : www.valeaprahovei.net

XXXIX