Sunteți pe pagina 1din 56

" -.

J
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Revista Sociologice a Institutului Social Romn
Director: D. GUSTI
Anul J. Nr. 3. Martie 1936.
CUPRINSUL:
D. Gusti: n cu un concurs universitar. Documente
propuneri pentru modificarea legii regulamentului. C. :
Cntec la de Traian Herseni: pedagogice
ale sociologiei copilului. Raul Pescuitul la
C R O NI C !:
Tudor Vianu: Europei. Mihai Pop : Un plan de cercetare

DOCUMENTE:
Ion Conea: rumni n Clopotiva. H. H. Stahl : Cum
Bacioc, din o cum nu se
alta. Lena Constante : Varvara din Florea Florescu :
Un apocalips Cuvnt de pentru Patriarhului
Avraam.
RE CE N ZI!:
H. H. Stahl: Monografia comunei Aninoasa. Octavian Biserici
vechi de lemn din Ardeal ; Biblioteca a
.. Astra" i Cultural. Traian Herseni: Descartes n
Raul Analele Dobrogii ; Archivele Olteniei.
INS E M N R !.
Coperta vignetele de LENA CONSTANTE.
Apare lunar. Exemplarul: 15 lei. Abonamentul anual pentru
particulari 150 lei, 1000 lei pentru
: Institutul Social Romn,
6, etaj III. (Palatul Academiei de Inalte Studii Comer-
ciale Industriale),
D-nii autori editori sunt despre care
doresc tn exemplare, pe adresa
digitalizat de nifrtachi

SOCOLOC.E
Director: D. GUSTI
Anul I. No. 3 Martie 1936
., .,
CONSIDERATII IN LEGATURA CU
'
UN CONCURS UNIVERSITAR
- DOCUMENTE PROPUNERI PENTRU MODIFICAREA
LEGII REGULAMENTULUI -
1
Concursul pentru catedra de sociologie a din Cluj, din luna
Februarie a. c., la care am participat ca membru n comisia examinatoare, n
calitate de profesor de specialitate, delegat de Universitatea din a
dat unor incidente destul de grave, cu n public,
nu mai poate fi trecut cu vederea de nimeni dintre cei cari se
de soarta superior. simt dator, din pricina aceasta, nsemnez
pe scurt neajunsurile Legii Regulamentului universitar, n ele vor fi
modificate, astfel ca pe viitor nu se mai repeta lucruri de natura celor
ntmplate la Cluj. Pentru aceasta nu ne ntemeiem pe teoretice, ci
tragem din ntr'un caz concret.
Problema corpului universitar este dintre cele mai importante,
oricum s'ar organiza Universitatea orict de bine ar fi
ea va fi cum o fac profesorii ei. Pe de parte, Universitatea, prin
pe care o a de aproape att
cultura ct de stat. De aceea Legea trebue garanteze alegerea si-
a celor mai capabili dintre pentru posturile acestea de
vedem acum care sunt Legei pentru Organizarea uni-
versitar din 1932 ale Regulamentului General de aplicare din 1933, care sunt
neajunsurile lor ?
Se Art. 21 22 din Lege Art. 50 53 din Regulament,
mijloace pentru recrutarea profesorilor universitari : chemarea concursul.
In "Consiliul va desemna un suplinitor, de din per-
sonalul didactic al Art. 21 din Lege), precizndu-se prin Re-
gulament "suplinitorii vor fi de dintre profesorii titulari ori
profesorii dela catedre identice sau nrudite, sau dintre onori-
fici sau n precum dintre definitivi dela facul-
tate. Ei nu pot suplini mai mult de o nici mai mult de doi ani
(Art. 50).
Chestiunea suplinirii este mult mai dect se crede, mai ales n
cazurile n care nu se pot aplica strict regulamentare. Suplini rea aduce
anumite avantagii, cari primejduesc n chip serios obiectivitatea bunul mers al
concursului de mai trziu. E ceeace s'a ntmplat la Cluj. In loc se
suplinitor la catedra de sociologie un profesor universitar sau un defi-
2
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
nitiv, a fost numit d-1 care este docent, dar nu nici un post n
Universitate, fiind n realitate profesor la din Cluj. Ce e mai
ciudat, d-sa a suplinit cinci ani catedra, deci trei ani mai mult dect permite
Regulamentul. In chipul acesta d-1 s'a bucurat de o favoare pe care
nici unul dintre n'a avut-o. In cinci ani de zile se
turi cu profesorii cu profesori cari apar ca membri n co-
misie cu cari se dau probele la curs seminar, se deprinde publicul
cu un anumit gen de a face cursul de a face n se de
n voie pentru concurs. Oricare dintre ar fi suplinit
catedra cinci ani de zile, s'ar fi bucurat de simpatie din partea anumitor
profesori, cad pun prietenia mai presus de interesul mai ales din
partea cari primejduite n curs. nimic nu e mai
grav dect sentimentelor a criteriilor subiective ntr'o asemenea
chestiune. de ce Legea ar trebui n chip categoric ca supliniforul
unei catedre se prezinte la concurs, cu alte cuvinte nu drept la supli-
nire dect profesorii titulari sau aceia dintre cari nu
concureze la acea In nici un caz nu se pentru prestigiul
numirea unui suplinitor n de cadrele
Chemarea ne mai aici. Au dreptul la chemare numai pro-
fesorii de specialitate, dela alte sau cei cu specialitatea con-
definitivi. Nici unul dintre dela Cluj- n'a avut dreptul la che-
mare. In orice caz Legea ar trebui speciale pentru chemare,
anume se limiteze numai la profesorii definitivi de
specialitate: altfel, actuala Lege, poate fi chemat foarte bine un profesor de
la o de Istoria Romnilor sau unul de Geografie la Sociologie.
Mijlocul cel mai de sigur, cel mai drept pentru recrutarea corpu-
lui profesoral universitar concursul. acesta ar decurge n
normale ar fi bine legiferat, socotim ar asigura o a profe-
sorilor. Legea Regulamentul n vigoare nu suficiente. Vom
pe rnd aceste neajunsuri.
In de termene, cari sunt foarte bine legiferate, ntruct nu
nimic la bunul plac al cuiva, cea mai n ordinea
este constituirea comisiei. Art. 23 din Lege prevede ntre altele: "Comisia se compune
din 7 membri; 4 profesori titulari, de Consiliul unde e
catedrei cte un profesor titular delegat de fiecare din celelalte
unde se catedra vor desemna cu membrii
n comisie cte doi iar celelalte vor desemna pe
membrii n comisie cte un supleant". Regulamentul ,
"Att membrii ct vor fi dintre profesorii titulari dela cate-
drele similare cu catedra sau, n dela catedrele ct mai nrudite cu ea"
(Art. 54). nici Legea, nici Regulamentul nu vreo in cazul
se in comisie profesori mai ca specialitate. De aceea Regu-
lamentul ar trebui exact nrudite, n ordine de
cu dreptul de a se anula concursul n caz de eludare, Dar Legea este mai im-
n prevederi : Comisia "nu poate ncepe dect numai
cu majoritatea a membrilor ce o Comisiunea, ce a ince-
put cu din membrii dela ncepere. unele din
nu in termen de o Comisia poate lucra
cu membri" (Art. 23). In chipul acesta comisia s'ar putea constitui foarte
bine iar constituire ar putea lucra numai cu doi membri. Inten-
tia legiuitorului a fost dintre cele mai bune, orice ncercare de
amnare a examenului bunul plac al membrilor unei comisii, dar in. schimb
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
3
nu mai nici o obiectivitate examenului. Mai ales lipsa este
de-a-dreptul La probele didactice orice profesor universitar poate
judece valoarea candidatului, dar la probele faptul devine aproape
imposibil, Fiecare este att de nct nu poate fi
dect de cei cari se exclusiv ei. Nici chiar nu pot fi
n ntregime de cei cari nu n specialitate,
fiecare profesor tinde judece pe candidat criteriile
proprii, de profesorul de psihologie pe un candidat la catedra de socio-
logie, nu ce a acesta n sociologie, ci ce i se pare
nu sau nu din psihologie De aceea Legea ar trebui nu
constituirea comisiei nici continuarea ei dect
cel doi profesori de specialitatea catedrei. In schimb lipsa acestora fie
aspru Poate n'ar fi ca nota fie la
anumite probe (cele Legea ar trebui apoi pentru cofttinu-
area majoritatea comisiei. Din moment ce, cu sunt
11 profesori pentru un examen de fie prin
severe cel 5 se prezinte lucreze efectiv.
Un alt punct important n cu comisia este Legea pre-
vede: "Comisia este de cel mai vechi dintre profesorii titulari dela Fa-
cultatea unde este catedra (Art. 23). legiuitorului este de
dela nceput orice cu privire la
numai are alte mai fiind
dintre cei mai vechi din localitate, de acolo de unde se numirea unui
specialist, n chip firesc nu este de specialitate. Astfel comisiei pot fi
conduse cu totul arbitrar, mpotriva intereselor specifice catedre. La Cluj
de a fost numit pentru catedra de sociologie d-1 Marin
profesor de istoria filosofiei. D-sa cu toate pe cari probabil le-a
dat, n'a pus nici o ntrebare de sociologie nici la n'a dea as
cultare specialistului din comisie, ca se salveze cel pe calea acllasta in-
teresele D-sa s'a interesat cu totu[ de alte chestiuni: atitudinea poli-
filosofice, vrsta rudeniile lor, atitudinea
a opiniei publice etc. A fost cu alte cuvinte un exponent al masselor,
nu un reprezentant al ramurei particulare de despre care a fost vorba, Iar
atunci cnd a riscat singura ntrebare de specialitate, examinatorul a
cut-o n spirit deadreptul antisociologic, cernd unui
didat, pentru constatarea de furt de lemne din statului, ceea ce ar
"compromite n ar dovedi la o
de stnga", De aceea Legea ar trebui desemneze ca
pe cel mai vechi dintre profesorii de specialitate, Acesta nu dect
dreptul de a conduce examenul de a prezenta la actele la Decanat.
Ce e mai grav, legea nu prevede precis nct
acestuia anumite pe cari le poate impotriva unor
chiar mpotriva comisiei nici nu prevede vreo pentru un
abuziv, care din sau din rea prevederile legale
regulamentare. Legea prevede dreptul Senatului de a anula un examen pentru
vicii grave de Indeplinirea formelor e chemat o respecte mai ales
De aceea acesta poate proceda n fel nct anulabil
un examen, mpotriva ntregei comisii, numai n'a
protejatul, sau unei comisii qin vanitate
sau Cele ntmplate la Cluj sunt n aceasta deosebit
de instructive. care n'a punctul de vedere
comisiei, a refuzat la un m.oment dat mai ndatoririle. Din pricina
aceasta majoritatea comisiei a. cerut demiterea lui. .n'a vrut
4
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
nici demisioneze, nici lucreze mai departe. Astfel d-sa a refuzat
ultimul proces verbal pe motiv nu e de acord cu comisiei.
n asemenea trebuia dar numai cu opinie
Cnd i s'a acest lucru, a declarat va a doua zi.
au fost ncheiate astfel n sa, dar regulamentare.
Pentru ca fie salvate, comisia a trebuit consemneze toate acestea
n procesele verbale. A doua zi n loc cum luase
angajamentul, a convocat comisia, cu eliminarea tocmai a specialistului, care nu
a fost sub nici o interpretnd legea (vezi memo-
riul Senatul Universitar), a lucrat numai cu doi membri din comisie,
de cinci, a scos cu totul alt rezultat. Cum vom vedea
a regulat prevederile regulamentare, nici o le-
De aceea socotim cea mai modificare ce trebue Legii,
este ca care n mod abuziv Regulamentului, fie
judecat de o comisie de fi pedepsit foarte aspru. trebue
n chip egal pe membrii comisiei, cu toate ei au mult mai
de a Regulamentul. In orice caz, este inadmisibil ca cei
asigure stricta aplicare a legii, profite de acesteia proce-
deze sistematic mpotriva ei.
Concursul propriu zis din probe: a) Un raport
de un membru delegat de comisie pentru verificarea titlurilor, activi-
candidat. Acest raport, ntruct e de intreaga comisie, poate
dela concurs pe unii b) O de titluri care con-
in expunerea de candid:1t, n public, a titlurilor sale per-
sonale. c) Un colocviu public asupra de specialitate ale candidatului,
precum a chestiuni nrudite cu specialitatea. d) publice de
cte o 24 ore de asupra cte unui subiect tras la n
. fiecare se va un colocviu . n
cu subiectul tratat. e) probe practice de seminar.
Aici iar cteva neajunsuri cari trebuesc la o legi-
ferare. Raportul de de un specialist din comisie, deci n stare
aprecieze n actuala Lege e aproape inutil. nu i se
alt rost dect pe unul sau mai dela concurs,
ea greu de realizat, se cere raportului de ntreaga
comisie (n loc de majoritate), ceea ce practic e aproape imposibil se ntmple.
Cei cari n concurs complet de (bune sau rele) ale rapor-
tului. In schimb se cere o de titluri chiar de candi-
oral, despre propria lor activitate, care se n calculul mediei
care de soarta catedrei. cum o expunere deci perfect contro-
de un profesor de specialitate, membru n comisie, nu are nici o n-
iar expunerea de controlat, chiar a candidatului, care
normal numai asupra laturei bune a sale, este proba cea mai
Pentru expunerea titlurilor a se unui candidat o
nct sunt mai n genere cei cu pe cari le pot
de cei cu multe, cari trebne le arate numai n linii ge-
nerale. De sigur, comisia poate aprecia dar nu n cea mai
se mai mult expunerea dect propriu zise. In Raportul
pe care l n noi socotim, de pe d-1 Marica superior
la d-lui la expunere cel din a ia su-
expus mai ngrijit activitatea. De aceea socotim ar fi
bine se proba expunerea de candidat a titlurilor
se noteze activitatea Raport, ntocmit obligator numai de
specialist adoptat de majoritatea comisiei. Acest Raport se publfce apoi in
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
5
Monitorul Oficial, pentru o mai ma.re Notele dela date de co
misie in urma raportului, fie eliminatorii la califi-
carea cum sunt n actuala lege cele dela expunerea
Concursul mai are alte desavantagii. Numai probe din cele cari se
sunt pe cnd celelalte patru sunt didactice. Legea pre-
n Art. 2. "sunt de universitar
teoretic aplicat, precum de pentru progresul
rea culturii". Un profesor universitar trebue fie deci n timp un
om de sarcina lui nefiind numai predea primite dela
ca n secundar, ci. creeze noi prin
personale. E drept deci ca ntr'un concurs se seama de
si de cele pedagogice. De aceea Legea ar trebui note, una
la probele alta la probele didactice, media rezulta-
tul. Altfel orice profesor cu chiar lipsit complet de valoare
poate la o medie nu unuia care are
Recrutarea profesorilor universitari se face astfel
cu totul cari nu vor ridica cu nimic prestigiul culturii
al
Lege toate probele depuse de sunt publice. legiuito-
rului a fost foarte Fiind vorba de examene de mare interes accesul
publicului ar putea asigura printr'un control moral, o mai mare obiectivitate din
partea comisiei. Dar aceasta, practic, are desavantagii att de mari, nct
va trebui Publicul, lipsit de o de specialitate,
are n chip normal alte criterii de dect comisia. Intervin astfel consi-
politice, regionale, locale, de prietenie, de rudenie chiar in-
teresele personale ale unora dintre cei cari Faptul e cu att mai primejdios
cnd publicul, cum s'a ntmplat la Cluj, nu se asiste, ci
se substitue prin juriului legal. cari nu sunt din
localitate nu pot invite prietenii la concurs sunt, se mai ne-
Publicul nu are nici o de aceea nu numai nu dar
nici nu vrea judece obiectiv. La Cluj cei mai dintre cei cari se interesau
de examenul de sociologie, nici nu asistau la ca o opinie
prin ci veneau qumai la candidatul preferat, la care manifestau prin
aplauze, destul de curioase pentru locul n care se petre-
ceau. Ce e mai grav, acestea de cari se poate presupune
puse anume la cale, pot antrena pe unii din membrii comisiei le
. pot tulbura judecata rece. Am la Cluj pe unii din colegi att de
de aceste nct au nceput judece simpatia pe care
le-o cei din notele ca nu "opinia
Se n acestea concursul nu mai are nici un rost, el se
n alegere n care criteriile sunt complet eliminate. Legea va
trebui cel orice manifestare de aprobare sau desaprobare din partea
publicului asistent ; iar fie cu respectarea acestei
O chestiune este aprecierea probelor de juriu. Legea
prevede: "Fiecare este de juriu prin note dela 0-20" (Art. 24), iar
Regulamentul "Fiecare membru al juriului are dreptul nota sa,
care comisia apoi face media care se va consemna
in procesul verbal al juriului, ca a probei. terminarea
serii de probe, vor fi comunicate cari nu
au la proba titluri sau la colocviu nota medie 16, nu pot fi ad-
la celelalte probe. La probelor, comisiunii face un tablou
cu media de fiecare candidat la diferitele probe ntr'un proces-verbal
de incheere, de membrii cari au luat parte n comisie, se
6
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
rezultatul concursului. Cnd unii din vor medii egale, nota dela
litera b, va avea la (Art. 58).
Se deci trei pentru darea notelor: 1. notele preliminare, date
de fiecare examinator, 2. deliberarea 3. efectuarea mediei care se
ntr'un proces-verbal. Regulamentul nu e suficient de Trebue se
precis ce a delibera. In cazul dela Cluj, am interpretat delibe-
rarea, cum se poate vedea din Memoriul de mai jos, in sensul se pot schimba
notele preliminare, sau cererea a comisiei. Un jurist de
profesie, d-1 avocat Mihail Mora, Regulamentul in fel, ntr'un
articol: "Legalitate dreptate", in ziarul Universul (14 Martie 1936). D-sa nu
admite schimbarea notelor ce au fost consemnate in procesele-verbale, ceea
ce credem se dela sine, dar ntr'un sens care admite
schimbarea la consemnare. D-sa scrie: "Se presupune profesorii
universitari cari compun aceste comisii, toate notele ce pun
in orice caz, au timp asupra lor nainte de a fi consemnate n procesele
verbale comunicate devenite publice", La Cluj s'au comunicat n chip
abuziv notele inainte de a fi consemnate in procesele verbale, ceea ce n'ar fi trebuit
se ntmple, s'ar fi respectat intocmai Regulamentul. Confuzia a fost pro-
deci de care n'a respectat nici de prevederile legale.
Pe de parte, doi din membrii comisiei au interpretat Regulamentul, numai pen-
tru ultima n sensul "a delibera" nu a schimba notele, ci numai
a le justifica. Cele ntmplate la Cluj dovedesc cu necesitatea
notelor n decursul altfel se unui singur membru,
cel care nota la falsifice complet cum se
poate vedea din Memoriul de mai jos. Regulamentul va trebui precizeze acest
lucru nu mai dea nici unei controverse, Comisia schimba
prin deliberare notele, personale ca se asigure o mai mare obiectivitate,
dreptul, pe care nu-l cere nimeni, de a se mai schimba ceva ce proce-
sele verbale au fost ncheiate La Cluj, voind scape de
ori ce accepte legalitatea, a declarat la un moment dat, spre
surprinderea comisiei, nu mai nota pe care o ci o" direct
in media In felul acesta comisia singur
cum voia. Regulamentul mai prevede ca notele fie comunicate
nu publicului. la Cluj a socotit poate le comunice, de
pe coridor, primind fie aplaudat cnd rezultatul era cel
dorit de ei. Ar trebui se reglementeze procedura aceasta. In nu
vedem nevoia notelor dela O la 20, cnd numai 4 sunt de trecere.
se ca printr'o foarte de un membru se
notele mari la profesori. La Cluj d-1 Marin a dat
nota 6, pe care a schimbat-o in urma unui candidat care a
trei 20 un 18. Ar fi mai simplu se dea numai cinci sau note, din cari
majoritatea fie de trecere. Tot va trebui se reglementeze, in cazul
nu se va admite schimbarea n decursul felul in care se
dea notele, pentru ca fiecare profesor din comisie le dea cu nu
pe rnd. Altfel cel care nota la poate calculeze nota, ca
pe cel protejat de el. tot timpul calculat notele prevalndu-se
de un drept, inexistent in Regulament, care ar da nota la
.
Ultima pe care ar trebui o Regulamentul, este ince-
tarea a ncheerea
fie obligat predea imediat dosarul Decanatului in membrilor comisiei.
Altfel se ajunge la abuzuri ca cel dela Cluj, unde a convocat, mpo-
triva Legii, comisia, ncheerea a declarat cu doi din cinci
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
7
membri ai ei, un nou rezultat. convocare, plecarea mea
mie nici "pro forma", insemna implicit eliminarea mea din co-
misiune, printr'o a comisiei. E drept nici Regulamentul
actual nu permite acest lucru, mai ales ncheerea dintr'o
totalizare nct nu putem de unde s'au scos notele pentru o medie
n favoarea unui candidat clasificat de comisie, cu o zi nainte, cu note
inferioare. Chestiunea va de sigur Senatul Universitar din Cluj, dar din
nou credem este nevoie de severe mpotriva
a Legii a Regulamentului.
Legea Regulamentul mai cuprind alte asupra nu mai
Mai amintim numai Art. 25 din lege, care dosarul concurs
trebue la Senatul Universitar pentru verificarea formelor. Senatul po<i te
anula pentru vicii grave de examenul. este absolut Ce e
de e faptul Senatul se compune din profesorii din lo-
calitate cari au parte din comisie. Astfel devin n propria
lor legea ar trebui oblige intreaga comisie asiste la
Senatului, dar numai pentru la nu la
drept de vot. In caz rectorul a parte din comisie, prezideze pro-
rectorul. S'ar garanta mai mult obiectivitatea.
cele cteva pe care le socotim necesare n cu con-
cursul de sociologie dela Cluj. Pentru a cititorilor,
memoriul naintat cu d-nii colegi Vl. Ghidionescu 1. Senatu-
lui Universitar din Cluj raportul despre titlurile candidat, pe
care l-am intocmit cu obiectivitatea nu ne ferim supunem celor

Ne mai cu titlu de curiozitate, faptul, temperamentul
al unui ocazional lipsa de scrupulozitate atitudine
au tocmai pe cei cari "legalitatea"
"dreptatea", In lunga mea concursului dela Cluj
este dintre cele mai penibile triste. Legei Regulamentului, care
se impun cu necesitate din acest studiu, vor asigura concursurilor viitoare
acea alegerei de mare a cei
mai pentru o
D. GUSTI
II
MEMORIU PRIVITOR LA COMISIUNII PENTRU
CONCURSUL LA CATEDRA DE SOCIOLOGIE A DE
FILOSOFIE LITERE DIN CLUJ, ADRESAT SENATULUI UNIVER-
SITAR AL .,REGELE FERDINAND 1", DIN CLUJ.
Domnilor Colegi,
membri in Comisiunea pentru concursul la catedra de Sociologie
a din Cluj, ne datori punctul nostru de vedere,
cu prilejul in Senatul Universitar a pe care le-am indeplinit,
ca la att dreptatea unui candidat, ct prestigiul
mntului superior demnitatea autonomiei universitare.
la care ne referim au decurs normal n ziua de 26 Fevruarie
a. c. La doi dintre cari au notele cele mai
mari, d-nii Traian Herseni Constantin aveau medie, nct
urma soarta catedrei, ultima (o de seminar). In caz
notele erau egale, catedra ar fi revenit, conform legii, d-lui Traian Herseni, care
8
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
a la proba titluri nota 19,60, de nota 18 a d-lui C. Sude
In a Comisiunii s'au petrecut cteva incidente pe cari
trebue le punem n lor
In timp ce Comisiunea delibera asupra rezultatelor, ei, d-1 Marin
cu totul abuziv mpotriva Regulamentului, cu toate a fost
atent asupra actului anarhic de profesori examinatori, a comunicat
cari pe un rezultat pe care nu l-a acceptat dect d-sa,
prin care declara ales pe d-1 C. ca agregat la catedra de sociologie. D-1
rectorul membru in Comisiune d-1
decanul de Filosofie Litere, chemat arbitru, au desavuat fapta d-lui
Marin ca profesori examinatori, nct Comisiunea con-
tinuat pentru stabilirea rezultatului definitiv. E de nu ne
puteam de atitudine prin care se creia o confu-
zie in opinia mpotriva Comisiunii, care n realitate proceda
conform Regulamentului. Ca rezultat al ca expresie a Co-
misiunii, a fost clasat ntiul d-1 Traian Herseni, rezultat pe care domnul
dinte al Comisiunii s'a oferit comunice ceea ce a aducnd
la pentru a doua un alt rezultat, recu-
noscnd deci implicit ilegalitatea primului rezultat, comunicat
tot de d-sa. La ncheierea proceselor-verbale cuvenite, dl Marin
a opinie interpretnd Regulamentul cum i-ar fi convenit d-sale,
nu se pot schimba notele in decursul deci, rezultatul provizoriu al
notelor preliminarii, pe care l-a comunicat ntiu, ar fi cel valabil. Majoritatea Co-
misiunii a procesele-verbale nicio deci 1-a declarat pe
d-1 Traian Herseni. Unul dintre membrii Comisiei a revenit abia a doua zi a
opinia notele nu pot fi schimbate, nct
deci trei din cinci, punctul de vedere legal catedra revine d-lui
Traian Herseni. iar Comisiei, opinia catedra
ar reveni d-lui C. Acestea fiind faptele, acum, pe
ce ne intemeiem convingerea
Art. 58 al Regulamentului general de aplicare a legii pentru organizarea
universitar, din 1933, prevede in notelor patru
distincte: 1) "Fiecare membru al juriului are dreptul nota sa" - 2)
care Comisiunea 3) "apoi face media care se va con-
semna n procesul-verbal al juriului ca a probei", 4) terminarea
serii de probe, vor fi comunicate
acestea au 'rostul lor. Ele n'au fost trecute arbitrar n Regulament, ci au scopul
asigure examenului o ct mai mare obiectivitate.
Rezultatul unui concurs nu este socotit de lege ca un act individual al mem-
brilor din Comisiune, ci ca un act solidar, de De aceea se
prevede dreptul unor note personale, ca de cari pot fi modificate
n decursul ca media exprime opinia a ntregei comisiuni, De
altfel Regulamentul numai dreptul, nu datoria, membrilor de a da
fiecare nota sa. Se poate foarte bine ca un membru din Comisiune nu dea o
ci se asocieze la rezultatul global, procesul-verbal, sau
Comisiunea deadreptul o pe care o accepte in unanimitate.
In cazul cel mai n care fiecare membru o Regulamentul prevede
in chip justificat: deliberarea. Rostul acestei e ct se poate de clar. Deli-
berarea e asigure o apreciere a se dea deci
notele n cu meritele se apoi de a se falsifica
aprecierea ca unuia dintre membri de a
Comisiunii, prin de tot felul. E destul de ca unul dintre membri
dea nota zero unui candidat, ca l in inferioritate de cari
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
9
altfel pot avea toate notele inferioare lui. Ca se evite posibilitate Comi-
siunea cu firesc de a se schimba notele preliminarii, lntr'un
spirit de mai mare dreptate. dreptul unei noi ce ar putea nsemneze
deliberarea 1 s'a procedat dealtfel la toate probele din concursul pentru
catedra de sociologie, fi protestat nici unul din membrii Comisiei nici
care n'a desaprobat procedeul dect cnd nu i-a convenit personal.
Astfel, ca exemple precise, la prima prelegere de Co-
misiunii, d-1 Marin a nota d-lui Herseni de la
17 la 18, n urma Comisiei. La a doua prelegere de d-1 D. Gusti
a nota tot n urma la cu
Comisiei de d-1 Marin pentru a salva prestigiul unei
Comisiuni universitare, de la 17 la 19 n favoarea d-lui cum chiar
d-1 Marin a recunoscut necesitatea a interpretat-o n sensul
notelor. Atitudinea aceasta au avut-o deasemenea membri din
Comisiune. Dar o se poate n urma ea se poate
La ultima d 1 Marin prevalndu-se de dreptul
dintelui, de a da nota la fiind cu orice pe d-1 Sude-
nicio de Comisiune de valoarea celuilalt can-
didat, pe care a recunoscut-o chiar public, a dat d-lui Traian Herseru nota 6
la (ultima de seminar) la care membri i-au dat trei 20 unul
18. Suspendndu-se n continuare, ore calcule prealabile
d-1 Marin a revenit asupra notei, dreptate
d-lui Herseni i-a urcat nota la 15, pentru a-1 pune n inferioritate a falsifica
mai departe Cum d-sa n'a vrut cedeze indrep-
ale Comisiei, d-1 D. Gusti s'a obligat pentru restabilirea juste,
nota d-lui de la 18 la 15. D-sa avea dreptul datoria
procedeze astfel, ca o mpotriva de un singur
membru. S'a ncheiat apoi cuvenitul proces-verbal, de membri, cu opinia
numai a d-lui Marin s'a declarat printr'un proces-
verbal de ncheierea d-1 Traian Herseni, ca avnd media cea mai mare.
Rezultatul acesta definitiv deci singurul legal, a fost comunicat chiar
de domnul Marin Cu aceasta sarcinile regulamentare ale Comisiunii au
luat urma ca dosarul fie trimis spre cercetare Senatului Universitar,
d-1 Marin n'a nici atunci intre n legalitate.
ncheierea din 26 Fevruarie 1936, n
procesul-verbal dela dosar, d-1 Marin o convocat din nou Comisia,
d-1 Gusti e plecat la a cerut reluarea ncheiate cu o zi
nainte, Dealtfel n acest chip d-1 D. Gusti a fost eliminat de d-1
din Comisiune, neavnd de a-l convoca n termen util. D-nii
1. Vl. Ghidionescu au refuzat propunere, din momentul
n care Comisiunea ncheiat chestiunea concursului e de resortul
Senatului Universitar, d-1 Marin cu d-1 FI.
s'au constituit n comisiune au redactat un nou proces-verbal, potrivit
au declarat la examen pe d-1 C. actul acesta
este complet nul, Comisiunei au fost ncheiate cu o zi na-
inte de unanimitatea Comisiei, tot ce s'a e fapta unor
simpli particulari. Aliniatul 3 din art 55 al Regulamentului care prevede
ce a nceput Comisia cu din membrii de la nce-
perea examenelor" - nu se la ncheierea n
regulament prevede alte norme. Aliniatul 5 al art. 58 dispune: "La
probelor, Comisiunei face un tablou cu media de fiecare
candidat la diferitele probe ntr\m proces-verbal de ncheiere, de
membrii cari au luat la Comi&iune
1
rezultatul concursului"
10 SOCIOLOGIE ROMANEASCA
dar incheierea nu o anume de
ci se face, cum s'a n ziua de 26 Fevruarie, la lu-
aceasta dintr'o totalizare a mediilor precedente,
deci nici cum nu se poate scoate alt rezultat dect cel din procesele-verbale ante-
rioare. pentru ncheierea se cere membrilor cari au
luat parte la Comisiune, ori aceasta o ca numai
procesul-verbal din 26 Februarie, prin care se d-1 Traian Herseni,
toate ulterioare fiind in de legale. S'ar creia un ciudat
precedent, s'ar Comisiunii dreptul ca ncheierea
cu membrii, placul unora, se anuleze ma-

Aducem la Senatului Universitar faptele de mai sus interpretarea
lor fapte de Comisiunii, menite, noi,
grav prestigiul cum s'a ilustrat prin atitudinea n
eroare, cari s'au dedat la acte condamnabile, - cerem cea mai
reintrarea n legalitate. Senatul Universitar alegerea d-lui Sude-
trece peste Comisiunii, care l inferior ce-
luilalt candidat. se n raportul specialistului
din Comisiune, care obiectiv valoarea a d-lui In
timp s'ar nesocoti toate formele legale pe cari Senatul Universitar e menit tocmai
le
se examenul, din nou se un precedent primejdios,
se posibilitatea sau Comisiei anuleze
examenul prin a formelor, oridecteori pot impune preferatul.
Dreptatea nu poate fi dect a care a declarat n conformitate cu Legea
Regulamentul Universitar, pe d-1 Traian Herseni. De aceea
desemnarea d-lui Traian Herseni pentru Catedra de sociologie, d-sa
dovedind n examen :deosebite de om de de profesor, avnd
convingerea o va ilustra cu vrednicie.
VL. GHIDIONESCU, D. GUSTI, !.
III
RAPORTUL PENTRU VERIFICAREA TITLURILOR,
LA CATEDRA DE SOCIOLOGIE
A DIN CLUJ
Domnilor Colegi,
Sunt 17 ani de cnd, cu mult regretatul meu coleg prieten, Vasile
Prvan, am primit greaua a face pentru ocuparea catedre-
lor de la Facultatea de Litere Filosofie din Cluj, n scopul ei.
Nu ncep deci a redacta raportul de 17 ani sunt
chemat a-mi da asupra unei catedre la Universitatea, care
mi-a devenit att de prin amintirii care este att de
prin prestigiul pe care 1-a n lumea prin afirmarea a
acestui prestigiu n Clujul privirilor hipercritice ale minoritarilor.
La ce o simt, de Universitatea Faculatea de Litere
Cluj, se mai de i-am consacrat cei mai
buni ani ai mele pe care, spre mare bucurie, am la noi din ce n
ce mai nfloritoare.
Larga mea de profesor mi impune a comunica
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
11
criteriile sigure care voi incerca a-mi da avizul cerut de
asupra valorii la catedra de Sociologie, la Facultatea de Li-
tere din Cluj.
pentru ocuparea catedre se cere o calificare
apoi pentru o de Sociologie, care este o
pentru de mult definitiv cu att mai mult
criteriile de trebuesc fie ct mai riguroase.
suntem cu de acord, un candidat la o universi-
trebue mai ntiu fie in mod suveran pe datele bibliografice ale
o orientare ct mai in literatura problemelor,
cum ea se resfrnge n munca ; el trebue apoi, n al doilea
rnd, a se situa personal critic in lume posede o
proprie a doctrinei ce o el
trebue dea dovada poate mnui o de cercetare, care la
rezultate noui personale, contribuind astfel activ la
punctul culminant al rost al
acum la analiza a
D-1 Constantin este docent al din Cluj, n specia-
litatea "Sociologie", din Iunie 1926 suplinitorul catedrei de Sociologie din
Decemvrie 1931.
Faptul a fi fost ani docent n specialitatea Sociologiei cinci ani su-
plinitor al catedrei de Sociologie, este de sigur o mare onoare poate chiar avea
unele privilegii de el in timp mari
ndatoriri de deci mai departe, care a fost activitatea
a d-lui Constantin n acest dela 1926, data numirii
de docent, la 1935, data concursului ?
1) In ajunul concursului, abia n 1935, a o : Opi-
nia analiza aspectelor ei (Cluj, 1935, pag. 54, format mic}.
Lucrarea m'a interesat, eu insumi am publicat un volum: "Die Grund-
begriffe des Pressrechts" 1908, n Berlin, la editorul Guttentag, n care lucrare
unul din cele mai importante capitole este consacrat problemei opiniei publice.
Lucrarea d-lui o de Autorul
spune n "Chestiunea pe care am tratat-o a atras de vreme
a fost la nceput o preocupare, mai ales de un domeniu oarecum deo-
"sebit. Ea se ntr'o de idei, care cu Sighele, Rossi, Le
.,Bon Tarde - spre nceputul secolului XX - intra mai ales n domeniul de
,.studiu delimitat ca psihologia psihologie aceasta
"de idei era in primul rnd, cum Dupreel,
afirmare a d-lui este cu totul Se cunosc foarte
multe despre opinia naintea datorite celor patru
gnditori cari veacului al XIX-lea, nu nceputului vea-
cului al XX-lea, cum se 1 ), cari ne dovedesc pe de o parte problema s'a
tratat mult mai nainte de nceputul veacului XX, ea era apoi ca o preo-
cupare vreme inainte de tratarea psihologiei ea,
nu e o preocupare n primul rnd
Este suficient F. J. v. Hendrich "Ueber den Geist des Zeit-
alters und die Gewalt der offentlichen Meinung", din anul 1797, apoi, Karl
von Gersdorff "Ueber den Begriff und das Wesen der offentlichen Meinung", din
anul 1846; sau, F. von Holtzendorff "Wesen und Wert der offentlichen Meinung",
din 1880, care o expunere a problemei, o bib-
n 1880 care mai ar.e avantajul fie n limba
nici sub lucrarea nu este de autor.
tn Cll1lJ. se l?ine din ideilor sociale po-
12 SOCIOLOGIE ROMANEASCA
litice, problema opiniei publice era cu mult tnainte de de
psihologia maselor 1
n 1780 Gaetano Filangieri, n vol. 1 al sale "La scienza delia
legislazione", despre puterea opiniei publice, apoi asemenea vezi : G. D.
Romagnosi, n "Dell' indole e clei fattori dell' incivilimento", 1835, -ori, Giuseppe
Pecchio, n "Un' elezione di membri del parlamento in Inghilterra", 1826, sau,
Livio Minguzzi, n "La teoria della opinione publica nello stato constituzionale", 1893.
D-1 nu nici una din acestea, d-sa
mai noi, devenite care n mod Rpecial problema opiniei
publice. Sunt cari nu pot unui preocupat n chip serios
de o
n primul rnd, voluminoasa lucrare a lui Ferdinand Tonnies, decanul
Kritik cler offentlichen Meinung, n 1922. Apoi : H. Kraus
"Prolegomena zum Begriff cler offentlichen Meinung (in Festschrift, Fr. v. Lizt z.
60. Geburtstage} ; W. Bauer: Die offentliche Meinung und ihre geschichtlichen Grund-
lagen, 1914. autor a mai scris: Der Krieg und die offentliche Meinung,
1915; G. Miinzner: Oeffentliche Meinung und Presse. Eine sozialwissenschaftliche
Studie, 1928. Asemenea, nu se autorii ai "opiniei
publice" ai raportului dintre ea
cum ar fi, pentru a ne la nume din cele mai cunoscute : Bryce
Diceyl
In ce tratarea problemei, ea nu cuprinde nici o idee proprie nici
cel o a ideilor altora, cu autoritate, reducndu-se numai
la o expunere de a unor de valoare dintre cari cele
ale lui Le Bon Sighele sunt cu totul
Nu n scrierea d-lui niciun ecou mai adnc al lui
Tarde (de altfel de autor} "L'opinion et la foule", nu ntlnim o
a fundamentale de "public". ,,Opinia nu poate fi
o astfel de Numai se de ce autorul opinia
drept o opinie a
Regret, dar sunt constat lucrarea d-lui despre
"Opinia a fost de d-sa ca docent profesor suplinitor la o ca-
de specialitate, n maturitate de profesor.
2) A doua lucrare de d-1 nt,.e anii 1926 1936, se in-
Durkheim doctrina sociologice franceze, Cluj, 1936 (211 pag.),
o lucrare n ultimul moment al concursului, ce a trecut
termenul de naintare a conform Legii Regulamentului.
lucrare o mare pentru cititor, anume titlul nu
corespunde ei. Intr' lucrarea despre Durkheim doCtrina
sociologice franceze, nu cuprinde mai nimic privitor la
Dar ceea ce este mai curios, e autorul la nceputul ul-
timului capitol : "Spre a da acestei desvoltarea ar fi tre-
"buit ne de activitatea sociologice franceze, cum s'ar putea
"prevedea mai ales din introducerea acestei din capitolul II. Dar cu
aceasta lucrarea ar mult ntinderea ei care e destul de mare",
dar, un caz, cred unic n publicistica al unui autor care.
de nu 200 pagini (- acestea sunt paginile volumului -
cu propriile-i cuvinte "ntinderea destul de mare" 1), a trata
despre obiectul pe care propusese a-1 desvolta n titlul n "introducere".
de confesiunea autorului, dela care n contrazi-
cere cu de la nceputul ei, nu ne putem ca
fie
Justificarea pe grija de a nu paginile volumului,
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
13
aceasta are o care nu se poate preciza "opera
continuatorilor lui Durkheim nu este aproape sunt n
nu se poate se cunosc doar sociologi
cari doctrina lor ct erau n
DGaltfel ar fi foarte greu ca o astfel de se nchege moartea
1 un exemplu luat tocmai din sociologice fran-
ceze. Marcel Mauss, cel mai cu autoritate reprezentant al acestei n
Annales sociologiques (co1lection de l'Annee sociologique, fondateur : E. Durkheim),
serie A. Sociologie generale, din 1934, un program ce
directivele ei de lucru, sub titlul "Fragment un plan de sociologie ge-
nerale descriptive". In 56 de pagini acest studiu, publicat n fruntea fasciculei,
o el o profesie de
a Este chiar doctrina
oare Marcel Mauss se n la o
doctrina lui nu se poate studia nici expune 1 Dar se poate face o astfel de afir-
mare?
D-1 nu acest studiu. D-sa n cartea sa o
lucrare, mai veche, a lui Mauss, din 1927, n L'Annee Sociologique, sub
titlul "Divisions et proportions des divisions de la Sociologie". ar fi fost in-
teresant de citat o a lui Durkheim, de o
lui Mauss lui Durkheim la Fauconnet,
n articolul faimos ., Sociologie" din "La grande Encyclopedie".
Nesocotirea dintre cele mai reprezentative ale Durkheimiene
reduce n mod valoarea d-lui
Astfel, cnd autorul problema raporturilor dintre Sociologie Psi-
hologie, nu vreo la G. Davy, La
Sociologie (n Traite de Psyhologie publicat de Dumas, 1924), ori C. Blondei, Les
volitions (n tratat), ori mai ales, Mauss, Rapports reels et pratiques de la
Psychologie et de la Sociologie (n Joumal de Psychologie, 1924). Asemenea nu
se iau n considerare meritoase caracteristice, ca: G. Davy "Elements
de Sociologie, 1. Sociologie politique" (1921); D. Morei et G. Davy, Des clans aux
empires (1923); Halbwachs, Les causes du Suicide: Maunier, L'economie politique
et la sociologie (1930); Simiand, Le salaire, l'evolution sociale et la monnaie, etc.,
etc., etc.
Pentru a ilustra mai bine a este destul
amintesc studiile, cunoscute de toate seminariile de sociologie, ale
lui Levy-Bruhl, se reduc pentru d-1 numai la: "Les fonctions mentales
dans les societes inferieures", nu se celelalte fundamentale : La
mcntalite primitive (1921); L'me primitive (1927); Le surnaturel et la nature de
la mentalite primitive (1931); ultima La mythologie pri-
mitive ( 1935).
Evident intreaga a "primitivului", o a socio-
logiei franceze contemporane, nu este deloc ar fi fost un prilej fericit
se confrunte teoria lui Levy-Bruhl cu contradictorii Allier (Les
non-civilises et nous) D. Leroy, La ra{son primitive.
Dar, lucrarea d-lui cuprinde o expunere, cu totul
de lacune regretabile, a franceze de sociologie, ea, n timp,
nu este dect o dare de a gndirei lui Durkheim, aceasta
Durkheim nu este dect prin sistemul de sociologie
la o parte partea, de o valoare, a sociologiei sale speciale:
a sociologiei religiei, familiei, dreptului, a, m. d., tot attea
ramuri de preocupare pe cari le-a ilustrat Durkheim prin considerate, unele
dintre ele, cu drept cuvnt clasice,
.14
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Astfel, studiile cunoscute ale lui Durkheim : Introduction a la Sociologie de
la familie (1888), La prohibition de l'inceste et ses origines (1898), Deux lois de
l'evolution penale (1901), Sur le Totemisme (1902), Sur l'organisation matrimoniale
des societes australiennes (1905}, ca nu dect pe acestea, nu sunt utilizate
tocmai ntr' o monografie asupra doctrinei lui Durkheim 1
Lucrarea despre "Durkheim", ca cea despre "Opinia nu e numai
dar nu aduce nimic nou n problemelor, ea nu dect
o expunere att asupra sistemului lui Durkheim, ct asupra
de el ; din lucrare nu se desprinde nicio idee ; iar cap.
VI, cu care autorul trebuea, arate ia atitudine
de doctrina este cel mai scurt mai lipsit de idei din cartea.
Singura preocupare a d-lui n cariera sa de publicist
sociolog a fost : Comte, ca precursor al lui Durkheim apoi Durkheim.
In 1924, din acelui ce face acest raport, a traducerea
"Reguliler metodei sociologice", de d-1 La traducere d-1
a scris o introducere asupra "Sociologiei lui Emil Durkheim" (24 pag.),
Iar un an mai trziu, n 1925, n biblioteca de popularizare
din Arad, d-1 a scris "Introducere n sociologia lui Aug. Comte" (o bro-
de format foarte mic, de 116 pagini).
Lucrarea sa din 1935, "Durkheim care
cuprinde un prim capitol despre "Auguste Comte", vedem nu se a fi
nici de propriile sale anterioare.
lucrare, n vederea concursului, pe temeiul s'ar putea
crede autorul ocupe o nu atinge o valoare

O orict de ntre studiul d-lui asupra lui
Durkheim, prezentat pentru concurs, ntre tezele de doctorat ale altor
asupra subiect, a d-lui Lupu mai ales, a d-lui Marica, ne
mai mult n de este de amintit d-1 Su-
neavnd teza sa de doctorat nu a prezentat-o, de sigur nu din vina
sa, pe vremea cnd a dat d-sa doctoratul nu se cerea publicarea
numai un fapt.
D-1 un distins profesor secundar un talentat popularizator pe-
dagog (vezi colaborarea sa vioaie la revistele "Noua
"Ideea "Studii filosofice", etc.), nu a dovedit acum, ndoesc
ar putea o n viitor, o informatie
are personale, ori o de cercetare, care
rezultate noui, activitatea sa reducndu-se acum, la anali-
zate mai sus, studii acestea din motive de oportunitate nu din o
preocupare
D-1 Ioan Lupu, profesor la liceul internat din teza sa de doc-
torat "Die Grundlagen der Gesellschaft, das Recht und die Religion in der Durk-
heimschule. Ihr besonderer Widerhall in der Janenser Jerusalemschen Soziologie",
1931; apoi Mystisches Denken bei den Rumaenen, Die
Soziologische 1926 Lumea de dincolo, o de socio-
logie, 1931,- scrieri in care se teoria lui Levy-Bruhl, privitoare la
gndirea la un material romnesc. In "Die autorul culege, n 62
de pagini, visuri mistice ale lor, dar nu nimic nou la concep-
n cunoscute. In posesia unui material mai mare, dar
Allier, de a o foarte lui Levy-Bruhl a ajuns la con-
cluzii cu totul personale, in lucrarea "Les non-civilises et nous". Se de la
sine nu pretindem d-lui Lupu valoarea unui Allier, dar
ne gndim numai la legitime ale
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
15
Lumea de dincolo este reluarea, sub o a temei de mai sus, n
cu cartea lui Visarion: Lumea nici ca ntindere (15 pag.), nici
ca valoare nu aduce nimic nou, chiar de sine
Lucrarea d-lui Lupu, pe care o pentru ocuparea catedrei de sociologie,
este: Vina procesul ei la Romni, 1934, 456 de pagini, - o lucrare de
istoria dreptului, in care se variate documente, privitoare
la procesul de individualizare.
Lucrarea aceasta ar fi putut fi pentru sociologie. Dar d-sa nu
nici o teoretizare, orict de a materialului, nici cel o privire
a lui n lumina clasice a lui Fauconnet cum a expus-o n "La res-
ponsabilite"). Socotim lucrarea d-lui Lupu ca o foarte strngere de mate-
rial de istoria dreptului, care abia de acum o teorie a
dreptului romnesc. De altfel, pe reproduceri de texte, d-1 Lupu scurte
istorice, a se referi la alte cari au cercetat problemele
n mod special, cum ar fi: P. Negulesco: Etude sur le protimisis dans l'ancien droit
roumain (n Nouvelle Revue Historique XXIII 1899, pg. 213-224); 1. Peretz: His-
toire de la vente en droit roumain Paris, 1903; G. Fotino; Contributions
l'etude des origines de l'ancien droit roumain 1926; E. La pro-
timisis en droit roumain Paris, 1909; Marcel Emerit: La solidarite du clan
dans l'ancienne Roumanie (n "Melanges" de l'Institut des Hautes Etudes en Rou-
manie, 1928) ; Mototolesau- Gesamtbiirgerschaft im Rechte
verglichen mit anderen Rechten, Praga, 1928.
D-1 Lupu este un foarte merituos profesor secundar. D-sale i se o
traducere a admirabilei opere a lui Fr. Paulsen, Introducere n filosofie,
in colaborare cu sale de a publica sociologice" i
fac cinste, dar n'a ajuns o activitate mai care
a reprezenta prin scrierile sale
D-1 George Marica, doctor dela Universitatea din Colonia, n de exce-
lenta sa de doctorat: Emil Durkheim, Soziologie und Soziologismus, lena,
1932, n'a publicat dect o lucrare, care a fi n Pro-
blema culturii moderne n sociologia 1935. Aceasta cuprinde
trei studii, despre Toanies, Simmel Max Weber, cu un capitol de ncheiere, n
care autorul se la autori germani, ntre la Alfred Weber Freyer.
Studiile d-lui Marica sunt bine informate, dar ele nu cuprind dect expuneri
corecte, de mai mari despre opera sociologilor ceea ce este,
de sigur, de un real folos pentru publicul al limbei germane.
Dar d-1 Marica nu nici ncadrarea ideilor n problematica
a sociologiei culturii nici nu ia vreo atitudine din care
o de eJ.e. Din cele ale d-lui Marica, d-sa poate
fi privit cu ncredere pentru viitor, ca o promisiune. Vezi
dare de a monografice cuprinse n vol. X. din 1932, al
"Arhivei pentru reforma din Kolner Vierteljahrshefte fiir Sozio-
logie (Jahrg XIJ, Heft 2), sub numele de "Dorfsoziologische Untet;suchungen in
(11 pg.).
d-1 Marica va continua activeze n sociologie cele
despre gndirea altora, va incerca o
Abia atunci am putea ne o
drumul pe care pare a fi nclinat apuce, cum ne
la "Problema culturii moderne", nu este n niciun caz un
drum fecund. D-sa pretinde studiile sociologice comparative constitue "nu numai
o necesitate ci una D-sa chiar "singur un astfel
de studiu" al sistemelor sociologice din "ne poate ajuta vedem
16
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
ce pot fi aplicate ce rezultate pot fi n studiul

Cercetarea se face numai direct, prin metoda vie, ce pune
n contact activ pe omul de cu realitatea
O astfel de .. este de d-l Traian Herseni.
D-1 Traian Herseni, . doctor in sociologie, este de 5. ani asistent pe
catedra de Sociologie, de. la
D-1 Herseni a desvoltat n:. 5 ani patru forme de :
a} ACTIVITATEA In calitatea sa de asistent a fost cu
conducerea Seminarului de Sociologie (1931-1932) de introducere n
sociologie (1932-1935} cu Anului I de specialitate apoi, _potrivit Regu-
lamentului cu dela Geografie Istorie a trece unul
sau examene de sociologie.
D.,.l Herseni a dea o Rezul-
tatul s'a putut constata la examenele de de an, cnd profesorul titular cernd
pentru admitere la examen, seminariale, seminarului d-lui
Herseni erau prhitre cei mai bine
Dar dovada cea mai o "Cercul n Sociologie", pe care
d-1 Herseni 1-a ntemeiat, dintre membrii ce i-au frecventat Seminarul, cu
toarele n curs : privitoare la doctrinele sociologice, ntocmirea
unui la Seminar al tQturor de sociale reviste) din
bibliotecile din ntocmirea unui vocabular de sociologie, pentru
D-1 Herseni a ntreprins cu Seminarul anchete sociologice, astfel n anii 1934
1935 a organizat o astfel de p.rivitoare la de copii, adunnd
un material bogat, ce fie redactat.
Activitatea a d-lui Herseni s'a completat prin publicarea,
cu titularul catedrei de Sociologie din a unui manual pentru Clasa 8 a
secundar, cu titlul: "Elementl! de Sociologie, cu la
a neamului nostru".
D-1 Herseni, ca fost profesor suplinitor de Filosofie Drept la liceul "Gh.
din ca profesor de la de
din a 'putut constate din propria-i necesitatea .
unui astfel de manual, care prin felul cum este conceput redactat,
cadrul unui simplu manual de fiind utilizat de de oricine
o n problemele sociologiei.
B) 'ACTIVITATEA DE ISTORIC AL SOCIOLOGICE. In studiul
de . o Sociologia (p. 96 - 128) din Arhiva
pentru reforma An. 1934), d-1 Herseni scrie (p. 98): "Grija
"de va fi expunem ct mai exact, succint, geherale;
apoi n variantele le stabilim critic aportul lor
"pozitiv la Vom astfel la aproape complet al
"sociologice de acum, cu a cari vor trebui
a lipsurilor, , cari vor trebui mplinite. Dela istorie vom astfel spre
sistematizare".
D-1 Herseni astfel: 1. curentele individualiste (Mecanicismul, Con-
tractualismul, Psihologismul 2. curentele integraliste (Natura-
lismul, Istoricismul, Sociologismul Universalismul}; 3. dincolo sau dincoace de
individualism integralism (Noologismul Fenomenologismul).
D-1 Herseni ne astfel o la clasificarea doctrinelor
sociologiei contemporane.
D-sa a tratat aceste doctrine prin alte studii, noi in
Sociologia (Societatea de mine, 1933) ; Socialul ca obiect de preo-
cupare in germane (Arhiva 1930); apoi prin
Lena Constante: Varuara din
Anisia Max'im, cu un cojoc la acum 25 de ani.

Q

o

hl
::tl

),.:

)..
I'n

0 Lena Constante: Varvara din

t;S





o
o...l

(.j
o

Pieptar brodat cu modelul numit
in 1935, la Rodna.

Pieptare la Rodna.
Lena Constante: Varoai"Cl din $an(
Pieptar (de toale zilele) aparUnnd Varvarei Lucrat de ea acum 2 ani.
fg
g
t'-o
a
Q
tii



;.;

(: Lena Constante: Varvara dn
U)
oq;




(!)
o
.....:1
Q
t..)
o
U)
Pieptar (de toate zilele) Corneliei Pop. Lucrat acum 3 ani de Varvara cu 150 lei.
SOCIOLOGIE l?()MANEASCA
17
recenzii asupra celor mai noi tn cmpul publicate tn "At"hiva"
de curnd, n revista "Sociologie
C) ACTIVITATEA PENTRU O SOCIOLOGIE Dela n-
ceput trebue accentuat toate d-lui Herseni integrante
dintr'un program de lucru personal. D-sa cere ca se n vedere gndul
"nostru ntreg, realizat numai fragmentar n de acum, dar cuprins,
"ca ca de n acest program.
Pentru a fi cu d-1 Herseni, trebue deci vedem n ce acest
program de lucru.
"Pornim, zice el, de la constatarea Sociologia este o n
"foarte multe multe curente, prin urmare, ei nu
"dect pe cale
Dar, d-sa, "prin cercetarea a stadiului istoric tn care se
"Sociologia. trecem pe nesimtite la problemele sistematice ale ei, anume la pro
"blema sociale, a constituirei soc:ologiei ca a studiilor
"directe de sociologie".
programul de lucru al d-lui Herseni: cu propriile sale cuvinte:
"lntia a d-sa, este
sociale ca o regiune proprie, cercetarea omului, a culturii
"a n ce au ele specific". Acestei probleme d-1 Herseni ia consacrat
lucrarea "Realitatea Incercare de Ontologie ,Teza sa de doctorat, 1935.
"Obiectul singur, d-1 Herseni, n continuare, nu totdeauna
"constituirea unei ... De aceea se impune o cercetare de teoria ca
se locul pe care l Sociologia n snul celorlalte discipline,
dar se unghiul ei propriu de vedere din care realitatea

Pentru a dovedi aceasta d-1 Herseni a publicat "Problema Sociologiei" n
Revista de Filosofie, 1934 (26 pagini).
Dar mai departe, d-1 Herseni Sociologia se
in chip firesc problema n sens restrns. Raportul dintre subiect
obiect nu este n sociale ca n naturale...
cere teorie dect a nesociale (problema a expe-
a etc.)".
Tot n domeniul d-1 Herseni mijloacele de cercetare,
de unde nevoia unei metodologii sociologice.
Acestor probleme d-1 Herseni le-a nchinat "Teoria Monografiei
Sociologice", 1935; "Sociologie (n "Revista
Regale", N. 9 12, 1934); "Rostul Monografiilor Sociologice" (in "So-
ciologie 1936, Nr. 1).
D) ACTIVITATE DE MONOGRAFIE D-1 Herseni trage acum con-
cluziile necesare: "abia acestor probleme ... integrate organic n
"proplematica a sociologiei, ne putem socoti pe putem
"trece la cercetarea propriu a sociale. De e vorba de studiul
cum se ea n realitate, de cercetarea
a concrete de
In acest scop d-1 Herseni a participat la 8 campanii monografice, ntreprinse
de Institutul Social Romn de Seminarul de Sociologie din n satele

Jn 1927 a lucrat 4 ca membru al echipei economice spirituale,
la monografia a satului Nereju (Vrancea, Putna), depunnd n Arhiva
de la Seminarul de Sociologie, materialul cules privitor la
la stnele vrncene.
In 1928 a lucrat 4 ca membru n echipa
18
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
tn satul Fundul Moldovei din Bucovina, depunnd materialul privitor la stne

In 1929 a lucrat, ca al echipei cadrului cosmologic, 6 pentru
monografia a satului materialul redactat depus.
In 1930, a lucrat 5 n satul Runcu (Gorj) ca al echipei cos-
mologice.
In 1931, 3 ca al echipei cosmologice al echipei
procese sociale, n monografia satului Cornova (Basarabia).
In 1932, 6 vara, o de ca al echipei de
relatii, procese sociale, in campania de completare a monografiei satului

In 1933, ca membru in comitetul de redactare, in campania de redactare
a monografiei satului Redactor responsabil pentru volumul, partea
III a monografiei, Procese sociale.
In 1934 a luat parte la campania de gruparea "Gnd
Romnesc", in cadrele Astrei, in satul 3 ca
delegat al I. S. R. pentru tehnica studierea sociale in
Membru in comitetul de redactare.
in 1935 d-1 Herseni a participat la campania a Insti-
tutului Social Romn conducnd privitoare la procese
sociale, in satul
Din expunere se vede cum d-1 Herseni, an de an, a lucrat pe
teren in sate pentru a ro-

Materialul cules redactat de d-1 Herseni n'a putut fi publicat in intre-
gime, membrii echipelor monografice au a remite Institutului Social
Romn lor. Iar Institutul Social Romn n'a putut fondurile
necesare unor astfel de costisitoare, numai monografia satului
ar costa, trei volume, fiecare de peste 1000 pagini, aproape un milion
lei.
d-1 Herseni a dat la din materialul redactat, dar nepublicat,
cinci de valoare
1. Categoriile sociale cornovene (Arhiva, 1932), cu mai ales a trei
probleme, descoperite in satul Cornova, in timpul monografice:
de categorie, sociale mecanismul de opinie
2. Individ societate n satul Fundul Moldovei (Arhiva, 1932), studiind: in-
dividul in de familie de stat; conformism (analiza obiceiului);
individualizare socializare (analiza religioase) concluzii pentru teorie.
3. sociologice privitoare la copiii din (in Arhiva pentru
Reforma Nr. 1 - 4, 1933), in care se pe larg
jocurile de copii se teoriile biologice psihologice existente, cu
o teorie proprie, Studiul a fost analizat de D. Warnotte in "Revue
de !'Institut de Sociologie (Solvay), Nr. 2, 1934, pg. 425- 427.
4. Stna din (Boabe de Gru, 1934).
oile lor, ciobani economia lor, celelalte
animale din jurul stnei, sterpele sterparii, a ciobanilor rela-
lor sociale. Concluzia studiului este pentru programul de lucru
al d-lui Herseni: dar, o sociologie va trebui in
"primul rnd, cele chipuri de stna satul, stabilind
"att lor curate, ct cele amestecate".
Cred studiul d-lui Herseni asupra stnei este prima cercetare
tn materie.
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
19
5. Clubul Huscirilor (Arhiva, 1935), unde se o organizare
"un club" de din
La Congresul de Sociologie, ce a avut loc in August 1935 la
Bruxelles. d-1 Herseni reia pune la punct problema Stnei n studiul
"L'organisation pastorale en Roumanie". unde bibliografia problemei.
Comunicarea d-sale a determinat biroul Institutului de Sociologie
proclame membru asociat al
n sensul sociologice din a prins
n Cluj, n cadrul unguri, cad propun, metoda pre-
de Institutul Social Romn, cerceteze satele din Ardeal (vezi
n revista "Sociologie Nr. 1 Nr. 2).
Asemenea, a un deosebit n Ungaria (vezi
numere ale revistei citate).
Universitatea din Cluj are nevoe, poate mai mult dect orice universitate,
de o de sociologie vie, care fie de o personalitate
n care se printr'o
de pe n seminarii, pe teren ori n
Domnilor colegi,
sunt de ca fie la probele examenului,
de Regulament, rog ca n urma analizei n acest referat asupra
lor concluzia cine este candidatul
care acel complex de pentru o
de cari am vorbit la nceputul acestui referat: con-
mnuirea unei metode proprii de n domeniul att de
complex variat al sociale.
D. GUSTI
Cntec ritual la de

I a'n n
Te pe sus
Stelele s'au dus;
Te pe cer
stelele pier.

Tortu ce l-am tors
Fie-fi de
de noapte tors.
Dumneata faci
Tot mneci
umbli prin munte
Tot rochite crefe
umbli 'n
Sara gazda
nu
ti-am pusderie prin
In!. Solia Ermolae Codrea, 55 ani Cules de: Prof. C.
August 1929
PEDAGOGICE
ALE SOCIOLOGIEI COPILULUI
Temeiurjle teoretice, in deosebi sociologice, ale cari
le-am in studiul sociologice privitoare la copiii din
(n Arhiva pentru Reforma 1933), cu cuvenite
despre ce s'a n despre mai de in cu
problema. Acum numai cteva din pe cari le poate avea socio-
logia copilului in materie de
1
Se pierde adeseori din vedere caracterul colectiv, de grup, al
public. De aceea s'a studiat cu individualitatea copilului s'a dat o
psihologiei in indrumarea dar s'au nesocotit gru-
foloasele pe cari le poate aduce sociologia in mnuirea
acestora. e colectiv in sensul mai copii lao-
in clase. Faptul acesta din multe dar
o poate impiedica. O este o unitate care, prin firea ei, este tot-
deauna ceva mai mult dect simpla adunare a celor cari o compun. Ca atare,
clasa are legile ei de pe cari educatorul e bine le Ea
are ei o opinie deci o coeziune
o putere de constrngere destul de Opinia clasei poate veni in
conflict cu opinia profesorilor acestora. De clasa
nu ca elemente de valoare ca vrednice de
elemente ca profesorii. cari pot fi de profesori ca
pot fi de elevi ca "tocilari", ca muncitori nici o de-
o .. clasa pe cei cari infrunte pe profesori, pe
cei cari se numai pe pe cei care
sau pe profesori, ca nu le dea note rele. Se
opinia aceasta, ia devine in pe cei
mai slabi de (de partea cea mai dintre elevi) pe cei cu
mai desvoltat. La fel, clasa poate socoti supunerea la regula-
mentele ca o ca o de curaj, elevii pot cu greu se
acestui curent de opinie care i cu el, chiar mpotriva Clasa
are apoi ei cari nu coincid intotdeauna cu cei de
profesori. nominal al clasei, impus de diriginte criterii personale,
de cele mai multe ori nu are nici o putere asupra Se ce n-
are faptul unei potriviri, cnd este cu intre nominal un
real, in
Clasa nu se intotdeauna ca o realitate perfect Se ivesc
adeseori mai multe grupe, "partide", ei. Acestea vin, nu in
conflict sunt indreptate spre scopuri diferite. De se strng elevii
muncitori in cei Conflictul
o oarecare gravitate cnd intervine o erarhizare a grupelor cea a elevilor
o mai mare valoare n ochii clasei. celor chiar cei mai de
din grupa trec n acestora. de acest fel sunt
frecvente n orice Ce este insemnat pentru
trebue, prin urmare este faptul acestea se opun
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
21
adeseori rostului pe care-I are Se de-a-dreptul po-
trivnice cu ct sunt mai numeroase mai ntinse, cu att sunt mai
primejdioase mai greu de Imprejurarea este cu att mai cu ct
gruparea are ntotdeauna un caracter amestecat, de constrngere n ace-
timp, provocnd de n firea Elevi cari, individual,
sunt de educat, opun n o chiar
a unor elevi sunt n cazul acesta de nu le
organic, ci le sunt impuse de gruparea din care fac parte. Cnd influ-
acesteia elevul revine dela sine, n'a apucat deprin-
deri de cari nu mai poate cu De aceea, cum vom vedea mai
ncolo, educatorul nu trebue numai sufletul elevului, ci lui
clasa cari se acesteia.
II
de copii iau activitatea tn de
Se prea copilului de nrurirea
n de n de familie. Elevii n orele lor
libere, pe cari le au sau le fac, se ntlnesc, se din nou
activitatea lor poate nsemneze o pentru La sat, de
sunt foarte bine cunoscute cetele de copii constituite n vederea furtului (mai ales
poame de prin Tot se ivesc cete de de etc. Ele
sunt cu att mai primejdioase, cu ct sunt lipsite de orice control se constituesc
pentru scopuri oprite de n cetele acestea apare o opinie
adeseori opinie care puterea in
Apar apoi de elemente rele (cei mai cei mai de
mai batjocoritori), cari mping la fapte urte pe cei mai slabi
de opinia printre elevi cel care nu e "mucos"
(sau, cu expresiile unui grai special, tot de transmis fiind din gene-
n .,cu la .,abia din "umed urechi"
etc.). acest soiu de calificative nu se cu u cei mai
elevi cu toate nu le place,numai nu fie departe denscon-
de camarazii cu autoritate. La fel se n viciile
"celor mari": sexualitatea, etc .. Casele de crciumile sunt frec-
ventate tot n Cei vechi cu ei pe cei mai mici
i silesc adeseori prin mijloace. cum, in fond, sentimente bune, cum
e nevoia faptelor noastre din partea semenilor, se pot opune
o pot Apar chiar epidemii cari cuprind mai toate
de copii. E vorba tot de vicii (onania, etc.). E drept nu ntot-
deauna cetele de elevi sunt indreptate impotriva Se constituesc
de de dar mai ales dE: sport. Acestea
nu pot dect prin caracterul lor exclusiv. Se cunosc cazuri de
elevi cari nesocotesc cu ndatoririle pentru sport sau pentru
o materie de (de pentru In orice caz,
de copii n'ar veni n conflict cu pedagogic nu ne-ar interesa.
Cum de faptele se petrec educatorul trebue pe elevi
in a lor, prin mijloacele cele mai potrivite ca
le indrepte in folosul
mai asupra acestei n vom putea reveni cu
date proaspete. Intreprindem cu Seminarui de Sociologie al din Bu-
o mai mare privitoare la spontane neatmate ale co-
piilor, pe ntreaga chestionarul publicat n nti al revistei.
Rezultatele obtinute acum, sunt
22
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
III
Activiatea copiilor nu este ntoteauna In aceasta
s'a remarcat, cu drept cuvnt, rolul educativ al jocurilor. Din punct de vedere so-
ciologic un interes mai" mare jocurile pe echipe cele
cele cat i au regulele stabilite mai dinainte, pe cari le primesc
de-a-gata, le schimba cu Jocurile de acest fel nu
numai ci Prin ele copilul se
nici o mpotrivire o de
reguli cari i vin din precum tot din i vor veni, treptat, mai toate
regulele de n societate. Fiind apoi jocuri de nu cu un
anumit, trebue se iar se face criterii
obiective. Jocurile cer o o o agerime
cuprind apoi o de {se primesc pumni
palme, alte lovituri, cu cu etc.). Cei cari nu le pot
se singuri sau sunt cu sila de jocuri pre-
supun o conducere n timp supunere din partea Mai cuprind
diferite erarhii: rege supus etc. cum virtu-
func\iunile de mai trziu formal exercitarea in jocu-
rile Jocurile pe echipe cer o integrare n o solida-
ritate cu grupul, persoana ca atare dispare, nu se
dect prin coordonarea tuturor insul ca atare e neputincios, persoana
ca de sine, dispare, el devine parte dintr'un intreg, la fel
ca n multe ale sociale de mai trziu. Copiii cunosc
nile. Nu numai imediate spontane, ca batjocu!'a dar organizate
de : copiii in etc., au regu-
lele jocului, au stricat jocul, nu se poarte.
In jocurilor, sarcina educatorului este mai Nu are dect
jocurile in stare de o mai mare mai inru-
rire
Concluzii
Din de mai sus, orict sunt ele de sumare, reese n deajuns
nevoia nu numai psihologice, dar sociologice a In
de individuale, va trebui se despre a
tarilor, ceea ce a numit Lochner: sociograme. Pe temeiul lor profesorul poate
cu folos n clasei ndrumeze voie opinia
a elevilor. Va trebui, la fel, se (extra-
a elevilor se jocurile valoarea lor
cum psihologia prin s'a pus dela o vreme n slujba sociologia
va trebui procedeze la fel, chiar o pe care am
pute-a o numi, prin analogie,
TRAIAN HERSENI
P ESC U 1 TU L LA D)
din regiune. din regiunea la specii anume :
Boia sau (Cotus gobio L.), (Phoxinus laevis Agass), Grindelul
(Nemachilus barbatulus L.), (Trutta fario L.), american (Trutta
iridea L.), Lipanul (Thymallus vulgaris Nils.), (Petromyzon planeri L.).
speciilor. Bota in in cu Boi-
Grindei, in rece, pe sub bolovani pietre, ne-
dect scormonim cu un sub bolovani sau bolovanii. Acolo
Botele stau la cum prada se asupra ei cu Boi-
in la limpede, cu fund prundos. Grindelul de-
asemenea in la repede, cu fund pietros sau prundos, ascunzndu-se ca
Bota, sub bolovani. E mncnd, ca Bota, viermi, larve de insecte,
insecte chiar altor Lipanul el tot in la lim-
pede, cu fund pietros, cu viermi, insecte, pe care le prinde
din ca Mai altor li plac locurile
umbrite de maturilor. in dela Valea Mare in sus,
mai ales in prul Smeului, spre Rotunda, apoi in prul Preluci isvorul
Gagilor ; in dela n sus, in jos de din cauza ruginei ce
se scurge in acest pru dela minele de de fier). li plac
unde ziua ascuns la fund. locurile umbrite cu arbori, care-i
insecte, hrana sa
american e specie in sistematice
apoi in
in sub pietre, atacnd de care se cu
gura sa in de rozndu-le pielea sugndu-le sucurile or-
ganice, fiind astfel animal foarte pentru celelalte soiuri de din So-
- mai ales pentru Lpani.
din regiune. Dintre cele specii de care
n regiune, 6 se ; a 7 -a, nu se pentru cu
un vierme, sa producnd repulsie.
La aceasta se mai obiceiurile de a se fixa cu ventuza
sa de de a-i suge chiar ce au murit. din
nu se nici nu se distruge intr'un chip oarecare, devine un animal
foarte pentru pe care-i contribuind el, n mare
la folositori, dat fiind in se in cantitate mare.
Dintre cele 6 specii comestbile, american, colonizat.
sunt in fruntea listei, avnd carnea cea mai
Imediat ei vin la rnd Lipanii ("Lipenii"), rude de-ale
Carnea e ea pentru
La fel carnea Botelor, care atunci cnd e devine se'ntrebu-
tot pentru
din regiune nu se aici intr' o cantitate att de mare in ct
formeze o a ei se pescuesc din cnd in cnd,
probabil mai mult.
Este sigur avea mai solicitudine pentru in-
desvoltarea pescuitului n regiune.
Suntem informati n dreptul "Arinului" a existat inainte de o
din care se inpopulau apele ale praielor sale.
24
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
azi a colonizat american ce se mai
prinde din cnd in cnd aici.
Azi, o "societate de pescuit dela Rodna-veche", se a restabili ve-
chea a repopula cu apele de munte ale
"Societatea de pescuit din Rodna-veche". E din 30 membri,
dinte fiind Prim-pretorul Emil Dumitru. Societatea membrii dela
printre care notarul comunei.
acestei sunt slabe. lipsesc. Se simte mai ales
lipsa unei in genul celei a Silvice din dreptul "Arinului", azi
Rolul se reduce doar la arendarea dreptului de pescuit su
pravegherea pescuitului.
de ale ar fi excelente pentru Lipanilor.
La fel in sus de mine - ale in sus de Valea
mare, pentru Dar neexistnd nu se poate
face nimic.
Mai ales cu supravegherea la meto-
dele cele mai primitive de pescuit, care fac mare faunei ichtiologice a regiunii,
ce tinde chiar din praiele comunei, precum a n mare
parte n _
Metode de pescuit. Pescuitul In epoca depunerii icrelor, cnd
spre isvoare, fiind plini de icre, grei la i prind
cu mna, in modul cel mai simplu posibil, inainte ca fi depus icrele.
orcine metoda aceasta de pescuit duce direct la strpirea
din praiele
prea nalte, greu de opresc deasemenea urce
spre isvoare pentru depune icrele. Un mai oblic, pentru o scurgere
mai a apei, nu ar duce la acest inconvenient.
Pe in sus de mine, sunt multe puncte cu mici ostroave, unde se
poate seca apa pe una dintre cele 2 ramuri ce curg de-o parte
alta a ostrovului. Secarea apei unei ramuri se face cu ajutorul a 2 de ce-
dintre care cel din amonte este umplut cu brazde de pentru ca
nu mai apa.
Prin din aval apa se poate scurge, nefiind cu brazde
de
Cum simt se apa n n sus pe ramura
secatli a prului, astfel nu numai la foarte dar chiar direct
pe uscat. Atunci i culege cu mna, cu cea mai mare
pe ct de este dintre cele mai barbare la
un pier foarte pui de nici ll1l folos,
murind prin asfixie, deoarece sau a ridica a
da drumul apei n ramura a prului.
Alt mijloc de pescuit, tot att de barbar, este pescuitul cu dinamita, la "hr-
cu vltoare, a prului). Noroc se vara toamna
din sus de
Punndu-se dinamita chiar tn cum la
explozia prea (3 - 5). orict de mare ar fi hrbura.
Dealtfel metoda pescuitului cu dinamita este prea costisitoare, din care
nici nu prea se
Deaceea asemenea explozii se cu alte mai ieftine cum este
de carbidul.
Se ia o se umple cu de carbid care, cum se in
contact cu apa un gaz care comprimndu-se e capabil .de a face
o explozie.
SOCIOLOOIE ROMANEASCA
25
Sticla se cu un dop de plutit in care s'a introdus in
prealabil o de panlt, care ajunge cu un la carbid.
Astfel sticla se pune n fundul hrburii.
ctva timp, intrnd apa prin se produce explozia ca tn cazul
dinamitei,Dar omului merge mai departe, cu metoda varului.
Doi oameni la pescuit cu o cantitate oarecare de var nestins (3 - 1 O kg)
cu un sac.
Se alege o a prului n bine cu
are o lungime de 300- 500 m.
Un om sacul n aval, la o strmtoare,
Prin sac trece apa mai departe care ar veni in jos.
Al 2-lea om se duce cu varul nestins n amonte n pru la 300-500
m. de primul.
Venind in contact cu apa, varul nestins se in hidrat de calciu
(var stins), o foarte ce branchiile
Atunci o iau la dar nu n sus cum le e obiceiul
de unde vine pericolul - ci in jos, aproape in sac.
Pescuitul cu mslad de se nu numai pentru ci
pentru celelalte soiuri de fiind o tot att de ca
precedentele de Ministerul Agriculturii dar in la
Msladul (cuvnt de origine este fructul unei plante tropicale ( Me-
nispermum cocculus L.), din Africa fruct ce se vinde
in la farmacii, Cnd e acest fruct este de
unei mici alune. Smburele acestui fruct o foarte

Pericarpul un ( menispermina),
In farmacii fructele ele mslad se vncl uscate, scorojite.
Pisat amestecat cu miez de pine, msladul este aruncat in praiele de
munte, ca pentru Cum din acest periculos aliment
chiar mor. de pot fi ca aliment pentru om.
lipenii incep la apei parc' ar fi
cnd se pot culege cu mna.
Se dela sine acest mijloc pescuit de condamnat
se distruge tot dintr'un pru, att cel bun de mn._cat, ct cel care fiind
pre.a mic n'are nici-o valoare
Mai rar se prinde cu ca dealtfel cUn
Pescuitul lipenilor. Lipenii se pescuesc cu ajutorul la gura
de spre se din amonte, C!l
ajutorul bitelor cu care se sub pietre se face sgomot ca se
sperie se mai ales n la vaduri de
Pescuitul botelor. Botele sunt cei mai de prins care nu
nici instnimente nici amenajarea praie.lor. E suficient ca cineva dea
ntr' o parte o pentruca imediat o stngaci din locul n
c.are era piatra, greoi la fundul apei.
Se prind cu mna, cu furca (ostia) cu furcujq. Cu acest din
m_ijloc se ndeletnicesc mai _ales copiii. Dealtfel mpunsul cu furca (ostia)- a
se arunca instrumentul din se nu numai pentru bote ci pentru
lipani grindele.
Pentruca botele, se mai sigur se un sac
intr'o care se pune in care botele deranjate prin
pietrelor. Pescuitul cu sacul, leasa la
CALINE..SCU
CRONICI
D E F 1 N 1 1 A
Cine despre cultura
ascunde deobiceiu sub acest cuvnt
att de palide imprecise, nct trebue fim
oamenilor care
pot aduce aci Pentru clarificarea
notiunii Europei mari servicii au adus
care au avut Joc in cadrul Congresului convocat
de Academia S'au adunat acolo per.
excelente din toate europene,
ai feluritelor discipline politice
morale rapoartele care s'au citit,
care s'au ridicat cari li s'au
dat, constituesc azi volume, lnsumnd lao-
peste o mie de pagini, grele prin
lor de o (Convegno di
Scienze morali e storiche, 14-20 Novembre
1932-XI, Tema: L'Europa). Aceste au
ajuns in mni. Socotesc nu este om
cultivat pe continentul nostru care,
nu impresia cele discutate la Roma
soarta lui lntr'un chip aproape dra-
matic. Organizatorii Congresului, In fruntea
ruia ca marele fizician Mar-
coni filosoful Orestano, secretarul sectiune! de
morale istorice a Academiei italiene,
au pornit dela care trebue fie vii
in sufletul oricui. Prestigiul Europei este sdrun-
cinat, mai intiu pe frontul colonial, apoi prin
incertitudinea a europenilor cu
cu privire la culturii lor. ne-
EUROPEI
voia de a obtine o vedere limpede despre ca-
racterele specifice ale culturii europene, consi-
derate ca o unitate, asupra functiunei Europei
in lumea asupra crizei care o zgu-
due acum asupra unei
active In Europa. Printre rapoartele depuse in-
remarca-
bile, acele ale d-lor. N. Iorga M. Manoilescu.
Ne este cu istorisim in cadrul acestei
de imensul al volumelor pu-
blicate de Academia lor ar
putea forma materia unui tratat. Din ide-
ilor expuse in cele peste 60 de referate, vom
izola problema "definitiei Europei",
de cadru de generale care oglindesc
bine spiritul In care s'au
acestei importante savante
intrunit! la Roma au fost in majori-
tatea cazurilor de Europa nu este pro-
priu zis o notiune Vorba lui Valery
.,Europa este o a Asiei" s'a bucurat
de un succes deosebit. Ea nu este nici o realitate
sau Europa este
mai de cum a spus-o profesorul Hellpach
dela Heidelberg - produsul unei "individuatii
etice istorice". pe o in
care putem distinge dreptul roman
religia (Gaxotte). Europa s'a tot-
deauna ca o comunitate de experiente" (Erlebnis-
E!'presia este a istQrlclllui E. Bran-
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
denburg, profesor la Universitatea din Leipzig,
care a din comunitatea fac
parte toate popoarele la procesul care
a condus dela Imperium Romanllm, prin feuda-
Jism, de bresle absolutism, la par-
lamentarismul modern ; toate popoarele implicate
n procesul de al capitalismului care
au participat pe rnd la cultura Evului-mediu, a
Reformei Contra-Reformei, a ilu-
minismului veacului al XVIII-lea, a romantismu-
lui a r.ealismului care i-a urmat.
se tot pe terenul unei genetice, sociolo-
gul Alfred Weber a procedat mai sintetic,
distingnd in structura a culturii euro-
pene elemente: unul antic aristocratic,
cu primele popoare orientat
expansiune cucerire, de origine
iudee, antiaristocratic, prin interiorizarea
vechilor instincte cuceritoare orientat
aprofundarea Oricare ar fi
varietatea care se In
ceeace numim noi azi "Europa", o unitate cen-
care le-a absorbit le-a iradiat se poate
cu Vorbitorii-un Hellpach
un Carcopino, un Zielinski-au n
rolul pe care 1-a jucat Roma.
ea, este sigur nici cultura
nici secta n Palestina n'ar fi ob-
lor de mai trziu.
lntr'acestea, d-1 N. Iorga, care trimes refe-
ratul, reconstitue Europei din etimolo-
gia ei Cuvntul Europa poate
din Arip (cp. Erebul mitologiei
umbrelor n idiomele orientale trziu-
,.des gens de l'Erebe bouillant, qu(ne
pas la lumiere, mais qui la cree" (II, pg. 87).
Europei de suportul ei geogra-
fic e att de mare, in ct o pretutindeni
unde oamenii au dus cu ei valorile care o ca-
in cele Americi, n Australia
sau n Africa de Sud. In o spe-
a culturii europene este puterea ei expan-
(Einzig). lmperialismul Europei nu se des-
dealtfel numai in dar in intensi-
tate. Spiritul european se prin n
doita de a natura
de a modifica istoria. Europeanul
nu in chip pasiv
fizice sociale ale mediului ; el le tras-
utiliznd In sensul energiile naturii
dnd un curs voit mersului istoriei. Din
desigur, Europa se concepe pe sine ca
o valoare se opune de ni
27
velare (Beckerath). O indi-
tn cultura
cunoscutul publicist francez Daniel
Halevy. Congresului, in totalita-
tea lor, au pus mai tn latura indi-
a culturii europeene, procesul de el!-
berare a omului, intensificarea de
sine a valorii originale a individuali-
care un contrast att de isbitor n-
tre omul european cel asiatic, de In
sunt de notat numai
lui Brandenburg, care atrage asupra pa-
ralelismului dintre desvoltarea in-
dividuale a celei colective, Libera-
rea a omului n'a mers
pna la anarhie. Caracteristic pentru Europa
este mai cum a juristul
Bonfante, echilibrul dintre libertate autoritate,
care, a impiedicat anarhia, a In
timp imposibil despotismul, limitnd puterea po-
in minuscule sau de potri-
cum ar fi cetatea sau
Intinderea puterii sale o
europeanul neintrecute la el, a
pozitive. de fapt Bonfante a remar-
cat aci o particularitate spre
deosebire de alte in care filosofia
s'a bucurat de o
Istoria
ct a datorat desvoltarea lor in Europa altor
culturi, ca d. p. celei egiptiene, assyro-babiloni-
ene sa1l arabe. Astfel de imprumuturi se pot
dealtfel nu numai pe terenul
dar pe acel al sociale, apoi in fi-
losofie sau in poate puterea proprie
Europei este tocmai extraordinara ei facultate
de a asimila transforma. O imprejurare care
U face pe istoricul P. Gaxotte cu
ingrijorare nevoia a europeanului de a
se opune limita, "o
forta sa de "digestie" sufere un declin". In sfr-
la acest tablou, cu atatea D. Halevy
a independenta dintre tem-
poral spiritual, o care a permis
cn cel din se desvolte afirme chiar
in timpuri cnd cel dintiu suporta fnfrngeri
a
spiritualului o chiar pentru
cazul unei posibile a puterii temporale
a Europei, nefnfrnte atta timp.
.TUDOR VIANU
28 SOCIOLOOIE ROMANEASCA
UN PLAN DE CERCETARE
Domnul Iorgu Iordan precizat (: cf,
Der heutige Stand der romanische Sprachwissen-
schalt. Stand und Aulgaben der Sprachwissenschalt.
Festchrilt liir Wilhelm Streitberg. Heidelberg 1924
Introducere n studiul limbilor romanice. Evo-
starea a linquisticii romanice.
1932 :) pozitia de linquisticii con-
timporane. Programul pe care tl In fruntea
primului volum al Buletinului Institutului AI.
Philippide, ( : Programul nostru. Buletinul Insti-
tutului de lilologie Alexandru Philippide
v. 1, 1934 p. 3-18 :} este numai o
expunere a pozitiei principale cu-
noscute. El este deosebit pretios pentru apli-
carea prlncipillor la studiul total al limbii romne
pentru planul de cercetare schitat.
Continund linia a catedrei de litera-
filologie dela Universitatea din
D-1 Iorgu Iordan, gndul
sale de lui Alexandru Philippide. Ca
acesta este linquist nu filolog, prefe-
"aspectelor linquistice actuale"
viata limbii (p. 4}.
Integrnd sale linquisticii opu-
nndu-le celor filologice, tntr'un tot
structural pe care o cere
faptul viu, cu amploarea pe care o impune des-
crierea a limbii, rigorile
criticii filologice raportnd continuu _faptele
actuale la categorille istoriei.
Studiul limbii romne cum il vrea D-1
lorgu Iordan, se va deci, pe mai multe
planuri. Domnia-Sa cercetarea orizon-
a limbii despre studiul
limbii dupe categoriile gramaticii de nevoia
relatiilor intrallnquistice.
"Cercetarea
luarea In a tuturor nuantelor deo-
sebltoare dela o la alta dela o
categorie la alta" ( : p. 5 :} Cea orizon-
tine de deosebirile geografice.
Este o mijloc de
Intelegere Un aspect al acestei limbi
comune este limba care la rndul
ei, cuprinde limba limba literaturii,
limba propriu limba gazetelor, co-
etc. Deasupra limbii literare este
dialectul iar intermediar intre dialect limba
este limba mahalalelor. Pe plan
SI1Jlt lii.Pbile !!peciale, (p 5-9).
D-1 Iorgu Iordan o atentie cer-
verticale necesitatea stu-
dierii limbii comune
acum In favoarea dialectelor.
Numai, din punct de vedere descriptiv,
incercarea de a deosebi aspectele graiului
clase sociale, categorii culturale geografic, nu
problematica. Descriptivul sincronie
sau istoric, chiar atunci cnd tine seama de ge-
neza fenomenelor, nu poate fi singur criteriu de
diferentiere. El coordonat cu teleolo-
gicul, graiul fiind un tot structural in care fie-
care element are fie de
structura fie de functiunea a totului,
Astfel ln ansamblul graiului romnesc, avem
o mijloc de intelegere
indiferent de clasa de gradul de
sau de apartenenta de aceasta, limba
este limba a clasei culte, mijloc
de comunicare prin vorbire sau prin scris.
Limba limba literaturii, cea teh-
sau sunt limbi speciale, aspecte
specifice ale limbii literare, expresiile unei creatii
culturale speciale.
Dialectele de limba sunt
aspecte deosebite geografic.
lor este diferentiatoare
aspectul specific al regiuni prin grai.
Limba ca mijloc de Intelegere
deci este deasupra
lor. dialecte.lor sunt C!l
limbii litera.re, limbi speciale. Deosebit de inte-
este azi acea ce s'a creat
dialectelor ca mijloc de co-
municare a chestiunilor politice, sociale .eco-
nomice de interes expresie a formei
politico-sociale moderne a statului romnesc. Este
o tn fiecare dialect, limba poeziei
populare din regiunea cu functiune
bine cu proprie. Stu-
diile dialectologice bazate pe poezie au
un viciu initial, nu dialectul ci numai o
a lui.
Limba mahalalelor se de limba
de cea de dialecte, nu att
prin situatia ei ct prin
ei Augot-urUe limbi
speciale ele, constitue o categorie aparte
prin caracterul lor de limbi secrete.
Daci. aspect sociJ) lalJ al
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
limbi, fn llnquistice diferen-
tiate geografic, apoi fiecare deosebit criterii
de adncime sau de contine elemente
gramaticale, trebue deci supus potrivit
categoriilor gramaticale.
Pe morfologie Indeajuns stu-
diate, D-1 lorgu Iordan cere se studieze lexicul
sintaxa. O atentie stilisticii
pe care o o pur
sintaxei.
Fenomenul llnquisUc expresiv spontan, pro-
dus al afectului sau fanteziei, deci de origine in-
de apartine sti-
listicii la gramaticalizarea lui. gra-
maticalizat el devine element sintactic. (:p. 9-10:)
gramatical limba este un sistem de nor-
me general valabile pentru toti membrii unei
linguistice care se servesc de ea ca
mijloc de Intelegere. Aceste norme sunt de na-
lexi-
Astfel gramatica este un sistem
noetic, criteriile ei sunt criteriile teorii cunoa-
Graiul fapte extra gramaticale
In morfologie, lexic, fapte ce
sunt expresia sau indi-
viduale deci sunt de ser-
vesc la marcarea deosebirilor dintre indivizii
linquistice, sau dintre deo-
sebitele Toate aceste deosebiri stilis-
tice de gramatica limbii comune sau chiar
a unei limbi speciale, dau In stilurile in-
dividuale supraindividuale. Astfel stilistica
constitue un domeniu aparte nu poate fi
una din categoriile gramaticii.
Studiul cuvntului, etimologia, este "o
de Incercare pentru linquist" ti
dea la stiinta ca ignoranta
cu privire la Istoria a limbii"
(p. 11): Pentru cercetarea cuvntulul trebue
fie utilizate toate datele pe cari poate le ofere
Iinquistica. Pluralitatea de planuri pe care o
cercetare se face, coordo-
Intr' un tot sistematic numai astfel putem
avea analiza unul cuvnt sau a ori-
alt fenomen linquistic, s'a complet
numai astfel putem un studiu
sintetic al unei limbi.
Totalitatea cuvintelor unei limbi sau a unui
grai constitue vocabularul, domeniu de cercetare
aparte. D-1 Iorgu Iordan propune pentru cerce-
tarea vocabularului, metoda .,cuvinte lucruri"
(p. 10), legnd prin aceasta faptele de de
29
cele sociale de cele de culturA. Studiul vo-
cabularului pune cel mai evident problema im-
prumuturilor dela o la alta.
intralinquistice nu se numai la
vocabular. Ele pot fi tot de bine, fonetice,
morfologice, sintactice lexicale. Ba mai
mult, relatiile intralinquistlce trebuesc privite
pe toate planurile linquistice nu
numai pe cel al categoriilor gramaticale. Pentru
limba intralinquistice sunt de
feluri: acelea cu limbile romanice acelea
cu limbile popoarelor vecine, cu cari uneori
limba constitue prin comunitatea anumi-
tor fenomene, uniuni linquistice (p. 13-15).
D-1 Iorgu Iordan de
dintre folklor
etnografie, foloasele pe cari studiile
linquistice le pot avea dela cele discipline
lnvecinate. (p. 15-16)i Sfera de
rire dintre alte discipline,
trebue cte probleme de lin-
au fost rezolvate cu socio-
logiei a istorii culturii.
Expunerea sa planul de lucru,
le D-1 lorgu Iordan, cu cteva obser-
tehnice pentru
Orice trebue o pre-
Metoda pur nu poate
duce la nici un rezultat. nu
realitatea fie In favoarea
teoriei pure.
Linquistul trebue toate domeniile
disciplinei. Specializarea lntr'un singur domeniu,
este ca empiria
Precum se cere respectarea rigorilor criticii
filologice 'tot se cere o
o
limba fiind un fenomen cultural,
In sine pentru sine nu poate existe. Ea nu
este dect o la studiul culturii.
complectare pe care D-1 Iorgu Iordan
o programului este o profesiune
de a unui intelectual romn.
Ea ca programul Intreg, de
vederi adncimea gndului romanistuiui dela

Programul Buletinului Institutului Alexandru
Philippide, este un frumos eveniment In linqui-
stica o mare pentru
cei ce gndeau cu grije la atmosfera
a din
MIHAI POP
30
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
DOCUMENTE
RUMNI IN CLOPOTIVA
Clopotiva - satul cel mai mare, unul din
cele mai vechi, -din istorica a
pitulat sub de nord a Retezatului,
ca un cuib de sub ocrotitoare
a unei case de
E, Clopotiva, cuib de veche
Un document din 1360 intre
romni pe doi: Zampa de
Clapatina Baija, filius Buz de Clapatina. Ve-
cinul de peste apa rului mare al Clopotivei:
satul Ru-de-mori, (sau, cum spune poporul :
R-di-moareJ este atestat intr'un document mai
vechi: din 1351: Iar aceste sate sunt
numai la km. de Ha-
satul care pe ruinele Ulpiei
Traiane Auguste, fosta a Dacie! Fericite.
Din toate trei se vede spre apus, la numai 10
km. de Fer transil-
vane, cu Poiana pe dreapta cu
masivul pe stnga. Pe grumazul
ei suia, in anului 102, care
avea fie ctitor al Daciei romane, in fruntea
armatelor sale, biruitoare la Tapae.
este cum spune un gn-
ditor francez, patria nu este altceva dect un
imens cimitir de autochtoni - atunci,
sigur, acela, de sud-vest, al
gului, este o de patrie. In .,aici
tot locul e stercuit de sngele vitejie! romane
al daci"-scrie in 1853, fn .,Foaia pentru
minte, vicar al
- Moldovanu, cum
aproape la fel ni spunea pe oc-
togenar al (sat vecin cu :
.,Aici, in ciretul al Portii de Fier, nu
loc unde, nu dai de oseminte ome-
: de multe lupte au fost, in toate tim-
purile".
Vrem spunem tinutul este extrem de in-
teresant, in trecutul ca fn prezentul lui.
Clopotiva este tocmai unul din principa-
lele lui focare de
cum incepe a vorbi despre ea
vicar Iacob Radu, fn cunoscuta lui carte: Istoria
vic:ariatului greco-catolic al
1
):
.,Unul din cele mai mari mai puternice
sate din acest Locuitorii, voinici
dar de patimi
spre crime... Clopotiva mai este un sat
foarte vechi mai multor familii
nobile ... intre cari mai mult s'a ridicat familia
Pogany de Nagy-Clopotiva" ...
Nobilii de cari aici Iacob Radu nu
sunt, de care vrem vor-
bim. cndva in multe
'din satele erau ei un fel de nobili :
nobili rurali. ridicati din dar nu
prea cu mult peste Erau
investiti cu anumite privilegii drepturi,
a faptelor de arme. Erau
pentru vitejia lor in mai ales din partea
lui Ioan Huniade" ...
2
) ce spune despre ne-
un romn, originar din lo-
curi ale Hategului:
,.In istoria Transilvaniei (ro-
mni au avut un rol insemnat in
luptele ce s'au dat impotriva celor ce ame-
hotarele dintre ei au luat
parte la cu Turcii ca
pentru vitejia lor regii Ungariei i-au ridicat
printre nobil!. Ei au format clasa
unii uitat cu vremea
rile de snge, trecnd la Unguri. Maghiari-
zarea ctorva familii apare in do-
cumentele din primele timpuri" ... SJ
Sunt, in multe din satele
de jos, Clopotiva, etc.
mai bine spus, au fost. Azi, nu-l des-
parte de gloata poporului dect numele acesta
de - care, mai mult doare dect
pe acela i-te adresezi, numindu-1
Intr' doare: cnd mi-aduc aminte
Domnule, de ce eram cnd ce sn-'
tem dor foalele nu alta" - ne spu-
1) Lugoj, 1913, p. 183.
2) Iacob Radu, op. cit. pag. 37.
3) Ovid Graful din
gului, p. 5.
4) Burta, stomacul.
SOCJOLOGlE ROMANEASCA
nea cu nostalgie In glas, loja
din Clopotiva.
mergem In gnd la Clopotiva si
vizitele de lui loja
alor lui.
Mal fnti, era primejdie te
a fi de neam ungur 5):
Domnule. Noi
am fost tot rumni. Mama mea era dintre
Pogani o chema P6gan Roji, iar meu
o fost chema
uite cum o fost cu neamul nost': Bunul meu
o fost din s'o glnerit in
Iar meu o venit din
s'o ginerit aici, la mama, ln Clopotlva.
mai sunt acum In
Iar Poganii din Clopotlva c'or
fost ei tot Rumni, de lege
; numai domnii Pogani or fost
unguri, snt- cum vezi- rnduri de
PoJlani: unii domni unii
6
).
cum o fost cu Rumnii cu Ne-
or avut averile lor, Inainte
vreme
7
), numai ei - Romnii n'or avut
loc. or mers totdeauna de buna
voie a lor la nu ca Rumnii care
fugeau de ca de moarte ... Cnd o fost
Avram Iancu, meu o o de
zile la Simeria, o luptat, vezi dumneata,
pentru averile lui
8
) ... Romnii or fost zileri,
haia o fost averea lor; numa cnd o
ln 48, numa atunci or intrat ei in
ceva drepturi averi... Domnii, numa ei,
or fost maghiari
9
), dar or fost rumni
greco-catolici. Noi dela Maria Tereza dela
Leopold am avut averi.
.,Care sn tem ln Clopotiva? Iaca: eu,
5) cum istoricii unguri, ungurii
ln genere, despre cum crede,
despre din ei, poporul romnesc.
6) va fi fost cum spune fn-
Pogani imprumutat nu-
mele dela nobilii unguri Pogeni, atunci cnd au
fost
7) Au fost, prin urmare, spusa lui Far-
ca a documentelor, tifrani cu pifmnt
cu drepturi.
8) deci, Romni, parte
din trupele care trebuiau revo-
aceasta din convingere din
lor, ca unii cari, luptnd Impotriva lui
Iancu, averile".
deci, luptau Impotriva Rumnilor-rumni.
9) Domnii, deci, erau nobilii mal presus de

31
loja Munean loje lui o fost
maghiar lO) ; Brighiul Elek e ungur
el; lui e venit de pe la
Bora Arpad; P6gan Jiga e rumn) :
Noaghi Elek e ungur e venit
ginere din - o venit ginere la Mu-
nean care era ungur aici in
Clopotiva care o murit): a Cciroi;
P6gan loje Bogift (hala e rumn, ca cum
is eu). Or mai fost alti dar li s'o
stns
11
) .....
.,Noi nu fetele rumni ; noi
le facem le
nu ne unii cu ....
in la un moment dat, una din
fiicele lui loja un fecior
de adus ginere In dela O ru-
ne cte ceva despre deschilimirile
12
)
dintre rumni :
la e cu guler inalt
Indoit are
13
) la -
mneca e pogan
14
). La rumni
are mneca pe el
pui
15
), iar nu pui, ei au
nimic. Din

s'or mai schimbat
rumnii. Acum au ei mneca o mai
ca Inainte. le mergea la
era de - puteau 1,1mbla
-, dar acum e mai
de tot nu ca a ei au
chetori la nu bumbi - ca noi" .... ,
pe Incetul, fiica de
bage de pe firul sentimentelor consi-
despre rumni :
., Vai de capu' lor ; in or umblat
doi pe-o au

de piele .
Ei In nu un pat fain, un scamn
fain; au In ca In cocine. Fac o
ies din
D'aia noi n'avem de unde lua o pentru
un ficior prin alte unde-s
10) loja a uitat adineaori spunea
sunt rumni de neam.
11) Din de mai sus s'ar
nume, au fost cndva unguri, pe
cnd In realitate lucrurile stau cum e scris
In pasagiul reprodus mai sus din Ovid
anu.
12) Deosebirile.
13)
14) Tare, foarte.
15)
16) = in mondial
17)
32
de-a noastre. l!i, pret pe ordni-
tura din nu pun. La ei, numa pui fa-
..... Femeile lor i!e; noi ciu-
Femeile lor, In tot postul
d'abea o iie: o
de mult cu pui, la ele baia e:
fala. d'aia nu fac curat nici In Noi
iarna de In
vara rochie de carlun
18
). Ele poar-
iarna vara numa. catrnte. Inainte
vreme purtau la spate opreg, ca In
acum nu mai ... ,. Noi nu
ciupeagu nost e cu putni pui, nu-
mai la grumaz la o ... ,.
Intervine din nou loja cu o expresie
ale prime vorbe nu ce :
"Bucti Barato, doare la !oale de ce
domnilor. lnnainte, din "Jupne" nu scotea,
numi ztcea altcum. Acum, numa ce-l auzi :
lojo, Acum mulg ei vaca. Din lncoa,
o pierit cinstea"..... loja, spunnd
aceste cuvinte, se plin de de
Impotriva vremii noastre, care 1-a pe
toti o - romni .....
iar vine la rnd fiica lui, care
cu deschilimirile In ordinea pe care o
ea mai sau, mai bine spus, care-i vine ei la

"Rumnele opinci papuci 19)

2
0) d'ela de

Iar
papuci, tinere, cizme -
nJ
portu; ti tfn cum l-or apucat din
- dar romnii romn ele s' or mai dat
noi.
L Romn ele or purtat mai demult jolji (giolg,
= un fel de de cte doi meteri
or purtat coame2
2
), da
n'or purtat nici coarne. Noi ducem
Inapoi punem ln ace sau
pieptene, Impletit ln coade. Rumnele
pieptenau cte o do zi, cu sucituri
tn fire, ct de subtiri - care le avea
18) Pnzeturi de trg.
19) Ghete.
20) Ceea ce In alte se clpici:
papucii - pantofi din crpe de
de
21) vechi.
22) Despre cucoarne,
cu conci, cu v. Ouid op. cit.
Pll 8-9.
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
mai subtiri, baia era mai - le da
urechi, una, le tn
La noi e lucru putn bun. La ele e
degearya. Ele ttn
fie Dar acu s'or
de coarne: " Cnd s'o 'nceput
mond.), s'or dus unele din ele
la Deva, la acolo
le-or caprele or venit
caprele". mers la Viena cu coarne.
Unele le-or chiar acolo, la Viena:
le-or fost rznd soldatii le-or fost
gnd de cap, tn alte nu
le lucrau In cte 2-3 zile tre-
buiau tot altele mereu, la la ...
O fost port urt Numa baba Snziana
Simonesc nu vrea le lepede toate
rd de ea, le vine cnd la
Snziana gndesc or purtat ele la
fel .....
mai spui de ine de ciupeag:
ciupeagu nost'e pui poale, dar
inea lor e totdeauna cu poale cu pui. Eu,
pui putini pui, ii pun la numai
la ciupeagu de umblare, la de
nu punem"
Cam vorbesc despre rumni-
(privesc. s'a tesut istoria, a
frate de frate vreme,
Intre ei. vedem, ce spune
crede o daspre ne.me-

lnf. Tomoni
de ani 70.
snt unii Rumnl, da
mai multi snt Unguri. E deschillmire Intre
ei Rumni pentru astea din
le simple albe cu guler
Intors cu iar pui,
nimic, dar au dedesubt bumbi. Neme-
tot numa papuci; pe ele le
batjocuresc cn' cu opinci. Da' noi
m.ereu opinci nu e nici o
loje e da' nu e ungur ; el
e romn. Munenli-s doi ei ls Unguri;
mai este de : Nandi -,
iar e ungur. Mai toti unguri".
Precum se vede, mai putin nici
de pornit, cum vorbesc despre ru-
1P4ni. E explicabil : primii s.e socot
din vechi in&.emnate drepturi fi privilegii. in
timp ce ultimii apar favorizati de
de unire.
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Dar e mai interesant ce ne spunea un biftrdn
rumn, de ani 60, care ne-a rugat sll nu-i
dllm In niciun caz numele.
.,Da Domnule ; 's
ca 'nnainte, sub Unguri. nu-mi dea mie
Dumnezeu ce doresc ei pentru Rom
33
neasd. 'Nainte, cnd
li trebuia le spunem: jupne.
Acu ... s'a dus. Acu le spunem pe nume,

IONCONEA
CUM BACIOC, DIN
O CUM NU SE ALTA
Bacioc avea, lllm-
nului. Inalt puternic la trup, de
de necrezut, blnd cuminte ca un copil
bun, erea ros de o : lui.
Pentru ea nici-o nu era prea mare
nici-o nebunie. Mai rdea satul, cnd l
vedea, om trecut de 80 de ani,
lanul, nalt de 3 metri, tot din stejar, ca
ograda ca o cetate. Dar el era mul
tumit. Mi-a povestit viata lui, n ziua de 8 Au-
gust 1933, cum steteam amndoi pe-o
de crucea pe care singur din
vreme, pentru mormnt. de vremuri, mai
n el, durerile trecute, din pri-
cina de comitet" silvic, care-I opreau de
la n voie, sau a feciorilor lui, care
nu-i Dar l mai lumina o
din bucuria a izbnzilor.
Foarte curnd aceia, Bacioc a murit
cum voise, tnaintea babii lui, a avu
cine ngroape cu cinste, cele de

.. numai dela l-am tot
furat Am tot furat dela
Uite aici 1 (imi casa). Apoi am lucrat
mult, Domnule l Trei am mai cu asta.
Am Care mi-a dat-o am
cut-o, i-am pus Nu mi-o am
lit-o cu am dat cu de
am svrlit-o la nevoia.
M'am dus In era lumea
tot ce vreai faci ; fi tot sosit
prin nu te oprea nimeni, de loc l
apoi am una asta nu era dect, uite, de
acolo lncoa. Am, am
n'am eu de am umplut desagii
cu am luat trei copuri de rachiu cu mine,
acolo, In zile, 60 de brne mi-am
mie, ca de aici In acolo, de lungi.
tot pe patru fete le-am puneam cte
10, cte 12 i11tr'o zi gata, acolo unde jos.
le-am ct toamna. S'au uscat.
apoi aveam patru boi; ba aveam : doi erau
dela patru ai mei. apoi m'am dus
tot singur. Umblam singur cu boi, ca un
zmeu, pe acolo. le-am adus o vini! toam-
na. Apoi am Asta e a treia.
Apoi am pentru Uite: aici
lucram, aici am tot lucrat. De unde este chio-
toarea aia incoace, aia este numai pentru
atelierul lui).
Apoi o vint vremea m'o oprit hotii de
comitet, eu fac eu,
tot am adus la oameni. in vara
aducem de o cu boi, singur, singur
ca un zmeu. sbor in nour, sburam.
care merg la n'am avut sot
pe fata - cu curu pe fata pal
mii uite ii dam in sus, s'a mirat
suflarea, cine vedea : ce-o fi cu romnu ?
de hier, Uite uite uite
i dam. Rdea ca la
Apoi a venit vremea m'a oprit; nu mai
duc prin la brad, acolo. De la fag
nu. Fagu era mai ici, mai jos. o zis 15
ani nu mai ori Imi
ori Inchide In pe Era uite ve-
cinu de peste Era vine in-
tr'o spune:

vecine, uite iti spun
o veste cam rea".
- .. Apoi spune, nu-i bai nimic. Ce-o fi

- "Uite te-o oprit dela comitet ; n
dure, la brazi, nu te mai nimeni,
te inchide ori glont de-ti stinge lumina".
- "Ori chiar D'apoi care-s
duc le dau eu de lucru lor, le fac eu de
dus pe-acolo".
- .,Ba nu vecine.
- "Am le pui foc. O aprind fn 5-6
locuri.
- "Ba nu vecine, aia nu te nimenea
34
de te-o auzi faci dumneata 1ucru te
tnchide de nu mai vezi soarele".
Eram de mai de mult, eu de cnd
am fost de 15 ani, eu am Inceput a vinde roate
pe la oameni. lucram de
imi Dumnezeu tot din zi fn zi pu-
tere mare. a dat Dumnezeu de am mers tot
tot am fost de 18 ani. No l
atunci eram apucat de putere, de ce
vream. ducem la plug cu patru boi, singur
aram. ca un zmeu.
Cum zic, m'a oprit dela brazi, nu mai m'am
dus. m'a desgustat, a trecut vreo
trei; m'a desgustat de acolo.
duceam cu o pereche de opinci noi seara
rea merse'n foc: erau tot sparte ; se rupeau,
erau tot pietre ascutlte acolo bietii boi
erau cu lanturile rupte.
vecinu zice :
- "Hai vecine, vecine. Ai destul, ai
lucrat destul. focului
acolo pe vei vedea dumneata
al doilea".
Am venit In 32 de ani. Da eram tot june.
m'am desgustat de nu mai m'am dus.
O zis In 15 ani nu mai duc, da eu nu
m'am dus nici peste 30 de ani. m'am apucat,
aici, de Apoi veneau roti din toate
satele de nu mai puteam birui.
Apoi m'am la am nceput a
aduce Am casa asta dinti,
ce am mi-am eu de
fac un grajd putere, bag vitele
acolo. nu le mai bag acolo. Imi era tot
de focuri, l cte o nevoie pe ro-
mn. era tot asigurat dator. apoi punea
foc, ca capete bani de acolo dela
mai din datorie.
Nu ce fac 1 Na. Am pornit la
Apoi am adus-o, In vre-o 7-8 ani. Am
tot am tr' de
am toate astea. ce am avut
casa ce am avut o no, acu
fac grajd, am vitele in grajd
numai se un foc mare In ulita aia-
la de dincolo, Dar o tr de
aier, dela de de aici. aducea
scntel toamna era cucuruzu strns
erau frasin! mari ca scorbura aia, ct
o acolo, dincolo, Am
acolo am stat. Toamna este noaptea mare,
M'am Incins in bubou slab. Da nu venea
aveam de Tot
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
mergea incolo. Tot pe acolo,
noapte. Am stat No, cnd am
venit In focu era potolit. Toamna-s pline
toate de fn, de bucate, de ce-ti trebue. Uite
acum oamenii de aici: toti acum. apoi
am venit in Zic tu
acum mi-au intrat mortii In kiele.
apuc incep a aduna cte ceva. Eram
om nu aveam bani. Da era bun,
nu lucru ct e lumea. Lucram ca pe mama
focului.
Am apucat s'a ridicat mai mare
Era ca de 15-16 ani. Aveam doi boi, cai
Nu erau boi ca al mei, in tot satu.
mergea la Eu m'am apoi
la numai am pornit cu am
adunat in cinci ani, Domnule, uite tot l mergi
in vezi lucru de ela ce nu ti-au mai
ochii. Am cheltuit 900 de zloti.
dumneata cum erau zloti! atunci ? Erau zloti cu
spor, cnd erau coroane de elea l
am In cinci ani. Uite am tot lucrat la
ea, tot cte ceva, cte ceva. In Dumineca,
mai acolo la ce mi s'a adunat
pe asta? am avut o muiere
grijitoare. Dumnezeu s'o tie
ngroape ea, a grijit ea: ce-i dam, punea
acolo, In Dumineca. numai o
la cinci ani. Uite-o cum o vezi, asta
merge inainte este de stejar e pe stlpi
de stejar, vnturile de stejar, cuiele In
totul de stejar.
Apoi am 30.000 de am adus
ca vre-o 15 stnjeni de am inchis-o.
uite-o: este cu zid, nu cu
cum are alti oameni.
apoi a venit vremea mi s'a dus ficioru,
la eu am Eram de 60 ani, atunci
cnd s'a dus el la lucram ca un balaur.
venea lucru de nu se mai ct este lumea
din 6-7 sate. Venea Erau toate
aici, bietele muierile, erau oamenii toti
nu mai era nimeni pe oameni de
de care Apoi lucram ca un zmeu. No, ce
fac eu? ar fi bine podit acum cu stejar.
mergi domnule vezi, nu vorbesc fleacuri
mint, te uiti cu ochii, acolo.
a dat Dumnezeu am adunat bani multii
100-200 de No, zic eu acum, fecioru'
meu l fi fost nu
cheltui banii. Dar eu eram singur ;
numai duceam cu in pe sate
unde vedeam stejar mare pentru pe aici
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
incolo 1 Uite ca scorbura de pe de
ca din poarta ulitli acolo dincolo -
de gunoi uite de Pe care de
abia puneam unu, cu cte patru bivoli. am
adus vre-o 6 de mari, uite ca
Cu oameni cu singur nu aveam
ce face. Cte 65, 75 de dam pe de
am adunat. Cnd a venit aici a fost
alei fn curte: ,. ai te
moartea o : ce nebunii faci dumneata?"
,.Taci acum este de mine. Acum pot face
ce vreau eu". Eram de 60 de ani atunci. am
adus. Zicea mai bine vindem,
o de bani". Ba, zic, ala nu se poate.
podobim aria acolo unde
cu : eu o
cu care am vecuit eu, cu un ca un
lung o nuia de cu
de kiele. Cu ele gru. iarna
in cu bubou Incins tremuram acolo
nu mal puteam Acum ai o de kile,
mai mult: o cinzeci de kile, mergi Intr' o zi
In gata, fn cof
te-ai Intr'o zi de tot lucru. fi lucru
de minune, acum; merge de iute cu
Atunci acolo pe am
domnule, uite de in de
coastele el ea de stejar 1 Eu am un car
la un Romn din Cincul Mare. N'ai umblat pe
la Cincu Mare, pe acolo pe Ardeal? mi-a dat
vre-o 7 grinzi de elea mari, ct de aici n
uite mal groase ca asta, le-am acolo
dedesupt apoi am pus podinele elea groase
pe ele. Am la un om mi le-a
acolo. da cu limba pe ele, de
tntomnite, ca pe vezi ce lucru frumos
este. ti-e de drag.
Zice fecloru: nu avem ce mai face cu
35
lucru uite acum nu mai pe el
E tot degeaba". - zic, de al numai
o de fasole toamna ti-e drag
acolo, nu se nimic pe acolo, nu poate
nimic, nici nimic. Este cum e
fieru". Am tot bolovani le-am cu
maiul sub podinele elea. Nu am pus nisip
ca este un lucru de frumos.
Ala m'a scos mult: ca vre-o sute,
podlna aia. No, mergi numai la vezi
ce am Acum un an numai l-am
Apoi nu mai este pe sub
soare un lucru de tot eu cu kielea mea,
tot eu. Nu aveam fecior nici un stlp
sunt tot din aduse : stlpi de stejar
ca de am la E de trei
metri de sus dela deasupra acolo
scndurlle tot de stejar is. lucru
bun. Ala vre-o 12.000
Am gndit nouri, eram de
Acum nu am
ce-l boala. Nu m'a durut capu'.
Capu-l ca hieru. Nici acum nu doare, multu-
mesc lui Dumnezeu.
Uite toate astea cu mna mea le-am
eram cnd cu atunci am (pavajul
din curte) tot cu mna mea le-am cu maiu'
pe acolo prin este Numai unde
este gunoiu' nu; ncolo dearndu', noaptea pe
lucram, in genunchi jos. Da' acum a
venit vremea de nici nu mai cumsecade. Mi
s'o nceput a se pierde vederea. De abia
cineva in curte, acolo pe am

acum mi-a venit o nevoie mai mare dect
toate
H. H. STAHL
VARVARA DIN
Pieptarul sau ,.tseptarul" In graiul satului,
face parte din
lor, att ct femei sau copii.
Din piele de oale, sau din piele
numindu-se atunci pieptar cu blana pe
scurt bru mneci,
pieptarul este Impodobit cu broderii multicolore
de
Pe vremuri, ,.In cum spun
femeile purtau haine lungi de piele cojoa-
ce, cu broderii de In tonuri
foarte bogate cu (ciucuri) de
tase lu11gi de centimetri, cusut! printre
florile broderie!. Cojoacele erau tivite cu o
de
Nistor o de 70 de ani mai
la In zilele de
un astfel de cojoc. purtau cojoace mai
scurte tot att de brodate ca ale femeilor.
Astfel de cojoace au mai purtat doi,
36
trei la In ziua unei
cununii chiar vreo doi care co-
joacele dela
Aceste cojoace "se dela
din Reghin, apoi Romnii nu
frumos" (inlonnator Gra-
pini). Se mai la unde se duceau
la trguri. "Erau foarte scumpe.- spune
Nistor -, numai care era mare
purta". Cei care nu erau "gazde mari" purtau
ca acum haine de dimie se vede din
cauza lor mare, aceste cojoace au dis-
incetul cu incetul din Cele cteva
existente au fost acum 20-30 de ani.
Nistor spune: "Eu l'am la
cu vreo cinci ani inaintea
Pieptarele sunt scurte mneci,
de purtat sub hainele de din cauza
frumoaselor broderii, ele se pe vreme
mai ca o a Se
sesc modele de pieptare :
"Pieptarul deschis In se pieptar
cel Inchis Intr'o parte se In-
fundal" {in!. Varuara Mihai, 11 ani, 5 clase).
Pieptarul deschis In nu se prea :
"La pieptare Inainte se purtau deschise ca la sas,
in timpul mai nou se fac Infundate,
la piept iarna" (in!. Gheorghe Moisil, 83 ani);
"Pieptarul lnfundat mai cald la piept"
{in!. Domide, 61 ani, 7 clase).
Un' trebue fie foarte ca
nu pieptare: unul de ce-
de toate zilele. "Trebue s'ai pieptare
c'aici sunt oamenii crtitori, ai numa
unu te rde lumea" (in!. Leontina Pop, 42 ani).
Pieptarele de toate zilele sunt foarte simple,
mai brodate ca cele de brode-
ria este cu culori.
Cu toate pieptarul este o parte a
foarte deci trec ani
nevoe omul cumpere altul,
intervine aci de
unde acum ani se brodau pe piep-
tare in multe culori buchete de flori stilizate,
acum este la modelul numit
Acest model Il mai mult la fetele tinere
care pieptarele de curnd. "Cro-
este o broderie lntr'un singur ton, foarte
t'I\J'e ca o pe
partea a pieptarului. "Modelul tine-
resc la pieptare este cu broderie cu pene
(flroi} albastre, de vreo doi aui" (in!. Maria Cm-
pan, 19 ani, 6 clase).
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Docla (40 ani} pieptar nou
pe fond negru, cu cafenie,
"Asta-i cu pene braune, e
socotindu-se la 40 de ani purtnd
modelul nou, dar Intr'o culoare

Aceste broderii, albastre, sau cafenil
sunt de multe ori potrivite cu culoarea
turilor (fotelor}.
Foarte puncte de alte culori sunt pre-
pentru a da un aspect mai viu broderie!.
Pieptarele au mai Intotdeauna unul sau
buzunare mai mult pretext pentru
dect In scop, utilitar, cte sunt tivite
In partea de jos cu o de catifea de
patru-cinci centimetri. "De 25 ani a moda
cu (catifea) la pieptare" {in!. Comelia
Cotu, 36 ani).
Mai toate aceste pieptare se acum
la Rodna cu variind Intre 300 600 lei
.,Sunt In (cojocari) dar nu
fain" {in!. Reghina Olari, 17 ani, 6 clase).
Mai corect este spunem erau In
la Rodna se care au ateli-
ere nu se dect cu meserie
ajungnd astfel la o dexteritate care
ce se cu cel-
au, care Incetul cu incetul nu mai au deloc
de lucru. Astfel ; Nistor fratele Varuarei
de care vom vorbi mai mult, a plecat
la din de lucru. Nistor Cotu nu
are nici el de lucru e aproape muritor de
foame, nu mai are nici din cauza
unui proces.
mai este Alexandru Plumbu venit din
Rodna de timp care s'a In capul
satului. El are mai mult de lucru fiind venit cu
modele mai noi. In fine Varvara dela care
am cules mai multe date privitoare la
gul ei.
Varvara are 37 de ani. A urmat la
6 clase a mai urmat 3 ani cursuri de

.,lo am avut un frate io am fost
umblam la de repe-
noi am avut o In cmp
miel stau acolo ieu cu fratemieu stam jos.
cu frate mieu m'am deprins ieu cu
lucru aista. Fratele mieu ie In acuma.
le Nistor Pe o inceput du-
mnealui a In io am cu
mult lucru m'am diprins m'am
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Varvara intre foile unei
de tipare de hrtie numite "tifre"
care i-au dela fratele ei. aceste
tipare taie de piele de culoare dect
"Penele sunt din capu meu, fratele avia alt-
fel di modele atuncia, iei avea forme, mustre'
i-o m'am diprins altminteri, mustre.
37
a pieptarului pe care le coase tn diferite feluri
pe pieptar. Cele de mai jos se In partea
de sus a pieptului pieptarului, la mijloc de
lmprejurul lor se flori, "pene".
lei avia mustrele dila di unde o di
pe a lui mi-am disenat ieu, ca am
dlsenez_cu foarfecile dlsin" .
Figura 2.
Varvara mai mult pieptare
de lucru doar pentru om mai
sau vreun copil un pieptar de pre-
turile ei fiind mai mici dect ale din
Rodna.
"Cam tlueri, niamuri vin le fac
38
Din alt cap al satului nu yin,
Vaslle Roman un Roknlan, nu
cum U i venit nou; o lucrat Cotu
Nistor da s'o
Pieptarele bune se in Rodna
Varvara nu lucra de-
ct ce-i mai simplu mai
"Oamenii dau mai mult in Rodna, ieu is
o mal mult aduce unul
eu Il crpesc. putea
da nu mi-a mai bine imi place
simpluu,
Pieptarele de Varvara sunt mai toate
albe brodate cu modele mici. Piep-
tarul este tivit cu piele imprejurulgtu-
lui, la mnecii jos.
numele de
vine o din diverse
linii cusute la cu
apoi un rnd de feston brodat cu
acul, numit Jn fiecare cerc al festo-
nului este brodat cte un punct Intre festoane
Lisaveta spune : "cnd umblam la
m'am apucat de aiste treburi, pe petece
numai pene. Care nu pot altele".
deseneze un cap de om, codindu-se ea face
un desen foarte
Lisavet!i ii plac modelele depe piepta-
rele aduse din Bucovina a desenat pe un
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
sunt brodate trei mici frunze, numite frunzute
(vezi fig. 2).
frunzutele sunt brodate cu
negru. Apoi vine "pana" propriu care
dela pieptar la pieptar, fiind de Var-
vara pe fiecare pieptar deadreptul, model ,
dar mai ntotdeauna reprezentnd o
de mici floricele.
"Florile, penele, le fac din a mia
ceva place, le fac, numai
le-am luat dila fratele. Tot felul fac
din cap".
Varvara este la desene de cum-
nata ei de 37 ani, care in
cu ea.
"Lisaveta, cumnata mia bine, le imi
mai unde nu eu de cusut
le cos eu".
Odaia in care Varvara este
cu albastru deschis cu flori vopsite
de Lisaveta cu albastru inchis. acest
model Lisaveta a desenul
pieptar la care tocmai lucra Varvara un astfel
de model.
"Modelele le-am luat de pe un pieptar din
Bucovina; n'am fost acolo, numai din videre; un
ficior, Cornel a fost la un din
o avut un pieptar di aista mi-o l'am
io". (in!. Lisaveta
SOCIOLO(JJE ROMANEASCA
Pieptarele din Bucovina sunt brodate cu flori
mult mai putin stilizate dect cele din Transilvania.
(V ezi fig. 4).
mal jos un alt desen de Llsaveta
39
reprezentnd un buchet de flori numit "tran-
dafir" care se pe cojoc In locul
buztlnarulul cnd acesta
(Vezi fig. 5).
Figura 4.
Varvara cu piei dela oile ei sau cu
piei aduse de cei ce fac comanda . aduce pielea
i-o lucru i-o dau gata. Am ieu
piei, fac cu pielea mea: din pielea
omului se pielea se scade"
Dar Varvara nu tot timpul anulol:
,.numai cam trei luni lucrez la
Ianuarie, mai mult in an lucrez la
economia la altele".
Nu exact ct pe an : "lo
Figura 5.
m'am spun curat ct cam
vo 1200 lei formal". 1 se
daca are mai multe flori ii trei sute, cu pu-
tine ii numa o sau mai bine zis
Varvarii care avnd o meserie nu e
deloc o i se cum
o spune cum vrea omul".
LENA CONSTANTE
40
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
UN APOCALIPS
CUVNT DE TARE PENTRU PATRIARHULUI AVRAAM
In Cuhei lui In care ac-
tiva, cu dragoste mult suflet tineresc, o
- din care noi parte -
anume in comuna am aflat,
ct cel dinti apocalips al lui Avraam in
- proprietatea familiei Dr.
Iusco.
Genul acesta de face aparitia la
noi cu literatura Sub
In se incepe traducerea
ei din In Locul acestor tradu-
ceri Jle In (v. N. Cartojan:
populare. Buc. 1929).
Cea mai veche a lui A-
vraam, a fost de Popa Grigore din
hacu ln Codex Sturdzanus- dintr'o
versiune
legenda Codicelui nu se poa-
te de un prototip bizantino-slav, apo-
calipsul presupune un alt proto-
tip, probabil de origine cum par a fi
copiile manuscrise dela Ac.
Manuscrisul, nedatat este un format in so
cu 22 de pagini avnd imprimat pe hrtie numele
Sibiului - Kronstadt - ca o
un cerb s'au un cine, o cu lipsin-
du-i cam a treia parte din alte
forme n'am putut stabili
acum epoca ln care s'a fabricat acea-
hrtie, manuscrisul pare a fi de pela sfr-
secolului al XVII-lea sau inceputul celui al
XVIII-lea. Nici copistul nu se Cerneala din
.,scris'am eu Nechita acea-
carte", e dintr'o mai trzie.
Subiectul, in linii generale este cam acesta.
Lui Avraam, care 175 de ani la Driia ce
primind cu dragoste pe streini
pe cei slabi bolnavi, li ajunse vremea a gusta
din paharul In acest scop arhanghelul
Mihail e trimis la el de Dumnezeu fu
de sat, cu slugi. Sara
Isaac, i se iar pe cnd Avraam ti
picioarele plngea,
Dar lacrimile se In pietre
paturi pentru
iar 7 candile luminau odaia. pe cnd
stau la Ingerul iese la preumblare
se la Dumnezeu spunndu-i unui ase-
menea om nu-i poate pomeni de moarte.
el se Intoarce - iar Dumnezeu va arunca peste
noapte pomena mortii asupra lui Isaac. Visul, ar-
hanghelul Mihail i-l astfel : soarele
care de-asupra capului lui Isaac era chiar
Avraam, Iar care a soarele luna
este Mihail care ti va lua sufletul. Dar
Avraam nu-t voi Din nou
Ingerul se Ia Dumnezeu. ce
pentru patriarh, se Acesta cere
mai inti Mer-
gnd prin nori, In carul Heruvimilor, el vede
de legi, se deschide la ruga lui
inghite pe cei ce fac aceste lucruri. Mergnd la
poarta cea dinti pe calea cea
pe Adam care se cnd vin suflete pe ea
se cnd merg pe cea ; iar la
cea unde era judecata de apoi, Il vede pe
Ave! la o de pietre scumpe
avnd In dreapta un inger care scrie
in altul care scrie iar unul
avnd o cu care faDptele. ra
lui Avraam se apropie. Carul se in-
toarce ce se pentru iertarea sufle-
telor blestemate. Din nou toc-
melele. Atunci Dumnezeu pe moarte. Re-
fuznd moartea - care porunca lui
Dumnezeu urtenia ei- aceasta ia
chipul .,fata asorbitoare de singe
capul ca de zmeu ... ca un val de mare ca o
ce vine repede ... inct ..,atunce au muritu
feti fete, pentru a Inviere Avraam se
Discutia intre moarte el, e destul de
ce, iertarea robilor roabelor,
Avraam mna mortii,
sufletul.
Sufletul lui e prins de Ingeri de arhanghe-
lul Mihail.
Manunscrisul se .,Dragii mei" -
care opt rnduri de indemn pentru a
iubi streinli a-i
Dar imediat scris de
iertarea de la cei - .,fiind eu cu trup
dintru lume care Zapodiia
Plngeri! - care sunt: vecini, prieteni, toti cu-
cinstitii boieri mireni precum
Dumilor voastre cinstite jupnese de
vrsta".
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
pare unitar textul are multe omisiuni
comparodu-1 cu alte copii manuscrise dela Ac.
RomnA. latA un pasaj de din mss. 2629,
aflat in altele, - destul de caracteristic,
ce Arhanghelul Il aproape de sat.:
Avraam: blem sA mergem Domnul
mieu la sat. Mihail : blem
mergem Deci
Avraam lui: In stava cailor
doi cai blnzi
lncalec eu pretinui mieu. Arhangelul
Mihail Avraam nu cai, eu
feresc ou pe cu patru pilloare.
blem suflete drepte pedestri la casa ta ce
....
pre cale. Pre unde
mergeau un chiparos tare foarte Inalt din
voia lui chiparosul cu glas tare
de om : sfinte, sfinte, sfinte, Domnul
te
Mai - pe aceasta- faptul
Avraam In acest manuscris nu a In apropi-
erea sale ca care
de cteva zile nu mai veneau - ceeace
o omisiune
Ceeace are In plus manuscrisul este cuvntul
de iertare dela probabil un adaus sub
obiceiului local unde se cazuri
cnd mortul trebue iertare prin pre-
ot, dela un foarte mare de rude, priete-
ni, ce trec uneori chiar de 200.
am Incerca locul unde s'a
41
cut traducerea prototipului acestui manuscris -
n'am putea la ne-am opri
In sudul Ardealului sau chiar Principate.
Cnd se aci de
precum Dumnilor Voastre cinstite jupnese" ,
se amintesc regiuniunde erau grle unde
erau pe curtile
nu este exclus ca omisiunile se fi
chiar dela traducere nu cumva chiar pro-
totipul nu avea omisiuni - ceeace este mai de
crezut. Nu aflarea epocei in care
s'a fabricat hrtia nu va apocalipsul ma-
la o mai veche ca a celorlalte
versiuni
Coexistenta de elemente slave .,nu-t voi pris-
cu cele Driia
(dela = stejar, elone cu sens in
.,Despotis" .,Zapodiia Plngeri!
etc. - deschide o de
Ct de mult a circulat literatura
n ne urmele n
biserici : muncile n iad - o din apo-
calipsul Maicii Domnului - se pictate n
biserica din Cuhea. Dincolo, In leud,
Hotico a transcris cu mna lui
un apocallps al lui Avraam cu litere latine,
ajuns acum, cu un vecin plecat la lucru, tocmai
In Belgia nu cumva i s'a pierdut urma.
FLOREA FLORESCU
RECENZII
MONOGRAFIA COMUNEI ANINOASA, din
Gorf, de d-1 lnv. Ilie lscrulescu
In 1935, la Craiova, ne
dea, In 87 de pagini, foarte cu
privire la de a
de prin acele locuri. Gndul de la care s'a pornit
cnd s'a monografie, a fost .,afla-
rea pe baza orale a docu-
mentelor a directe, astfel ca ea
pentru ce vin "ca o
a trecutului , pentru prezent un indreptar, iar
pentru viitor o temelie, pe care ele vor avea
ceeace dealtfel este gndul care
trebue stea la temelia monografii, in-
cum trebue. Ni se in bro-
o descriere a geografice a acestui
sat din sudul Gorjului, pe o linie,
In trei Din istoricul comunei cum
s'au acestui sat pe boeri-
lor, acestora, precum felul cum
au putut Intra In cum
o au Un alt capitol ne starea
a satului, care pare a fi Cele 327
de familii, cu 1437 de suflete din Aninoasa, ocu-
pndu-se intensiv cu sunt intr'o stare
cu mult mai dect a de
neni din satele dimprejur. NI se dau cteva
date statistice cu privire la la
42
vitele gospodarilor. In capitol se
date cu privire la hrana populatiei, care
ar fi trebuit mai bine fie trecute n capitolul
de studiu biologic al satului.
biserica cultural, au deasemeni
capitole speciale. Se trece apoi la o serie de
capitole mai mici, pe care le-am fi vrut orn-
duite altfel, un plan mai sistematic.
cum sunt n carte, ni se ntiu despre
apoi despre starea
despre caracterizarea a
t enilor; se o a cetitului in
un scurt studiu de
unul asupra politicei din sat. Cartea se
prin un material, ceva mai bogat, cu privire la
obiceiuri, datini, descntece,
texte lirice, precum cntece de stea.
Intreg materialul este bun folositor nu
putem fi dect multumitoti d-lui lscrulescu pen-
tru lui de a culege pentru noi, toate
aceste date. Desigur am fi vrut ca
ce ni se dau fie cu mult mai bogate capi-
tole de mare pentru sa-
tului, nu se rezume numai la cteva pagini.
Ne seama, cu de
de pe care le cineva in
unei monografii de jertfele pe care
trebue le pentru ca
studiile monografice. Ni se pune deaceia, din ce
in ce mai problema unei a mun-
cei monografice n intreaga d-1 Iscru-
lescu ar fi avut la un plan sistematic
de lucru, uniform pentru toate de
de la noi materialul strns
ar fi putut fie publicat de o institutie
monografia Aninoasei
ar fi cu mult mai Poate
nu sunt departe timpurile cnd o asemenea or-
ganizare a muncii monografice se va putea face
In atuncea suntem siguri vom
avea in d-1 inv. Iscrulescu pe unul din cei mai
harnici
H. H. Stahl
BISERICI VECHI DE LEMN
DIN ARDEAL. - cu intrziere fapta
de lauda a d-lui Atanasie Popa,
care a adunat, in trei de 70 100 de
pagini, date pretioase drepte, despre bisericile
vechi de lemn, din Ardeal.
Vechi harnic ostenitor pe culturii
poporului, d-1 Atanasie Popa a in lung
lat, Ardealului, purtat de indato-
SOCIOLO G/E ROMANEASCA
ririle sale de al Astrei, al O. E. T. R-ului
ori al Culturale Regale .,Principele
Carol", de pe care o are ca in-
spector Dar drumurile numeroase p'rin
Bihor, ori Oa-
n'au fost pentru d. Atanasie Popa numai
prilejuri oficiale pentru a face unor obli-

Prin sate dnsul n'a trecut in
doar drumul care duce la la
ci a socotit totdeauna nimerit stnd
de cu oamenii cu copiii, dibuind urma
vre'unui de lucruri de
ori, cum ne-o lucrarea despre care
vorbim mai jos, pe scndura veche a
bisericilor de lemn, icoane despre mu-
cenici, cu a unor zugravi

Astfel munca d-lui Atanasie Popa este nu
numai prin pe cari le aduce
intr' o de cercetare de
cea mai mare dar pilduitoare,
pentru cei cari ar putea la fel nu
fac mai ales pentru cei cari au datoria
lucreze pe acest nu Sunt
sute mii de sate in cari zac,
comori de de
despre cari nimeni nu spune nici o
nici unul din de-acolo
nu s'o munca n'ar fi de
grea, precum poate o socotesc cu
cu de dar
mai ales cu interes pentru
prin studii monografice, s'ar
putea repede, literatura cuprin-
znd privitoare la satele
cum sunt ele.
Sunt foarte acei cari nu pornesc la
lucru de n'au o indeajuns de
aci nu e vorba de o
Ca lucrarea fie folositoare, ea
trebue anumite reguli
Dar nu este ca preocuparea
devie un viciu lase
grija la locul al doilea
de dragul unor nefolositoare consideratii meto-
dologice. bune sunt de obicei
simple, scrise limpede prea oste-
fn care autorul a notat ceeace a
cum a Iar cele mai multe din
rile nefolositoare sunt acelea in cari autorul a
argumenteze punctele de vedere
desvolte consideratii teoretice asupra
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
expuse. In recenziile din rev.ista aceasta, cititorii
au bune lu-
d-lui Atanasie Popa sunt
bune, folositoare bine intocmite. Marea lor
calitate in faptul d-1 Atanasle Popa n'a
plecat la drum cu idei preconcepute, nici despre
vechimea bisericilor studiate, nici despre origi-
nea stilului lor, nici despre cari se
resimt ln pictura care De
asemenea trebue aici tot ca
de urmat, stilul limpede al dove-
dind o care vine dela limba
ne cu neologisme inutile
dela fraza care nu fie
orict de complicate ar fi lucrurile despre cari
autorul. Cu asemenea mijloace simple,
d-lui Atanasie Popa isbutesc,
fie o dnsul a
strecoare, din loc in loc, cte-o
a satului in care se biserica, ori
o despre oameni
foarte des, descrieri evocatoare
precise despre zugravi lor. De altfel
lucrarea d-lui Atanasie Popa are o atmo-
in care se simte, nu n'!mai atentia
care cu de .
lungimea unei grinzi ori unei
turle, dar cucernicia unui care
trunde in "biserici vechi de lemn din
Ardeal" cu o evlavie
Despre fiecare d-1 Atanasie Popa ne
toate trebuincioase ca ne facem
o a el; fiecare dare de
cuprinde despre : locul unde se biserica
dimensiunile ei, forma, istoricul, ctitorii, tablou-
rile picturile de pe in
ea: zugravi! cari au impodobit-o
lucrat-o, a. m. d., textul cu fotografii
cari biserica detalii din podoabele ei
In felul acesta, in cele cari
ne stau ni se dau foarte
bune despre 8 biserici anume, bisericile din :
(jud, Turda), (jud. Cuhea
(jud.
(Trnava Iernut (Trnava Apahida
(jud. (jud. Satu-Mare).
rile pe cari le sunt deosebit de interesante
fac o a
satelor noastre, vechile biserici de lemn, din
margini de sate, urme minunate mndre in
lor ale unui trecut de
lupte. sunt impodoblte cu pictura gre-
oae uneori, vioae alteori, a zugravilor
43
9i cu faima lor.
au fost: Nistor dela F eleac, care a
icoane minunate, cu de
lalele, ln biserica din unde
la colturile altarului, in prelungirea
brnelor sunt ca aripile deschise ale
unui fluture" unde, Muncile iadului,
pe deschid perspectiva
a unei viitoare de chinuri tnguire, deo-
de pentru morarul necinstit,
pentru ca pentru cei
"carii altuia" ori pentru "birae
cari fac lege fiind astfel ; "o mus-
trare un indemn la o
ale urme de zugrav mai
neindemnatec, dar cu suflet bogat avntat, le
la pe unde lumea
cum o vedeau oamenii, a pus pe
chipuri cteva inchipuiri
despre "garop (j!roapa) a lui Isus Hs cum au
ngerul", despre "cum au crescuta struguru
de suoara Domnului Isus Hristos" despre
"cum Domnul Isus Hristos sngele
pentru noi Porfirie LeondelaFeisa
cu gust distins, dar
apoi: din Gri-
gore Onut din 1763, Nistor din care
a minunatele la Iernut, in
Trnava cu degete pioase sufletul
inchipuirea pline de sfinti arhangheli care
de atotputernicia Maicii
a lui Isus Hristos a lui Dumnezeu

Despre asemenea lucruri oameni despre
altele tot de frumoase scrie, cu de
cuminte, d. Atanasie Popa,
biserici vechi de lemn, cu cre-
la margine de sat, dar purtnd in
de fulger a turnurilor lor svelte, mndrie no-
de veacuri in sufletul romnesc.
Octavian Neamtu
DESCARTES IN -
mic al traducerilor in materie de filo-
sofie e de-a-dreptul Te
ea intr'o la inceputurile ei spiri-
tuale, se la fiecare
pas indemnul, sprijinul material
pentru 'inarilor gnditor! ai lumii .
suntem o Am tradus
dar filosofie
aproape de loc. Dintre cei cari se cu
44
filosofia in fara singur d-1 N. Bag-
dosar la traduceri de acest gen.
tuirile apar rar nu sunt lipsite
de temeinicie. avem traduceri filo-
sofice, avem mai de valoare.
In ce sprijinul, nici o de
mai ales nici o nu intelege intre-
ceva. Nici chiar acelea cari In genere
Indeplinesc cu rostilr!le. s'ar fi
incercat o campanie de traduceri filosofice
n'ar fi prins, s'ar fi putut pune vina pe cititori;
nu pot fi dect cei
fndrumeze sprijine cultura "Cul-
tura a incercat pe vremuri, dar a
trebuit inceteze activitatea din pricini de
"Casa "Societatea Ro-
de Filosofie" "Institutul Social Romn"
au unele dar au din
de fonduri. De sigur nu dect
Statul in colaborare cu Regale cari ar
putea da un ajutor pentru o campanie de tra-
duceri bine
Toate acestea sunt dator le lnsemn cu pri-
lejul : "Descartes: Regulae ad directionem
ingenii". In textul original, cu o
intl'Oducere note de Constantin Noica.
1935, 198 pg.J. Dl. Noica, cum il lu-
crarea "Mathesls sau Bucuriile simple" (1934), un
cartesian cu multe originale, a
altora unei lecturi pe
care o pe textul latinesc. a tradus astfel
cu pricepere cu o
a lui Descartes. Nu s'a multumit cu att. D-1 Noica
are de istoric de !gnditor n
timp. De aceea a adnotat cu textul tradus
i-a pus In frunte un studiu serios In care,
de istorice despre Descartes
nu
totul din nou. traduceri
au izbutit imbrace o att de
de ca cea d-lui Noica, intelegem
Descartes este in In
ct se poate de bune. d-1 Noica n'a
un editor sau ca spunem lucrurilor pe nume,
Descartes n'a un editor In Romnia. Cunosc
de aproape d-lui Noica n
am fost unul dintre cei cari au avut
naivitatea la va izbuti.
Dar nu s'a intmplat a fost in
pe cheltuiala unui om care nu este
nici editor nici un de d-1 in-
giner Corneliu Cassasovici, unchiul
subliniez faptul, cei cari ar
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
fi avut sarcina pe Descartes n'au
e cu att mai mare meritul cuiva care
a
Traian Herseni.
BIBLIOTECA A ASOCIA
"ASTRA".- De curnd, minunat de folositoarea
a "Astrei" a intrat In al
26-lea an de avnd peste 220 de
de cuprins felurit.
In Ardeal, biblioteca a Astrei este
bine att la sate, ct la Timp
de cinci de ani, Astra a lrimis, prin
dela Sibiu,
romni,
cu tlc moral national. Aci au tinerii,
dornici "organizeze" petreceri de
mici piese de teatru poezii potrivite pentru
recital tot printre astea au fost
povestirile morale istorice cari au
ceasurile lungi de ale ori bro-
cu sfaturi practice pentru
buna a care,
trecnd peste porunca o carte ro-
pentru tinerii elevi, ca preotul care
strecura un Indemn pentru limbii
pomeniau, de
modesta, dar statornica In lucrarea ei,
a "Astra".
astea au in ve-
chiul Regat, cu atmosfera lor
totdeauna pe sfat ori Indemn
nesc cu culoarea lor de povestire
ori de Nu erau
totdeauna de petrecere. nici cele vesele
nu prin vioiciune. Erau
de tngndurafi, pentru ceasurile
de ale unui popor de aspiratii
politice nevoi economice sociale grele,
ruia nui era uite nici o
datoriile "Astre!"
au in Vechiul Regat, Unde
de cultura poporului erau prea cunoscute,
acum cinci de ani, cnd
incepea lucrarea. aci poporul
lipsa unor scrise pentru el, de
petrecere de folos, in grai limpede cu
cum erau "As trei".
Nu undeva la "Astra" s'a tinut
vre' o despre acestei biblio-
teci poporale. Dar sunt sigur rezultatele ei
ar fi foarte fnsemnate pentru cel cari pun
s6croLome ROMANEAsCA
tn cu cultura poporului cu
technica culturei. 11i cinci de 'ani de
de a 220 de
o de cari
nu trebuesc neintrebuintate in munca .de

Ultimile 7 numere din .,Biblioteca
primite de noi, cuprind bine alese hine
lntocmite, scrise intr'o pre-
cu multe "ardelenisme", de multe ori de
neocolit, dealtfel, intr'o tipo-
dar cu paginile pline,
dar cu Sunt de format
mic intre 40 80 de pagini,
la Sibiu, in Editura Asociatiunii "Astra" (Strada
6); pretul unui exemplar este de 5 lei.
219 cuprinde trei .,Povestiri istorice,
din trecutul romnesc al Clujului", de Ion Filimon.
lntia dintre povestiri cu mult dar de po-
vestitor, .,Arderea pe rug a lui Baba Novac",
comunicndu-ne astfel "o lntmplare din
trecutul Clujului". In decursul naratiunii autorul
are dea cetitorului nu numai ecourile
folclorice ale faptelor haiducului Baba Novac,
dar istorice asupra lui
militare, imbinnd astfel rolul cu cel
al scriitorului. cale este In cea
de a doua povestire, anume "Cum au
romni In cetatea Clujului, In anul 1437",
povestire de dela Boblna. Emo-
este evocarea "zilelor procesului memo-
randului" dela 1892, cu citate din
de ale epocei, potrivit cu din
.,Tribuna", cari au prins de bine, In
revolta a
de atunci.
Sub titlul animale se pu-
(Nr. 220) unele ale cunoscutului
povestitor ardelean Ioan Pop-Reteganul, prece-
date de o asupra autorului. Intia
este o despre Detunata; a doua tot o
; iar a treia, o lucrare In care
Ioan Pop-Reteganul despre "Iubirea de
animale de la Romani la Romni",
pe temeiul ctorva colinde poezii populare,
pe temeiul unor citate din IZamfirescu,
Alexandri referindu-se la istoria
la autorii clasici precum Ovid, ori Pliniu, Intr'o
expunere
este de "Cntece olte-
allcnate de N. 1.
sub Nr. 221.
Dar, cu o mora-
45
Hzatoare este piesa de teatru (Nr. 222)
"Stlpii Satului", (3 acte) de Peirea cu
pasagii calde de evocare a virtuoase
"de cu o
rare a cntecelor cu a por-
tului "din Impotriva produselor
Dealtfel d. Petre ( P. Olariu) este
un priceput Incercat al teatrului
Revista .,Transilvania". Intr'o
de teatru (anual 66, Nr. 6, pg. 386), il ca
fiind cel mai scriitor de teatru
Cele (Nr. 224 225)
sunt scrise de povestitorul istoric Ioan Al.
pedatu, care a intre 1844 1878 a
o serie de scrieri cu subiecte luate din istoria
neamului romnesc. "Moartea lui Asan", (Nr. 224)
cuprinde o povestire In jurul unor in-
dela anul 1195,legate de istoria
Petru Asan. carte a lui care
titlul .,Amor cuprinde, pe
povestirea care numele volumului o
a doua "0 tragedie din zile
'Ioan AI. povestirile in-
temeiat pe date de firul
lor cu de dea prea mult
avnt inchipuirii. In fruntea uneia din aceste
(Nr. 224), e o
o privind pe Ioan AI.
In 1904 de Andrei Brseanu.
A dintre cele pe cari le po-
menim acum, este "Calendarul pentru popor al
unii pe a. 1936", intocmit de Horia Petra-
Petrescu, lucrare despre care vom scrie
pe larg.
Biblioteca a .,Astrei" este o publi-
catie bine pe care
muncii culturale la sate o pot folosi cu
Increderea, de publicatiile de
oase .,Ca1tea Satului" revista "Albina", pe
cari le
Principele Carol".
Octavian Neamtu
.,ANALELE DOBROGII", Revista
Culturale Dobrogene, Anul al XVI-lea,1935.-Vo-
lumul anual, de curnd al "Analelor Do-
brogii", cuprinde uu variat material istoric
archeologic (articole semnate de d-nii Al. P.
Arbore, Sauciuc O. T. Tu-
dor, Radu Vulpe), literar de geografie
a Dobrogii (C
Deosebit de interesant este articolul d-lui N.
Roman: "lredenta tu Dobrogea.''
46
ce face un scurt istoric al stabilirii
bulgari fn Uobrogea, in secolul al XIX-lea, au-
torul descrie activitatea tn
Dobrogea, Intre anii 1878-1913, intre 1913-1916,
intre 1916-1918 (ocupatia apoi starea
iredentei bulgare 1918,
autorul inchee rezultatele propagandei
iredentiste bulgare in Dobrogea. La arti-
colului o a centrelor organizatiei
V. D. R. O. ("Organizatia
id. a organizatiei D. R. O. ("Orga-
nizatia dizi-
a celei dinti, de
apoi seria atacurilor comitagiilor bulgari ln Do-
brogea (1923-1933), o a V.
D. R. 0., cu toate ramificatiile ei din cele mai mict
sate dobrogene, id. o a organizatiei D.
R. o.
Raul Cdlinescu
"ARCHIVELE OLTENIEI", XIV, 79-82 (Mai-
Dec.), 1935, Craiova. - Ultimul al exce-
lentei reviste regionale "Arhivele Olteniei",
aduce un bogat material documentar informativ
pentru provinciei noastre de peste
Olt.
A vnd in primul rnd istorice
(cu articole semnate de d-nii I. C. Filitti, V.
Mihordea, N. A. Gheorghiu, 1. Ion Donat
etc. documente transcrise comunicate de
d-nii Nicolaescu, O. G. Lecca, C. N,
I. etc.), "Arhivele Olteniei" nu
nici cadrul cosmologic al regiunii (articole de
I. Donat, Al. Grosu), - nici viata
a olteni (Povestea satelor
Miu[ Haiducul Doina
Cntece populare din Vlcea etc.).
O e literaturii culte, la
care mai ales scriitorii olteni, iar o
alta se cu din Oltenia,
Numeroase note, recenzii complec-
acest bogat
Foarte este revistei de
a propune intocmirea unui geografic al
Romniei, pe care ea ime-
diat pentru Oltenia.
Raul
CULTURAL.- No. 3 din revista
de cultura poporului Cultural", pe
care o Fundatia Prin-
cipele Carol pentru de cul-
turale din este inchinat problemei
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Se Fundatia
Principele Carol a infiintat cteva
cu ajutorul formeze ele-
mente pentru conducerea cul-
tur;lle la sate. No. 3 din revista cu).
tural" cuprinde o serie de foarte
multe fapte cu privire la de la
noi din lntiul articol, semnat de
D-1 Prof. Dimimitrie Gusti, rolul
ln cu institutia a
minelor.
Domnul Profesor Gusti scrie: "Cnd am avut
conducerii departamentului Culturii
am dat o atentie acestei pro-
bleme. In Mesagiul Regal cetit la deschiderea
Corpurilor Legiuitoare ln 16 Noemvrie 1932, s'a
cetit pentu prima intr'un Mesagiu Regal,
despre "crearea de superioare
care a sate-
lor". Am socotit socotim o dintre
cele mai de este aceea de a forma con-
pentru sate.
Pentru aceasta este nevoe de o
de o a oamenilor vrstnici, o
dea deprinderi noi, pentru o ci-
vilizatie este o faptul
in ani numai ideea a prins a fost
n
Domnul Emanoil Bucuta, n articolul intitulat
"0 de ani de face un
scurt istoric al des-
voltarea pe care au luat-o acestea in
Danemarca, ctitorului lor GrundtwiJ!.
Sub titlul centru de acti-
vitate d-1 Stanciu Stoian
cteva principii ale
unele rezultate ale de acum.
D-1 H. H. Stahl n articolul Intitulat
pentru de intemeiat pe ex-
perienta de sociale care a
functionat in vara anului 1935la echipa studen-
din comuna rostul pe care
acest fel de il poate avea pentru o educare
a elementelor din In spiritul
unei regionale. de acest fel
este o preotii dintr' o
anume regiune se pentru a munci
tntr'un timp de o Se obtine
astfel: o organizare o educare teh-
a de
In partea de fapte, d-1
Apostol D. Culea care au fost int!le
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
din Romnia la ce rezultate au ajuns
apoi se dau informatiuni despre supe-
din Poiana-Cmpina, su-
din Tg. Fierbinti (Ilfov),
cursurile de casnice
pentru femei ale Cultural Principele
Ferdinand din judetul Teleorman, precum
despre rezultatele cursurilor organizate
47
de Cultural "Patriarhul Miron" din To-
pllta Romni\ (jud.
cum le-a organizat fun-
datia Principele Carol cu
rostul de a forma ai vietii
constitue una din cele mai de
cari s'au putut Inregistra la noi n ultimul timp pe
muncii culturale.
- S. N.-
..,
INSEMNARI
Sflntia Sa Constantin din
comuna Orodelul din judetul Dolj, de
12 ani de zile la monografiei comunei
sale. Zilele acestea Sa ne-a
rea pe la noi ne lase spre con-
sultare Intreg w.aterialul adunat. Ne indeplinim
numai o datorie aducnd cuvinte de de-
Sflntiei Sale. Nu numai acest sat Orodelu,
vechiu sat de este ct se poate de in-
teresant, dar lucrarea este ct se
poate de In linii mari planul de
monografie de Profesorul Gusti,
n dosarele o descriere o
a tuturor In care are de
satul a tuturor felurilor lui de a fi. In-
formatia este deosebit de vreo
cteva sute de acte inedite formnd principalul
ei material. Dar tehnicile propriu zis sociolo-
gice sunt Intrebuinta te : cartograme, statistici, ob-
servatii directe a faptelor, informatii culese de
la oameni din sat, nimic nu din
monografie. Cei cari cu greutate se
poate o monografie putin In
cel tot
de mare ca aceea care pe vremuri a
In satul Ne pare
mijloacele noastre materiale nu ne permit deo-
la tipar monografii complete.
Lucrarea va mai deci,
cum monografiile Institutului So-
cial Romn. Dar cndva, tot va trebui
mijloacele de iar atunci vom avea
n paginile Sociologiei Ro-
ct mai multe fragmente din monografia
satului Orodelul.
Domnul Henri Bonnet, Directorul Oficiului
de Cooperatie cu pri-
lejul lui In ne-a cinstea
unei vizite la Principele
Carol la Seminarul de Sociologie. A cercetat
metoda de lucru, rezultatele
publicatiile noastre. In sala cinematografului ARO
a asistat la rularea ultimului nostru film docu-
mentar .,Satul
Un de 40 de elevi ai clasei a 8-a,
a pentru
Poporului Romn, ne fac dorinta lor
de a participa la munca de peste
prin frumoase cuvinte:
.,Mult stimate Domnule Profesor,
minunate de echipele stu-
din timpul celor veri trecute,
.,pentru ridicarea elementului preponderent al
.,Romniei, nu putem indi-
la aceasta, deoarece noi suntem aceia
.,care mine vom trebui muncim la ridicarea
,.lui. Ascultnd conferinta pe care D-
rostit-o la J. Dalles in ziua de
.,5 Martie a. c., in care exprimat
"ca elevii ultimei, clase normale acest
.,lucru apoi li se elibereze diploma de
.,capacitate, ne-am decis ca noi
nn vara anului 1936, cu echipele
,.ce Domnia- le numi. De aceea
Domnule Profesor, a ne nscrie
.,pe noi in echipele ce ca in
la SQte, unde prin activitate
le ridice, in ele este viitorul nea-
.,mului nostru". Cu adnc respect: elevii clasei
.,a 8-a a Normale a pentru
Popotului Romn,
Nu putem dect ne la gndul
vom avea anul acesta echipe de la sate
din sub su-
pravegherea profesorilor lor. din nou
asupra importantei pe care o are pro-
4S
Se cere o activitate extri'--
Dar activitate este la ii-
bera lui o de
care, trebue fie Ce
este mai firesc dect ca
se practic in snul unui Cultural mo-
del, sub supravegherea profesorilor care le
arate tot ceeace vor trebui mal trziu :
organizarea unei biblioteci populare, a
lor, de deosebite caractere, a cam-
paniilor de de a
tehnice! a. m. d. se
de !umea lucrul acesta.
In revista A LA PAGE, pentru
tineret, se un lung articol privitor la
Romnia, de la portile Orien-
tului. D-1 Jacques Lassaignes, autorul artico-
lului, cteva din esen-
ale satului romnesc, pe care-I ,
isvorul nesecat de al Intregi, vor-
despre activitatea de cercetare de
de Fundatia .,Principele
Carol", in cuvinte: la Bu-
la Carol, unul din cele mai
curioase ale sociologiei aplicate
din cte sunt pe lume. Aci, sub conducerea
domnului profesor Gusti, fost Ministru al lns-
Publice, o de tineri
adnc de fara lor, se trudesc
afle toate le scape
pe acelea care sunt gata a-
jute nflorirea celorlalte. In fiecare an, n tim-
pul verei, echipe de se duc la sate
pentru a acolo cu a
nului. Fac dispensarii, case de adunare, bi-
blioteci n timp culeg tot ce
poate interesa folclorul Pe de
parte, vechilor lor
obiceiuri le aduc tot ceeace viata
a descoperit mai
Institutul care a strns o documentare Ttlmar-
o de
format popular, care
este n fiecare sat pentru a duce mai
departe munca misiunilor de peste ln-
acestei este prin
excelentele rezultate prin interesul
pe care il la tofi tinerii intelectuali
din Rominia. D-1 Gusti, care a venit anul
trecut la Paris, a finut la Muzeul Pedagogic,
naintea unui auditoriu de profesori, o serie
de conferinte care au fost pentru lumea

SC!OLOGIE ROMANEASCA
aceste foarte cuvinte, au-
torul articolului o deosebit de
anume aceea a atitudinii pe care o
poate avea un om de din Franta de
noaste de a ne Inchega o
specific pe temeiul satelor
noastre, Pentru cineva neinformat s'ar putea
crede in
timp o rupere de la mai
profund de modelul occidental,
mai bine spus frantuzesc. Se ct de
sunt francezii de influenta pe care Intotdeauna
cultura a avut-o la noi in Cu toate
acestea d-1 Lassaigne incheie articolul cu ur-
cuvinte: trebue
cu simpatie acest cultural. Prea
vreme o a voit ca pahia intelec-
a Romnilor fie
Dar noi nu avem nimic de dintr'o de-
care totdeauna prin a li
de prietenie pe eaTe le avem
cu sunt destul de puternice pen-
tru ca dorim nainte de toate avem
turi de noi o puternic
Nu putem fi dect de do-
de intelegere pe care ne-o un
Att munca ct rostul ei in crearea
unei culturi au fost intelese
de acesta cum le lnJelegem noi
Principele Carol,
in colaborare cu Institutul Social Romn, a In-
ceput pentru unui viitor
Muzeu permanent al satelor care va
fi In Parcul in cadrul muzeului
pe care Municipiul il va face
pentru Luna din acest an
Muzee In aer liber nu sunt prea multe. La
noi in n'avem dect inceputul la Mu-
zeul Etnografic din Cluj. Ceeace voim con-
struim la tinde a fi un Muzeu In stil
mare In care se reprezentate gospo-
Intregi, din cele mai caracteristice mai
frumoase din toate regiunile Cine trece
printr'un asemenea muzeu cu
o a lntregei lRomnii.
Incercarea pe care o facem este deo-
sebit de grea. Echipele noastre au plecat, In
satele pe cari le In urma studiilor
monografice acolo de zece ani de zile
Incoace, pentruca materialul. V om
In viitor planului nostru de
lucru rezultatele pe cari le vom fi obtinut
atunci.
INSTITUTULUI SOCIAL ROMAN
B I B L IO TE C A D E SOCIOLOGIE,
I P O L I T I C Director: D. GUSTI
A. STUDII
D. GUSTI : SOCIOLOGIA MILITANS, Introducere n Socio-
logia Pretul 300 Lei.
TRAIAN HERSENI : REALITATEA Incercare de
ontologie Pretul 80 Lei.
B. MONOGRAFIA
TRAIAN HERSENI: TEORIA MONOGRAFIEI SOCIOLO-
GICE, cu un studiu intr oductiv: MONOGRAFIA
A SOCIALE de D. GUSTI. Pretul 80 Lei.
H. H. STAHL : TEHNICA MONOGRAFIEI SOCIOLOGICE.
80 Lei
C. TEXTE TRADUCERI :
1. K A N T : CRITICA PRACTICE
Traducere de Dumitru Cristian Raul PretullOO Lei
ARHIVA PENTRU REFORMA
Organ al Institutului Social Romn al
a Institutelor de Sociologie - Director : D. GUSTI
Abonamentul anual 350 Lei.
PO LI TICA CULTURII
25 prelegeri publice organizate de 1. S. R. n 1927-1928,
cu o de documente le.]iuiri sociale din
Un volum l egat de 258 pg., 250 l ei,
epuizate, cari vor fi :
NOUA A ROMNIEI NOUILE EUROPENE
23 prelegeri publice organizate de!. S. R. n 1921-1922
textul nouilor europene. U1i. volum ele
560 pg., l egat 250 l ei .
DO CT R INELE PARTIDELOR POLITICE
19 prelegeri publice organizate de l. S. R. tn 1922- 1923.
Un volum de 303 pg., Legat, 200 lei.
POL ITICA A ROMNIEI
20 prel egeri publice organizate de !. S. R. n 1923-1924
documente n limba tratate de pace,
Un volum de peste 700 pg., l egat 300 lez.
Se dela pri ncipalele dela ., OFI CI UL DE I, Str. Carol, 26