Sunteți pe pagina 1din 29

Argument Desfasurarea eficienta a activitatii intr-o intreprindere de comer presupune stabilirea sarcinilor fiecarui angajat si intocmirea unui plan.

Planul reprezinta un ansamblu de actiuni viitoare ale intreprinderii corelate intre ele in vederea realizarii obiectivelor. Planul trebuie sa contina si sa descrie resursele necesare indeplinirii obiectivelor, care pot fi: materiale, umane si financiare. Lucrarea contine doua capitole in care s-au prezentat resurse materiale necesare desfasurarii activitatii (cladiri, utilaje de productie, materii prime si materiale, resurse energetice, mobilier si utilaje comerciale, case de marcat). In capitolul 2 se prezinta stocurile. In functie de perioada de timp si nivelul de management, planurile sunt de trei tipuri: plan strategic; plan tactic; plan operational.

La nivelul intreprinderii se elaboreaza un plan strategic, din care deriva planuri tactice care apoi sunt detaliate in planuri operationale. Planul strategic este un plan individual elaborat la nivelul intreprinderii pentru perioade lungi de timp. Acesta cuprinde decizii de alocare a resurselor intre diferite compartimente de activitate sau decizii privind dezvlotarea de noi produse sau servicii in turism. Avand in vedere ca madiul in care isi desfasoara activitatea intreprinderea este in continua schimbare, planul strategic trebuie sa fie flexibil, sa fie adoptat permanent la schimbarile din acest mediu. 1

Planurile tactice sunt planuri colective ce se intocmesc pentru perioade mai scurte de timp si cuprind clar acele activitati care se vor realiza pentru infaptuirea obiectivelor propuse. Planurile tactice cuprind parti din planul strategic si se concentreaza pe obiective derivate din obiectivele strategice. Planurile operationale fac parte din categoria planurilor colective si deriva din planurile tactice. Sunt stabilite pe termen scurt si urmaresc realizarea unuia sau mai multor obiective operationale. Planurile operationale sunt de tipul: programe, proiecte, etc. Programul este un plan cu caracter de unicat si se poate stabili pe post, functie sau compartiment. Prin acest plan se dezvolta actiuni sau activitati, care, in general, nu se vor mai repeta in viitor. Un program se realizeaza printr-un ansamblu de proiecte conexe. Realizarea planului depinde in mare masura de stabilirea reala si corecta a resurselor materiale, financiare si umane necesare. Resursele materiale cuprind: bunuri materiale (cladiri, utilaje, mijloace de transport, mobilier, echipamente de calcul, materiale de birou, etc), fara de care activitatea intr-o intreprindere nu se poate desfasura. Stabilirea resurselor materiale se va realiza in functie de volumul, de particularitatile si de eficienta activitatii desfasurate. In functie de natura lor, bunurile materiale se clasifica astfel: bunuri de natura mijloacelor fixe; bunuri de natura stocurilor.

Spre deosebire de alte tipuri de intreprinderi, la agentia de turism predomina bunurile de natura mijloacelor fixe (cladiri, mobilier, calculatoare, mijloace de transport, echipamente de birotica), fara de care activitatea nu se poate desfasura. Bunurile de natura stocurilor se refera, in genera, la materiale consumabile (materiale pentru curatenie, materiale si rechizite de birou, materiale de natura obiectelor de inventar).

CAPITOLUL I RESURSELE MATERIALE NECESARE DESFASURARII ACTIVITATII

Conditia de baza a functionarii oricarei intreprinderi, indiferent de profil, dimensiune, forma de proprietate, o constituie asigurarea cu resurse economice. Resursele intreprinderii sunt structurate in: resurse materiale; resurse financiare; resurse umane.

Resursele materiale reprezinta, prin natura lor, componentele fizice ale capitalului fix si circulant si cuprind: cladirile; utilajele de productie; materii prime si materiale; resurse energetice,etc.

Sectiunea 1: Cladirile. Reprezinta componenta pasiva a capitalului fix si servesc pentru efectuarea proceselor de munca. Cladirile participa la mai multe cicluri de productie, se consuma si isi transmit valoarea asupra produselor sau a serviciilor create in timp, in mod treptat. Recuperarea valorii trasmise se realizeaza prin amortizare. Sectiunea 2: Utilajul de productie. Utilajul de productie este componenta activa a capitalului fix si reprezinta ansamblul masinilor, instalatiilor, mijloacelor de transport, uneltelor, aparatelor, echipamantelor si accesoriilor destinate realizarii procesului de productie. Ca si cladirile, principala caracteristica a utilajului de productie este aceea ca participa la mai multe cicluri de productie, se consuma si isi transmite valoarea asupra produselor sau a serviciilor create in mod treptat. 4

Recuperarea valorii utilajelor de productie se realizeaza prin amortizare. In intreprinderi se intalnesc utilaje de productie specializate si utilaje de productie universale. Utilajele specializate sunt destinate executarii in mod repetat a unor operatii sau procese, pentru o game foarte redusa de produse. Utilajele universale se folosesc la executarea de operatii sau procese pentru o mare varietate de produse. Astfel de utilaje necesita intreruperi frecvente in functionare si deci au un randament inferior fata de utilajele specializate. Utilajele universale prezinta insa avantajul ca pot fi folosite la fabricarea mai multor tipuri de produse. Utilajul de productie cuprinde: masini simple de prelucrare; masini agregate; masini semiautomate; masini automate.

Ca forme superioa de agregare a utilajelor de productie, se disting liniile automate. Agregarea mai multor linii automate conduce la aparitia unor subunitati de productie automatizate si chiar la intreprinderi automatizate. Sectiunea 3: Materii prime si materiale. Materiile prime si materialele sunt acele bunuri asupra carora se actioneaza in cadrul proceselor de productie din intreprinderi, cu ajutorul tehnicii si tehnologiei. Materiile prime si materialele sunt componente ale capitalului circulant. In raport de rolul si functiile materiilor prime in procesul de productie, acestea se pot grupa in: materii prime de baza; materii prime auxiliare.

Materiile prime de baza sunt acelea care, dupa procesul prelucrarii, se 5

regasesc in produsul finit. Materiile prime auxiliare ajuta sau conditioneaza desfasurarea procesului de productie, dar in timpul prelucrarii isi pierd substanta si nu se mai regasesc in corpul material al produselor finite. Pentru intreprinderi, preocuparile principale constau in aprovizionarea ritmica cu materii prime si materiale si in asigurarea unui consum rational al acestora in productie. Sectiunea 4: Resursele energetice. Resursele energetice fac parte din categoria resurselor materiale si reprezinta cantitatea de energie care poate fi exploatata sau utilizata intr-o anumita perioada de timp, prin folosirea surselor energetice. Sursa energetica defineste un purtator de energie sub forma concentrata. Intreprinderile, mai ales cele mari consumatoare de energie, mainifesta preocupari constante atat in directia asigurarii necesarului de resurse energetice cat si a gospodaririi lor rationale. Pentru aceasta apeleaza la urmatoarele cai: modernizarea tehnologiilor de fabricatie; reducerea ponderii resurselor energo-intensive; reducerea pierderilor de energie din retelele de transformare, transport, distributie, consum; folosirea rationala in timp a utilajului de productie; stabilirea stiintifica a consumurilor de energie si urmarirea respectarii lor.

Folosirea rationala a resurselor energetice contribuie, pe de o parte, la reducerea costurilor de productie si, pe de alta parte, la slabirea presiunii asupra economiei nationale in ceea ce priveste cererea de resurse energetice.

Sectiunea 5: Mobilierul si utilajele comerciale. Mobilierul dintr-un magazin este ales pentru a realiza mai bine vanzarea vizuala, scop pentru acre el trebuie sa asigure: cea mai mare expozitie posibila de marfuri; 6

o acesabilitate din toate punctele de vedere, a suprafetei de vanzare; punerea in valoare a articolelor expuse; facilitatea serviciului.

Tendinta actuala este de a suprima sertarele si stelajele care ascund marfurile, vechile tejghele care pun bariera intre vanzator si cumparator. In proiectarea si folosirea mobilierului comercial este necesar sa se aiba in vedere urmatoarele obiective principale: - proiectarea unei linii de mobilier modern, cu un grad ridicat de specializare, tipizate pe anumite tipuri de marfuri: confectii, incaltaminte, tesaturi, galanterie, lenjerie, marochinarie, menaj, articole sport, etc. Sistemul constructiv al mobilierului trebuie sa puna in valoare, in cele mai bune conditii, calitatile, caracteristicile si destinatia marfurilor pe care le prezinta. - dispunerea mobilierului astfel inca sa permita folosirea intensiva a spatiilor comerciale, pe orizontala si verticala, in vederea obtinerii unui grad optim de ocupare cu mobilier si respectiv incarcare a salii de vanzare cu marfuri. Gradul de ocupare cu mobiler este influentat direct si de marimea si forma salii de vanzare, formele de vanzare practicate, marimea spatiilor rezervate circulatiei vanzarilor, cumparatorilor si marfurilor. In acest sens, se prevede ca magazinele sa realizeze un grad de ocupare a suprafetei cu mobilier cuprins intre 25-30%, in functie de profilul unitatii, de forma de vanzare, cu recomandarea de a se urmari cresterea acestui procent. - stabilirea inaltimii pieselor de mobilier in functie de necesitatea asigurarii unui echilibru intre nevoia de a expune un volum cat mai mare de marfuri, pe de o parte si cerinta de a prezenta cat mai atragator fronturile de vanzare, pe de alta parte. Exceptand rafturile de perete, pentru asigurarea vizibilitatii marfurilor din interiorul salii de vanzare se va urmari ca inaltimea pieselor de mobilier sa nu depaseasca cota de 1,65m. - mobilerul salii de vanzare in stransa dependenta de caile principale de circulatie. Se apreciaza ca fiind optima aranjarea dreptunghiulara a frontului de expuneere a marfurilor spre calea principala de circulatie. Din motive de securitate, in zonele limitrofe cailor principale de circulatie, se recomanda a fi expuse articole care, prin natura lor (sistemele si dispozitivele de siguranta), sa elimine posibilitatile de sustragere a unor produse de catre cumparatori. 7

asigurarea unei orientari vizibile a clientilor, prin aranjarea pieselor de mobilier in linie dreapta, circulara sau semicirculara, avandu-se in vedere eliminarea posibilitatilor de formare a unor zone ascunse, necontrolabile;

dimensionarea optima a randurilor purtatorilor de marfuri: lungimea acestora este indicat sa se situeze intre minimum 5m si maximum 10m;

folosirea la maximum a suprafetei peretilor pentru prezentarea marfurilor; in acest scop, inaltimea rafturilor laterale poate ajunge pana la 220-240cm;

realizarea unui mobilier comercial usor, ieftin, multifunctional, cu mare capacitate de preluare a marfurilor atat pe orizontala cat si pe verticala.

Se urmareste punerea in valoare a prezentarii marfii si nu a piesei respective de mobilier. In tara nostra au fost proiectate si introduse in fabricatie piese de mobilier comercial, modern, intersanjabil-modulat-tip catalog-care raspunde urmatoarelor cerinte functionale: modulare; tipizare; intersanjabilitate; autoportanta.

Utilajele comerciale destinate prezentarii si desfacerii marfurilor in magazine se pot imparti in trei mari grupe: a. utilaje de baza ale salii de vanzare: utilaje pentru calcul, aparate pentru incercat si verificat bunuri electrocasnice, baterii, becuri, aparate de masura, generatoare de mira pentru televizoare, standuri de incercari, pupitre pentru auditii muzicale, case de marcat. b. utilaje suplimentare ale salii de vanzare: dipozitive, aparate si masini pentru calcat, fasonat, festonat, cusut si brodat articole de confectii, tesaturi, perdele, covoare, mochete, lenjerie de pat, etc; c. utilajele sectorului alimentar: vitrine si tejghele frigorifice, masini pentru taiat, cantarit, ambalat, marcat. Principalele materiale de prezentare si desfacere a marfurilor sunt: metrul din lemn, metrul din panza, forfecele mare pentru croitorie si foarfecele de casa, inele pentru dimensionat palarii, calapoade fixe si reglabile pentru palarii, cleste largit pentru manusi, 8

umerase, fier de calcat, perna de calcat, perii de haine, masa de croitorie, oglinzi inclinate la picior (pentru raioanele de incaltaminte), oglinda cu picior (pentru raionul e palarii), carucioare, cosulete, tavite (pentru raioanele cu autoservire) etc. Sectiunea 6: Casele de marcat. In randul utilajelor de baza ale salii de vanzare se cuprind si casele de marcat. Dat fiind rolul lor important in toate punctele de vanzare, cu deosebire insa in cele mai mari suprafete, le reluam si le tratam in mod distinct. Intradevar, intre secventele tehnologiei comerciale, procesul de incasare a contravalorii marfurilor ocupa un rol important. El trebuie sa se deruleze cat mai operativ. Cumparatorii apreciaza buna functionare a magazinului si dupa felul in care se desfasoara incasarea contravalorii marfurilor. In procesul de organizare a incasarii pretului marfurilor intervin trei elemente: numarul necasar de case de marcat; tehnologia incasarii; fixarea locului pentru case.

Numarul caselor de marcat in diferitele tipuri de magazine trebuie in asa fel fundamentat incat sa asigure un proces nestanjenit de incasare si sa preintampine aglomerarile. Dupa cest principiu se stabileste numarul clientilor cate trebuie serviti intr-un anumit interval de timp. Numarul necesar al caselor de marcat (n) se stabileste, in general, in functie de: numarul maxim al clientilor care se afla intr-un anumit interval de timp in magazin (c); timpul mediu de servire la casa a unui client (t); durata totala de functionare a casei in intervalul de timp considerat (d) pe baza formulei: n = c x t/d Intrucat in diferitele magazine fluxul clientilor este oscilant si conditiile 9

locale sunt diferite, nu este intotdeauna posibil sa se detrmine numarul caselor si orelor de functionare cu ajutorul unui indice mediu, valabil pentru toate unitatile. De aceea se recomanda sa se urmareasca suplimentar fluxul clientilor si sa se stabileasca numarul de case de marcat pe baza unor studii efectuate in timp.

CAPITOLUL II STOCURI

Sectiunea 1. Caracterizarea generala a stocurilor 10

Stocurile sunt active circulante achizitionate sau produse pentru consum propriu sau in scopul comercializarii. In categoria stocurilor se cuprind bunurile si serviciile care, de regula, se asteapta sa fie realizate in termen de 12 luni de la data bilantului. Stocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii astfel: a. dupa forma fizica si destinatie: marfurile sunt stocurile cumparate in vederea revanzarii acestora in aceeasi stare sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii; materii prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata (reprezinta substanta principala a produselor finite); materialele consumabile sunt bunurile care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatere fara a se regasi, de regula, in produsul finit; materialele de naura obiectelor de inventar sunt bunurile care nu indeplinesc conditiile de valoare si/sau de durata pentru a se include in categoria imobilizarilor corporale; produsele reprezentate de semifabricate, produse finite si produse reziduale; animalele si pasarile sunt reprezentate de: animale nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji, etc) crescute si folosite pentru reproductie; animale si pasari la ingrasat pentru a fi valorificate; animale pentru productie (lana, lapte, blana, oua); coloniile de albine; ambalajele sunt stocuri utilizate pentru pastrarea si transportul bunurilor, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporat pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte; productia in curs de executie este reprezentata de productia cere nu a trecut prin toate fazele de prelucrare ale procesului tehnologic; produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime; lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie sau nedeterminate. b. dupa sursa de provenienta: stocuri cumparate: materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, baracamente si amenajari provizorii, animale, ambalaje; 11

stocuri fabricate: productie in curs de executie, semifabricate, produse reziduale, produse finite.

c. dupa apartenenta la patrimoniu: stocuri care fac parte din parimoniu, care se pot afla in spatiile proprii, fie se afla la terti in custodie, in consignatie, pentru prelucrare sau reparare; stocuri care nu fac parte din partimoniu, dar se afla in gestiunea entitatii, fiind primite de la terti pentru vanzare in consignatie, pentru prelucrare, reparare, etc. d. dupa gradul de individualizare si modul de gestionare: stocuri identificabile, care sunt individualizate pentru fiecare articol sau categorie de bunuri, in care se includ, de regula, bunurile de folosinta indelungata: autoturisme, televizoare, calculatoare, etc; stocuri fungibile sau interschimbabile, care in cadrul fiecarei categorii, nu pot fi in mod unitar identificabile: pungile cu zahar ambalat care apartin aceluiasi sort, chiar daca sunt cumparate la preturi diferite. Structura stocurilor se modifica in functie de etapele in care se regasesc in cadrul ciclului de exploatare, care, in cadrul entitatilor de productie se poate reprezenta astfel: materii prime si materiale ->productie nedeterminata->semifabricate->produse finite si reziduale. In cazul entitatilor din domeniul comertului, ciclul de exploatare consta in cumpararea de marfuri, care se vand ulterior in aceeasi stare.

Sectiunea 2: Evaluarea stocurilor. Potrivit reglementarilor contabile romanesti, evaluarea stocurilor se face la urmatoarele momente: la intrare, la inventariere, la inchiderea exercitiului financiar si la iesire. 1. Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu. Stocurile intrate in patrimoniu sunt evaluate si inregistrate in contabilitate in functie de modul lor de dobandire astfel: 12

a. stocurile cumparate (materii prime, materiale, marfuri, ambalaje) se evalueaza la costul de achizitie. b. stocurile fabricate (produse finite, semifabricate) se evalueaza la costul de productie c. stocurile obtinute cu titlul gratuit se evalueaza la valoarea justa (de utilitate) care reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in cadrul unei tranzactii comerciale cu pretul determinat obiectiv. d. stocurile aduse ca aport in natura se evalueaza la valoarea de aport stabilita in urma evaluarii. 2. Evaluarea stocurilor la inventariere si la inchiderea exercitiului financiar. La inventarierea patrimoniului de la sfarsitul exercitiului financiar, stocurile se evalueaza la valoarea actuala, denumita si valoare de inventar. Valoarea actuala se stabileste in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei. In situatiile financiare, stocurile trebuie sa fie inregistrate la valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila si valoarea de inventar. Astfel daca se constata ca: 1. valoarea de inventar mai mare decat valoarea contabila, in listele de inventariere se va inscrie valoarea contabila; 2. valoarea de inventar mai mica decat valoarea contabila, in listele de inventariere se va scrie valoarea de inventar.

3. Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu. 1. Metoda identificarii specifice (IS) consta in evaluarea bunurilor la costul istoric (de intrare). Se poate folosi in cazul produselor de folosinta indelungata, care se pot identifica prin serie, data de intrare, cost de achizitie. 2. Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea mediei ponderate a costurilor unui anumit element, fie periodic (de exemplu la sfarsitul lunii), fie dupa fiecare receptie.

CMP = (VSI + V I ) : (QSI + QI )


13

3. Metoda prima intrare prima iesire (FIFO) se bazeaza pe ipoteza ca primele articole iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor articole intrate. 4. Metoda ultima intrare prima iesire (LIFO) se bazeaza pe ipoteza ca primele articole iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul ultimelor articole intrate.

STUDIU DE CAZ

14

1.Metoda de selectare i evaluare a furnizorilor

Procesul de aprovizionare este o verig esenial n ciclul de dezvoltare al unui produs, iar inerea lui sub control reprezint o cerin obligatorie. Organizaia trebuie s evalueze i s selecteze furnizorii pe baza capabilittii acestora de a furniza un produs n concordan cu cerinele firmei. Trebuie stabilite criteriile de selecie, de evaluare i selectare a furnizorilor. Criteriile care pot fi folosite pentru selectarea furnizorilor ar fi calitatea oferit, cantitatea care poate fi cumparat de la fiecare furnizor, livrarea la timp i preul. Astel, n cadrul firmei Fresh Cosmetics, managerii i stabilesc anumite condiii pe care ncearc s le ndeplineasc, acestea fiind: de a asigura o cerere constant de a emite comenzi la timp de a efectua pliile la datele stabilite de a nelege problemele furnizorilor. De altfel i obligaiile pe care trebuie s le ndeplineasc fiecare dintre furnizori sunt numeroase, acestea avnd scopul de a spori firmei att prestigiul pe pia. Furnizorii trebuie s asigure livrarea la timp a materiilor prime i ambalajelor, calitatea acestora s fie cea dorit de beneficiar, s anune cumprtorul n cazul n care livrarea nu se face la timp, preul s fie favorabil att pentru cumprtor, ct i pentru firm. Compania Fresh Cosmetics dorete deasemenea de a avea o relaie cumparator-vanzator ct mai bun, astfel firma optnd pentru mai muli furnizori pentru o materie prim. Utilizarea unor furnizori de valoare reprezint unul din elementele cheie ale succesului organizaiei pe termen lung, n termeni de calitate a produselor i serviciilor furnizate ctre clieni, precum i pentru reducerea costurilor organizaiei i implicit creterea profiturilor. Evaluarea furnizorilor constituie un instrument de orientare a strategiei n domeniul calitii dus de ntreprinderea beneficiar n direcia satisfacerii ct mai depline a cerinelor utilizatorilor produsului final. Evaluarea furnizorilor reprezint o etap important n elaborarea strategiei de aprovizionare material, n cadrul creia este precedat de identificarea i evaluarea necesitilor materiale ale companiei, identificarea ofertelor de produse i identificarea surselor poteniale de furnizare. Furnizorii trebuie comparai pe baza impactului pe care l au att asupra valorii suplimentare create, ct i asupra costului total corespunztor supply-chain-ului. 15

O metod eficient de evaluare a furnizorilor trebuie s permit identificarea i urmrirea performanelor unui furnizor din perspectiva tuturor elementelor ce influeneaz costul total al colaborrii cu acesta. Aceste investigaii au ca finalitate acordarea de note sau calificative diverse furnizorilor, pe baza acestora alegndu-se ulterior varianta optim.

Evaluarea furnizorilor

n continuare sunt enumerate 10 criterii de selecie i

evaluare a furnizorilor.

Neimportant Important

Scorul cel mai bun este cel al SC PRODVINALCO, de 98 de puncte, aadar acest furnizor corespunde cle mai bine cerinelor firmei Fresh Cosmetics.

16

Furnizor 3 SC OLTCHIM SA

Nr

AFIRMAIE

Pondere

Coef. de imp.

Punctaj

1.

Firma asigur clienilor suport nainte, n timpul i dup vnzare Firma emite documentele aferente tranzaciei comerciale i comanda la timp i corect. Nivelul calitativ al produselor oferite de ctre firm este unul ridicat. Firma i duce la ndeplinire promisiunile fcute nainte de termenul limit. Angajaii firmei pot oferi pe loc alternative clienilor. Capacitatea managerial a firmei Potenialul financiar al firmei. Firma are implementate i respect standardele n domeniul calitii. Firma pune interesul clienilor pe primul loc. Preul produselor oferite de firm. Scor total

2.

15

3.

18

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

1 4 5 4 6 4 6

2 2 2 2 1 2 3 94

2 8 10 8 6 8 18

17

Furnizor 9 SC STIROM SA

Nr

AFIRMAIE Pondere Firma asigur clienilor suport nainte, n timpul i dup vnzare Firma emite documentele aferente tranzaciei comerciale i comanda la timp i corect. Nivelul calitativ al produselor oferite de ctre firm este unul ridicat. Firma i duce la ndeplinire promisiunile fcute nainte de termenul limit. Angajaii firmei pot oferi pe loc alternative clienilor. Capacitatea managerial a firmei Potenialul financiar al firmei. Firma are implementate i respect standardele n domeniul calitii. Firma pune interesul clienilor pe primul loc. Preul produselor oferite de firm. Scor total Coef. de imp. 1 Punctaj

1.

2.

3.

12

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

1 5 3 3 4 2 4

2 2 2 2 1 2 3 63

2 10 6 6 4 4 12

18

Furnizor 1 SC PRODVINALCO SA

Nr

AFIRMAIE Pondere Firma asigur clienilor suport nainte, n timpul i dup vnzare Firma emite documentele aferente tranzaciei comerciale i comanda la timp i corect. Nivelul calitativ al produselor oferite de ctre firm este unul ridicat. Firma i duce la ndeplinire promisiunile fcute nainte de termenul limit. Angajaii firmei pot oferi pe loc alternative clienilor. Capacitatea managerial a firmei Potenialul financiar al firmei. Firma are implementate i respect standardele n domeniul calitii. Firma pune interesul clienilor pe primul loc. Preul produselor oferite de firm. Scor total Coef. de imp. 1 Punctaj

1.

2.

15

3.

18

4.

5. 6. 7. 8. 9. 10.

3 5 5 7 5 5

2 2 2 1 2 3 98

6 10 10 7 10 15

Avantajele i dezavantajele organizrii pe grupe omogene a materialelor

Departamentul de aprovizionare folosete metoda de organizare pe grupe omogene de materiale pentru organizarea activitilor de aprovizionare, depozitare, control i utilizare a resurselor materiale. Angajaii din cadrul departamentului de aprovizionare sunt organizai n grupe. Fiecare grup rspunde de asigurarea structurii materiale pentru care se formeaz. Astfel, departamentul este divizat n patru grupe. Grupa de aprovizionare, Grupa de depozitare, Grupa de control, Grupa de utilizare resurse materiale. n cele ce urmeaz vom prezenta avantaje i dezavantajele organizrii pe grupe omogene a materialelor.

19

Avantajele: Departamentul fiind divizat n grupe, exist cte un responsabil pentru fiecare grup de activitate, responsabilitatea fiind mai mare. Grupele de activitate sunt mai mici, astfel conducerea i supravegherea lor este mai uoar. Organizarea activitilor n grupe de activitate permite specializarea personalului pentru fiecare activitate, sarcinile ce trebuie ndeplinite nu fiind aceleai. n cadrul grupelor de activitate materialele pentru care angajaii trebuie s rspund sunt organizate pe grupe omogene, astfel un angajat este responsabil pentru o singur grup de material, ceea ce uureaz munca personalului. Gruparea materialelor i atribuirea de responsabiliti angajailor pentru o singur grup de material permite o mai bun cunoatere a materialelor i stocurilor de materiale de ctre personalul responsabil. Dezavantajele: Activitile sunt divizate n cadrul departamentului, iar astfel controlul final al activitilor este mai greu de realizat. Obinerea unor situaii/rapoarte clare i relevante aferente strii grupelor de materiale i a stocurilor este dificil de realizat. Evaluarea formei de organizare pentru departamentul de achiziii

Avnd o varietate foarte mare, produsele cosmetice se pot organiza n grupe de produse. Pentru aceste produse materiile prime i materialele sunt i mai numeroase. Din acest motiv organizarea n grupe a materialelor constituie un ajutor enorm pentru personalul care trebuie s se ocupe cu gestionarea acestora. Astfel, innd cont de profilul de activitate a firmei Fresh Cosmetics aceast form de organizare este potrivit pentru departamentul de achiziii ale companiei.

3.Analiza ABC a furnizorilor firmei Fresh Cosmetics


Etapa 1. Calcularea nevoii anuale n uniti de msur i sub form de procente: Tabelul 1. Procentele care delimiteaz clasele A, B, C n cadrul firmei Fresh Cosmetics 20

CLASA A B C

Procent din numrul articolelor 5-15 20-30 30-55

Procent din consumul valoric anual 60 30 10

. Etapa 2. Sortarea furnizorilor. Calculul procentual cumulat i realizarea clasificrii finale.

Tabelul 2. Calcularea nevoii anuale


Cod furnizor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Total Pre 2,5 5,2 1,25 1,35 3,7 2,1 3,9 4,7 1,78 30,4 0,49 0,49 0,52 0,1 101,5 35 19 Consum anual Nevoia anual u.m 200000 50000 500000 40000 500 80000 120000 800 700 800 1000 2000 1500 5000 600 1200 100000 500000 260000 625000 54000 1850 168000 468000 3760 1246 24320 490 980 780 500 60900 42000 1900000 4111826 Nevoia anual % 12,16004763 6,323224767 15,20005954 1,313285144 0,044992176 4,085776003 11,38180458 0,091443558 0,030302839 0,591464717 0,011916847 0,023833693 0,018969674 0,012160048 1,481093801 1,021444001 46,20818099 100

Etapa 3.Tabelul final i diagrama Paretto

21

Tabelul 3. Sortarea furnizorilor i clasificarea final

Cod furnizor 17 3 1 7 2 6 15 4 16 10 8 5 9 12 13 14 11 Total

% Furnizor 5,882 11,764 17,646 23,528 29,41 35,292 41,174 47,056 52,938 58,82 64,702 70,584 76,466 82,348 88,23 94,112 100

Pre 19 1,25 2,5 3,9 5,2 2,1 101,5 1,35 35 30,4 4,7 3,7 1,78 0,49 0,52 0,1 0,49

Consum anual Nevoia anual u.m Nevoia anual% 100000 500000 200000 120000 50000 80000 600 40000 1200 800 800 500 700 2000 1500 5000 1000 1900000 625000 500000 468000 260000 168000 60900 54000 42000 24320 3760 1850 1246 980 780 500 490 4111826 46,20818099 15,20005954 12,16004763 11,38180458 6,323224767 4,085776003 1,481093801 1,313285144 1,021444001 0,591464717 0,091443558 0,044992176 0,030302839 0,023833693 0,018969674 0,012160048 0,011916847 100

Procent cumulat 46,20818099 61,40824053 73,56828816 84,95009274 91,27331751 95,35909351 96,84018731 98,15347246 99,17491646 99,76638117 99,85782473 99,90281691 99,93311975 99,95695344 99,97592311 99,98808316 100

Clasificare A A B B B C C C C C C C C C C C C

Tabelul 4. Tabelul final


Procent din numrul articolelor 11,764 17,646 70,59 22 Procent din consumul valoric anual 61,40824053 29,8651 8,7267 Aciuni intreprinse Revizuirea zilnic Revizuire continu Revizuire

Cod furnizor Furnizori A Furnizori B Furnizori

17, 3 1, 7, 2, 6, 15, 4, 16, 10,

8, 5, 9, 12, 13, 14, 11

temporar

4. Strategia de aprovizionare a firmei Fresh Cosmetics

Desfurarea unei activiti eficiente de aprovizionare a firmei Fresh Cosmetics, n concordan cu necesitile i interesele companiei depinde n mare parte de strategia elaborat n acest sens. O funcie a achiziiilor cu orientare strategic i proactiv poate oferi organizaiei pe care o reprezint un avantaj concurenial prin reducerea risipelor din lanul valoric. Totusi, strategiile de achiziii nu pot fi elaborate izolat, ci trebuie integrate n strategia global a ntreprinderii pentru a-i atinge scopurile. Aprovizionarea material avantajoas de pe piaa furnizorilor necesit elaborarea unor politici strategice prin care se concretizeaz obiectivele ce trebuie urmrite de firm. Totalitatea acestor politici vor constitui strategia n aporvizionare material, al crei coninut va fi n funcie de raporturile de for concurenial n care se gsete compania fa de 23

furnizor. Tipul strategiei este condiionat de natura resursei i de importana pieei de pe care se asigur. Elaborarea strategiei presupune: Analiza nevoii de consum Analiza sistematic a pieei Identificarea oportunitilor de aciune strategic pe grupe de furnizori Identificarea cilor de aciune eficient pe pia. Din punctul nostru de vedere firma Fresh Cosmetics ar trebui s adopte o strategie pe surse de aprovizionare, structurnd furnizorii pe grupe: furnizori puternici, slabi sau egali. Astfel, pentru fiecare grup trebuie s se identifice oportunitile de aciune strategic. n cazul celor puternici firma poate adopta o strategie defensiv, n cazul furnizorilor slabi o strategie de penetrare, respectiv o strategie de echilibru pentru cei egali. Astfel, firma poate s fac fa tuturor provocrilor din mediul economic i poate s i stabileasc politicile, obiectivele i tacticile n mod particularizat, adaptndu-se la relaiile pe care le stabilete cu fiecare tip de furnizori. O astfel de strategie ar fi viabil deoarece previne ameninrile i exploateaz oportunitile de pe o pia internaional. Astfel, pentru o integrare ct mai facil pe piaa internaional firma poate recurge la luarea unor decizii strategice precum crearea de stocuri tampon sau retehnologizare, acestea aducnd un plus de valoare managementului aprovizionrii.

Oportunitatea colaborrii cu furnizorii strini


n prezent firma Fresh Cosmetics are trei furnizori externi: Firma Mark din Germania- furnizor de materii prime din clasa C Firma IFF din Olanda- furnizor de materii prime din clasa C Firma Rokita din Ungaria- furnizor de materii prime din clasa A Avnd n vedere faptul c exist doar trei furnizori strini dintr-un total de 17, considerm c aceast colaborare poate aduce beneficii firmei, adugnd un plus de valoare acestei prin intermediul unor materii prime de calitate i a unor oferte avantajoase. n acelai timp, pot aprea anumite probleme n cazul furnizorilor externi, probleme care nu sunt ntlnite n relaiile cu cei naionali. Astfel, avantajele i dezavantajele colaborrii cu furnizorii strini sunt urmtoarele: 24

AVANTAJE: Calitatea materiilor prime Livrarea la timp Diferenierea produselor Tehnologiile noi Lrgirea bazei de aprovizionare Ofert mai variat de produse Prestigiul mrcii DEZAVANTAJE: Cheltuieli suplimentare cu efectuarea comunicaiilor cu furnizorii Cheltuieli de transport Taxele vamale Probleme referitoare la diferenele de curs valutar Probleme referitoare la mijloacele de plat Legislaii diferite ale prilor care fac un contract Nu se pot face comenzi urgente Conflictele sunt soluionate mai greu datorit distanei geografice Cheltuieli mai mari cu investigaia furnizorilor. Fiind n ipostaza managerului responsabil cu aprovizionarea la firma Fresh Cosmetics am opta pentru pstrarea colaborrii cu cei trei furnizori externi n cazul n care acetia s-ar conforma la standardele prevzute de companie i oferta lor ar fi n concordan cu cerinele impuse departamentului de achiziii pentru eficientizarea aprovizionrii. Astfel, furnizorii strini ar trebui s fac o ofert convenabil pentru Fresh Cosmetics att din punct de vedere financiar, ct i din punct de vedere calitativ pentru a contribui la creterea performanei departamentului de aprovizionare.

Negocierea preului

25

Firma Fresh Cosmetics are o strategie de negociere a preului foarte complex, tratnd cu mult seriozitate acest aspect deoarece acesta ar putea avea consecine nefavorabile asupra profiturilor companiei. n primul rnd, este oportun realizarea unei negocieri de pre la sfritul fiecrui an pentru anul urmtor pentru c astfel departamentul financiar contabil poate s realizeze un buget anual ct mai viabil. Un alt aspect benefic este faptul c se creeaz un climat concurenial ntre furnizori, iar furnizorii competitivi sunt dispui s ofere preuri mai avantajoase. Negocierea preului se realizeaz ntotdeauna innd cont de preul unitar maximal al fiecrui articol ce trebuie aprovizionat., aspect care minimizeaz posibilitatea de a realiza aciuni care s denatureze preul produselor finite. Aadar, compania ncearc s exploateze ct mai mult furnizorii prin negocierea preului, proces care se realizeaz sistematic i care are impuse limite exacte date de catalogul de preuri. Totui, urmtoarele tehnici de negociere ar putea mbunti negocierile cu furnizorii, aducnd astfel beneficii considerabile firmei: Acceptarea aparent- firma Fresh cosmetics sugereaz faptul c ar dori s colaboreze cu un anumit furnizor doar pentru a-i vedea reaciile i posibilele avantaje pe care le-ar putea poine de pe urma acestei colaborri; Tehnica dac...atunci- are scopul de a crea scenarii n privina ofertei i de a identifica ce anume l poate determina pe furnizor s propun o ofert mai avantajoas; Tehnica de negociere raional- const n clarificarea problemelor pe baza caracteristicilor lor i nu prin nite tratative care seaman mai degrab cu o trguial ntre pri i se caut, pe ct posibil, profitul ambelor pri, iar acolo unde interesele sunt divergente, trebuie ca rezultatul s se bazeze pe nite criterii echitabile, independente de voina oricrei dintre pri.

Utilitatea nomenclatorului
Pentru evaluarea utilitii nomenclatorului de materiale vom avea n vedere beneficiile oferite pentru firma Fresh Cosmetics. Pe de o parte, firma utilizeaz nomenclatorul de materiale n scopul de a centraliza resursele materiale necesare unitii economice. Centralizarea resurselor materiale este foarte important pentru buna desfurare a activitii economice. Nomenclatorul de materiale asigur un ajutor semnificativ i la atingerea obiectivelor propuse n scopul mbuntirii activitilor de aprovizionare, asigurnd baza material pentru fiecare perioad de gestiune. Baza material fiind foarte extins, nomenclatorul de materiale joac un rol foarte important n eficientizarea procesului de aprovizionare. 26

Pe de alt parte nomenclatorul de materiale uureaz decizia privind aprovizionarea cu materii prime i materiale, prin furnizarea datelor eseniale despre materiale necesare i furnizori acestora. Centralizarea materialelor dup anumite criterii, caracteristici i nivel de calitate, constituie un ajutor impotrant la alegerea materialului potrivit, iar precizarea n cadrul nomenclatorului, a surselor de furnizare, preurilor de ofert, condiiilor de livrare i furnizare ofer un pilon n decizia aferent alegerii furnizorilor potrivite. Astfel decizia aferent achiziiei materialelor poate fi luat dup criteriile: cel mai bun material, de la cel mai potrivit furnizor, la cel mai avantajos pre. prin care se asigur. Lund n considerare beneficiile asigurate de nomenclatorul de materiale considerm c instrumentul are o utilitate ridicat pentru firma Fresh Cosmetics. Tabelul 5. Propunere pentru designul nomenclatorului de materiale pentru firma Fresh Cosmetics Grupe/ Subgru pe/ Tip Cod Unic Denumire prod. Caracteristicile produseleor FizicoChimic e Dimensional Geometrice Calitativ e Furnizor Datele furnizorilor Pre Cond. Cond. de de livrare furniz are

Grupa de Produs

1.

Subgru 1.1. pa de produs Tipul de produs Produs conduc tor 1.1.1 .

Codul unic este alctuit din trei cifre. Prima cifr reprezint grupa de produs, al doilea subgrupa de produs, iar al treilea tipul de produs, astfel identificarea produselor este foarte uor. n seciunea Caracteristicile produselor sunt descrise principalele caractreistici ale produselor, care urmeaz s fie achiziionate, astfel se asigur individualizarea direct a fiecrui articol. Datele furnizorilor este seciunea care necesit cel mai des actualizarea datelor.

27

Produsul conductor este produsul care este cel mai potrivit din toate punctele de vedere, dintr-un anumit grup de produs. Tabelul 6. Nomenclatorul de produse pentru firma Fresh Cosmetics

Grupe/ Subgrupe / Tip

Co d Un ic

Denumire prod.

Caracteristicile produseleor FizicoChimic e Dimensional Geometrice Calitativ e Furnizor

Datele furnizorilor Pre Cond. Cond. de de livrare furniz are

Grupa de 1. Produs Subgrupa de produs 1.1 .

Parfu m Parfu m ptr. femei Pur Blanca Pur Blanca Etichet e ptr. produs e

Nontoxic Nontoxic

250 ml

Calitate superioa r Calitate superioa r

IFFOLAND A IFFOLAND A

35,00

Bun

Bun

Tipul de 1.1 produs .1 Produs conduct or 1.1 .1

250 ml

35,00

Bun

Bun

Grupa de 2. Produs

Subgrupa de produs

2.1 .

Etichet e ptr. sticle Etichet e simple

Nontoxic

5cm x2.5 cm

Calitate bun

ROMGH IS S.R.L. CLUJNAPOC A SUNIMP ROF S.R.L. CLUJ -NAPOC A SUNIMP

Satisf ctor

Satisf ctor

Tipul de 2.1 produs .1

0,49

Tipul de 2.1 produs .1

Etichet e autoad ezive

Nontoxic

4cm x 2 cm

Calitate superioa r

Bun 0,1

Bun

Produs

2.1

Etichet

Non-

4cm x 2 cm 28

Calitate

Bun

Bun

conduct or

.1

e autoad ezive

toxic

superioa r

ROF S.R.L. CLUJ -NAPOC A

0,1

29