Sunteți pe pagina 1din 6

Student:

Proiectare tehnologic psri

UNIVERSITATEA DE TIINTE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECTARE TEHNOLOGIC LA DISCIPLINA CRETEREA PSRILOR


TEM PROIECT NFIINAREA UNEI UNITI AVICOLE CU O CAPACITATE ANUAL DE PRODUCIE DE 228000 CAPETE PUI BROILER

Coordonatori: Prof. univ. dr. Marius Giorgi USTUROI Asist. univ. dr. Rzvan RADU-RUSU

Student:

Iai 2012-2013

Student:

Proiectare tehnologic psri

CUPRINS

Student:

Proiectare tehnologic psri

Capitolul I

Memoriu justificativ
1.1 Legislatia in vigoare cu privire la infiintarea unei exploatatii agricole Distanta fata de drumuri trebuie sa asigure o zona de protectie care sa previna contractarea unor boli, ce ar putea fi transmise prin mijloacele de transport si praf. Normativul sanitar veterinar privind amplasarea, proiectarea si sistematizarea obiectivelor zootehnice si de industrie alimentara, aprobat prin Ordinul nr. 76 / 1979 al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, prevede ca perimetrul fermei de animale sa nu fie mai aproape de 22 m de la drumurile nationale, europene si liniile de cale ferata, 20 m de la soselele judetene si 18 m de la drumurile comunale. Distantele dintre diferitele unitati zootehnice trebuie sa asigure prevenirea transmiterii bolilor prin curentii de aer si insectele vectoare. Sunt stabilite oficial urmatoarele distante minime: 100 m - ntre fermele avicole cu pui de carne; 50 m ntre statia de incubatie si diferite ferme avicole; 50 m - ntre fermele avicole cu pasari adulte si fermele avicole cu tineret; 500 m - ntre fermele (sectoarele) de pasari cu linii pure si cele cu bunici; 1 500 m - ntre fermele avicole si abatorul de pasari; 100 - 200 m - ntre unitatile cu animale de blana si celelalte unitati zootehnice; 1 500 m - ntre fermele de porci/pasari de reproductie si celelalte ferme zootehnice. Distantele fata de unitatile industriale si fata de locurile publice de odihna si recreatie se stabilesc n baza prevederilor Legii de protectie a mediului nr. 137/1995 si a Ordinului ministrului Padurilor si protectiei mediului nr. 125/1996. Conform acestor reglementari, initierea unei lucrari de constructii si montaj, la un obiectiv nou, este permisa numai dupa obtinerea acordului de mediu, iar acesta se poate obtine, de regula, dupa efectuarea unui studiu de impact asupra mediului. Studiile de impact asupra mediului se solicita pentru toate obiectivele si activitatile pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei de mediu: cresterea animalelor; industrializarea produselor agricole si zootehnice; epurarea si evacuarea apelor uzate etc. Normele UE pe care productorii din ara noastr trebuie s le respecte se refer la trei domenii importante i anume: - sigurana alimentar; - confortul psrilor;

Student:

Proiectare tehnologic psri

- protecia mediului. Legislaia cu privire la aceste norme s-a implementat n Romnia i productorii au obligaia s-o aplice: - Legislaia cu privire la sigurana alimentar: - Legea 150/2004 Legea siguranei alimentelor; - Ordin 5/2005 Trasabilitate pui carne; - Ordin 73/2005 Trasabilitate gini ou consum; - Ordin 23/2006 Ageni zoonotici i Salmonella (Reglementarea UE 2160); - Legea 28/2006 Masuri ca urmare a suspiciunii de influenta aviara; - Ordin 148/2005 Program aciuni supraveghere, prevenire i control; - HG 173/2006 Trasabilitatea i etichetarea organismelor modificate genetic; - HG 415/2004 Ordin privind comercializarea oulor; - OM 461/2005 Norme de aplicare a HG 415/2004; - Ordinul 206/447/86/2002 privind comercializarea crnii de pasre; - HG 106/2002 etichetarea produselor agro alimentare. - Legislaia cu privire la confortul psrilor: Ordinul 462/2001 privind standardele minime pentru protecia ginilor. - Legislaia cu privire la protecia mediului: Ordinul 860/2002 proceduri de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu.Productorii din Romnia doresc ca legislaia UE s opereze i pentru importurile de carne, ntruct acestea se fac cu abateri de la legislaia european cu privire la sigurana alimentar.Tipul de construcie i organizare a fermelor, mpreun cu legislaia intern armonizat cu legislaia UE privind supravegherea strii de sntate a efectivelor, fac parte din protejarea strii de sntate a efectivelor de psri. O sntate bun a psrilor nseamn implicit o carne sntoas i sigur pentru consumator.n ceea ce privete performanele genetice ale psrilor, exist standarde foarte precise de hrnire, conforme cu cerinele nutriionale.Un furaj corect pentru pui de carne trebuie s fie bine echilibrat din punctul de vedere al coninutului n energie i proteine, vitamine i minerale, precum i n nivelul de aminoacizi. Important este c n ara noastr conform legislaiei interne, armonizate cu cea din UE, elementele nutritive din furaje sunt asigurate de: - cereale furajere (porumb, orz, gru); - cereale proteice (soia, floarea soarelui, fin de pete); - energie (ulei de floarea soarelui sau soia);

Student:

Proiectare tehnologic psri

- vitamine (import vitamine industriale); - minerale (import i intern minerale). 1.2. Oportunitatea nfiinrii exploataiei Creterea psrilor domestice reprezint o surs important de acoperire a cerinelor omului n proteine animale cu o nalt valoare biologic, n special aminoacizi. Carnea de pasre i-a ctigat o poziie foarte important ntre alimentele de origine animal, datorit att calitilor ei nutritive, ct i costurilor de producie reduse cu care se realizeaz fa de alte alimente de origine animal. Valoarea alimentar a crnii de pasre se datoreaz prezenei n compoziia ei chimic a principalelor grupe de substane necesare vieii: proteinele cu rol plastic i lipidele cu rol energetic. n plus oligoelementele i vitaminele coninute i confer remarcabile proprieti nutritionale si organoleptice.Spre deosebire de carnea de mamifere, carnea de pasre este mai gustoas i n plus are sarcolema fibrelor musculare mai subire, bobul mai fin i o cantitate mai redus de esuturi conjuctive; de asemenea carnea de pasre este superioar crnurilor provenite de la alte specii de animale domestice i prin compoziia ei chimic, coninnd mai multe proteine i n unele cazuri (la palmipedele ngrate) chiar mai multe grsimi de cea mai bun calitate. La grsimile din carnea de pasre se remarc o participare mai mare a acidului oleic, ceea ce face ca punctul lor de topire s fie mai cobort (+33...+40C la gin, fa de +41...+49C la taurine i +44...+51C la ovine).De asemenea i randamentul la sacrificare este superior celui nregistrat la mamifere, de peste 80%, comparativ cu 55-70% la taurine sau cu 45-56,5% la ovine. n ara noastr, ct i n celelalte ri cu o avicultur avansat, cea mai nsemnat cantitate de carne de pasre se obine pe seama creterii hibrizilor comerciali de gin, curc, ra i gsc, specializai n aceast direcie, dar n producerea de carne de pasre prezint interes i alte specii de psrii domestice, aa cum sunt: bibilicile, fazanii, prepeliele, porumbeii i mai recent, struii. n timp ce, carnea de bibilic, fazan, prepeli sau porumbel face parte din categoria ,,delicatese", carnea provenit de la gin i curc este considerat a fi un produs dietetic, ntruct are o foarte mare digestibilitate a componentelor, un coninut optim de grsimi, o cantitate mic de esuturi conjuctive i o pondere ridicat a esutului muscular de cea mai bun calitate.

Student:

Proiectare tehnologic psri

Tocmai de aceea, producia de carne de pasre cunoate o cretere semnificativ, niveluri spectaculoase atingnd n ri ca: SUA, China, Brazilia, Canada, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Turcia. n afar de producia de carne, prin creterea psrilor se mai obin i alte producii, cum ar fi: ou, ficat gras, pene,(puful i fulgii palmipedelor), cojile de ou i dejeciile. Oule constituie pentru alimentaia omului o surs important de energie i substane nutritive, n special proteine cu nalt valoare biliogic. Au o digestibilitate foarte mare a componentelor, care ajunge la 100% pentru glbenu i 97% pentru albu, determinnd ca oule s fie alimente cu valoare complet i etalon pentru aprecierea valorii nutritive a celorlalte produse alimentare de origine animal.

1.3 Amplasarea unit ii i caracteristicile acesteia


Datorit numeroselor caliti nutritive pe care le posed carnea de pasre ct i faptului c ntr-o perioad mai scurt de timp (39-42 zile) se pot valorifica psrile, comparativ cu alte categorii de animale, am luat decizia nfiinrii unei ferme avicole, axat pe creterea puilor broiller. Ferma Bobo Chicken este situat la aproximativ 30 km de oraul Botosani i are o capacitate total de 5 hale cu un efectiv total de 228000 capete pui broiler, 2 hale pentru parinti adulti, 1 hala tineret parinti. Capacitatea industrial existent este dotat cu utiliti, zone agricole extinse i sector teriar n plin dezvoltare. Mediul natural este protejat, fr surse majore de poluare.