Sunteți pe pagina 1din 147

CONST. L.

H R I S T E A
Membru de onoare a\ Asociatiei Crescltorilor de Albirle din R.S. Romania

L. S. P ~ ~ D U R E A N

VOLUMUL I1
d e la litera M la Z

E D I T U R A

A G R O - S I L V I C A
B U C U R E S T I
1967

CUPRINSUL
Ameliorarea albinei locale ........ Criteriile de selectie privind colonia ( L P i l d u r e a n ) ............ Productivitatea (L. P 5 d u r e a n) Hitrnicia (L P it d u r e a n) .... Activitatea de zbor (L P i5 d urean) ...................... Rezistenta la intemperii (L P Sdurean) .................. Adaptabilitatea (L P il d u r e a n) Lipsa unei predispozitii spre roire (L P 5 d u r e a n ) S5 aiba un caracter linijtit (L. P 5durean) Si5 ierneze bine (L P i5 d u r e a n) Productia de cear5 Longevitatea 0 bun5 dezvoltare corporal& Rezistenta la boli ~i ap&rarea fmpotriva d5uniXtorilor Criteriile de selec~ie privitoare la mated 0 mare prolificitate Inceperea devreme a ouatului Utilizarea maxim&a cuibului Temperamentul neimpresionabil Vitalitatea deosebitil a mittcilor Selectia individualdl (L P il d u r e a n) Tehnica creglerii naturale dirijaUt a botcilor precurn ~i altoirea lor ....

ardcsr$ ................... .. . . . . . . . .
MAGNETUL DE APA . . . . . . . . . . . . . . . . . . MASCA ..............................

Y ATACIUNEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . MATCA ..............................

Pregdtirea ~i construirea botcibr .... Oul. larva. nimfa f i matca noult .... Caractere mrfologice qi fiziologice a& mlttcii faM de albine Diverse manifestltri de co mportare a mdteii O colonie n Atacul botcilor Semnalele emise sau ctntecul miltcilor ........................ Lupta fntre m5tci in scopul selectionilrii lor ...................... fmperecherea ?i fecundarea mdtcii .... Aglomerilrile de trfntori (L. P 3 d urean) ...................... Nurnarul de trtntori necesari pentru tmperecherea mgtcii ............ Fecundarea artificiatd ............ Producerea trlntorilor ............ Tehnica fecundgrii artificiale Viap mcZtcii O stup n Pierderea capaciMfii de ouat Centrolul ouatului Mowtea rndteilor .................. Creplcr~ag i selecfia mdtcilor ........

..................

............ ................

..........

...... ............ ........ ................

.................... . ................ .................... ....... ............ ........................ .............. ...... ...... .... .

A . B . C.... APICOL

.6

CUPRINSUL

3Iatoda I ...................... hIetodanI1-a(L. P ;i d u r e a n) .... 3Ietoda dr. Miller (111). ........... Metoda Alley ( I V ) . ............... 3Ietoda Caillas (V) . . . . . . . . . . . . . . 3Ietoda Polonezri (VI) ............ Altoirea botcilor naturale. . . . . . . . . . Pdstrarea botcilor disponibile.. . . . . . . Cresteren miitcilor i n botci artificiale d i n colonii orfanizate . . . . . . . . . . hIetoda Doolittle-Pratl ............ hletoda W. Coffey ................ AIetoda lleyrand ................ 3Ietoda Iiomanescu (L. Pridurean) 3 I ~ t o d n R . Jordan-Volosyevici.. . . .\Irtoda .roe Smith .............. 3l~loclacre?terii artificiale de milci far: orfanizarea coloniei crescatoare 3Ietoda creqterii mtitcilor direct din
011

Respingcrea m5tcii . . . . . . . . . . . . . . . Iernarea rndtcilor dispnn i b i l ~ . . . . . Icrnarca 1nZtcilor intr-un corp a1 stupulrli multietajai. (1,. I' 5 d 11r c a n) .................... Iernarea matcilor in nuclccr mijlocii ........................ Icrnarea in nuclpt3 miri de imperechere tip Fota . . . . . . . . . . . . . . . . . . Iernarea inZlcilor in afara gl~emului ..........................
~l.4'l'l~R.\~1'OI~UJ~ )l.\L.RIXIO .IN:\
l i 0 S\ . . . . ~ l l ~ ~ I I l FI<. ~ ~ ~ I N . . . . .
.......

. . . . . .

>t~ir.rsA l:I.OoI'l llIcO%1.:l.l;


\IIEKE.\

.....
I
.

........

. .
. . .

.
. .

.
.

....... . . . . . .

.....

............................

Izolarea botcilor i n colivii de protec,tie l'olosirea botcilor ................ Fortraarea nucleelor vremelnice pentrzt .......... irnperecherea miitcilor Nucleele vremelnice mari ........ Xucleele mijlocii ................ Nucleele mici .................. Nuclee pitice, nucleoli, micro-nuclee, sau micro-stupugori .............. Popularea nucleelor .............. f n ~ ~ e r e c h e r e mcitcilor d i n nuclee vrea rnelnice, s t u p y o r i de imperechere sau micro-stupu~ori ............ 17erificarea mcitcilor .............. Marcarea mritcilor ................ f nlocztirea miitcilor ................ inlocliirea linigtitg ................ Irl troducerea mci tcilor noi .......... Introducerea sub form5 de botc3 cgpgcitri ...................... Introducerea mritcilor virgine .... Introducerea mritcilor imperecheate Jletodele directe .............. hIetode indirecte .............. Metode mixte ................ hIetoda cu Regina1 (L. P a d ur e a n ) ........................

Cornpozi!ia mierii . . . . . . . . . . . . . . . . illierea extrafloralri .............. Mierea de ntanri (L. PAdurean) .... Grarzularea salt cristrrlizrrrea rnierii lichide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Yrevenirea crisfaliziirii nzierii. . . . . . Grrtbirea cristaliziirii m i e r i i . . . . . . . . . . Lichefierea mierii grartulate . . . . . . . . Mierea cristnlizatri i n fuguri ;i folosiren ucestora ...................... Jlierea fernten tale . . . . . . . . . . . . . . . . hfiere toxicd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Recol tarea nl ierii lichirle . . . . . . . . . . Ridicarea magazinelor de recoltz.. . . Evacuarea automata a alhinelor.. . . DescEIpacirea, extractia mierii si reagezarea magazincblor cu rame extrase Extractia de noapte.. . . . . . . . . . . . . Filtrarea gi sedimentarea mierii.. Maturarea, limpezirea ~i filtrarea mierii lichide . . . . . . . . . . . . . . . . . . Metoda canadian: de maturare a mierii ( L . PBdurean). . . . . . . . . . . . . . . . Mierea in faguri . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mierea i n secfiuni ................ Mierea ;i irzdustrializarea e i . . . . . . . . Mierea qi falsificarea e i . . . . . . . . . . . . jllierea ca aliment ;i medicament ....

..

A.B.C .... APICOL

PACIlETE CU ALBINE?V.n.

Anestezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SECTARUL .......................... Factorii care inflrrenfeazd cantitatea de nectar E raport cu condifiile climan lerice pi rneleorologice ............

.............................. S A I < C O T I Z A R E . \ .II.UIXI:LOI{, V.n.


S!\PII

C5ldura .......................... R5cirea brusc5 .................. Ploile ............................ Desccirc5rile electrice ............ Lumina solar% .................. lngheturile tErzii (L. P 5 d u r e a n) Vintul (L. P 5 d u r e a n) ........ Roua (L. P i d u r e a n) .......... Ceata gi negura (L. P 5 d u r e a n) Urniditatea aerului .............. Natura solului gi components lui 0 buns agrotehnic5 ..............

PAPADIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAR.4LIZIA AT.BINELOR . . . . . . . . . . . . PARA-LOCA V.n. Loca du.bhi PARATIFOZA ........................ PAR01 .............................. PARTEKOGENEZA .................. PASTORAL, V.n. Apicultura pastoralii PERICISTIMICOZA,V.n. Puiet vdros PIETRIFICAREA PIUETULUI. V.n. AS-

albinelor

........................

Expedierea

......

..

pergiloza

........................

Cornpozifia polenului .............. Recoltarea de cdtre albine apolenuluisi transportul lui .................. Transformarea polenului in piisturd pi depozitarea l u i ................ Rolul polenului i n viafa coloniei ....

PINTENUL APICOL . . . . . . . . . . . . . . . . . . PLANQETA APICOLA . . . . . . . . . . . . . . . . . . PLANUI APICOL DE PRODUCTIE . . . . PI. ATFORMA APICOLA . . . . . . . . . . . . . . . . POLENUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Variatia productiei de nectar i n raport de cercetarea florilor de ccitre albine Actiunea negativd a ddundtorilor f i bolilor plantelor ................ Producfia de nectar a diverselor plante la ha ........................ NICOLAESCU N . $1 STOENESCU ......
NOSEMOZA

a . Polenul ca hran5 .............. b . Polenul gi cuibul coloniei ........ c . Polenul ; ~ matca .............. i d . Polenul gi singtatea coloniei .... e . Polenul gi iernarea albinelor .... Cantitdfile necesare de polen pentru o

..........................

...................... colonie Formarea rezervelor de polen ........


Colectarea polenului prin scuturare Colectarea polenului de catre albine
Pdstrarea polenului

Contarninarea coloniei si evolufia bolii

Sirnptornele bolii ................ Mdsurile preventive s i curative ...... Tratamenle ...................... NUCLEU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . NUMEROT-IREA STUPILOR . . . . . . . . . .

ln In In fn

sezonul de iarn5 .............. sezonul de yrimcivar5 .......... sezonul de varg ................ sezonul de toamnli ..............

OGLIND.4 STUPULUI ................ ORFANA ............................... OROSI PALL ZOLTAN .................. OTETAR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . OTE'TUL DE N I E R E . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Uscarea industrial5 ................ Formarea rezervelor de p5stur5 in faguri ........................ Eliminarea total5 a pgsturii alterate din faguri ...................... Inlocuitorii polenului gi a i pasturii Polenul vi p5stura fn combaterea diferitelor afectiuni umane .......... POLENIZAREA .................... POLTEEV V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PORUMBUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PREDUCEA APICOLA . . . . . . . . . . . . . . . .

..............

PRESA PENTRU FAGURI. V.n. Ceara PRESA PENTRU SALTELE CU STUPI . . PROCOPOVICI M . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I'ROPOLISUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..

A.B.C

.... APICOL
propolisului en cantiliZii phtrarea lui ............ propolisului ............ propolisului i n medicind

CUPRINSUL

Obfinerea mari ~i Piistrarea Folosirea


PUIET

Puiet Puiet Puiet Puiet Puiet Puiet Puiet

bolnav .................... rdcit ...................... intosicat .................. E descompunere ............ n p d r b i t sau f&rnind .......... sufocat .................... vdros .......................

....................................

PUNTEA-REPER . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . P r j R I C I D E F R U N Z E . Pslyllidae V.n.

Lecaniile qi ~ a c h n i d e l e ..........

Diverse metodepentru formare a roiurilor artificiale .................... Roirea prin stolonare .............. Roirea prinyretragerea din stup a nucleului ajutgtor . . . . . . . . . . . . . . . . Roirea prin deplasare sau mutatie . . Roirea prin divizare .............. Roiuri de productie prin scuturare .. Roirea artificial3 intensiv5 ........ Pgrssirea completg a locuintei sub form% d e roi .................... Roirea prin extrac!ii . V.n. Expedierea albinelor .................... Roireaprovizorie .V .n . Tehnica apicold, 1una:mai ......................
ROOT A.I. .......................... ROSTOGOT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........................... ROZETA

RACHITICA ........................ R A C N I U L D E I\IIERE . . . . . . . . . . . . . . . . R.431A C L A D I T O A R E ................ R.4JIA Dl? M h S U R A T . . . . . . . . . . . . . . . . R.AJIA D E O U A T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . RAJlA P E N T R U P ~ S T R A R E A COLIVIIL O R CU I I A T C I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . RAPITA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R A S E L E D E A L B I N E V.n. Albina .... REAUNVR R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . REGINAL ............................. ............ REGISTRELE STUPINEI

ROABX
ROINITA .......................... R O I U L $I R O I R E A ................

Etapele progresive ale roitului Entr-o colonie ........................ Semnele exterioare ale roitului ...... Aparitia roiului ( L. P 3 d u r e a n) Capturea roiului ................ Introducerea roiului i n stup ........ Unirea roiurilor mai mici .......... Despcirtirea roiurilor unite E zbor .. n Identificarea roiului din colonia de ...................... origine Situatia i n stupul mamd roil ........ A ~ z a r e a roiului primar i n stupind Prevenirea roitului .............. Roirea arlificiald Bazele practice $i teoretice pentru formarea de roiuri (L. P g d u r e a n ) ............

SALCIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SALCIMUL ALE .................... S A L C r n l U L Cr.4LBES . . . . . . . . . . . . . . . . . . SALCIMUL P I T I C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SALTEAUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SAREA .............................. SCAIUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . scArugur, .................... . .... . . S C A U N U L D E L C C R U TS S T U P I K . 4 . . .................... SCURT ISTORIC SELECTIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SEPIIRATORUL-DGBI. U . . . . . . . . . . . . . . . . SEP'TICEJII:\ A1.EISEl.OR .......... SIROP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SOIA .................... ............ . ................ S O R G U L Z.IFIAR.\'T SPARCETA .......................... STETOSCOP ........................ STUP ..................................

Carackristicile unui stup bun .... Materiale folosite la construirea slupilor Principii generule de construire a ...................... stupilor .............. Stupul multietajat Stupul R A 1001 . . . . . . . . . . . . . . . . Stupul vertical dublu . . . . . . . . . . . . ................ Stupul orizonlal

STUPUL D E CONTROL ............ S T U P U S O R U L S A U X U C L E U L D E TITPICRECHERE ...................... S T U P U $ O R U L ROBIAlrJESC D E f M P E RECHERE ..........................

A.B.C

.... APICOL

CUPRINSUL

FTYPUL DE OBSERYATIE . . . . . . . . . . STUPUL PRESAT .................. STUPUL PEPINIER . . . . . . . . . . . . . . . . . . STUPINA ............................

Planul stupinei

..................
....

STUPINA NOBILA ........................ STUPINA INCHISA ........................ EURSTANTA DE MATCX SINTETICA SU CELUL ............................ SKLFUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SULFINA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SUPORTUL MORIL ................ SUPORT BOTCX .................... SWAJI3IERDABI J.4K OLANDET . . . . . . . .

TALPA GISTEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . TEHNICA APICOLA (AIemenlo apicol) ....

Comportarea stuparului fafci de albine Programarea lucrlirilor ............ Executurea lucrdrilor ............ Identificarea mdtcii unei colonii . . LUNA AUGUST . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Plorn meliferd d i n august ........ Lotul apicol semincer ............ Recolturea polenului de la porumbul furajer ...................... Reactivarea nucleelor .............. Culesul mierii de man6 ............ Controlul cantitaliv gi calitativ .a1 rezervelor . de hranci ............ Hrciniri masive de completarea rezervelor Deschiderea urdinigului de iarnd ...... Reinnoirea mdicilor .............. Alegerea nuckelor ajuldtoare Cresterea tirzie de mdtci ............ Reactivarea ouatului .............. Cbldura In cuib .................. Hrcinirea de stimulure Adaosul m e d i c w n t o s contra nosemei Trierea fagurilor Sulfurarea fagurilor p q i la piistrare Procurarea fagurilor artificiali .... Ridicarea magazinelor de recolld

I d U S A SEPTEMBRIE . . . . . . . . . . . . . . . . Impulsionarea crqterii de puiet ...... Cubsul de miere i n regiuni viticole .. Extracfia mierii .................. Furt@agul ........................ Adunarea materialelor necesare pentru iernarea stupilor ................ Prepararea hidromelu lui ............ Plecarea prigorilor ................ LUNA OCTOliBRIE .............. Tratamentul contra pciduchilor ...... Contopirea roilor artificiali ajutcitori g i temporari .................... f nldturarea goarecilor ............ Reviziuirea exterioard a stupilor .... Precizarea spajiului din stup necesar pentru ghem .................. OrEnduirea hranei pi a cuibului de iarnci Pcistrarea fagurilor cu piisturd gi miere OrEnduirea nucleelor pentru iernat .... Alegerea coloniei paterne .......... Pregcitirea viitoarelor controale de iarnci ........................ Confeclionarea materiaklor de protectie .......................... Reducerea coloniilor pentru iernare la mdrimea de nuclee ..............

LUNA WOIEBIBRIE

Zborul forJat tardiv de toarnnd ...... Orinduirea exterioard a stupilor ...... Ortnduirea adcipostului de iernat Agezmea stupilor O cojoc individual n Alegerea unei colonii puternice fnsiimtnfari de toarnna f n lotul apicol

................

......

......

LUNA DECEMBRIE

........

Controlul stupilor ................ Preschimbarea albinelor Embatrtnite Linigtea deplind E stupinil ........ n fncheierea socotelilor stupinei

..................

......

............ .................

LUNA IANUARIE

....................

....

Salvarea coloniilor muribunde-infometale Observafii Enscrise E registrul de p w n tizi a1 stupinei n Apare puiet nou gi albind ttnifrd E cuib

..........................

.................. ........................

A.B.C

.... APICOL

10

CUPRINSUL

Schimarea saltelutelor umede ........ Neutralizarea efectelor nocive ale nzierii de manci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Extragerea pdsturii d i n fagurii vechi si negri ...................... Prelucrurea la rece a fagurilor. reforti?cc!i Lucra'ri curente . . . . . . . . . . . . . . . . . .
LUNA 1~EBRC;lRIT;

................

Curdtarea vetrei slupinei . . . . . . . . . . Izolarea ezterioard a stupilor ........ Alimentarea cu apd En stupi ........ Retragerea cartonului de pe fundul stupului ........................ Consumul de hrand .............. Stimularea timpurie a coloniilor .... Stimulare mecanicd ................ Lucric'ri curente ..................
LCXA X 4 R T I E

....................

.......... Calendarul tnfloririlor Cunoqterea coloniilor dupd aspect .... Controlul sumar .................. Revizia de fond .................. Pndreptarea situafiilor critice ...... Ccldura i n cuib .................. Mitsuri sanitare veterinare .......... Analiza de laborator ............ Cintarul de control ................ Rezerve mari de hrand ............ jntcirirea nucleelor ajutittoare Transvazarea coloniilor Refacerea timpurie a nucleelor Culesul d i n martie Observatii privitoare la arneliorarea albinelor locale fngrijirea coloniei paterne pentru Enmulfirea trtntorilor selecfionafi Lotul apicol

Cldditul fdgura,silor pentrrr viitoarea crestere de rndtci d i n oud. dupd metoda S m i t h .................... Cldditul fagurilor pentrlc ntagazinele de recoltd ~i cuib . . . . . . . . . . . . . . Intensificarea cldditului . . . . . . . . . . Primul transport i n pastoral ...... Extinderea coloniilor cu do~rcinzdtci .. Ldrgirea cuibului ................ fnlocuirea nz.citcilor necorespunziitoare Cresterea timpurie de nzdtci ........ Formarea rezervei mari de faguri c u prislurd ........................ Hric'nirea de stimulare . . . . . . . . . . . . . . Hrcinirea afard. En naturii. cu polen .. Echilibrarea coloniilor slabe ...... Mitsuri de prevenire a intozicatiei albinelor ........................ fntdrirea roiurilor temporare ...... Realizarea marii rezerve de albind zburdtoare ..................

................ ..................
....

............ ......

........

....................
......................

I.UNA APRILIE

Flora meliferd Introducerea ramelor cldditoare ...... Formarea rezervei de polen Rifsptndirea en prisacd a trtntorilor selecf ionat i Pregdtirea fagurilor de trlntori pentru coloniile paterne

.................. ........ .................... ..............

.................. Flora meliferd Cregterea mdtcilor ................ Fenomene meteorologice .......... fngrijirea lotului apicol .......... Sosesc prigoriile .................. Folosirea roiului stolon ............ .............. Prevenirea roitului Pregdtiri i n ~ r e a j m aculesului mare . fngriidirea oztatului nzcitcii ........ Crearea de spafiu pentru inarele cules fdrd EngrMirea ma'tcii ............ 1. Metoda Miller .................. 2 . Metoda lui Robinson . . . . . . . . . . 3 . Metoda lui John Long . . . . . . . . . . 4 . Metoda formRrii coloniei de strtnsur5 pentru realizarea marii productii .......................... 5 . Metoda Snellgrove .............. Valorificarea energiei de lucru a albinelor care a u roil natural ........ Intensificarea zborului la cules ...... fnlocuirea automatd a mctcii i n t i r n p u ~ culesului .................... Prevenirea blocdrii cuibului ........ Formarea rezervei de fag& cu miere

LUN;\ MA1

..........................

A.B.C

.... APICOL

11

CUPRINSUL

Zntoxicafii alimentare ............ 317 Zntoxicafii rnedicamentoase .......... 318 Zntoxicafii cu substanfe chimice .... 319 TRANSTTAZAREA COLONIEI ........ 323 TRINTORUL ...................... 324

TORAXOMETRD ........................ ........................ TOXICOZA

pentru toamnd ................ Valorificarea mierei prin secfiuni . . Extracfia mierei din luna mai ...... Formarea de nuclee ajutdtoare ...... Stimularea mdtcilor .............. Valorificarea albinei de prisos ...... fnfiinfarea de colonii noi .......... LUNILE IUNIE-IL-LIE ............ Flora meliferd ..... ; .............. Lotul apicol .................... Transportul la floarea soarelui ......... Apdrarea coloniilor de excesul cdldurii a . La stupii de tip vertical ........ b . Aerisirea stupilor orizontali . . . . . . Schimbarea anuald a mdtcilor ...... Colecturea polenului de porumb Lupla contra parazifilor gi ddundtorilor .......................... Valorificarea coloniilor ce urmeazd sd fie desfiintate ................ Completarea rezeroelor de hrand .... C u h u l gi depozitarea separatd a mierei de mand ...................... fntdrirea nucleelor ajutdtoare ........ Recoltarea l&pt+orului de mated .... Controlul stupilor ................ Lucrdri curenle ................ ............................ TEIUL

Prigonirea trintorilor ............ Bolile trintorilor ................


TRIFOIUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . TLBUL ACUSTIC .................. TUBUL DE STICLA ................ TULICHINA ...................... TURTA DE POLEN. . . . . . . . . . . . . . . . .

......

ULNUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . UAIBRIREA STUPILOR .............. UMIDITATEA .......................... UNIREA COLONIILOR ............ UXGURAS ........................ URDINIS .......................... URECHEA PORCULUI . . . . . . . . . . . . . . . . USTUROIUL ......................

VEKINUL

............................

Caracteristicile veninului Recoltarea veninului de albine Veninul i n terapeutica bolilor umane

.......... ......

VINTUL .......................... VERBINA .......................... VERIGARIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . VESTIBULUL DE CONTROL .......... VOPSIREA STUPILOR ................

ZAHAR

ZANDER E ZBORUL A L B I m I

............................ ...........................
....................

ZBURATOARE ........................
ZMEURUL

............................

~~AcRI~, burboancs, Rumex acelosa, este o plantg erbacee din familia Polygonaceae, care are tulpina cu frunze numeroase in forms de ssgeatg, cu flori hermafrodite, verei, sau rogiatice, reunite in verticile false. Fructul este asemilnstor cu o nuc5 cu trei fete. Se cultivs in grtidini pentru frunzele sale acrigoare care impreunti cu spanacul se folosesc fn scop ali-

mentar. Frunzele contin mult5 sare de miicrig (acid oxalic) qi acid tartric. Apicultorii folosesc mgcriqul la neutralizarea efectelor nocive provocate de consumul mierei de mans, d a t s uneori albinelor ca hran5 fn iarng. V.n. Diaree. fn acest scop frunzele se culeg din var5, se pun la pgstrare in saci de hPrtie la loc uscat; in ianuarie se face o fierturti de 2 kg frunze la 10 litri ap5 gi un volum egal de miere dindu-1 albinelor cald, turnat in celulele unui fagure go1 a$ezat ling5 ghem. V.n. Diaree.
MAGNETUL DE APX, astfel denumit de A rn b r u s t e r, sau condensatorul metalic, este un dispozitiv ce se monteazi la fundul stupului spre leatul din spate ~i care constti dintr-o ffgie de tab15 de 6/20 cm ce acoperii o tCiietur8 f5cut5 pe fund la locul indicat. Cum vaporii proveniti din respiratia albinelor iarna se condenseazg acolo unde este punctul cel mai rece din spatiul stupului, iar figia de tabla va f i totdeauna mult mai rece decit peretii stupului sau fagurii mbginagi, ei vor fi atragi acolo ca de un mrignet, se vor condensa, iar apa se va scurge,

YATCA

14

MATC

ugor afarl. V.n. Iernarea albinelor /undul stupului.


MASCA pentru acoperirea fetei apicultorului atunci cind albinele sint, iritate este absolut necesar5, ptiut fiind c5 in primul rind albinele atac5 fata gi rnai cu seam5 ochii. Desigur c5 acest prim obiectiv de atac este innAscut in instinctul lor de apgrare; el le d5 astfel siguranta c5 adversarul va fi repede indep5rtat. fntr-adevsr, inteplturile la fat5 sint cele rnai dureroase gi uneori chiar periculoase, rnai ales cind e intepat ochiul care poate fi pierdut dac5 nu se intervine de urgent5. Nu este nevoie ca masca s%stea in permanent5 coborit5 pe fat5 cit timp se lucreazl la stupi, ci ridicatg pe borul pSllriei, gata oricind s5 fie l l s a t l in jos, atunci cfnd apicultorul constat5 c5 albinele sint iritate gi dispuse s5 fntepe. Se intirnpla ca zile intregi el s5 lucreze la stupi, far5 s5 lase o dat5 masca jos. Masca se face din voal mlt5sos1 rar gi subtire, negru sau numai cu o portiune P dreptul fetii, n c5ci prin aceasti culoare se vede rnai bine. Voalul trebuie s l fie destul de lung, cel putin pin5 la briu gi destul de larg pentru ca pinza s&stea dep5rtat5 de f a l l ; altfel albinele inteapa prin $es5turil, acolo unde ea este in contact direct cu pielea. Pentru a preintfmpina pgtrunderea albinelor pe sub mascl este bine ca marginea ei de jos s l fie prinsl sub hainl.

verticile; ele formeaz5 un spic, intrerupt la virful ramurilor, avind corola bilabiat5. Glandele nectarifere sint in directa apropiere a ovarului, secretind chiar de la inceputul infloririi cea rnai mare cantitate de nectar. Atit florile cit gi frunzele secret5 eteruri volatile, care, prin distilare, dau uleiuri pretioase pentru industria cosmetic%. Albinele culeg de la m3tlciune t o a t l ziua, dar cantitatea cea rnai mare de nectar o dti la amiazi. fn conditii atmosferice favorabile, deci c5ldur5 gi umiditate potrivite - planta oferg pin5 la 2-6 miligrame nectar la o floare cu un insemnat procent de zahlr. Cind este secet5, nectarul scade la jumgtate. El este limpede, f5rl culoare, avind un pronuntat parfum de I5miie. Productia de nectar la ha este considerat5 de la 150-200 kg. fnflorirea plantei dureazl 20-30 zile.
MATCA. Denumirea de matcl se dB acelei insecte din colectivitatea unei c o l o ~ i i ,de obicei unic5 in stup, care asigur5 continuitatea speciei. Numai ea este in stare s5 dea ou5 fecundate din care s5 se nasc5 albine. f n afar5 de depunerea ou5lor, matca, prin prezenta ei permanent5 fn cuib,

MATACIUNEA, busuioc de munte, roinitl, busuiocul stupului, melisi turceasci, Dracocephalum moldavia, plant5 erbacee din familia Labiatae, adeseori aseminatl cu melisa, are tulpina ramificatg de la baz5, inaltl de 50-70 cm; cregte fn t u f l deas5 avlnd frunze lanceolate. Florile sfnt de culoare albastr5-violetl, agezate in

MATCA

15

MATCA

d5 albinelor din colonie siguranta unei continuitgti de vietuire. Albinele simt aceast5 prezent5 c5ci o dat5 cu schimbul de hran5 Pgi transmit una alteia ,,substanta de matc5" pe care o secret5 glandele ei mandibulare. Lipsa m5tcii din colonie provoacii o mare tulburare. Albinele o caut5 pretutindeni; pe fagurii din stupi gi apoi pe afarg unde fac zboruri de cercetare de jur-imprejurul stupului. Dup5 2-3 ore, zarva se potolegte, iar albinele incep s5-gi cl5deasc5 botci pentru cregterea altei m5tci. 0 colonie se preg5tegte s5-gi creascg o mat& nou5 atunci cind datorit5 unui accident matca a murit sau a disp5rut din colonie. fn aceastg situatie albinele cl5desc 1-2 botci aga-zise de ,,salvareUde obicei in mijlocul cuibului - folosind larve de albine lucr5toare, care nu dep5gesc virsta de 3 zile. De asemenea ele igi schimb5 matca dac5 e prea bGtrfn5, sau are vreun defect; atunci num5rul de ou5 depus de ea fiind prea mic, secretia substanlei sale circulg intr-o m5surii insuficient5 intre albinele coloniei. fn aceast5 situatie albinele igi cl5desc botci fie pe marginea fagurilor, sau chiar pe mijlocul lor, indrumind matca, spre aceste celule; sint aganumitele ,,botci de schimbare liniftiticcL, foarte apreciate de stupar. Num5rul lor este redus la dou5 sau cel mult trei. In sfirgit, cind instinctul de reproducere a coloniei incepe s5 se manifeste, a.1binele clsdesc botci numai pe marginea de jos sau lateral5 a fagurilor, in preajma gi in continuarea puietului; la inceput botcile se Sac din cear5 reinnoit5, c5ci aceasta se modeleazii rnai ugor. Ele sint denumite ,,botci de roire", iar num8rul lor nu e limitat. SPnt colonii care cl5desc pin5 la 50-60 botci de roire pe care le construiesc in etape, la distant5 de citeva

zile intre ele, pentru ca viitoarele m5tci sB nu eclozioneze toate deodat6. PregBtirea gi construirea botcilor. Botca searngng bine cu forma unei ghinde mari, ce st5 in pozitie vertical5. Lungimea botcilor este in medie de 3 cm, avind diametrul minim de 8 mm, cu fundul ingrogat, iar capacitatea lor este de 824 mm3 (Komarou). Cind ins5 in naturti nu este cules, capacitatea lor e mai redus;, pin5 la 728 mm3. S-au v5zut gi din cele mici, care nu aveau rnai mult de 295 mm3; desigur c5 valoarea m5tcilor crescute in ele era cu atit rnai redus5. Cind albinele pornesc cregterea cu lsptigor din stadiul de ou botca se construiegte mai larg5 gi rnai lungs, in care caz se nasc m5tci m a ~ i bine dezvoltate; din , c o n t ~ a ,cind pornesc cregterea de la larva botcile sint rnai reduse. Botcile mai largi dau ~osibilitatea larvei eclozionate din ou s8 aibii chiar din primele minute o mare cantitate de hran5, ceea ce va influenla in bine dezvoltarea viitoarei mgtci. Spre inceputurile de botci albinele indrumeaz5 matca coloniei s5 depun5 oug, sau chiar ele transport5 in mandibule ou5 fecundate luate din alte celule. Dup5 depunerea oului, clilditoarele prelungesc peretii-botcii, luind forma unei ghinde putin 15rgit5 la mijloc si ceva rnai adunat6 spre virf.

MATCA

16

MATC A

Pozitia botcilor pe fagure este verticals, stind suspendate in golul din josul fagurilor sau pe laturile lor, tlar numai pe faguri din cuib. Este o pozitie specific5 cregterii de m5tci; ea este cu totul diferit5 de pozitia orizontal5 a celulelor in care stau larvele de albine lucr5toare sau trintori. fn oricare din situatiile argtate mai sus albinele int5resc botca, aducind material in cea rnai mare parte din cearti veche, deja prelucrat5, pe care o iau fie de pe marginile fagurilor, fie din orice alt loc unde o ggsesc in stup. Cu acest material ingroag5 baza celulei de botcti. Ele prelungesc progresiv peretii in timp ce larva din interior cregte, aga fel incit, in cea de a doua zi, botca are peretii de zece ori mai grogi decit celulele din faguri; culoarea lor e rnai inchis5, provenit5 de la ceara veche reconditionati, folosit5 in parte la construirea ei. In cea de-a noua zi de la depunerea oului, botca este fnchis5 cu un c5picel f5cut din cear5 gi polen, prin care albinele las5 orificii mici, invizibile, pentru schimbul aerului necesar larvei. Grija lor nu se opregte aici, ci, parc5 fiindu-le team5 c i locagul nu ar avea inc5 peretii destul de grogi gi de solizi, rnai adaug5 la exterior inc5 unul sau dou5 straturi de cearl, fn care ele cizeleaz5 desene hexagonale. Dup5 ce matca tin5r5 s-a imperecheat gi a inceput fn stup depunerea de ou5, botca este desfiintat5. Oul, larva, nimfa g i matca nous;. Dup5 ce matca a depus un ou in fnceputul de botc5, albinele doici il iau in grij5. Nu ins5 oricare albin5doic5 gi de orice virst5 are ace%st5 sarcinl, ci numai albinele doici trecute de cinci zile. Doicile, chiar inainte ca oului s5 i se desfac5 coaja, vars5 asupra lui o cantitate de 15ptigor anumit, care nu

este la fel ca cel dat larvelor de albin5 lucratoare sau trintor. Aceast5 hran5 p5trunde la embrionul viitoarei m5tci prin coaja oului, 5i-l hr6negte in mod deosebit. fn sfirgit, oului ajuns la maturitate, (de trei zile) coaja i se desface gi apare un mic viermigor alb-sidefiu, mic, apod, incit aproape nu se distinge cu ochiul liber; este larva de matcd, c5reia de indatti doicile Pi varsi din gug5 cu drirnicie, mult lgptigor. In aceastti hranti, larva incepe s5 inoate mereu cu gura deschisg gi o soarbe lacom, f5r5 ca s l o termine, c5ci doicile o reinnoiesc mereu. Ele ofer5 larvelor de matc5 aceastti hran5 glandular5 de la fnceput gi pin5 la c5p5cirea botcii, spre deosebire de larvele de albine lucrgtoare, cirora le dau din ea numai in primele trei zile din viata lor larvar5. Matca maturti, la iegirea din botc5 cintgregte 270-350 mg, pe cind o albin5 are 100 mg. Aceasta se datoregte exclusiv lgptigorului pe care-1 primesc continuu in mari cantitgti fn toat5 perioada larvar5, incit pe fundul botcilor r5mine lgptigor neconsumat. Cu cit matca va primi, in stare larvar5, o cantitate rnai mare de l5ptigor gi va fi rnai des gi bine lngrijit5 de . doici, iar acestea vor avea la dispozitie rnai mult6 hran5 proteic5 pentru a ajuta secretia glandelor faringiene, cu atft ovarele ei vor fi mai dezvoltate gi ea va fi mai prolifici. fntr-adevgr, abdomenul se extinde prin l5timea ultimelor dou5 tergite, tubuletele ovigene se Inmultesc gi se lungesc, iar greutatea corporal5 este rnai mare. CBp5cirea botcii are loc la sffrgitul celei de a opta sau a noua zi de la depunerea oului. Larva de matc5 fgi inlgturg inveligul corporal (ngpirlegte) de patru ori f prin mele cinci zile de la ecloziune din ou ;

MATCA

17

MATCA

cea de a cincea ngpirlire are loc in ziua a unsprezecea de la depunerea oului, iar cea de-a gasea - fn ultima zi, cind tin5ra matcii virgin5 eclozioneaz5 din botc5, deci In a 16-a zi de la depunerea oului in inceputul de botc5. Tesutul inveligului nimfal necesit5 dou5 zile; spre deosebire de cel al albinelor lucr5toare, inveligul nimfal a1 nimfei de rnatc5 nu ajunge pin5 la fundul botcii ; acolo r5min urme destul de insemnate din bogatul s5u osp5t de 15ptigor. De altfel o prelungire a acestui tnvelig nici nu gi-ar avea rostul, c5ci larva d e matcii primind permanent drept hran5 numai lgptigor - deci secretie glandular5 de cea mai bun5 calitate, aceasta nu las5 in intestinele ei nici un reziduu. In stadiul nimfal, de formare deplina a intregului organism, larva gi nimfa de mat& cresc ca form5 gi greutate. Este un fenomen inttlnit numai la m5tci. Cercetiitorul american Haydak M. a constatat c6 o larv5 d e matc5 in momentul c$pgcirii, deci clnd ea ocup5 intreaga botc5 are o greutate de 129 mg Pncepind de atunci ptn5 la eclozionarea tinerei rnritci din botc5, greutatea ei creste incontinuu pin5 ajunge la 270-350 mg, deci cu t d u l contrariu fat5 de larva de albin5 lucrgtoare, care pierde in aceastg perioadg 20 mg din greutatea ce o avea tn momentul c$p$cirii. Explicatia acestui fenomen este urm5toarea: larva de matc5 cgpgcitg, avind o botc5 spatioas5, larg5 gi intoarsci in plan vertical, cu depozitul d e l5ptigor in partea de sus, din fundul botcii, poate primi in continuare hrang prin scurgere, spre gura ei, at'lt cit fi cere organismul, pentru a suferi toate transformilrile organice gi a deveni o matcg buns. fn sfbgit cu don& zile inainte de eclozionarea m5tcii care are loc in cea de a 16-a zi de la depunerea oului,

Botcg de roire fn diferite stadii:


- lapti$or pe fundul botcli; 2 - larva de matca; - botca deschisk 4 - botca cBp5cita cu matca matur5; 5 - lncepdt de botca; 6 - matci ce eclozioneaza din botca; 7 - larva de matcg
i 3

botca fncepe s5 se decoloreze la virf: din cafenie-inchis5 igi schimbg culoarea spre galben5. Aceasta se datoregte faptului c5 nimfa de matc5 secrets din glandele sale mandibulare o substant5 care dizolv5 sau cel putin inmoaie virful botcii ; albinele simtind c5 ea urmeaz5 sti ias5 la lumin5, rod dinspre exterior stratul de cear5. f n feIuI acesta ele ugureazti munca tinerei mtitci, care prin acest cgpiicel mult subtiat igi introduce una din mandibule gi cu o migcare ca de foarfec5, cu ajutorul celei de-a doua mandibule, taie un cerc perfect rotund in aceast5 ultim5 barier5 ce o desparte de lumea de afar%. Zgomotul roaderii dureazii 25-30 minute, dupg care, c5p5celul r5mas prins ca Intr-o balama, impins fiind cu capul se d5 fntr-o parte, iar la marginea botcii apare tIn5ra matc5.

MATCA

18

MATCA

Caractere morfologice yi fiziologice proprii mBtcii fat& de albine. Matca are capul de formri triunghiularg, ochii ei au numai 3 500-4 000 de fatete (omnatidii) fat5 de 4 000-4 500 cit au albinele gi 9 000-9 500 fatete cit au trintorii. L a p i c i o a r e matca nu posed5 panerage de adus polen, ciici ea nu are ce face cu ele, iar cu vremea, prin nefolosire, ele au dispgrut; au r5mas pe coapse numai nigte mici semne rudimentare. A b d o m e n u 1 este niai lung, de 18-20 mm, fat5 de 10-13 mm cit este cel a1 albinei; el este ascutit mult la virf ~i nu are cele opt oglinzi cerifere la partea ventral5 prin care albinele lucr5toare produc ceara. Greutatea sa corporal5 la nagtere variaz5 dupii sezonul in care s-a n5scut ; astfel, dup5 cercetgtoarea H a r c e v a, m5tcile eclozionate toamna cintgresc rnai putin decit cele din v a r l , iar acestea sPnt dep5gite de m5tcile de roire, eclozionate in coloniile puternice. C u 1 o a r e a mltcii se deosebegte de cea a albinelor lucriitoare, dar difer5 de la ras5 la ras5. V.n. Albina, rasele. Acestea sint deosebirile aparente intre matcti gi masa albinelor dintr-o colonie. Cele rnai importante ins5 apar la organele ei interne. De pild5: C a p a c i t a t e a g u ~ e i unei m5tci este jum5tate cit a albinei, c5ci matca, fiind aproape permanent hr5nit5 cu Ilptigor, hran5 ce nu trebuie digerati5 gi nici depozitata in guq5, aceasta are o capacitate redus5. De asemenea stomacul mritcii este gi el rnai mic; in schimb corpul gras la matcl e mult mai dezvoltat fat5 de cel a1 albinei. Lantul ganglionar nervos din abdomen are numai patru ganglioni fat5 de cei 5 ai albinei. Organul cel mai de seam5 a1 m5tcii gi care genereaz5 marea deosebire fat5 de cel

a1 albinelor este aparatul reproducgtor, descris pe larg la locul potrivit. V.n, Albina, anatomia intern5, aparatul de reproducere. A c u 1 m5tcii prezint5 unele diferente fat5 de cel a1 albinelor: nu are acele cirlige marginale ca de undit5, V.n. Albina, aparat vulnerant ; e mult rnai puternic, ceva mai lung gi putin incovoiat. Cu el matca se servegte la dirijarea pozitiei oului depus pe fundul celulei, dar rnai ales cu ajutorul lui mgtcile tinere atac5 pe rivalele lor in luptele de intiietate ce se dau in colonie fn anumite ocazii, dup5 cum se va vedea rnai departe. De asemenea veninul produs de glanda veniniferg, la matcl, este secretat numai la inceputul vietii sale; dup5 citva timp, aceast5 gland5 nu-1 rnai secretg, iar ea se atrofiaz5, veninul se intkegte gi din transparent cum e la tinerete, devine brun fnchis. fn aceastl stare, matca imb5trinit5, nu mai are o armg eficient5 de atac in lupta cu rivalele sale gi astfel se explic5 de ce in luptele ce se dau intre m5tci de virste diferite, cele tinere sint totdeauna victorioase. 0 alt5 mare deosebire intre matci? si albin5, pe care nu o putem clasifica nici intre cele aparente, nici fn cele organic interioare, este mirosul siiu caracteristic, care difer5 de la matc5 la matc5, fiind un atribut cu totul subiectiv gi caracteristic. El este un produs complex a1 aparatului s i u reproducitor, cu continutul vezicei spermatice neomogen, provenit de la seria de trintori cu care ea s-a fecundat in timpul zborului de imperechere. f n acest complex intrg gi acea secretie hormonal5, produs al glandelor mandibulare gi c5reia i s-a dat o denumire generic5 de ,,substant5 de matc5". Fapt cert este c5 mirosul propriu a1 mgtcii este influentat in

MATCA

19

MATCA

parte de aceasti secretie transmisii Pntregii colonii gi care constituie unul dintre elementele de coeziune ale cornunitltii. Unii cercet5tori sustin cii aceast5 secretie ,,contine o anumit5 aroma deosebitii cu care se Pmbibii atmosfera din interiorul stupului. De indati ce acest miros dispare, fiecare albin5 simte c5 matca nu mai este in stup" (F. T i c h y). De aici se poate trage concluzia fireasc5 c5 matca e cea care imprimii mirosul siiu coloniei. Ins5 acest miros propriu a1 m5tcii este gi el influentat de alte elemente din stup cum este de exemplu lirana pe care ea o primegte de la albinele sale insotitoare. Acest miros complex formeazii o unitate precis distinct5 fntre matca din stup tji albinele din colonie, diferentiat ins5 de la stup la stup. E l este atit de pltrunziitor incit albinele coloniei respective I1 percep yi in afarti de atup, cind, de pild5, albinele sint in zbor de roire. Atunci roiul se adunti in jurul mitcii, de indat5 ce ea s-a agezat intr-un anumit loc. Mirosul mitcii virgine abia ieyitii din botc5 apare numai dupii ce a fost hr5nit5 cu liptigor. Deci cind o matc5 eclozioneazii in colonia ei, substanta de m a t 4 apare la scurt timp. Nu acelagi lucru se intimpl5 cu miitcile care au eclozionat izolat fn coliviile de incubare, in care au fost puse botcile pentru ca s5 fie ferite de atacul uneia eclozionate cu putin fnainte. La aceste tinere m5tci izolate substanta de matcii apare abia In a treia zi de la eclozionare. Cind ins5 in colivie se giisegte lingl tin5ra matc5 un grup mic de albine care o hrinesc din prima clip2 a aparitiei, substanta apare in prima sau cel mult a doua zi de la eclozionare. De aci se trage firesc o concluzie: c5 mirosul caracteristic provine de la secrefia proprie a mgtci-

lor, produs5 de anumite glande, dar intretinut5 de albinele doici ce o hr5nesc. Substanta are deosebita calitate de a fi inhibitivii pentru ovarele albinelor lucratoare din comunitate, ciirora le frineazi dezvoltarea yi deci nu pot s5 creeze ou5. Numai cind o matcii a disp5rut dintre albine, sau este epuizat5, iar substanta nu mai circulii activ intre toate albinele coloniei, ovarele lucriitoarelor fncep sii se dezvolte; dacg au larve P cuib potrivite n ca virstii, gi Pgi cl5desc botci, ovarele lor riimin inactive; in caz contrar ele continu5 s5 se dezvolte, iar unele lucriitoare chiar depun ouii, colonia devenind atunci bezmetica, V.n. De asemenea cind o matcii descinde dintr-o linie cu caractere inferioare, slabe, dintr-o colonie sgracii, ale ciirei doici au hrinit-o in stare larvar5 cu putin llptigor, matca aceea v a produce putin5 secretie hormonalg, care se va epuiza curind, iar atunci vafi inlocuitti. Uneori chiar dacii o matc5 e bun5 gi secret5 destul de multii substant%, dar are P stup o populatie n prea mare, cireia substanta ei nu ajunge s i fie imp5rtitZi suficient tuturora, albinele coloniei respective se pregltesc sii-qi creascii o altg matc5, considerind-o epuizat5 pe cea existents. Cercetltorii atribuie tot acestei substante de matcii aparitia sau n u a instinctului de roire in colonie. E i au ajuns la aceast5 concluzie v i zind c5 albinele cliidesc botci atunci cind secretia substantei de matcii se imputineazii. fn aceastii privint5 un fapt cert este stabilit, c5 matca fn prejma roitului este mai putin hrgnit? cu liptigor, iar ca o consecintg, secrktia substanfei de matc5 este micgorat5. Roitul este ins5 rezultatul unor factori multipli. Albinele ce Pnconjoarii matca g5sesc substanta pe capul, toracele,

MATCA

20

MATCA

abdomenul gi picioarele ei, o ling gi o trec albinelor vecine o data cu schimbul de hranti. Ea este impgrtitti apoi tuturor albinelor coloniei, fiecare transmitind alteia o parte din ceea ce a primit, constituind un element de coeziune, de unitate a acestui tot biologic ce caracterizeazg colonia. E suficient ca un numgr redus de albine din colonie s5 fie in preajma ei gi s5 o lingti, pentru ca toate albinele sti ia cunogtintti de prezenta sa in mijlocul lor. Repeziciunea cu care igi fac cunoscut absenta sau prezenta ei, a fost evidentiatg printr-o experientti concludentti, f5cut5 de doi cercettitori, Nixon gi Ribbands, care au dat o hranti cu izotopi fosforici numai la gase albine dintr-o colonie. A doua zi intreaga colonie, de 20 000 de albine, indicau prin radiatie cti au primit cite o piirticicti de hran5 fosforatti. Deci, o datg cu hrana primitti de albine, substanta de matc5 circul5 de la una la cealaltii in permanents, intre toate albinele coloniei gi aceasta cu atit rnai ugor, cu cit matca se deplaseaz5 destul de repede de pe un fagure la celtilalt, iar albinele din suita ei se schimbti cind ea trece pe alt fagure. Cercetiitoarea P e r e p e 1 o v a a orfanizat un stup dind coloniei orfane o hran5 extras5 din gugile albinelor luate dintr-un stup cu o mat&. Hrana fiind impgrlitii tuturor albinelor din colonia orfang, ele nu au rnai cl5dit botci gi nici ovarele lor nu s-au mtirit. Ca urmare practic5 a acestei pretioase observatii, substanla de matc5 poate fi folositii in lucrgrile de prevenire a roitului, V.n. cit ~i in frinarea manifestiirilor unei colonii orfane care ar putea deveni bezmeticci, V.n. Cercet5toarea J . P a i n e a mers gi mai departe: intr-o colonie orfanizatti c e F douii zile in care albinele incepuser5 s5 cliideascii botci de salvare, iar ova-

rele le erau deja mtirite, a introdus o simplti figie de hirtie sugativti cu care a frecat in prealabil corpul unei miitci imperecheatti, dintr-un stup vecin. De indat5 albinele coloniei orf anizate, avind impresia prezentei mtitcii, au distrus botcile, iar ovarele li s-au micaorat devenind normale. Cercetiitorii au ajuns acum sii prepare o substantii de mate5 pentru toate lucrtirile unde este necesar sti se intervinti cu ea. V.n. Substant6 pi Regina 1. Desigur cii aceastti ,,ingelareu a albinelor orfane nu poate fi de duratti; dupti 2-3 zile ele lncep din nou s5 cltideascii botci. De aici s-a tras concluzia fireascti c5 in substan@ de matcti se aflti elemente hormonale care impiedic5 dezvoltarea ovarelor la albinele lucrtitoare gi numai atunci cind ele nu mai au la dispozitie aceastg substant5 se trezegte instinctul pentru cregterea unei miitci noi. fn lipsti de ou5 sau larve potrivite fn cuib, albinele autoconsum5 ltiptigorul produs de propriile lor glande faringiene, ovarele li se dezvoltti gi un anumit numtir de albine devin albine ou5toare. V.n. Albine ouritoare. S-a observat cti albinele au o hnclinare natural5 de selectivitate pentru matca lor, in raport de o matcti str5in5 cu care intrti h contact. Aceast5 selectivitate nu se manifest5 la fel in tot timpul anului fat5 de matca proprie; de pild5 albinele reactioneaz5 rnai putin in aceast5 privintti in timpul marelui cules, c5ci atunci instinctul de acumulare a1 hranei in stup este preponderent gi in plinti desfggurare. Atunci schimbarea mtitcilor se face cu ugurint5 de cgtre stupar. Albinele dau mai putin5 atentie unei diferente ce ar fi intre substanta de mat& ce o schimbau intre ele gi aceea produsti ~i primitti de la o matcti nou5.

MATCA

21

MATCA

f n atare situa$ie totul se rezumg numai la faptul ca ele s5 nu fie lipsite de substanta circulatorie secretatg de mat& In colonie. Diverse manifestki de comportare a mZihii In colonie. Obignuit matca tingrg este o fiintg sensibilg, cgreia nu-i place lumina gi fuge de zgomot. Cu cit trece timpul qi fmbiitrinegte, se face mai greoaie in migciiri, rnai putin sperioasg qi nu se preocupii decft de lucrul s3u. Adeseori o ggsim in mijlocul albinelor depunind chiar oug, atunci cind rama este scoasg incet, f5rS a se da fum gi fir5 zgomot. A t a c u l b o t c i l o r . Cindprima matcg tingrg eclozioneazg, iar pe marginea fagurilor se rnai ggsesc gi alte mgtci in botci cgpgcite, miitci care-gi agteaptii rindul si5 iasg la luming, cea dintii iegit5 se gr5begte sti le distrug5. Dac5 instinctul de roire s-a potolit gi deci albinele nu mai au nevoie de botcile existente pe faguri, permite tinerei mgtci 85 le atace. E a le roade lateral peretii, realizind cite un orificiu mic pe unde igi introduce acul cu venin gi strgpunge cu el pe fiecare rival5 din botci, ucigfnd-o. Albinele Iilrgesc apoi acest orificiu gi eliming cadavrul celei ucise. Obignuit matca repet3 acest atac asupra a incg 2-3 botci, ca apoi albinele singure sit continue opera aceasta destructivg. Atacul tinerei mgtci pornegte dintr-un instinct de autoapgrare; ea atacg pentru a nu fi atacatg la rindu-i de viitoarele sale rivale. Nu rareori s-au viizut mgtci eclozionfnd din botci puse in colivii de protectie, care minate de acest puternic instinct, rod lateral propria lor botcg. Cind eclozionarea unei mtitci nu este consecinta unei stgri de organizare ci a uneia de roire, manifestarile noii-ngscute, vor fi altele decPt cele aritate rnai sus.

S e m n a l e l e e r n i s e 'sau c i n t e c u l m c i t c i l o r . Cind rnai sint numai 4-5 zile ping la iegirea primului roi gi deci in stup albinele doici hrgnesc deja cu liiptigor de mat& larvele abia eclozionate din ouii, matca bztrilnii devine nelinigtitg. E a mai depune putine oug, cgci albinele coloniei ii dau portii reduse de Iiiptigor; de aceea ea este vioaie pi mai ugoarg, fn vederea apropiatului zbor a1 roiului. fn aceste fmprejurgri, uneori matca bgtring produce un fel de sunete, pe care cercetgtorii le-au asemgnat cu un fel de cintec ce se repet5 cu atft rnai des, cu cit se apropie momentul plecirii roiului primar. Ping in ultimii ani (1960) se bgnuia cii aceste sunete sfnt produse numai de mgtcile tinere, care pleacg cu roiul secundar sau tertiar; cercetgtorul A l 1 a n fnsi adincind problema, a v6zut prin geamul stupului de observatie cti insggi matca bZitrinZi a roiului primar produce acest ,,cfntec". Manifestgrile ei fnsg nu se aseam&n&cu cele ale fiicelor sale care urmeazg s5 eclozioneze peste opt zile gi care sfnt mai vioaie gi mai agresive. Matca bgtrfng produce aceste sunete numai cind, circulfnd pe faguri ajunge in apropierea botcilor cu larve, pe care nu numai c5 nu le atac5, dar stg ling5 ele, uneori chiar deasupra lor. Dupg plecarea roiului, fn stupul cu botci domnegte linigte fncg 7-8 zile, cfnd din nou se aude cintecul caracteristic ptnii eclozioneazii prima matcg. Dac5 colonia nu vrea s& mai roiascg gi a doua oars, albinele lasg mZitcii posibilitatea sg atace pe surorile ei care mai sfnt fn botci, aga cum s-a artitat mai sus. Atunci ins5 cfnd colonia roiegte gi a doua oarii, albinele nu permit ca rivalele s3 se intflneascg gi nici atacul s5 rnai aibii loc. In aceastg situatie, rnai ales dacii timpul

MATCA

22

MATCA

de afar5 este potrivit iegirii roiului, multe m5tci tinere ajung la termenul de maturitate qi dac5 ar sta in botci f5r5 hran5, ar pieri de foame. De aceea printr-un mic orificiu pe care albinele coloniei il mentin deschis, doicile hr5nesc m5tcile captive in leaggnul lor, pin5 le vine rindul s5 fie eliberate. fnsii atunci aceste contrariet5ti apgrute pe deoparte intre matca tincirg nou iegiti gi albinele care nu o ]as% s5-qi ucid5 surorile din botci, gi pe de alt5 parte intre matca noug qi cele inc5 inchise in botci, ne dau ocazia s5 vedem qi s5 auzim manifest5rile de minie ale ambelor tabere. fn primul rind m5tcile inchise in botci rod pe dedesubt c5p5celele ca sB eclozioneze, ins5 alhinele inconjuriitoare adaug5 alt strat de cearii pe deasupra qi munca lor r5mine zadar11 ic5. In acelaqi timp matca tin5r5 caut5 s; ajung5 la botci, s5 le road5 V s5 i 11cid5 pe cele care-qi agteapt5 rindul la eclozionare. Cum ins5 albinele nu-i permit apropierea de botci tinind-o departe de ele, matca alearg5 pe faguri producind un sunet prelung gi agresiv: tuut ... ! tuut !... tuut !... sau alteori rnai. ascutit q i prelung: ziip! ... . ziip! ... z ~ p... El este mai putin ! grav ca cel produs numai cu citeva zile inainte, de matca b5trin5 ce a plecat cu roiul primar. MBtcile care sint inc5 in botci, r5spund cu tonuri mai slabe, cu sunete scurte, grave, infundate: rnac! rnac! rnac ! Deci cind stuparul va auzi aceste sunete prevestitoare de roit a roiului primar, f5r5 r 5 s p u n s u 1 c e 1 o r d i n b o t c i va ?ti precis c5 primul roi iese a doua zi, sau chiar in ziua respectivg. Cind se face ins5 acel schimb de sunete amintit mai sus, apicultorul va ?ti c5 acel roi este secun-

dar gi c5 stupul va roi a doua sau a treia oar5. V.n. Roilrl ,ri roirea. MItcile tinere, neimperecheate, aflate in colivii de piistrare, sau m5tci imperecheate de curind gi puse in colivii de expeditie, care stau in pachete unele lingii altele qi simt c5 in apropierea lor se gasesc alte mgtci, produc gi ele aceste sunete. Cercet5torul E. W o o d, care a studiat astfel de manifestgri a 15sat s l eclozioneze pe palma lui o matc5 nou5 din botca ce o studia; matca a iegit chiar in momentul c i ~ l dstupul roia, iar roiul era in plin zbor in prisac5; ea qi-a luat de indat5 zborul, dar curind s-a inapoiat pe palma intins5 a cercetiitorului unde era botca. Dup5 a1 doilea zbor, timp in care el a acoperit botca cu mina a doua qi a incglzit-o, la inapoierea mgtcii, ea a inceput s5 emit5 sunetele respective qi totodat5 s-a ngpustit asupra propriei sale botci incepind s5 o road5 lateral. Aceste sunete care se aud pin5 la o distant5 de citiva metri de stup, se produc numai cind ovarele le sint mai restrinse, iar sacii traheeni respiratori nu sint comprimati. Dupti imperechere, mltcile produc mai rar aceste sunete, deoarece sacii traheeni sint comprimati de extinderea ovarelor ce au luat proportii mari. S-au observat ins5 m5tci de 1-2 ani care scot asemenea sunete, dar numai in perioadele cind se g5sesc in diapauzii (perioada cind nu ou5) qi nu sint inc5 hr5nite cu l5ptiqor mai mult, pentru ca ovarele s5-qi reia dezvoltarea V i functia lor normal5. fn aceast5 situatie sunetele scoase se deosebesc de cele ale mgtcilor tinere, printr-un ton rnai grav. Se pare c5 ele sint cauzate de presiunea aerului emis prin capetele stigmatelor, concomitent cu o vibrare imperceptibili a aripilor pe sens orizontal.

MATCA

L u p t a i n t r e nzcitci i n s c o p u l s e l e c t i o n d r i i lor. In mod obisnuit, intr-o colonie nu triiiesc rnai multe miitci; rareori se giisegte in acelagi stup atit matca biitrinii cit gi cea tiniirii. Situatiaaceasta Ins5 nu este de duratii, iar cea batring va dispare curind. Aparitia rnai multor miitci intr-o colonie are loc atunci clnd dupii roirea primarii sau rnai ales secundarii, din botci apar deodatti o aerie de mtitci tinere, fie cii albinele intentionat le-au ltisat sii iasti, fie cii rtiminfnd nesupravegheate au profit a t de zarva iegirii roiului gi atunci au ros repede ciipiicelul plecind gi ele cu roiul. Cum rivalitatea fntre mgtci este atavicii, avind la bazi legea de selectie naturals, miitcile se cautii gi se glsesc ugor datoritti simtului mirosului lor dezvoltat. Atunci incepe o luptti pe viatii gi pe moarte. Ele se prind strins una de alta corp la corpgi cautg sii se sfigie cu mandibulele gi s l se strgpungti cu acul. 0 dat5 linigtea restabilitg in colonie, matca victorioasg, singurg in stup, nu rnai scoate acele sunete ascutite de luptti, ci se plimbti pe faguri, timid$, f3rii ca albinele s F i dea o atentie deosebitii, aga cum dau obignuit unei miitci fecundate. fmperecherea gi fecundarea mgtcii. Cfnd timpul este frumos, fgrti ploaie, cald de peste 18C gi ftirti vfnt, dup5 2-3 zile de la iegirea din botcti, matca tfniirti, fie fortatti de albine, fie ca urmare a instinctului de imperechere, iese din stup pe scindura de zbor. ftgi curtitii aripile cu picioarele posterioare; igi curltg ochii gi antenele; igi piptiie abdomenul gi dup5 aceastti minutioasg toaletti, incepe primul zbor de recunoagtere.Ea dB ocol stupului, observind unele particularittitii ca sii nu gregeascti urdinigul, la inapoiere.

ftn timpul acestui prim zbor, nici un trintor nu se preocup5 de prezenta ei, c h i glandele ei mandibulare Inca nu secret5 ace1 miros ptitrunziitor pe care orice femelii dintre vietuitoarele lumii 9 are, in momentul ciildurilor 1 de lmperechere. E a zboarii fn aer gi dupti aproape un sfert de orti, cind se inapoiazti, reintrg in stup o datii cu albinele culegtitoare. Incepind de atunci gi ping clnd matca iese i zborul de fmperechere, n albinele coloniei par cii nici nu se uitii la ea; ba uneori o trateazg chiar cu oarecare brutalitate. Albinele din juru-i o imping cu capul, unele se introduc pe sub dinsa ca gi cind ar voi s-o rtistoarne, in timp ce altele rnai putin agresive o hriinesc. Aceste manifesttiri sint fndemnuri ca matca sii iasl mai curind fn zborul de imperechere, pentru care se preggtegte. Manifestlrile ei in acest timp sint ciudate. Din cind in cind igi fndoaie abdomenul, fticind eforturi vizibile. Cu aceste migc5ri exercitg un fel de gimnasticii functionalti a aparatului siiu sexual, Itirgindu-gi vulva. Cu abdomenu1 ea produce vibratii care pe miisurii ce se apropie ziua zborului, sint tot mai dese. F a t s de aceste semne care-denotti cii se pregiltegte de zborul imperecherii, albinele par tot mai binevoitoare cu tintira matcl, pe care o h r b e s c rnai des. Dupti trecerea altor 2-3 zile de la primul zbor de recunoagtere, ea este pregtititti fizic pentru actul imperecherii, ctici vulva ei s-a dezlipit gi deci organul masculului va putea piitrunde ugor in vagin. Ace1 miros caracteristic a1 rutului se creeazii in aceastii perioadii de ctilduri, datorits in special unei hrtiniri mai abundente cu I$iptigor, care activeazii glandele gi-i dti un surplus de energie. Cind vine timpul pentru zborul d e

MATCA

24

MATCA

nunt5 albinele coloniei bat activ din aripi gi fac un du-te-vino dinspre locul mgtcii spre urdinig. Cind ea apare fn pragul stupului, albinele par& ar sili-o ss-gi ia mai repede zborul. Zborul obignuit de Imperechere are loc fntre orele 11 gi 17. Majoritatea mstcilor se retin sg-1 fac5 dac5 afar5 timpul este potrivnic, noros, cu ploaie sau vint tare. Totugi sfnt gi mitci care ies In conditii atmosferice mai putin bune; acelea ins5 mai totdeauna au putin5 sperm5, sint putin prolifice, iar stuparul trebuie s5 le aib5 in evident5 pentru fnlocuire. fn conditii atmosferice nepotrivite nici trintori prea multi nu ies la zbor gi de aceea matca, in zborul sgu de fmperechere, prefer5 zile senine, linigtite, cel mult cu un vint ce abia adie. Trintorii d n t atunci in mare num5r afarg. Zborul vertiginos a1 mgtcii, dar mai ales mirosul s8u de matc5 in cglduri, pe care-1 secret5 glandele mandibulare, se rsspindegte in largul stupinii; trintorii zboarg in geupe in anumite locuri de intflnire spre care se fndreapt6 gi matca in zborul e i ; albinele culeg5toare ocolesc aceste locuri de fntflnire, pentru a nu-i stinjeni. Acest instinct de imperechere este atft de puternic incit m5tcile care ies in zbor, dac5 nu intilnesc trintori, se duc in cgutarea lor pfn5 la depsrt5ri de 10-15 km. Obignuit ins5 mai intotdeauna cind mstcile ies pentru fmperechere, se ggsesc trintori s5 se impreuneze cu ele. Acegtia fie c5 sint din propria prisac5, sau veniti din alte psrti, simt c5 a sosit ceasul mult ayteptat pentru care au fost creati. Cu ochii lor cu multe fatete, o vgd c3 se h a l t 5 repede gi zboarg fulgergtor. De asemenea sensibilitade tea o~ganului percepere a mirosului mstcii le dau de veste c5 fn fmprejurimi zboar5 o matts iegits pentru im-

preunare; ei urmeaz5 cu grab5 zborul acela, ce-i cheam5 punindu-le la incercare puterile. fn cursa aceasta obositoare, pe care matca o prelungegte adesea, ea face migc5ri de inyelare a gloatei urm5ritorilor. Uneori Pntreg grupul, matcg gi trintori urmgritori, coboar5 fulgergtor din ingltime, pin5 aproape de pgmlnt, ca apoi din nou s5 se avinte in Pniiltimi. Se pare cg natura a impus acest zbor, in special trfntorilor, pentru ca s5 se poat8 fndeplini mai bine yi mai complet actul imperecherii. fntr-adevgr, cu cit sacii lor traheeni vor fi mai voluminogi, plini de aer, presiunea asupra organului sexual va fi mai puternicg, iar actul imperecherii, va fi deplin gi bine infsptuit. A g l o m e r d r i l e d e trinl o r i. Trintorii zboar5 In aglomergri compuse din 20-300 ce au formi de comete, cu capul orientat spre matcl. Altitudinea la care zboar5 aceasts categorie de trlntori yi in general la care matca este atras5 de ei, variazg nu prea mult. Din cercetsrile lui N. E. G a r y rezult5 c& ei se mentin la in5ltimi conatante, indiferent de conditiile atmosferice. fn general ingltimea maxim5 nu prea dep5geqte 100 metri, iar cea minim6 favorabilii 10 m, degi In anumite zile, fn urmarirea mlitcii, ei coboar5 ping la 2-5 metri. fn mod invariabil, ei ee apropie de matc5 posterior gi ventral. Cfnd trintorii sint la citiva cm de abdomennl mgtcii, ei incearcg sti o monteze. Matca in zbor, prin miycsrile ei, pare s5 stimuleze pe trfntori in aceast5 actiune. Ghearele de la picioarele posterioare ale trfntorului, atfrnii la spate putin lasate in jos P n timpul apropierii gi par sB fie folosite la orientarea tactil5 a lui spre abdomenul m5tcii. Si celelalte picioare sint folosite tot in acest scop. fm-

M ATCA

25

MATCA

perecheati in aceastii pozitie ei pot zbura usor. Pentru a fi posibilii imperecherea, pe Iingii cele ar6tate mai sus, trebuie sii fie deschisii la matcii ~i camera acului. Aceasta este deci ultimul act a1 impreuniirii. Cercetiitorul G a r y E. spune: ,,dupii numeroase observatii se pot considera douii feluri tipice de comportare a mltcii la imperechere, caracterizate prin imperecheri multiple gi despiirtirea spontanii a trintorului de matcii d u p l impreunare. Prima matcii s-a imperecheat de 6 ori intr-un timp foarte scurt. A doua s-a imperecheat de 11 ori in circumstanfe care au permis sii se facii observafii amiinuntite. ' f n citeva secunde, de la inlltimea la care se afla, de cca 7 metri, s-a petrecut imperecherea cu primul trintor, apoi in succesiunea rapid6 intr-un timp de 5-10 minute, s-a imperecheat cu alti 10 trintori. fn timpul acestor imperecheri, autorul a stat chiar sub matcii gi a prins fiecare trintor, p~ miisurii ce ciidea. Pentru fiecare trintor, apropierea, montarea ?i fmperecherea au durat numai citeva secunde. Imediat d u p l ce au montat matca, trintorii paralizau - ca rezultat a1 procesului de ejaculare eliberind abdomenul miitcii din strinsoarea picioarelor gi clzind pe spate. Pe mgsurg ce se inmulteau imperecherile, camera acului se umplea tot mai mult cu mucozitiiti. Dup5 toate aparentele, dopul de mucus nu stinjenegte succesul imperecherii, de fapt, dopul ajutii la deschiderea camerei, constituind poate chiar un stimul pentru imperecherile urmiitoare. Procesul de proiectare in afara organelor genitale se petrece probabil In momentul cind trintorul, paralizat, cade pe spate, incovoierea dorsals a organelor genitale mascule permitind sii se schimbe unghiul dintre mascul

Impcrecilerea matcii

si

moartea trintorului

gi femeltl; in cele din urmii, cind trintorul rlmine suspendat de matcii, aerul prins in endofalus este comprimat gi provoacii un zgomot ca un pocnet in legiiturii cu despiirtirea perechii. fn tot cursul observatiilor, numeroase miitci virgine legate experimental, s-au imperecheat numai cu cite un trintor, f5rG pocnetul caracteristic riiminind legat de matcii. Alte imperecheri au fost considerate ca fiind intrucitva anormale, din cauza c6 nu se petrec imperecheri multiple, chiar dacii mgtcile au toatii posibilitatea pentru aceasta gi din cauz5 cii nu are loc separarea trintorului prin ace1 zgomot sau pocnet caracteristic. fntrucit actul sexnal cu un singur trintor nu necesitii decit citeva secunde, iar separarea dintre mascul gi femelii se face spontan, este probabil c5 mtitcile nu cad in mod obligatoriu pe piimint de fiecare datii cind se imperecheazii.

MATCA

26

MATCA

Numdrul de trintori necesari pentru mssurat cantitatea de sperm5 in spermatica lor care varia de la 6-20 mms. imperecherea mdtcii. Pentru buna reugit5 a imperecherii, Cum fiecare trintor nu are rnai mult m5tcile au nevoie s5 fie urmate de de 3 mm3 sperms, dar in spermatica multi trintori. Num5rul lor se ridic5 ei s-au g5sit dup5 un prim zbor de la citeva sute, de fiecare matc5 im- imperechere cantitiiti mult rnai mari, perecheatl, degi la actul de impereche- este dovad5 neindoielnics cii matca re propriu-zis5, nu particips decit s-a imperecheat cu rnai multi trintori. B. T o m s i c k g5segte c5 citiva: 5, 10, 15. Spermatozoizii de la diferiti trin- tocmai aceste imperecheri repetate gi tori intr5 in spermatic5 in ordinea variate cu trintori din rnai multe fmperecherilor repetate. Aga se ex- prissci, a dus la asigurarea unei vitaplic5 de ce in aceeagi colonie se v5d lit5ti deosebite a neamului albinelor citeodat5 albine cu alte caracteristici de-a lungul milioanelor de ani de mogtenite de la diferiti masculi. In cind sint pe p5mint. In acest fel s-a acest caz albinele sint surori vitrege asigurat heterospermia la fecundare, prin faptul c5 in punga ei spermatic5 intre ele. Zborul acesta de imperechere poate se intilnesc gameti care au o provefi uneori repetat in ziua urmstoare nient5 diferit5. gi chiar in cea de-a treia zi. Atunci Cind matca r5mine neimperecheatg, cind matca simte c5 spermatica ei nu va depune outi nefecundate, din care este complet ocupat5 cu spermatozoizi se vor nagte numai trintori. V.n. i i trebuie trei zile bune, senine gi Partenogeneza. Ele sint denumite m5tci frumose; dac5 intre timp vremea s-a arhenotoce. Aceast5 situatie se daschimbat gi ea nu-gi poate efectua toreqte rnai multor cauze: fie c5 matca zborul urmitor prea curind, ovarele s-a n5scut cu aripile nedezvoltate qi nu intr5 inc5 in functiune. Cercet5- deci nu poate s5 zboare, sau cti timpul torul Ruttner citeaz5 o matc5 care a s-a r5cit brusc gi continu5 astfel 5-6 iegit abia dup5 21 de zile in zborul sgptgmini; dup5 acest termen o matcii urmltor, f5r5 ca pin5 atunci s5 fi in- nu mai iese la imperechere, chiar dac6 ceput sti ou5 in cuib. Altii ca R o - in stupin5 se gbesc trintori. Stuparul b e r t s gi T a b e r cit g i T r j a - trebuie s5 se ingrijeascti ca in stupin5 s c o au constatat c 5 48-70% din . s5 fie trintori suficienti din cei cresm5tci ies la zborul de imperechere cuti in colonii de selectie pentru ca la mai mult de dou5 ori. Aceste zboruri zborurile de imperechere s5 ia parte repetate sint rnai rare pe vreme priel- cit rnai multi; in felul acesta se face nic5 atunci cind trintorii sint vigu- o selectie natural5 fntre ei, iar m5trogi, au avut tot timpul mult5 hran5 cile sint pe deplin fecundate gi cu proteicg la dispozitie, iar doicile le-au vezica spermatic5 plina. La citeva zile dup5 imperechere matdat ltiptigor cltva timp dup5 iegirea lor din celule, ceea ce-i face rnai ca va incepe s5 ou5. virili. Fecundarea artificial&. Oricfte m5Problema fmperecherii repetate a suri s-ar lua de cresc5torul de m5tci mgtcii a fost mult timp pus6 la in- ca imperecherea s5 se fac5 numai cu doial5. E a a fost pe deplin l5murit5 t r h t o r i valorogi din punct de vedere abia cind, sacrificfndu-se dup5 Pm- biologic, s-a vgzut adeseori, c5 mgtciperechere un num5r de mgtci, s-a le selectionate nu sint prolifice.

MATCA

27

MATCA

Imperecherea in zborul nuptial este riscantti nu numai din acest punct de vedere, dar acolo in intiltimi, matca este pinditti de ptistiri insectivore, dugmanul lor principal. Apoi chiar din cauza mtitcii se pot intlmpla accidente, ctici gregind la inapoiere giintrind in alt stup, o agteaptci o moarte sigurti. De aceea cercetcitorii se trudesc Pncti din anul 1887 s5 fac5 o fecundare controlatti a mtitcilor selectiona,te. R I I a k l e i , W a t s o n , N o l a n qi altii, englezi, americani qi sovietici au ficut incerc5ri din ce in ce mai apropiate de tel, *pin5 cind in 1955 M a k e n s e n g i R o b e r t s au inventat o aparaturi rnai potrivitti gi o metodti mai sigur5. Ca lucr5ri preliminare ei pregatesc colonii puternice pentru obtinerea de trintori gi miitci de h a l t 5 productivitate. Producerea : t r i n tori1 o r , pentru furnizarea spermei se cere imperios cunoaqterea cu precizie a originii masculului; de aceea trintorii sint crescuti in colonii cu cele rnai multe ~i superioare calittiti. E i sPnt marcati de la nagterea din celule, ca nu cumva s5 se ia vreunul care vine in stup din altti parte, pe care albinele obignuit nu-i opresc s5 intre. Zborul lor, in orele cind incep sti iasti, se face in voliere fnalte gi spatioase de tifon, sub care se tine stupul cu trintori de selectie. Dupti incetarea zborului, cei care nu-gi ggsesc urdinigul gi au riimas pe afarti, sint adunati cu grijti gi introdugi in stupul lor. Se merge a t i t de departe cu grija pentru ptistrarea unei linii pure de masculi care sti fecundeze viitoarele m5tci incft cercet5torul M a k e n8 e n , cu ajutorul bioxidului de carbon forteazti o matcti de clasa superioarti s5 depunti toatti viata numai

Aparatura necesara fecundsrii artificiale a mgtcilor

outi de trintori, devenind aga-zis5 matcti ,,trintori$tiU sau arhenotocti. Cei mai buni trfntori pentru procurarea de spermti suficientti sint cei ce au implinit virsta de 9 zile. Unii cercet5tori sustin cti gi cei de 7 zile ar fi buni, dar, Z a n d e r a gtisit c5 in primele 8 ziIe se face coborirea spermatozoizilor din testiculi in bulb, unde impreunti cu mucusul unor glande formeazti un pachet. Deci maturitatea lor sexual8 precede maturitatea de zbor, ctici apti pentru zborul de imperechere nu sint decPt trintorii de la 12 zile Inainte. fnainte de a fi foIositi, trintorii sint pringi gi tinuti in colivii in numtir mai mare, dar niciodatti singuri ci impreunti cu o matci virgin8. Aceasta le pbtreaz5 o vioiciune deosebitti, iar la ~ecoltareaspermei, ejacultirile sint depline. T e h n i c a f e c u n d d r i i art i f i c i a 1 e cu aparatura necesarg se face astfel: operatia se executti cu ajutorul unei seringi cu piston inzestratii cu gurub micrometric. fn primul rind se procur5 sperma necesarti unei prime fecundtiri, recoltat5 de la 5-8 trintori apti pentru imperechere, ~ t i u tfiind cci, degi aparent multi trintori slnt rnai bine dezvoltati, din ei putini sint cei care pot s5 fecundeze. Cercet5torul M o g e s amintegte de doi cresctitori care s-au dus la

MATCA

28

MATCA

Institutul de la Liebefeld (Elvetia) cu 100 de trlntori din cei mai buni din prisaca lor ca sii se initieze acolo de felul cum trebuie sii minuiascii aparatul de insimintat mltcile. Spre marea lor surprindere laboratorul nu a glsit decit un singur trintor apt pentru reproducere. Numai trintorii care au primit lgptigor de la doici, dup5 ce au eclozionat devin virili. Tubul capilar cu care se colecteazii sperma fiind gradat, se absoarbe din organul genital a1 trintorului - organ aproape complet rlsfrint Pntreaga cantitate de sperm5 ce o poate da. Necesarul acestei prime inocul5ri este de 2,5 mm3 ce se recolteazii de la 5-8 trintori tineri. Sperma in contact cu aerul se intiregte. Deci operatorul trebuie s i minuiascii foarte repede tubul capilar, clt gi trintorul care-gi oferii organul siiu sexual, astfel inclt sperma sii nu ia contact cu aerul, fiind recoltatii din interiorul organului. Operatia de recoltare gi ins5mlntare trebuie fiicutg fn cel mult 7 minute. f n acest timp, m5tcii narcotizatg cu bioxid de carbon (CO,) gi agezatii intr-un dispozitiv anumit, i se deschide vaginul ping la camera acului, adicii acolo unde se afl5 cele douii oviducte. Prin tubul capilar a1 seringii ce contine sperma recoltat5, se injecteazl continutul direct in apropierea oviductelor. Dac5 inocularea se face algturi, Pnslmfntarea nu reugegte. Operatia nu este greu de efectuat, dar trebuie m u l t i dexteritate gi cunoagterea anatomiei organului genital a1 mltcii. DupiI prima fnslmintare, matca, f n c i sub stare de narcoz5, este adusl fn nucleul siIu - unde se trezegte; dup5 o zi ea este din nou inslmintat5 cu o cantitate egal5 de sperm%. f n mod obignuit d u p l a treia lnslmlntare, care are loc In ziua urmgtoare,

o matcii poate fi considerat5 deplin fecundat5 pentru toat5 viata. Din acest punct de vedere prolificitatea ei nu ar fi mai sciizutii fat5 de miitcile care se fecundeazii natural. fn munca de selectie, intrebuintarea fecund5rii artificiale a devenit indispensabilii. Nu se pot cregte linii absolut pure, decit recurgind la aceast5 tehnicz. Vista m5tcii P stup. Dupl citeva n zile de la fecundare matca incepe s5 depunii 01.16. Tuburile ovigene ale ovarului miitcii, dupii ce ea a fost hr5nitii cu l5ptiqor de albinele tinere insotitoare, lncep a5 formeze oul, iar ele se coboarii pe traiect, in oviducte. La unele miitci pot s5 aparl lntirzieri in pornirea acestei activit i t i . Dupi observatiile fBcute, 25% din m5tci incep s5 oug d u p l gapte zile, 50% dupii zece zile gi restul de 25% dupii 12 zile. Sint miitci exceptionale care incep ouatul d u p l 1415 ore de la fecundare. Mltcile de r a s l neagrl fncep ouatul rnai tfrziu; cele de la noi - dup5 3-6 zile. fncepindu-ji deci viata normal5 de matcSi fecundatii, fiind inconjuratl de un numir de 8-10 albine doici ce o ingrijesc gi o hrlnesc, ea depune o u l d u p l posibilit5tile sale, in m5sura In care albinele ii dau Iiptigor. Ritmul acesta variaz5 in raport cu puterea coloniei gi timpul de afarl; cu clt hriinirea este mai abundent5 cu atit numgrul de o u l va fi mai mare. La inceput, unele miitci depun clteva o u l nefecundate sau pun cite doug in aceeagi aelull. Foarte curfnd ins6 ouatul ei se normalizeazg, depunlnd in celule de albine lucritoare numai o u l fecundate, cite unul in fiecare celulg. Cind matca are un spatiu disponibil destul de mare, depune o u l in cuib pornind dintr-un punct central a1 fagurelui. fnsl clnd cuibul

I4 I

MATCA

291

MATCA

este blocat cu miere sau polen la un cules bogat, albinele ocup5 repede celulele golite de puiet; atunci ouatul m5tcii nu mai are aceeagi ordine. E a trece peste fagurii ocupati cu puiet gi hran5 in c3utare de celule goale unde s l depung oulle, pe care, dac5 Pntirzie putin, le las6 adeseori s5 cadri fn drum gi sfnt devorate de albinele insotitoare. Cfnd depune ou5 matca igi p l e a d mai lntii capul in celul5, o verificl dac5 este curat3, apoi se fntoarce, se prinde bine cu picioarele dinapoi de marginea celulei gi fgi introduce abdomenul in5untru. Atunci depune pe fundul celulei un ou, pe care-1 dirijeaz5 cu ajutorul aculul, iar el se lipegte de fndat&, avlnd o materie viscoasg pentru acest scop. Cfnd matca este Pnc5 viguroas5, iar doicile o hrtinesc abundent cu mult Igptigor, ea poate s3 depun5 peste 2 000 ou5 in 24 de ore - bineinteles dup5 o anurnit5 perioad5 de adaptare. 0 matc5 prolific3 care are spatiu mare de extindere in stupi cu volum mare, clt gi faguri gata clilditi, nu e dep3git5 de culegltoare decit rareori gi mai mult din cauza stuparului 'care n-a intervenit la timp. Activitatea ei intens3 in privinta ouatului merge ascendent din primele zile ale lunii februarie gi pin5 c5tre 1 iulie, pentru ca apoi curba s5 coboare. La finele lunii septembrie sau cel mult octombrie, ouatul la multe m5tci fnceteazg pin5 in decembrieianuarie. Perioada aceasta de lncetare In depunerea ouitlor este denurnits diapauzd. E a se produce ca un fenomen natural, datorit3 conditiilor dinafar&! precum gi celor din stup. Cele exterioare sfnt in leggtur5 cu temperatura scgzutil, cit gi cu fenomenul de fotoperioadg a anotimpului; cele interioare sint legate de nutritie, in special de lipsa de hran3 bogat3 in pro-

teine. Diapauz5 Ins5 nu inseamn5 cg aparatul s5u ovarian gi-a incetat activitatea In aceast5 perioadl. Ovarele m5tcii nu rlmfn inactive, ele produc incontinuu ou5, dar Intr-un ritm redus. Organismul le resoarbe fnainte ca ele s5 ajungl 1n oviducte, iar elementele componente se retntorc prin circuitul sangvin in organism. Reluarea activit3tii elective a ovarelor qi depunerea de ou5 in fagurii cuibului, deci fncetarea diapauzei, se datoresc temperan turii exterioare P iernile mai calde, cum a fost cea din 1960-1961 clnd m5tcile au depus ou5 pin5 la 15 ianuarie, cit gi a unei alimentatii bogate in protein6 natural& atnnci cfnd stuparul a lrisat in cuib 2-3 faguri cu p5stur5. fncepInd de atunci, matca primegte din nou drept hranl numai 15ptigor in proportii firesc mtirite. Capacitatea de depunere a ouilor se intinde in timp pin5 la a1 patrulea an a1 vietii lor. S-au v5zut ins3 m5tci de h a l t 5 valoare bilogic5 privind proi lificitatea ; ~ vigoarea, care au atins chiar gi virsta de opt ani. Cresciltorul de m5tci J. Smith, Florida (S.U.A.) a plstrat o matc5 de selectie opt ani jumgtate, tot timpul activ5 gi din ea a pr5sit mii de m3tci valoroase. Obignuit m5tcile nu se pBstreaz5 in colonii mai mult de doi ani, considerind c5 atunci ating maximum de rolificitate. Totugi sint multi apicu tori care fac apiculturl intensivi gi suprasolicit5 m5tcile in cursul unui sezon activ, Incit trebuie s i le schimbe dup3 implinirea unui an de activitate. De exemplu: apicultorii care folosesc metode de stimulare natural5 sau artificial3 a albinelor in stupi multietajati extind populatia pe cite 6-7 corpuri, aga fncft anual trebuie neap5rat pregltitit crqterea unei noi mritci in corpul superior a1 fiecgrui stup. Tin5ra mat& o u l un timp sin-

MATCA

30

MATCA

gurti in corpul de sus, dup5 care, apicultorul, ridicind rama-separator dintre corpuri, permite ca cea tin5rti s5 coboare gi sti inlocuiasc5 definitivpe cea b5trin5 gi epuizat5, care dispare. Cind se cresc astfel de mltci tinere spre sffrgitul celui de-a1 doilea mare cules, deci cam in timpul teiului sau florii-soarelui prin luna iulie, ele prelungesc ouatul pin5 la finele lunii octombrie, dind in plus inc5 una-dou5 generatii de albine tinere fatti de m5tcile de doi ani. Din observatiile autorului mltcile de trei ani depun ou5 cel mult pinti la 15 septembrie, cele de doi ani pin5 la 25 septembrie, iar citeva din mtitcile tinere din ace1 an, igi prelungesc ouatul pin5 la 15-20 octombrie. De asemenea in prim5var5 mltcile tinere incep ouatul cu mult inaintea celor virstnice. Pierderea crspacit8tii de oust a m5tcii trebuie pus5 numai pe seama unor anumite accidente gi in special a unor boli cum este de exemplu nosemoza gi altele. Se ?tie c5 unele mtitci devin inapte dup5 o perioadti de intensti activitate gi anume atunci cind pe traiectul ovarian apar corpusculi petrificati care bareaz5 trecerea outilor. Acegtia se formeaz5 la fel ca gi calculii de la vezica biliar5 sau cea renal5 la om. Uneori glandele anexe ale spermaticei degenereaz5, iar matca depune o u l nefecundate; de asemenea cele care au trecut printr-o perioad5 de frig intens chiar numai de scurtti duratl gi apoi au fost readuse la viatti, depun o u l nefecundate devenind trintorite (arhenotoce). W. F y g atribuie o asemenea schimbare in ovarele unei mltci prolifice intoxicatiei cu nectar sau polen, ori cind i se dau faguri cu celule prea mtirite. Ou5 nefecundate pot fi depuse de mtitcile clrora li s-au infundat oviductele

cu ocazia ejacularii spermei. Este suficient ca sperma s5 ia cont,act cu aerul de afar5, ca aceasta s5 se inttireascti formfnd un dop, care nu poate fi scos decit cu o pensetl. Chiar o parte din organul de copulare a1 trintorului ar putea r5mine uneori in vagin, oprind inceperea depunerii ooutilor. $i in aceastg ocazie o interventie a stuparului, scotind cu o penset5 aceste resturi, redau coloniei o matc5 deplin fecundatg. M5tcile care se cresc tirziu in toamng, ramin uneori neimperecheate, iar in primtivar5 incep $5 depunti ou5 de trintor. Controlul ouatnlui. Apicultorul, cu drept clivint se poate indoi dac5 o matc5 s-a imperecheat sau nu. El va face in primul rind in astfel de ocazii, proba existentei m5tcii in cuib, punind un fagure cu ou5 gi larve potrivite ca virst5 in mijlocul cuibului, fagure pe care il verific5 peste 3-4 zile. Dacti albinele au pornit botci noi, va gti c5, or colonia ~ s t orfang, e or matca tin5r5 este inapt5 gi va proceda apoi in consecin1,ti. ,De multe ori acest ajutor cu un fagure avind puiet tintir determin5 o matcti imperecheat5 s5 inceap5 depunerile de o u l in cuib. fn astfel de situatie albinele vor dubla atentiile lor fat5 de ea, crezind c5 puietul adus cu ramele din alt stup ii apartine. Hr5nind-o din belgug, determing fnceperea acestui mare act din viata ei. Controlul ouatului nu trebuie s5 se fac5 prea curind. Matca t i n l r l este inc5 fricoasl, se sperie de orice zgomot gi chiar de lumina puternic5 a zilei cind se deschide stupul ; ea incepe sit alerge pe faguri, albinele, bgnuitoare la tot ce nu e normal in stup o iau drept strilinl, o prind fn ghem gi o sufoci, iar colonia rtimine orfang. De aceea cind se ?tie c5 fntr-un stup se aflti o

MATCA

31

MATCA

matc5 de curind imperecheat5, stuparul va l b a s5 t r e a d cel putin 10 zile de la termenul gtiut gi abia va deschide stupul cu cele mai mari precautii. E l nu va da fum; va lucra f i r 5 zgomot gi f5r5 a lovi rarnele qi nu va atinge gi nici freca albinele de pe o ram5 cu cele de pe rama vecin5. Apicultorul face controlul acesta f5r5 a c5uta matca; el se va multumi sZi observe dac5 in cuib sint ou5 sau puiet tingr gi dac5 rezultatul este afirmativ, el inchide stupul cu aceeagi precautie. Pe mtisurg ce timpul trece, matca devine tot mai greoaie, rnai linigtitil in migcgri, mai putin impresionabill de ceea ce se petrece in juru-i. Albinele inconjur5toare dirijeazg forma elipselor gi calea pe care o urmeaz5 matca in ouatul s5u. fn unele imprejurgri, apare evident c5 albinele constrfng chiar matca s5 depun5 ou5 acolo unde vor ele. De pild5 dac5 colonia vrea s5 roiasc5, albinele preggtesc botci pe mar inea fagurilor gi inconjurind matc ca intr-un cerc, ea depune ou5, cu sau f5r5 voie, in ele; C acest caz cregterea viitoarelor n m5tci incepe - chiar din starea de ou. Moartea miitcilor este cauzat5 de diferite situatii ce intervin in viata coloniei. E a poate fi natural5 ori accidental& Moartea naturald se datoreate in mare m5sur5 bolilor, care obignuit atac5 albinele adulte. Hrana mgtcilor f iind ins5 liiptigorul, bogat in proteine, aminoacizi, vitamine etc. ele prezint5 o rezistent5 fat5 de aceste boli. fn special nosemoza rgpune multe mitci in timpul iernii, dar mai ales primgvara dup5 inceputul ouatului. 0 boa15 caracteristicg mgtcilor care duce totodeauna la un sfirgit letal este melanoza V.n., produs5 de parazitul Melanosella rnors apis.

Uneori moartea natural5 a m5tcilor e o consecint5 a bgtrtnetei, adicg a epuiziirii ei fiziologice care provoac5 modificiiri functionale in aparatul s5u reproducgtor. Aceste tulbur5ri duc indirect la un sflrgit letal, c5ci albinele, simtind neputinta ei de a mentine colonia la un nivel echilibrat, igi cresc o matc5 noug care va inl5tura pe cea b5trin5, epuizat5 sau cu defecte. Dintre aceste afectiuni mention6m : e Obliterarea oviductelor care este o tulburare in activitatea depunerii ou5lor datoritl faptului c5 in intestinul posterior se acumuleaz5 concretii calcaroase care, ap5sind asupra oviductelor, le intrerupe total sau temporar functionarea. Degenerarea spermatozoizilor din spermatic5 care s-ar datora unui virus inc5 necunoscut. Atrofia ovarelor este o consecint5 a unui dezechilibru neuroendocrin. Actiunea apare mai des dup5 o c515torie cu avionul la mari inilltimi, sau cind micul grup de albine din colivia de expeditie n-a putut mentine pentru matc5 temperatura normal5. Ajuns5 la destinatie qi reanimat5 apare acest defect; cite o dat5 el este de scurt5 durat5. fn sfirgit gi rivalitateadintre m5tci duce tot la o moarte natural5 a celor mai sl5bite dintre ele, care sint rnai b5trine sau mai r5u intretinute. Moartea accidentalli. Cind zborul nuptial a decurs far5 accidente, dar matca, neavind puncte suficiente de orientare puse pe stup gregegte la inapoiere gi intr5 in alt stup vecin unde se afl5 o alt5 mat&, albinele nu o primesc, ci o ucid. Albinele nu ucid niciodat5 matca decit prin comprimare; una sau mai multe o urmgresc, o imobilizeaz5 gi altele vin gi se string ghem tn jurul

ei, stringind-o cu putere pin5 o asfixiaz5. Cind stuparul surprinde din timp c5 albinele s-au strins in jurul miitcii o mai poate salva, aruncind ghemuletul intr-o farfurie adinc5 plin5 cu ap5. Aceastl baie fortat5 e folositoare rnai ales pentru c5 o spa15 de veninul cu care albinele strinse in ghemule;, au improgcat-o in invalm5geal5. lMoartea accidentald a rn6tcii se datoregte uneori chiar stuparului, care deschide stupul prea curind dup5 imperechere, f5cind zgomot sau dind fum; matca se sperie, fuge pe faguri, albinele se niipustesc asupra ei gi o ucid. Apicultorul trebuie s5 lase colonia in linigte cel putin 10 zile, pin5 matca incepe s l depunii ou8 gi numai apoi s5 cerceteze stupul dac5 e cazul s5 o facci. La controlul stupului ea poate f i accidentat5, lovit5 sau chiar strivit5 o data cu ridicarea brusc5 a fagurelui; stuparul va proceda periodic la taierea tuturor f5guragilor gi cresc5turilor de cear5 dintre ramele vecine, inainte de a le ridica pentru control, pentru evitarea accidentarii m5tcii. Ea poate s5 disparii, cind stuparul cercetind fagurii stupului, matca alunec5 gi cade pe piimint, f5r5 s5 fie observat5. Pentru evitarea unei astfel de intimplgri, stuparul va cerceta totdeauna fagurii deasupra stupului deschis. Accidente asem5n5toare pot s5 se intimple cind la cercetarea coloniei fagurii sint rezemati de peretele exterior a1 stupului, unde matca s-ar refugia gi deci se pierde. Dup5 fiecare control fiicut unei colonii, apicultorul va trece peste 10-15 minute prin fata stupului respectiv pentru a privi urdinisul. Dac5 observ5 o agitatie anormalci,

este dovada caracteristicii a pierderii m5tcii la control, sau chiar a mortii sale. Matca se pierde cind la un control facut cu neindeminare, ea zboar5 de pe fagurele aflat in mina stuparului. Aceasta se intimpl5 mai ales cind el urm5regte sii prind5 matca tiniirg cu mina. Pentru a inl5tura pierderea, apicultorul st5 pe loc nemigcat, cu stupul deschis, iar matca in scurt timp se asazii printre albine, or se trage la urdinigul stupului s5u. Cu ocazia transportului in stup5ritul pastoral, matca poate fi ucis5 din cauza relei impachet5ri a cuibului. De asemenea la prima vizit5 de prim5var5, cind coloniile abia au fost scoase din linigtea adiipostului, dac5 se deschide stupul inainte ca albinele s5 fi f5cut zborul de curstare. este posibil ca matca, speriatti, sti fie ucis6 de albine. Numai dupii 23 zile de activitate a coloniei, cind albinele aduc pu!in polen, se poate face o vizit5 rnai amBnunj,it5. Dac5 apicultorul tine matca prea mult timp int,re degete si ii transmite astfel mirosul miinii, sau folosegte la marcarea ei un lac aderent ce are un miros puternic, albinele nu-$ rnai recunosc matca pentru un moment si o omoar5. De aceea in atari imprejurari este bine ca dup5 marcare matca sii fie Enchis5 provizoriu intr-o colivie automat5 de introducere, din care albinele singure o vor elibera, dup5 citeva ore. La urdinis se agaz5 pentru 1-2 zile vestibulul de control, V.n. Accidente se intimpl5 adesea mgtcilor sosite in coliviile de expediere gi pe care unii apicultori nu ~ t i ucum trebuie sii le elibereze. Ei introduc matca in colonia orfan5 impreunii cu albinele insotitoare, ceea

MIEREA

33

MATCA

ce este absolut contra oricgrei reguli de igien5 gi tehnic5. f n atari fmprejur5ri se deschide colivia de expediere la o fereastrl. Matca, ca gi albinele insotitoare, vor iegi prin ridicarea capacului pe geam, de unde ea poate fi prins5 ugor de apicultor intr-o colivie cu putin gerbet drept hranii, pin5 cind se va introduce in stup. Pentru c5 vorbim aici de transportul mltcilor, amintim c5 uneori m5tcile transportate cu avionul . l a mari inGltimi, mor in timpul drumului datorit5 presiunii gi depresiunii aerului in propriile ei organe. Chiar dac5 unele nu mor, aceste c5I5torii la inilltimi mari au o influen$5 negativ5 asupra calit5tii lor, c5ci le trebuie citva timp pin5 s5 reintre in normal. De aceea se impune mai intii ca aceste miitci s5 fie introduse intr-un mic nucleu cu albine tinere gi numai dup5 ce s-a vazut c5 ea gi-a inceput activitatea normal, s5 fie dat5 unei colonii puternice. Altfel, dac5 ea se introduce la sosire intr-o astfel de colonie, chiar dac5 albinele o accept5 la inceput, o vor ucide dup5 cfteva zile. Uciderea mltcii mai poate avea loc gi cu ocazia unirii a dou5 colonii, cind apicultorul trebuie s5 lase in stup numai una din cele dou5 m5tci. V.n. Unirea coloniilor. Tratamentele prea brutale cu medicamente, fumigatii, narcotizgri etc. pot cauza moartea mgtcii direct sau indirect, atunci cind stuparul exagereaz5 dozele sau durata tratamentului propriu-zis . fn sffrgit trebuie s5 amintim gi de o moarte aparenti, sau c a t a l e p s i e , provocat5 de stupar. Aceasta este urmarea unei tulburgri

nervoase, a unei stgri de pakalizie in care cad unele mgtci tinere, atuiici cind sint h a t e intre degetele miinii. fn atari ocazii este bine s5 nu se arunce imediat matca aparent moartg, ci s5 se astepte cu rabdare reanirnarea ei.

Cregterea g i selectis mitcilor. A rneliorarea albinei loc a 1 e . Conform legilor ereditltii, numai anumiti indivizi au facultatea de a transmite urmagilor calitltile lor bune gi aceasta numai in cazul c5 au fost crescuti in mediu favorabil. La albine exist5 particularitatea c 5 nu individul ameliorat, adic5 matca, ne dH posibilitatea s5 apreciem modul cum am lucrat. Aceasti5 apreciere se face dup5 rezultatele obtinute de totalitatea urmagilor ei, a cgror calit5ti mai depind gi de insugirile trintorilor gi a mediului in care s-au dezvoltat. La albine nu conteaz5 individul, decit in foarte mic5 m5sur5 g i aprecierea noastr5 privegte intotdeauna colonia ca un tot biologic unitar. fnsugirile rele sau bune ale urmagilor pot fi modificate la albine i n raport de insugirile trintorului cu care matca s-a imperecheat, cft gi d e influenta albinelor doici gi mediu i n care a crescut larva de matc5. fntradevsr, in urm5rirea procesului d e ameliorare a1 albinei locale, nu numai provenienta tatglui sau a mamei d i n coloniile cele mai bune sint determinate, dar gi cele a albinelor lucrltoare doici care cresc larvele de mat& sau de trintori. Colonia crescgtoare ameliorat5 transmite fnsusirile ereditare prin albinele doici cji hrana ce o dau larvelor. 0 colonie crescltoare d e soi bun cu indici de selectie superiori va influenta in bine prin albinele

M ATCA

34

MATCA

sale doici larvele gi le va transmite propriile lor insugiri ereditare. L5ptigerul dat larvelor de matc5 are o mare influentti asupra celulelor sexuale. Desigur c5 are insemngtate gi calitatea lgpt+orului. f n special la crqterea de mitci, albinele doici trebuie s5 aib5 hran5 mult5 la dispozitie fie in faguri, fie dat5 de apicultori printr-o hran5 bogat5 in substante proteice. fntiietatea o detine pdstura cu miere. Colonia cu individualitatea ei constituie mediul in care se perpetueazi ganeratiile. Dac6 acest mediu este favorabil, progenitura m5tcii va avea calit5bi alese. D3 exemplu, cind o mrltci de elitd e3te introdus5 Pntr-o colonie m3diozr5, tulbur5 individualitatea acestei colonii. Atunci se observ5 cum, din g ~ n e r a t i ein generatie, mssa de albine igi imbunitiittegte caracterele. La prima generatie, cara9ter2le bune ale mztcii se manifests mai putin, datorit5 faptului c l primsle larvz iejite din ou5le depuse de ea au fo;t hr5nite ds doici provenite de la fosta mntc5 ce avea caractere mediocre. Dup5 ce igi dezvolt5 propriul s5u puiet gi fiicele sale devin doici, formind msjoritatea in stup, caracterele bune ale m5tcii incep s 5 apar5; ele se acumuleazi din ce fn ce, pin5 ce intreaga populatie este alc5tuitg numsi din albine din propria sa proganitur5. In plus, cind o datii cu matca de elit5 se trec in cotonia mediocr5 gi citiva faguri cu paiet ciipgcit, care deoi a iost hrgnit in perioada larvarg de doicile coloniei bune, imprimarea caracterelor d e el& apare foarte carind in colomia mediocri. Puietul mgtcii bune v a fi hrinit de doicile ce sint fiicele ei, iar caracterele coloniei sint total gi repede schimbate in bine.

Colonia cresccitoare, care dii larvele de selectie gi tot ea le gi c r q t e , trebuie s5 fie cea mai bung din prisacti, pornind de la principiul de rentabilitate, deci de la produc$ia mare gi constant5, de-a lungul citowa ani. Ea trebuie s5 aib5 albine multe, hranti imbelgugatg, matc5 prolificg, puiet mult gi numeroase doici. Influenta acestui mediu prielnic se rdsfringe asupra larvelor crescute in conditii optime. Multe incerc5ri s-au f%cut pentru a statornici efectul determinant a1 mediului y i hranei asupra doblndirii anumitor caractere d istincte. Larvele din colonii cu trompa scut5, date In cregtere coloniilor cu tompa lungti, au avut la maturitate albine cu trompa lung5; larvele din coloniile de culoare predominant5 galbeni date la colonii crescgtoare de culoare neagri, a u imprimat albinelor culoarea lor neagr!; larvele din colonii ce c5p5cesc mlerea cu pojghibii d e cear5 lipitii d e suprafata mierii, date in colonii cresc5toare care ciiplcesc mierea cu pojghita pus5 bombat, au mogtenit aceast5 caracteristicg yi c5pScesc mierea bombat. In a f a r i d e cantitatea gi calitatea 15ptigorului primit d e larve, cresc5torul trebuie sii tin5 seam5 gi d e num5rul de botci d a t coloniei cresciitoare. Cind o colonie cresc5toare a r primi spre cregtere un num5r exagerat de larve, p x t e puterea de hranire a doicilor, mgtcile vor iegi sub nivelul indicilor superiori. fn aceastl privint5 indicii prebioase ni le dau insgqi albinele care ldsate in voie s6-gi creasc5 botci In preajma roirii, le cl5desc in etape, care obignuit nu depggesc pentru o serie mai mult de 10-12 botci. Un alt factor de mare insemnitate in cigtigarea gi transmiterea calititilor dobindite din generatie in

35

MATCA

generatie este: gimnaatica function a l l a organelor respective. Dacg unei mltci prolifice nu i se d5 spatiu larg slpre a-gi extinde la maximum ouatul, prolificitatea ei se pierde. Doicile cu glandele faringiene bine dezvoltate, vor pierde calitatea dobindit5 dac5 colonia are o matc5 b5trPn5, sau neprolificl, care abia depune citeva sute de o u l pe zi. Albinele cu glandele cerifere dezvoltate vor pier& calitatea mogtenitl, din lipsa gimnasticii lor functionale, atunci cind nu au la dispozitie faguri artificiali sau rame clgditoare unde sl-~i poatg exercita aceast5 calitate. Longevitatea cigtigatti de-a lungul generatiilor precedente, se pierde sau nu se evidentiazti. Apicultura modern5 caut5 prin toate mijloacele gi metodele, sti ajung5 ca prin selectie de mas5, ori cea individuall, sii pun5 P producn tie numai albine ale c b o r bune caractere de r a d s l fie fixate gi adaptate mediului, dind o productie din ce in ce mai mare. Trebuie s5 se meargg spre selectia albinelor locale, intrucft mediul inconjuriltor are gi el o mare fnsemnstate. Ameliorarea albinei locale este o lucrare de o primordial6 important5, miglloas5 gi care cere spirit de observatie ascutit gi tenacitate in muncl. Fixarea definitivg a unei linii poate fi considerat5 atinsl abia dup5 multi ani de muncl. Lucrarea trebuie flcuti'i in toate stupinile dintr-o regiune, clci numai astfel se poate ajunge s5 se creeze gi s5 se fixeze linii bune de albine, care r5spindite in cereuri cft mai largi, s5 ajungi4 la productii cit mai mari pe regiuni intregi, cel putin constante, d a c l nu mereu in urcare. Cfnd lucrarea de ameliorare se bazeazti pe material biologic furnizat

de o statiune regional8 ce create mitci seleotionate, apicultorml formeazf un roi puternic de 7-8 faguri cu albina t i n i r l acoperitoare unit5 prin pulverizare cu acelagi parfum. Roiul are hran5 multii gi de calitate. Matca selectionatti este introdus5 in roi cu o colivie automat&, V.n. din care albinele o elibereazii fn 36 ore. Dup5 ce matca ameliorat5 a Inceput s5 depun5 ou5, roiul va fi ajutat cu puiet matur din coloniile productive, f5r5 albinti acoperitoare, pentru ca aceastti colonie cu matcti selectionat5 s6 fie in cele mai perfecte conditii de putere ca populatie, hranii mult5 gi de calitate, cft 5~i un stup de capacitate mare. Numai astfel matca nou5 va dovedi fntreaga sa capacitate de desfgyurare a bunelor ei insugiri. M5tcile fiice, la rindul lor trebuie sii fie puse gi ele P conn ditii optime, inlocuind pe cele btitrine care nu corespund; ele se imperecheaz5 cu trintorii superiori selectionati din prisacti. M5tcile trebuie s5 fie intretinote numai in colonii puternice P stupi n ce pot fi extingi in misura cerintelor coloniei. Dacg vor fi tinute P nuclee n a ctiror putere este redusl, rezultatele nu vor fi cele agteptate. De asemenea, coloniile cu astfel de nr3tci trebuie s l fie foarte bine populate gi bine hrlnite. Dacti este posibil, ele vor ierna perechi, in stupi spatiogi, de preferat multietajati in care incap dou5 colonii suprapuse cu urdiniguri inversate ajutindu-se reciproc cu cAldur5. Criteriile de selectie privind colonia.

1. P r o d u c t i v i t a t e a este singurul criteriu principal pe care trebuie s5-1 avem In vedere. Toate celelalte cri-

MELISA

36

MATCA

terii sint secundare, deci complementare. Prin productivitatea unei familii intelegem cantitatea total5 de miere realizat5. Aceasta se compune din mierea extras5 gi din cea 15sat5 in cuib pentru iernat gi dezvoltarea d e primtivar5. La aceast5 cantitate se :adaug5 qi cea dat5 altor familii, precum gi echivalentul materialului biologic produs. f n cazul in care a primit vreun ajutor sub orice form5, acesta, sau echivalentul lui, se scade din cantitatea de miere produsi. Astfel, se stabilegte productivitatea real5 a coloniilor de albine. DatoritB fenomenului de variabilitate, care este foarte mare la albine, vom observa c5 exist5 colonii cu cele mai diferite productii. Acestea le vom imp5rti in 5 grupe, in cazul unei stupini ceva rnai importante : a. recordiste vor fi considerate acelea ce au o productie de 160% sau peste aceasta fats de media stupinei; b. productive vor fi cele Intre 130159%; c. mijlocii - cele intre 90-129%; d. submijlocii - cele intre 7089% rsi e. slabe - cele sub procentul de 70 %, fn cazul unei stupini mai reduse ca. numgr, vom imp5rti coloniile numai in trei grupe: a. cele cu o productie peste 130% fat& de media stupinei; b. cele cu o productie cuprins5 intre 90-129% yi c,. cele ce au mai putin de 90% fat5 d e 'media stupinei. 2. H & r n i c i a la lucru a unor colonii, are, In general, ca urmare o prductivitate sporit5. Stuparul o stabilegte intrlnd dis-de-dimineat5

in prisac5, inainte ca albinele s5 porneasc5 la lucru. E l noteaz5 10-15 zile in gir pe cele care pornesc la cimp mai devreme. Aceeagi observatie se face gi seara, de ast5 dat5 notlnd pe cele care-gi opresc cel mai tirziu activitatea. 3. A c t i v i t a t e a d e ' z b o r se stabilegte pentru fiecare stup din grupa de selectie, din 2 fn 2 ore, incepind de la orele 7 la 19, in decurs de citeva zile. Se procedeaz5 in felul urmiitor: fiecirui stup i se consacrz 2 minute, in care timp se num5rg albinele care intr5 de la cules in stup. Deci in cele 12 ore de observatii, fiecare stup este urmBrit de qase ori a cite dou5 minute, adicB fn total 12 minute. Apoi se va stabili comparativ, care colonie din grupg are o activitate mai mare de zbor. Binefnteles c5 toate coloniile din grup5 trebuie s5 fie de putere egal5. Aceast5 activitate este in leg5turB cu capacitatea fieczrei colonii de a descoperi noi surse de cules gi de a trece de la un cules la altul, in cursul zilei, in functie de specificul secretiei de nectar a plantelor. 4. R e z i s t e n t a l a i n t e m p e r i i este ugor de urm5rit. Albinele culegiitoare din anumiti stupi, ies pe orice timp in prim5var5, la cules de nectar, polen yi ap5, pe cind altele nu infrunta timpul potrivnic, unele stind chiar strinse in ghem. Primele sint mai bine adaptate timpului rece, ceea ce este in folosul productivitiitii gi dezvolt5rii coloniei. 5 . A d a p t a b i l i t a t e a este posibilitatea pe care o au coloniile de a-gi organiza viata potrivit conditiilor de mediu. Datoriti marii lor variabilititi, albinele sint insecte ce se adapteazg bine mediului inconjurgtor. Cu cit sint mai obig-

MELISA

37

MATCA

nuite cu conditiile respective de mediu, cu atit aceastj actiune a lor este rnai urjoar5. Randamentul unei familii de albine este determinat de gradul adaptirii albinelor la conditiile exterioare ale mediului inconjur5tor (aclimatizare). Este rnai adaptabil5 colonia care folosegte cel rnai bine un cules bogat, dar dB gi in cazul unuia rnai slab, cea mai mare productie. Aceste patru criterii sint factori care contribuie la o sporire a productivititii. 6. L i p s a u n e i p r e d i s p o i i s p r e r o i r e , denumit5 stiintific anecbalie, V.n. Aceast5 calitate trebuie urmgrit5 de selectionator, c5ci cea rnai mare productie o dau in general coloniile neroitoare. Pentru grupa de selectie nu se pistreaz5 decit coloniile care au dat cel mult un roi la patru ani. Pistrarea acestei calit5ti trebuie urm5rit5 prin impreunarea m5tcilor crescute de astfel de colonii, cu trintori ce provin la rindul lor tot din colonii de selectie anecbalice. Printr-o serioas5 munc5 de selectie, apicultorii J . S p e c k si A. W u e 1 f r a t h au avut anual numai 100 roi la 20 000 colonii ce le posed5. Nici oamenii de stiint5 si nici apicultorii nu au ajuns in aceast i problem5 la un punct de vedere absolut identic. Unii selectionatori afirm5 c5 trebuie continuati selectia pin5 se vor crea albine absolut neroitoare, pe cind altii sustin c5 nu este bine s5 fort5m in acest sens ,,naturaa, intrucit instinctul de rgspindire a speciei este un instinct de baz5, in lumea vietuitoarelor. Coloniile, ca urmare a unei selectii indelungate in aceastg directie, primesc o serie de caractere nedorite, o vitalitate mai sc5zut8, care in final duc la o scgdere

de productivitate gi chiar la o greutate in conducerea ~i minuirea lor. In general astizi se admite c5 predispozitia la roire, fiind unul din instinctele de baz5 ale coloniei, o bun5 productivitate nu presupune o eliminare total5 a acesteia, ci numai moderarea gi reducerea ei. 7. S d a i b d u n c a r a c t e r 1 i n i q t i t , adici s5 fie blinde gi s5 intepe rareori. Aceasta este o calitate de care trebuie s5 se tin5 seama, c5ci cu albine agresive lucrul in stupin5 este anevoios gi nepl5cut. Caracterul de blindete se evidentiazg rnai ales la coloniile care reactioneaz5 bine f a t i de fum. Albina noastr5 este in general considerat5 printre cele mai blinde. De multe ori, in cursul muncii de selectie, apar colonii cu caracter agresiv. Azi se gtie c5 acest caracter se transmite pe linie patern5. De aceea m5tcile coloniilor agresive trebuie imperecheate cu trintori proveniti din coloniile cele mai blinde. Este de asemenea important ca familia s5 aib5 un caracter linigtit, f5r5 s5 se agite in stup sau pe rame in cursul controlului efectuat de apicultor, ugurindu-i astfel munca. 8. S d i e r n e z e b i n e . In conditiile climei noastre aceasta este o cerinti importanti, c5ci de multe ori albinele ramin in stup 3-4 luni f5rS a putea face nici un zbor de curgtare. Rezistenta la iernat este apreciati dup5 cantitatea de albin5 moartg, dup5 existents sau inexistenta urmelor de diaree pe faguri gi consumul de hran5. Aceast5 calitate, privit5 sub intreitul ei aspect, trebuie l u a t i in considerare. 9. P r o d u c b i a d e c e a r i i este un alt aspect a1 productivitgtii generale a familiei de albine. Apicultorul selectionator va tine in partidele coloniei respective o evident5 precis5

MIEREA

38

MATCA

a productiei frigurasilor clridi!,i in rama clgditoare; de ceara folosit5 la cl6ditul fagurilor artificiali da!i pentru reinnoirea stocului de faguri goi, cit si a cerii obtinute din diferitc resurse. Se vor calcula si ingrog5rile de cear5 dintre stinghiile superioare ale ramelor, cit ?i a cerii ohtinute de la descripricirea fagurilor la recoltarea mierii. Desigur cri aceasta din nrm.5 nn poate fi fricutri exact, dar dup5 cc a u fost topite c5p5celele la un loc toate, la terminarea operatiei se rcpartizeaz6 cota respect iv5 fieciirci colonii. 10. L o 12 g e v i t cc I e a este una din cele mai insernnate calitli,i care contribuie la prop5girea unei co!onii gi la productivitatea ei m5ritA. Intr3adevgr, nuniai citeva zile de viai,6 in plus a albinelor unei colonii, fa18 de i o alta, fac ca prodl~c!ia de rniere ! ptistur5 din stlip s5 se mgreascri. Se gtie cri vara alhinele an o via!: foarte scurt5, datorit5 eforturilor pe care sint silite s5 le depun5 in c6utarea $i transportarea hranei in st up. Dac5 in cele 23-30 de zile cit este media de viafri a albinelor in acest virf de munc5 o colonie are albine care vietuiesc numai cu 4-5 zile rnai mult inseamn5 c6 diferen?,a de zile se soldeaz6 cu un spor de 18-20% in stup, adic6 cu munca unui num5r de albine niscute in aceste 4-5 zile gi care contribuie la sporul productiei. Cum vara, matca ou6 2 000-2 500 ou6 pe zi, sporul de albine in cele 4-5 zile este d e 8 000-40 000 care vor fi viitoare culegstoare. Selectionatorul inseamn6 in caietul de selectie la partida fieclrei colonii din grup numtirul albinelor tinere de abia iesite din celule pe care le-a marcat pe torace cu o anumitti culoare d e lac. fncepind din a doulzeci gi cincea zi seara, el num8rti albinele ce le giseate fn stupul respectiv rezervat pentru acea zi (mai

mrllt de un stup pe zi nu se poate ohserva si de aceea in aceast6 lucrare el are nevoie sB fie a j r ~ t a t ) .Colonia care a pastrat un num;il3 mai mare de albine insemnate in comparaf ie cu num5rQloarea fRcut6 la alte colonii, va avea alhine cu longevitatea cSea rnai mare. Desig-IIP c se vor avea in vedere si A multc pierderi si accidente ale accstora. Acolo unde psist5 indoicli, cresc6torul rcpet5 inccrcarea. Cercet5toarr:i -1. A1 a 11 r i z i o g9seste c5 exist5 o strins5 corelatie intre I~rSnireaat)undentFi ~ I pristurj a unor I rolonii ~i longwitatca lor, precum B i calitatea ;i bogii?,ia in proteine a polenului folosit. In prezcnl crcsc~2toriide mBtci sint preocupa!i in problema longevit 5!ii, de o ohservatie foarte interesantii si anumc: m5tcile cele rnai prolifice si cu vitalitatea csea rnai mare, sint cele ce au fost crescutc de doici de l a inceput direct din ouri ;i nu din larve. 11. 0 D u ? ~ ( i d e z v o l t a r e c o r p o r a 1 6 . S-a observat c5, in general, intre organele albinei exist2 o intcrdependentri. Deci o albin5 rnai mare are in general fiecare organ proportional marit. Sint anumite rase, colonii qi linii, care au unele organe rnai dezvoltate decit altele. Din punct de vedere practic ne intereseazii mai..ales lungimea limbii qi m6rimea gus11. Lzcngirnea lirnbii albinelor din colonie se face cu glosornetrul V.n. Acesta se trece zilnic de l a o colonie l a alta gi se stabilegte comparativ, care din ele a u limba cea rnai lung6. Cum obignuit aceast6 particularitate este legatti d e alte organe de recoltat mgrite, cresciltorul v a mtisura cu gugometrul - capacitatea gugii albinelor din grupa d e selectie. Este o particularitate foarte pretioasl, qtiut fiind c i cele care vor avea o guy5 mai

MATCA

99

WATCA

inciipiitoare vor aduce in transporturile fiicute, o inciirciiturii mai mare de nectar, ceea ce este in folosul qi sporul productiei. Aceste miisuriitori biometrice ale limbii gi gugii vor fi completate gi coordonate cu mburiitoarea toracelui cu ajutorul loraxometrului, V.n. care pus la urdinigul fieciirui stup din grupul de selectie, indicii liirgimea toracicii a albinelor din colonii. La o albinii crescutg intr-un fagure normal cu 860 de celule pe dm2, fagure care sii nu fie mai vechi de trei ani, toracele trebuie sii mtisoare cel putin 3,85 mm in diametru. Tot ce depiigeyte aceasti miisurii, este in folosul selectioniirii. In ultimele decenii s-a adiiugat la criteriile de selectionare qi conditiunea imbuniitiitirii taliei albinei prin folosirea de faguri cu celule miirite progresiv. fn fagurii cu celule mari, larvele primesc o nutritie mai abundentii. Cercetiltorul S. Rozov a mlsurat aceste larve; ele au crescut in greutate cu 12,4% fat& de larvele obignuite, iar albinele mature cu 10,4%. Ele aveau gi gugile miirite cu 14,18% fat5 de cele din stupi martori. Dimensiunea celulelor folositi de Rozov in fagurii de cuib era de 6 mm gi deci ,,printr-o actiune dirijatii asupra organismului albinelor in procesul de dezvoltare, este pe deplin posibil ca s6 se obtinii albine cu indici economici folositori, modificati" (Rozov). Tot aici putem vorbi pi de albine ce au glandele faringiene producitoare de liiptigor mai dezvoltate. Acest lucru se stabilegte verificind botcile, din care au iegit mitcile gi apreciind 8au chiar cinttirind resturile de hranll neconsumatii ce a riimas in fundul botcilor. Stuparii, care se ocupii ~i cu recoltarea 15ptiqorului de matcg vor putea sit-gi dea seama yi mai bine de weastll caracterist,icii insemnatii pentru dectie.

12. R e z i s t e n / a l a b o l i $iV a p c i r a r e a impotriua d a u n ci t o r i I o r . Una din primele cerinte ce trebuie respectate la alegerea coloniilor in vederea selectiei este siinitatea lor. Se vor evita acele colonii care au fost bolnave, chiar dacii s-au vindecat. fn special coloniile trebuie sii fie rezistente la bolile puietului. De asemenea ele trebuie sii lupte cu succes impotriva diiuniitorilor (giiselnite etc.) Criteriile de selectie privitoare la matcl. In ceea ce p r i v e ~ t e mitcile ameliorate, ele trebuie s i prezinte: 1. 0 m a r e p r o l i f i c i t a t e , depunind puiet in elipse compacte, pe ambele fete ale fagurilor, f l r i goluri comparativ cu altele care-1 depun riisfirat gi putin. Aprecierea formei in care ele igi depun pxietul se face vizual, iar calculul suprafefelor de faguri ocupati cu puiet, se face folosind rama-rebea de misurat, V.n. 0 metodti gtiintificii in aprecierea prolificittitii miitcilor selectionate este numiirarea la microscop a tuburilor ovariene din ovarele unei miitci tinere abia eclozionati, care este sacrificatii in acest scop, tuburi in care se fac sectioniiri cu un microtom. 0 matc5 de cea mai bun6 calitate are peste 120 tuburi de fiecare m a r , deci in total 240. Cercetltorul Orosi Pall a obtinut mgtci cu un total de 300 de tuburi ovariene. fn general este consideratii bung cea cu 220 iar una obignuitii, cu 160 tubulete ovariene in ambele ovare. Aprecierea calitcitii rncitcilor in mod gtiintific se determinii: dupii greutatea in mg a miitcii; se considerg drept bung cea care cint g r q t e de la 180 mg in sus. dupll volumul botcilor in care au crescut miitcile qtiut fiind cii matca

MATCA

40

MATCA

este rnai viguroasj intr-o botc5 spatioas5 gi potrivit de lung5. Indicele volumului pentru o botc5 de matc5 bun5 este de 1 cm3; el se stabilegte cu o pipet5 gradatg, prin umplerea botcii cu ap5. d u p j numgrgtoarea t u b u r i l o r o v i g e n e a?acum am rnai spus. -dup5 cantitatea de I Z p t i g o r d e m a t c 5 ramas pe fundul botcilor dup5 eclozionarea m5tcilor. Pentru m5tcile bune indicele este de 95,96 kg. d u p 5 a b d o m e n u l m8tc i I o r m5surat la tergitul a1 treilea si a1 patrulea abdominal, care prezint5 indicele 6,19 mm. 2. i n c e p e r e a d e v r e n l e a o u a t a 1 u i mjtcilor cit rnai c11rind in prim5var5 ~i prelungirea lui cit rnai tirziu - pin5 in octombrie este o calitate de care trebuie s5 se tin5 seama la selec!,ie - gi se evidentiazl in registru. fn tot timpul perioadei, depunerea ouZlor trebuie s5 fie sustinutj gi cit rnai constant5, f5r5 a fi influentat5 prea mult de schimb5rile mediului exterior. 3. U t i l i z a r e a m a x i m 6 a c u i b u 1 u i este o calitate aleasg, dovedit5 prin depunerea de ou5 pe toat5 suprafata ramelor, pin5 la apetezele laterale qi cele inferioare, p5strind sus un briu protector de miere. Caracterul acesta valoros, reiese in evident5 rnai ales in timpul marelui cules, cind colonia are tendinta de a bloca cuibul. fntre matc6 gi colonie in aceast5 perioad5 se nagte o stare antagonist& Obligarea culegtitoarelor de a depune surplusul de miere in magazinul de recolt&, se datoregte activitgtii mZtcii gi depinde de calitZtile acesteia in a utiliza la maximum

spatiul din cuib pi a nu sc5dea in aceastj5 perioad5 intensitatea depunerii ou5lor. 4. T e m p ~ r a i t ~ teu11~ n e i m p r e s i o n a 6 i 1 a1 m5tcilor este de ascmenea o calitate. Sint rase de albine primitive ale c5ror m5tci incep s5 alerge pe faguri de cum simt lumina zilei la deschiderea stupului cit gi putin fum. De multe ori acestea cad prad5 albinelor din stup, care le ucid. .4ltele, prea impresionabile, cum sint mgtcile franceze din rasa comun5, p5r5sesc fagurele desprinzindu-se de pe el gi I5sindu-se s5 alunece in jos. 5. V i t a l i t a l e a d e o s e b i t d a nt 6 I c i 1 o r se stabilegte atunci cind epuizarca lor organic5 nu apare decit eel rnai devreme in a1 patrulea an de viat5. Aceasta nu inseamn5 c5 apicultorii trebuie s5 retin5 in mod obignuit in stupi mtitci batrine gi s5 nu schimbe m5tcile dup5 1-2 ani. Sele~tionat~orul ins5 are obligatia ca in coloniile in care urmtiregte aceste caractere, m5tcile sti fie lasate atit timp cit dovedesc c5 nu le-a scjzut prolificitatea. Este o calitate c5reia selec?,ionarul trebuie sZ-i dea cea rnai mare atentie, c5ci ea transmite urmasilor aceasti putere de via$. Aceste m5tci vor fi schimbate de ins5gi albinele coloniei prin inlocuirea l i n i ~ t i t d , cind ele cunosc cZ matca este epuizat5. Cu mult5 probabilitate matca tin5r5 va fi o demn5 urmas5, astfel c5 prin aceast5 metodg, se p5streazj intacte caracterele cigtigate de selectionator. Selec$ia individual8. Acest mod de selectie const5 in impreunarea reproducitorilor de elit5. Din materialul rezultat se creeaz5 linii de descendenti in num5r suficient, unind apoi intre ei pe acei descendenti ce au caracterele cele rnai valoroase. fn cadrul acestei munci, in primele generatii se recurge

MATCA

41

MATCA

de obicei la consangvinitate apropiatti, uneori chiar la incest, dup5 care se trece la consangvinitate moderatti. La albine, in stadiul actual, trebuie sii recurgem yi la practicarea imperecherii artificiale. Crit,eriile d u p j care se aleg reproduc5torii, in cadrul selectiei individuale sint aceleayi ca yi la selectia in masti, la care ins5 se rnai adaugi urmtitoarele : Aprecierea productivittitii familiei este ceva rnai complicat5. f n cazul in care se urmtireyte irearea unei linii, trebuie sti se cunoascti nu numai productivitatea familiei respective, ci yi comportamentul sub acest aspect a1 plrintilor, a1 surorilor gi mai ales a1 descendentilor. Trebuie s5 se urmlreasc5 gi gradul in care acest caracter se transmite ereditar yi nu intimpltitor. Tot aici trebuie urmgrit ca materialul ,,albinfiU s5 fie cit rnai omogen, in sensul cti albinele lucrltoare sii aibii o culoare cit rnai uniform& un indice cubital cit rnai asemtiniltor yi o riispindire similar5 a perilor acoperitori. Toate aceste elemente comune creeazii o premis5 de stabilitate yi uniformitate a restului caracterelor. fn general aceast5 lucrare, numiti gi selectie genealogic5, este urmtirit5 de cercetgtori in statiunile de cercetare. fn aceastfi muncl, apicultorii cu un inalt nivel de pregltire stiintifici pot veni in ajutorul statiunilor de cercetare, prin verificarea exactti a rezultatelor obtinute, intrebuintind alte metode de exploatare specifice fiec5rei regiuni. Amelioratorul trebuie sii aib5 la dispozitie un efectiv rnai important, care sl-fie suficient pentru crearea gi urm5rirea unei linii, c5ci este nevoie de un material biologic numeros. Acesta nu poate fi obtinut decit de la u n numtir mare de stupi. Pentru efectuarea imperecherilor consangvine, se va practica Pmpere-

cherea artificial5, care necesitl nu numai aparatur5 special5, dar si insusirea practicii necesare. De asemenea, trebuie rezolvatl in prealabil problema statiunilor de imnperechere. fn aceste statiuni imperecherea va fi pe deplin controlat5 si absolut sigur5, spre a rezulta m5tci complet imperecheate. Fiindcti la crearea unei linii se simte nevoia de a piistra yi creste materialul biologic rezultat in rnai multe stupini, o apreciere a productivitiitii este foarte greu de fiicut. La albine, mai mult ca oriunde in zootehnie, exist5 o interactiune de important5 capital5 intre caracterele ereditare yi mediu, fiindcl acesta din urm5 nu poate fi influentat de om. Munca de selectie astfel practicatg va duce la un progres In ce privegte uniformitatea caracterului, aparitia rapid5 a caracterelor recesive, detinute de intemeietorii de linii; fixarea caracterelor valoroase care trebuie s l devin5 ereditare; crearea unei linii de productivitate superioar5, cu caracter cit mai stabil. Tehnica cregterii nat~iraledirijata a botcilor, precum gi altoirea lor. Sint stupari care voind s5 simplifice lucrgrile de cregtere a m5tcilor superioare aleg o metod5 rnai ugoarl: colonia puternic5 ajuns5 intr-un anumit stadiu de roire igi cregte singur5 mstci, iar stuparul le d 5 roilor stoloni artificiali ce se fac in prisac5, fie altoind botcile, fie introducindu-le in stupuyorii de imperechere, qi apoi date ca m5tci imperecheate acestor roi. Acest fel de cregtere este pe cit de simp15 pe atit de bun5 in anumite conditii, c5ci atunci cind albinele igi cl5desc botci de roire o fac in perioada cea rnai prospers, adicfi atunci cind in colonie s-a dezvoltat instinctul. d e roire gi deci de inmultire a ei.

MATCA

42

MATCA

fntr-adevlr, complexul de cerinte biologice ce se impun pentru a creyte mltci bune gi de inaltl productivitate, rezistente gi pline de vitalitate, estc greu de indeplinit intotdeauna, atunci cind crescltorii aplicl metode artificiale. Dar cfnd toate elementele descrise mai inainte sint realizate, iar cresciitorul se apropie prin aplicarea lor cit rnai mult de naturl, rezultatele cregterii dirijate gi supravegheate sint cele rnai bune. Llsind ins5 ca numai colonia care este pusl de apicultor in bune conditii pent,ru roit, s l hotlrascl singur5 tot procesul de cregtere yi deavoltare pentru a ajunge la acest $el, pot surveni intfmpllri neprevlzute care Iln parte s l o compromitl. De aceea lucrlrile de cregtere natural5 trebuie dirijate cu toat5 atentia pentru a nu se face gregeli, greu plitite mai tirziu. LBsind totul la discretia albinelor, crescltorul Pntimpin5 urmltoarele neajunsuri: nu se vor putea obtine mltci controlate gi superioare; num5rul botcilor pornite de albine adeseori este mult prea mic pentru nevoile stupinii, rnai ales cind aceasta are un numsr insemnat de colonii; albinele cresc mltci numai in sezonul strict de roire; tiiierea gi altoirea acestor botci este anevoioas5; iar cel mai important din toate neajunsurile este c l albinele cresc mltci din colonii care au o inclinare rnai pronunf,atl spre roirea natural& Primlvara, cind salcia tncepe s l infloreascg, iar fn stupi albinele aduc polen gi nectar proasplt, se incep operatiile de cregtere a m6tcilor prin fortarea coloniilor din grupa de selectie. Acestea trebuie intiirite, aga inclt In ele s3 aparl rnai curind instinctul de roire. Sfnt huci metode pentru obCinerea de botci crescute natural, de albine; prima in care apicultorul ]as& albine-

lor deplin5 libertate dc lucru ?i de alegere a locului in cuib unde ele s5 creascii botci naturale; in cea de a doua, apicultorul intervine direct printr-o tehnic5 ce se va descrie rnai departe. M e t o d a I . Se alege din prisacg cea rnai productivti colonie cu cele mai numeroase caracteritici de selectie. Este bine ca matca s l fie rnai in virst5, ytiut fiind c5 o astfel de colonie intrti mai curind in stare de roire. Totuqi in cei 2-3 ani precedenti aceasta s l nu rnai fi manifestat tendinta de roire. Nu este bine sii se pr5seascl mitci din colonii roitowe, c8ci apicultorul va avea multe necazuri, munc5 suplimentarl yi recolte compromise. Colonia aleas5 va fi stimulatl din prim5var5 gi se va restringe fntr-un spatiu rnai ingust. Curind stupul se v a umple cu albine tinere, deci prima conditie spre dezvoltarea instinctului de roire este satisfticutl. Cea de a doua conditie prezen!a trintorilor buni se indeplinegte stimulind yi punind la finele lunii martie in mijlocul cuibului o ram5 goal6 fir5 fagure ariificial; albinele il \Tor clgdi cu celule mari de trintor, iar matca il va inslminta. Curind d u p i eclozionarea trintorilor colonia intrii in stare de roire, clgdind botci mari cu lame bine hrtinite. Cfnd botcile sint clplcite, apicultorul le altoiegte la colonii cu mltci bitrine sau care nu corespund (altoirea botcilor qi inlocuirea mtitcilor cu sau fiirii orfanizarea prealabilii, aceeaginotiune). M e t o d a a 11-a. Se procedeazl astfel: de indatl ce timpul permite, d u p l zborul de curltare, se incepe stimularea citorva colonii, intre care se glsesc yi 1-3 colonii crescltoare, ce sint considerate ca cele mai bune de cltre apicultor. De fiecare colonie crescltoare, se rnai stimuleazg fnc5

MATCA

43

MATCA

patru colonii ajutiitoare. Hriinirea se . . fn sirop se face cu s i r o ~si mai adaugti yi polen, cind existii posibilittiti. Proportia este de 112 din cantitatea de drojdie intrebuintatti. Presupunind cii stimularea a inceput la 5-10 martie, pe la data de 1 aprilie, se ia un fagure cu puiet ciipiicit gata de eclozionare, far5 albinii acoperitoare, de la ceamai puternicii colonie din cele 4 ajutiitoare qi se dB coloniei cresciitoare. Din 7 in 7 zile se repetii operatia, luind un fagure cu puiet de la altti colonie din cele ajutiitoare. Stimularea se continua tot timpul, chiar gi atunci cind in naturri apare un cules puternic de polen, dar numai cu sirop, fib5 adaus de polen sau drojdie. fncepind de la 10 aprilie se dii pe zi cite 1 kg sirop preparat din 500 g zahiir qi 500 ml ap5. fn cazul in care rji in naturri apare un inceput de cules se poate intimpla ca aceastii colonie ce este foarte puternicii, sii inceapii blocarea cuibului. fn acest caz, se opreqte stimularea, dar se reia imediat ce cintarul de control indicii un spor numai de 300-500 g pe zi. Uneori nici nu trebuie datii qi a 4-a ramii, nemaifiind necesarti, fiindcii apar primele botci. fn orice caz, cel mai tirziu la finele lunii aprilie, familia cliideyte botci gi se pregiitegte de roit. Cind In stup sint botci In numtir suficient, cu 1-2 zile inainte de a pleca roiul natural, se scoate matca coloniei, intrebuintind-o in altii parte. Cel mai bine este dacg aliituri de colonie se Pnfiinteazii un mic nucleu cu matca respectivii. Se agteaptii incii 6 zile in care timp botcile sint ciipricite; atunci pot fi folosite aga cum s-a indicat la capitolul altoirea botcilor. fnsg, cea mai bung folosire a lor, mai ales in perioada aceea de sfirgit de aprilie, sau inceput de mail const% din a impiirti fagurii

w.

coloniei crescStoare in 10 nuclee, in care, dupii introducerea fagurelui cu botci qi cu albinele acoperitoare de pe el, se mai adaugii incii un fagure cu puiet ctipiicit qi un altul cu miere ?i polen cu albina respectivii acoperitoare, luati din coloniile ajutiitoare. fn cazul in care, nu toti fagurii din stupul cresciltor au botci, cu o zi inainte de infiintarea nucleelor, apicultorul altoiegte pe fiecare fagure cite douii botci, dupii numiirul de care dispune. La infiintarea nucleelor, albinele se stropesc cu putinii apri aromatizatil. Pentru ca aceste nuclee sii nu se depopuleze este foarte bine ca stupii sii fie dugi la 3-4 km deptirtare de stupinii. fntr-un fagure go1 se toarnii putinii apii. f n cazul in care nucleele rrimin in prkaeii, urdiniple sint inchise douii zile, timp in care se asigurii aerisirea pe la fund. Dupii douii zile, urdinigul se infundii cu muqchi udat cu apii, pentru ca numai dupii o muncg rnai sustinutii albinele sii poati Pndep i r t a acest dop. Atunci vor face un zbor de orientare qi nucleele nu se vor depopula. 'In stupul coloniei cresciitoare se poate l b a u n fagure cu puiet gi o botcii ; hrana se ia de la alt stup. Albin a aflatii la cules, precum gi cea care riimine pe peretii stupului, la o astfel de colonie extrem de puternicii, este suficientii pentru a o popula. In cazul in care in momentul ridicirii mStcii fecundate cu 7 zile mai Pnainte s-a fiicut un nucleu aliturat, acela poate primi acum toatii aoeastii populatie. Colonia respectivg se va reface, devenind din nou una de productie. Bineinteles, cu aceasti metodii pot fi crescute miitci oricind in cursul sezonului, de la sfirqitul lunii aprilie ping in iulie inclusiv. M e t o d a d r . M i l l e r (111). Pornind de la aceste constatgri un

MATCA

44

MAT A

cunoscut cresc5tor dc mBtci din S.U.A., Rliller, a conceput o ram2 special5 in care sint lipite sus, sub speteaza superioar5 3-4 buciiti de fagure artificial, lungi de .15-IS cm, tiiiat in form5 triunghiularii, baza fiecgrui fagure triunghiular nu este mai mare de 6-8 cm ; virful fieciiruia este indreptat sprc speteaza de jos a ramei. Pentrli ca ei sii nu se d5rime sub greutatca albinelor, cind ii r o r cliidi, ace:ti faguri triunghiulari sint m5rginifi cu sirme intinse de sus in jos, dc-a lungul laturilor triunghiului, sirmc care se fixeaz5 pe aceste margini. In felul acesta fagurii triunghiulari sint bine consolidati. Rama astfel pregStit5 se introduce In cel mai bun stup din prisacri, din care s-au retras majoritatea fagurilor cu puiet, dar s-au I5sat matca gi doi faguri cu larve gi puiet cgpgcit, intercalindu-se intre ei. In fell11 acesta albinele clldesc f5guragi numai cu celule de albinii lucrltoare, Iiitindu-i pe margini gi dep5gind sirmele consolidate, iar matca-din lips5 de spatiuil gi ocup5 cu ou5 ping la marginea figiilor triunghiulare, repede cl5dite de albine. Pentru o gi mai bun5 cregtere de m5tci selectionate, lucrarea este incredintat5 la dou5 colonii; prima este cea de selectie, care cl5degte cei 2-3 faguri din rama special5 in care matca depune ou5 pe toat5 suprafata lor, iar a doua colonie este cea cresc5toare, preg5tit5 gi stirnulati cu sirop, cu drojdie, timp de 10-15 zile inainte de a-i d a larve de ingrijit, or cu p5stur5 cu miere cristalizat5 in doza zilnicii de 200-250 g. Cind in cea de a treia zi sint gata s5 ias5 din ou6 primele larve se orfanizeaz5 colonia cresc5toare, luindu-i matca gi t o t piiietul necilpgcit gi f a p r i i cu ou5; In mjlocul cuibului

se las5 un spatiu go1 cit ar inc5pea o ranis. Dupd dou5 ore dc la orfanizarea coloniei cresc5toare, se scoate rama special5 din colonia do selectie qi se scurteazii cu un culil cald si bine ascutit in5ltimca cclulelor cu ouri gi larve aflate pc marginile celor trei f5guraqi triunghiulari. Scurtarea celulelor se face pin5 aproape de fundul lor, pentru ca ouAlc s5 poatii fi vgzute. Cum albinele ar lua in creytere aproape toate larvelc de pc margine qi deci viitoarele botci ar f i ingemiinate qi greu de minuit, cresc5torul elimin6, din trei in trei, ou5le sau larvele din cellilele intermediare. Lucrarea in i~itrcgimese face intr-o camerg cald5, far5 curenti. Rama astfel pregatitti se introduce in mijlocul coloniei cresc5toare in spatiul go1 &sat cu d 0 ~ 5 ore mai inainte cind ea s-a orfanizat gi unde acum sint majoritatea albinelor tinere din colonie. Doicile acestei colonii orfane care . . glsesc chiar pe marginea celor trei faguri triunghiulari ou5 din care nu au eclozionat incii larvele, le hr5nesc cu un l5ptigor cu anumite substante de care au nevoie embrionii din ouci. Ele prefer5 s5 cl5deascg botci pe marginile acestor faguri triunghiulari care sint cruzi, de curind cl5diti gi cu ou5 ~otrivite. Originalitatea acestei metode st8 in faptul c5 lucr5rile de cregtere s-au f5cut pornind de la ou5 sau larve abia eclozionate. Adaptindu-se metoda la noile cerinte ale cregterii, lucr5rile pornesc atunci cind ou5le se g5sesc la finele zilei a treia, deci cit mai aproape de faza de larv5. Atunci albinele clgdesc botci mari, frumoase gi cu larve bine hrGnite, asemgntitoare botcilor de roire. Cind botcile acestea au ajuns la maturitate, se taie ugor de pe marginea fiiguraqilor triunghiulari qi se altoiesc
1

MATCA

45

MATCA.

in colonii dup5 cum este nevoie. Dac5 albinele au prins botcile gi de sirmele marginale, acestea se taie cu un foarfece o dat5 cu decuparea fiec5rei botci. M e t o d a A l l e y (IV). P e a c e lagi principiu de a oferi albinelor orfane larve bune pentru cregtere, flr5 a mai muta larva din culcugul sgu, se bazeaz5 metoda lui Alley, asem5n5toare in parte cu cea descris5 mai
SUS.

Tehnica metodei. Se preggtegte o ram5 special5 fixind un fagure artificial numai cu 2-3 sirme orizontale, ram5 care este datlspre a fi cl5dit5 de albinele unei colonii bune. E a se pune in mijlocul cuibului, dup5 48 ore este retras5, gata cl5dit5, gi introdus5 definitiv in mijlocul cuibului celei mai bune colonii din stuping. Aceasta va fi stimulat5 cit timp rama va fi umplut5 cu ou5. Cind din ou5 au inceput s l se nasc5 larve gi ele abia sint vizibile, se taie 1-2 figii cu celule ce contin larve. Cutitul trebuie s l aib5 o lam5 fin& bine ascutitti gi s l fie incglzit ugor fn ap6 fierbinte. Lama incllzit5 gi scoasl din ap5 se gterge pe un prosop uscat gi curat. Pentru ca albinele doici s5 poat5 ajunge bine la larve figiile se avaz5 pe muchie gi cu acelagi cutitav cald se taie 5-6 mm din inlltimea lor. Apoi cu cap5tul rotund a1 unui chibrit, se strivesc cite dou5 larve vecine, llsind neatins5 in celula ei pe cea de a treia. Partea'de sus a celulelor cu larve vii se 15rgeyte pentru ca albinele s5 poatl cl5di ugor botci spatioase. 0 dat5 terminat5 aceast5 operatie, figia cu larve se lipegte in partea inferioar5 a unui fagure gol, cald, scurt a t pin5 la jumltate din in5ltimea lui. In celulele goale ale fagurelui se toarn5 puling ap5 indulcit5 cu miere, de

care vor avea nevoie albinele doici la elaborarea bogat5 a llptigorului de matc5, in momentul cind vor hr5ni larvele din celule. Rama cu figia lipit5 se introduce apoi in mijlocul unei colonii cresc5toare puternice, orfanizat5 de matc5 gi de tot puietul sRu cu dou5-trei ore mai inainte. Curind albinele doici vor lua in grij5 aceste larve, construind botcile ce le vor ad6posti, care l a termenul apropiat de maturitatea lor, vor fi folosite de cresc5tor acolo unde este nevoie. M e t o d a C a i l l a s (V). Cercet5torul A. C a i l l a s simplific5 metoda lui Alley. El introduce un fagure artificial in cea mai bun5 colonie; albinele il cresc, matca il inslminfeaz5 iar cPnd larvele abia s-au nlscut, scurteaz5 fagurele pin5 la marginea elipsei de puiet. Apoi, f 5 r l a rnai t5ia figii ca s5 le lipeasc5, 15rgegte gi desface peretii celulelor cu larve din marginea tsieturii, I5sind un interval intre celulele 15rgite. Colonia organizat5 de matcl gi de puietul neclp5cit, avind la dispozitie acest fagure nou, de curind clldit, cu larve abia iegite gi cu celule 15rgite, profit5 de aceast5 munc5 f8cutCi de apicultor gi cl5degte botci numai in celulele llrgite M e t o d a polonezcE (VI). Se aleg trei colonii fruntage care vor conlucra pentru obtinerea de m5tci de soi bun, folosind botci crescute natural. Prima are destinatia s5 produc5 ou5 sau larve selectionate; cea de a doua - s5 fie colonie crescltoare a botcilor pin5 la maturitatea lor, iar cea de a treia este destinat5 cregterii de trintori de valoare superioar5 V.n. Trintori. Toate aceste trei colonii, dar mai cu seam5 ultimele dou5, vor fi pregstite de la inceputul prim5verii prin stimullri. Cind se apropie ter-

MATCA

46

MATCA

menu1 inceperii lucriirilor propriu-zise de creqtere, aceste colonii trebuie s l fie pline ping la refuz de albine gi puiet. Stupul in care se cresc gi inmultesc trintorii va avea pus in mijlocul cuibului, incii din primele zile ale primlverii, faguri cu celule mari. Colonia destinatii s l dea ouile va primi la timpul oportun un fagure gol, gata cliidit, in care cu un an inainte, spre sfirgitul velii, albinele au crescut 1-2 generatii de puiet. Acest fagure nu trebuie luat la Intimplare, ci ales in aga fel ca s l nu a i b l vreun miros strlin. Multi crescitori folosesc pentru ouatul m5tcii selectionate nn fagure din propriul ei stup. Fagurele s i fie cald, fie c i el a stat i n cuib dincolo de cel cu pisturii ling5 diafragmii, iar albinele 1-au curitat in parte, fie cii a fost tinut in casii, ling5 sob8 1-2 zile. E l se stropegte putin cu apii, inainte de a fi introdus in cuib. Albinele se vor gribi sii curete celulele lui. Matca il va ocupa cu ouii depuse intr-o elipsii cel putin egali ca intindere cu suprafata celor doi faguri cu care este invecinat. CrescEitorul are nevoie sii cunoascl precis virsta ouiilor. E l va trebui ca o datg pe zi, incepind de a doua zi de la introducerea fagurelui, si-1 ridice incet gi sii observe dac5 matca a inceput 36-1 insiiminteze. Pentru ugurinta acestei operatii se lasl pentru el un interval mai mare cu 2-3 mm f a t i de cei doi faguri vecini, ca sii poatii fi ridicat usor, f i r s ca matca sau albinele vecine s5 se nelinigteascii. In felul acesta in spatiul liirgit se a d u n i mai multii albinii tiniirii. Cind au inceput s i eclozioneze primele larve din ouii, se organizeazi cea d e a doua colonie - cea crescdtoare. Se ridic5 de acolo matca impreung cu tot puietul nec5p5cit qi fagurii cu ouii, orfanizind astfel colonia; cu mat-

ca ridicatii se face un nucleu aparte dindu-i faguri cu hran5 luati din alti stupi vecini. Fagurii cu puiet se m l t u r i de albina acoperitoare in propriul lor stup gi se impart provizoriu pentru ingrijirea unor colonii vecine. fn schimb, in colonia cresciitoare rimin toti fagurii cu puiet ciipicit gi cei cu hranii - miere gi pisturii. In mijlocul cuibului coloniei crescltoare se lass un loc gol, cit ar incape un fagure, in care se adun6 intre timp majoritatea albinelor tinere din colonia orfanizati. Bineinteles, colonia crescgtoare este permanent stirnulati. E a se l a s i in aceastl situatie disperatii d o u i ore in care timp doicile sint hriinite din belgug cu substante proteice qi vor avea glandele faringiene pline, oiici in acest timp ele n-au avut cui s i impart5 liptigorul, fiind ridicati din cuib fagurii cu larve nec6pEicite. Dupi trecerea celor doul ore, crescltorul retrage din cuibul primei colonii fagurele insimtntat de matca familiei valoroase, fagure in ale cirui celule au inceput s i eclozioneze larve din oui. Pentru ca larvele s i nu riceasci, fagurele este invelit intr-un prosop gi dus intr-o camera cald3. Cresciitorul taie de-a lungul fagurelui, cu un cutit cildut, douEi ferestre orizontale, lungi aproape clt este lungimea fagurelui gi late de cite 50 mm fiecare. Prima fereastrii o taie la 80 mm sub prima tAieturi. Celulele cu larve aflate in partea de sus a fiecirei ferestre le scurteaz5 la jumitate din tnsltimea lor cu lama unui cutitag foarte tiiios, cald, dar numai pe una din fetele fagurelui; apoi, cu capEitul unui chibrit, distruge cite patru larve in gir, liisind intact6 pe cea de a cincea. Cind crescitorul are nevoie de mai multe

MATCA

47

MATCA

*-

botci, poate strivi larvele din 3 in 3 celule. Trebuie ins5 s& se gtie c5, cu cjt mgtcile crescute vor fi fn numir rnai mic, cu atft vor fi rnai bune. Celulele in care larvele au fost Issate, se I5rgesc cu un 26rgitor de celule, V.n., pentru a inlesni albinelor c16ditul botcilor. Pentru ca albinele s5 nu ia in creqtere larvele aflate pe marginea opus5 a ferestrelor tiiiate, se strivesc acolo toate larvele aflate fn 2-3 rfnduri de celule. fn felul acesta albinele vor ingriji numai larvele de pe o singur5 margine, din celulele Itirgite. Fagurele astfel prellicrat este dat albinelor coloniei cresctitoare orfanizati, cu dou5 ore inainte, introduclndu-1 fn golul din mijlocul cuibului. Albinele doici orfanizate, cfnd v6d larvele gi ouille din fagurele cu celule I6rgite revarsil asupra lor l i p t i q r din abundent5, formfnd botci din fiecare celul5 lirgit5, botci ce vor sta suspendate In golul ferestrelor tiliate. Colonia va f i zilnic stimulati, pfn5 cfnd aceste botci vor fi cgpgcite. fn felul acesta albinele iau in cregtere 30-40 de botci din care vor iegi peste 12-13 zile m i t c i superioare, bine conformate gi prolifice. Altoirea botcilor natnrale. fn primul rind apicultorul va face o alegere a botcilor, altoind fn stupii orfanizati numai pe cele rnai mari, rnai frumoase gi care nu au fost lovite sau cft de putin turtite lateral, gi mai ales la virf. Ele se altoiesc fn cea de-a 14-a zi de cind matca a depus ouiile in celule. Deci botcile altoite mai au de stat in noul stup fnc5 dou3 zile pin5 la eclozionarea mfitcilor din ele. Nu trebuie 85 se intfrzie, c5ci s-au v6zut botci in care mstcile fiind bine hrlnite, gi-au scurtat evolutia eclozionind in a doua jumitate a celei de a cincisprezecea zi.

Un indice pretios pentru cel rnai propice moment a1 altoirii botcilor este atunci cind virful lor prinde o culoare rnai deschis5. Aceasta este o dovad5 c5 albinele din colonia crescstoare au inceput sii ajute viitoarelor m5tci la eliberarea lor, ridicind de pe virful fiec5rei botci stratul de cear5 prea gros. Altoirea este o lucrare destul de mig8loas5, dar nu grea. Botcile cu m5tcile gata de iegit pentru preschinlbarea celor b6trine, se pun sus, suspendate intre spetezele superioare a doi faguri din marginea cuibului fiecfirui stup. Fagurii sii fie bine acoperiti de albine. fn felul aceasta botcile stau departe de eventualitatea unui atac a1 mgtcii stupului gazd5. Cind timpul este cald gi stupii au magazine de recolt5 care sint bine populate cu albine, se pot introduce botci sus, intre spetezele superioare ale ramelor din mijlocul magazinului de recoltl. Ele se fixeazi lateral pe speteaza de sus a ramei, lipindu-le cu cearii fr5mintats bine intre deget e gi amestecat5 cu putin propolis moale. Botcile se agazi5 in pozitie ugor oblici ca s5 se poat5 observa rirfal fiecirei botci gi apicultorul s2i gtie dac5 matca a iegit sau nu. De asemenea, rama vecin5 trebuie s5 stea putin rnai lndepilrtat5 pentru ca albinele sB nu lipeasc5 virful botcii de ea, iar in a1 doilea rfnd, dac5 spatiul este rnai larg, acolo se adunli rnai multe albine, ceea ce este in favoarea bunei primiri a tinerei mltci. Coloniilor care nu aecept5 asemenea botci gi le rod lateral, li se repet5 operatiunea. Dac5 qi a doua oar5 albinele le rod, este davada c5 matca coloniei este inc5 bun5 ~i viguroasl; ea va fi Iiisat5 ping spre sfirgitul verii, cind se schimb5. Asemenea introduceri neobservate a b o b cilor fn colonii neorfanizate reugesc

MATCA

48

MATCA

numai cind albinele sint preocupate concomitent altoieate pe cea t5iatii de un bun cules gi ele nu se sesizeaz5 din colonia crescgtoare. Operatia reude aceast5 operatie anormal5; altfel, gegte numai dac5 botcile se stric5 rieste mult mai bine ca mai intii colo- dicindu-le gi ltiptigorul aflat in ele nia s5 fie orfanizat5 gi dup5 o or5 pentru ca albinele s5 nu dea de gustul s 5 se altoiasc5 1-2 botci, dar de data acestei hrane foarte apreciat5 gi care aceasta direct intr-un fagure cu puiet. apoi le deschide pofta, incit distrug Operatia cere atentie gi indeminare la chiar g i unica botc6 de selectie dat5 t5ierea botcilor, care se decupeaz5 cu de stupar. Dup5 putin timp matca o mic5 portiune de fagure in jurul tin5r5 eclozioneaz5 din botc5, dislor, ce le servegte drept suport. Altoi- truge eventualele botci din colonia rea pe locul ales se face decupind din orfanizat5 gi dup5 imperechere confagurele cu puiet o portiune de m5ri- tinua opera inaintagei sale. E bine mea gi forma suportului cu botc5 ce ca in momentul cind botcile se altose introduce acolo. Locul cel mai bun iesc, apicultorul s5 hr5neasc5 albinele, pe fagure, unde se face operatia de al- dindu-le sirop fn jgheaburile a dou5 toire, este intre briul de miere gi elipsa rame hrgnitor, ca un stimulent. De cu puiet. Albinele consolideaz5 supor- altfel, in toate operatiile de cregtere t u l botcii, iar aceasta st5 in suspensie a m5tcilor gi pin5 la imperecherea lor, in intervalul dintre doi faguri. Supor- stimularea albinelor s5 nu inceteze, ttul aplr5 fundul botcii de atacul al- mai ales cind afar5 se g5sesc cantittiti binelor. Este bine a se altoi o dat5 dou5 mici de nectar gi polen. botci, pentru ca albinele coloniei s5-gi Colonia c5reia i s-a dat o botcl este aleagl pe cea preferat5. supravegheat5 zilnic, far5 a se deschiPentru a feri botcile de distrugere, de stupul. Privind urdinigul, un stu.gtiut fiind c5 uneori ele sint roase la- par priceput poate s5 spun5 dacg alteral, vor fi protejate cu un mangon binele au primit sau nu matcl. Dacii Qe protectie avind numai virful liber, totul este in regul5 in colonie, albinele unangon f5cut din material plastic intr5 gi ies pe urdiniy, far5 ezitare. sau dintr-o plas5 de sirm5 deas5 sau Cele care nu au matc5, ies din stup gi chiar dintr-o sirm5 inf5gurat5, avind se intorc din zbor privindu-1 ca gi cind forma unei botci, V.n. Colivii, colivii ar cjuta ceva pierdut, se urcii pe peretele frontal gi au o ugoar5 ezitare, apirale. .Altoirea se face la putin timp de la dac5 s5 intre sau nu in stup, atunci orfanizarea coloniei c5reia apicultorul cind vin in zbor spre cas5. E bine ca vrea s5-i schimbe matca. In acest scop stuparul s5 foloseasc5 pentru scurt c u :o or5 inainte, se ridic5 din stup timp ace1 vestibul de control. V.n. matca b5trin5, deci colonia se or- care, ayezat la urdinigul stupului, fanizeaz5. Operatia poate s5 se facl retine pe scindura de zbor cadavrul $i concomitent dac5 o dat3 cu ridica- tinerei mgtci, in cazul cind albinele rea mltcii bgtrine, se introduce botca nu accept5 botca. Vestibulul se ridic5 chiar de a treia ciipScit5 mai ales cind iegirea din botc5 a tinerei m5tci urmeaz5 s5 se fac5 zi. La 10 zile stuparul trebuie s l verifice colonia, deschizind stupul foarte curind. Unii stupari prefer5 s l altoiasc5 incet, far5 zgomot gi f5r3 fum. E l botcile dup5 ce colonia orfan5 gi-a ridic5 ugor rama insemnat5 pe care a cladit botci. Dup5 6 zile le stric3 gi fost altoit5 botca qi dac3 vede cfi ea

MATCA

49

MATCA

este deschid la virf, va gti c5 albinele au eliberat matca; dac6 botca este roas5 la o margine este dovadi c5 albinele nu au acceptat-o, iar stuparul trebuie s5 intervin5, fie dind o alt5 botc5, ori o matcii, dar in primul rind controlind s5 afle care este cauza acestei neacceptgri. Obignuit, cauzele care determinil o colonie s5 nu primeasci qi deci s i road5 o botc5 dat5, sint: Colonia are deja o matc5 tin5r5 ~i nefecundatg, pe care apicultorul nu a vizut-o atunci cind a suprimat matca bitrinii. Sint cazuri cind in colonie tr5iesc f5r5 adversitate matca tin5r5 gi pe un alt fagure matca b5tring. Din gregealii o matc6 ce s-a r5t5cit din zborul s5u de imperechere a intrat in stupul orfanizat, pe care, in mod cu totul exceptional, albinele au acceptat-o. Colonia gi-a cl5dit ea singurs botci inainte ca apicultorul s5 fi intervenit cu altoirea botcii. Matca a murit in botc5 din vreo cauz5 accidental& Colonia a fost atacat5 de hoate. Albinele au fost surescitate de vreo furtun5 cu grindin5 ce a c5zut pe acoperigul stupului f5cind zgomot mare etc. Din cele de mai sus reiese clar c5 operatia altoirii botcilor comport5 oarecare riscuri pentru colonia orfanizatg c5reia i s-a dat botc5 gata de ieait matca din ea. Ptlstrarea botcilor disponibile. Cind cresc5torul incepe operatia altoirii, va scoate o data mai multe botci din stupul cresc5tor, pentru ca s5 nu-1 deschid5 mereu pentru fiecare altoire. Botcile vor fi tinute numai cu vfrful in jos, ferite de rAceal5 gi de razele solare. Cresc5torul va avea al5turi o cutie cu rumegug de lemn incslzit;

adincegte degetul ar5t5tor in rumegug, pune acolo un cornet ca un degetar f5cut din hirtie cerat5 inf5guratB in jurul degetului qi introduce in acest orificiu captuqit botca care st5 la c51dur5 gi intuneric. Unii cresc5tori folosesc vata, care ins5 lipindu-se pe virful botcilor, irit5 albinele coloniei in care ele se altoiesc. Cutia cu botci se duce apoi fn camera cald5, unde se face altoirea pe fagurii stupului orfan, sau se lipesc pe dispozitive mobile pentru a le putea pune acolo unde crescitorul doregte. Cind num5rul de botci crescute este mare, ele pot fi date nucleelor sau micronucleelor de imperechere formate fn acest scop. Dac5 qi aqa tot mai rZimin botci, ele se pun in colivii de pastrare previzute cu gratii Hannemann, prin care albinele unei colonii, orfanizate anume pentru acest scop, pot s5 p5trund5 gi s5 ajute la nagterea mgtcilor yi la intretinerea lor 2-3 zile pin5 se folosesc, aga cum se arat5 mai departe. Cregterea mfitcilor Pn botci artiticiale din colonii orfanizate. 'fn creqterea artificial5 trebuie s5 se urm5reasc5 felul cum cresc albinele in mod natural mgtcile de roire. Mitci bune vor f i cele care sint crescute dup5 o metod 5 apropiat5 de cea naturals, atunci cind albinele se pregltesc s i roiascs Deci colonia care va cregte mitci trebuie s s aib5: populatie numeroasi, dens5, comprimat5, cu multe doici care au l5ptiqor aglomerat in glande, gi multe albine tinere. V.n. Roire, mitcile de roire. Botcile de roire sint de dou5 ori mai lungi decit cele crescute pe dispozitivele artificiale mobile. De asemenea cantitatea de 15ptiyor rgmas in fundul lor, dup5 iegirea mgtcilor, este mai mare la cele de roire, decit la cele crescute pe dispozitive mobile cu larve mutate. Preferinta albinelor de a creyte mstci in faguri

MATCA

50

MATCA

noi, se datoreazii faptului cii ele pot modela cu ugurintii botci bune, spatioase, cu fundul bombat gi adincit aga cum trebuie pentru dezvoltarea normal5 a larvei gi miitcii. Timp d e peste gapte decenii apicultorii au folosit patru metode de cregtere artificialii a miltcilor. Primele douii au fost mult folosite cu mici modificiri far5 insemnitate, iar celelalte dou5 au un istoric mai recent. Metoda Doo little -Pratt (mutatia larvei in botci artificiale). Apicultorul pregiitegte din timp o colonie cresciltoare, ajutind-o cu puiet ciipiicit de la coloniile vecine, cit gi cu stimuliiri de sirop, aga cum s-a mai spus. Cu ajutorul unui dispozitiv denumit qablon sau modelator de botci V.n. se lac, din ceara obtinuti la descilpiicirea fagurilor cu miere, un numar de botci artificiale, ca nigte cupe. Ele se lipesc pe mici suporturi de lemn (degetare) ce stau in suspensie fntr-o ram5 denumiti ram& sau fagure portbotci V.n. fnainte de a introduce larve in aceste botci artificiale ele se dau timp de douii-trei ore albinelor coloniei cresciltoare, care le curiitl cu salivl, se obignuiesc cu ele, aga incit vor fi mult mai bine acceptate, cind n vor fi prezentate P colonie, avlnd in ele lame. Cu 4-5 zile inainte de inceperea lucriirilor propriu-zise de cregtere, apicultorul orfanizeazg un nucleu din stupinii pastrind provizoriu matca intr-o colivie cu citeva albine. El stimuleazii nucleul orfan iar albinele vor clidi botci luind in cregtere un numar de larve bine hriinite cu Iiiptigor. D u p i trei zile eliminii din botci larvele, recolteazii Iiiptigorul gi red6 nucleului matca lui. Concomitent se introduce cea mai valoroasil matci din stupin5 intr-un izolator. V.n. unde timp de 36 ore ea depune 0115

intr-un fagure curiitat In prealabil d e ciitre albine. Cind larvele incep s2i eclozioneze din ouii deci d u p i trei zile, apieultorul dilueazii cu putinti apii distilatii liipti$orul, punind pe fundul fieciirei botci artificiale o picstur5 cit un bob de mei. Apoi scoate din celulele fagurelui cu o spatulii fins din sirmii de otel larve abia eclozionate din ouii gi le pune cite una in fiecare botcl. Rama port-botci se agazii in mijlocul cuibului coloniei crescatoar e ; aceasta a fost desigur orfanizatg rnai inainte cu d o u i ore, luindu-i matca gi tot puietul. Albinele doici h&rBnesc cu Ilptigor larvele din botcile artificiale, iar ele igi urmeazi evolutia ping aproape d e maturitate, cfnd botcile sfnt folosite fie la preschimbarea mltcilor fmbitrinite din stupii ale ciiror colonii nu progreseazi5 sau la formarea de nuclee, roi-stoloni etc. M e t o d a W . C o f f e y, S.U.A., este o metodii mai e~peditivi~lucrlnd cu stupi multi-etajati orfanizind colonia de cregtere numai cu 30 minute inainte de a primi botci. Se alege una din cele mai puternice colonii din stupinil, care are multii albinii zburiltoare gi albinl tfnarti. Cu patru zile inainte o stimuleazii cu substante proteice, miere cu piisturg sau sirop cu drojdie ori cu soia. Matca cu tot puietul in corpul de pe fund se izoleazii introducind o gratie Hannemann fntre acest corp gi celelalte ce au hranii acumulati. Dupii cele patru zile de stimulare corpul superior a1 stupului se ridicii, se pune pe un fund nou, deplasindu-1 cu 30 cm in spatele corpului cu matcii, retr8glndu-se din el provizoriu fagurii cu miere ce deocamdatii se pun fntr-o 15diti portativs. Atunci, din corpul cu matci se scot toti fagurii cu puiet

MATCA

51

MATCA

inclusiv matca, mutindu-i in corpul golit ce a fost deplasat in spate. Deci se face un schimb de faguri intre corpuri. Stupul deplasat este acam ca un roi cu matcii, puiet gi hran5 gi numai cu albina tinlrii acoperitoare a puietului, ciici cea zburiitoare se intoarce la locul cunoscut. Pentru ca populatia din acest stup devenit ,,crescltorLL fie cit rnai mare, sii in fa@ lui se rnai perie albina tiniirii de pe alti 5-6 faguri cu puiet deschis luati din stupii vecini, avind grij5 ca nu cumva se dea si vreo matc5. Aceastl din urmci operqie se face nurnai ctnd albina din stupul cresciitor este incii tulburat5 de aceste schimbiiri in organizare aga incit albinele nu obaervl pe noile venite. Agezarea fagurilor in acest stup se face putin rnai distantat, pentru ca Pntre faguri sii incapl cit rnai multii albing. Se l a d ins5 intre rarne loc suficient pentru alte 2-3 rame portbotci cu larve transvazate, care vor fi curind aduse gi date albinelor pentru cregtere. Operatia aceasta din urmii se face dupii 30 de minute de la orfanizarea coloniei cresccitoare, oferindu-ise pe barele port-botci maximum 20 d e botci pentru cregtere gi stimulind-o permanent, plnti la ciipilcire. Dacii cresc5torul are nevoie de rnai multe botci, pentru ca s5 nu rnai orfanizeze altii colonie cresciltoare, o folosegte tot pe aceasta. fn acest scop d u ~ 24 de ore se scot ramele vortl boici gi se impart botcile acceptate altor colonii-gazde puternice, din prisac&, care nu se orfanizeazg. Albinele acestora vor continua munca de h r h i r e gi ingrijire a larvelor din botci . Mltcile acestor stupi-gazde vor sta In cuibul de jos, izolate cu o gratie HtUlnemann de c o r ~ u superior, unde l sfnt botcile date spre ingrijire. Pen-

Metoda Heyrand de cregterea mgtcilor

tru ca larvele din botci s5 fie gi rnai bine ingrijite, in corpul superior se urcci incii doi faguri cu puiet neciipiicit, cu albinii acoperitoare; rama psrtbotci se va intercala intre aceste douii rame. Coloniile gazde se hr5nesc intens cu sirop cu proteine. M e t o d a H e y r a n d , constii in mutatia larvei o datii cu eelula ei, metodii care a ap5rut tirziu, la aproape trei decenii dupg cea a lui Doolittle-Pratt . Se introduce cu citeva zile lnainte in mijlocul cuibului unei colonii, care are matca cea mai bung, un fagure nou cl5dit in care a eclozionat in primiivara curentil cel putin o generatie de puiet. E l se stropegte cu ap5 indulcitti cu miepe sau zahiir. Dupii 24 de ore se controleazii dacii matca vi-a depus oulle in celulele sale. fn caz afirmativ, dupg trei zile, cind

Celule din fagure eu lame tinere E ele, n fixate pe pene triunghiulare

\ #

//

M ATCA

52

MATCA

Preducea de scoaterea oului odat5 cu fundul celulei in care a fost depus (0rosi Pall)

larvele au eclozionat din ou5, se decupeaz5 cu o preducea, prin rgsucire, un numir de celule care au pe fundul lor larve de citeva ore. Celulele decupate se lipesc pe suporturi cilindrice de lemn care au la una din extremitsti un triunghi de tab15 fixat cu un cui mic. Cu un cutit putin inciilzit sau o lam5 de ras, se scurteazti din in5ltimea celulelor decupate pin5 la jum5tatea lor, apoi cu un lirgitor de celule se rbfring marginile acestora. Pana triunghiulari de t a b l i cu suportul respectiv gi celula lipsiti se infige pe un fagure vechi gol, care are deasupra un jgheab de hr5nit. Se pun numai cite 10 botci cu suporti pe fiecare fat3 a fagurelui. Fagurele port-botci se introduce in mijlocul cuibului unei colonii crescgtoare, orfanizatg cu dou5 ore mai Enainte de matcii qi puietul neciipicit. Cind botcile ajung la maturitate se retrag cu suportul lor din fagurele port-botci si se folosesc aga cum s-a artitat mai sus. Foloasele acestei metode sint evidente f a t i de metoda precedent5 a transvazlrii larvei din celula sa tntr-o botci artificials. fntr-adevgr, larvele nu mai sint zdruncinate din mediul lor natural prin operatiunea mutirii lor. In afar5 de aceasta, ele au deja 15pti80' pus acolo de albinele doici, chiar d e la eclozionarea larvei din ou. Doicile din stupul cresciitor msresc can-

titativ .gi imbun5tgtesc calitativ liiptisorul, oferind larvelor de data aceast a un l5ptigor cu anumite substan!.e hormonale, pe care-1 dau numai larvelor de matc5. M e t o d a R o m a n e s c u este metoda creyterii de mtitci f5r5 muta$ia celulei cu larv5. Se fixeaz5 un fagure artificial pe suprafata unei pl5ci de lemn format5 din mici cuburi imbinate, care pot apoi sti fie dezmembrate. Placa cu fagurele lipit pe ea, dup5 ce a fost cl5dit de albine se introduce in mijlocul cuibului cu matcii selectionat5, pentru a fi insimintat. La citeva ore d u p i ecloziunea larvelor din ou5, suprafata fagurelui este ,,aratti in lung qi curmezis cu un plug" - d u p i expresia proprie a autorului, astfel incit rgmine neatinsti cfte o celulii cu larv5 pe fiecare cuib. Cu ajutorul unui ,,piepteneCL destram5 se partea de sus a celulelor, rimase intacte intre ,,brazdeCL, pentru ca albinele doici s5 poat5 ajunge ugor la larve qi s5 cl5deasc5 botcile. Placa cu micile cuburi pe care sint celulele cu larve se ayaz5 cu fata in jos deasupra cuibului coloniei cresciitoare, sprijinindu-se pe un cadru de lemn inalt de 7 mm. Botc.ile stau astfel in pozitie natural5. Albinele iau in cregtere

Colivii colective pentru pgstrarea mBtcilor eclozionate

un mare numiir de larve, modelind frumos celulele. Metoda are avantajul rapiditgtii, precum gi a faptului c5 larvele nu sint scoase din mediul lor natural. Ca dezavantaje trebuie s5 semnal5m greutatea cliiditului qi ins5mintatului ramei speciale, precum gi a faptului c5 nu se pot cregte m5tci direct din ouii. Pentru practicarea ei trebuie unelte speciale, destul de complicate. Metoda detaliat5 de lucru, cu 'prezentarea amlnuntit5 a aparaturii intrebuintate, este descris5 in lucrarea intitulat5: ,,Sistematizarea cregterii reproduc5torilor de albine", N. Romanescu apiirut5 la Bucuregti in anul1948. M e t o d a R. J o r d a n - V o 1 o s y e v i c i, este metoda dublei transvazgri. Folosind cele trei metode de cregtere artificial5 ale lui Doslitlle-Pratt, Coffey gi Heyrand, cresciitorii nu erau pe deplin multumiti, c5ci nu toate mgtcile corespundeau cerintelor de prolificitate. Examinate histologic la microscop s-a g5sit c5 acestea aveau un numar ceva rnai redus de tuburi ovariene fat5 de m5tcile provenite din botcile de roire. La o analiz5 aprofundat5 s-a g5sit c5 superioritatea mstcilor crescute natural, se datoregte faptului c5 pe fundul botcilor naturale r5minea, dup5 eclozionarea mgtcilor, de trei ori mai mult liiptigor decit in cele crescute artificial. l n schimb s-a rnai constatat c5 larvele mutate in botcile artificiale, de multe ori sint luate in cregtere de doici abia dup5 4-6 ore de la transvazarea lor qi c5 in acest interval de timp ele st5teau fltiminde. Aceast5 fl5minzire temporar5 era In detrimentul bunei dezvolt5ri a viitoarelor miitci, gtiut fiind c5 P ordinea natural5 a cregterii, n doicile viziteaz5 gi hr5nesc de sute de ori pe zi larvele crescute natural, f i r 5 optiri accidentale.

De aceea cresc5torii de pretutindeni, in frunte cu prof. Jordan, au adoptat o modificare a primei metode de mutatia larvei, producind m5tci rnai bune ca inainte. Tehnica metodei. Larvele lipsite temporar de hran5 pin5 la acceptare, dar care d u p i trecerea celor 5-7 ore sint alimentate abundent cu liiptigor, se elimin5 din botcile artificiale, dup5 24 de ore. fn locul lor sint agezate alte larve, abia eclozionate din ou5, dar scoase din acelagi fagure. Aceste larve g5sesc in botci o mas5 imbelgugat8 de 15ptigor r5mas de la larvele precedente eliminate. Deci, ele nu rnai trec prin criza de flgminzire, se dezvolt5 normal ajungind m5tci de valoare. Aceast5 metod5 este cunoscut5 sub denumirea de metoda mutatiei duble. S-au obtinut astfel rezultate gi rnai bune, ciici aceste larve tinere cu hran5 supraabundentii sint foarte ugor primite de coloniile cresciitoare, far5 ca botcile s l fie rnai intii incredintate coloniei pornitoare. Totugi nici astizi nu s-a ajuns prin aceast5 metod5 s l se obtinti m5tci la fel de bune ca cele crescute natural in coloniile ce au roit. Analizindu-se cauzele care duc l a . aceste rezultate oarecum nesatisfgcgtoare, s-au constatat urmiitoarele: Din punctul de vedere a1 componentei, llptigorul doicilor dat larvelor de matc5 fat5 de cel pe care-] primesc larvele de albin5 lucriitoare, nu este acelagi. Analizindu-se cele dou5 feluri de 15ptiBor s-a gasit c5 cel d a t larvelor cu destiilatia iniJial5 de a fi viitoare mgtci, are in components sa mult acid pantotenic care este cel mai activ aminoacid ce ajut5 cregterii gi dezvoltgrii corporale dar mai cu seam5 a ovarelor, precum gi a hormonilor sexuali.

MATCA

54

MATCA

Doicile oferii larvelor de albine lucrgtoare cantitiiti variate de liiptiyor in raport de virsta lor, pe cind larvelor de matc5 le dau de la inceput mari cantitiiti de hranii, fiirri economie. Ouiile destinate initial ca din ele s,i se nascii larvele viitoarelor miitci, primesc un liiptigor diluat avind anumite substante care, inainte de ecloziune, printr-un proces de osmoz8, pritrunde la embrion prin porii cojii oului. In lumina acestor observatii, s-au tras urm5toarele concluzii : larvele d e 2/1 ore ce se transvazau in colonia cresciitoare erau prea in virstri; aceste larve scoase cu spatula din celulele fagurelui in care ouase matca de selectie, au primit initial - ca ou sau larvii - o hranii ce corespundea starii lor de viitoare albine lucriitoare gi nicidecum una ce obignuit o dau viitoarclor larve de matcii; oricit de repede s-ar face mutatia larvelor din celulele fagurelui unde au eclozionat, suferii d e o schimbare a mediului yi le trebuie o perioadii de adaptare la noul mediu ; pin5 la familiarizarea cu aceastii situatie nouii a doicilor gi a albinelor crescgtoare, trece o perioad5 de la 10 minute pin5 la 5-7 ore de fliiminzire ; abia atunci doicile hrjnesc larvele, chiar dac5 le grisesc nepotrivite ca virstii, pentru a fi viitoare miitci; dacii se face mutafia dublii, noua larvii g6segte in botcii un 16ptigor a ciirui dozare nu este corespunziitoare chimic tji calitativ virstei gi stiirii de larva de albin5 lucriitoare gi cu atit mai pu$in de matc5; aceastl hranii nu-i convine pe deplir~larvei nou aduse, +i adeseori albinele doici inlocuiesc aceasta hran5 cu alta corespunz5toare virstei; aceasta ins5 cere un timp in care larva nu se alimenteazg suficient.

M e t o d n J o e S n t i t h este denumitii si metoda ind~~strial: cregde tere. Fiecare stup cresciitor trebuie sS aibii la dispozitie albina tinarii din 4 -5 stupi bine populati, ocupind cel putin dous corpuri in fiecare stap, care furnizeaz5 mere11 albinii tiniir8, cit timp f i n operatiile de crevtere. La aplicarea acestci metode se foloseste: 0 colonie de selectie, produciitoare de ou& d~ lrirstR precis:. Ea ocup5 1111 stup cubic tip Dadant clr i 2 rame, care stan in pat cald, avind in peretele din spate un orificin de hrrinit de 23 mm diametru, cu un hriinitor exterior. 0 colonie pornitoare a larvelor eclozionate in viitoarele botci. Ea este orfanii, organizatg c11 douii ore inainte de a i se da larvele abia eclozionate, asa cum se T-a ar:t,a rnai jos, avind grijg de ele numai timp de 24 de ore. Pentru fiecare colonie pornitoare se rezerv5 2-3 colonii furnizoare de albinii tiniirri, care se schimb5 periodic pe miisurii ce inainteaz5 in virst5. 0 colonie de crevterc! care are gratie Hannemann la urdinig. E a este foarte puternicii gi cregte larvele ce le primegte de la colonia pornitoare pin5 la maturarea lor.. Toate aceste colonii sint stimulate, iar cei 4 - 5 stupi furnizori le alimenteazii permanent Eu albing tiniirri pe miisura nevoilor. Unii cresciitori mai folosesc qi alti stupi pentru botcile matme, dar numai atunci cind numsrul lor este prea mare gi nu mai au loc in st,upul de creqtere. Acegti stupi sint denumiti ,,stupi de finisare". Tehnica rnetodei. Se pregiitesc la inceput rame speciale de ouat. Se iau rame obignuite gi se completeazii golul lor cu o sclndurg groas5 de 20 mm,

MATCA

51 5

MATCA

in mijlocul cjreia se taie cite un drep- care albinele celor dou5 compartitunghi cu latura orizontal5 de 210 mm, mente pot s5 circule gi s5 transporte iar ingltimea de 130 mm. Golul r5mas in cuibul mare hrana din hr5nitorul in aceastii scindur5 va fi ocupat de un exterior. Cind dup5 3-4 zile albinele s-aa mic fagure artificial lipit cu cear5 pe margini. In luna aprilie se intro- obignuit cu acest dispozitiv, se prinde duc aceste rame ling5 cuibul unei co- matca coloniei cu tubul de sticl6, V. lomii. Cind ele vor fi cladite, se retrag n. gi se tine provizoriu la c5ldura gi se p5streaz5 pin5 se incep lucr5rile corpului intr-un buzunar. Atunci se de cregtere a m5tcilor. Fiecare colonie golegte de rame compartimentul mic cu matc5 selectionat5 destinat,? s5 dinspre spatele stupului, se scuturj furnizeze ou5, TTaavea cite dou5 rame in go1 albinele tinere de pe 3-4 rame cu puiet, se introduce la mijloc de acest fel. Se desfac din cuie citeva rame de o ram5 cn puiet c5p5cit cu albina ei stup, ale caror speteze superioare s5 acoperitoare, incadrind-o cu dou5 rame aib5 pe fata lor inferioar6 un jgheab speciale de ouat din cele completate cu (nut) longitudinal adinc de 3 mm. In scindur5, dar cu figuragi cl5diti mai acest n u t se intoarce marginea unei de mult. Atunci se elibereaz5 matca figii de fagure artificial lat5 de 60 m m ; din tubul de sticl5 In acest compartifigia va fi consolidat6 cu cear5 topitl. ment mic, care se acoper5 cu un podiSpetezele cu figii se dau albinelor, al5- gor din P.F.L. Matca ocup5 cu o u l turi de cuib, pentru a fi cl5dite; apoi cei doi f5guragi din ramele infundate, se retrag gi se plstreazl intr-un stup neavind alt loc disponibil. Se hr5negte stupul de dou5 ori pe zi, cioc5gol. Colonia ce vroduce ou5 selectionate nindu-1. se organizeazg cu cel putin do& s5pD u p l trei zile se retrage fagurele t6mini inainte de inceperea lucr5ri- cu puiet din mijloc, indepartind incet lor de cregtere. E a trebuie s k fie pu- albinele gi matca de pe el, dar llsinduternicii, cu cel putin 3,5 kg albinl, cu le in acelagi compartiment mic; fagumatca cea mai bun5 din prisac5. Ra- rele retras este inlocuit cu o speteazii mele stau in stup in pat cald. Prin cu figie de fagure nou ]at5 de 60 mm, orificiul fgcut in peretele din spate, cltidit5 mai de mult. Pe speteaz5 s e colonia se alimenteaxii de doul ori pe inscrie data introducerii acestei fEgii. zi cu cite 100 g sirop bogat in protei- Matca, in lips5 de spatiu, ocup5 cu ne, oferit in hr5nitorul exterior. Cind ou5 figia. Dup& 24 de ore speteaza cu se dii siropul, stupul se cioc5negte pu- figie avind ou5 proaspete, se retrage tin, pentru ca albinele sl-gi formeze din compartimentul mic cu matcR gi se trece fn compartimentul mare, i n un reflex conditionat de hriinire. Cu 3-4 zile inainte de a porni la mijlocul cuibului. fn locul ei se pune cregterea m5tcilor stupul se imparte pentru ouat alt5 speteazl cu ffgie d e In doua compartimente neegale - fagure cl5dit. fn felul acesta, apiculcel de la peretele din spate avind un torul va avea in fiecare zi o serie spatiu de 3 rame, ce stau in larg, iar de larve abia eclozionate din outi, c5ci cei de-a1 doilea 8 rame plus o diafrag- operatia se repet5 zilnic. Cind s-au implinit trei zile gi din mti etangii Intre ele. Diafragma etangl are fnsl in partea de jos o figie de ouiile depuse de mat& In primul f l gratie Hannemann ]at5 de 3 cm, prin gurag cu speteazl, care se afl5 fn com-

56

MATCA

partimentul mare incep sri eclozioneze larve, se orfanizeazii stupul pornitor. Orfanizarea lui se face cu dou& are inainte de a incepe sii eclozioneze larvele si anume: intr-un stup go1 cu fund, podisor si capac, se agazii la mijloc un fagure gat,a clridit in a ccirui celule se toarnl apii indulcitri. In dreapt a si stinga lui se lass loc s l incapii cite o ramri, iar dincolo de acest spatiu se a~azAdouii rame cu hran5: una -cu miere in stinga si alta cu polen in .dreapta. Spatiile laterale sint mfirgin i t e cu dou& diafragme. Popularea ca albinci tincirci a stupul u i pornitor se face scotind disponibilul de albinl din stztpii furnizori. Acegtia au fost permanent stimulati; mitcile lor au ouat intens; ele a u ocupat ambele corpuri de stup cu faguri c u puiet, dar in ultimele zile au fost coborite in corpul inferior, despiirtite d e cel superior cu cite o gratie Hannemann. f n felul acesta, crescritorul cind are nevoie sii ia albinii tinririi ca sri populeze stupul pornitor din stupii furnizori, ia oricare fagure de sus acoperit cu albinl, ai o scuturii in stupul pornitor, fiind sigur cii nu d l acestuia gi vreo matci. T[n partea superioarl a stupului furnizor se ridicii zilnic cite u n fagure c u puiet ciipiicit flr& albina acoperitoare inlocuindu-1 jos cu altul gol; deci, sus, vor ecloziona mereu albine tinere care sint cele mai bune viitoare doiei. Stupii furnizori de albinl tinirri dau celui pornitor atita tineret cit este nevoie gi anume: d a c l se dau spre pornire 50 de botci, trebuie s l se scuture in pornitor cel putin 2 kg albinii t i n l rri. Pentru 75-100 botci, trebuie s l fie acolo cel putin 3,5-4 kg albinii tingrii. Albinele tinere scuturate Pn stupul pornitor stau acolo cu urdinigul in-

chis 2-3 ore, dar cu orificiul de ventilare de la fund deschis, cit gi cel de la capac. Albincle scuturate sint n6cl5ite de miere si desi provin din 23 stupi, ele, lingindu-se, se infrgtesc. Dup5 trecerea celor d 0 ~ ore se des5 chide stupul cu colonia producjtoare de o u l , ce are speteze cu figii cu larve care abia eclozioneaz5 din 0115. Spetezele sint duse in camerg caldii. Din fiecare fiaie de fiiguras lat de 60 mm, se taie de-a lungul cel putin patru fisii inguste, fiecare cuprinzind de la un c a p i t la celiilalt un sir de celule cu larve ce eclozioneazii. Operatia se face cu un cutitas cu lama fins, incglzit in apci fierbinte; fisiile inguste triiate, se lipesc cu cearl topit5 turnati5 pe gipci subtiri. Se scurteazg pinii la jumiitate inriltimea celulelor, iar cu o micri spatul5 se eliminri larvele din 4 in 4 celule. In felul acesta albinele vor forma botci numai din celulele care au larve in ele; botcile vor fi mari, frumoase, lungi ~i ugor de luat d e pe sipcl. fntr-o ram3 goal5 port-botci se pun numai d o u l astfel de gipci cu larve ce abia eclozioneazii. Ele se asaz5 la distant5 de 6 cm una de alta; golul de sub speteaza ramei port-botci, c i t vi golul de jos, de sub cea de a doua gipcri cu larve, se completeazri cu cite dous figii de placaj. In stupul pornitor plin cu albinii tinririi se introduc aceste d o u l rame port-botci cu larve, agezindu-le in spatiile goale, in dreapta gi stinga fagurelui mijlocas, ce are apri indulcitg in celule. Acolo, in stupul pornitor, riimin numai 24 de ore. lnainte de a se implini acest termen se organizeazii stupii cresclitori sau de finisare; coloniile ocupii cel putin cite d o u l corpuri cu populatia lor. Atunci din stupii cresciitori se ridicg mgtcile, orfanizindu-i. Pentru a fi

MATCA

57.

MATCA

siguri c5 au albin5 tin5r5 suficient5 se introduc in fiecare zi cite doi faguri cu puiet gi albina acoperitoare din stupii furnizori ; albinele acestea sint pulverizate cu o solutie de ap5 mierati5 parfumati, care se d l gi peste albinele coloniilor gazde. f n fiecare stup cresc5tor se introduce zilnic numai cite o ram5 cu dou5 gipci port-botci cu larve gata de ecloziune, retrigind din margine un fagure cu hran5. Ramele port-botci scoase din stupul pornitor se introduc in coloniile crescgtoare impreung cu albinele doici ce le acoper5 gi care au fngrijit pin5 atunci larvele din botci. Pentru ca s5 nu se creeze neliniqte intre albinele stupului cresc5tor) gi cele noi sosite, acestea din urm5 se pulverizeaz8 cu ap5 parfumat8; la fel se pulverizeaz5 gi albinele din fagurii vecini. A doua gi a treia zi, cind vine rindul s5 eclozioneze celelalte larve din fiyiile puse in pornitor, acestea se introduc fn alti stupi cresc5tori gi nicidecum in cei ce au deja in cuib cite o prim5 ram5 cu botci. Abia in a patra zi de la prima operatie, deci cind in primele rame portbotci sint deja botci c5p5cite) se pot introduce in primii doi stupi cresc5tori alte rame port-botci cu larve gata eclozionate, scoase din stupul pornitor; aceste rame ins5 se agaz5 separat de prima ram5 avind intre ele un fagure despirtitor cu puiet c5p5cit. Dup5 alte trei zile primele rame cu botci din primii doi stupi cresc5tori se retrag definitiv, botcile sint mature, iar ele se distribuie la nuclee sau micronuclee de imperechere, or direct in stupi cu mitci batrine spre preschimbare. fntrucit stupul pornitor pierde astfel zilnic albina tin5r5 ce se d 5 o dat5 cu ramele port-botci cu larve gata de

eclozionare, el va fi ajutat din 4 in 4 zile cu cite un fagure cu puiet masiv c5p5cit1 cit gi cu albinele acoperitoare luate din alti stupi puternici. Dac5 in stupi nu mai incap astfel de rame, se scutur5 albina tin5r5 de pe 2-3 faguri cu puiet necgp5cit in fata urdinigului stupului pornitor, cici aceast 5 albin5 fiind tin5r5 este bine primit5. hletoda 15s5rii larvei in propria sa celul5, pe faguri noi, ale c5ror celule pot fi ugor modelate fn botci bune, mari gi spatioase, este mai aproape d e natur5. Folosind aceast5 metod5, intotdeauna, dup5 ce m5tcile au eclozionat din botci, se va mai vedea pe fundul lor o cantitate de Isptigor deshidratat, galben yi cleios, ceea ce este o dovad5 c5 larvele de matc5 au fost hr5nite din belgug gi in consecint5 au iegit m5tci de calitate superioar5. Un prea mare num5r de botci d a t e unei singure colonii crescltoare, s e r5sfringe in r6u asupra calit5tii m5tcilor iegite. Numai buna intretinere a m5tcilor care sint hr5nite din belgug cu miere gi p5stur5, or sirop de zah5r cu drojdie ( V . n . Hrcinire) determinl o euforie. in colonie, incit primesc ugor botcile pentru pornire sau finisare. Botcile acceptate de albinele stupului pornitor gi date coloniei de finisare vor fi verificate dup5 24 de ore; cele care sint mici, lovite, botite etc, se vor elimina pentru ca doicile s& nu hr5neasc5 viitoare miltci far5 valoare. Rama port-botci s5 aib5 pe speteaza sa superioar5 insemnat5 cu o sigeat5 indicatoare pozitia ei fat5 de mijlocul cuibului, pozitie ce nu trebuie niciodata schimbat5, iridiferent de cite ori va fi scoas5 rama. Celelalte rame cu botci se agaz5 in dreapta sau stings-

MATCA

58

MATCA

primei rame, despcirtite de ea printr-o ramd cu puiet c&pdcit. Minuirea lor se va face cu toatii atent.ia, f5r5 lovituri, zdruncinituri, evitind verificiirile in zilele cu vint. De asemenea trebuie ferite de razele puternice ale soarelui, ciici toate acest e manipuliri gregit fscute, provoacii moartea tinerelor larve de matci, mai ales cind nu au ajuns la c5picire. lMulti crescitori preferi, cind o serie de botci sint cipicite, s5 le ridice din colonia de finisare dindu-le pentru pbtrare la 1-2 colonii orfane din prisacci; aceast5 operatie se face ca o prevedere, c5ci sint colonii de finisare care nu mai vor sii creascii alte botci, dac5 v i d cii au botci deja c5p5cite in stup. Finisarea botcilor in corpul a1 doilea a1 stupului desp5rtit prin gratie, nu dii rezultate bune. Colonia de finisare trebuie s5 fie independent5, puternicii gi orfan5, cu albine care circulci in stup fir5 impedimente gi alimentat5 mereu cu hranii gi cu puiet c6piicit. Ramele cu port-botci se pun numai in corpul inferior. Coloniile orfane gi care au multe doici, a r a t i o deosebit5 inclinare spre crestere de botci frumoase, cu larve bine 1lriXnite; de aceea atit stupul pornitor cit gi cel de finisare sint orfani. D q i cregterea aceasta artificial5 se face in sezon cald, totugi toti cei trei stupi folositi la producerea de ou5, la pornirea cregterii larvelor cit gi la finisarea botcilor, trebuie sri fie bine impachetati, pentru ca nu cumva coloniile s5 se resimt5 de o eventualri rricire brusc5, fie in timpul noptii, fie ziua. Rlatcile crescute in conditii vitrege nu dau rezultatele agteptate, calitatea lor fiind influentatii mult de lipsa ~ t i l d u r i i tji alimentarii bogate.

Metoda creFterii artific i a l e d e ntcitci, f 6 r d o r f a nizarea coloniei cresciit o a r e . E folositci mai mult in Germania la stupi model Zander, asemiiniitori cu cei multietajati de la noi, cit gi in cei orizontali. Colonia cresccitoare se conduce in aga fel ca la momentul potrivit aproape sii intre in stare de roire, f5r5 ca sii-si fi clldit incri botci. E a se stimuleaz5 permanent cu hranii proteici. In stupii orizontali se pune o diafragmii etangci, avind la mijloc o porliune de gratie Hannemann, formind deci dincolo de ea un compartiment redus pentru cregtere ca gi la metoda Joe Smith. Dacii se folosegte o gratie intreag5, ea va fi acoperitii pe o suprafat5 mare cu o foaie de carton, pentru ca albinele din micul compartiment de crestere s5 se simt5 mai izolate. Compartimentul mic se 'organizeaza astfel: ling5 gratie se aduc doi faguri cu puiet ciipiicit, ling5 ei se agaz5 rama port-botci care are sub speteaza superioarii o figie de fagure artificial, iar la 6 cm sub ea - gipci avind pe ele botci cu larve. Dincolo de rama port-botci se pune un fagure cu puiet nec5piicit pentru a se atrage acolo un numap mai mare de doici, urmat de un fagure cu hranii (miere gi pisturi). Fagurele trebuie s5 fie cliidit in ramiihranitor cu jgheab. fn compartiment u l mare se agazri cuibul ling5 gratie, urmat de fagurii cu miere. Pentru ambele compartimente, albinele se servesc numai de urdinigul compartimentului mare. Cu stupii verticali sau multietajati se procedeazg la fel. Din cuibul de jos, desp5rtit de corpul superior cu o gratie Hannemann in parte acoperit5 cu carton, dar I6sind un spa+ liber la mijloc, se ridic5 doi faguri cu puiet c5pricit; se lasii loc pentru rama port-

MATCA

59

MATCA

botci; se aaaz6 ling&ea pentru a atrage albinele o ram5 cu puiet tfnsr, plus hrana care este prea suficienti acolo. f n aceast5 situatie, stupii crescitori orizontali sau vert.icali se las5 24 de ore, in care timp multe albine din cuib se urc5 in corpul de sus. Se izoleaz5 atunci cele dou5 corpuri cu un separator dublu din plnzi de sirm5, dar numai timp de o or6. Se recomand5 ca operatia s5 se facii seara. Albinele se simt orfane, iar cind dup5 o or6 se dB o ram5 port-botci cu larve foarte tinere - aga cum s-a ar5tat rnai fnainte - albinele iau in cregtere de indatg 10-12 larve gi clidesc botci. DupB o or5 se scoate separatorul dublu, se inlocuieate cu aceeagi gratie Hannemann care a fost acolo cu o or5 inainte gi totul intri in normal. Albinele doici vor creyte botci bune, din cele deja pornite, f5r5 sfi roiascii, iar fn a zecea zi de la transvazare se folosesc botcile cum s-a ar5tat rnai sus. Metoda cre;terii mcitc i l o r d i r e c t d i n ou. (Metoda Orosi Pall Zoltan.) S-a b i nuit totdeauna, gi s-a confirmat mereu, c5 in cregterea natural5 gi in timpul cfnd o colonie se preg5teate de roit, albinele iau in grij5 in primul rCnd oui, pentru a-gi cregte m5tci gi fn a1 doilea rind larve potrivite ca vfrst5, c6rora le dau un anumit Iiptigor echivalent calitativ cu virsta. fntr-adevir, acelagi remarcabil cresc5tor Joe Smith, amintit mai sus, precursor a1 lui Orosi Pall, a observat gi a scris inc5 din 1926, c5 albinele care vor si-gi creasc i m&tci de roire, deci cele mai bune pun in jurul citorva ou5 o picituri de Iiptigor. Acesta st5 acolo fir5 s5 aib5 contact direct cu el. L&ptigorul este pus cu putin timp inainte sil aparB larva din ou. Tot acest cresciitor a mai observat ci% albinele au predilectie s i creasc5

botci mari pe fagurii noi, a c5ror cearii maleabilli este ugor de modelat pentru preggtirea unor botci largi, fncip5toare gi voluminoase. Aceasta dovedegte c5 atunci cfnd albinele vor s5-ai creasci mitci, gi in special din cele pentru roire, ele ingrijesc nu numai larva, ci gi oul este luat in ingrijire spre sfirgitul zilei a treia pi deci, la eclozionare, larva se va g5si din primul moment in prezenta 15ptigorului. Dacii ins5 ele iau in cregtere larve mai mari de o jum5tate de zi de la ecloziune, valoarea lor este c11 atit rnai scrizut5, cu cit larva luat5 in griji va fi mai mare ca virsti. Deci .15ptigorul dat de doici larvelor destinate a fi viitoare mitci, este de la inceput diferentiat, fat5 de cel dat larvelor de albin5 gi trfntor. Dovada cea mai evident5 in aceastii privint5 este c5 miitcile provenite din astfel de larve au la picioare inceput de cogulete gi perii, asemBn5toare albinelor lucritoare. Aceasta dovedegte c i ele nu au primit in primele 12 ore I5ptigor special pentru a deveni viitoare mgtci, ci Iiiptigor pentru larve de albine lucritoare, care le-a determinat aparitia acestor accesorii pentru recoltarea polenului. Ba, ceva mai mult, larva de matc5 h a t 5 cu intirziere in grijii, va ajunge matci cu un minus de potential a1 organelor sale sexuale, fn raport cu intirzierea survenit5 in hrinirea sa cu 15ptigor calitativ special. Toate acestea duc neapilrat la concluzia c i trebuie s i se gBseasc&o metod5 potrivitl psntru ca In cregterea de mitci s i nu se porneasci de la larvii, ci de la ou, coloaia fiind preg5tit5 la fel ca la roire. Acest lucru a fost dovedit de 0 r o s i P a 1 l care, d u p l citiva a ~ de fncerc5ri, a stabilit dei finitiv tehnica ei.

M ATC A

6) 1

MATCA

Tehnica metodei. Pentru a obtine ou5 de virstg precis%, 0 r 6 s i a adoptat in parte metoda lui J. Smith. E l preg5tegte stupul gi ramele aga cum s-a descris pe larg la metoda precursorului s5u; Cregterea m5tcilor direct din ou in ultimul s5u stadiu, cu foarte putin timp inainte ca larva s5 eclozioneze din cauza acestuia, are o insemn5tate deosebitg. fntr-adevgr, daci s-ar da albinelor ou6 mai tinere care ar trebui s i agtepte rnai multe ore pin5 apar larvele, l5ptiqorul pe care ele il vor g5si la iegirea din ou5 va fi vechi. E cunoscuts regula de conduit6 a doicilor care prefer5 s5 hrgneascg larvele vizitind celulele de sute de ori pe zi. Toc-. rnai pentru ca 18ptigorul s5 fie mereu proaspgt, ele fac aceastg stzruitoare munc5 de hrgnire. Pentru a obtine lgptigor cit mai proasp5t necesar acestor ou6 gata s 5 eclozioneze, 0 r o s i P a 1 1 porneste mai intii la o cregtere de miitci obignuit5, cu cel mult o zi inainte gi anume: pune larve tinere in botci artificiale gi le incredinteazg unei colonii primitoare. Albinele doici vor lua i n grij5 un numar oarecare din ele, depunind in botci o cantitate de 15ptigor corespunz5tor virstei fragede a acestor larve. Dup5 24 de ore de la acceptarea lor, in care timp albinele au yi modelat botcile, orosi Pall elimin5 larvele gi le inlocuiegte cu ou5 cit rnai virstnice, adic5 rnai aproape de aparitia larvelor, ouii pe care le transplanteaz5 pe patul de liiptigor a1 larvei eliminate. Pentru scoaterea ou5lor din celule f5rg a le migca, ci mutindu-le cu propriul lor pat, este nevoie de un mic dispozitiv denumit preducea, V. fig. pag. 52. Acesta are un diametru de 3 mm, cu o margine tgioasg. Mai intii s e scurteaz5 din ingltimea celulelor

ping aproape de baza lor; apoi, umezind preduceaua pentru ca s5 nu se lipeascg de cear5, se apas5 pe fundul celulei cu OU, t5indu-se prin rgsucire o rondelg de cear5 cu oul lipit pe ea. Cu virful unui ac se scot rondelele din preducea gi se agazg pe o coal5 de hirtie. Cind s-a scos un num5r necesar de ou5 cu rondelele respective, crescgtorul se ocup5 de rama port-botci cu larve puse acolo cu 24 de ore inainte. Larvele sint luate din locul lor cu multg atentie pentru ca 15ptigorul pe care stau s5 nu se intind5 in botc5 rnai mult decit locul ocupat pin5 atunci; In acest scop se folosegte o penset5 fins. Cind toate larvele sint eliminate din botci, pe patul de I5ptiqor se agazg in fiecare botcg o rondel5 cu ou, infigind virful acului in marginea rondelei. De Indat5 ce aceast a a luat contact cu 15ptigorul se lipegte pe el si r5mine pe loc. Rondelele, avind un diamstru de 3 mm, aproape cg acoperii l5ptigorul de pe fundul botcii; totugi rnai rgmine o margine ce o inconjoarii. Acesta or este indep5rtat de albine gi in acest caz ele, lingind 15ptigoru1, pot deplasa rondele cu ou care cade (gi de aceea sint oarecare pierderi de botci in aceastg metodg), or, ,,i1 depun in jurul oului, ca in jurul unei insule, gi apoi acoper5 rondelele cu un strat subtire de 15ptigor. Obignuit 15ptigorul vechi r5mine pe loc, iar rondelele se incrusteazg intre stratul cel vechi gi cel nou de 15ptigorU. Iat5 deci cum, prin aceast5 metod5, se imitg natura gi se realizeaz5 cea de a doua conditie natural5, in care albinele pun I5ptigor proaspgt si adecvat in jurul oului pe care ele yi-1 preg5tesc pentru cresterea viitoarei m5tci. Desigur c5 stuparul trebuie s5 lucreze cu o mare precizie de timp in aceastl

MATCA

61

MATCA

metod5, astfel ca transplantarea oului cu rondela lui s5 nu se fac5 cu multe ore inainte de ecloziunea larvei din ou, c5ci atunci gi 15ptigorul pus in jurul oului se tnvechegte. Chiar dac5 doicile nu ar pune acest Itiptigor in jurul oului, cum se fntimpl5 adeseori, ci numai in moment u l cind oul se desface yi larva eclozioneaz5, metoda se aseam5n5 cu felul i n care se nasc m5tcile de roire, cici larva are la dispozitie hrana din- primele minute. Autorul metodei a obtinut rezultate bune, folosind fie o colonie crescgtoare orfanizat5, fie una in care matca este prezent5 in stup, dar retras5 intr-un mic compartiment din el. In acest din urmg caz, ea rgmine rnai departe in micul compartiment, cu trei faguri - ca la metoda Joe Smith - adic5 unul cu hran5 gi alti doi gata cl5diti dar goi, unde-gi continu5 nestingherit5 ouatul. Cel mult, se ridic5 din colonie matca numai pentru cPteva ore, cind se introduc pentru prima dat6 larvele in botci. 0 dat5 ce albinele au inceput s5 hr5neasc5 larvele date, matca se retrocedeaz5 compartimentului ei. Cind se face mutatia oului in locul larvelor, nu mai este nevoie de ridicarea m5tcii, c5ci albinele sint obignuite cu situatia. Rezultatele obtinute de 0 r o s i P a 1 1, folosind metoda cregterii m5tcilor pornind direct din ou, intrec oricare din metodele aplicate gi descrise pin5 aici; mgtcile sint mari, de 30,5 mm, cu abdomen lung, cu multe tuburi ovigene gi mare greutate corporal$ - 224 mg fat5 de 203 mg. E drept c5 metoda cere o preggtire tehnic5 deosebitg, iar procentul de m5tci crescute este rnai mic decit la alte metode. In schimb, rezultatele in productie ale acestor mgtci sint

remarcabile. Tinind seam5 de rezultatele obtinute cu mgtci de cea mai mare valoare crescute din ou5, fn comparatie cu cele crescute din larve, metoda lui 0 r o s i P a 1 1 trebuie extins5, dar simplificatg. Totul ar fi foarte ugor gi simplu, dac5 albinele singure a r fi puse in situatia s5 ia in grijg ougle in pragul ecloziuni larvelor. I n felul acesta larvele vor primi din prima clip5 a vietii lor hrana cea mai potrivit5. Izolarea botcilor in colivii de jxbtsctie. Stuparul cresc5tor de mgtci, va avea totdeauna un disponibil de botci peste nevoile stupinei sale. Botcile lasate pe loc, f5r5 protectie, a r fi atacate de prima matc5 eclozionat5. Cresc5torul le v a introduce, inainte cu 1-2 zile, pe fiecare in cite o colivie de protectie, unde matcile tinere eclozioneaz5 gi glsesc intr-o mic5 scobitur5 de la fundul coliviei citeva pic& turi de miere. Prin plasa de sirm5 a coliviilor, albinele doici le hr5nesc cu substante glandulare. Tinerele m5tci vor fi introduse in nuclee special formate pentru ele. 0 parte din botci ins5 se folosesc direct, introducindu-le in coloniile unde sint m5tci b5trine sau cu defecte. Coliviile de p b t r a r e se agaz5 intr-o ram$- specialii, denurnit5 rama portcolivii, care in lumina ei are douti stelaje basculante, unde ele stau ingirate pe dou5 rinduri. Rama portcolivii se las5 in aceleagi colonii orfanizate In care botcile au fost date imediat dup5 ce au fost cgp5cite gi care le-au pastrat pin5 atunci la o temperatur5 potrivitg, pentru buna lor vietu ire. Coloniile p5str5toare de mgtci in colivii sint permanent alimentate cu hran5 proteic5, pentru ca albinele doici s5 hr5neasc5 bine mgtcile inchise. Oricit de bine ar fi ins5 ingrijite p5strarea

M ATCA

62

MATCA

lor mai mult de 3-4 zile nu este recomandabil5. S-au observat in unele cazuri pierderi de m5tci I5sate nehrgnite de cltre albine, care au gi ele preferinte. De aceea fiecare colivie este bine s5 fie prevGzut5 gi cu hran5 proprie. Cind cresc5torul doreste s5 scoatri o serie de colivii cu m5tci n5scute in ele, retrage incet rama, basculeaz5 unul din stelaje gi astfel se scot ugor coliviile din el. Eliberarea miitcilor din coliviile de pLtrare t i introducerea lor in nuclee trebuie f5cut5 cu anumite precautii. Luarea de contact prea brusc5 a tinerelor m6tci cu masa intreag5 a albinelor din nucleele in care vor fi eliberate, le va nelinigti mult, ele fiind obignuite in colivii doar cu citeva albine inconjur5toare. Se recomand5 ca ele s5 fie scoase din coliviile de p5strare gi introduse mai intii in colivii automate de introducere a mtitcilor, V.n., de unde vor iegi dup5 24-36 de ore. fn acest timp cresc5torul \la folosi hr5nirea abundent5 a nucleului, fapt care determinil buna dispozitie a albinelor. Astfel, prezenta mltcilor eliberate intre albinele nucleelor trece mai putin observat5 in primul moment a1 contactului lor cu masa albinelor din nuclee. Dup; putin timp ele se obignuiesc cu noua situatie gi totul intr5 in normal, cu conditia ca apicultorul s5 nu deschid5 stupii pin5 dupil fecundarea m5tcilor. fn concluzie, mai ales cresc5torulmic, va evita folosirea acestor colivii ZT$strare care-i dau multe griji, gi se va organiza din timp astfel incit botcile s5 poat5 fi altoite direct in coloniile orfanizate or in nuclee sau micronuclee de i mperechere. Folosirea botcilor. Orice crescgtor, concomitent cu inceperea cregterii de rngtci, igi intocmegte un plan privitor

la folosirea botcilor cind acestea vor ajunge in cea de a zecea zi de la transvazarea larvelor, urrnind ca cel mult dup5 dou5 zile s5 eclozioneze tinerele miitci. Acest plan are in vedere: coloniile cu mltci b5trine care trebuie schimbate g i c5rora li se altoiesc botci, dup5 orfanizare, aga cum s-a a r l t a t mai inainte la altoirea botcilor naturale; cele prea dezvoltate ce trebuie roite artificial gi ai ciiror roi primesc botci gata mature; repartizarea botcilor disponibile unor nuclee de imperechere in care miitcile tinere eclozioneazs, ele se imperecheazg gi sint folosite dup5 nevoie in prisaca sau predate beneficiarilor. Dacl cregterea s-a f5cut pentru preschimbarea m5tcilor bgtrine, cu defecte sau care nu corespund pentru o bun5 productie, se altoiesc botcile direct in acegti stupi. Stuparul va orfaniza coloniile cirora urmeaz5 s i le fie schimbate m5tcile cu 1-2 ore inainte de a le altoi botcile. D a c i b p i a t i a se face intr-un go1 de cules, coloniile vor fi hrlnite stirnulent cu cel putin 24 ore Pnainte -de orfanizare, precum gi 4-5 ziledup5 ce m5tcile s-au imperecheat. E t i mai bine cind, o dat5 cu hrinirea, se desc5pScegte gi cite un fagure cu miere din marginea stupului, pentru a da albinelor impresia unei bog5tii de nectar; aceasta le determinii s5 hrineascg mai intens pe tinerele m5tci care intr5 in perioada de c5lduri gi se imperecheazi curfnd. Dac5 colonia orfanizat5 a primit botci, le-a ingrijit, matca noug a eclozionat gi s-a imperecheat, totugi ea a pierdut cel putin 10 zile de la orfanizare, pin5 cind matca tingri fncepe s5 oul. Acest timp pierdut pentru colo, nie poate fi un bine sau un r & ~fiind in leg5tur5 cu desfagurarea culesului in anul respectiv. Dacl operatia a in-

MATCA

63

MATCA

tervenit dupg culesul de salcim gi urmeaz& un a1 doilea cules, de la tei, zrneurl, sau f loarea-soarelui, aceste zece zile, pierdute vor sl5bi mult colonia. f n aoest timp ar f i crescut albine tinere care s5 contribuie la sporul pro.ductiei de la culesul a1 doilea. Dac& anul este ins& slrac gi secetos gi nu urmeazl alt cules dupri salcim, aceste zece zile de r5gaz in activitatea .cuibului sint de mare fols. Generatiile ce s-ar fi nlscut neavind ce culege ar fi consumat din strinsura adunatii ping atunci. De aceea apicultorul va proceda la altoirea botcilor in stup, finind seama de mersul culesului gi desfggurarea lui in timp. Stuparii care fac apicultur5 pastoral$ gi sint siguri de recolta a doua, nu vor folosi acest mijloc de altoire a botcilor. E i vor organiza nuclee or micronuclee de imperechere altoind botci in ele, gi abia cind tinerele m$tci s e vor fmperechea se vor suprima m5tcile bgtrine, introducindu-le pe cele noi in colonii. Formarea nucleelor vremelnice pentm Pmperecherea miltcilor. S-a observat cri albinele au un simt de organizare absolut identic, fie cg locuiesc intr-un stup mare, voluminos, cu zeci de mii de albine, sau in unul cu citeva sute. Au nevoie ins5 de prezenta unei mgtci, sau cel putin a unei botci, gi de hranl. De aceea s-a recurs la formarea de nuclee de diferite mtirimi: nuclee mari cu cite 2-3 rame normale (STAS) ; nuclee mij locii, cu 2-3 rame de magazin; nuclee mici de Pmperechere cu 2-3 rame cit $14, 118 din rama STAS! gi adeseori chiar mai mici. Acegtia d m urmri mai sint denumiti gi micronuclei. E i au doar un mic fagure cit o cutie de chibrituri. Reugita lor consti in faptul cg la organieare, indiferent de mlrime, puterea coloniei sii fie proportional^

cu spatiul pe care-1 au albineb la dispozitie, iar hrana sti le fie asiguratri in continuare. Data cind se organizeaz5 nucleele trebuie s5 se potriveascii cu virsta botcilor din stupul cresc5tor. Ele se scot din stup in cea de a 12-a zi dupri transvazarea larvelor in botci. Deci acele m5tci mai au de stat cel mult 24 de ore in botci, virfurile lor devenind grilbui din cafenii cum erau pin5 atunci. Cind nu se cunoagte precis virsta larvelor la mutatia lor in botci, acestea se scot in cea de a zecea zi de la transvazare. Botcile se altoiesc in fagurii ce ocupi nucleul; dac5 acesta este atit de mic incit nu mai are loc o botcri lmpreunri cu albina inconjurgtoare, acestora li se dau direct m5tci virgine abia iegite din botci, care nu au fost de loc hrrinite cu 15ptigor de c5tre albinele doici ale coloniei crescritoare. N u c l e e l e v r e m e l n i c e mar i de imperechere se formeazg pe 2-3 rame STAS agezate la o margine a stupului, despartite de restul pophlatiei printr-o diafragm5 etangti. este la fel cu aga-zisul nucleu-buzunar, Van., ins5 mult mai mic, avind un urdinig in peretele lateral a1 stupului . cu scinduricl de zbor separatl. Acesta este tipul cel mai mare de nucleu 'in care se pot imperechea intr-un sezon 6-7 m$tci. Albinele nucleului-buzunar igi imprumutg cgldura de la colonia de bazl al5turat5. In felul ace- . sta, ling5 o colonie ce ocup5 un stup orizontal, se pot organiza la ambele ' prirti laterale chiar doul nuclee de cite ~ n a iecare. o ram5 cu cite nO - ,I asemenea aranjament, fakg de nucleulbuzunar, este mult mai economic, crici folosegte putinl albing, ia din stup putin spatiu gi cu el se poate fecunda un insemnat n u m l r de mritci. E l este foarte potrivit pentru stupinile mici.
,

I'

MATCA

64

MATCA

La fundul fiec5rui compartiment se. afl5 o t5ietur5 de 318 cm prev5zut5 cu pinz5 de sirm5, ce servegte ca ventilator. Compartimentele, atit la nucleele mari cft gi la cele mici, sint aco-. perite cu scindurele exact cit dimen-. siunea fiecsruia, avind un orificiu de hrlnit cu c5p5cel pentru alimentarea jgheabului ramei hrinitor. N u c 1 e e 1 e nz i c i pentru imperecherea mgtcii, cunoscute la noi gi sub denumirea de stupugori de imsticl5 perechere, V.n., sint cei in care incap c5ci 2-3 rame mici cit o treime sau un stup se sfert dintr-o ram5 mare. Sint multe modele din acegti stupugori, tncepind Fiecare are cite un urdinig aparte, cu cel cu o ram5 mic5 de tipul Zander agezat in diferite pozitii, unul mai sau Peschetz, sau cel cu trei rame prinse bus, altul mai jos, variat colorate gi in balamale a apicultorului roman cu scfndurele de zbor cu repere sigure, I. F o t a. Descrierea lor amgnuntitii este dat5 pentru ca mitcile s5 nu gregeascg la inapoierea din zborul de fmperechere. la notiunea stupugori de imperechere, Hrana le este asigurat5 pe sus in V.n. Populatia lor, dup5 citi faguri jgheabul hrgnitor, ce face parte din contin va fi de 50, 100 pin5 la 250 g rama cu fagurele cu puiet. Fiecare albins. Alimentarea albinelor este compartiment are la fund un orificiu asigurat5 printr-un depozit de miere longitudinal pentru aerisire la trans- deasupra ramei intr-un hrgnitor, sau port, prev5zut cu pinz5 metalicg gi un- PUS al5turi ca o diafragrni. Hrgnirea oblonag din tab15 pentru inchidere, este o problem5 dificili la aceste nucoblonag ce culiseaz5 intre dou5 galtere. lee mici, care adeseori r5min f5r5 hraTotugi nici aceste nuclee, gen pe- n5, gi albinele ii p5risesc. pinier, formate numai cu 1-2 rame N u c 1 e e p i t i c e, n u c 1 e o 1 i, mari, nu sPnt economice, cici le tre- rn i c r o n u c 1 e e, sau rn i c r o s t ubuie cel putin cite 250 g de albing. p u $ o r i au rame mici cit 116 dinPentru organizarea unei pepiniere cu tr-o ram5 mare gi uneori rnai mici si zece nuclee este nevoie de 2,5 kg al- chiar f5r5 rame, numai cu un mic f5bin%. gurag cit o cutie de chibrituri. fn N u c 1 e e 1 e rn i J 1 0 c i i de im- ele incap 10-30 g albine. Hrana este ~erecherese organizeaz5 fntr-un ma- asigurats in depozitul algturat sau gazin de recolt8, cu cite 2-3 jum5t5ti in tuburi exterioare cu miere, de rame STAS. In felul acesta intr-un La noi, Foliviile de pastrare a magazin de recolt5 cu fund fix pot s5 cilor in afara ghemului model S.C.A.S. incap5 3-4 nuclee mijlocii; ele se despart la fel ca gi cele mari. s i n t popu- pot fi folosite la imperecherea m5tlate cu tot atita albin5 ca gi nucleele cilor. Hrana celor 60-70 albine este de mai sus, c5ci in fond suprafata de asigurats prin tubul exterior cu miere faguri pentru acoperire este aceeagi. ce se umple din cind in cind. Pentru stupinile mari, care au nevoie de mai multe m5tci de schimb, aceste nuclee cu ram6 mare se organizeaz5 intr-un singur stup cu rnai multe nuclee, fiecare nucleu numai de cite o ram5. Ex: intr-un stup orizontal se pot face pin5 la nuclee, sau fntr-un stup nuclee. E l este stup pepinier. prin

MATCA

65

MATCA

P o p u l a r e a r ~ u c l e e l o r ~ n a r ivremelnice cu albina necesar5. Apicultorul care are un plan precis de felul cum decurg cronologic lucrririle de cregtere in raport cu data cind a mutat larvele in botci, mut5 din cuib in compartimentul cu miere un fagure plin cu puiet gi cu albina acoperitoare, puiet care abia atunci incepuse sii fie c5p5cit de albine. Pe speteaza superioarii se inseamns data. In cea de a doua zi, cind rnai sint 3 zile pin5 eclozioneaz5 puietul din celule, se formeaz5 cu el un nucleu de imperecchere. Xucleul cuprinde fagurele cu puiet qi albina acoperitoare, plus doi faguri cu hran6, din care unul s5 aib5 jgheab de hr5nire in speteaza superioar5 in care la inceput se toarn5 putin5 ap5. Peste acegti faguri se mdtur5 albina acoperitoare de pe alti doi faguri cu puiet necZip5cit, scoqi provizoriu dintr-o colonie din prisacii. Este bine s5 se pun5 al5turi qi o ram5 cu fagure artificial. Se recomandii s5 se organizeze simultan dou5 nuclee in acelagi corp de stup, cu directia de zbor inversg. fn ambele nuclee, dupd o or5 de la formarea lor, se altoieate cite o botc5. Stupul de imperechere avind ambele urdiniqe inchise, dar cu ventilatie deschis5 sus, este dus la ad5post pi intuneric, unde este tinut trei zile in care timp, tot puietul a eclozionat din celule. Acum stupul cu nuclee este scos in prisacii si pus la loc definitiv. fntr-un astfel de stup cu dou5 nuclee, cu albin5 tin5r5, pot s5 se Pmperecheze la rind 3-4 serii de m5tci. Dup5 aceasta se schimb5 albina gi operatia poate cont,inua cu alt5 serie de trei m5tci. Hrdnirea albinelor din aceste nuclee vremelnice se face seara cu doze mici de hran5 stimulentS, chiar dac5 in cimp albinele gssesc ce s5 culeag5.

Al5tcile impereclleate, dupA ce au depus numai citeva 0115, sf2 ridic5 si se folosesc in stupin5 sau sc expediazs la beneficiari. S-a rpnunlat ca in aceste i nuclee, oricit ar E elc dc populate qi deci cu alit mai pubin in stupusorii de imperechere, m5tcile s5 rrimins mai departe citva limp, pentru controlul oualului lor. Ridicindu-le ins5 din nuclee imediat dup6 dovada depunerii primelor ou8, mritcile tinere pot s5 rnai agtepte in colivii, c&ci organul reproducjtor abia se organizeazii. Ele nu vor suferi 17reodiminuare a viitoarei lor capacit5fi de ouat, chiar dac6 stau qi aqteapt5 mai mult timp pin5 sint folosite in stupin5 sau la beneficiari. fn felul acesta se face; loc la alt rind de m5tci la imperechere. Popularea nucleelor vremelnice , mijlocii cu ram5 de magazin de recoltg, se face la fel; fiecare nucleu art? 2-3 rame de magazin din care u n a are jgheab de hr5nit. fn acest n i ~ c l ~ u este suficient s5 se mgture albina tindr5 de pe un fagure intreg qi numai de pe o fat5 a celui de a1 doilea. Botca s s altoiegte la mijlocul unuia din faguri . E a este protejatd de colivia de protectie spiral5 sau de carton, V.n. avind virful ieqit in afard cu 0,5-1 cm. Popularea stupu~orilor de i r n p e r ~ - - ~ chere. Se alege unul din cei mai puternici stupi din prisac6, se cautd matca coloniei, care se ridic5 cu rama pe care se afl5, impreun5 cu albina acoperitoare. Fagurele cu matca se punc intr-un stup gol, cu totul asemiin5tor cu stupul de bazii din care a fost scoas5. In stupul nou format cu matca mutat5 in el, se adaugii un fagure cu miere ai p5stur5, altul cu puiet c5pgcit, trei faguri gata cl5diti qi doi faguri artificiali.

our

u!p

eleod a:, plnplg:, gdle n:, ?pel UI pqnzp:, -a.xadnrl ap ~ol!aoBndnqs eanqndod wu!qlle pzeaz!~aalnd 'gueos~ad enop "1 ezeapa:,oad as 'a!le~ado pqseaole le o 'quaq!uxoouo=) .gs!qosap :pel 0 - ~ q BI ap aJo ap t , g~ n a .!nlnqa!nd leule~q d -ui a~eoq!.rado:,le eu!qle gqeoq au!q nquad gde gonpe gs au!o a n nu !B e!~ad as soos a ~ n 8 e aJeoa!j ad ap !B JOI alaieoqg8aIn:, eqeoq qnp.ra!d e !:,go j -!~o&ndnqs ea~elndod nquad eu!qle lez!uanj e n ale:, ~ndngs apqosap as '?dl? al!z 2-J BP "A as ! !nT .a~aqbleou -npaJ ap ~ o q z ~ s e !gs g.raw:,nde nu u; '!a!qg8a~d aqsaoe aqeu!maq gqep 0 ' p u e ~ y aund as nu Fqepnre:,oap 'sns an:, 'a~auyqauyqle !amnu u;rup~ lad un 'qeseldap UBJ am8133 ap -eul !em p u ; ~ n:, s e ~ q ap InJoq!ugq u i 7e!o!j!qm ~qsnilu; a!B;j o sns gq!d!l aqsa !nln~o4nd -JO 1ndnqs ug 'eqsaoe lnIaj UI 'amnu -n?s e go!m eruw u~ 'gsem ad ap JoAnd -!quo:, ui pupon1 ,101 eoqem !6 ~ 1 3 ~ -nqs aaeoa!j ap !.rnqgIe aund as ~nnrea8 as apun dnqs 1nou u~ qoanp EJ~U! JOA f !Ie.'aqel !!ja~ad gzeaurJoj a:, !~nmea8 'gu!dn?s u!p 301 1n!q3an osoun:, a3 pnop ala:, u!p [nun pul$oos ' n ~ o nap au!qle aqsaoe 'a~a!odeu; e? .aJle?ua;rJ ~ gslem o ad lequoz!ao gzeah as !a :~ajqse -0 gnou o ~ o e !em !4-gs g ~ g j j 'sa[n:, pzealndod as 'a~aq2a~adwa 1n~oSnd e l e o e ~ d JOA !Q gqnogj eaJeqm!q:,s ap -n$S u . 'zjay3sa6 nles a p u a z lapour !a:, ap enreas e p JOA @-nu ' ~ o q zap e!$oa~ ~ % u p urn:, '~D!UI g m gJn8u!s o a?!:, -!p !beaaole pu!ne 'qeqnm u e j ~ o!,nlnd ~ n:, !emnu '!o!ur !em !A !!~oAndn?s -n?s . ale amoqynqz alau!qIy -g.ryul% y o q u ~ ~a!j gs a!nqaJq nu ~ o k n d gu!qle ag Joz!umj ~ndnqs !j e n 1 3 q -nqs u~ -aureoj ap a d e o ~ d e' a ~ o .qenraoj nou !nlndnqs [nqda~pU q:,exa ! leaalp gdnp !jsnoeaa 311;s !3 .JeqJas J F '~~ d e u ;!em puln un n:, aqljm!sau u; U!UI~J !!.roqu;.rq p u p ad '~o!~aq ad 18 ~ o 6 na 8 e ~ q as J O ~ J ~ ~ InqsaJ R J , -u! u apunqsd !$ aIaJqgz u!ad a9aJ.l n:, !B au!qle n:, u g d ~ e p g 'goqxm ap lea 'a!qe~8 qns ap InJe?Jas ug pnqnos u e j ~ oy o a n lndnqs ' ~ o q e my p j sem as eu!q~e tpunj ~1 uueurauueH a!? -?J q u ~ a q n d!nlndnls Inool ad bzea4 - e ~ % aJe 'olop* o dq 1n.rohndnqs ! -E' as ?ez!ue8~0 1ajqs-e nou ~ n d n ?,~ .aqS.a! ap In!o!j!Jo le1 J ~ Y B Z ep 1eq~a4 u!$nd nes ~e!o!j!q~e am8 -ej ap g$!oj o pu!ae '!!ngo:, u; a s q o - u ~nep as a13 eaqepunoajau go!pe 'au!8qn !:,qgnr ~e!q:, e p qod as !I !JOB -ndnqs Joqsaav mpunj e~ ap Jae ap InJ -oqel!quaa sqosap pu;sg~ 'o!~aunqui !6 aJeoogJ e l !oaq uj onp as !B ~ q e p u ~ ap pyqou; as !3 -?ennqFle JoBndnqs q1e ul asndo e j e j ad ap eao as! '?a!nd no a~nsej !nun e j e j ad ap y ~ ~ u 1 q eu!qle gJnqgm as 'rnln~oBndnqse j e j e ~ d n sqg:, pqeqsn8u; sol ~ e p 'sns 11e $-1 a!ul;d . 0-qu!~d :lajqse gzealndod as ' p ~ n q E9?Oq q!0$18 I?-S ~4 aJeO$!UBJq UJ gumq snd e-s a:, ~ d n pa!nr aurw '! 7-c a?!:, n:, anpunoaj ap !!,xobndnqs% .uejJo lndnqs FJFugq yu!qle gqseaoe n:, aJaq:,

MATCA.

67

MATCA

fi ugor siropat5. Fagurii goliti de albinele acoperitoare se impart imediat la stupii vecini, insemnindu-i pe speteaza de sus. fn ladti s-a adunat acum toatti albina tin5rti care este aproape imobilizat5 acolo, fiind udat5 cu sirop. Atunci, cu un polonic de sups, se ia atita albin5 n5cltiitti din ladti cft incape in polonic, deci cam 3-4 dl de albin5, gi se toarn5 in primul stupugor din cei ingirati pe masti; imediat se introduce la locul s5u, geamul scos provizoriu. Stupugorul populat se agaz5 apoi in pozitie vertical5 pe masa de lucru, inchizfndu-i urdinigul. Se las5 in schimb deschis5 ventilatia de jos pi cea lateral& Dac5 cresc5torul are in ace1 moment la fndemin5 o matc5 virgin5 de curind eclozionat5 in colivia de phtrare, o agaz5 in stupu!or sub hr5nitor chiar inainte de a vgrsa fn el polonicul cu albin5 n5clgit5. Colivia este fngust5, are pinzg metalic5 pe margini, pe unde albinele pot lua contact imediat gi indirect cu matca; la cele douti capete ale ei sint dou5 orificii pline cu gerbet de zahgr, pe care albinele il vor consuma gi elibera matca in stupufjor. Dac5 cresc5torul nu are matc5 virgin5 ci botc5 matur5, el o fixeazg sus sub rama cu ffgia de fagure artificial, inainte ca stupugorul 65 fie populat. fn felul acesta se populeaz5 toti stupugorii agezati pe masa de lucru. In hrtinitorul de sus a1 fiec5rui stupugor se v a pune miere cristalizatti cu p5stur5 - cam dou5 linguri de aproximativ 100 g. Stupugorii se asociaz5 perechi, cite doi, ocupfnd ambii o 15dif.5 special5 de protectie, unde fiecare din ei au urdinig agezat aparte, in pozitie invers5. Lgditele cu stupugori de fmperechere se duc intr-o camerg intune-

coas5 gi cald5, pentru trei zile; acolo li se deschid urdinigele, dar se infund5 deschiderea cu m u ~ c h ide ptidure bine udat. Albinele stind gr5m5dite pe fundul stupu$orului, 18sate acum linigtite, incep eti se ling5 tji s5 se usuce. Ele descoper5 matca in colivie, ceea ce le d6 o siguran$3 gi mai deplinti. Unele se apucti de lucru la ftigurag, altele se urc5 in camera hr6nitorului. Nimic nu esle nefiresc gi ele se adapteaz; repede situatiei. Dac5 ar fi fost lgsate la luminil, afar5, ele s-ar fi nelinigtit mult, ceea ce s-ar f i rgsfrint defavorabil asupra tinerelor m5tci. Dup5 trecerea celor trei zile, mugchiul de copac de la urdiniq ce fusese bine udat cu ap5 s-a uscat. Albinelor le vine ugor acum s5-1 road5. Ele ies la urdinig, dar fiind inc5 fntuneric in camer5, stau linigtite ~i consrm5 din hrana dat5. Urdinigul stupu~orilor poate fi fnchis gi cu o buc5tic5 de plas5 de sirm5, prin care se face ventilatie fn mod normal. Pn timpul celor trei zile de recluziune, albinele au ros gi gerbetul de zahtir ce inchidea matca tin5r5 in colivie, eliberfnd-o. Dac5 albinelor li s-a dat o botci, matca nou5 s-a n5scut in mijlocul lor. Apoi stupuijorii se scot afarti, ceva mai departe, E prisacti, aqezati n fiecare pe cite un suport inalt. Urdinigele mascate cu cele citeva fire de mugchi uscat se elibereazti, iar albinele ies E zbor de recunoagtere. n Mgtcile, fie c5 au eclozionat din botci P stupugori, fie c5 au fost eliberate n de albine din colivii, igi fac zborul de recunoagtere gi apoi zborul de Emperechere. Scoaterea afar5 gi dest hiderea stupugorilor de fmperethere se fac seara, dup5 orele 17. Popularea micronucleelor. Aceste mici cutiufe se populeazti la fel ca gi stu-

MATCA

68

MATCA

Yagazin special cu multe micronuclee colective

puqorii cu albine tinere periate de pe faguri cu puiet necgpgcit, rsmase in 1ada de colectare; ele sint lasate acolo 1-2 ore ca sg plece toate albinele zburgtoare; atunci sfnt putin udate gi distribuite. fn fiecare colivie de tipul celor folosite de S.C.A.S. se vars5 cite 2-3 linguri de supii, pline cu albine. f n astfel de micronuclee se dti albinelor or o botc5 maturg, or o matcii virgins. Dacti se d 5 botcg, ea se fixeazti inainte de popularea micronucleului cu ajutorul unei agrafe fnfipt5 in marginea fgguragului din colivie. Cind se d 5 mat& virginti, ea este prins3 mai intii in tubuletul de sticlii, se trage putin oblonagul coliviei in jos acoperind golul cu degetul gros de la mina stings, in care se tine colivia. Apoi capgtul tubuletului cu matca se introduce in deschidere, suflind prin capztul opus, iar matca igi dti drumul ugor fntre albinele inchise. Atunci oblonagul coliviei se lasii in jos, iar matca rgmine

inchis5 acolo cu albinele care fuseserg tinute orfane cam 15-20 minut e inainte de introducerea mltcii. Coliviile se asazg in dulgpioare la intuneric gi rhoare, stind astfel timp de trei zile, in care albinele sint hrg-

Compartimentarea nucleelor E magazinul n special

MATCA

69

MATCA

nite cu miere cu proteine. Cresc5torul T r i a s c o care folosegte multe micronuclee pentru imperecherea m5tcilor, le las5 inchise 8 zile; atunci le agaz5 fntr-un magazin de recolt5 pus peste o colonie puternicz, fiind separate de aceasta printr-un separator de pinz5 metalic5. Ele primesc c51dur5 de jos, las5 m5tcile s5 ias5 in zbor de imperechere cind implinesc 10-12 zile de la eclozionarea lor, dar numai intre orele 14-17 gi in zi cu soare gi f5r5 vint. S.C.A.S. pune cite dou5 colivii din acestea Pntr-o l5dit5 potrivit5 ca m5sur5, cu urdinige inversate, 15dit5 pe care o fixeaz5 pe un suport de 1,50 m b5tut in pgmint. Pentru ca furnicile s5 nu se urce la stupugori, jum5tatea de jos a t5rugului se unge cu p3cur5. Deasupra, pentru a nu-i bate soarele, se fixeazil o foaie de carton gudronat . Cind toate aceste preg5tiri sint gata, se deschide mica portit3, albinele ies in zbor de recunoagtere, apoi mgtcile se fmperecheazg. Ele nu vor fi lisate mult timp fn micronuclee d u p i imperechere, ci vor fi folosite P prisac5 or expediate ben neficiarilor. h ~ e r e c h e r e a mfitcilor din nuclee vremelnice, stupugori de imperechere san micro-stupugori. Pentru a determina iegirea concomitent5 a m5tcilor cit gi a trintorilor de soi bun, crescuti special in 1-2 stupi din prisac% se vor hr5ni din belgug albinele din nuclee gi stupugori cu putin inainte de deschiderea urdinigelor. Totodati se town5 sirop gi in jgheabul rarnei hrtinitor din stupii unde sfnt prgsiti trintorii de soi bun. Siropul dat trebuie s5 fie cald, la temperatura laptelui muls de curPnd. Obignuit, albinele cind primesc o asttel de stimulare ies afar5 In numtir

mare, ca s5 vad5 de unde vine aceastg neagteptat5 hran5; o data cu ele ies gi mgtcile nefecundate gi trintorii fecundatori din stupii hr5niti. Ziua trebuie s5 fie cald5, 20-25"C, luminoas5, f5r5 vint, conditii indispensabile ca m5tcile tinere gi trintorii s5 ias5 in zbor. Zborul de imperechere trebuie controlat de crescgtor, care n va fi in aceste zile in permanent5 P cresc5torie, ca s5 noteze pe cei din care m5tcile au iegit la imperecheat, pentru a nu le 15sa prea mult nefolosite. M5tcile imperecheate, retrase din stupugori, inlocuiesc pe cele b5trine, or cu ele se fac roi stoloni sau pachete cu roi de expediat etc. h a inte ins5 cu 2-3 zile de a le retrage din stupugori, se introduce cite o nou5 mat& cu colivie pus5 In partea de sus a stupugorilor de imperechere, matcg virgina scoas5 din coliviile de p5strare. Colivia introdus5 are cele d o u i orificii pline cu gerbet, iar peste aceasta se pun dou5 pl5cute metalice. fn timpul celor 2-3 zile cit ele stau impreun5 cu matca anterioars - (jos, cea imperecheatg, iar sus la etaj cea neimperecheatg) - aceasta din urms imprumut5 mirosul micii colonii. Dup i ce, primele m5tci imperecheate au fost retrase din stupugori, apicultorul scoate pl5cutele de la orificiile cu gerbet, iar albinele igi indreapt3 atentia spre m5tcile de la etaj inchise in colivie, fncepind s5 road3 gerbetul de zahir. Curind gi aceste miitci vor iegi la zbor qi se vor imperechea. Rezultate la fel de bune se obtin dac5, o dat5 cu ridicarea mstcilor Imperecheate, se pune in stupugori cite o botc5 matur5 protejatg lateral, iar albinele sint hr5nite abundent. Ele, fiind acum orfane, se ocupti atent de botci din care vor .iegi aurind m i t c i tinere. Uneori este nevoie a&

MATCA

70

MATCA

se tin5 stupugorii orfanizati trei zile gi apoi li se dau botci. fn felul acesta, trei serii de m5tci pot fi repede imperecheate, avind aceleagi albine in stupugori, dup5 care ele Pmb5trinind7 trebuie schimbate sau numai se adaug5 altele tinere. La 2-3 zile, seara tirziu, stupuqorii vor fi alimentati cu putin5 hran5 stimulent5; cea rnai bun5 este mierea cristalizat5 cu polen. Hranirea nucleelor se face la 2-3 zile; ea dispune albinele, le d5 impresia unui cules, ele degaj5 o cildur5 potrivit5 pentru botc5 sau matca tfn5r5 iegits din botc5 gi o stimuleaz5 pe aceasta s5 intre mai curind in cglduri, gritbindu-i zborul de imperechere. Altfel m5tcile stau nefecundate cite 15 zile gi numai cind a ap5rut un cules activ, or stuparul a mtervenit cu o hr5nire constantti, abia atunci ele s-au imperecheat. Mgtcile care Pntirzie la imperecheat vor fi de o valoare indoielnic5. Verificarea miitcilor. f ntr-o cresc5torie de m5tci bine dirijat5, conteaz5 in primul rind calitiitile lor; verificarea se face asupra infitigsrii gi deci a exteriorului lor. Apoi, asupra felului cum ele se comport5 ca m5tci In cuib. 0 matc5 bun5 trebuie s5 aib5 o conformatie normal&, f5r5 nici o lips5 organic5 aparent5 gi cu abdomen lung ce constituie un indiciu a1 prolificitgtii. M5tcile prea mici trebuie de la Pnceput rebutate, deci eliminate yi distruse. A1 doilea control se face urmgrind ouatul ei. Desigur c5 ar fi foarte greu ca un num5r mare de m5tci tinere s5 fie tinute separat fiecare in cite un nucleu cel putin 2-3 s&pt5mfni, c5ci aceasta comport5 mari cheltuieli. Sint suficiente citeva zile pin5 cfnd a apsrut primul puiet pe o ram5 de

nucleu. Dac5 acest puiet nu este de trintor, deci matca este bine fecundata gi nu are nici un defect organic intern, iar mica elips5 a ouatului este compact5, matca trebuie s5 fie considerat5 bung, urm&rindu-i comportarea in colonia nou5 in care se introduce. Lucririle de control se succed in urm5toarea ordine: a. La 2-3 zile dup5 eclozionarea mgtcilor fac un mic zbor de recunoaqtere ; dup5 alte 3-4 zile vor iegi in zbor de imperechere. Apicultorul va insemna data acestui zbor, dup5 care 1e lass linigtite inc5 5-6 zile, cind face controlul ouatului. Operatia se fndeplinegte cu atentie, pentru a vedea d a d in fundul celulelor matca a depus ou5; in caz negativ, se repune totul In aceeagi ordine qi se stimuleazii mereu mica colonie. b. Dac5 la control se v5d ou5, nu se agteapt5 pin5 larvele sint c5p5cite; atunci matca este imediat ridicat& gi folosit5, iar alt5 serie intr5 la rind in nucleele de imperechere. In cazul cind s-a completat numarul m5tcilor de schimb in stupin5, s-au filcut roi stoloni gi totugi au rnai r5mas m5tci tinere disponibile, ele vor fi p5strate de preferint5 P nucleele rnai n mari, rnai ales dac5 acolo s-au imperecheat, dindu-le putinta s5 se dezvolte normal. c. Dac5 se las5 in stupugori, la urdinig se v a pune o mic5 gratie Hannemann, prin care albinele pot circula, dar matca nu poate iegi. d. Dac5 nu se ia o asemenea mgsuri3, matca plea& cu mica colonie atunci cind ea nu rnai are loc pentru depunerea ou5lor. fn nucleele mijlocage g i in cele mari, nu este nevoie s& se i a aceast5 m5sur5, c5ci acolo mitcile pot r5mine rnai mult timp, avind loc s5 depun5 oug.

MATCA

71

MATCA

Marcarea m8tcilor. Momentul cind


se face marcarea mltcilor este con-

troversat. Unii sustin c5 ele trebuie marcate in momentul cind sint inc5 nefmperecheate, iar altii sustin c5 marcarea se face dup5 acest act. Argumente se ggsesc suficiente pentru a sustine fie o pgrere, fie pe cealaltg. Amintim faptul cg, in cazul in care nucleelor gi stupugorilor li se dau mgtci virgine, ele nu trebuie marcate decft dupg imperechere, deci inainte de a fi date coloniilor orfane, dar cel putin cu citeva ore inainte de introducerea lor. Mirosul p5trunzgtor a1 lacului proaspst cu care se face maroarea indispune albinele din coloniile orfane, pe cind albinele din stupugori nu se sesizeazg. Marcarea m3tcii se poate face dimct pe fagurele unde se ggsegte, fixfnd-o cu un dispozitiv cu elastic. E a ins5 poate fi atacatg de albine, c5ci atunci clnd este eliberat5 de apiisarea elasticului, incepe s s se agite pe fagure ceea ce iritg albinele, o iau drept strSin5 gi pot s5 o ucidg. Marcarea mgtcilor se face astfel: dup5 ce matca a fost prinsg in tubul de sticl5 ea este eliberatg in camerZi pe o pernit5 din burete de cauciuc intins pe masg. Acolo se fixeaz5 cu doug degete de la mlna stlng5, ln timp ce cu mina dreapt5 se aplic5 o picgturg de gerlac pe torace; imediat se ia o rondel5 de opalit colorat5 gi se agazg peste pic5tura de adeziv suflind cfteva secunde, pentru ca acesta s5 se intgreascg. Apoi se pune in fata m5tcii o colivie deschisg gi ridicind degetele de pe corpul ei, matca intr5 in colivie. fn loc de capac, la colivie se aplic5 o mica foaie de fagure artificial c5ruia i s-au fgcut cu un cui 3-4 orificii. Se introduce colivia intre fagurii stupului care se inchide. Albinele IZirgesc orificiile 5;i elibereazg matca

cel mult dup5 o or8. fn acest timp gerlacul este deplin uscat, iar matca nu are nici un miros strgin, iar albinele se comport5 cu ea normal. Un lac adeziv bun este cel facut cu acetong, in felul urmgtor: In 20 g acetong se pun 2 g celuloid de film, t5iat marunt. Sticla se fnchide gi timp de 24 de ore se agitg de citeva ori. Acetona dizolvg celuloidul, iar in solutie se adaug5 puling aniling de culoarea doritg. Solutia de gerlac se face dizolvlnd cristalele in 114 din capacitatea unei mici sticle care se completeaz5 cu alcool de 46". Foloasele marcajului sint multiple: - Virsta fiec5rei m5tci va putea fi uaor cunoscuts dup5 culoarea ce' o poart5, culoare, care se schimb5 in fiecare an. - Matca se distinge ugor gi repede din masa albinelor la control, deci se obtine o economie de timp gi evitarea furtigagului or ricirea puietului. - Cind marcajul se face cu rondele de opalit, cu numere imprimate, se va gti precis din ce linie de selectie provine fiecare matc5 din stupinti. Roilor agezati in grgdinile vecine li se v a putea ugor determina provenien$a lnl5turind contestatiile celor ce i-au prins. fnlocuirea mstcilor. Se face sau de c5tre albine, sau prin interventia stuparului. fn primul caz, albinele, pentru a-gi cregte o matc5 nou5 fgi cltidesc botci denumite ,,de salvare". Alteori albinele cl5desc botci, chiar dac5 au matcs in stup care depune ou5, dar ea nu le satisface in anumite privinte. Aceast5 schimbare de matc5 este denumitl ,,inlocuire linigtit5". fnlocuirea linytitii a m5tcilor are loc fn mod obignuit in timpul culesului principal; totugi mai sint cazuri

:!!$enq!s aIaaeoqyuran u aI!oqym saoqep ae-s aa!noolug gqsaaoe p:, nepu g am8u!s posa!n:,o[ug !4-ys eaqeq![!q!s -yq !aoq[noyde. ! $ [ n ~ yundap ys -od ao[au!q[e!usaIug en Inaoqlno!dv qnda~uje sa a3 ydnp 'pujma yase!n3 .a?euo!$ - 0 1 ~ 3 o ys ~e!$!u! o-qeqdaom ne am:, -oalas ala:, qgoap ysnpaa reur aaeopn !a!uo103 a[au!q[e yuymaaqap eqsea:,v o a p 7113s yumoq u yq!q4!ug a p : , ad .!n[nmnJp [ndmlq uj aqnom nes au!$ g aq!noo[ug a[!3qym u!$nd [a:, y:, 'yppd -nd aaeoq!$osug n:, qaodsueaq a p e!aqoo ap 'a96 as qaa:, pom u~ .yaao!radns ui aqhasos aoqem 'pqemnyonqz eard $St313 a p !~oqujaq ,101 e aaayoaaadmi araoqyp o ydnp 'pug:, !ounqe f 4 301 n:, a p eao !4 933 a!$oa[as a p a~aura~qoad am Iraqym e yq!qb!u!~, eaa!nooIul edeoade a p Dsaayman as am:, u a!aoqF:, g -ao!j![oad -Sam 0-qu!p a)!uanoad ao[a:,aneo!aaju! !$ aseomnnj a[!oqyur ae! 'an!q3npoad 3118s rbnqo~ .aseoaoIen !oqyur pujurl euneapqoq qujs yq!qiS!u![ a1133 ad eoqe'm -qo 'aseomnaj !em qugs al~oqoq n3 osaynooIug !O-aale:,.al!ruoIo3 a p Imp 133 -no q n m !em qgqe n3 'yu!oaes yqsea:,~ -eqs u!p ae!q3 pujdaoug aq~uyayquje Jo[au!q[eeI!a8 u yse1 !b !4omonq qubs yq!q4!u!l saa!noo[ug nguad aaaqhaao 3 g ro1!3qyur e awqrngos a p o!q~ead301 u aqen1 a[aaaeT *eaoqsaoe a ~ ~ u ~ 8 n m -j!ur un eqseaae u pujzpn !aoq~noyde aadsui nes !an8ej ad !aem !3q0q osapy[o g ! l ~ -:no u!p qoanp yq!qiS!uq eaaeq a[au!qIe ya JeAaasqo e-s !3y3 '!a eaaeq n ~ -uqqos naquad !oqoq eaa)!:, q!py[3 ne-!b -ur!yos eqdaooe J R e3qt.w rbysug a:, apaa:, a!$en$!s awqe u atauyqle !~lueqsqns as 'aq~q4ruqao[!qn:,o~uiInzeo U I g a p yo!ur a!$aa:,as o snpoad e y$upas .aa!oa a p !oqyur qugs nu y3 an8!s n!o!p - U O ~u 18 !!oqyur eaqeq!a!q:,e l e q ! ~ e ~ -u! un aqsa snpaa ,101 InayuInN .ayad g ! leqsaov ':,!lseIa nes aarlqns ymajs a p -oadm! e3qem Iajqss yose!noolug ys so .I!J n:, 'qyn:, u ae!y:, ' g y m aiaun '!3?0q 2-j le In'$lPy13"1 y:,seauaod F S un g [orlad a p qeBa[ ne 1 1 a d s o J Q aIaurqIe yuymaaqap alemaoue !ayqs !a% 4 e -3 -3 J a 1 q n a ~nnoqyqao -sa:,e a[a$u!:,asuo~ .awpunoaj naquad -aa3 'poqem a p !a$mqsqns eaaaonpaJ !$deu! aoej I-!4 !~z!ozo~eur.xads yoeqe nes esdy :pm8!s aaeqeqsuo:, o yzeq el a n : , Insna!a aqbeoun:, as nu psu; mnoe ne sns !em aleqyae atazne:, aqeoL yugd .aqepun3ajau yno aqnm !em 90% .u - A ' ~ D ? ~ D ~ D aundap e3qem 'yzeanqua:,:,e as e[eoq a3 ~ u D 7ujs y:, aorz as ! ! U O I O ~ aadsaa yansym ad .maoj!unau aqsa Inqa!nd aqsam 'pqepoaah yase!oa ys a[a 83 yayj 'yq!l pap !4 aqepunsajau 16 aqepun3aj yno -6!u![ aa!nDo[ug yqsea:,e urad aI!oqyux qrn:, u qual!moouoo !ounqe aundap g yqm!qos !4g rua 1-2 e[ 'o!po!aad 1 3 -(2kg ' M ) sn+n un a p yqezneo 3 porn u 'am:, !!uo~oo g qugs q!4a~jsU I !ayaaua8ap raun e$u!~asuo:, aqeod !j " a a n : , '~o!qeuraads ao~~z~ozoqemaads u!p saJ!n:,o[u; euneapqoquy aonp a3 eaa:, ra!$aau! nes auaraeno !un!$oaje !aun el '0-qe[!qnur !Q o-leqsa~ourna y3 m8!s aq4aaoqep as r!Dqyur e y~!qSryu!~ eaayn:, -ep 'aneaaq![a 'a[auyqlv.a!uoIo:, snou - 0 1 ~ 6 !maq[v -!z!ozoqemaads a p !$yq!q el 1x3 !!:,qyur eaaaonpoaqul e[ [naoq[na!d -ue3 aqua!:,!jns n:, aqepunoaj qsoj ne nu -s $en[ e-a1 a n : , ad !ansym ao[aq!4aa8 'aulaqyq qugs nu !4ap 'aae:, a[!:,qpu~ n3 aq4aro1ep as tqseaoe pujm:, ! e y~ ! !aoasap y[durj~ugas e?s-ea:,v eyqezynda e -arnaqu;au a!$!zodns o !j e q!panop e-s sale !em nes 1oajap n3 'yujaqpqeaad a?sa a:, saa:, 'azne:, urp eun r j ae !a !n[n1 ea?euI pup Iajqse yzeapaaoad a 1 3 -en0 e y?!Bun[a~d eaaadnaaqui 'aaem -!n[ndur!q punj !a!aoqylp eqeanp yo '~nlnqdej Intsaa uj !4 gqur!y:,s o aIaurqie pug:,

MATCA

73

MATCA

- Cind matca este v i d i t necores- nie, f i r s orfanizarea miitcii necorespunzitoare, iar stuparul nu are ime- punzztoare. diat la dispozitie mitci selectionate f n prima siluafie, colonia orfanigi gata imperecheate. z a t i e l i s a t i sl-gi faci botci pe care - Cind elipsele cu puiet din cuib nu le cipicegte; deci au trecut de la orsltnt compacte gi au goluri multe, ceea ce fanizare cel putin Vase zile, d u p i care indici un defect organic a1 mitcii gi In cuib albinele nu mai gisesc alte reprezinti o pierdere gi o intirziere larve proprii pentru cregterea de mitci. fn dezvoltarea gi cregterea coloniei. Aceste botci cipiicite sfnt stricate in - Cind matca este infirmi din intregime ridicind gi liptigorul din vreo cauzi oarecare gi aceasti muti- fundul lor, dar in schimb se altoiegte lare incetinegte extinderea puietului. o botcil selectionati, aga cum s-a ariPentru a forta o colonie si-gi inlo- t a t mai inainte, botci din care urcuiascii singuri matca b i t r i n i sau ne- meazi sii eclozioneze o matcl tPniri corespunz$itoare, apicultorul mutilea- in cel mult douii zile de la altoire. z$i mitcile in diferite feluri: unora E bine ca botca s3 se dea sub un manle scurteazi cu un foarfece fin o aripi yon de protectie sau colivie spicali, sau unul din picioare, integral sau fiind numai cu virful afari. Operatia partial. Cercetitorul Orosi Pall a reugegte daci ea se face d u p i terminascurtat partial la 16 mitci picioarele rea culesului principal, sau cind adin dreapta la cel anterior a ampu- cesta este spre sfirgit. t a t ultimele patru articulatii; la cel Orfanizarea Inaintea culesului prinmijlociu, tibia gi tarsul; la cel pos- cipal scade obignuit mult productia terior, femurul, tibia gi tarsul; rezul- de miere gi opregte aproape integral tatul a fost c i douil au pierit, zece au cliditul fagurilor. Numai cfnd inafost schimbate, iar patru colonii gi intea culesului principal cintarul de le-au pistrat aga mutilate. Deci ope- control inregistreaza un spor de cel ratiunea are un procent multumitor de putin 1 kg zilnic, se poate face orreugiti. fn a1 doilea caz, cind mitcile fanizarea, astfel incft ping la aparise inlocuiesc de citre stupar, el tre- t i a culesului principal colonia orfabuie s5 gtie ss-gi asigure reugita ope- nizati s i aibii deja matci fecundati. ratiei, folosind diferite metode de fn cea de a doua situafie, cind se dB botc5 matur5 coloniei fiirti cilutarea introducere. Introdneerea miltcilor noi. Opera- qi scoaterea miltcii bitrine, operatia fia se poate face dind coloniei or o reugegte foarte bine dacd se face in botcii selectionat5 c i p i c i t i , din care plin cules. Botca data se pune aus, urmeazi s i eclozioneze foarte curtnd in corpul a1 doilea a1 stupului vertical, o matci, or o matci virgin5 (metodi aga cum s-a a r i t a t la altoire. Matca care d i rezultate de multe ori negative) tinirii, dupil fecundare, va ucide pe sau, gi mai bine, oferind albinelor or- cea biltrini. Roitul este atunci afanizate o matci gata fecundatil, me- proape exclus, c5ci instinctul de acutodg care este cea mai recomandabili. mulare depigegte pe cel de reproducere, 1. I n t r o d u c e r e a s u b iar d u p i cules, o colonie care are matf o r m 2 d e b o t c d c d p d c i t c i c i ttnirB abia eclozionati nu roiegte ae face or orfanizind colonia fn prea- aproape niciodats. labil dfnd apoi albinelor o botci seRezultate bune obtin unii stupari lectionatli, or punind botca in colo- cu stupi verticali, aplicind urmiltoa-

MATCA

74

MATCA

rea metod5: din corpul de cuib se scot doi faguri cu puiet necipgcit cu albina acoperitoare, faguri ce-i ridic5 in corpul al doilea separat de cel de jos printr-o gratie Hannemann. Acolo, sus, el altoiegte o botc5 mat u r l . Albinele o accept5 fntotdeauna. Matca eclozioneazi normal gi iese la zbor de imperechere prin urdiniqul superior. Cind ea fncepe sii depun5 ou5 in corpul respectiv, se ridicii gratia. Totdeauna matca britrin5 dispare mai curind sau mai tirziu, ucisa de matca tin5rti. Operatia se poate face bine gi in stupul orizontal, dac5 cuibul cu 10 rame se desparte cu o gratie Hannemann agezat5 vertical, perfect etangii, punind botca fn aceleagi conditii dincolo de gratie. 2. Introducerea rndtcilor virg i n e . E o operatie grea, dar atunci cind este f5cut5 luind in prealabil toate misurile de precautie, ea reugegte bine. Aceste m6suri sint: - Apicultorul trebuie s 5 gtie cu precizie ziua cind mitcile eclozioneaz5 din botci. - Mgtcile s5 nu fi primit hran5 de la albinele doici ale coloniei crescitoare, care astfel le-ar imprumuta gi mirosul specific coloniei respective; acest miros este un impediment serios pentru acceptarea m5tcilor virgine. - Matca virgin5 s i nu se comporte fn colonia gazdti ca o str5in5; ea s5 umble linigtit pe fagure gi s5 solicite hranil de la albinele ce o Intilnesc; aceasta se obtine tinind-o inainte de introducere 15-20 minute f i r 5 hran i , fntr-o colivie, pistrat5 la ciildura corpului stuparului, in buzunarul vestei sau a1 pantalonilor. Matca fiind flilmind5 solicit5 hran5 primelor albine ce-i ies in cale; acestea la rindul

lor oferindu-i liiptigor, o accept6 cu mai m u l t i ugurint5. Albinele coloniei r5mase orfan6 de curind s5 fie preocupate de un cules aparent, prin hrgnirea lor cu un borcan de sirop sau miere t u r n a t i fn jgheabul ramei hr5nitor. 3.Introducerea ndtcilor rn p e r e c h e a t e trebuie ficutg cu mult5 atentie. Pentru ca aceastri operatie s5 reugeasc5, iar albinele s5 accepte ugor matca nouii, apicultorul trebuie s5 tin5 seama de anumite reguli gi anume: - Niciodati nu se va d a o mat& unei colonii fnsotiti de albinele ce au fngrijit-o pin5 atunci fn colivia de expeditie. V.n. Expedierea mdtcilor. - Colivia de introducere se va op5ri fnainte de introducerea mgtcii; altfel, prin mijlocirea ei, se pot transmite coloniei gazd5 anumite boli. Apoi colivia, pastrind mult timp in ea mirosul m5tcii precedente, nelinigtegte noua matc5 inchis5 in ea. Aceasta aleargi prin colivie In ctutarea presupusei rivale, nelinigtind gi albinele coloniei gazdi, mai ales cind produce anumite sunete. V. n. Mated, cintecul ei. - Marcarea m6tcilor se va face totdeauna fnainte de a fi introduse In noua colonie, cici mirosul acetonei sau gerlacului cu care se marcheazi, cft gi cel a1 mfinii stuparului care a tinut-o pentru aceasti5 operatie, displac albinelor gazd5. - La scoaterea m5tcii vechi c f t gi la introducerea celei noi, s5 nu se foloseasci fumul, care de obicei nelinigtegte mitcile. Ele se agitii, ceea ce determin5 intre albinele coloniei primitoare o stare de agitatie, care este contrarg reugitei operatiei. Cel mult cu un pulverizator cu ap5, se pot linigti albinele, dac5 se simte nevoia.

NATCA

75

MATCA

- Pe faguri s5 nu se afle botci necgpscite sau clpiicite. DacG sint, trebuie distruse cu 2-3 ore inainte de a se proceda la introducerea unei rngtci noi; atunci colonia se simte orfani gi accept5 rnai ugor o matc5 nou5. - S5 se evite zgomotele inutile la ridicarea podigorului, care este bine sil fie uns cu putin5 vaselin5 alb5, f5r5 miros neplgcut. La introducerea m5tcii fntr-un stup trebuie s5 se tin5 seam5 gi de urm5torii factori: - De cit timp matca ce urmeaz5 s5 fie introdus5 in colonie gi-a oprit activitatea ouatului. fn mod obignuit m5tcile care sint transportate de la mari distante fgi reincep cu oarecare greutate activitatea. Aceast5 situatie adeseori nelinigtegte colonia gazd5. - Chiar dup5 ce matca a fost acceptats de albine, dar apicultorul a deschis prea curPnd stupul, albinele pot ataca pe cea nouii, o ucid gi vor clldi botci din primele sale larve sau chiar din ouEi. Controlul acceptgrii se face dup5 ce a trecut cel putin o sgpt5min5 de la introducere. - Se va folosi totdeauna pentru aceasta verificare dispozitivul denumit vestibul de control, V.n., unde stuparul poate vedea cadavrul mgtcii pe care albinele nu-1 pot elimina prin gratie. - De asemenea se v a tine seama dac5 in stup sint albine tinere. Ele sfnt o garantie c5 matca nou5 va fi bine primit5 gi ap5rat5 de adversitatea albinelor bgtrine. fn colonii cu multe albine virstnice mltcile sint acceptate cu oarecare greutate gi numai dup5 ce se iau anumite mgsuri, indicate ceva mai departe. - Cind introducerea se face intr-un timp cind lipsegte culesul in natur5 or in stupin5 este furtigag, apicultorul

trebuie s5 fie gi mai atent. Nu se introduc m5tci in stup pin5 ce albinele nu au fost in prealabil hr5nite stimulativ. Aceasta le va predispune la o acceptare mai sigur5, iar hrgnirea se va continua cel putin trei zile dups introducerea miitcii. Cind in stupin5 este furtigag, stuparul trebuie s5 tin5 colonia sub cea mai strict5 atentie, cu urdinigul micgorat, luind toate mburile cunoscute, preferlnd s5 dea matca seara, cind albinele s-au retras in stupii lor. In stupul respectiv, unde se introduce o mat& nou5. albinele s5 nu fi inceput construirea de botci. In caz afirmativ, deci cfnd ele au clldit botci, se ridic5 provizoriu fagurii cu puiet deschis far5 albin5 acoperitoare, dindu-i spre ingrijire 2-3 zile la colonii puternice. Albinele, neavfnd din ce s5-gi cl5deascil botci, accept5 matca nou5. Hr5nirea nu trebuie s5 se fac5 in momentul introducerii mgtcii, caci aparitia hranei produce la lnceput o agitatie insemnat5 in colonie, agitatie care se poate r5sfringe asupra mgtcii abia primite; hrana stimulativs se va d a fnainte de introducere cu cel putin o or&. Cu 2-3 ore fnainte, spatiul de introducere din cuib intre dou5 rame v a fi intotdeauna lgrgit la 2-2,5 cm, c h i acolo se adun5 albinele tinere din stup fn vederea clgditului de faguri. Sint diferite moduri de a introduce matca fntr-o colonie: prin metodele directe, indirecte gi mixte. Metodele directe, in care nu se folosesc anumite dispozitive. Matca eliberata direct intre albinele stupului, fie pe urdinig, fie sus, printre faguri, este acceptat5 mai ales in sezonul marelui cules. Cea care se introduce trebuie sTi fie imperecheats gi sii fi activat un

MATCA

76

MATCA

timp oarecare intr-un nucleu. Atunci nu se agit5 pe faguri, iar albinele o accept5 rnai ugor. Atitudinea b5nuitoare este obignuit6 albinelor ~i o manifest5 contra oricsrei str5ine c e p5trunde in stup (in afar5 de trintori). Este o reactie natural5, instinctivg, de ap5rare a comunitgtii qi poate fi ocolitii, introducind o matc5 fliimfnd5 care abia se mi@. Ea va intra incet in stup gi v a intinde limba celor ce-i ies in cale. E bine cind introducerea se face noaptlea, c5ci react i a de ap5rare a albinelor este mai redus5. Esentialul in acest fel de introducere direct5 este ca albinele s5 r5min5 f6r5 mat& cit rnai putin timp - abia citeva minute - pentru ca ele s5 nu observe lipsa ei, iar schimbul subst,antei de mat,c5 s5 nu fi fost intrerupt . Este bine ca mirosul coloniei sg fie unificat cu cel a1 noii m5tci. fn acest scop gi una gi cealalt5 in prealabil se pulverizeaz5 - ca gi coloniile respective - cu ap5 fndulcit5 gi parfumats. M e t o d a u n i f i c 5 r i i mir o s u l u i se face astfel: se d5 coloniei, prin hran5, sau prin pulverizare, un anumit miros cu 24 de ore fnainte. E l poate fi dat punindu-se peste rame, sub podigor un tampon cu vat5 fmbibat5 cu un parfum oarecare. Acelagi miros se d5 gi m5tcii din colivie. Dup5 24 de ore, se scot fagurii stupului, se pun in lidita portativg de lucru gi se scutur5 de albinele acoperitoare pe o planget5 asezatii in fata urdinisului stupului respectiv, reagezindu-i a p o i In aceeagi ordine in stup. fntre albinele scuturate pe planaet5 se elibereazg din colivie gi matca care, avind acelaai miros ca si albinele coloniei, este .acceptat5. M e t o d a s c h i m b u l u i Int r e m g t c i p e f a g u r e epractics, dar nu trebuie aplicatg decit in

timpul culesului, cind albinele slnt preocupate cu acumularea hranei f n stup. Apicultorul prinde matca biitrin5 din stup, iar concomitent o a doua persoan5 scoate matca tinsr5 din nucleul de imperechere. Si unul, gi cel5lalt, mut5 reciproc m5tcile respective, agezindu-le pe fiecare exact in locul unde a fost precedenta, dupg ce mai intii ele au fost unse bine (niicl5ite) cu miere groas5. Operatia reugegte mai bine cind apicultorul unific5 mirosul coloniei cu cel a1 miitcii din nucleu, aga cum s-a artitat rnai sus. M e t o d a s c g l d 5 r i i m5tc i i c u a p 5 intr-un mic pahar unde ea se afund5 in ap5 distilatg caldii, retr5gind-o dup5 citeva secunde. Atunci se agazci sus, pe speteaza superioar5 a unei rame de cuib. Substanta sa de matc6 este fnltituratg pentru moment, astfel incft albinele nu observ5 schimbarea. Metoda p u l v e r i z g r i i a l b i n e l o r d i n s t u p gi n5cIiiirii cu m i e r e a m5tc i i : se ridicii din cuib matca necorespunzgtoare gi se pulverizeaz5 bine toat5 albina cu ap5 parfumats gi dulce, cit si matca nous, care, n5cl5it5 bine cu miere, se introduce pe speteaza superioar5 a ramei de pe care s-a ridicat matca veche. Stupul se inchide gi se las5 in linigte. Albinele se ling, se cur5t5, ling gi cur5t5 gi matca pe care o iau drept a lor, iar ea fgi fncepe dupS citeva ore activitatea in cuib. Aceleagi bune rezultate se obtin dindu-se in amurg o matc5 nou5, fl5minds, tinut6 in tubul de sticl5 15-20 minute qi apoi n5cliitg cu miere. Ea se pune pe scindura de zbor cu capul spre urdinig sau direct pe fagure In locul de unde a fost ridicatii matca necorespunz8toare. Albinele o ling, o accept5 gi ea ocup3 cuibul de Indatg.
'

MATCA

77

MATCA

Nu se verific5 stupul cel putin 7-10 zile, iar la urdinig se agaz5 vestibulul de control, V.n. N5cl5irea m5tcii se face aruncind-o din colivie sau din tubul de sticl5 in mierea de pe o farfurioar5. E bine ca mierea s5 proving din stupul fn care matca urmeaz5 s5 fie dat5. Cu degetul argtgtor, matca se adincegte in miere gi este scoas5 ugor cu o linguri$5 agezind-o pe fagure exact fn locul de unde a lost ridicat5 cu citeva clipe inainte matca veche ce se schimb5. Peste albinele din jurul ei, se toarn5 putin5 miere. S5 nu se ageze imediat rama la locul ei, c5ci matca ar putea cridea pe fundul stupului unde eventual s-ar pierde. Metoda i n t r o d u c e r i i m5tcii cu nucleul nou f o r m a t. Cind apicultorul a prim i t o matc5 de mare valoare gi nu vrea s5 aib5 nici un risc, formeaz5 un nucleu cu 2-3 rame cu miere yi puiet c5p5cit ce eclozioneazi atunci, f5r5 albinele acoperitoare. Nucleul se fine intr-o camerii c5lduroas5; matca se elibereazii in spatiul dintre cele dou5 rame din mijloc. E l va s t a fnchis dou5 zile in camerg, la cSldur5, pin5 ies din celule albinele tinere. Seara se orfanizeaz5 colonia, c5reia apicultorul vrea s5-i schimbe matca gi d u p i o or5 se stropeyte albina cu sirop parfumat, miros care se dB gi nucleului cu matca nouii. Fagurii ocupafi de nucleu sfnt adugi gi agezati la marginea ultimei rame din stupul gazd5, stind putin distantati de ultima ramii. A doua zi fagurii celor douii unit5ti se apropie definitiv. Acest fel de introducere reugegte Pntotdeauna. Metoda se folosegte mai ales fn introducerea mitcilor toamna, cPnd albinele primesc foarte greu m5tci noi. fn nucleul unde este ins5 numai albin5 tfn5r5 ea este acceptat5 imediat gi apoi, prin apropie-

rea celor dou5 unitgti, acceptarea este integral5. fn stupul multietajat, introducerea direct5 a unei m5tci pe puietul care atunci iese din celule este mult mai ugoar5. Se pun fntr-un corp de stup 2-3 faguri goi clgditi, un fagure cu miere nec5piicit5 gi doi faguri cu puiet gata de eclozionat. Corpul nou se agaz5 deasupra cuibului despgrtindu-l cu rama separator, V.n. f5cut5 din pfnzii dub15 de sirml. Puietul are c5ldur5 de jos pentru ca s5 poatii iegi singur din celule. Dupii 24-48 de ore, in care timp au eclozionat multe albine tinere, se schimbg rama separator cu pfnz5 dub15 cu una simplii, prin care albinele coloniei de jos pot s5-gi apropie limbile cu cele ale tinerelor albine din corpul de sus. Astfel se face schimbul cu substanfa m5tcii noi. Concomitent matca necorespunz5toare de jos este ridicat5; albinele, simtind c5 sus este o matc5, incep activ schjmbul cu substanta ei. Seara se ridic5 rama separator, albinele iau contact direct cu matca ce este in mijlocul celor tinere gi o accepts. In stupul orizontal se formeazg un compartjment separat, a ~ e z i n do diafragm5 perfect etangi. Acolo se duc patru faguri cu albin5 acoperitoare; cea zburcitoare iese pe urdinigul mic din coltul stupului, dar se fntoarce de la cules la vechiul urdinig pe care-1 cunogtea. In felul acesta in micul compartiment r5mfne pin5 seara numai albina tin5r5 nezburltoare, c5reia i se d5 o matc5 in colivie automata cu putin ~ e r b e t cele dou5 orificii de fn circulatie. Albinele consum5 gerbetul, elibereaz5 matca care gi incepe activitatea in noua colonie. CPnd se observi c5 ea ou5 normal, se ridic5 matca veche din compartimentul coloniei de baz6 yi diafragma se inalt5 de pe fund

'

MATCA

78

MATCA

cu 1 cm. Albinele orfanizate din colonia de baz5 simtind c5 dincolo de diafragmil este o matc5, f5cind schimb de substant5 cu cele din nucleu, nu mai clildesc botci de salvare, iar dup5 alte 25 de ore diafragma se ridic5 de tot. fn felul acesta se schimbd ugor g i sigur m5tcile tinere in colonii puternice. M e t o d a i n t r o d u c e r i i mstcii o d a t 5 cu albinele c o 1 o n i e i se aplic5 astfel: spre sear5, in timp de varci, pe la orele 18, apicultorul ia un plic de hirtie pergament transparent5 (nu de celofan), c5ruia in partea de jos i se fac cu un cui 15-21 orificii prin care albinele nu pot s6 treac5. Se orfanizeazg stupul, iar in plic, in ace1 moment, se introduc prin m5turare cam o lingurii de albine tinere luate chiar de pe rama unde era matca ridicat5, dac5 se poate chiar din cele care erau in jurul ei. Rama se pune la locul s5u in stup. Plicul se inchide gi se suspendd undeva la umbra in stuping. Dup5 30 de minute albinele din stup, lipsite de matcg, incep s5 se agite. Matca cea nouil, singur5, f5r5 alte albine insotitoare, se introduce in plic gi se observa dac5 albinele de acolo o ling. DacB vor s5 o atace ea va fi retras5, l5sind singure albinele din plic inc5 15 minute. A doua oar5, este sigur acceptat5 gi ele stau impreung linigtite in plic. Acesta se aduce la urdinig gi se prinde cu o piuneza sau cu un cui mic de peretele frontal, astfel incit fundul cu orificiile lui s5 fie in dreptul urdinigului. fn jurul plicului se adun5 mereu albinele stupului orfanizat, bat din aripi, semn caracteristic cind ele igi g5sesc matca. Atunci rod gi hirtia, iar albinele din plic impreuni cu matca intrs in stup. M e t o d a p o l o n e z 5 d e int r o d u c e r e d i r e c t s . E a se bazeaz5 pe folosirea mirosului de me-

lis5 asem3nitor mgtcilor, procedinduse astfel dup5 sfatul apicultorului D a t c h e v i c i. Se prepar5 0,50 1 sirop dens de zahgr, c5ruia i se adaugi 10 picgturi de esent5 de melis5. Se dau 250 ml in rama hr5nitor a stupului. Dup5 ce albinele au consumat o parte din sirop, se ia o matcci tinfir5 - poat e fi chiar neimperecheat5 - se afundB citeva secunde in siropul ramas in pahar apoi se ageaz5 pe speteaza superioars a ramei din vecingtatea hr6nitorului, unde se toarn5 gi restul de 250 ml sirop. Matca este primit5 bine, se imperecheazg, lucreaz5 in acelagi timp cu matca veche, care, dup5 citva timp, dispare. Metode indirecte. Ele sint multe, mai sigure gi rnai putin complicate ca cele directe, dar cer folosirea unor dispozitive foarte variate ca form5, denumite colivii, V.n., confectionate din pinz5 metalic5, materiale plastice sau chiar simp15 hirtie. Toate se bazeazii pe acelagi principiu: sil protejeze noua matca de eventualul atac a1 albinelor gazd5. Prin orificiile coliviei matca poate fi hr5nit5 de albine, ea ivi insugegte mirosul gi ambianta stupului, iar albinele, chiar inainte de a o elibera, pot face schimb cu substanta ei proprie, pe care o ling prin lesitura pinzei metalice. Pentru aceasta, ochiurile coliviei trebuie s5 fie de 2-2,5 mrn milrime yi s5 se tin5 seama de urmltoarele am5nunte: - agezarea coliviei se face intre doi faguri cu puiet necspacit, cgci acolo sint cele mai multe albine doici tinere, care acceptg rnai ugor o matcil nou5; matca se d 5 in colivie, f5r5 nici o albin5 insotitoare, avind la dispozitie putin qerbet sau past5 de zah5r cu miere gi polen, V.n. Hrdnirea, pasta de zahgr; - nu se elibereaz5 o matc5 din colivia ei, dac5 stupul este atacat de

MATCA

79

MATCA

hoate; mai intfi se iau toate mgsurile cerute de acest atac V.n. FurtGag gi apoi matca poate fi eliberat5; - fntotdeauna dupii ce s-a introdus o matcii s5 se pun5 la urdinig vestibulul de control, care arat5 curind dacil matca a fost sau nu acceptatti; este posibil ca albinele sii aib5 botci, ceea ce le determin5 s5 nu accepte matca dat5; fn acest caz, in prealabil, stuparul distruge botcile gi va da o nou5 matc5 dac5 prima a fost ucis5; - folosind orice fel de colivie, in primele 24 de ore matca nou5 v a fi ferit5 de atacul albinelor; dupti acest termen apicultorul fnltitur5 micul capac ce acoperg orificiul de iegire plin de gerbet de zahtir, pe care albinele fl rod gi elibereazii matca. Una din cele mai bune colivii este cea dreptunghiularil cu zimti marginali care se fnfig in fagure prinzind sub ea matca, V.n. Colivie. Pentru folosirea ei se procedeazti astfel: se scoate un fagure din margine, pentru a face loc fn stup coliviei pe fagurele mijlocag. Acolo trebuie sti se aleag5 un Ioc bun care s5 cuprind5 sub spatiul coliviei citeva celule cu miere pentru hrana m5tcii pin5 cind incep albinele s5 o hrtineascg, clt gi celule goale pentru ouatul ei. De pe acea portiune se indep5rteazS cu o pan5 albinele. Acolo se elibereaz5 matca din colivia in care a sosit, dar repede se aplicil peste ea colivia cea mare de protectie, ap5sfnd zimtii marginali in fagure. Mica gratie Hannemann de pe latura superioar5 a coliviei rtimfne deocamdat5 inchis5 cu oblonagul ei de t,abl5. Matca se tine sub colivie 24 de ore, in care timp ea gi-a fnsugit noul miros a1 coloniei gazd5; atunci se trage oblonagul de pe latura superioar5 care mascheaz5 mica grat.ie Hannemann gi se fnchide stupul. Se las5 astfel alte 24 de ore. Albinele circul5

prin gratie la mat&, o hrtinesc gi fac schimb cu substanta ei. Deschizindu-se din nou stupul ziua urmstoare cu mult5 linigte gi f5r5 fum, se ridic5 incet colivia ce protejase matca, agezfnd la loc totul aga cum a fost. Matca este primit5 totdeauna, ctici ea fntre timp a gi fnceput s5 depun5 ou5 sub colivia protectoare, incit albinele o consider5 drept a lor. Sfnt ins5 colivii la care apicultorul nu mai intervine de loc, ci albinele elibereaz5 automat matca. Stuparul are doar grijfi ca dupti 8-10 zile de la introducere, s5 retragii colivia din cuib. I n t r o d u c e r e a mgtcii c u p u n g a d e h f r t i e seface la fel ca la metoda fn plic descris5 putin mai inainte, cu singura deosebire c5 o dat5 ce se introduce matca in ea, punga se rilsfringe la gur5 Enchizfnd-o gi se prinde cu o piunezi E n interiorul slupului pe speteaza superioar5 a unei rame. Rama va fi putin deptirtat5 de cea vecin5, pentru ca s5 nu fie strivitti matca. Se hrgnegte colonia Enainte gi dup5 introducere. Dup5 opt zile se retrage punga roas5, fn care timp matca a inceput de mult s5 ou5. Mirosul miitcii vechi t r a n s m i s c e l e i n o i . fntr-o colivie perfect curat5 gi op5ritti cu ap5 clocotitii, deci ftir5 nici un miros, se introduce pentru 4-5 ore matca veche, pentru a putea s5-i transmit6 mirosul ei. Matca st5 deci inchis5 in propriul ei stup, colivia fiind plasat5 intre dou5 rame distantate la 2,5-3 cm. Apoi matca veche se scoate din colivie gi in locul ei se introduce matca nou5 tinutil fltimfndti 20-25 minute. Fiind astfel infometatg, ea nu se mai agitti fn colivie, chiar dac5 simte mirosul fostei mtitci. Colivia se pune exact in acelagi Ioc unde a stat cu

MATCA

80

MATCA

putin rnai inainte, cind avea in ea cilor, reugita operatiei este in rnai matca veche. Miroaul coliviei este cel mare m5surii asigurat5. Matca inchisb a1 f o ~ t em5tci ~i el se transmite miitcii in colivia automat5 st5 intre doi fai noi; aceasta, fiind flgmindb, intinde guri putin rnai distantati, pentru ca limba prin ochiurile rare ale pinzei, in golul format s5 se adune mai multb iar albinele o hr5nesc. Cu aceastb albin5 tinbr5, care, obignuit, primeyte ocazie ele fac gi schimbul cu substanla rnai usor o matc5 nou5. Albinele cosa proprie, asa c5 atunci cind va fi loniei fac schimb cu substanta miitcii eliberatii, albinele o accept5 cu ugu- gi vor consuma in 24-36 de ore gerrint5. Cind este pus5 in colivie auto- betul de zah5r cu care sint infundate mat5, nu se umplu complet orificiile cele dou5 orificii ale coliviei. Elibecu gerbet, pentru ca albinele s5 o poa- rarea se face prin orificiul lung, ciici t B elibera rnai curind. fn aceastli si- cel mic are un mic gr5tar Hannemann tuatie cercetstorul B u t 1 e r G. ce nu permite miitcii s5 ias5 pe acolo. 1ipe;te la orificiile de iejire o hirtie, Metode mixte. fn introducerea miitde preferat de jurnal, fiir5 s5 mai dea cilor, unii apicultori folosesc gi o altg hran5 m5tcii; albinele rod hirtia in metod5, denurnit5 metoda mixts. E 1-6 ore gi elibxeazi matca. Cind se denumita astfel, pentru cii matca se folosegte colivia automatii de intro- introduce rnai intii direct intr-o coliducere avlnd yerbet in orificii, este vie cu albine din stupul in care urmeabine s6 se str5bat5 cu un cui gerbetul z5 s5 fie primitii, gi apoi indirect, csci ping la jumgtatea orificiului; albinele numai dup5 un termen de acomodare igi dau seam3 mai curind de calea ce ea este eliberatii intre albinele cololi se deachide pentru eliberarea m6tcii. niei respective. Iatb cum se lucreaz5: se orfanizeazb Prof. J o r d a n prefer5 s5 pun5 cadavrul m5tcii ucise rnai inainte timp de 24 de ore colonia a ciirei matintr-un mic pahar cu 2-3 cm3 de ap5 c5 trebuie schimbatb. A doua zi se iau distilatii, in care ii strivegte abdome- din acel stup 25 albine tinere gi 10 nul. Cu o mica pensulii unge corpul trintori intr-o colivie de expediat miitmiitcii noi cu acest extract, tinind cile, iar intr-un compartiment se matca intre doug degete de la mina pune gerbet de zahgr ~qimiere. Colivia stings, unse gi ele in prealabil cu ace- cu albine se tine intr-o camerii intulagi extract. Rezultatele sint bune, necoasg timp de o jumiitate de orii, dar in schimb operatia este prea com- dup5 care se introduce o matcii fecunn plicatii. Degetele stuparului sii fie data gi marcatii. Se rnai lass P camera bine spglate in prealabil sau inmu- colivia cu albine, trintori gi matca iate in cear5 sau in alcool pur in care respectid timp de 30 de minute, dupg a fost dizolvatii 10% rszsturb de pro- care este introdus6 in stupul orfan qi polis. fn felul acesta mirosul initial agezatii pe golul unei rame clgditoare a1 miinii stuparului nu se rnai poate din mijlocul cuibului. Obignuit, in transmite mgtcii pensulate gi deci acel loc se adunii majoritatea albinematca nou5 are acelagi miros cu cel a1 lor tinere, pentru a cliidi f5guragi. m5tcii ucise pentru a fi inlocuitii. Matca va fi astfel eliberats in mijlocul lor. lntre timp, albinele din colivie La urdinig se fixeazii pentru 2-3 transmit celor din stup substanta de zile vestibulul de control. -Folosind c o l i v i a a u - matc5, o dats cu schimbul de hran5; t o m a t 5 pentru introducerea m6t- cind, impreung cele din5untru cu cele

MATCA

81

MATCA

d e afar5, vor roade zah5rul din orificiile de trecere, matca v a fi eliberat5 f5r5 risc. E singura metod5 in care matca este dat5 cu albine insotitoare. Ele ins5 nu vin din altil parte, sint chiar din acelagi stup, iar ridicarea gi Snchiderea lor cu matca nou5 nu a dur a t mai mult de o or&. Dac5 ins5 s-ar I5sa albine cu matca mai multe ore pin5 sg o elibereze, comportarea albinelor din stup f a t i de ea este mai putin binevoitoare. Cercet5torul 6; 6 s i P a 1 1 a f5cut diferite incerr c5ri in aceastg privint5 gi totdeauna albinele, insotitoare - dup5 24 de ore - au fost atacate. Rezultate mai bun e s-au obtinut cind In colivia cu matc5, a pus mai multi trintori. E i a u fost bine primiti, iar albinele au a v u t fat5 de matc5 o atitudine atent5. Stupul nu se va deschide decit la 7-8 zile, cind se retrage gi colivia goals. fn tot timpul acesta albinele vor primi o hrang stimulativ5 intr-un hrgnitor ayezat la exteriorul stupului. 0 alt5 metod5 mixt5 pentru introducerea unei m5tci1 metod5 care se folosegte mai ales spre sfirgitul verii cind culesul este foarte redus, este urmgtoarea: Se ridic5 din cuib toti fagurii cu puiet nec5p5cit gi cu albin5 acoperitoare, fgrg matca b5trin5 trecindu-i i n stup dincolo de diafragma etang5, V.n. Se formeaz5 astfel un nucleu buzunar aliiturat gi orfan, cu puiet nec5p5cit gi deci cu multe albine doici tinere. Se deschide un urdinig separat nucleului orfan cgruia, dup5 1-2 ore i se d 5 o botc5 matur5, gata s5 ias5 din ea t l n l r a matc5. Cind matca cea nou5, dup5 un timp, lncepe s5 depun5 ou5 fn nucleu, se ridicai din colonia de baz5 matca b5trin5, se h a l t 5 putin diafragma etanqg, l5sPnd in partea sa inferioarg un apatiu de contact fntre albine, numai

de 1 cm. Albinele din compartimentul mare, acum orfanizat, simtind c5 al5turi se g5segte o matc5 ce depune ou5, fncep s5 fac5 schimb cu substan$a ei. Dup5 4-5 zile se ridic5 diafragma, iar colonia gi nucleul se unificg, avind matca tin5r5. Metoda cu Reginal. Tehnica modern 5 se indreapt5 tot mai mult spre folosirea metodelor de introducere 'In care, spre a avea o sigurant5 mai mare, se combin5 avantajele oferite de dou5 sau mai multe metode. fn acest sens cercet5torul J o r d a n a reugit s5 obtin5 un preparat pe care 1-a denumit Reginal, cu ajutorul c5ruia introduce mgtcile cu deosebit succes. M o d u l d e p r e p a r a r e . Se iau flori de mac (Papaver somniferum) gata de inflorit. Se inl5tur5 caliciul verde, deci sepalele florii precum gi petalele corolei, iar capsulele, cu semintele necoapte, sint t5iate fn felii subtiri. Ele se cintgresc gi se pun intr-o sticl5 cu deschiderea larg5, ca cele de lapte i n care se toarn5 o cantitate egalg de alcool de 96%. Amestecul se piistreaz5 la intuneric patru s5pt5mini, agitindu-se continutul din cind in cind. Extractul rezultat se filtreaz5 gi se p5streazii la intuneric, intr-o sticl5 de culoare inchis5. f n t r e b u i n t a r e a . Matca se pune intr-o colivie automat5 gi se atirn5 in golul dintre dou5 rame. Pasta de zah5r ce umple partial orificiile coliviei automate se potrivegte astfel ca matca s5 fie eliberat5 in decurs de 24 de ore. fn prealabil se procur5 o rondel5 de hirtie sugativg cu diametrul de 16-20 cm. Aceasta se imbib5 bine cu 20 cm3 de Reginal (cPt intr5 fntr-o lingur5 normals). Bucata de carton imbibat se agaz5 deasupra coloniei, pe stinghiile superioare ale ramelor. fnchidem gi acoperim bine

YATCA

82

MATCA

stupul. Dup5 4 zile se verificg acceptarea sigurg a mltcii. Efectul preparatului Regina1 gi a1 celor similare se datoregte, in primul rind suprimgrii mirosului propriu a1 stupului. Mirosul produs de preparat este aga de puternic, incit devine dominant, mai ales in regiunea unde este colivia de m a t c l cu preparatul, putfnd fi simtit de apicultor in prima zi chiar gi la urdinigul stupului. E l doming mirosul emanat de la matca respectiv5, astfel c5 acesta nemaifiind perceput de albine, matca este acceptat& Albinele din jurul mgtcii vin apoi in contact cu matca, fac schimb cu substanta de pe corpul ei qi o elibereazg consumind pasta de zahsr din orificiile coliviei automate. fn final, substanla de matc5 se rgspindegte In tot stupul f i o datg cu retragerea rondelei, dup5 patru zile, mirosul acesteia inceteaz5 complet. Datorit5 acestei metode simple gi aproape sigure, apicultorii pot d a o matcg unei colonii orfane fn orice perioadl a anului. Metoda poate fi folositl nu numai la inlocuirea unei m5tci bgtrine, epuizate etc., ci gi in cazul familiilor avfnd mgtci trintorite sau bezmetice. f n acest din urm5 caz rezultatele sint superioare. R e s p i n g e r e a rnd t c i i . Sint colonii care refuzg s6 primeascg o mat& noug, indiferent cu ce mijloace gi metode le este datg. Cauza este numai adversitatea albinelor bltrfne, care trebuie indepgrtate provizoriu. fn acest scop se mutg stupul pe nesimtite cu 2 m mai inapoi, punind altul asemZin5tor in loc. f n interior se agazg doi faguri cu puiet care au albina acoperitoare pe ei, precum gi doi faguri goi gata clgditi. Albinele zburltoare, care sint cele mai bgtrlne, iegind din stup se vor fnapoia la vechiul loc gi i n t r l deci in

noul stup, unde vor lucra gi se v o r ingriji de puiet, cl5dindu-gi botci. fntre timp, fn vechiul stup mutat gi care are numai albing tfngr5, nezburgtoare, se introduce matca qi aceasta v a fi sigur primitti. D u p l 10 zile, el avfnd de data aceasta match n o u l se readuce la locul ce 1-a ocupat inainte, se dau inapoi fagurii cu puiet, stricind botcile clldite; se scutura totodata pe scfndura de zbor, la urdinig, toate albinele acoperitoare de p e faguri, care intrind fntr-un stup nou sfnt foarte timide gi supuse. Atunci totul i n t r l in normal, in linigte. Pentru a nu mai deschide stupul ca sii se verifice existents miitcii, ceea ce ar putea cauza uciderea ei de catre albine, se va pune la urdinig, pentru 24 ore, vestibulul de control V.n. Iernarea mgtcilor disponibile. Cfnd, dup5 t'erminarea operatiilor de organizare a stupilor pentru iernare QB unirea coloniilor rnai putin populate gi a roilor slabi cu coloniile mai puternice, r5mEn disponibile un num5r de mltci, stuparul trebuie s& se ingrijeascg de soarta lor. In acest scop el va organiza fie iernarea lor in stupi special amenajati, denumiti stupi pepinieri, fie in mici dulapuri, d u p l modelul S.C.A.S., fiecare matcti stfnd intr-o colivie specia15, cu un numar redus de albine g i hran5, servitg in afara coliviei. Aceast a este aga-zisa iernare in afara ghemului. fnainte ca apicultorul s5 ia vreo hot15rire asupra felului cum vor ierna mgtcile disponibile, este bine s5 se facg la laborator un examen coprologic a1 fiecgrei mstci. 0 matcg ggsitg bolnava de nosemozg trebuie izolatii qi tratatg cu Fumidil B, impreuna cu grupul de albine cu care urmeazg si5 ierneze. Altfel, mgtcile cu spori d e nosemoz.5 vor ierna in conditii grele

IWATCA

83

MATCA

aau vor muri pin5 in prim5var5 V.n. Nosemoza - tratament preventiv. Iernarea mgtcilor in nuclee cu rama normal5 STAS se face dup5 dou5 metode : - Se p5streaz5 nucleul-buzunar cu cele trei rame gi populatia lui, cu hran5 de cel putin 7 kg miere gi p5stur5 15sind deschisg mica fereastr5 d e comunicatie t5iat5 in diafragmg. In felul acesta c5ldura' coloniei de baz5 trece la nucleul-buzunar gi astfel consumul s5u de hran5 este mult mai 9 s . Nucleele mari not fi formate si cu dou5 rame, din cire una cu jgheab de : hr5nit - fiind puse intr-un stup pe,' pinier, cite 8-10 nuclee cu diafragme etange fgcute din dub15 pin25 metalicg. Autorul a iernat astfel m5tci j timp de 15 ierni in 4 stupi pepinieri t i p Maissonneuve, cite 9 m5tci in fiecare. Rezultatele obtinute cu iernarea 'tn pepinier5 au fost bune, iar consumul hranei numai de 2,350 kg miere de hucleu. Fiecare nucleu avea ramele acoperite integral de albine, iar cele c u hran5 gi p5stur5 aveau cel putin 314 din suprafata lor cu miere cZpZcit5. C5ldura se transmitea reciproc tntre toate nucleele aflate sub acoperiqul pepinierei. I e r n a r e a m d t c i l o r int r - u n corp a1 s t u p u l u i m u 1 t i e t a j a t se face in conditii bune, infiintind din timp cite trei nuclee intr-un corp. Aceste nuclee sint despgrtite cu doi pereti etangi. Nucleele au urdiniguri in trei directii opuse coloniei de baz5 care este foarte puternic5 . g i deasupra cgreia ierneazg. Dezvoltarea acestora in prim5var5 este bung, fiind mult ajutate de c5ldura coloniei de baz5, mai ales dac8 podigorul ce le desparte este subtire: placaj P.F.L. sau pinz5 metalic5.

Iernarea matcilor de rezerva E cornpartin mente separate pe o ramura cu fagure

Iernarea mdtcilor in n u c 1 e e m i j 1 o c i i, adgpostite in cite un magazin de recolt5 ImpZrtit in cite trei compartimente a cite trei jum5tgti de faguri mari, despgrtite fiecare cu diafragm8 etangi. Diafragmele au ferestruici de 416 cm cu d u b l h pinzg metalicg; pentru iarng ele igi imprumut5 reciproc c5ldur5. Nucleele acestea se formeazg spre sfirgitul verii, cu botci din cregtere selectionat8 gata de iegit m5tci din ele. Nucleele stau pe acoperigul unui stup puternic tot timpul pin5 se organizeazg stupii pentru iernare; ele au populatie suficient5, iar ca hran5 se dau din depozit rame aproape pline cu miere de calitate .superioar&. Iernarea se face in conditii bune c5ci, dupg ce se organizeaz5 pentru iernat colonia mare de jos, peste ea se agaz5 drept podigor magazinul de recolt5 cu cele trei nuclee. Cum fiecare nucleu are la fund o deschidere de ventilatie prev5zut5 cu pinz5 metalic5, nucleele sint inc5lzite bine de colonia de baz8 aflat5 jos In timpul iernii. In primgvarg ele au puiet destul, iar dac5 sint stimulate y i mai tirziu trecute in corpuri de stupi pot deveni colonii independente, sau ajutg cu populatia lor coloniile rnai slabe din prisacg. Consumul de iarn5 este de 1 800-2 100 kg miere.

MATCA

84

MATCW

l e r n a r e a i n n u c l e e nzici d e i m p e r e c h e r e t i p J'ota se face pe trei rame, fiecare avind suprafata 113 din rama STAS. Toate cele trei rame reduse sint prinse in balamale, care atunci cind se dcschid formeazti exact o ram5 STAS, V.n. S t u p u ~ o rde imperechere. E i sint bine aliment af i in septembrie, pentru ca cel putin doi din cei trei faguri redusi, s5 fie plini - in special cei marginali. Mica colonie se formcazci intre cei trei faguri mici ce cuprind stupugorul. Iernarea a cite 3 stupugori aliituri intr-un magazin de recoltii ce s t 5 deasupra cuibului urlci colonii puternice, dii rezultate bune. Iernarea rncitcilor i n a f a r a g h e m ZL l u i. Prin cea de a doua metod5 de iernare a Statiunii centrale de apicultura (S.C.A.S.) matca se p5streaz5 in colivie special5 peste iarnti in afara ghemului, V.n. Colivie. La inceput in aceasta incap 50-60 de albine care sii o ingrijeasc5 gi care se schimb5 lunar, c5ci li se uzeaz5 glandele faringiene. Se alimenteaz5 cu cantitiiti foarte reduse de hranii pe la exterior. MBtcile din aceste colivii pot ierna chiar in camera in care locuiegte apicultorul, ling6 sob5 avind vi umiditatea necesar5 bunei vietuiri a albinelor din colivii pi a m6tcilor puse la pristrare. Coliviile sint puse intr-un mic dulap in care incap pin5 la 50 de buc5ti. Sint gi din cele mai mici, pentru 10-15 colivii. Dulapul are dou5 polite care se pot trage afarri, sprijinite pe gipci fixate fn pereti. Una din polite are o scobitur5 de 1013 cm tgiat5 eliptic la marginea dinspre uga dulapului, iar cea de a doua are aceeagi scobiturg In partea lui din spate. Rostul acestui dispozitiv este ca aerul ce intr5 in dulap printr-un orificiu de la fundul lui,

previizut cu o pinzii metalic5, sti circule intre poli$e. E l trece ugor pe deasupra coliviilor ce stau agczate pe ele, apoi iese prin orificiile d o ventilare ce sint in partea de sus a peretilor lateral i. Coliviile sint fcicute din tab15 o r din material plastic. Alimentarea albinelor in colivie se face de la exterior printr-un orificiu mic din mijlocu? plafonului ei. Pe acolo trece mierca ceva mai consistentii, de preferat din cea de salcim aflat5 intr-o mic5 eprubet5 de 60 mm lungime gi 12 mm diametru ce se fiseaz5 cu o dulie deasupre coliviei. Oril'iciul de scurgere a mierei este tapetat cu cearii str5punsii cu un ac cu g5miilie in dreptul orificiului do alimentare. In privinta mierii din eprubete ce se va da ca hranci albinelor, ea se pregriteste astfel: la 1 litru de miere, deci circa 1,5 kg, se adaugii 1 g din medicamentul Fumidil B, ce a fost in prealabil dizolvat in foarle putinii apii si apoi ameslecat bine cu miere timp de 30 de minute, ca sci se incorporeze in toat 5 masa ei. Rostul acestui medicament este ca sci ucid5 sporii sau parazitii de nosemozti aflati eventual in intestinele albinelor insotitoare. F5r5 aceastii m&sur5 de prerenire, care s e repet5 tot timpul iernii, de cite ori se d 5 hran5 albinelor, este posibil c a pin5 in prim6var6 s5 moar5 de nosemozti un numrir oarecare de m5tci din colivii. Din cinci in cinci zile, se face o revizie a st5rii tuturor coliviilor din dulap, intervenind acolo unde este nevoie. Peste cel mult o lung, cind trebuie schimbat5 albina din colivie, se vor lua urmritoarele mgsuri: Stupul de reinnoire a1 albinelor ce st5 afarri se v a deschide cu precautie gi f5rZi a nelinigti colonia.

MATCA

85

MATURATORUL

Se desprinde primul si a1 doilea fagure din ghemul de iarn5, se pune deoparte f5r5 a se folosi aceast5 albin5, c5ci acolo sint din cele b5trine. Se ia apoi albina de pe suprafata celui de a1 doilea fagure, aflat5 mai spre mijlocul lui, tot pentru motivul c5 cele din marginea fagurelui sint cele din coaja ghemului. Cu cit albinele din colivie sint mai tinere, mai vioaie gi far5 semne de diaree, cu atit matca va iegi in conditii mai bune din iarn5. 0 matc5 cu albine b5trine gi uzate se degradeazg gi ea. Albinele din dulap s5 nu fie nelinigtite de prea mult5 lumin5 gi zgomot in camerg. Controlul lor s5 nu se fac5 decit atunci cind este absolut5 nevoie, tinind o situatie de lucrtiri efectuate ;i planificate s5 fie executate. a Num5rul de albine ce insotesc matca va fi de 40-50 la inceput; apoi lunar, schimbind albina, num5rul celor ce se dau ca insotitoare m5tcilor va fi usor mgrit. e Camera cu dulapul cu m5tci s5 se aeriseasc5 zilnic; temperatura ei medie s5 fie de 19-20C. 8 Umiditatea in camera se asigur5 cu o farfurie cu ap5 agezat5 pe sob5 yi alta, mic5, in dulap. M5tcile din colivii se subintelege c5 sint marcate; in caz negativ operatia se va face chiar la prima schimbare de albin5. 0 matc5 marcat6 se observ5 ugor din grupul albinelor insotitoare cfnd se face controlul cu geamul mobil de sticl5 yi deci ugureazg mult operatia. Stupul cu colonia de reimprosp5tare a albinelor din colivii trebuie s5 stea afar8, bine impachetat in interior yi exterior, ca albina s& profite de orice zi cu soare fn iarn5, pentru ca sg ias5 in zbor de curatare. Albinele

din stup cu intestinele pline nu sint de prea mare ajutor pentru m5tcile din colivii. Dac5 se observti c5 ele defec5 in colivii, iar in cursul iernii nu au putut zbura, este bine s5 se facg un zbor fortat, V.n. Diaree. 8 fn toamn5 aceast5 colonie trebuie s5 fi primit ;i ea hrang medicamentoas5 cu Fumidil B. pentru ca albinele s5 nu fie bolnave de nosemozii. Urmgrirea coliviilor cu m5tci gi albinii in ele se va face cu toat5 aten$ia gi far5 migcgri brutale, care determin5 scurgerea mierii depozitate in celulele micului fagure. 8 Orice migcare a lor se face f5r5 eprubeta de sus, scotind-o din manyon, sau dac5 migcarea lor const5 numai in manipulgri de camerg, eprubet a se intoarce cu gura in sus gi se fixeaz5 in mangonul superior a1 orificiului de alimentare. fn timpul lucrului desigur cg se vorg5si gi alte imbun5tgtiri ale metodei, mai ales cind acest fel de iernare a mgtcilor, in afara ghemului, va intra in obignuinta masei apicultorilor.
~II~TURATORUL un \-as cu o capaeste citate de 200-300 kgmiere. Mierea lichid5 abia extras5 se tine in maturatoare intr-o camera cald5 (peste 25C) pentru a se decanta gi a elimina din masa mierii procentul de ap5 ce 1-ar avea gi care i-ar strica din calitate, dac5 nu s-ar evapora, V.n . Miere, maturare. Maturatorul se construiegte in form5 tronconicd, deci ceva rnai ingust la baz5, iar partea superioar5, mai larg5; aceast5 form5 ajut5 la evacuarea rnai usoar5 a mierii, cind ea a inceput s5 7 granuleze in maturator gi nu s-a scos la timp in vase mai mici. Se confectioneaz5 din tab15 groas5, de preferat din tab15 de aluminiu sau spoit5 in interior cu cositor, din otel inoxidabil. Nu sfnt bune maturatoarele d i n

MAURIZIO ANA

86

MELISA

tab15 de fier zincat5, fiind oxidabile, nelor pe cale bucal5, atacti glandele iar mierea se inchide la culoare gi salivare, gi infectfnd 15ptigorul cu .capStti gust de coclealg. La ne- care hr5nesc miitcile, acestea se convoie maturatorul poate fi vopsit in tamineazg. Obignuit agentul patogen interior cu citeva straturi de duco sau se fixeazti in epiteliul tuburilor ovialt lac, de preferat din cele provenite gene gi in cele douti oviducte. Chiar d i n materiale plastice, care formeazg gi cu ochiul liber, la disectia ovarului pe pereti un strat izolator. unei mgtci moarte de melanozii, se Maturatorul trebuie sti fie inconju- v8d pete galbene-brune. Agentul parat cu cercuri de fier. Fundul de tabla togen este des intflnit in hemolimf5. sti se sprijine pe unul de scindurg groa- Se bgnuiegte c5 -ciuperca ptitrunde s5, care poate suporta intreaga presiu- in stup adusti de albinele culeg5toare1 ne, fixat pe un cerc lat ce prinde gi in special o datg cu recoltarea mierii partea de jos a vasului. La una din de mans. Initial abdomenul miltcii margini gi chiar ling5 fund, matura- bolnave se inflameaz5, digestia nu se torul are un robinet de scurgere cu mai face normal, procesul de oxi.clapet5 gi deschidere larg5. dare se intrerupe, matca nu mai E l va avea doug minere solide,. pen- depune oug, igi pierde vioiciunea tru a putea fi ugor transportat din loc gi puterea, c5zind ugor de pe fai n loc. n gure qi P decurs de opt zile, moare. Lupta contra acestei boli trebuie MAURIZIO ANA;' ntiscut5 in 1900, dusti afarii din stup, ceea ce este foarte conduce sectia de boli ale albinelor din greu de realizat. Stuparul poate interInstitutul de cercet5ri din Liebefeld veni deplasind stupina In altg parte, .(Elvetia). A f5cut cercetgri privind pentru a evita culesul. de la o man8 bolile micotice ale puietului, intoxica- infestatti cu aceastti ciuperc5. Semne tiile la albine prin polenul unor plan- exterioare de prevenire pentru el apar te, excesul de sare in hran5, sau cu chiar la albinele stupilor, care, invafluorul din aer. De asemenea a stabilit date de aceste ciuperci nocive Igi valoarea alimentarti a mierii ~i anu- schimbti culoarea din galben5-cafenie mitor polenuri pentru albine,. precum in neagrti. E l rnai poate interveni .qi studii vaste ale morfologiei pole- extrtigfnd cPt mai curind din faguri nului g5sit in sedimentul mierii, de- mierea de man5 recoltat5. terminind astfel originea ei. MEHRING FR., 1816-1878, apicultor MELANOSA este o boa15 micotic5, german, este creatorul fagurilor artiinfectocontagioas5 care atac5 albinele ficiali. fn 1857, sculptind fn plilci de -adulte, dar mai cu seam5 m5tcile la lemn forma bazei celulei unui fagure orice virst5, ciirora le afecteazti apa- pe ambele sale fete, avfnd 748 de ceratul reproduc5tor. Boala este cauzat5 lule pe dm2, a reugit s5 facti primii d e ciuperca Melanosella mors apis din faguri presati. fncepfnd de atunci, grupul celor filamentoase, incadrat5 apicultura din lume a luat un mare in fam. Dematiaceae, clasa Hyphomy- avint. cetae. Se Inmultegte pe cale asexuatti prin spori qi inmugurire terminal5 sau MELIsA, roinitfi, floarea stupilor, lateralti. Sporii au forma rotundti. izma stupilor, mtitticiune, Melisa ofCiuperca ptitrunde in organismul albi- ficinalis L., plant5 peren5 cu miroa

=ISA

87

MICOZELE

de l h i i e din familia Labiatae, cu o tulpin5 de 40-80 cm p5roas5, ramificat5, in patru muchii. Frunzele sale sfnt opuse, cordate, cu petiolul scurt, dintate pe margini gi lucioase. Florile, ce cresc la subsuoara frunzelor superioare spre virful ramurilor sint albe, ugor b5tind in galben. Este una din bunele plante melifere pentru nectarul s5u abundent. D5 o productie de miere pin5 la 150 kg/ha. Semintele de culoare cafenie sPnt mici, incit intr5 1 500 seminte la 1 g. Planta are multiple intrebuintgri in p ~ i s a c i ,datorit5 mai ales mirosului s6u pl5cut. Stuparul o folosegte in diferite lucrgri gi anume: cind un roi fgi ia zborul freaci peretii roinitei cu frunzele plantei; daci ridic5 roinita f mijlocul albinelor ce zboar5, roiul n se prinde deindati. La unirea coloniilor, planta se folosegte de asemenea cu succes; stuparul introduce intre ramele ambelor colonii cite un tampon de vat5 imbibat cu esent5 de melis5; unificarea ficut5 spre sear5 este asigurat5 de un:succes deplin. Cind albinele sint bolnave de diaree sau alte afectiuni intestinale, ceaiul flcut din frunz5 de melis5 impreun5 cu alte plante, aqa cum se a r a t i la locul respectiv, aduce adeseori vindecarea, V. n. Diaree. Cind se fac transvazgri de colonii dintr-un stup in altul, frecarea peretilor stupului nou cu frunze de melis5 face ca albinele s5 intre repede in noul stup gi s5 nu-1 p5r5seasc5. Pus5 in minunchi in camera unde se p5streaz5 fagurii peste iarn5, indep5rtea25 fluturii de g5selniti. Albinele fnteap5' mai putin pe un apicultor care gi-a frecat miinile cu frunze de melis5 inainte de a incepe lucrul la stup. Din frunze se face un extract de melisl gi anume: se umple o sticl5 pin5 la refuz cu frunze proaspete, peste care se toarn5 alcool de 96"; se las5

sticla la soare dou5 s5pt5mini; apoi frunzele se storc intr-o pres5 sau se pun intr-un alambic de laborator, extr5gind esenta de melis5.
IKELOSCOPTJL este un aparat cu ajutorul c5ruia se stabilesc nuantele culorii mierii ce urmeazB s5 fie comercializat5. Pentru a se stabili ce culoare anume are o cantitate de miere oferit5, aparatul are pl5ci de sticl5 diferit colorate dup5 cum mierea este mai inchis5 sau mai deschisg la culoare. Fiecare plac5 colorat5 are un alt num5r. Proba de miere se pune fntr-o mici sticli alb5, perfect curats, care se al5tur5 de una din p l E cile colorate, asem5n5toare culorii mierii din sticluti; citind num5rul aplicat pe pl5cu;a coloratti, se stabilegte categoria de miere din care face parte cea oferit5 beneficiarului, specificindu-se aceasta fn conventie. MICOZELE sint boli infecto-contagioase de care sufer5 albinele, datorit5 unor ciuperci din genul levurilor, foarte numeroase in natur5 gi care se prezint5 ca mucegaiuri. Aceste vegetale saprofite tr5iesc parazitar gi se hrinesc din descompunerea organic5 a corpurilor parazitate sau moarte, or chiar pe hrana proteici a albinelor: polenul sau p5stura din faguri. Ele se reproduc pe cale asexuat5 sau sexuat5. Prima se face prin divizare direct5 sau spori or prin inmugurire. Aceqtia se dezvolt5 apoi pe medii convenabile. Albinele, trfntorii qi chiar mitcile sint parazitate cu aceste levuri micotice. Pe cale bucal5 ele pltrund in intestin sau se fixeaz5 pe inveliqul corpului, descompun chitina, str5bat tegumentul gi ajung in organism. Elementele favorabile dezvoltgrii lor sint: o temperatur5 potrivit5 in limite foarte elas-

MICOZELE

88

MIEREA

Cadavrul unei albine invadat de rnucegaiuri

tice, de la IS-37"C, cit gi o umiditate m a i ridicat5 in stup. Dintre cele care paraziteazi albinele sint mai ales Pericystis alvei, Pericystis apis, Oospora favorurn sau Aspergillus flavus. Melanosella-mors apis atac5 atit albinele cit gi m5tcile. Mucegaiurile atac5 substantele proteice in masa c5rora p5trund adinc, cum o face de pild5 Pericystis alvei, mumificindu-le complet gi fgcindu-le improprii consumului, iar dac5 albinele doici hr5nesc puietul cu un astfel de polen infectat, el moare, pietrificindu-se la rPndul sgu, V.n. Puiet, puiet v5ros. Moartea albinelor sau puietul se datoregte toxicit5tii secretiilor otr5vitoare din hife. Micozele sfnt mai putin periculoase ca celelalte boli molipsitoare ale albinelor, cum sint de pild5 nosemoza sau loca, V:n. respective. Adeseori ele dispar din stup cfnd albinele singure iau misuri de eliminarea lor. Folosind mijloace de prevenire gi igieni, stuparul nu va avea asemenea boli in .stupii s i i , V.n. Bolile albinelor, m i :suri preventive.

MIEREA este o solutie bogatii in substante zaharoase - pin5 la 80% reprezentate indeosebi de glucoz5 gi fructoz5 ce provin din nectarul floral, extrafloral, man5 gi alte surse, recoltate de albine gi depozitate in faguri. Nectarul absorbit de albine este prelucrat in gugile lor gi apoi in stup de catre albinele prelucrgtoare. De aceea - pe drept cuvint - mierea este considerat5 mai intfi un produs a1 albinelor gi abea apoi un produs a1 organelor vegetale. Nectarul secretat de plante are cantititi diferite de zaharuri complexe. Components gi proport i a anumitor zaharuri variazg fn el de la plant5 la planti, d u p i specia din care fiecare face parte. La unele plante predomin5 zaharoza, in altele glucoza gi fructoza, cPt gi alti compugi din aceasti grup5. Deci, dup5 ce albinele culeggtoare absorb cu trompa materia prim5 bogat5 in zahgr, o inmagazineazi in gug5. Aceasti materie primi, nectar sau rnanii, este amestecat5 cu secret i a chiar in timpul absorbtiei adiugfndu-i-se enzime. Secretiile sint produse f aceastii fazi de glandele farinn giene ale albinei culeggtoare. Nectarul este apoi transportat in stup gi predat albinelor de acolo, V.n. Albina, albinele prelucriitoare. Acestea se ocupi cu transformarea in miere a materialului primit. Lucrarea de prelucrare se repeti d e mai multe ori, timp d e 15-20 minute, in functie de cules si d e concentraI I t i a materiei prime. In Nectar intrafloral la iloarea de acest timp, materiei prime i se adaugg fn iarb5 neagrg

MIEREA

89

MIERFA

u,

Nectar intrafloral la laleaua pestrit5

continuare secretii ale glandelor, iar continutul de ap5 se micgoreaz5 continuu. Materia prim5 ce avea la inceput numai 25-40% substant5 uscat&, se transform5 fn miere semimaturizat5, continEnd 60-65 % substantti uscatg, Maturizarea ulterioarl , pfn5 la 7580% substant5 uscatii, se produce fn mod mecanic, ca urmare a evapor5rii apei datorit5 c5ldurii gi ventilatiei din stup. Enzimele, pe care albinele le introduc in nectar, au lnsugirea d e a scinda zaharoza (Aceste enzime nu sPnt produse exclusiv de glandele faringiene, ci gi de cele aflate in intestinul mijlociu). Viteza reactiei enzimatice produs5 d e cele dou5 surse, fat5 de diferite zaharuri, nu este identi&. Spre exemplu, zaharoza gi maltoza sint scindate mai ugor de enzimele glandei faringiene, iar melezitoza, rafinoza, melibioza etc. de enzi-

mele produse de glandele din intestin. Ele actioneazti aga de repede, c5 intr-o or8 50% din procesul de scindare este terminat, iar in 24 de ore peste 90-95/0. Apoi acest proces incetinit, dureazii ani indelungati . Concomitent, ele preschimb5 gi conf,inutul de acizi ai nectarului transformat in miere, aga cum au primit-o de la albinele culegGtoare, inlgturind acizii nefolositori gi lncorporind altii; acegtia o vor feri de transformari periculoase. Aga se intfmpl5 cu acidul formic extras din circuitul lor sangvin gi apoi secretat de glandele salivare gi fncorporat in miere. Acidul formic din miere nu are aceeagi compozitie chimic5 cu cel aflat in veninul albinelor gi este in cantitate foarte mic5. Valoarea pH-ului intr-o miere maturizat5 variaz5 de la 3,5-5,5, dupti provenienta ei floristic5. In perioadele de mare abundent5 , la recoltarea nectarului yi transformarea lui in miere iau parte majoritatea albinelor din stup. Se crede c5 nici trintorii nu sint scutiti de aceast5 munc5, ei ajutind la eliminarea surplusului de apii din mierea apoas5 ce o primesc pentru de ozitare. f n timpul acestor prelucrari, albinele eliminl surplusul de ap5 pe care 1-a avut nectarul proaspSt in momentul recoltiirii lui din flori. Cea mai mare parte din aceast5 ap5 trece fn circuitul sangvin a1 albinelor primitoare prin osmoz5. iar d e acolo, prin tubii malpighieni (rinichii insectel) se adun5 in punga rectall. Evaporarea apei din mierea proasptit5 se mai face gi prin ventilatia aerului din stup. Mierea este depozitatii in celulele fagurilor in strat subtire acolo unde este mai cald . Aerul cald , inc5rcfndu-se cu vapori pin5 la saturatie, creeazg o presiune in interiorul stupului, iar vaporii sint eliminati prin urdinig.

MIEREA

90

MIPIREA

In perioada culesului urdinigul trebuie s5 fie deschis pe toat5 15timea stupului. Dac5 urdinigul este mic, prin el se elimin5 prea putini vapori. Unii apicultori, fn dorinta ca albinele s5 poatg concentra mierea rnai curind eliminind vaporii din stup, deschid gi urdinigul superior. Acest fel de a proceda nu este recomandabil. In cuib nu trebuie s5 se creeze curenti artificiali. E i vor actiona negativ asupra mierii depozitate de albine lnspre marginile corpului de strinsur5, sau in corpurile superioare, atunci cind ele consider5 c5 este suficient d e concentrat5. Acolo acegti curenti artificiali determinil o temperaturil rnai sc5zut5 decit cea dorit5 de albine. Mierea i n d necipgcit5 absoarbe vaporii de ap5 cfnd se aflti ln contact cu aerul rece, iar apicultorul, in loc sil ugureze munca albinelor, le dil una In plus. Cum f n cursul unui cules abundent albinele nu se mai ocup5 d e aceastl miere pe care ele o considerau aproape gata de cip5cit, apicultorul, la extractie, va avea in mierea de l a margini u n procent rnai mare d e apg. 0 miere bun5 gi gata de a fi cip5cit5 trebuie s5 a i b i o concentratie de peste 70% zahilr. fnlesnind ventilatia normal5 in stup gi numai pe urdinigul msrit, dup5 6-7 zile de la cules, produsul este aproape maturat, rgmlnind albinelor lucrgtoare din stup numai munca de c5p5cire a ei fn celule. Cipilcirea mierii cu o pojghit5 de cearti Intins5 la suprafata celulelor din fagure, contribuie la mentinerea calittitii ei initiale. Dac5 ar fi l5sat5 descoperit5, mierea, avind in ea o mare cantitate de zah5r in solutie, ar absorbi o cantitate de ap5 din atmosfer5 atunci cind temperatura de afar5 incepe s5 coboare gi timpul se rilcegte. Vara, clnd este cald, aceastl

absorbtie este redus5. C5p5cirea a ~ e rolul de a izola mierea de influenp umezelii din mediul fnconjur5tor. Procesul s5u de transformare continuii acolo, sub clpicel, c5ci invertaza g i enzimele incorporate P ea actioneaail n mereu, iar pe m5sur5 ce timpul trece, restul de zaharozi se transformi in glucoz5 gi fructoz5. Chiar dupil e trecere de cinci ani, se rnai vtid urme foarte slabe de zaharozg in miere pe cale de scindare, iar dup5 aceea ele dispar cu totul. 0 dat5 terminat acest proces de transformare, mierea se poate p b t m m u l t i vreme fEir5 s5 se schimbe sau sfi se altereze, desigur dacil este pilettat4 In bune conditii.

Compozitia mierii
*pa Zahar neinvertit (zaharoza) Zahsr invertit Dcxtrine Materii minerale Proteine Acizi organici Permenti ~i diastaae Vitamine complex B Inhibins Hormoni gi enzime

17-22 2--4 80-90 0,10--0,26 0,30-1,OO 0,30-0,60 0,15--0,26 prezenti


7.

'%

PH

prezenti prezenti 3,29-4,87

In privinta zaharurilor pe care le cuprind diferitele sorturi de miere, se evidentiazil fn special glucoza gi fructoza, provenite din polizaharide, devenite acum zaharuri invertite monozaharide, care ocupi4 314 din continut ; apoi vin gomele, dextrinele etc., mai putin dulci. Clnd unele din ele, cum sint de pildil dextrinele, se gbesc in miere P proportii rnai mari, n o opresc de la cristalizare. Dextrinele slnt cele care dau mierii coapte o viscozitate rnai pronuntat5 sau rnai redus5, dup5 proportia pe care o ocupil in masa ei. Cele dou6 zaharuri invertite, glucoza gi fructoza, sint proportional

MIEREA

91

MIEFWA

aproape egale in miere. Atunci cind este alcalin" ( H a y d a k). Pentru glucoza depggegte fructoza, mierea este acest motiv se recornand6 ca atunci rnai putin dulce ~i cristalizeazg ugor. cind albinele consumii miere de man5, Fructoza este mai dulce gi tine mie- s5 se dea albinelor o hrang acidulat5 crici mierea de man6 contine mult rea mult timp lichid6. Proteinele vi materiile albuminoide potasiu, uneori ping la 12,82%. Din sint incorporate in miere cu ocazia contra, mierea de flori are o aciditate invertirii sale. fntre acestea sint gi activg mult rnai ridicatg gi rnai congranulele de polen; ele cad fn miere venabilg pentru organismul albinei. l n ce privegtemateriile minerale, fn de pe corpul albinelor ce vin din cimp. f n privinta acizilor din miere, ei miere s-a gisit fosfatul de fier in provariazg dupg sorturi g i sint compugi portie de 0,251 g, fosfat de calciu din: acidul formic, malic, citric, glu- 0,535 g, carbonati iji sulfati 0,184 g. conic, succinic, gi chiar acetic. Cel ,,Ace~tia nu vor putea fi egalati de rnai lnsemnat rol il are acidul gluco- nici u n preparat farmaceutic sintetic, nic care se formeaz5 din o parte a glu- ciici picgtura de miere este o substant5 cozei transformatg cu ajutorul unei vie gi direct asimilabilii" (A. C a i 11as). fn materiile minerale, la analizti enzime produs5 de glandele faringiene. Cum fns5, la formarea acidului glu- se gbesc in proporlie redusii oligoconic apare in miere un produs secun- elemente, dupg diferitele sorturi dedar toxic, peroxidul de hidrogen, glan- miere gi anume: fosforul - sub fordele acestea secret3 o alt5 enzima, ca- mg de acid fosforic; fierul c~icalciul talaza, care neutralizeaz5 efectul toxic amintit rnai sus, precum gi cuprul, a1 noului produs fn miere, prin des- siliciul, clorul, potasiul, aluminiul, magneziul, sulful, manganul; .ele procompunerea lui in apg gi oxlgen. Acidul formic din miere, aga cum vin din solul in care cresc plantele s-a rnai ariitat, este hcorporat de entomofile, a1 ciiror nectar este cules guy& cu rol de conservant; el este ex- de albine. Proportii foarte variate din metatras din hemolimf5, gi ajut5 la procesul de invertinare. Pentru cei care lele ariitate rnai sus s-au giisit fn miere consumri miere, este un puternic ge- de la 0,18% ping la 1,30% dup5 nanerator gi dezinfectant intestinal de tura solului gi felul plantei majoriprim ordin. Cercetiltorul H a y d a k tare din care albinele au recoltat a g5sit cii mierea, deqi prezint5 a- mierea analizatii. ceastii reactie acidii, are gi un potenTabeM I tial alcalin, datoritii acizilor organici CANTITATEA DE MICROELEMENTE DIN 100 g MIERE, IN MICROGRAME rnai slabi. ,,Aciditatea sau alcalini(dupti A. C z e r i m a g i c gi col.) tatea unui element din natur5, dupg cum este de pild5 mierea, depind de Micmelemente Sortul do miere sursele de miere din care provin. Fier Cupru I ~ a n g a n Cobalt Dac5 mierea ar fi cu o predominant5 a acizilor minerali, ca acidul clorhiSalclm 1,32 0,99 0,61 0,63 0,73 0,63 0,lO Jaleg dric, sulfuric, fosforic, mierea a r a0,80 0,83 0,66 0,09 Mixtii vea un potential acid. Dar cfnd mine0,67 0,77 0,60 0,11 Tei ralele alcaline sint majoritare ca: Toate florile 1,78 1,32 0,86 magneziu, calciu, potasiu, sodiu, a0,63 0,80 0,66 0,05 Iarba neagrib Manii 0,49 0,66 0,38 0,07 tunci potentialul acestui sort de miere

MIEREA

92

MIEREA

Slirurile de fier sint aproape constante in proportie de gase sutimi de miligram la mai toate sorturile de miere dat5 la analiz5, afar5 de cele ce provin de la plantele bogate in fier, cum este iarba neagrii, unde proportia este rnai Pnsemnats. Cu ajutorul spectrografului s-au ggsit, in unele sorturi de miere, gi cantitati extrem de mici de aluminiu, strontiu, cobalt, titan, crom, iod, argint, zinc, plumb, iridiu. A . D. T, e rn n o v a stabilit continutul de substante minerale in mierea de flori, care este in medie sub 0,14%. Dac5 o miere anaIizatg a r indica un continut rnai mare de 0,28% substante minerale, degi este o miere bun5 pentru consumul uman gi chiar foarte bung pentru suferinzi, ea va fi inl5turat5 de la consumul de iarn5 a1 albinelor, mai ales cind ele ierneazii in adiiposturi. Substantele minerale aflate in miere Pi dau acesteia o anumitg coloratie; in general, o miere care are o culoare rnai inchisli, este rnai bogatii in substante minerale gi deci este de preferat pentru consumul uman fat%de alta rnai deschisg. fn aceastli privint5 mierka de man5 este mai bogat5 fn minerale decit cea de flori. Dupii acelagi cercetgtor, In miere se mai aflii aga-zisele ,,substante functionale de origine organic5, care ii mlresc considerabil puterea de asimilatie". fn aceastli categorie intrii in primul rind enzimele produse de glandele faringiene sau intestinale ale albinelor, apoi catalaza gi inulaza, clt gi inhibina. Vitaminele ;i antibioticele ce se gBsesc in miere gi in special cele din complexul B au fost descoperite prima data de cercetiitorul A . C a i El a s . Mai tirziu alti cercetgtori au stabilit cii 100 g miere contin urmiitoarele vitamine: B1, Bz,B,, acidul nicotinic, acidul pantotenic, biotina

(vitamina H). Mierea rnai contine de asemenea gi vitamina K, antihemoragicli. Continutul in vitamine variazg dup5 izvorul din care a fost culeas5 cit gi dupg infima cantitate de polen aflat5 in miere. De asemenea, are influent5 gi regiunea din care provine mierea, climatul cit gi virsta mierii. Oricit de mici vor fi proportiile de vitamine, ele sint pretioase. Vitamina B se afl5 in proportii foarte variate, de la sort l a sort de miere. Experiente in acest sens s-au f5cut atPt in cresterea gi dezvoltarea copiilor, cit gi in hrana porumbeilor bolnavi de scorbut. Acegtia au fost mai intfi alimentati exclusiv cu orez decorticat, care le-a provocat boala beriberi, ins5 s-au vindecat in citeva zile, cind li s-a adiiugat in hran5 gi puling miere. fn miere s-au gasit bactericide puternice: inhibina gi acetilcolina, o substant5 anticancerigeng. Mierea contine gi hormoni proveniti din florile ce au secretat .nectarul, cft qi din cei incorporati in miere chiar de albine, cind prelucreazg nectarul. Mierea eatraf'lorali provine din nectarul secretat de alte p i r t i ale unor plante, unde se afl5 glande nectarifere asemgngtoare cu cele din interiorul florilor. De pildii, mdairichea, V. n., produce o miere extrafloralti de o calitate aseminiitoare cu a sorturilor de miere floral% numai cii ea este secretatl de pedunculul inflorescentelor gi apare cu aproape 10 zile inainte ca florile sii se deschidg. La alte plante, glandele extraflorale se g6sesc sub sepale sau in afara ovarului. f n anumite circumstante, care depind de natura terenului, fiind in raport gi de temperaturg gi de gradul de umiditate a1 atmosferei, seva trectnd prin canalele de circulatie ale arborilor antreneazii qi o parte din rezervele de zah5r ce au fost acumu-

MIEREA

93

MIEREA

Nectar extrafloral a1 frunzelor diferitelor plante: a - la petiol; b - pe frunzH

late in tesuturi, iar exudatia dulce apare in glandele respective aflate la suprafata orificiilor stomatice ale frunzelor. fn noptile r5coroase ce urmeaz5 un o r zile cglduroase, spre dimineat5, apare aceast5 miere extrafloral& pe frunzele anumitor 'arbori, iar albinele s e gr5besc sai o duc5 in stup, prelucrPnd-o la fel ca mierea produs5 de glandele nectarifere intraflorale. Put i n mai tirziu, cind soarele apare ~i aerul se inc5lzegte, partea apoas5 din aceast5 exudatie dulce se evaporeazg, iar albinele nu o mai pot lua. Cantittitile produse de arbori in atari imprejur5ri sint enorme gi cu neputint5 d e epuizat. Cercet5torul B u s g h e m a calculat c5 de la un tei mare albinele pot recolta pin5 la 24 kg miere extrafloralg. Mierea extrafloral5 se deosebegte oarecum de o alt5 miere, scoas5 tot din frunze, dar prin intermediul unor mici afide, qi care este chiar mai abund e n t s ; aceasta din urm5 este mierea d e mang. Analizind secretia dulce, care este miere extrafloral5 produs5

de frunze (f5r5 interventia altor insecte) de plop, stejar, artar, tei, frasin, mesteacsn, sau pomi roditori ca m5r, prun, nuc, or de la plante cultivate ca porumb, secarg gi chiar unele plante ierbacee, se va vedea c5 ea difer5 intrucitva de mierea propriuzis5. E a are o greutate specific5 mai mare ca mierea obignuit5, iar culoarea sa este, in mod obiqnuit, putin mai inchis5. fn masa ei se vor g5si zaharuri valoroase, ca fructoza gi glucoza derivate din zaharoz5, dar gi unele zaharuri inferioare ca dextrin5, melezitoz5, precum gi s5ruri minerale in proportii ceva mai mari ca la mierea floralg. Mierea de man&, obtinut5 prin intermediul afidelor, provine din aceeagi surs5 cu cea extrafloralg. Mierea floral5 qi extrafloral5 provine direct de la plant5 aga cum este recolt a t 5 de albine. Mana este un produs obtinut indirect, rezultat a1 actiunii unor insecte care se hrgnesc qu sucul plantelor. Albinele culeg aceste produse gi, indiferent de origine, le transform5 in miere. Albinele recolteazg mierea de man5 prin intermediul afidelor, psyllidelor, coccidelor, citadidelor qi lachnidelor, care-gi opresc partial pentru nevoile lor proprii compugii azotati gi, f5r5 a interveni un proces de digestie, ele elimin5 zaharurile de care nu au nevoie, V.n. Lecanii gi Lachnide. Produsul rezultat din aceste secretii este considerat de unii consumatori, c5 nu ar avea aceeagi valoare ca mierea din flori sau extrafloral5, dar aceasta este o problem5 de gust gi de culoare c5ci mierea de man5 este obignuit de culoare inchisl, datorit5 continutului bogat in ssruri minerale. Sint tar;, cum este Germania, unde se prefer5 mierea de mans, in primul rind pentru c5 acolo ea

MIEREA

'

94

MIEREA

constituie principala resurs5 meliAcelagi cercet5tor afirm5 c3 nu orifer5, iar in a1 doilea rind pentru c5 in ce fel de miere de man5 trebuie inl5consumul uman ea are o valoare te- turatii din hrana de iarn5 a albinelor, rapeuticii superioar5 fat5 de mierea Aceasta depinde de continutul subobignuit5. Albinele culegatoare pierd stantelor minerale intr-o proportie rnai ins5 foarte multii energie la un ase- mic5, dar rnai cu seam5 de adaptarea menea cules gi sint rnai uzate decit albinelor din regiunile unde mierea cele care culeg nectar din flori. de man5 constituie principala rePentru consumul de iarnii in hrana surs5 de hran5 a albinelor, cind deci albinelor, mierea de man5 nu este organismul nu rnai este a t i t de afecrecomandabil5, rnai ales in regiunile tat. fn general este de preferat ca mieunde ele nu sint adaptate acestui rea de man5 sii nu se foloseascii in consum. f ntr-adevar, adeseori ea le hrana de iarni a coloniilor, c8ci proprovoacii intoxicatii grave, tulburind duce fermentatii, extinde abdomenul, buna functionare a intestinului mij- albinele elimin5 materiile fecale in lociu. Cercetitorul V. A. T e m- stup iar fagurii se mucegiiiesc gi aerul n o v a constatat c5 in organismul din interiorul stupului are un procent unei albine atinse de aceastii intoxi- insemnat de umiditate. fn restul timcatie, celulele epitaliale ale pereti- pului mierea de man5 poate fi datg lor intestinali sufer3 o degenerescen- albinelor. Totugi, slnt cazuri cind g i $3, un proces de necroz8, dezagregin- vara consumul de miere de man3 provoac3 albinelor unele neajunsuri g i du-se. anume: atunci cind mana contine zaharuri neasimilabile gi in anii cu secet5 rnai ales cind coloniile sint lipsite de plsturl. Atunci albinele sint nevoite s5 adune gi s3 consume miere de man5, care le provoac3 intoxicatii. Exceptie face mierea de man6 din conifere, care contine procente insemnate de zaharuri digestibile cum sint glucoza gi fructoza, deci care o apropie mult de mierea de flori. De altfel, albinele de la munte slnt obignuite s5 consume o astfel de miere in hrana de iarnil, f3r3 s5 sufere consecintele obignuite unei asemenea hriiniri. Pentru consumul uman, mierea de man6 nu prezinti nici un fel de neajuns. Din cercet5rile lui Jodel s-a ajuns la constatarea c3 mierea de man 5 contine inhibin5, substant5 cu o puternicii actiune bactericids. Uneori aroma mierii de man5, cum este de pild5 cea produs5 de brad, este destul de pl5cut5. La nici un fel de miere de man5 aroma nu este nepl5cutti Man6 pe frunze atacate de afide

sau r5u mirositoare. Bog5tia in dex- lagi extractor gi la aceeagi dat5; s-au itrine, cit gi procentul redus de glucozl, pus in vase asemtinstoare, gi s-au Pntre 26-28%, a mierii de man5 re- p5strat in aceleagi conditii. Rezultacoltat5 de albine, o tin in permanenti tele au fost variate. h t r - u n vas mie61ichid5,ani de zile, gi de aceea multi rea se cristaliza rnai repede gi cu graeonsumatori o prefer5. Totugi, u- nule rnai mult sau rnai putin fine deneori mierea de man5 este atit de vis- cit cea din vasul de comparatie. Granularea mierii lichide depinde coas5, incit ea nu poate fi extras5 din celule. fn acest caz imobilizeazg un de unul sau rnai multi din urmlitorii numar insemnat de faguri. Extractia factori gi anume: 1) De raportul dintre cele dou5 zaharuri majoritare: e i se face prin doug metode. Prima metod5 recornand5 ca fagu- glucoz5 gi fructoz5. Cu cit procentul xii sli se pun5 in tgvi, pe gr5tare; t5- de fructoz5 este rnai mare fatti de gluvile se introduc in cuptorul de piine, coz5, cu atit mierea se va cristaliza unde fagurii se topesc. Atunci ceara rnai tirziu. Cind acest procent dep5se separ5 de mierea de mans, care, gegte glucoza cu prea putin, aceasta incSlzit5, este scoas5 gi folosit5 in din urm5 determin5 totdeauna crisdiferite produse industriale. Ceara se talizarea gi a fructozei din masa miemai topegte apoi lnc5 o dat5, fiind rii. Cind procentul de fructoz5 este gata pentru a fi prelucrat5 In faguri ar- ins5 mare, ca de pild5 la mierea de salcim, care este cu 50% mai mare ca -tificiali sau in alte scopuri. Cea de-a doua metod5 prevede ca cel a1 glucozei, mierea r5mine 1-2 faguri cu mierea viscoas5 de mans, ani in stare lichid5. 2) De raportul dup& ce au fost in prealabil inmuiati de zaharoz5 Inc5 netransformatti, dupg in ap5 cald5, s5 se intercaleze (in prelucrarea ei de ctitre albine. Cfnd timpul cfnd nu este cules) intre cei- culesul este abundent yi continuu, lalti faguri goi gata cl5diti. Albinele glandele faringiene produc5toare de iau din celule aceast5 miere, in parte enzime din categoria invertazei iyi diluats, gi o intind in fagurii goi al5- reduc secretiile iar zaharoza nu se tur@i, prelucrind-o. Nici dupii o ast- scindeazg in intregime. fn conseB1 de prelucrare, aceast5 miere nu este cint5 mierea cristalizeazi curind. e bine s5 fie dat5 albinelor in hrana de 3). De prezenta in miere a substaniarn5. telor nezaharoase intr-o mai mare sau rnai mica cantitate, cit gi de proGranularea sau cristalizarea mierii centul de ap5 ce-1 contine. 4) De temlichide. Granularea mierii este o pro- peratura la care mierea se p5streazti. blemii rezolvatii numai teoretic pin5 5) De prezenta in miere a anumitor in prezent. Dup5 atitea incerc5ri yi cristale de miere denumite ,,cristale studii, nu s-a reugit si3 se gtie precis de initiale, embrionare sau native". De ce o miere granuleaz5 gi alta nu, sau pild5, dac5 intr-un vas cu miere lide ce una incepe procesul s5u de cris- chid5 se introduce putin5 miere cristalizare rnai curind gi alta rnai tir- talizat5, in jurul acesteia se incepe un ziu, vorbind bineinteles de o miere proces de cristalizare care se extinde apartinind aceluiagi sort gi calitate. spre margini, pin5 cuprinde toat5 fntr-adevgr, s-au luat probe din ace- cantitatea de miere din vas. De aselagi lot de miere lichidg gi din acelagi menea, dac5 in celulele fagurilor r5vas cu miere proasptit extrasg, cu ace- magi din anul trecut se rnai g5segte

MIEREA

96

MrEREA

miere nelins5 de albine, deci resturi care s-au cristalizat intre timp, iar albinele depun in celulele acestui fagure in anul urm5tor miere nou5, aceasta se cristalizeaz5 in faguri. Dup5 cercetgtorul italian M u z a tt i, explicatia granullrii mierii lichide este urmgtoarea: ,,Mierea este un amestec de solutii ; in ea solutia de glucoz5 este suprasaturat5. La un moment dat glucoza se separ5 din solutie sub form5 de cristale rnai mult sau rnai putin mari, rnai mult sau mai putin aglomerate gi mierea cristalizeazti. Granularea se face fn raportul de glucozti -, care, in mod obignuit, este in minoritate fat5 de fructoz5 ln cele mai multe sorturi de miere; atunci ea lncepe sti se depunfi pe fundul vasului formind cristale. Moleculele ce alcltuiesc masa glucozei pierd In acest caz, o parte din a p l . Aceast5 insetare a lor activeaz5 procesul de migcare, de oscilare, de ciocnire a moleculelor in ma&. Atunci, primele din ele, incep s5 polarizeze, s l atragl gi s l se uneasc5 stabil, formind un germen de cristalizare. 0 dat5 inceput acest proces de aglutinare, el continu5 rnai repede sau rnai incet, cuprinzind totodat5 masa de jos in sus, pinti se granuleazs in vas toat5 miereal'. In privinta mierii de man5, alte dou5 zaharuri determin5 sau nu procesul de cristalizare. Ele sint: melezitaza gi dextrinele. Clnd aceasta din urm5 este majoritar5, mierea r5mine lichid5. Din contra, cind melezitaza este majoritarl, mierea de man5 se cristalizeazii. Dac5 procentul ei este de peste lo%, se formeaz5 cristale mici care sint ava de tari incit sclrtiie in dinti, iar mierea se cristalizeazil foarte repede, chiar in celulele fagurilor, de cum este c5pticitfi de albine.

Tabelul 2
COYPOZITIA DIFERITELOR SORTCRI DE YIERE $1 VITEZA LOR DE GRANULARE A Caill a8 .

granukri~, I Hrigcs Te i Brad

26,O 4,30 2,O .25,5 3,60 6,0 26,33.20 10,s

Nectar extrafloral 26,9 3,O 11,O

3,O indie' timpu' Iuni 7,O Nu ~ ~ $ ~ ~ $ 5 0 j jumltate de nu- "n') leazi

'"

,,

Mierea de rapit5 granuleazg cc?l rnai repede, urmat5 de cea de trifoi etc. Valoarea mierei nu scade lnsS prin granulare. fntr-un fel, o miere granulatfi este o garantie de puritate. In mod obignuit, nici un sort de miere nu r5mine absolut lichid; dup5 7-8 luni de la extractie rnai toate granuleaz5, binelnteles in afar5 de cea de man5, sort cu mult5 dextrin5. Prevenires cristalizlrii mierii. Stuparul, pentru a preveni cristalizarea mierii, poate folosi urm&t,oarele metode : a) fnccilzirea mierii dizolv5 cristalele initiale embrionare; ele nu rnai pot activa ~i deci nu pot polariza mierea in jurul lor decit mult mai tirziu. Cum se face aceast5 operatie de lnc5lzire este ar5tat putin mai departe. b) Folosirea de acizi g r a ~ ise aplics fn felul urm5tor: se amestec5 cu miere abia extras5 o solutie 3% acid izobutiric sau acid sorbic (substantti care se extrage din scoru~ul munte). de Oricare din aceste solutii p5streaz5 mierea in stare lichid5 timp de un an, dac& mierea este tinut5 la o temperatur5 de 15"C, deci la temperatura

MIEREA

97

MIEREA

camerei sau a depozitului. Acegti acizi sint cu totul inofensivi gi se folosesc in mod curent in industria alimentarii. E i se amesteci foarte bine cu mierea lichid5 pentru omogenizare. c) Rogcovele au in alctituirea lor o substantti dulce, care dat5 E hrana n albinelor fn mici proportii, face ca mierea extras5 dup5 acest consum redus, s5 nu rnai cristalizeze. Se crede c5 aceast5 compozitie a rogcovelor este in direct5 leg5tur5 cu acizii gragi ar5tati rnai sus (Kalogereas gi Certel). d) fnghetarea brusc; a mierii cu anumite aparate, la -45"C, este o metodti foarte expeditiv5. Mierea astfel tratat5 la frig intens este sticloas5 si nu rnai cristalizeazti de loc dac5 este tinut5 la rece. Pentru consiimul curent, se taie din blocul Pnghetat,cu un fiergstriiu, atit cit este nevoie, se tifie E camer5 caldti, se dezgheat5 gi n se consuml. fnghetarea mierii in mod progresiv gi nu brusc, cum am a r l t a t rnai sus, nu d l rezultate, c5ci mierea granuleazii. Qrilbireta cristaliziirii mierii se obignuiegte rnai ales in tirile in care consumatorii prefer5 mierea fn stare granulat5 gi uneori gi la noi. Mierea se incheag5 in cristale fine, untoase, cu aspect gi gust atrlgltor. Iat5 cum se procedeaz5: fntr-un local cu temperatur5 de la 5-15C se tin vasele cu miere ce urmeaz5 sg fie granulat5. fn masa mierii se introduc 5% miere cristalizat5. Cu o spatul5 de lemn, care trebuie s5 ajungti pPn5 la fundul vasului, mierea se arnesteci de doug ori pe zi - dimineata gi seara - cfte 5 minute. Se va observa curfnd cii mierea incepe s5 se ingroage gi se formeazti in masa ei cristale fine. Atunci se toarn5 imediat in bidoane de celuloid,
7

de tab15 cositoritti, sau chiar h saci de polietilenti, unde ea igi desivirgegte granularea. fn principiu, o miere care granuleaz5 repede va avea granule fine, va fi mult rnai apreciatii gi nu va fermenta. Mierea cristalizatg trebuie ferit5 de o umiditate relativii a aerului mai mare de 60%. E a se tine bine inchis5, dac5 se poate, in bidoane cu rondele de cauciuc, pentru cii fpuctoza din miere fiind cea care r5mine lichidti in parte - numai glucoza gi zaharoza cristalizeaz5 - se ridic5 la suprafat5, putind ugor absorbi apa din atmosfer5. fn aceastg situatie se pot grefa in masa lichid5 fermenti care o predispun la fermentare. LichePierea mierii granulate. Stuparii sint adeseori nevoiti s5 lichefieze mierea granulat5, inainte de predarea ei la beneficiar. Operatia ins5 trebuie f5cut5 cu cea mai mare grijl, c5ci dac5 mierea este prea fnctilzit5, adic5 peste 40C i se distrug anumite elemente de o mare insemngtate pentru consumator, cum sint: uleiurile eterice volatile care se pierd, iar mierea rtimine fad5 gi f5rg parfumul ei specific; enzimele (amilaza gi invertaza), care au un rol deosebit pentru organismul omului; diastazele, fermentii atit de necesari in procesele de digestie; vitaminele, hormonii, cit gi alte substante folositoare. Pentru a inl5tura aceastg fncillzire exagerat5, vasul cu miere trebuie sti stea in altul cu ap5, ce se inc5lzegte cu Encetul pinti la cel mult 40C. Apa din vas trebuie agitatti cu o vergea, pentru a avea ctildurti uniform$. Vasul cu miere stti in altul cu apti caldti pe un grtitar. Mierea de asemenea trebuie migcats, c h i numai astfel ctildura ei v a fi uniform5. E a r5mEne la acest grad de temperaturl pin5 nu se mai vede in miere nici un cristal nedescompus.

- A.B.C.... Api~01Wl.

MIEREA

98

MIEREA

lTasul scos din cel cu ap5 cald5 este Mierca cristalizatg in faguri gi invelit bine cu p5turi groase sau blBni, folosirea accstora. pentru ca r5cirea mierii sii se fac5 cit Rlierea cristalizeazii citeodatj chiar mai incet gi mai tirziu posibil. In gi in faguri, mai ales in stupii cu coS.U.A. lichefierea la intreprinderile lonii slabe ca populatie, colonii al mari se face in camera inccilzit5, la ciiror ghem nu poate acoperi majori40C. *\poi butoaiele sint trecute in tatea fagurilor din stup. De asemenea, a doua camerB la 60-70"C, unde se ea poate s5 granuleze chiar in fagurii scurge mierea din ele. Bineintelescii din depozit, cind mierea provine din totul fie face automat, caci omul nu plante care au proportii mari de zapoate s2 reziste la temperaturi aga haroz5, cum este de pilda cea de rade ridicate. Altii folosesc gi o a treia pitti, or dac5 in depozit a fost o temcame1.5, cu temperatura redus5 la peratur6 cu variatii mari de tempera40C, unde mierea se decanteaza in turii. Pentru extragerea si recuperarea 2$ de ore cit st5 acolo. 0 alt5 metodd este pasteurizarea mierii granulate, mierii cristalizate in faguri, acegtia care se intinde peste nigte tiivi de se introduc intr-un cuptor cald dup5 alamii cositoritj in strat numai de ce piinea a fost scoas5, sau intr-un i 2 cm gi st5 timp de 5 minute la o tem- topitor solar care, topind ceara ! liperaturii de 90C. Cind aceast5 ope- chefiind mierea cristalizatii, o colecratie este incorect fiicut5, poate ins5 teazl in vasul colector a1 topitorului, duce la degradarea enzimelor din separind-o de ceara topitti. miere. Sint gi aparate speciale, cu 0 alt5 metod5 practicii pentru ca inc5lzire prin aburi, la int,reprinderi mierea cristalizatii in faguri s5 se lice au cantitsti mari de miere pentru chefieze, ins5 far5 ca fagurii s5 fie topit, aparate avind un dispozitiv topiti, este urmgtoarea: pe plita de cu lop5tele de lemn ce se invirtesc in- buciitiirie se agaz5 10-12 c5r5mizi1 cet in mierea lichefiat5; vasele tre- pe care se pune o t a v l cit suprafata buie s5 fie emailate sau cositorite. fundului unui stup; tava va avea Dar ~i acestea trebuie s5 topeascj margini pentru ca eventual mierea mierea numai la o temperaturii care care s-ar scurge din faguri s5 nu se n u dep5gegte 42C gi in vase adincite risipeasc5. Pe tavii se agaz5 un corp -fn alte vase cu ap5 fierbinte. Un mij- de stup plin cu faguri cu miere cristaloc practic, ieftin gi sigur, pentru p5s- lizat5; el se acoperl cu un podigor. trarea mierii lichefiate cit rnai mult Se deschide putin robinetul de gaze timp, este folosirea unei proportii de sub plit5, care va arde deci cu flaciirii 2% glicerin5 de cea rnai bun5 calitate, redusg, operatie care se poate face gi care se adaugii in miere atunci cind la un aragaz sau la dou5 15mpi de este in15 caldii. Imediat masa in- buc5tZrie cu petrol. C5r5mizile se treag5 va f i amestecat5 cu o lop5tic5 fncllzesc la o temperatur5 redus5, iar cgldura, iradiind spre faguri, topegte de lemn pentru perfecta ei omogeni- cristalele din celule. fntr-o noapte, eare, dup5 care se toarn5 in vase sau pin5 dimineata, toat5 mierea granuborcane. Astfel tratatii, mierea st5 latii din faguri poate fi licheliatg. iichid5 aproape doi ani, f5r5 ca glice- Operatia ins5 trebuie strict suprarina s5 schimbe nimic din calitgtile vegheat5, pentru ca temperatura din stupi sii nu depggeascti 40C. sau aroma ei.

Pentru a p3stra fagurii far5 ca mierea s5 se cristalizeze in celule, ei trebuie feriti de r5ceal5, inchigi in dulapuri cit mai bine izolate, in camer5 caldl de 20C f5r5 variatii de temperatur5 gi cu o umiditate relativ5 a aerului de cel mult 60%. Cind totugi ea a inceput s5 se cristalizeze in faguri ;i nici nu poate fi scoas5 din stup in timpul iernii cind albinele sint strinse in ghem, albinele vor fi alimentate cu apii intr-un pahar ce st5 ling5 orificiul de alimentare din podigor, deci sub capac, bineinteles dac5 stupii sint iernati in ad5post. In apii st5 adincit5 o figie de pinz5 lat5 de 6 cm, care are unul din capete adfncit in ap5 pin5 la fundul paharului, iar capgtul opus, lung de 7-8 cm, este tiiiat in 5-6 figii. Acestea se introduc cite una intre rame stind suspendate intre intervalele dintre ramele ocupate de albine. Ele sorb apa gi astfel dizolv5 cristalele din celule. Este suficient pentru o colonie bung s5 sa repete aceast5 alimentare cu ap5 o dat5 pe slpttiminl, pin5 cind sosegte timpul cald. Albinele mai pot primi ap5, in acelagi scop, o datg pe s5pt5mPn5, in jgheabul ramei hr5nitor in mijlocul cuibului, cam 100-150 g, nu prea fierbinte. Albinele dizolv5 ugor cristalele gi folosesc mierea. Fagurii cu miere cristalizat5 pot fi folositi in prim5var5 ca hran5 stimulativ5, dacr? ei se tin citeva zile intr-o camer5 cald5, in apropierea sobei. fn felul acesta mierea din faguri se inc5lzegte gi atunci cind este dat5 albinelor, ele o pot dizolva ugor dac5 ramele stau direct lfngll cuib. Concomitent i jgheabul ramei hr5nitor se n toarng zilnic cite 20-30 g ap5 cald5. La introducerea lor in stup, fagurii vor f i pulverizati in prealabil cu ap5 caldii.

Mierea fermentat&(in5crit5). Mierea ajunge in stare de fermentare atunci cind a fost extras5 prea curfnd, fr?rii ca albinele sii fi eliminat apa din ea pin5 la o proportie de 17-17,5%, iar stuparul a tinut-o intr-un local umed. La fermentarea unei cantitsti de miere nematurat5 deplin contribuie gi enzimele. Acestea sint fermenti naturali incorporati mierii de c5tre albine in timpul prelucrgrii, cit gi granulelor infime de polen ce cad citeodat5 in celulele cu miere, de pe perisorii corpului albinelor culeggtoare. Aceste enzime transform5 zaharurile din miere in alcool etilic, bioxid de carbon gi apoi, datoritl bacteriilor acetice, se oxideazti gi se transform5 in acid acetic. Fenomenul de fermentare a1 mierii poate s5 apar5 gi atunci cind extracJia mierii s-a fiicut pe un timp prea ploios, fiind cunoscut c5 ea este higroscopic3 gi absoarbe din aer vaporii de apr?. La citva timp de la extractie gi depozitare, aceast5 miere incepe s5 se separe; de o parte se alege glucoza, care se depune pe fundul vasului, iar fructoza se ridic5 la suprafatl, plutind ca o miere lichefiati gi apoas3. Continutul s5u in. ap5 acolo va fi de cel putin 21,5%. fn aceast5 situatie la suprafata mierii, la inceput gi apoi mai tirziu chiar in adincul masei ei, se dezvolt5 nigte fetmenti de gen Zygosacharomyces ori Saccharornyces cerevisiae. Dezvoltarea lor este cu atit mai rapid5 gi in m5sur3 mai mare, cu cit mierea are in masa ei gi urme de polen in suspensie, polen care s-a ridicat sus prin separare. Cum fer-. mentii au nevoie gi de azot g i de ailruri minerale pentru fnmultirea lor, ei g5sesc acolo hran5 potrivitll, iar, mierea incepe deindatii s5 fermenteze. La fnceput acegti fermenti folosesc oxigenul din aer, se dezvoltg gi se.

MIEREA

100

MIEREA

Filtrarea mierii fSrB bule de aer E ea n

inmultesc pe cale aerob6 in mierea de la suprafa$, f5r5 s5 produc5 alcool, ci numai bioxid de carbon. Ctnd ei Ins5 p5trund adinc in masa mierii, se transform5 in fermenti anaerobi ce trgiesc f5r5 aer gi nu pot produce alcool qi bioxid de carbon. 0 astfel de miere trebuie repede prelucrat5, c6ci consumat5 ca atare aduce E organism alcool qi acid acetic, subn stante v2it5m5toare, mai ales pentru cei cu boli ulceroase. Mierea ferment a t 5 va fi tratat5 in felul urmstor: se tine vasul cu miere dou5 zile intr-o camer5 cald5 la 30-35C. Acolo ea eliminil o parte din aerul absorbit in procesul de fermentare. Apoi se v a incEilzi in baie de ap6 cald6. fn acest caz tehperatura poate fi urcat6 pin6 la 100C. Pe m5sur5 ce se inc5lzeste, se adaug5 peste ea o alt6 cantitate de mier'e fermentat5. fn felul acesta bulele de gaz produse de fermentare vor fi eliminate prin c5ldur6 din masa mierii, iar ale se ridic5 la suprafat5 c a o spurns ce trebuie luat5 mereu cu o lingur5 mare. DacB nu se face aceast 5 burstare permanentiri, mierea incglzitg poate s5-qi mZreasc5 volumul gi s3 dea afar5 din vas. Ctnd deasupra

nu mai apare spum5, mierea este 15sat5 s5 se rlceasc5. Atunci poate fi data in consum industrial, cum ar fi de pild6 la prepararea hidromelului. Dac5 este consumat5 ca atare, ea nu mai are valoare intrucit, l a temperatura ridicat5 la care a fiert, gi-a pierd u t din calit5ti (enzimele, aroma gi culoarea ei frumoas5). Cel mai bun si eficace remediu este acela de a inc5izi moderat mierea, in care s-a introdus un s5culet in care s-a pus c5rbune de lemn bine m5runtit. Timpul de inc5lzire gi m5surile de luat le-am descris la prima metod5 de tratare. Miere toxici. fn tars noastr5 nu se gisesc plante care produc miere toxic5, cum stnt de pild5 prin Africa de Sud, unde exist6 o specie de Euphorbia, ce produce o miere care, consumat5, d5 arsuri in stomac sau in laringe. fn schimb, orice miere poate deveni toxic6, dac5 este r3u pSstrat5, In vase de zinc sau de fier. Datoritg acidit5tii sale, mierea cind intr5 In contact cu zincul sau cu fierul din vase se transform5 in acetat de fier care este toxic. Mierea trebuie p5strat5 numai in vase din otel inoxidabil, din tab15 alb5 cositorit5 sau in vase emailate, sau date la interior cu un strat gros de vopsele sintetice. Reeoltsrea mierii lichide, m5suri preliminare. Mierea, fiind un aliment de mare insemngtate pentru consumul uman, deci supus controlului sanitar, trebuie s5 fie prezentatg In stare natural5. In preajma lunii mai ins5 apar obiynuit, in unele stupine, primele manifest5ri ale bolii loca. Sint stupari care abia atunci se gindesc s5 trateze coloniile, cind de fapt aceastg m5sur6 trebuia luat5 inc5 de la Inceputul primsverii, pentru a preveni aparitia bolii. fn atare situatie, medicamentele folosite pentru tratarea

ei rgmln partial in fagurii in care albinele Igi vor strtnge curind recolta. Aceste medicamente, amestecate cu mierea nou5 depus3 in faguri, vor prejudicia calitatea ei pentru consumul uman. Dac5 la analizele fgcute de organele sanitare se giisesc urme din aceste medicamente in miere, ea poate fi confiscatl. De aceea apicultorii vor lua mlsuri ca orice tratament cu sulfamide sau antibiotice s5 se termine cu cel putin o lung inainte de aparitia culesului principal, in care timp albinele vor avea posibilitatea sti consume integral siropul medicamentos ce le-a fost dat. De asemenea, in timpul acestui cules, nu trebuie s3 se facg tratamente contra parazitilor cu substante puternic volatile ca: naftaling, acid fenic, sulf, timol etc. cgci mierea din faguri absoarbe cu ugurintl aceste mirosuri care riimin 1n ea iji dup5 extractie, IncPt o fac improprie consnmului. Alte mlsuri preliminare slnt cele privitoare la local gi utilaj. Apicultorul se va ingriji P n primul rind de localul unde va face operatia recoltgrii, local in care albinele sg nu poatg avea acces. Acesta va fi laboratorul stupinei, unde se mentine o temperaturg ridicatl pentru ca mierea sii se pgstreze fluid5 gi ugor de extras; In acest scop apicultorul procedeazg mai intii la ridicarea magazinelor de recolt5 cu miere gi transportarea lor in camera caldii, unde se face extractia. Temperatura potrivit5 acestui scop este de 25-32C. In pastoral, extractia se face in c a b h a apicultbrului care trebuie sti fie bine inchisl, pentru ca albinele sg nu pmtg pgtrunde in interior. La geamul' cabanei, in coltul de sus, se monteazg un izgonitor tip Porter, V. n., pentru eliminarea albinelor ce au fost eventual aduse acolo o datg cu fagurii pentru extras. In fata ugii se ameha-

jeazg un mic vestibul flcut din piituri sau cearceafuri, Pmpiedicfnd astfel albinele s l pstrundl in interior cind uga se deschide. Din cabanl se scoate tot mobilierul; se fixeazii apoi extractorul pe un cadru de lemn sau cu t3rugi b3tuti in plimint, iar algturi se instaleazg desclpgcitorul gi o mas3 pe care st5 lampa cu petrol sau aragazul aprins, cu un vas de a p l fierbinte pent r u Incglzit cutitele de desclpgcit. De asemenea este nevoie gi de un lighean cu apg pentru spllat miinile de miere, de o ciildare pentru miere, bidoane n or un butoi curat gi bine strins P cercuri; P acest din urmg caz, va fi n nevoie gi de o pllnie de turnat mierea in butoi. Apicultorul igi va preglti combustibil pentru afum5tor precum gi 3-4 perii sau pene pentru inllturarea albinelor de pe faguri. Operat i a aceasta va fi curfnd Pnlocuit3, cind va intra in uz benzaldehida, V.n. E nevoie, de asemenea, de dalta apicolg pentru ridicat rame, oare trebuie sg-i stea permanent la indeminl. Un magazin sau corp de stup go1 se va ageza deasupra cuibului, iar P el se n scuturii albinele de pe fagurii cu miere ce se ridicg din corpul de strfnsur5. 0 targii sau un clrucior de transportat magazinele de recoltl pin5 la camera de extractie slnt foarte necesare. Recoltarea propriu-zis3 a mierii se face cind ea erate deplin maturat5 f n faguri gi poate ajunge in aceastli stare chiar daciinu este cgplicit5 decft partial, deci ctnd principalul cules este aproape pe sffrgite. Bineinteles, se extrage numai surplusul ce prisosegte peste ceea ce apicultorul trebuie s5 lase albinelor sale ca hranl. Dac5 in regiunea unde se a f l l stupina albinele nu mai au nici un alt cules, necesarul pentru colonii se lass pentru toat5 durata de timp a iernii gi primgverii anului viitor, deci pin5 la aparitia

primului cules principal. Dac5 dup5 extragere se conteazii gi pe alte culesuri insemnate gi sigure, necesarul de hranii pentru colonii se las5 pentru o perioad5 ceva mai scurt5. fn orice caz, in stup, oricind trebuie s5 r$imin& atlta miere, incit albinele s6 se simt6 fn deplinii sigurantl, iar in colonie s& nu se producii o crizii care opregte extinderea continuii a puietului. Are fnsemngtate, in unele imprejur l r i , momentul ales pentru recoltarea mierii, astfel incit albinele s5-gi poatg completa dup5 aceea necesarul pentru ele gi puiet, in afar5 de cazul cind stuparul extrage integral mierea din faguri gi le dii sirop de zah5r pentru iernat. 0 astfel de operatie este necesarl mai cu seam5 in stupinile unde bintuie nosemoza. DacS apicultorul ar face aceastri recoltare totals a mierii, f5r5 sii o completeze imediat cu o hriinire masivii, albinele, viizfnd cg rezervele lor 4nsemnate de miere au dispiirut fntr-un mod atPt de neagteptat, vor fnceta inmultirea puietului. Aceasta se va riisfrfnge mai ales in mod negativ asupra bunei dezvoltiiri a coloniei fn timpul primiiverii urmiitoare.

Ridicarea magazinelor d e r e c o 1 t d pline cu miere, la


stupii verticali, se face deschizfnd stupul, trggind corpurile cu miere pe suportul mobil fixat in spatele stupului, dupri ce s-a dat fum mult fntre faguri; 4n felul acesta se indrumeaz5 albinele in jos, spre cuib. Dacg colonia are mai multe magazine de recolt5 pline, se ridicii toate, pe rind, desprinzfndu-le unul de altul cu capiitul lat gi tegit a1 daltei apicole. Ele se suprapun peste suportul mobil, acoperindu-le cu un sac go1 sau o mugama. Din corpul cuibului nu se scoate nici un fagure cu miere. Acolo sint ramele cu puiet care, fn nici un caz,

nu se supun extractiei. Un puiet care degi cgp5cit, a fost supus centrifug5rii in extractor, va suferi foarte mult. E l fgi pierde din vitalitate atunci cind ajunge la maturitate ca albin5, iar unele din ele chiar nici nu pot zbura, mor mai curind gi sint putin rezistente fat5 de boli. f n afar5 de aceste considerente, mierea aflatii in ramele cu puiet cit gi in cele din marginea cuibului, constituie o rezervii de care stuparul nu trebuie sii se atingg. Peste corpul stupului rjmas f5rg magazinele cu faguri trase pe suportul mobil, se agazri un corp gol, in care se vor scutura albinele de pe fagurii cu miere din magazinele ridicate. Din magazinele cu faguri ocupate de albine se scot rind pe rind ramele. Albinele de pe ele se scutur5 in corpul gol, deasupra cuibului. Cele care nu au c6zut de pe fagurele scuturat se fndepiirteazii de pe suprafata lui cu o perie sau o panii. Fagurii astfel eliberati de albine se pun fntr-un magazin go1 ce st5 pe targ5, sau c5ruciorul de transport, acoperit cu o pgturii sau un sac. Apoi targa sau ciiruciorul inciircat se transport5 in camera de extractie. Dac5 apicultorul, la scuturarea fagurilor ggsegte faguri cu puiet, albinele riimin mai departe pe acegti faguri, care se adun5 intr-un magazin go1 ce se dg unui stup mediocru spre fngrijire. Dacg puietu1 din faguri este puiet de trfatori, nu va fi pristrat, ci fagurele periat de albine va fi pus aliituri de cei care merg la extras. Pentru ca albinele din stupii clrora l i s-au ridicat magazinele de recolt5 cu miere s5 aib5 loc pentru continuarea activititii lor, se va proceda in dou5 feluri, in functie de locul unde se executl operatia de extractie gi anume: dacii aceastii operatie se face la un centru unde se cmcentreazi toate magazinele cu faguri plini de la

MIEREA

103

MIEREA

fntreaga stuping, cit gi de la alte sectii ale ei, magazine ce sfnt duse acolo cu camionul, de indati ce s-a terminat cu indepgrtarea albinelor de pe ramele cu miere se agaz5 peste stupi acelagi num5r de magazine de recolt5, scoase de la rezervg, dar cu faguri goi gata clgditi, pe care albinele P vor ocupa i de indatg; dacii extractia se face pe loc, in cabana stupinei, se pune provizoriu peste stupul recoltat numai cfte un singur magazin de recoltg cu faguri goi gata clgditi, in care albinele culeggtoare pot depune nectarul adus fn ziua respectiv5. Seara se repun in fiecare stup magazinele numerotate, ridicate in cursul zilei pentru extractie. Aceast5 metodi de ridicare a magazinelor cu faguri, descris5 mai sus, este cea mai des folositj de apicultor, dar rnai sint inc5 alte douB metode pe care le amintim aici gi anume: Evacuarea automat& a a 1 b i n e 1 o r se face punfnd de cu sears, intre corpul de cuib a1 stupului gi magazinele de recolt5, un podigor cu 1-2 izgonitoare. Albinele, fiind izolate de matcg, trec prin izgonitor jos, in cuib. Operatia este practic5, deoarece 11 scutegte pe apicultor s5 mai fndepfirteze albinele de pe rame, care este o munc5 ce-i ia mult timp. E a ins5 nu reugegte pe deplin dac5 in unele magazine s-a urcat matca gi a depus ou5 in fagurii de acolo. Cea de-a doua metodi, consti fn eliminarea albinelor dintre fagurii cu miere, cu ajutorul cadrului izgonitor cu pitnza fmbibat5 cu acid fenic, V.n., sau cu alte substante repulsive, V.n., Benzaldehidri. Oricum gi oriunde s-ar face extractia mierii din magazine, stuparul, fnainte de a incepe extractia, va alege un ~ u m t i rde faguri de magazin, numai din cei cu miere cilplicit5, care se

n pun la pgstrare P depozit. E i vor fi dati albinelor in toamns, cind se fac pregitirile de iernare, V.n., Tehnica apicolci, octombrie, organizarea pentru iernat, stupi Dadant. Ridicarea fagurilor cu miere din stupii orizontali se face mlturind albineie chiar in stup. Operatia decurge astfel: se scot primii 3-4 faguri marginali, plini cu miere gi p5stur5, care se agazl fn 15dita de lucru cu albinele ce-i acoper5. fncepfnd cu cel de-a1 cincilea fagure, apicultorul dil fum printre rame pentru ca albinele s5 se alimenteze cu mult5 miere; apoi, prinz h d rarna in ambele mfini de cele dou5 umerage, scutur5 bine albinele de pe fagure. Albinele cad P golul n format prin scoaterea celor patru faguri, i a i cele r5mase fnc5 pe fagure dupii scuturare, se perie cu o pan5 direct P stup sau, gi mai bine, pe o foaie de n carton gudronat din fata urdinigului. Fagurii f3r5 albine se pun fn a doua ladit5 de lucru bine acoperitg. CPnd s-a ajuns cu scoaterea fagurilor pin5 la cuibul coloniei, deci pin5 la prima ram3 cu puiet, operatca se opregte, se redau stupului cele 3-4 rame pline cu miere gi pilsturg scoase initial in prima 15dit5, iar ceilalti faguri f5r5 albine sint dugi in camera de extractie. Descdpcicirea, ex trat{ i a rnierii f i r e a ~ e z a r e a m a g a z i n e l o r c u r a m e ext r a s e. fn camera de extractie 'se duce numai un numar de magazine pline cu faguri cite se pot extrage p h i seara cu tipul de extractor ce-1 posed5 stuparul, el incepe descgpicirea fagurilor. Se folosegte fie cutitul fncglzit in apa fierbinte dintr-un vas ce st& direct pe foc, fie furculita de desc5p5cit, c.are nu este nevoie 85 fie lnc3lzitg. Cind fn localul de extractie apicultorul are la dispozitie curent electric.,

HIEREA

104

MIEREA

descgp5cirea se poate face cu cutite electrice sau cu aparate speciale. Fiecare fagure descip5cit este agezat imediat in extractor. La agezarea lor, apicultorul va avea grijl ca inclrcarea extractorului s5 se fac5 echilibrat. Atunci cind se folosegte extractorul simplu cu paner sau cu casete reversibile, ramele de magazin fiind jumltate ca 15;ime fat5 de o ram5 de cuib, ele se vor ageza cite dou5 al5turi in fiecare parte a panerului sau a casetei. Dacri se folosegte ins5 extractorul radial, ramele se agaz5 pe muchie, fiecare fntre crenelele respective. Ele n u se pun ins5 la rind aga cum sosesc de la desclplcit ci invirtind rotorul cu mina, fiecare ram5 se agazli pe muchie in partea opus5 celei precedent e ; in felul acesta, chiar dacsi. unii faguri sint mai plini gi altii mai goi, ei se repartizeazs intre cele 24-48 de crenele in mod just gi echilibrat. 0 incgrc5tur5 neechilibrat5 face ca extractorul sil a i b l joc in postament gi s5 sufere nu numai pinioanele rotorului, dar gi dispozitivul fn vinclul de fixare a1 lui. De fndat5 ce extractorul este incgrcat, se poate face extractia mierii. Extractia cu extractorul cu paner fix or cu casete mobile se face extr5gfnd mai intii o parte din mierea de pe prima fat5 a fagurilor printr-o migcare hceatg, cu cel mult 150 turatii pe minut. Aceastl m l s u r l se ia ca precautie, clci d a c l s-ar da de la fnceput viteza maxims, de 350 turatii pe minut, mierea de pe acea fat5 a fagurelui va f i fntr-adevtir complet extras&; in schimb, cea din celulele, de pe fata opus5 datorit5 fortei centrifuge va presa peretele de mijloc a fagurilor cu o greutate de 22,5 kg, distrugindu-I. Deci dup5 extractia mierei de pe acea fat5 rotorul extractorului se opregte din migcarea centrifugc, iar

fagurii se intorc cu partea opus5 spre exteriorul rotorului. Apoi mierea de pe acea fat5 se extrage total, dind viteza progresiv, pin6 la cea maxim5 ar6tat8 rnai sus. Oprind apoi din nou actiunea rotorului, fagurele este repus in prima pozitie gi se extrage total restul de miere ce nu fusese extras la inceput. La extractorul cu casete reversibile, V.n., ele se intorc automat, prin oprirea brusc5 a manivelei de invirtit. Atunci, casetele, cu o migcare automata de rotatie in jurul unui punct central de sprijin a1 lor, se intorc gi se expune pentru extras cea de-a doua fat5 a fagurilor. Cu extractorul radial, in care ramele stau agezate in rotor pe muchie, avind speteaza superioarii agezat5 spre exteriorul extractorului, mierea este proiectatl de forta centrifug5 de o dat5 de pe ambele fete ale fagurilor, f5r;i a rnai fi intoarse. Actiunea centrifug5 incepe cu o vitez5 redus6, pin5 se aude in interiorul extractorului cum mierea cade pe pereti ca o ploaie, atunci viteza se m5regte ugor pe m8sur5 ce fagurele se goleqte. Spre sfirgitul extractiei rotorul atinge pin5 la 250 turatii pe minut. Cind centrifuga se invjrtegte cu mfna, este bine ca dup5 un timp de fnvfrtire sii se opreasc5 gi s5 se inceap5 a se invirti in sens invers. Operatia se repetl de 3-4 ori, invirtind tot rnai tare. Aceasta se recornand5 pentru faptul c5 forta centrifug5 se exercit5 P mod n putin diferit pe cele dou5 fete ale fagurelui, data fiind inclinatia diferitg a celulelor fat5 de migcarea de rotatie. Cfnd se folosegte puterea motrice la un astfel de extractor, viteza rotorului se m5regte treptat prin fntinderea curelei de transmisie, apasfnd pe ea o roat5 liberg cu pirghie; atunci cureaua se fntinde rnai mult, trage rnai puternic, iar rotorul se lnvfrtegte cu o vitezil rnai mare. Pentru micgo-

MIEREA

1'05

MII~R~A

rarea vitezei se slilbegte apbarea pirghiei cu roat6 liberg, rotorul pierde din ce in ce din vitez6, iar o frin6 care este amenajati ling5 pinioanele centrale frlneaz5 rotorul care se opregte curind. Mierea extras5 se acumuleaz5 in partea de jos a extractorului, care are fundul putin inclinat spre robinetul de evacuare. E a se scoate abia atunci cind nivelul ei atinge baza rotorului. fn felul acesta greutatea mierii acumulats sub rotor constituie un element de stabilitate a extractorului pe suportul s5u. Cum in masa ei se aflil resturi de cear6 care trebuie strecurate, iar operatia cere prea mult timp, ea se toarn5 provizoriu intr-un vas cu SUprafatg larg5, care are jos un robinet. Stind astfel clteva ore, toate impurit5tile din miere se ridic5 la suprafat5. Atunci mierea se trece in bidoane mici, care, pe m b u r 5 ce se umplu, sint date afar6 din caban5. Ele se spa15 la exterior de mierea ce a curs pe pereti, pentru a nu atrage albinele qi a le determina la furtigag. Cel mai sigur mijloc de a indeplrta albinele ziua de la locul extractiei este acela de a ageza in fata geamurilor cabanei, precum qi in vestibul, un tifon imbibat cu acid fenic. De asemenea, la toate Pncheieturile, unde se observ5 cg albinele incearcti s6 intre, acestea se inchid cu o figie de pfnz5 1mbibat6 cu acid fenic 75%. Efectul este sigur gi se poate extrage f5r5 nici o grij5 de furtigag chiar $i in cele mai iipsite perioade de cules. Ramele golite de miere gi scoase din extractor se agazl P magazinele lor n de recolt6, redindu-le seara albinelor pentru a le umple din nou dacl culesul este in curs, sau dac5 el a incetat, numai pentru a fi linse. R5u fac unii apicultori care las5 fagurii cu resturi de miere in ei, flrg

s6-i dea la lins albinelor. E i pretind c5 in anul viitor albinele, g6sind urme de miere in celule, ar ocupa mai curfnd magazinele de recolt%. Este o eroare, c5ci mierea r6mas8 pe fundul celulelor d5uneazg. fntr-adevgr, in timpul iernii, ea absoarbe o cantitate de ap6 din atmosfers gi se poate acri. Chiar dac5 fagurii sint bine pgstrati, iar acest proces de fermentare precum gi de muceglire nu are loc, totugi resturile de miere din celule se cristalizeaz5 pe fundul lor. In anul urmgtor, cind la culesul principal se agaz5 acegt i faguri peste stupi, mierea pe care albinele o a d u n l se va cristaliza chiar in celule, datorit5 tocmai acelor cristale embrionare de miere granulatil ce se a f l l fn celule. Magazinele de recolt5 o dat6 extrase se reagaz5 peste stupi in aceeagi sear5. Dac5 recoltarea s-a facut noaptea, ei se redau albinelor dis-de-dimineat6. Pe cit este posibil, atit fagurii cPt gi magazinele de recolt5 trebuie s5 revinf stupilor de care apartin. Operatia aceasta este obligatorie cPnd se b5nuiegte c5 stupina e contaminat5 de vreo boa15 molipsitoare care astfel s-ar rbpindi foarte repede fntre toate coloniile stupinei. De aceea, atunci clnd magazinele se ridicg de pe stupi, se scrie num6rul de ordine a1 stupului cu cretl pe peretele sgu frontal. In combinatele apicole mari extractia mierii din magazine nu se face In stupin6, ci ele se transport6 la sediul central, unde se gtisegte laboratorhl cu toate uneltele necesare: extractoare actionate electric, desclipticitoare care prin cutitul vibrator desciIp5cesc rapid zeci de faguri, pompe care trimit mierea extras5 in bazine mari pentru limpezire etc. Uneori extractia se face dup6 ce sezonul culesului a trecut. Ei lasl si5ptgmtni intregi magazinele cu

faguri plini cu miere fntr-o cameri cu ugor tras5 fn timpul noptii. Peste un temperaturi potrivitil, pun tetraclo- astfel de stup se pot suprapune 10 rur5 de carbon sau alt insecticid filr6 magazine de recolt5 pline cu faguri miros peste ramele fiecirei stive. Cind cu miere sau 5 corpuri de stupi. Seara, sosegte timpul extractiei, inc5lzegte cind zborul albinelor a incetat, se camera timp de 1-3 zile la 42" C fncepe operatia de extragere a faguriyi astfel mierea se extrage ugor. Sfnt lor; d u p i golirea ei se agazi fn corpul qi laboratoare mobile unde se poate sau magazinul de recolt3 a1 stupului face extractia. din care provin. Operatia extragerii La noi In tar&,pentru prima oar5 mierii trebuie oprit5 inainte de aparia-a realizat la stupina Cfndegti-Buz8u tia diminetii. Toate magazinele sau din regiunea Ploiegti un astfel de la- corpurile din care s-a extras mierea borator de extractie mobil. fn vara se redau imediat stupilor respectivi, anului 1964, fn acest laborator s-a dup5 ce au fost spglati la exterior de extras in curs de 7 zile, numai cu orice stropituri de miere. Extractorul, personalul apicol permanent, 1 va- fnvelit in cearceafuri bine legate, r5gon de miere de l a diferitele stupini ale mine pe Ioc, afar$, pentru ca operatia unititilor socialiste aflate fn pasto- s5 fie continuat5 fn noaptea urmgtoare. ral, la salcfm, pe diferite vetre. Fil- Mierea extras5 este pus5 direct in cindu-se extractia repede, se poate bidoane fnalte, unde, dup5 cfteva ore, prinde gi a doua floare de salcfm la ea se limpezegte, curftindu-se de restualtitudine superioar5, unde deci el rile de cearil. lnfloregte cu intfrziere. F i l t r a r e a $ i sedimenE z t r a c t i a d e n o a p t e . t a r e a rn i e r i i, fn unele t i r i se Dac5 apicultorul a lntirziat extrac- face dupii o ugoari inc5lz-ire prealabilii, tia, iar culesul a trecut, operatia se va ca s5 poati fi trecut5 prin f i l t ~ e speface cu mult5 greutate, c5ci albinele ciale, f5cfnd-o extrem de curat5 g i avide de miere nu dau stuparului r5gaz aspectuoas6. S-a dovedit ins5 c3 o 85 lucreze linigtit, iar in stupin5 se miere filtrat5 pierde 20-40% din poate provoca repede furtigagul. De substantele valoroase ce le contine, aceea una din solutii poate fi efectua- In special riboflavina gi acidul nicorea extragerii in timpul noptii, afar5, tinic aflate in particulele fine de polen ling5 caban6, unde agaz5 extractorul a diferitelor flori, care stiteau in suspe un cadru de lemn. Lucrarea decurge pensie. Mierea trebuie oferitil consuin cele mai bune conditii. Magazinele matorilor aga cum este extrasl, 16sInd de recolt5 pline, sau corpurile de stup, doar ca impurit6tile s6 se decanteze, se preg5tesc de cu ziu5, fndepilrtfnd lufndu-le cu o lingur5 sau cu o spatul8, albinele de pe faguri, aga cum s-a dup5 3-4 zile de repaus. ar6tat mai BUS. Fagurii eliberati de Maturarea, lirnpezirea albina acoperitoare se scot din Igdita ~i f i l t r a r e a m i e r i i 1 i de lucru, unde au fost puqi provizoriu, c h i d e este o operatie care trebuie se repun in magazinul sau corpul lor, filcut5 cu toat5 atentia, cici ea nu care se agazi deasupra unui stup poate fi bine pistrat5 decft d a d s e puternic, izolat de acesta printr-o matureaz5, adic5 dac6 elimin6 din ram8 cu pinz6 metalic6. fn felul acesta masa ei resturile de apg ce le-ar mai mierea din faguri stind In cildura co- contine, mai ales cPnd extractia s-a loniei de jos, nu se rqceyte qi ea va fi f5cut la o d a t i prea apropiatg d e

MIEREA

107

MIEREA

inceputul culesului. Prin depozitarea e i fn vase mari, denumite rnaturatoare, V.n., mierea se matureaz5. Pentru a gr5bi aceast5 maturare a mierii, rnai ales cind s-a fscut extractia pe un timp umed, se agaz5 in camera dc maturare 7-8 kg var nestins, care absoarbe umiditatea produs5 de evaporarea surplusului de ap5 din miere. Desigur, dup5 citeva zile, operatia se v a repet,a, pin5 cind apicultorul observ5 c5 mierea din maturatoare are o viscozitate normal5 cji deci ea a atins punctul de maturare depling. Pentru grgbirea acestei maturiiri, este bine ca stuparul s6 Inc5lzeascs camera p5strind o temperaturg de peste 23C timp de dou5 s5pt5mini, mai ales cind are o cantitate de miere rnai mare, ce risc5 s5 intre in fermentatie. In maturatoare, pe ling5 c5 mierea se matureazg, dar se gi limpeze!te. Intradevgr, prin densitatea ei specifics, toate corpurile strsine cc s-ar afla in masa ei, cum ar fi resturi de c5p5cele de cear5, albine inecate, hulele de aer ce se formeaz5 in vitcza rotorului in timpul extractiei, se ridic5 sub form5 de spum5. Aceste impurit5ti sc iau de stupar cu o lingur5, astfel ca suprafata mierii din maturator s5 r6mPn5 in contact direct cu aerul cald a1 camerei de maturare gi depozitare. Spuma se ridic5 cji mai bine folosind un prosop umed, dar stors de ap5, care se pune deasupra ei, lisindu-1 acolo 6-7 ore; in acest timp spuma cu impuritgtile de deasupra se lipesc de prosop, iar suprafata mierii r5mine perfect curat5 clnd el se ridicii. Dacj rnai r5mfn totugi putine impuritgti sau spum6, operatia se repet5, de data aceasta cu o pinz5 de tifon agezat5 aga cum s-a ariitat mai sus, dar Ilsatg numai 3-4 ore. Mierea, ca s5 fie complet limpezit5, se las5 in maturator 10-12 zile. Din cind in cind

stuparul scoate cite o mica probj. luatri prin sondaj, ca nu cumva, avlnd in masa diferite zaharuri cu o tendin\ti rnai pronuntat5 spre granulare, s5 determine cristalizarea intregii cantit5ti de miere in maturator. Cind proba din sond5 arat5 cil mierea are tendinta de granulare apicultorul or o trage in bidoane unde ea iqi des5virge~te granularea, or o trateazg printr-o ugoar5 incglzire, ceea ce-i ajut5 s5 se p5streze mult timp lichid5. Dupi o trecere de 13-12 zile, mierca deplin maturat5 se trage C vase, n V. n., Desfacerea produselor apicole. Acestea se p5streaz5 intr-un loc cu temperatur5 de 15-16"C, cu o umiditate relativl de 58-60%. fn aceste conditii ea nu-gi va mgri deloc continutul de ap5, rnai ales dac5 la terminarea matursrii ea nu conbinc rnai mult, dc 17,4 % ap5. Meloda canadianci de maturare a mierii. In marile stupine pentru maturarea mierii, pe ling5 sistemul intrebuintarii maturatoarelor descrise, se intrebuinteaz5 cji sistemul matur5rii mierii in faguri. Se cjtie c5 marile exploat5ri apicole adun5 la un sediu central magazinele de recolts cu faguri plini ce urmeazs a fi extrase. Ele stau acolo, de obicei, un timp rnai indelangat. fntreprinderile prelucrltoare au instalate camere dotate cu aer conditionat. Acolo se poate regla atlt temperatura cit cji umiditatea. Se introduce in camera aer cald foarte uscat, ce ridic5 temperatura pin5 la 42'C, producind concomitent un curent de aer cald. Se poate astfel realiza, datorit5 r5spindirii mierii pe suprafete mari - fiind Inc5 depozitatii fn faguri - o scadere a umiditgtii cu 1-3% 4n 24 de ore, in functie de iuteala curentului cald gi de gradul de uscgciune a1 aerului.

Mierea Pn fagnri, Din'F primele culesuri de la salcim, deci din;mierea care obignuit nu se cristalizeazti decit dupti o perioadti lung5 de plstrare, stuparii pun la rezervti un numtir fnsemnat de faguri clpticiti. Ei vor fi inapoiati albinelor atunci cind se organizeazii coloniile pentru iernare, extr8gind din ceilalti faguri mierea strinsti la sffrgitul verii. Mierea de salcim nu lasti in intestinele albinelor decit prea putine reziduuri. Fagurii cu miere se ptistreazti la loc perfect uscat, in dulapuri bine lnchise unde gtiselnita nu poate p8trunde, stind suspendati pe stelaje. Camera de plstrare a fagurilor sti nu fie prea rece iarna, iar termometrul sti nu coboare sub 4-5C. Mierea inghetatti, degi igi micgoreazti volumul, va curge din celule la primul ei dezghet, ciici prin inghet se deterioreaz5 in special celulele fagurilor; fntr-adevtir, s-a constatat cti la inghet volumul cerii se micgoreazti cu 2,225%, iar volumul mierii numai cu 1,362%. Prin contractarea mlritti a cerii din faguri, fatti de mierea din celule, peretii acestora se sfiirimii, iar mierea curge. Pericolul e gi mai mare cind se tin la frig sectiuni cu miere care sint construite cu pereti foarte subtiri. Stuparii sti nu deschid5 dulapul cind timpul este umed, pentru cti mierea poate sti absoarbii apti chiar prin ciip5cele. Atunci se vor observa bule mici de acid carbonic produs de fermentare ce fncepe sub ctipiicele, iar pe suprafata lor se viid chiar fine pic8turi de apti, ca o transpiratie. 0 dat5 pe lun5 fagurii se afum5 cu pucioas8 pentru a inliitura diiun6torii eventuali. fn timpul iernii nu este necesarii operatiunea aceasta, dacii s-a dat fum la sffrgitul toamnei. Mierea se psstreazg in faguri gi pentru desfacere la amatori sub aceastil formii. La

noi in tar6 mierea in faguri este putin cerut5, ciici majoritatea consumatorilor doresc mierea lichidii, degi cea in faguri are un gust minunat, mai ales cind acegtia sint cliiditi de curind, sint albi yi subtiri, asa cum se prezints obisnuit in sectiuni. Mierea i sectiuni. Cind se vorbegte n de productia de miere in faguri, nu inseamnil cti se vind faguri in rame. Acegtia sint foarte grei, cintilrind pin5 la 4 kg. Este gi incomod s5 t a i buclti de fagure dintr-o ram5 mare din care mierea curge, chiar dacg rama este tinut5 numai i pozitie n verticalti. De aceea mierea in faguri se prezintii in rame mici, ugoare, subtiri fticute din scindurele de esentg moale. Toate cele patru laturi, din care este alciituitti sectiunea, se fae dintr-o singur5 figie de lemn subtire. Dimensiunea obignuitti a ffgiilor ce formeazl aceastti sectiune este de 2,5 mm grosime, 48 mm liirgime ;i 420 mm lungime. Aceastii figie are patru ttiieturi transversdle fn locurile unde vin indoite colturile ei, cind ea este incheiatii; in locul unde cele douti capete ale figiei se incheie, sint ttiiate tincuri fine in care capetele se fmbing perfect. Incheierea sectiunii o data flcutl, ea apare ca o cutie de form8 pgtratti, fiirti fund gi ftirti capac, dar perfect fncheiatti. Marginile laterale ale celor patru laturi ale sectiunii slnt scobite in adfncime de 5 mm, pe cr portiune de cite 7 cm din lungimea fieciirei laturi. Cind sectiunea este incheiat5, se agazti intr-un magazin de recoltii special, a ctirui inilltime este cea a sectiunilor. Prin scobiturile laterale ale sectiunilor unite albinele ptitrund in interiorul acestora pentre ca sti lucreze la ftiguragi gi sii depoziteze mierea in celulele lor. Sectiunea, c a sti fie bine gi ugor incheiatg, se adincegte in prealabil in ap8 cald5; P e

MIEREA

109

MlEREA

felul acesta, atunci cfnd este fndoitz la colturi pentru imbinarea fn tincuri, nu se rupe. Pe linia de mijloc a sectiunii, de jur-imprejur qi in interiorul s5u, este slpat un mic jgheab pin5 la jumiitate din grosimea sectiunii, obiqnuit de 1,5 mm gi l a t l de 3 mm, jgheab in care se fixeazii un mic fagure artificial cit mai subtire posibil, flcut din ceara cea mai finii. lnzestrarea sectiunilor cu faguri artificiali subtiri se face astfel: se taie foi mici de faguri artificiali, cit lumina sectiunilor, d u p l un gablon; una din laturile acestor faguri va fi cu 1,5 mnl mai scurtl. Fiecare foaie de cearg astfel tiiiatii se aqazl pe un calapod, care are exact dimensiunea interioarii a unei sectiuni incheiate, iar grosimea calapodului ajunge precis la jgheabul ei median. Sectiunea scoasii din apii caldl, unde nu trebuie sii stea decit pin5 se fnmoaie se indoaie cu precautie la colturi. Cind cele douii capete ale ei se imbini gi deci sectiunea s-a fncheiat, ea imbriitiqeaz5 calapodul care are deja pe el fggurayul de cear5 ai-1 prinde astfel, incit marginile flguragului intrii perfect In jgheabul median a1 sectiunii. Cu mina stingii se tin strins capetele incheieturii cu tincuri, pentru ca fagurele artificial sii nu cad5 din ea.

i - sectiuni montate In magazin special; 2 - separator lntre sectiuni; 3 - arc marginal d e Ilxare a grupelor de sect iuni

Sectiuni montate In magazin special de recolt5:

artificiali in sectiuni, Montarea filgura~ilor cu ajutorul spaclului cald

Apoi se scoate sectiunea de pe calapod gi cu mina dreaptl se lipesc marginile fagurelui artificial cu un gpaclu cald. Sectiunea astfel incheiatii qi inzestratg cu foaia de fagure artificial, fiind fncl umed5, se agazii intr-un magazin special al5turi de alte sectiuni. Ele stau strinse unele ling5 altele ping se usucl. Atunci, prin uscare, tincurile se string fntre ele gi sectiunile cap5t5 o soliditate deosebitl, putind fi m!nuite cu uqurint5. Aqezarea sectiunilor in magazinul special se face astfel incit ele sg fie perfect fixate, iar cind stail suprapuse in acest loc pe douil rinduri una peste alta, scobiturile lor laterale $5 corespundl, cele de jos cu cele de sus. Prin aceste goluri marginale ale sectiunilor albinele circulii intre ele, ca s5 poatg lucra fagurii gi s l adune miere fn ei. Sectiunile stau in magazinul special, aqezate pe traverse de t a b l l in forma literei T. fntre peretii unei sectiuni fala de sectiunea vecinil, nu trebuie s& fie nici un go1 c5ci de indatl albinele vor umple ace1 go1 cu propolis, iar sectiunile greu vor mai putea f i scoase. f n ultimul timp se fac sectiuni f5r& scobituri la margini. fn schimb, ele sint despiirtite unele de altele de nigte separatoare fgcute din scfndur5 sub-

MIEREA

110

MIEREA

tire, care le tin distantate unele de altele numai a t i t cit s5 permit5 albinelor o circulatie normal5 prin spatiile departate ale Sectiuni neacope- acestor separatoarite montate in re. Sectiunile stau astfel strins lipite rama special& de separatoare, iar albinele nu le mai propolizeaz5 atit d e tare. fn cazul cind se folosesc ins5 sectiuni cu scobituri marginale, despiirtirea intre sectiuni se face cu ajutorul unor f i ~ i ide tabla. De curind s-a preconizat construirea de sectiuni din material plastic. Lucrul cu ele este mai ugor, gi a u avantajul c5 pot fi folosite din nou. Fixarea sectiunilor in magazinul special se face cu ajutorul unor arcuri care se pun intr-o rnargine a magazinului pe ultimul separator, dindu-le astfel o soliditate deosebit5. Stuparii cu stupi orizontali care doresc sB obtinl miere in sectiuni, ii pot pregsti in doul moduri: 1) Se fac nicjte rame late de 48 mm Igtime, cu umerave normale, ca ramele obignuite; ele tin rama in pozitie vertical5, ca orice ram5 din stupi. fntrucit ins5 sectiunile au laturile perfect egale, de cite 105 mm, vor Cncgpea numai cite 4 sectiuni pe dou5 rinduri suprapuse in lumina interioar5 a ramei STAS de 420 x 270 mm ; este drept c i jos mai rlmine un spatiu C liber de 50 mm unde se fixeaz5 o qipcl lati5 pe care se reazem5 cele d o u l rfnduri de sectiuni. Golul de sub gipcl poate fi completat cu o iigie de faguri artificiali pe care albinele o vor cl5di o dat5 cu sectiunile din ram$. fn momentul aparitiei culesului principal se desparte cuibul de magazinele de recoltii cu o gratie Hannemann agezats vertical, iar ling3 ea se

pun 3-4 rame astfel amenajate cu sectiuni. Albinele culegiltoare circulg prin ziibrelele gratiei la sectiuni, dar matca izolat5 dincolo de gratie, nu poate ajunge la ele ca sZi depunii o u l . Ramele cu sectiuni stau al5turate la o distant5 de cel mult 8 mm ram5 de raml. fn stup ramele normale trebuie sB fie absolut pline cu miere, pentru a sili astfel albinele s5 ocupe sectiunile. 2) Un a1 doilea mod de a obtine sectiuni de la stupii orizontali este urm5torul: magazinul special plin cu sectiuni agezat la fel ca la cel de la stupiiverticali Langstroth sau Dadant, ocup5 toat5 suprafata superioars a stupului orizontal, stlnd deasupra acestuia, separat prin gratia agezatg sub magazin. Distanta fntre magazinul special si sectiuni, cit si fat5 de suprafala gratiei, s l n u fie mai marede8 mm. Pentru a obtine acest spatiu, trebuie modificat5 ins5 partea superioarii a stupului orizontal, care s5 nu aib5 capac cu balamale fixe, ci mobile. Capacul se poate deci scoate din balamale, iar magazinul cu sectiuni se reaz5m5 direct pe parteo. superioarii a peretilor stupului orizontal, gi numai atunci se coboars capacul desfscut

Sectiuni montate ln ram& specials acoperite cu separator de tabla

peste el. Obignuit albinele Pncep sti lucreze cu oarecare ezitare in sectiuni. De aceea ele nu se dau decit coloniilor puternice gi care au mtitci din anul trecut. Prin aceasta se inl5turg oarecum posibilitatea ca aceste colonii s5 roiascs. fnclinarea spre roit a coloniilor care au sectiuni, se datoregte mai ales faptului cti, o datri cu agezarea magazinului special, albinele se simt mult stinjenite, fiind silite sri lucreze in spatii mici ?i strfmtate. f n ,plus ventilatia in interiorul stupului se face mult mai greu, pe de o parte din cauza gratiei desptirtitoare, dar mai ales pentru micile spatii care r5mfn libere intre sectiuni gi unde aerul cu greu poate circula. Dacti colonia are magazin special cu sectiuni gi va da totugi semne de roit, stuparul va retrage de indatii magazinu1 gi-1 va tnlocui cu alte 1-2 magazine de recolt5 cu rame obignuite, care vor fi repede primite de albine gi unde vor depozita mierea. Numai atunci cind albinele au pornit in sflrgit la lucru, se poate intercala intre cuib qi primul magazin de recoltg un magazin special inzestrat cu sectiuni. Cfnd culesul este bogat, albinele vor umple 1-2 ~i chiar trei magazine speciale cu sectiuni. Metoda de lucru folositti de apicultor pentru a determina albinele d Iucreze in sectiuni este urm5toarea: Se adunri fn cuibul de jos - e vorba de stupul multietajat ?i Dadant dublu - toti fagurii cu puiet ciipticit, l5sind acolo gi matca. Apoi se pune deasupra o gratie Hannemann gi un magazin special cu sectiuni; peste acestea se avaz5 cel de-a1 doilea corp plin cu albine gi faguri cu puiet nectip5cit. Dac5 in acest corp mai sint gi rame goale necompletate cu miere, ele se scot gi se inlocuiesc cu rame pline de

la rezervti. In felul acesta albinele neavind unde pune mierea, c5ci jos puietul cu rame este complet ctipticit, iar sus se aflii faguri plini cu miere gi puiet nec5pgcit, sint nevoite sti depoziteze mierea in sectiuni. Numai astfel albinele pot fi determinate de la inceput sSi lucreze acolo; o datti ce insti pornesc la lucru gi culesul este bun, nimic nu mai pare a le stingheri. Peste corpul de sus cu puiet neciipacit se mai pune inc5 un magazin special cu sectiuni. Cind albinele au terminat prirnul magazin cu sectiuni ce sttiteau peste cuib, se coboarii in locul lui cel cu sectiunile goale de sus, asezindu-1 sub cel deja plin. La un cules bogat, 11 completeazg gi pe el. Spre sfirgitul culesului, pentru ca sii nu r5mfng sectiuni neterminate yi deci nectipgcite complet de albine, apicultorul schimbii locul celor nectipiicite de la margini yi le mut5 la mijloc. 0 sectiune neterminatti gi deci neclp5cit5 este f5r5, valoare, ciici mierea din ea se poate altera cu timpul, fiind in - contact direct cu aerul, iar amatorii se feresc sti cumpere un fagure cu miere care nu le inspirg incredere. Dac5, folosind schimbarea locului sectiunilor albinele nu le mai completeazti, iar sezonul de cules este pe sfirgite, nu rimine decit ca stuparul s5 dea albinelor I n hrtinitor, seara tfrziu, cfteva kilograme de miere de cea mai bunti calitate, q i astfel ele completeaz5 sectiunile, ctipticindu-le. Cind culesul este ins5 mare gi albinele lucreaz5 activ gi la sectiuni, stuparul nu va rnai fi preocupat l a inceput de clpscirea sectiunilor, ci va introduce un alt magazin special cu rame goale sub cel aproape plin, dar intotdeauna deasupra cuibdui care va fi, binelnteles, desptirtit de

magazinul cu sectiuni prin gratie Hannemann. Mierea y i industrializarea ei. fncg din cele mai vechi timpuri mierea a avut multiple fntrebuintiri. fn afar5 de consumul direct mierea se poate trasnsforma In hidromel, otet or rachiu de miere, despre care s-a scris la locul respectiv fn prezenta lucrare. De asemenea, mierea intr5 in components f a b r i d r i i celui rnai fin s5pun de toalet5, precum gi in diferite relete pentru cosmeticg, paste de dinti qi alte o r e ~ a r a t esimilare. In arta culinar5. i a irepararea dulciurilor, mierea fost singurul zah5r folosit ptn5 la aparitia celui fabricat din trestie sau sfecli. $i acum sint nenum5rate retete In care se folosegte mierea, preferfnd-o zah5rului. fn gospodgria casei mierea este folosit5, in lipsa unui frigider, l a pistrarea alimentelor. De exemplu, E Africa, localnicii p5streaz5 carnea n s5pt5mini lntregi introdus5 intr-un vas cu miere; Inainte de a fi g5tit5 s e scurge de miere, se spa15 gi se prepari. Prospetimea ei este absolut intact;. Mierea igi ialsificarea ei. LBcomia unor oameni necinstiti face ca acest pretios aliment pentru sAn5tatea omului s5 fie oferit la consum preschimbat Pntr-un amestec dulce, czruia i s-au luat o mare parte din calitgtile sale de baz5. Ins5 analiza rnierii (V.n.) descoperS pe falsificatori, care pot fi urm5riti conform legilor. Fasificgrile se fac cu zahgr invertit, cu glucoz5 gi sirop d e fecul5, ale caror analize nu intr5 E preocupitrile noastre. n De cele rnai multe ori, mierea este d i l u a t i cu ap5 cald5. In afara mijloacelor simple ar5tate l a analiza rnierii, falsificarea se rnai poate descoperi prin urmtitoarea metodl: se clnttiregte un vas go1 luindu-i tara, apoi se toarng

In el exact un litru de miere, dupri care se recintiregte. Cum greutatea unui litru de miere este fntre 1,402-1,443 kg, se poate stabili continutul de apii adgugat, consultfnd datele de rnai jos:
Greutatea In a unui litru de miere
g

Continntul normal de apH In %

Greutatea In g a unui Litru de miere

Continutul normal de aha In %

Deci cu cit va fi rnai multg ap5 in mierea exarninatg, cu atit densitatea ei v a fi rnai sc5zut8, raportindu-se rezultatul la scara argtatii mai sus. Analizele chimice se fac numai fntr-un laborator d e chimie gi cu personal specializat in analiza produselor apicole. Mierea ea aliment y i medicament. Mierea are o mare insemngtate fn alimentatia omului; glucoza gi fructoza, adic5 zaharurile cele rnai asimilabile de c5tre organism, trec direct In circuitul sangvin f5r5 nici un efort pentru ficat, constituind acolo, sub form5 de glicogen, o rezervl-indispensabilii s5nGt5tii. De ascmenea, substantele minerale ce le contine ea, sfnt un reconstituent organic deosebit. Fiind un aliment produc5tor de energie caloric5, cercetitorii au stabilit diferite tabele comparative intre miere gi alte alimente: legumele gi fructele dau 20-30 calorii, laptele 60, carnea 100, piinea 250, mierea dB peste 300 de calorii Mierea este foarte bun5 pentru oamenii obositi, surmenati, cei ce lucreazi'i cu cifrele, neurastenici, cei care muncesc mult noaptea, gi rnai cu seam5 pentru sportivii care fac efortrlri mus-

culare mari. De aceea, pe drept cu- mici, clorotici ~i in afectiunile sistevint, spune A. C a i 1 1 a s c5: ,,este mului nervos; cea de tei are fnsemnate greu sg se facg o delimitare, unde calitgti linigtitoare gi este prescrisg d e sfirgegte alimentul gi unde fncepe me- medici oamenilor nervogi care au dicamentul, pentru cel care consumg insomnii. De asemenea, tot i acegti miere". cercetgtori consider5 cii mierea de J e r v i s D. C. (Canada) preci- leviintic5, care are un bogat continut zeaz5 cii: ,,mierea este un aliment de fosfat de fier, este bun5 pentru care provoacil cgldur5, creeaz5 energie anemici gi cei epuizati fizic gi nervos. qi ajutS la formarea unor tesuturi din Mierea de verigariu sau cea de salbil corp ;mai mult, ea aduce organismului moale este bung pentru stomac gi substante pentru formarea enzimelor intestine, fiind laxativg; dou5 linguri qi altor fermenti biologici, ce ajut5 din ea, luate dupg masg, au efectul la arderea gi transformarea alimente- unui purgativ. E de asemenea laxativg lor in organism, pentru a-i da energie gi mierea de crugin - Rharnnus frangula. Cea de psducel este bung pentru ?i c5lduriiU. Dar mierea este bung sg fie consu- afectiuni cardiace. Mierea este, de asemenea, pentru mat; nu numai ca aliment. E a ajutci bolnavilor de toate vfrstele gi in multe bgtrfni gi copii, un bun laxativ. Ea afectiuni. Fiind un produs natural, nu fermenteaz5 in intestin, aga cum se prin consumul sgu , red5 organismelor intfmplg cu alte zaharuri, fiind foarte uzate sau bolnave elemente de recon- repede absorbit5 de organism. De stituirea celulelor gi vindecarea dife- asemenea, multi medici recomandg ritelor afectiuni. Cercetgtorii au sta- mierea in tratamentul ulcerului gasbilit chiar diferite soiuri de miere tric gi duodenal. Cei ce sufer6 de insomnii, dacg iau specifice afectiunilor respective gi au g5sit cil, de pild5, mierea de brad seara la culcare douti linguri de miere este bun5 pentru cei care suferg de fntr-un pahar de ceai cald de tei, dorm afectiunile c5ilor respiratorii, cgci ea un somn linigtit cgci ,,tulburCirile contine terebentinl, care dizolvci mu- somnului se datoresc In mare parte cozitgtile. Se folosegte deci in rgceli, unei ,digestii grele, anevoioase, unor tuse, gripti etc. Mierea de pgdure con- procese de infectii latente sau active line 4,1-8,7 mg fier, care este un ce se fac in intestine gi dau fntregului cunoscut reconstituant a1 gobulelor organism, prin marele simpatic, o rogii. A. C a i 1 1 a s socotegte cg stare de nelinigte care tulbur5 somnul" ,,manganul din mierea de pgdure este (A. C a i l l a s ) . fn bolile de ficat mierea este foarte un catalizator, aceelereazg procesele de fermentare intestinal%. De asemenea. bung, cilci glucoza ce o contine mgregte aceast6 miere contine diferite silruri proportia de glicogen, ceea ce contrifoarte folositoare, ce se asimileazg buie ca organismul sil fie pus In stare complet gi activeazs procesele denutri- de apcirare contra infectiilor. Chiar gi tie si schimburi". Cercetgtori de seam5 fn diabet, mai ales fn cel incipient, dinplumea medicilor gi clinicienilor mierea este recornandat5 fn cantitsti au ggsit cZi mierea de izmg este bung mici. pentru afectiunile de stomac gi intesMierea, de asemenea este aalutar5 tine ; cea de iarb6' neagrci pentru ane- ]In otrilvirile cu ciuperci care-gi produc
- >

efectul lor fatal datoriti falinii, o otrav5 puternic5 ce descompune globulele rogii. Dac5 se red5 singelui doza de glucoz5 pe care a distrus-o otrava, folosind o mare cantitate de ap5 saturat5 cu miere pe care bolnavul o inghite, el este sc5pat de la moarte. In clinici mierea se fnlocuiegte cu glucoz5 purg fn acelagi scop. Efectul biologic a1 mierii, arat.5 cercetgtoarea elvetian5 A n a M a ur i z i o ,,se datoregte nu numai continutului s5u bogat in zah5r direct asimilabil, dar gi continutului de enzime gi materii inhibitoare; totodat 5 ea contine substante eficiente care poart5 denunlirea de c o m p o n e nt 5 cho1inergic5.Aceast5component5, probabil identic5 cu acetilcolina, are un efect specific asupra activitgtii inimii, circuitului sanguin gi a ficatului, atit la om, cit gi la animaleLL. Date fiind constat5rile de mai sus, privitoare la calit5tile exceptionale ale mierii pentru sin5tatea omului, cit gi cele cunoscute, privind transformlrile suferite de substantele dulci in trecerea lor prin guga albinelor care le incorporeaz5 anumiti fermenti, enzime gi diastaze, cercet5torii francezi y i sovietici s-au gindit c5 a r fi foarte bine dac5 anumite extrase de plante bogate In s5ruri minerale ca: fosfatul de fier, glicerofosfatul de calciu gi altele ar fi date albinelor in sirop in proportie care s5 nu dep5geasc5 4%; albinele prelucrfnd ace1 sirop medicamentos gi transformindu-1 fn miere medicamentoasg, 11 face mai asimilabil organismului uman. De pildii, fn Franta, in farmacii, se vinde un medicament numit Miramiel care s-a experimentat cu mare succes fn clinicile din Paris. In mod practic operatia se face astfel - ,,se pune intr-un vas mare substan-

$a medicamentoas5 cu sirop, se agazg la o distant5 de cit,eva sute de metri de stupin5, pentru ca In timpul zborului de l a hrgnitor gi ping l a stup albinele culeg5toare s5 poata partial s5 transmit5 siropului gi substante din propriul lor organism" (A. C a i 1 1 a s ) . Pentru alte foloase pe care le aduce s5n5t5tii omului consumul de miere, se va consulta lucrarea ,,Produsele albinelor P sprijinul sgnatgtii omului n de C o n s t . L. H r i s t e a si dr. M. Ialomiteanu Ed. A.C.A., 1966, Buc.)
MORGENTHALER OTTO, n5scut in 1888 i n Elvetia. Cercetator de seam& mai ales fn nosemoz5 gi acarioz5. Director la Sectia de bolile albinelor in Liebefeld. Profesor de apicultur5 la facultatea de medicin5 veterinar5 elvetian5. Reprezentant activ in Apimondia.

MUBTAR, alb sau galben, mugtar brun, rapit5 alb5, Sinapis alba, este o plant5 oleaginoas5 din fam. Cruciferae bun5 melifer5, care se aseam5nS mult cu mugtarul de cfmp Sinapis arvensis, care cregte natural prin toate culturile. Tulpina sa ramificatg p5r o a d nu cregte mai mare de60-70 cm ; frunzele cu petiol au 3-7 lobi ovali sau alungiti. Florile, in num5r mare, sfnt galbene - aurii qi stau agezate in raceme la vfrful ramificatiilor. O plant5 poate avea de la 900 la 2 000 de flori. Albinele culeg de la mugtar mult polen, plin de substante hr5nitoare. De asemenea nectarul florilor, pe care ele 11 secret5 la baza staminelor, este abundent. fnfloregte In mai, fnainte de fnflorirea salcimului sau coincide cu aceasta. fn anii secetogi, fiecare floare d 5 0,2 mg, dar h anii

cu umiditate mgritil poate sti producg pln6 la 0,56 mg nectar. Cfnd timpul este cald gi umed, floarea secret8 prin patru glande nectarifere, In loc de dougi Concentratia de zahgr fn nectar este de la 0,04-0,09 mg. Productia de miere la ha este de 40-150 kg, in raport de timp. Pe vreme ploioasti gi cu c6ldur5, productia este maxim6. Temperatura aerului uscat concentreaz l mult nectarul, iar albinele culeg

atunci mai putin de la mugtar. Mierea are o culoare galbeng-deschis, cu o aroma plgcut5, cu un gust ugor Intepiltor la fnceput. Dac6 este lgsatil 10-12 zile P maturator, pierde acest n defect. Ea se cristalizeaz6 Ins6 dupti 20-25 zile.de la extractie gi de aceea este bine ca, dupti limpezire, s5 fie trecutil direct fn bidoane, care ugor pot fi puse apoi la clldurg pentru lichef iere.

NAPII porcegti, broajbe, mere de pgmint, piciorc5, napi turcegti Helianthus tuberosus, din fam. Compositae, e o plant5 vivace care se cultiv5 pentrh tuberculii ei consumati de om, dar mai cu seam5 pentru hrana animalelor. fnsemngtatea acestei plante pentru albine const5 in faptul c5 napii incep s5 fnfloreasc5 din iulie gi tin pin5 in octombrie, dind polen din belgug gi ceva nectar, care e chiar bogat cind vara e ploioas5. f n felul acesta albinele au la dispozitia lor toamna, deci intr-o vreme cind ele nu mai g5sesc alte resurse de polen, o posibilitate de cules gi mai ales de stimulare pentru cregterea gi extinderea puietului, ce va asigura colonii puternice pentru iarn5. Polenul de napi, colectat in colectorul de polen, se p5streaz5 foarte bine gi e un stimulent de prim5var5 de prim ordin. NARCOTIZAREA ALBINELOR.

V .n.

Anestezia
NECTARUL. Florile au glande interne nectarifere intraflorale - spre deosebire de glandele nectarifere extraflorale care se g5sesc la unele plante

sau arbori, pe p5rtile aeriene ale lor: pe frunze, pe petiolul lor sau pe ramuri. V.n. Mierea, mierea extrafloral5. Glandele nectarifere se afl5, la cele mai multe plante, la baza ovarului, sau la baza petalelor. fn potirul florilor se adun5 zaharurile diluate cu un procent foarte variat de zah5r gi ap.5, ce au str5b5tut tesutul foarte fin a1 glandelor nectarifere, compus din celule mici, cu membrane foarte subtiri, pline cu plasmH. Elaborarea nectarului are loc, la majoritatea florilor, P momentul cind n se deschid sacii cu polen gi el constituie o atractie pentru insectele indemnate s5 vin5 spre flori ca s5 le ajute la fecundare, legare gi formarea viitoarelor seminte. Florile atrag prin culori ce impresioneazri ochii compuai a i albinelor gi ai altor insecte, cit gi prin substantele volatile ce formeazi aroma nectarului gi impresioneaz5 organele mirosului. Botanigtii au stabilit chiar c5 este o corelatie strins5 intre intensitatea acestor arome volatile gi concentratia de zah5r ce se g5segte in nectar. Cu cit aceasta e rnai parfumat.5, cu a t i t concentratia de zah5r e mai mare. Pe suprafata glandelor nectari-

fere se v l d numeroase organe mici denumite stomate. Ele sint alcltuite, fiecare, din cite dou5 celule aparte, fntre care se afll un orificiu ingust prin care aerul de la exterior comunic5 cu interiorul tesuturilor. Cind planta nu trebuie s l producl nectar, ci zah5rul sti fie acumulat, nu ies prin aceste orificii decft vapori de ap5. Seva vine din sol prin r5d5cini gi trece prin tesuturile plantei inclrcat5 cu solutii de silruri: fosfati, azotati, carbonati etc. Ea urc5 pin5 la frunze, unde are loc un proces de asimilatie prin fenomenu1 de fotosintezl. Apoi seva coboarii pe aceleagi c5i sub form5 de sucuri zaharate dacil fnflorirea e rnai tirzie, depozitindu-se ca rezervl nutritivl. Atunci cind planta e in floare - ele trec direct in ovarul florilor pentru a alimenta semintele. fn aceast5 din urmg situatie, sucul zaharat, trecind prin glandele nectarifere, igi m5regte cantitatea de zaharozl, dar sub actiuunea unor fermenti aflati in potirul florilor, se constat5 un inceput de descompunere a zaharozei In dou5 zaharuri simple : glucozl gi fructoz5 ; acest proces se va amplifica rnai mult in guga albinei. Secretia de nectar apare in picsturi care se adunl in potire in cantittiti cu atit rnai mari, cu cit afluxul de sev5 este mai intens. Lichidul zaharat nu vine in glande decit atunci cind planta are conditii prielnice pentru transpiratie. Atunci glandele nectarifere descarci in pic5turi infime din prisosul proviziilor de zahilr o cantitate rnai mare sau rnai mic5 de suc zaharat. Transpiratia plantei - d u p l H o rn e 1 - e un fenomen ce se produce zi gi noapte gi care se face pe hcetul, prin evaporarea apei, care strtibate organele ei ce sint in direct5 atingere cu atmosfera. Sub influenta luminii gi absorbtia razelor calde ale soarelui de ctitre clorofila din frunze,

se produce in timpul zilei un alt. fenomen, gi anume o evaporatie activk a apei din plants. Transpiratia provoacl in plant5 o foarte vie circulatis a apei, pe care rldgcinile o sorb din plmint; de indat5 ce vine noaptea, echilibrul acesta se stric5; transpiratia prin cuticull continu5 rnai domol, dar cea prin stomate (stomatal5k inceteazl, c5ci lipsegte lumina soarelui care s-o producl. Atunci seva care se adun5 mereu in tesuturi gi nu[ rnai poate fi evaporat5 se ,,strecoarS" prin ele, trece prin glandele nectarifere, se filtreazil prin stomatele lor ce sint inc5rcate cu materii zaharoass gi se adun5 sub form5 de suc dulce in potirul florilor sau in alte zone de exudatie ale plantei; de acolo, dimineata gi in unele ore ale zilei, albinele se grfbesc s5-1 culeag5. Acesta este nectarul. El ins5 nu este numai un produs zaharat, glucidic, ci in compozitia sa glsim acizi organicir aminoacizi, compugi fosforici, uleiurl volatile, care-i dau o arom5 diferitil de la specie la specie, precum qi unele enzime, care de fapt au o component5 proteici, enzime care a j u t l nectarului la transformarea lui in miere, impreu-n5 cu cele pe care organismul albinei le produce. Abundenta gi calitatea nectarului sint trils5turi ereditare alefieclrei specii de plante in parte. Aceste deosebiri apar nu numai fntre diferitele specii, ci gi in cadrul diferitelor varietgti sau populatii care formeazl o specie. Fenomenul variatiei productiei d e nectar in floare se manifest5 foarts des nu numai la inceputul sau sfirgitul unei infloriri; chiar gi in cursul unei zile nectarul aflueaz5, se resoarbe sau se pierde, ori are o concentratie rnai mare sau rnai micl de zahlr, datorits anumitor conditii fenologice. fn mod obignuit secretia cea rnai bogatii gi cu

NECTARUL

118

NEGTARUI.

concentratia cea mai ridicat5 de zah5r e atunci cind se deschid anterele cu polen gi stigmatul e gata s5 primeasc5 alementul fecundator, care e polenul. La alte flori - cum e de pild3 facelia, albinele negl ijeazl florile abia deschise, c5ci ele prefer5 s5 cerceteze pe cele care au lnflorirea aproape termin a t i ; atunci, degi nectarul e mai putin in potire, el are o concentratie rnai mare de zah5r. Nu intotdeauna o plant5 melifer5 d5 o productie mare; uneori culesul este inexistent. De pild6 fn 1957 s-a observat c5 salcimul P n plini fnflorire nu era de loc cercetat, iar albinele recoltau nectar de la ilora spontan5 crescut5 pe marginea drumului. Examinind cauzele acestui fenomen neobignuit, s-a stabilit c5 in luna aprilie cind mugurii florali abia s e deschideau, a cszut o brum5 groas5. Inflorescen$elor le lipseau vlrfurile ,ciorchinilor, de parc5 erau retezate toate de la jumitate. Bruma a distrus virful mugurelui floral, actionind gi asupra restului din mugure care, degi a fnflorit, nu a produs nectar de loc. Cantitatea rnai mare sau rnai m i c l d e nectar in potirul florilor depinde, d e asemenea qi de alti factori: de vPrsta plantelor, de structura tesutului nectarifer, de agezarea florilor pe plants gi de conditiile proprii fiecirei flori. Sint flori cu cantit5ti fnsemnate ,de nectar, cum e de pilds rostogolul, Echinops sphaerocephalus, care dau de la 2-6 mg nectar gi deci, culeglndu-1 numai de la 10-30 de flori, o albin5 fgi poate umple guga, tinind seama c5 .ea poate transporta la un drum p t n l la 0,069 g. Altele, cum sint cele cu inflorescente compuse, ca la trifoi, dispuse fn capitule globuloase multiforme, trebuie s5 fie cercetate cu .sutele, ca albina s6-gi umple guga. Ceea ce atrage in special albinele l a culesul nectarului din flori e pro-

centul mai ridicat de zahlr. Sint multe plante cu nectar abundent, dar sirac in zaharuri,. pe care albinele 11 recolteaz5 numai atunci cind nu g5sesc in cPmp altul mai bogat. Procentul mediu de zah5r in diferite soiuri de flori e d e 50%. Unele au numai 8%, iar altele ating chiar cifra de 76% care e linlita maxim5, cum e de pilds cel d e la floarea de govirv. Cercetltorii au aflat valoarea in zahlr gi procente a unor plante melifere, stabilind chiar tabele privind productia lor de nectar, V.n. Flora meliferti. Pornind de la procentul de 8-10% sub care albinele nu mai culeg nectarul, s-a g5sit de pild5 cii laleaua pestrit5 - Fritillaria imperialis L., are 10% zah5r in nectar, prunul 13%, msrul 22%, teiul 30%, viginul35 %, rapita 35%, iedera 55 %, castanul porcesc 68% 8 qovlrvul76%. : f ntre aceste limite sint cele cPteva sute de plante gi arbori descrigi la notiunile respective, V.n. Flora melifern. De asemenea, faptul c& majoritatea sorturilor de nectar contin un amestec de zaharuri, are o influent5 important5 asupra compozitiei mierii, fiindc5 un anumit amestec de zaharuri exercit5 asupra albinelor o atractie mai puternics declt o concentratie egal5 cu numai un singur fel de zahir. Cum cele trei zaharuri mai importante se ggsesc in nectarul plantelor fn diferite proportii, atractia exercitatg asupra albinelor de fiecare specie de plant5 depinde nu numai de concentratia zaharurilor, ci gi de proportiile relative ale zaharurilor componente. Sint totugi plante care dau nectar din belgug gi totugi albinele nu pot 85 profite de el, potirul florilor fiind prea adtnc fat5 de lungimea trompelor. Virsta plantelor are gi ea o influenti mare P productia de nectar. n De pildg, I n t r ~ o pgdure cu tei

b5trfni or prea tineri, florile acestora vor da mai putin nectar decit in pldurile cu tei de virst5 mijlocie. De asemenea, florile de pe vfrfuri, la unele plante, contin o cantitate rnai redusl de nectar, avfnd glandele productitoare de nectar mai putin dezvoltate, dar qi pentru faptul c5 fnfloresc rnai tfrziu, cfnd planta gi-a epuizat in parte rezervele. fn privinta celorlalte conditii in leg5turti cu factorii externi cercet5torul francez Bonnier a g5sit c5 variat i a cantittitii de nectar e foarte mare in aceeaqi floare. fntr-adev5r, cantitatea de nectar din floare e fn legtiturg direct5 cu ora din zi cfnd nectarul e rnai mult sau rnai putin abundent ; cu umiditatea sau usc5ciunea aerului; cu cantitatea apei din sol pe care planta o are la dispozitie in momentul oportun; cu compozitia terenului, natura solului, starea lui hidrologicg gi bog5tia elementelor nutritive solubile; cu acumul5rile de substante zaharoase realizate fn tesuturile plantei sau arborelui, cu un an fnainte; cu climatul gi agezarea plant e i fn raport cu altitudinea; cu expunerea rnai mult sau mai putin la soare, care determin5 intensitatea fenomenului de fotosintez5 fn frunzele plantelor gi acumularea substantelor nutritive, care se cheltuiesc partial la formarea nectarului. Totodat5 e fn direct5 leg5tur5 gi cu actiunea vfntului gi intensitatea lui; cu frecventa vizittirii plantei de ctitre insecte etc. Intr-un timp cind barometrul arat5 ,,timp frumos gi statornic" cantitatea de nectar a aceleiagi flori, fn mod obiqnuit, scade putin cite putin la ora 15, pentru ca sti se urce spre searl.Aceast5 cregtere continu5 se produce toat5 noaptea, pin& la rtistiritul soarelui. Factorii care inilnenteazil cantibtea de nectar fn raport cu conditiile clima-

terice g i meteorologice. C 6 I d u r a normals, fn conditii de umiditate atmosfericl potrivit5, favorizeazg o secretie mai abundentii a nectarului de catre plante. fn noptile calde, urmate de zile noroase, nectarul abund5 fn potire. R H c i r e a b r u s c d de la sffrgitul primgverii, care adesea coboari temperatura aerului sub nivelul obignuit din timpul infloritului, fac s& scad5 foarte mult productia de nectar, mai ales cind solul nu are umiditate suficient5. fn schimb plantele fns5mfntate fn toamnil, ale c5ror seminte au trecut printr-un proces de iarovizare fn timpul iernii, dau nectar chiar la temperaturi rnai joase. P I o i 1 e care cad in timpul fnfloritului spa15 nectarul la unele specii de flori, mai ales la cele ale c5ror cupe stau fn sus ; apa de ploaie diminueaz5 procentul de zah5r sub 8%, i a r albinele nu culeg obignuit un nectar cu o concentratie atft d e - redusti. Ploile abundente ce cad spre sfirgitul' verii gi fnceputul toamnei favorizeazti formarea rezervelor de zah5r in tesut u l plantelor, in bulbi sau in tulpini, V.n. Analiza amidonului. fn schimb o secet5 prelungit5 din var5 gi toamn5 are o influent5 negativ5 pentru producerea de nectar in anul urmGtor, mai ales cfnd iarna nu a clzut z5pad5 abundent5. Desc6rcdrile electrica gi tulburlrile atmosferice, in mod obignuit sfnt favorabile secretiei d e nectar. L u r n i n a s o l a r 6 are o deosebit5 insemngtate fn productia de: nectar. Cercet5torul M.F. S e m e tk o v a urm5rit vizitele f5cute d e albine florilor unor arbori luminati: de soare, fat5 de cei care primeau lumina difuz5 fiind umbriti. fn 20 de minute florile luminate au fost

NECTARUL

120

NECTARUI.

vizitate de 11 albine, iar celelalte numai de 4 , s albine. Aceasta se datoregte faptului cti albinele sint impre,sionate mai cu seamti de florile care reflectti mai intens razele ultraviolete, cum e cazul celor bine luminate. Lumina solar6 influenteazi5 nu numai productia de nectar, dar chiar durata fnfloritului. Florile din umbril ale :salcimului cu fnflorire continuti, selectionat gi fnmultit la Godolo (Ungaria) fgi terminti inflorirea la jumtitatea lui iunie, pe cind florile luminate f g i .continuti lnflorirea pinti la 15 august, .deci cu douti luni rnai mult. Sint gi .exceptii de la aceastti regulti - de pildti florile umbrite de la zmeur dau rnai mult nectar decit cele care slnt expuse permanent la lumina solarti. Lumina este important5 gi din punctul de vedere a1 posibilittitii .efectutirii fotosintezei, datoritti ctireia este posibilg transformarea substan-$elor brute din plante Qiseva elaboratg. Lumina este unul din factorii de .care depinde asimilarea bioxidului de .carbon, deci cantitatea hidratilor de ,carbon produgi, adicti a amidonului g i a zaharurilor. Partea de lumini5 folositti de plante in scopul de rnai sus poartg numirea de radiatie fiziologicti. f n g h e t u r i l e t i r z i i deprimtivarti distrug adeseori mugurii flo~ a l ai diferitilor arbori, care elaboi reazti nectar intr-o milsur5 foarte .redus5 cilnd infloresc partial sau chiar d e loc. Cfnd temperatura nu e chiar aga de redusti Pncit sti distrugg complet gi vizibil plantele, ci este cu 1-2C rnai ~idicatg declt limita minimti, aceasta le debiliteaza aga de tare, incit nu se m a i produce nectar. Spre exemplu, $lorile de salcim slnt extrem de sensi%ile la ingheturile gi rticelile tirzii. $3-a observat cti, degi exista o mare abundentti de flori gi conditiile pentru

productia de nectar erau indeplinite, totuqi unele portiuni de ptiduri nu produceau nimic. Acestea erau tocniai acelea unde un curent rnai rece, in cursul primtiverii, a debilita't in aga mtisurti florile, Inclt acestea nu mai produceau acolo nectar in ace1 an. V i n t u I actioneazg direct asupra productiei de nectar rnai ales cind bate cel de la sud, uscat qi fierbinte, evaporind o mare parte din nectarul florilor, in special la florile cu glandele nectarifere mai expuse, ca hrigca, teiul, zburtitoarea etc. R o u a are un rol de seamti in producerea nectarului. Roua depinde rnai intli de existents vaporilor de apti fn atmosferti. Aceasta este posibil numai dacg nu ne gtisim intr-o perioadti de secetti prea mare. Ea se produce atunci cind, dupti zile ci?ilduroase, urmeazti nopti rticoroase, cu cer senin, cu atmosferil liniqtitil, ftirti vitnt. fn aceasti5 imprejurare se produce jos, la fata ptimintului, o rticire a ptiturii de aer. C e a f a ~i n e g u r a s i n t v a p o r i de apti, mai mult sau rnai putin dengi care plutesc In aer, aproape de pgmfnt, tulburind transparenta aerului. La majoritatea plantelor actiunea lor este negativti, adici5 pggubitoare asupra productiei de nectar. Busuiocul de mirigte, spre exemplu, ce infloregte in luna august gi septembrie, este foarte sensibil la ceatti gi cu atit rnai mult la o negurti puternicil. Imediat productia de nectar Pnceteazti gi nectariile plantelor nu-gi mai reiau activitatea. Dupti o zi de cules bun, fn ziua urmtitoare incepe dintr-o d a t l furti~agul. Dupti zile repetate cu negurti groasii, secretia de nectar a plantelor inceteazg iar sezonul apicol activ se poate considera incheiat.

Umiditatea aerului e gi ea deosebit5, c5ci in conditii egale de sol cantitatea de nectar se milregte cind umiditatea aerului e mai mare. Naturalistul Bonnier a pus fn dou5 vase cite o floare de iarbri neagrci; prima - A - a fost lrisatri in aer liber, higrometrul ar5tfnd 65% umiditate gi s-au extras de la ea in 24 de ore 18 mm3 de nectar, pe cind la cea de-a doua floare - B - t i n u t i sub un clopot de sticl5 cu o stare higrometric5 de 98%, cantitatea de nectar a fost de 47 mm3. N a t u r a s o l u l u i g i cornp o n e n $ a 1 u i are mare Pnsemnritate in productia de nectar. Autorul avind dou5 stupine la salcim: una in padurea Mihai Bravu (Brgila), plantats, pe sol compact in cea rnai mare parte, iar alta in Bertegti, numai la 7 km deprirtare de prima, dar plantat5 pe teren nisipos, a recolt a t 19 kg miere media de stup de la prima, iar de la cea de-a doua 28,5 kg miere de stup. Deci compozitia solului d 5 variatii Pnsemnate in productia nectarului. Lucerna gi sparceta dau productii mari de nectar in terenuri calcaroase mugtarul de asemenea. Acesta a dat rnai mult nectar in terenul calcaro-nisipos gi calcaros, decit cel de pe tererlul argilos; hrigca - din contril - d5 rnai mult nectar in terenu1 argilo-silicos decit in eel calcaros. Facelia prefer& un sol argilos sau argilo-nisipos. Drobugorul gi lucerna dau rnai mult nectar pe terenul calcaros. Floarea-soarelui secret5 mult nectar pe terenurile cu cernoziom gi aluviuni bogate. f n concluzie, fiecare specie de plante produce nectar in cantitate sporit5, dacri necesitgtile acesteia sint satisfgcute de caracteristicile solului. 0 b u n 6 agrotehnicciaplicat5 plantelor melifere cultivate gi

mai ales cind li se dau ingrrigaminte organice gi minerale are mare insemnritate in productia nectarului. D e pildri, la unitatea agricols de s t a t Alba, regiunea Bucuregti , parcela de facelia, crireia i s-au dat 150 k g de superfosfat, a avut o inflorire de trei ori rnai abundent5, i a r numrirul de albine pe m2 ce au vizitat parcele diferite a fost cu 180% maii mare. Cercetgtori din Anglia dind plantelor melifere oligoelemente minerale, ca bor, molibden, vanadiu etc.. productia de nectar la ha a fost mult. mriritg. Fiecare plant5 reactioneaztl la lipsa anumitor oligoelemente. De asemenea cercetritoarea G.A. B u h a r e v a a dovedit c5 dacri s s trateaz5 semintele de hrigcil inainte de insamintare cu bor, zahsrul din nectar cregte cu 19%. f n consecint5 plantele au fost cercetate de albine cu 52% mai mult fat5 de un ogor martor cu seminte netratate, yi c a rezultat final productia de boabe a fost cu 289 kg rnai mare. Problema de a gti care ingrlgilminte exercit5 cea rnai mare influent5 asupra productiei de nectar la plante, are 0 mare important5 practic5 gi teoretic5, S-a stabilit, c5 fngr5gilmintele fosfatice gi mai ales potasice influenteazg evident secretia de nectar. EfectuB ingrrig5mintelor minerale complete, este gi rnai favorabil. Administrarea ingrggrimintelor in rnai multe reprize, rnai ales combinate, contribuie la o substantial5 sporire a nectarului secretat. Dar sporirea productiei globale d e nectar la hectar se poate obtine gi p e calea sporirii num5rului de flori, care are o mare importantri, la cele rnai multe plante, cind azotul este asociat gi cu alte ingrrigriminte. fngr5ggmintuI complet produce un spor mediu d e aproape dou5 ori la totalitatea flori-

NECTARUL

122

NECTARUI.

lor, deci gi pe unitatea de suprafat5 productia de nectar va spori proportional. Variatia product,iei de nectar P n raport de cercetarea florilor de catre albine. Cu cit o floare este vizitatii mai des de albinele culeggtoare gi polenizatoare, cu atit planta trimite in glandele nectarifere o mai insemnatii cantitate de nectar. E ca un r5spuns chemtirii pe care floarea a fiicut-o albinei ca s5 vinii s5 o polenizeze, c5ci in felul acesta productia sa de seminte v a cregte, i a r puterea de germinare qi de vigoare a viitoarelor plante va fi mai mare. S-a observat aceasta in special la plantele entomofile. Aga cum se arat5 la notiunea zahcir, s-a constatat cti o trip15 recoltare a nectarului dintr-o astfel de floare nu numai c5 d5 o cantitate sporitg de nectar fat6 de florile care au fost vizitate numai o singurg dat5, dar yi concentratia de zah5r a acelei flori e cu 95,8% mai mare. De asemenea, cu cit autosterilitatea unui soi este mai ridicatii - dup5 cum a constatat cercet5torul sovietic G. A

- cu atit ace1 soi sccretg mai mult nectar, pentru atracf,ia insectelor qi asigurarea polenizgrii incruciqate. Actiunoa nogativii a d8un8torilor y i bolilor plantelor. Secrei,ia nectarului este influentat5 in mod negativ de dugmanii qi bolile plantelor. Sint anumiti dHunatori care atac5 plantele, arborii si pomii produc5torii de nectar, sliibindu-le vigoarea qi In cele din urm5 distrugindu-i. In timpul evolutiei bolii, capacitatea nectariferg scade mult. La salcim, pomi fructiferi etc. djungtorii pot cauza o serioasg diminuare a productiei de nectar. Pe ling5 aceasta, uneori insectele insegi sau fluturii lor, in caz de invazii masive, consum5 mari cantittiti de nectar. Produc$ia de noctar a divorselor plante la ha. Pentru orientarea apicultorului in Gutarea resurselor de nectar qi bog5tia lui in diferite plante, pe o intindere de teren determinatti, cercetiitorul sovietic G u b i n a stabilit un tablou de plante melifere, cu productivitatea lor de nectar la ha, aqa cum se vede mai jos.

R vetisian

Tabelul 3
PRODUCTlA D E YIERE LA HA A PRINCIPALELOR PLANTE YELIFERE Denumirea plnntei

Produotin la ha,

Denumirea plantei

*-a;;t?;

ha,

Salcimul Teiul Jugastrul Glicina Salcia Artarul Castanul Scorugul Corcodugul Migdalul Rugul Cenugarul PBlBmida Scaietii Susaiul

600-1 500 600-1 000 600 200 120 150 50 30 40 5 6 260-350 70-120 150-350 46

Facelia Sulfina Lucerna Lucerna irigatg Borceagul Sparceta Ceara albinei Izma Roinita Isopul Busuiocul Zburitoarea Salvia Jalegul Limba mielulni

360-500 100-250 25 250-380 50-70 100-150 260-380 150 120 60-120 200 50-200 200 260 150

ap !ern ?jle n:, 3 -~o[!l -1oq au!qIe a l p ap aleu!ur!Ia a p n n p 'qen~asqo n a ~ 2 -!zaJ u!p !jnza:, pods luls apun lnpq -!ze~ed ea~!j[nurug yu!mJalap a:,!Soto~ ap ~ d e n3 nus Fleqaaju! y u e ~ y o -oalaur a8aq!a a~!!$!puo:, !6: !a!uo[oD a ea !emnu !A!:,ou n:, yllepo '!.rods ap p m ~ o jqns !au ~~!SO~O!Z!J J q s p u ~ 3 u!aap ~ e '!uaureo e~ ezo[n:,Jaqnl 83 p -191" Inu!lsalu! UJ aBun[e [nyzeJed -ln:,e pulnIoAa laj e[ '~o[auyq[e [nd~o:, ui quaueur~ad yoq lalsaole !!j!zle~ed B:, yJap!s q e o q ' a ~ e m alJeoj l u a a o ~ d u n - J ~ U J !j ~ l e ~a!d 16 p a j n s a1!339ur '!n1nuraq8 e ~ e j e -uo:, 'JOI eal-e?!aolem u j '!!~olslao~a3 -ge:,apu!a !j e a n a ~ Bna !aun?e ! 8 UJ Jopyunay ~ndury$ui ~3 7eaJasqo e-s 'aqnpe aIau!q[e n3 Fp8a urind aJem aJapugxa o efap llenI e ea 'aluap {a:, nes ' a ~ e m !em q n m yJnsgur o - J ~ U J -!Aa ~ e d ea[arnoldm!s pu53 -!u!dn?s lu p a p s a[a aqels a1!!uo103 ug ysul a q n w !e alas ug Inze:, a urn3 e4.e .~oi;!ldg[ n:, BnB~aqurp alrupJy quis 'al!jm!sau ad 'la:,uJ EzeamnI !JoalIe apun 'ao!u~alnd ap!uo[oa UJ szourasou 'aseona?sezap aleqnzaJ n:, 14 lua[o!n a p \?iej yo!ue8.10 ~$ua%s!za~ aJe9aJeo o a ~ e d epoaun e[eog 'laods u!~d alrm qndaoug "1 ne a[!33yur f a s u y nle.18 - s u e q as a.1~3 ' v w a s o ~ p u a 8 'v?p y.nu!pJo 'vozo~odp. !ase[:, !em ala:, 3uis aquls.xpr a[au!qIe 'pleoq - ? ~ o d s o ~ a n .?$seam a a .yluaInJla !em aJeo9ym.m au!$~ede[3 .aapueZ 's?dv vurasoN mln[ ap ' e ~ e n p ~ ! n d yuae! uj aaledear e n e l -ao!un I n ~ e o z o l o ~ d y+e:,oho~d a l [ n p ~ !i; -eoq ' ! n ~ n ~ o ~ !e~aaaleqmo:, ap aJaAas JoIau!qIe e y~el!ze~ed p ~ e o qo alsa ad !Jnsyur ne! as nu y m p ~ e 'yzeasa~p yseo!ioaju! leaamp nes Cmowaso~ p -aJ !em as !!uo[o:, ala3-e ' ~ J B AUJ 'n!z~j% aaaz ap 9eypaaJ a-s e!qv eaunq al[o:,a~!sun ~ j e a3ej lod j 'yaseauguroJ e~nq[no!de n q n a d !j$ydp:, !em n u aJea !B al!qyIs 'yu!qle yu!jnd n:, aseurgJ !!uolo:, Joun ~ i e UJ plep ap ~eldaapug u n lsoj e !!uaoap !a4 ap j wznpp3" !JBJonI o-qurp osasg8 as !!.roqn:,!de 13unlv dm!$ am:, ,,?n2n~vdnls .!!~a~grn!~d[nlndaauj e[ s a p reur ' d m p aoI !aseoao[eA le a ~ j l p alem!d q!~ad!l ne sofi~ am3 ybamang ulp !rolnl!ls UJ u~ ~a!d !(5 aqlel!~!l3e yuqd ul :quro:, -ns aIau!qIe JO[ -ealel!~ofeur UJ l!:, na -u!: "I mswaoas !& *N n ~ s m 0 3 1 ~
009 9E OF O OOZ 09-09
! n [ n ~ ~ ovapaaln d sa)aSnr3 sa !urs)g~, ~nrnqsn~g 91"nlaSn~

06-99 OE OE O F 09-OE 9Z-81

-lams eoqmng ! ~VN ! 9Ie l r u ~ ? B n l ~ !n~a~nos-sa~vo~~ 8a8!1~ I"J"J(1

OZ

OOE
02

OZ1-OL 00F-00Z OF O

oz

WOSEMOZA

124

NOSEMOZA

a a v e . Sporul are o lungime in medie potrivnice, temperaturg f5r5 sau cu d e 5 microni gi o grosime de 2,5 mi- variatii excesive ~i bruqte; agezarea croni cu cuticul5 chitinoas5 sub care bun5 sau nepotrivit5 a stupinei gi s e afl5 un filament polar lung de 400 mai ales ap5rarea de vint, sau expumicroni ce st5 in spor ghemuit, in- nerea la biciuirea celor aspre qi t5ioase. tr-o vacuol5 plinii cu o mas5 gelati- De asemenea neliniqtea coloniei cauzanoas5. La cap5tul filamentului polar tii de d5un5tori, sint cauze care deter.se afl5 un fel de fulg gelatinos care de min5 o activitate sporit5 a parazitifapt e primul stadiu a1 parazitului lor cit vi lipsa rezervelor de proteine amoeboid, denumit planont ce are doi organice sau a pristurii din stup. Innuclei. Cercet5torul S v o b o d a ins5 terventiile inoportune ale stuparului sustine c5 acolo ar fi patru nuclei. pe timp rece contribuie ca acea coloSporii sint foarte rezistenti. Z a n d e r nie sii-si piard5 o parte din c5ldura i-a putut p5stra in conditii prielnice de acumulat5, gi inlesnegte dezvoltarea laborator pin5 la cinci ani. E i nu pier parazitului. De asemenea, sint stupari nici chiar in cadavrul albinei moarte, care cred c5 vin in ajutorul albinelor unde pot sta pin5 la un an. Pe p5mint hr5nindu-le prea din vreme cu hrana sporii mor abia dupii 5-6 sgptgmini, de stimulare lichid5 in primgvarii, dac5 sint feriti de soare care ucide in in vederea fnceperii ouatului miitcii, 15-30 ore. Liisati iarna afarii, in ger, dar ei fac mai riiu procedind astfel. tr5iesc 2-4 luni. fn piimint intors, fntr-adeviir, o colonie care e atinsii vietuiesc 3 luni; mor ins5 la ciildura de boa15 in stare latent5, dacii primegte de 54-65C dup5 15 minute. De ase- 3-4 kg de sirop de zahgr, va cheltui menea mor dup5 4 ore intr-o solutie de cu transformarea lui in miere ultime10% form01 gi foarte repede fntr-una le rezerve de enzime t i de protein5 organic5. Atunci albinele, pierzind de 10% acid fenic. f n miere tr5iesc 912 luni. fn celulele fagurilor gi in stup puterea de rezistent5, parazitul igi trriiesc pin5 la doi ani. Vaporii de acid g5segte teren propice spre inmultire. acetic in concentratie de 90% ii dis- Nu acelagi lucru se intimpl5 dac5 trug in 2-3 zile dac5 timpul e cald; colonia ar fi ajutatii in loc de zah5r sub 18C ei mor dup5 4-5 zile. cu 3-4 kg de miere indemnii de miDe asemenea vaporii bioxidului de crobi, miere pe care albinele numai o sulf gi mai ales acidul sulfuros au un mut5 in celulele cuibului cu eforturi efect similar. Prof. Borchert a g5sit minime. Cind se mai adaug5 gi un faspori de nosema in coloniile multor gure cu p5stura ling5 fagurii mijlostupine, sub form5 endemic$. E i se cagi, se vine cu adevilrat in ajutorui dezvoltii mai cu seam5 in coloniile acelei colonii nevoiage, amenintat5 de slabe, r5u intretinute gi cu o slab5 invazia parazitilor nosemozei. De asemenea, neputinta albinelor posibilitate de inciilzire a cuibului. f n cele mai multe cazuri, boala st5 de a-gi face in iarn5 un zbor de curiiin stare latent5, dar poate sc5dea ca tare cel mai tirziu In februarieintensitate, sau devine acut5 in legii- martie, e unul dintre factorii care pot tur5 cu o serie de factori gi anume: determina o stare de trecere a bolii gradul de activitate a catalazei glan- din latent5 in acutl. Cercetiitorul delor renale; gradul de infestare a1 W. Stekee gilsegte cil este o corelatie coloniei ; compozitia sa structural5, foarte strinsil intre gradul de infestaconditii atmosferice favorabile sau tie a1 unei colonii in care boala etti

-NOSEMOZA

125

NOSEMOZA

latent5 gi fmpiedicarea zborului de .curtitare neinggduit de conditiile atmosferice neprielnice, fapt care poate duce la totala distrugere a coloniei respective. Contaminarea coloniei qi evolutia bolii cu spori de Nosema apis se face pe cale bucal5 prin mierea gi plstura ingerat5. Sporii se afl5 pretutindeni in stup, iar un mijloc sigur de vehiculare a lor e insugi apicultorul care .schimbS fagurii cu hran5 sau puiet de la un stup la altul. De asemenea, trintorii care circul5 f5r5 opreligte d e la o colonie la alta pot s5-i aduc5, apoi viespile, dar mai ales fluturele de g5selnit5 ce intr5 noaptea prin stupi, duce sporii pretutindeni, mai ales c5 ei insigi sint purtgtori de spori in evolutie sau nu, in organismul lor. Un singur spor ingerat odat5 cu hrana sau apa infestat5, ajunge in intestinu1 mijlociu. Acolo, sub actiunea sucului gastric igi dizolv5 cuticula exterioar5 protectoare, trecind in starea vegetativ5 din care el insugi a evoluat qi apare sub forma amoeboid5 de planont cu doi nuclei gi cu ace1 filament polar care-i ajut5 s5 se poat5 mirjca. Numai sub aceastti form5 vegetativ5 parazitul se poate inmulti. E l are atunci o m5rime de 0,7 pin5 la 0,25 microni. Locul s5u de predilectie gi-1 alege intr-o celul5 epitelial5 a fnveli~ului intestinului mijlociu, a c5rui membrang o str5bate. Acolo g5segte mediul prielnic pentru dezvoltare, incit numai dup5 30 minute nucleii se contopesc realizind fenomenul d e autogamie. fncepind de atunci protoplasma in 3-4 zile igi m5regte volumul, parazitul trece in cea de a doua form5 vegetativ5 ca meront, a c5rui dimensiune a crescut mult atingind intre 3,3 pin5 la 7,5 microni. Acestia se inmultesc prin diviziune direct5, terminind evolutia sub form5 de spor

1 - patrunderea pe cale bucalil a sporilor; 2 planonti $i meronti invadeazi celulele epiteliale ale intestinului; 3 - intestin complet invadat cu spori maturi evacuati pe rect (2 a n d e r)

Schema infestgrii progresive a intestinului albinei cu spori de Nosema apis:

cu filamentul polar respectiv. Ciclul s5u de dezvoltare e de 72-90 ore, in care timp ei invadeaz5 organismul albinei. Meronti rji spori au fost g5siti gi in glande, in tubii malpighieni, in vezicula seminal5 a m5tcii rji chiar in larve c5p5cite. fn timp de 3040 zile inmultirea lor atinge 5060 milioane. fn special infestarea tubilor malpighieni, organe de excretie, m5regte extinderea bolii gi fmpiedic5 functionarea lor normall. Gazda, devenind prea debilitat5 ca s5 poat5 sustine atitia paraziti, acegtia p5r5sesc victima sl5bit5 gi ies in stup sub form5 de spori, pe faguri, pe polen gi chiar in miere, unde s-au num5rat intr-un gram pin5 la 10 milioane. Cea mai mare parte din spori se adun5 in intestinul gros, de unde sint eliminati de albinele infestate cind zboar5 gi astfel se rispindegte in natur5, pe psmint, plante, flori sau apa de b5ut unde se pot

NOSEMOZA

126

NOSEMOZA

albinelor ar fi: In ianuarie 8,2%, februarie 12,4%, martie 18,5%, aprilie 38,6%, mai 61,7%, iunie 33,8%, iulie 18,3%, august 8,6%, septembrie 2,3%, octombrie 0,1%, noiembrie 6,1%, decembrie 7,4%. f n s e z o n u l d e i a r n c i temperatura T colonie este sub 31C n clci lipsegte puietul, iar parazitul nu se poate dezvolta. E l igi porneqte activitatea de inmullire gi invadare a organismului gazd5, incepind de la acest minim de temperaturg, adic5 de la 31C-36,6"C. Cind hrana de iarn l va fi improprie - cum e cazul cu mierea de man5 - ori cind mierea s-a cristalizat in faguri iar albinele n-o pot dizolva din cauza lipsei de ap6 Intestin sfinatos cu celule epiteliale vi cor- in stup, sau cind in stup lipsegte p6stura in imediata apropiere a ghemupusculi calcificati (Z a n d e r) l u i , boala poate sci evolueze in r6u. 'In general nosemoza e considerat5 conserva aga cum am a r l t a t anterior. drept boala mizerjei, a slrgciei, a lipNu orice spor intrat in organism are sei de p5sturl In stup, chiar in iarn5, ins5 aceast5 evolutie distructivl. De- dar mai ales a lipsei proteinelor acupinde de puterea de rezistentl a or- mulate din toamnl in organism, sub ganismului albinelor colonjei atacate, denumirea de tesut sau corp gras. ca primii spori deveniti planonti, s5 Aceste deficiente se r5sfring asupra nu se inmulteascil, s5 fie anjhilati puietului crescut intr-o colonie bolgi chiar eliminati afar5 in acest n a v l de nosemozl; obignuit albinele stadiu, cind boala dispare. Dacl al- tinere ce se nasc acolo au limba binele coloniei respective sint bine mai scurtci. Efectul negativ a1 bolii hrlnite, cu rezerve suficiente de pro- tulburl atft de mult metabolismul teine in tesutul gras, fosfatul de cal- albuminic, incit gi mierea poart5 ciu care regleaz5 aciditatea sucului marca acestei tulbur5ri organice, clci gastric nu-i permite s5 evolueze. Nu- mierea dintr-o astfel de colonie e foarmai atunci cind acest element vital t e slracg in enzime. Boala e influenlipseste din components sucului gas- t a t 5 negativ gi de unii factori ce t i n tric, iar aciditatea acestuia e modifi- de conditiile iernlrii coloniilor din cat5, sporii igi incep opera lor nefast5. prisac5. De pildl: o gregitl agezare la Nosemoza e o boa15 de sezon, care iernat a coloniilor, e un factor determiapare gi dispare in anumite conditii. nant in virulenta parazitului. fn spePrezenta ei ins5 se consider5 cti este cial formarea unui exces de umiditapermanentl' IIntr-o stupinl, care d a c l t e constituie un mare pericol. 'In e ap5ratl cu mlsuri bune de igienl, atari fmprejurlri temperatura fn innu poate s5-gi ia avint. D u p l M i h a i- teriorul stupului coboarti brusc, albil o v , procentul lunar de infestare a nele sTnt silite si5 consume mult5

NOSEMOZA

127

NOSEMOZA

h r a n l pentru a-gi ridica temperatura corporal5 qi cea a ghemului ; reziduurile excesului de h r a n l se acumuleaz5; un zbor de cur5tare in zile calde nu poate avea loc, clci albinele sfnt inchise in adlpost. f n atare situatie ele sfnt nevoite s5 le dejecteze in interiorul stupului, pe faguri, rame gi puiet. Atunci umiditatea fn stup se mlregte tji mai mult, iar mirosul greu nelinigtegte colonia. f n schimb, un zbor de curatare determinat de o urcare brusc 5 a temperaturii g i care se intimplg adeseoriiarna, zbor pe care fl fnlesnegte stuparul, aga cum se va ar5ta rnai departe - contribuie la imbun5tiitirea situatiei pe d o u l c l i : albinele igi golesc intestinele pline cu milioane d e spori, iar cele care au organismul invadat de planonti gi meronti, zburind numai cfteva volte, cad pe ziipad5. Spre ugurarea coloniei, ele nu se rnai pot fnapoia in stup care scapgd e aceste albine bolnave. Dacg stuparul intervine, aga cum se va argta mai jos, colonia va fi salvat5. f n s e z o n u l de p r i m & v a r 6,. cuibul incepe s5 ia o extindere ma1 mare. Temperatura fn stup se mlregte datorit5 puietului gi consumului m l r i t de hran5. Concomitent PnsCi, parazitii favorizati de aceastg conditie termicg, fgi fncep fnmult irea invadfnd organismul. Glandele faringiene ale doicilor care produc lgptigor pentru larve n u se mai dezvoltj, normal, puietul e r l u hriinit, albinele slilbesc, viata li se scurteazil, echilibrul hormonal a1 coloniei se tulbur5, matca infestat5 rsspfndegte miile de spori prin excrementele pe care albinele din s u i t a e i le c u r l t i , iar contarninarea se face foarte repede, dac5 nil se intervine imediat . Aga se explicl cum colol~iile care l a controlul sumar facut d u p l primul

zbor de primtivarl au fost g5site pe 9-10 intervale, numai dup5 10 zile s-au Injum5t5tit, f l r l ca P fata stupun lui s5 se vadg prea multe albine moarte. Ele au murit zburind in prisac5, sau mai departe in ciutare de polen sau ap5. f n coloniile puternice, degi albinele au fost infestate cu spori fncl din toamng sau iarn5, dar care au rezerve organice suficiente de proteine, cft-gi miere gi plstur5 in stup, fiind in acelagi timp sustinute de stupar cu o hran5 bogat5 in albumine gi vitaming B,, matca depune multe oug. E a e bine hrgnitg, sucul gastric are suficient fosfat de calciu, elipsele puietului sint compacte, albinele tinere eclozioneaz5 viguroase inlocuind pe cele infectate care dispar, uzate de efortul biologic normal. Aceste colonii vor fntfmpina culesul principal cu o mare rezerv5 de albine culeg5toare gi atunci va fi asiguratg recolta, iar boala infrint5. . f n s e z o n u l d e o a r 6 c5ldura solar5 influenteazg temperatura proprie a albinelor. Activitatea de zbor a culeg5toarelor ridicl mult temperatura lor corporal%, .prezenta puietului pe numerogi faguri Pn cuib degaj5 un surplus de c5ldur6 de peste 37,2"C, parazitul, in atare situatie, devine latent, iar boala aproape dispare. fn tgrile cu clim5 rnai cald5, cum e de pild5 Spania, nosemoza face putine victime, c5ci soarele asaneazg coloniile prin ciildura ridicat5 deafar l gi din stup. Totugi sfnt cazuri cfnd boala igi face aparitia in plin5 var5, atunci cfnd, datoritfi unei intoxicatii grave a coloniilor cu substante fungicide aplicate in combaterea dlun5torilor la culturi, plduri sau livezi, nosema apare gi completeazg dezastrul, dfnd ultima lovitur5. Atunci, din cauza numiirului mic de albine ce

NOSEMOZA

128

NOSEMOZA

I
A

B
Intestin:

- sinitos; B

- bolnav

au rnai r5mas in stup, temperatura sc5zind sub nivelul normal, sporii germineaz5 gi invadeaz5 organismele deja sltibite. 1'n s e z o n u l d e t o a m n d , nosema reapare, ins5 pentru scurt timp, intre sfirgitul lui august gi septembrie, f5r5 a face pagube. E a nu se manifest5 vizibil niciodatl in acest sezon, cfnd albinele g5sesc in preajma stupinei posibilitatea unui cules fie dintr-o cultur5 de napi, floarea-soarelui pus5 pentru siloz, sau lot apicol cu plante instimintate special in mijlocul verii, pentru ca la inceputul toamnei albinele s 5 - ~ ipoat5 face o rezerv5 de substante proteice in organism. Cu orice sacrificii, stuparii sPnt sftituiti 85-yi creeze astfel de culesuri, sau s5-gi duc5 stupii in pastoral

la b5lti, unde plantele de toamng, cum e izma de balt5, dau nectar gi polen pin5 in octombrie. Aceasta e cea mai sigur5 garantie c5 iarna va decurge in bune conditii gi parazitii vor avea mai putine posibilit5ti de atac. Simptomele bolii. Albinele infestate de numerogi paraziti sint nelinigtite, ies gr5bite pe scindura de zbor pentru prima curstire, dar nu rnai apuc5 s5 zboare, c5ci las5 pe scindura de zbor sau pe peretele frontal a1 stupului materiile fecale. Acestea ies sub form5 de $iaree cu pic5turi apoase ce se preling, pline cu milioane de spori, care sint gata s5 invadeze alte albine mature. Multi stupari nu dau atentia cuvenit5 acest u i fenomen, luindu-1 doar ca o banal5 diaree. In aceast5 privint5 el poate fi lgmurit, de la inceput, printr-un indiciu de diagnostic diferentiat gi anume: fecalele albinelor bolnave de diaree au culoarea bronz inchis sau cafenie, pe cind ale celor bolnave de nosemoz5 sint de culoare deschis5 gglbuie-verzuie, diseminate neregulat, abundente gi cu miros acriu. Alteori boala se prezint5 sub form5 de constipatie; materiile fecale se acumuleazti in intestinul posterior, albinele bolnave stau cu abdomenul intins, lucios b5tind in negru. Ele fac migc5ri incete, umbl5 greu, ies afar5 din stup gi cad de pe scindura de zbor, se tir5sc pe jos, aripile le tremurli, nu pot s5 zboare gi mor curind. Cercetatorii atribuie aceast5 form5 de constipatie, maselor de paraziti care umplu intestinul, stranguleaz5 tubul digestiv gi usuc5 continutul stiu, iar materiile fecale nu mai pot fi evacuate. Stuparul poate avea unele indicatii despre prezenta bolii, fticind urm5toarea prob5: albinelor muribunde li se zmulge capul ; apoi cu o penset5 se apuc5 virful abdomenului, care se trage afar5

NOSEMOZA

129

NOSEMOZA

foarte incct. Intestinul albinei s5ncitoase este elastic, prezintci strangulciri melare normale ca o armonicri, arc o culoare brnnri-rosiatic5 si e aproapc transparent. Cel a1 unei albine bolnave de nosemoz5 are culoarea albicioasli opac5 - fiirii luciu - b5tind in cenugiu; el e miirit, nu mai prezintii strangullirile inelare normale, e tulbure, rnoale qi se rupe u$or. Cind boala deI-ine acutri, numeroase cadavre seviid in f a t a stupului jos pe pcimint, csci albinele nu mai ajung sci duc5 in zhor dep5rtat <e cele moarte. Examir ind atent cadavrele, se observii cii a u p i cioarele adunate sub torace, iar aripile le-au rlimas intinse ca pentru zbor. Atunci, boala v a fi greu de vindecat. Alte semne caracteristice prezint; elipsele de puiet ccipcicit care au unele qoluri in masa lor. Ele sint consecinla unei inconsecvente hrjniri a m5tcii respective de ccitre albinele doici inconjurritoare. Acestea, avind glandele faringiene produciitoarc de I5ptigor atacate de paraziti, nu pot secreta continuu, iar matca trece peste citeva celule in care nu depune ouii, sau larvele nefiind hrdnite suficient, mor inainte de ciiplicire gi albinele nu le eliminii. Un a l t simptom cauzat de acenstii alimentare insuficientii a larvelor e aparitia in masa albinelor tinere a unora cu talie mi&, pitice, care se observ5 ugor dintre albinele siin5toase si normale ale coloniei. Ele au primit putin 15ptigor, au ajuns la maturitate, dar s-au dezvoltat num ai in m5sura acestei hrane putine. De aceea a u corpul mic gi o vitalitate sc5zut5. La aparita oricsruia din aceste simptome apicultorul trehuie sii ia miisuri urgente, aga cum le vom ariita putin mai departe, din care prima este sii se trimit5 probe la laborator pentru analizii si stabilirea

Iniestinul 11nei mgtci grav infcslat cli Noselna trpis ( Z a n d e r)

precis5 a diagnosticlilni. 'tn aceastli privin?,B se procedeazfi greqit trimitind probe numai de albine moarte, crici diagnosticul confirmat nu va arcita o just5 intensitate a bolii. Intr-adeviir, s-au v5zut cazuri cind colonia, cu ocazia zborului de curstare a albinelor a sc5pat de balastul albinelor bolnave care iegind din st,up penIru zbor au riimas afarii, pe ziipad5. 'tn felul acesta ea a fost asanat5 cel putin partial. Proba ce se v a trimite v a fi din albine v i i luate cu o eprubet5 din marginea spatiului central a1 ghemului, ciici acolo, la ciildurii, se refugiazg cele incubate de boalii. Lahorantul va rupe capetele la 10 din ele; le scoate intestinul y i fiecare e pus aparte intr-un piihiirel mic unde se tritureazii cu putin8 apii; analiza se face deci individual vi astfel se 1.a c u n o a ~ t e procentul de infestare a coloniei.

NOSEMOZA

130

NOSEMOZA

Mgsurile preventive gi curative sint cele obignuite de igien5 privitoare la stupin5 gi l a colonie, iar ele trebuie strict aplicate. V.n. Bolile albinelor. h t r e acestea sint citeva speciale privitoare la nosemoz5 gi anume: C u privire la stupinci $i stupi. Stupina trebuie ferit5 de vinturile puternice ale iernii care, prin brutalitatea lor, coboar5 mult temperatura din interiorul coloniei ce st5 in ghem, silind albinele la un consum mare de hran5. fn regiunile unde temperatura v a trece de minus 25"C, gi ea obignuit tine mult timp, stupii trebuie s5 fie impachetati in cojoc individual, in afar5 d e peretele frontal. fn fiecare prim5var5, cu ocazia reviziei de fond stupii se cur5t5, in interior se spa15 cu ap5 fierbinte de 60C cu 5% sodti. Dac5 se face gi flambarea peretilor, atunci ei se vor spoi cu o solutie de propolis cu alcool, care contine substante antibiotice gi adezive. Fagurii se curs55 de pete gi excremente care apoi se spa15 cu o solutie de form01 10% supunindu-i unei sulfuriz5ri - V.n. Su.lf. Toate reziduurile aflate pe fund, cu ocazia cur5t5rii ce se face fundurilor in primele zile ale primgverii, se \Tor arde. S5 nu se p5streze nici rumegugul de cear5 aflat acolo, care are mulbi microbi. fn interiorul stupului s5 nu fie umiditate yi trebuie asigurat5 o aerisire suficient5 mai ales dac5 se face stupgrit pastoral. C u privire la rnatc&, cunoscut fiind c5 o matc5 infectat5 e mijlocul cel mai periculos de raspindire a bolii, e bine ca prim5vara s5 se fac5 un examen coprologic a1 fecalelor ei, la un laborator de felul celui initiat de S.C.A.S. B5neasa. Acolo se vor trimite numai lamele de sticl5 pe care stuparul a silit matca s5 depun5 fecale. Exarnenul coprologic se face in felul urm5tor: se fixeaz5 pe fagurele

de cuib matca unde e giisit5, acoperind-o cu un p5h5re1, cind ea s-a urcat in pghiirel, sub el se introduce o lam5 de sticl5. Pentru a cobori matca pe lamd, se acoperi pCih5relul cu un cornet, I5sind s5 str5bat5 puling lumin5 pe sub el. RIatca coboar5 la lumin5 pe lams. Atunci, ridicind putin p5h5relu1, prinde matca de aripi pe lam5 cu degetul cel mare gi cel ar8t5tor1 ap5sind-o ugor; ea las5 de indat5 o pic5tur5 de fecale pe lam5, eliberind apoi matca pe acelagi fagure de unde a fost ridicat5; lama se lass s5 se usuce, se invelegte in hirtie, trimitind proba la laborator. De asemenea, ca o m5sur5 de prevedere, m5tcile iernate in afara ghemului sint hr5nite iarna numai cu miere de salcirn in care se adaug5 gi proportia cuvenit5 de Fumidi1 B ; in felul acesta albinele ce o hranesc sint indemne de nosema. C u privire la hrana albinelor coloniei. Mierea de mani5 trebuie exclus5 rnai ales in iarn5. fn caz c6 stuparul nu are alta, e de preferat ca toamna s5 dea albinelor sirop de zah5r pentru alimentarea lor in timpul iernii. V. n. Hrana albinelor. Colonia si5 nu duc5 niciodat5 lips5 de hran5 gi s5 ierneze in cea rnai perfect5 linigte. fn timpul iernii, la primul soare cald gi f5r5 vint de pe la mijlocul lunii ianuarie-februarie, se vor sili albinele s5 fac5 zbor total de curglare. V.n. Diaree. Astfel ele igi vor desc5rca intestinul gros de reziduurile acumulate in timpul iernii. V.n. Zborul. Dac5, cu ocazia acestui zbor, se vor observa semne sigure de nosemoz5, apicultorul va d a coloniei alti faguri cu miere c5p5cit5 gi cu p5stur5. Operatia se face a doua zi dup5 zbor, in felul urmgtor: de dimineat5, fie cit de frig afar5, albinele se vor scutura pe fundul stupului, retrggind fagurii. Stupul e dus imediat in cas5 la c51-

NOSEMOZA

131

NOSEMOZA

dur5 rji se introduc faguri calzi preg5t i t i de mai inainte yi care au stat 24 de ore ling5 sob5. Albinele care au r5mas pe fagurii scoyi din stupi ocupind celulele goale yi au ieyit intre timp, se scutur5 yi ele in stup. Se pune diafragma lateral5 rji materialul c5lduros lateral, se agaz5 podirjorul, se inchide urdinisul gi se las5 stupul in cas5 la c5ldur5 pfn5 seara. fn acest timp albinele se ridic5 pe fagurii noi, ii ocup5 yi irji organizeaz5 ghemul. Seara stupul e dus intr-o camer5 neinc5lzit5 pin5 a doua zi de dimineat5, cind e pus la locul s5u in prisac5, ap5rat la exterior de frig. Dac5 rezultatul analizei conf irm5 nosemoza, apicultorul va lua indat5 m5surile profilactice, ar5tate mai jos. Matca se schimb5 cu una tin5r5 din anul respectiv, dup5 ce s-a f5cut dezinfectarea stupului rji a coloniei prin tratamentul ce-l indic5m rnai jos. 0 matc5 infestat5 nu tr5iegte mai mult de patru luni de la data primei infect5ri. f n fiecare an se schimb5 matca. Fagurii care au pete de diaree in strat gros pe spetezele ramelor yi pe celule se topesc, iar ramele se flambeazg. Fagurii cu puiet desc5p5cit cu matcii pe ei se trec in corpul a1 doilea a1 cuibului stupului vertical, care se completeaz5 numai cu faguri buni yi in prealabil dezinfectati cu vapori de acid acetic. Sub corp se pune o gratie iar puietul c5p5cit, riimine jos. Cind puietul matur a eclozionat din celule, acei faguri se dau ~i ei la dezinfectare. Atunci cuibul se concentreaz5 jos gi se impacheteazg. Colonia va fi hriinit5 in tot acest timp cu o hran5 bogat5 in proteine, p5stur5, soia, dar mai ales drojdie in care \,or fi introduse yi vitaminele din sucurile de legume. V.n. Hrana albinelor, suc de legume. Se dau zilnic cite 200 g cind afarii nu e cules suficient de polen proasp5t. Hrana se pune in jgheabul

6
Ovar :
h o l ~ ~ ade nosemozA (7, a r. d e r) \:

n - sinfilos; b

ramei - hr5nitor. E a se dB seam pe orificiul de hr5nire a1 podiyorului, indep5rtind albinele cu putin fum. Se poate oferi albinelor gi sub form5 de turt5, pus5 pe o bucat5 de tifon deasupra orificiului de hr6njre. Coloniile sl5bite de boa15 se unesc, alegind matca cea tin5r5. Coloniile se tin sub strict5 supraveghere tirnp de trei a n i ; dac5 li se las5 in stup.i miere ca hran5 de iarn5 s5 fie numai din cea de salcim rji cBp6cit5; altfel in prima decad5 a lunii august se pune co:onia pe faguri dezinfectati rji v a fi hrinit5 cu sirop de zah6r ca s5-1 transforme. Cu aceast5 munc5 se vor epuiza ~ l b i nele de var5 b5trine care mor rnai curind, iar in iarn5 intr5 numal albine tinere. fn cuib se pun 1-2 faguri cu p5stur5. Iernarea a dou5 colonii intr-un stup, le pune pe amindou5 in conditii bune pentru lupta contra frigului yi consumului redus de hran6. fn primele zile ale prim5verji se face la toat5 stupina o hr5nire de stimulare afar6 in natur5, dac5 stupina e izolat5, iar albinele nu g5sesc inc5 un cules bun de polen gi nectar proapgt. Zborul activ a1 acestei hr5niri alar5, la 150-200 m departe de stuping, ande albinele culeggtoare sint atrase cu

NOSEMOZ A

132

NOSEMOZA

miere, contribuie la asanarea organic5 a albinelor bolnave. Zborul acesta ridic6 temperatura corporal6 a albinelor culegstoare pin5 la 3VC, planontii sint eliminati din intestin, in care timp celulele epiteliale degajate d e paraziti se refac repede. Temperatura ridicat5 in stup este o frin5 in dezvoltarea parazitilor . Tratamente. Toate mgsurile profilactice de mai sus trebuie completate cu un tratament serios de goc care s5 nimiceasc5 parazitul. Din nefericire pin5 acum nici un tratament nu a ajuns $5 distrugi parazitul inainte de a p5trunde in celula epitelial5 a stomacului, c5ci atit sporul cit gi filamentul polar au invelig prin care medicamentul n u poate paitrunde. Abia cind filament u l p5trunde in celul5, el'g5segte acolo o frinti, bineinteles dac5 stuparul a prevenit boalacu o hr5nire medicamentoas5 aga cum se arat5 putin mai departe. Incercgri de tratament pornind de la cele mai simple gi vechi pin5 la cele rnai noi s-au facut de multi cercet5tcri de-a lungul timpului, cu oarecare rezultate. Nosema apis fiind un protozoar monoeelular, folosirea fitoncidelor a duce oarecare Embun6t5tiri in starea colonlei atacate. V.n. Fitoncide. 0 hr5nire cu sirop acidulat (pH 5-6) frIneaz5 dezvoltarea bolii, in timp ce o hr6nire alcalinizat5 (pH 8-9) favorizeazg inmultirea parazitului. S-au obtinut rezultate multumitoare folosind penicilin5. S-a introdus ling5 euiburi cite un fagure plin cu sirop cald, in care s-au dizolvat 500 000 U. I . penicilin5 la litrul de sirop. Degi penicilina nu e un antibiotic care ar lovi parantul Noserna apis, ea constituie un stimulent activ asupra regener5rii celultlor epiteliale intestinale. Dup5 u n astfel de tratament aceste celule

se regenereaz6 a c t i r gi igi m5resc rezistenta. Abia in 1955 intre cercetatorii apicoli din lume s-a obtinut primul succes in lupta contra nosemozei. Canadienii J e n i s o n gi I C a t z n e l s o n a u prezentat antibioticul Fumagilina cristalizat5, folosit5 in proportie de 17-31 mg la litrul de sirop, cu rezult a t e bune. Apoi, alti cercetgtori au gasit diferite formule, pe alte baze. fncercgrile au continuat gi in alte tBri, confirmind c5 preparatele cu acest a n t i b i ~ t ~ idegi nu pot activa dic, rect asupra sporilor, opresc infestarea. Albinele bolnave se ins5n5togesc, c5ci substanta este stimulativ5, starea fiziologic5 a stomacului se regenereaz5, iar parazitii in stare vegetativ5 sint ucigi. F a r r a r (S.U.A.), folosind acest antibiotic sub forms de Furnidil B, a prelungit viata albinelor ce fuseser5 infestate. E l a dat 25 mg substant5 activ5 l a litrul de sirop de zah5r. Cind infestatia e grarci, Farrar prescrie o doz5 marit5 de Fumidil B , care merge pin5 la 50 mg la litrul de sirop medicamentos (dou5 p5rti zahar la o parte ap5, care se d5 timp de 20 zile albinelor bolnave). Pentru ca boala s5 nu rnai apar5 in prim5vara urm5toare, acest cercet5tor rnai d 5 fiecirei colonii de indat5 ce gi-a inceput activitatea, 9 litri sirop medicamentos. L a coloniile rpai putin infestate, el dB numai 4 litri de sirop cu un continut de 75-100 mg la litru Fumidil B, deci intre 18-25 mg la litru. Tratamentul exagerat, repetat dup5 dou5 s5pt5mini, d5 rezultate negative, c5ci s-a observat c5 albinele din coloniile tratate s-au imputinat mult. Aceasta se poate explica prin aceea c5, obignuit antibioticele folosite in exces dau intoxicatie. In a1 doilea rind, chiar dac5 abuzul de antibiotice nu ar duce la o intoxi-

NOSEMOZA

133

NOSEMOZA

catie, el Insit sterilizeazl in aga mgsur 5 tubul digestiv, fncit distruge gi unele microorganisme folositoare care a u acolo rolul de paz5 vi de lupt5 cont r a diferitelor ciuperci primejdioase pentru albine. S-ar merge deci spre o infectie micotic5 tot atit de rea ca qi nosemoza. Pe ling5 aceasta, datoritg consumului de sirop de zah5r ce trebuie invertit, albinele sint supuse unui efort ce le uzeazi. Tratamentul preventiv de l a sfirqitul verii urmat de cel de prim5var5, d 5 cele mai bune rezultate, c5ci colonia intr5 in perioada de iarngasanat5. Este tocmai momentul cind albinele stind ghem, sporii s-ar r5spindi la un mare num5r de albine, dac5 nu s-ar face preventiv aplicarea tratamentului, iar medicamentul igi p5streaz5 eficienta mult timp. Un flacon de Fumidi1 B, care e necesar la 100 colonii de albine, se v a da astfel: se prepar525 litri sirop de zahlr f5cut din 19 litri ap5 la 8 kg de zah6r. Un sirop rnai diluat, v a fi rnai indelung prelucrat de albine yi va trebui s5 treac5 pentru concentrare prin guga rnai multor albine prelucr5toare. fn felul acesta asanarea coloniei e rnai sigur5. Cind siropul s-a r5cit pin5 la temperatura de 37", se dizolv5 Fumidilul din flacon in putin5 ap5 obignuits; se agit5 bine continutul, pin5 cind lichidul e din nou limpede in flacon. Atunci se toarn5 peste siropul rscorit, amestecind pentru ca substanla s5 se repartizeze egal in masa lichidului. fn cazul stupinilor mici, pentru c5 e bine ca preparatul sB se foloseasc5 proaspit fgcut, se imparte continutul flaconului in atitea doze cit e necesar la o hrgnire zilnicg. De pild5 la 25 de stupi, e necesar zilnic numai u n sfert de flacon de Fumidil B. Continutul flaconului s-a imp5rtit initial in patru psrti egale, din care zilnic s-a

dat cite o pstrime. Tratamentul se face absolut egal la toatit stupina, pentru a fi siguri de asanarea ei. 'tn cazul unor infestgri grave, cind coloniile sint puternice gi ocup5 mai multe corpuri, cum e cazul cu stupii multietajati gi deci s-ar putea ca nu toate albinele s5 ia parte la aceast5 hr5nire medicamentoasit, e bine ca masa de albine s5 ia parte total l a aceastg hran5, turnind siropul peste spatiile dintre fagurii ocupati de colonie. Albinele lingindu-se reciproc, ingereaz5 t o t siropul medicamentos. f n acest caz ins5 doza de Fumidil B se mgregte, un flacon se topevte numai in 1 5 litri sirop diluat, care se poate ugor pulveriza cu un aparat de'aerosoli. V.n. f n fiecare stup se vor folosi 3 litri sirop medicamentos. Dac5 dup5 prima pulverizare masiv5 cu aceast5 solutie concentrat5, apicultorul va mai observa mortalitate la albinele coloniei tratate, se v a repeta pulverizarea d u p s dou5 zile. Tratamentul preventiv trebuie f5cut yi la nucleele gi stupugorii de fecundare, gtiut fiind o5 m5tcile se infecteaz5 rnai ugor, iar consecintele acestei infectii sint grave qi extind foarte mult boala. De asemenea, cind m5tcile ierneaz5 in afara ghemului, in hrana de fntretinere - miere de salcim - se va ad5uga doza specific5 de Fumidil B, care impiedic5 o infectare chiar in colivia de iernat - V.n. Matca, iernare. Coloniilor care au fost g5site bolnave in anul precedent, chiar dac5 la analiz5 nu s-au rnai g l sit albine bolnave, li se va face un tratament preventiv,.incepind din a doua zi dup5 ce albinele gi-au f5cut primult zbor. Pentru prevenirea infestatiilor eventuale qi evitarea r5spindirii nosemozei prin roii pachete, preparatul Fumidil B in sirop se v a da roilor formati aga cum s-a argtat rnai inainte,

NUCLEU

134

NUCLEXT

inclusiv m5tcilor puse la iernat. formarea nucleelor, iernarea lor. FieFolosirea preparatului Fumidil B tre- care stup orizontal ce ad5postegte o buie fBcut5 in stadiul incipient a1 colonie bung, e obligator s5 aib5 u n bolii, c5ci atunci rezultatele sint foarte nucleu-buzunar, care se preteazii foarte bune. I n cazul lipsei de Fumidil B bine tuturor manevrelor descrise m a i S.C.A.S. recomandd s5 se dea coloniilor departe. V.n. Tehnica apicoM luna mai. cite un gram de streptomicind dizolvat Nucleul la stupii verticali - Dadant i n patru litri sirop care, degi n u are dublu sau multietajat se poate orgaun rol curativ in nosemozii, stimuleaz5 niza in corpul superior; el v a cuprinde dezvoltarea coloniei respective, ca gi cinci rame; drept fund separator s e penicilina. S t r e p t ~ m i c i n a se dii in fixeaz5 acolo o foaie de carton gudrodoze de 0,500 kg repetat de gase n a t in cuigoare fine pe margini gi ori, deci trei litri de sirop de colonie biitute gi in marginea de jos a unei diaoferit albinelor din patru in patru fragme etange : zile, adicii in 24 de zile. Degi Astfel organizat nuclcul v a avea ciiltratamentul f5cut cu Fumidil B d 5 dur5 in timpul iernii de la colonia d e rezultate bune, uneori boala rea- baz5 de jos. pare, ciici vindecarea in sine se proI n practica apicol5 se folosegte mult duce relativ incet. Cauza acestui fenosi un mic stup - nucleu de sine st5t5men trebuie ciiutatd in faptul cd, degi albina tratatii se vindec5 mo- tor ce cuprinde 5-6 rame, avind forma mentan, ea se reinfecteazii imediat ce unei liidite dreptunghiulare, asem5n5trece influenta siropului medicamen- tor cu la'dita porlativd V.n. in care tos de la fagurii stupului. Acegtia, in incap 4-5 rame. Pentru a evita supracazul unei familii infectate, sint plini incglzirea micii colonii din interior de agentii patogeni a i bolii. Deci con- la transport, la cei doi pereti laterali comitent trebuie tratat5 gi vindecat5 are dou5 orificii de 2,5 cm diametru, colonia, f5cind s5 dispar5 gi sursa de prevgzute cu sirm5 la interior gi ininfectie din faguri. Pentru aceasta in chiziitor de tab15 la exterior. Urdinitoamn5 se face o asanare a coloniilor gu1 e t5iat in peretele ingust in partea c5ci concomitent cu hriinirea medica- lui de jos, nu mai mult de 8017 mm,. mentoasii cuFumidil B, se scot jum&- avind gi un inchiz5tor; de asemenea o. t a t e din ramele stupului, cu miere si mica scindur5 de zbor demontabil5 e. p5stur5 f5r6 albina acoperitoare gi ele fixat5 la urdinig. Capacul telescopic se trateaz5 cu acid acetic glacial, are margini inalte de 1 2 m m , pentru a dup5 procedeul cunoscut. V.n. Dup5 inc5pea sub el gi o pern5 de 60- 70 m m aerisire se pun inapoi ramele scoase, grosime. In acest stup-nucleu albinele concomitent cu scoaterea restului de ierneazd bine, dacii au cel putin 8 k g rame cu hran5 din stup. I n aceeagi zi de hran5 de calitate gi stau la adiise hrgnegte din nou cu Fumidil B. post gi la intuneric cu aerisire suficiSi aceste rame sint tratate cu acid ent5. Inainte ca sd se cunoascti metoda acetic gi apoi, pastrind regulile presStatiunei Centrale de a ierna miitcile crise, sint puse inapoi i n colonie. NUCLEU, e denumirea ce se dB unei in afara ghemului, toti stuparii fiicolonii de proportii reduse, care cu ceau astfel ca la intrarea in iarn5 a timpul se poate dezvolta yi ajunge la stupinei, ea s6 aib5, in afar5 de nucleulrindul ei o colonie normalg. V.n. Matca, buiknar'llngii fiecare colonie, de baz5

Pi?(; li.6'0~ ZG'F !8Zg6T ~6'6 196'91 TZ'F '98'91 08'8 / ~ F ' L T OT'V Itn'nz ~ 1 'l?F'ZT f OZ'T ;RC'TZ
1.t ao.61

p 1";"t'L

-a!4nuao amoIno a p ~ s e o ~ n $ ~aqsa oo e u r ~ o junuro:, l e ~pujo a d ' p a q -le8-a!Snuao aaleoln:, axe !a s e o ~ n $ u n ~ S z !u!8.1eur no qn:, !nun eurroj aae n y -uy8ale !nln!aq i n u a ~ o dg p p d a a egurnoj ' e:, !i gJrajyp eauaurase a a -nqaur!l!ur u!p e l gujd na?aur![!ur un-rluyp 511 e~ a p aI!un!suauryp u j gzeaqe:, -uj as a~ajuaaaj!p 'aur!a~m t.3 .!au!qIe ~ n d ~ o : a p ~ o S n~ j e 8 e as am:, gse.18 , !i g s e o ~ g dFu!xa n:, u a ~ o d!3 ~ ~ g l a ~ d -ap !JEW e l guid s n p !$ ~ U J A p aoin a $en[ alsa an:, '$leosn !O Epalau Fu!xa n:, [a:, : u a ~ o da p !anIaj gnop l u j s !au -!xa a!jeuraojuo:, gdnp au-npuguarao

-(f/In1 . ao9saa.e e s e u ~!eurao) au!qle na3uad -aqsj) ?anua[ocI aoun !e ![e!iaed !!3nd - u r o ~ p ' e p o q o A s '1 [tlaoly~anda:, -uoqae:, a p !.leaply !Q ( 8 1nxalduro:, a ' a p 1 1 n 1 m l u ~Iaqel u n g l e ~.au!~oatI urp p e a s nn JEW) aIau!ureq!h !!z!:,e -ou!ure '1n.rojsoj gu!uropaad aaa:, a q aass 1.1 a p ~!>)atIs laodea u j pze!a nn - e 1111 e!$!zodu103 rag3 'ualod naluad -u! 'a[eaau!ur !,rn,IEs '!ur!spa8 'au!urnq ~ -1e u!p g?!nq~n[e 'pseoasjn gjuelsqns ya!rrn g1nurmj o e p aleod as n x -a?t?l!auleur e[ asrrnre a[au!q[e rial o aqsa e[orae,g -pi!qsu!uraa8 gln[a:, -uad 16 'ai\ae[ nd$rrac[ [erpaour!~d o !+ hrle1a8ah na[nnu u n a s a l n ~ daae:, $uarrr!le u n alsa [nua~ocl' a g ~ a p e - ~ 1 u u[ '"o!aej pqIurnuap piuelsqns o gtje ~ -nea.rnru 'ualod a p l!sd!l qyn:, u u as aaen qrls 'gyuaaedsuea~ r6 gpalau a -alrr! alurrorzolaa ajanaet EJ lehaasqo '~zo[11[a3 p pueaquraur o a)sa e u ! l u ~ -!!aolj [na:,au!2 u!p t. ' a , i e . ~ aoqglaJJaJ [nrn~.~cI e a a q lsoj ~nno !nun !!aqpunnaj [ndoas n:, !n[na - n 1-1 I *!nlnualo(I a!$!zoduro3 -0yarrnga8 1s 3?u?yod p q n q a3a.q !au!xa !!sod u!.rd s ? l o d ~ ~ad ataurnu p alPaurracI a.rnn 'gnou piue?sclns o puyn.1 -!~srroa 'pGn3 u!p a.r~[npue[Sa[!!jaa:,as n:, 19 calsade 1 1 ~ punaadurg as ' ~ o [ a l -ut?[d !!~nSnrrr ad a p au!qIe a p asnpe a[au!Gp n3 err!a[od ' o ! o ~ v .aael!Y~nY -aa :gq!urnuap alsa F ? ~ S F ~ J saun!$:,v B .pkuS u; snpean alsa J!aaqa !a[n nn Inur -ssleq !nap 'euyalod 'oaeu!ur![a aads sod8 Inrrr lsalur uy alnecIap reur aaaal . . . . alsa:,\: !k ! a o ! ~ u n ~ a 9 u!p a~a.iuelsqns Fqoz!p !nInu!1salu! aIe aCre[npue[8 a[!!iaaaas a:, qdnp ?!nu! EBB '!au!q~e [nurquefho a p pleaa2!p alsa nrr s$ut?ls -qnS .u[t.azaurn a p [nsa:,xa a p eu!xa p z s a [ a l o ~ db ! l a ~ r r ~ ?saaV .aaqa !b !aIn

POLENUL

149

POLENOL

Datele din tabel n u trebuie considerate fixe deoarece polenurile sint foarte deosebite chiar cind provin de la aceeagi specie de floare, ciici el depinde de conditiile climatice, de sol etc. 0 prezentare oarecum mai completii o dB cercetiitorul Z e t c h e. E l a glisit cii polenul contine apii, globuline, aminoacizi gi peptozii ; hidrati de carbon, glucide ca: glucoza, pentosanul, dextrina, amidonul, celuloza ; gr5simi: lecitina, uleiuri, colesterolul; acizi: malic gi tartric; enzime: diastaza, invertaza; de asemenea s-a giisit in polen gi heteroauxina gi acidul betainolil-acetic. Ca microelemente, prin analizii spectral5, s-au determinat minerale ca: zinc, fier, plumb, plating, cupru, crom, cadmiu, argint, siliciu, paladiu, sulf, potasiu, natriu, aluminiu, calciu, magneziu, fosfor, clor, aur, vanadiu, wolfram, iridiu, cobalt, strontiu. Cercetiitorii L. H i e 1 gi E. B u rd e t t , vorbind de vitaminele cuprinse in. polen, au g5sit c6 in 100 grame de polen se giisesc vitamina B, - 0,6 mg; B, - 1,7 m g ; B, 0,9 mg; acid nicotinic 3,O mg, iar vitamina H , abia i n proportie de 2,5 gama (miisurii cu valoare de a mia parte dintr-un miligram). De asemenea alti cercetiitori au giisit in polen hormoni, precum gi antibiotice (fitoncide) gi rutin6. Sint plante care au unele componente specifice, cum sint de pildii florile de castan sglbatic, mar gi salcie, fn care se gasegte in proport i i insemnate biotina Beta, care lipsegte la altele, sau mesoinositolul giisit mai ales in polenurile de la graminee gi fn special la porumb, unde atinge 39 mg la gram. Prezenta proteinelor in diferite feluri de polen este foarte largii, incepind cu 7% pin5 la 30% gi totugi, la

unele specii, acestea lipsesc cu totul. De aceea, cu drept cuvint cercetiitorul R. C h a u v i n sustine cii albinele, atunci cind au ocazia gi giisesc felurite plante cu polen, fac o alegere judicioasii in privinta calitiitii sorturilor. Tot acest cercetiitor a observat preferinta pe care o au albinele in primiivarii pentru polenurile proaspete fat3 de rezervele de piisturii din stupi, primele continind substante care excita ovarele mstcii gi griibesc inceperea ouatului. Prezenta horrnonilor sexuali descoperiti de cercetiitorul S c h i 11 e r este in strinsii legiitur6 cu acest fenomen la miitcile ce primesc Iiiptigor din polen proaspst. De aceea, cu drept cuvPnt prof. J u k o v s k i , sustine cii ,,fiirii polen albinele nu pot creyte puiet, nu pot produce cearl, iar activitatea lor vital5 se intrerupe". Recoltarea de cfitre albine a polenului si transportul lui. Cu ajutorul celor douii mandibule, care sint ca douii lopiitele puternice gi netede, albinele tinere, deschid sacii polenici, acolo unde antera nu s-a deschis singurii. Atunci, trompa, capul, toracele p5ros se prafuiesc cu polenul lipicios a1 florii respective. Cu periile de la cele trei perechi de picioare albina adunii polenul, periindu-gi toate p5rtile piiroase ale trupului pline de griiunciorii agiitati de ele. Cu periile de la picioarele de dinainte igi cur5tii capul, in timp ce trompa, care mereu este in migcare, scuturii granulele de polen de pe antere. Dacii floarea are anterele deschise, iar polenul poate fi migcat numai prin curentul pe care-1 fac aripile, albina stii suspendatti in aer biitind foarte repede cu aripile, iar granulele de polen i se lipesc pe corp, in timp ce picioarele Pi sint Pntr-o continua migcare. P e miisurii ce-1 adunii, il umezegte cu secretiile glandelor salivare gi to-

FOLENUL

150

FOLENLIL

CONTINUTUL PROCENTGAL I N YATERII MINERALE MA1 IMPORTANTE L A DIFERITE POLENURI

{dupi S v o b o d a)
Pmvenienta
polenului

1 1 1 1

Ma,terii Oxidul Oxid Osid oxid oxid mme de Oxid de de d; O : Oxid rale silioiu de sulf oupru potasio natriu de fier rniniu oaloiu
de

Alun hlolid Mesteaciin Carpen Porumb

4,20 14,53 3,81 0,25 24,19 2,24 3,07 8,69 0,97 44,57 2,97 1,48 1,61 - 30,43 3,21 5,06 1,03 0,44 26,20 3,53 3,61 1,03 0,06 32,87

1 1 Id. 1
5,83 5,89 8,55 18,68 7,92 3,78 0,23 0,17 0,15 0,11 3,82 0,89 1,52 0,19 0,57 7,28 3,48 8,G8 7,36 4,67

Oxid nezlu
mag-

Oxid de mangan

fosfor

0 2 ~Clor
1,13 1,41 0,57 0,44 2,90

3,35 7,95 5,34 5,65 7,96

0,89 0,20 1,51 0,21 0,31

22,76 28,32 36,07 39,93 29,84

racice, precum si cu putin5 miere din gus5. Apoi il transmite celei de-a doua perechi de picioare, care cu pieptenii de acolo scoate din perisori polenu1 adunat gi i1 transmite cu grab5 picioarelor de dinapoi indesindn-1 bine in cogulete. Coguletele sint m5rginite cu peri tepogi care sprijin5 inc5rc5tura7 iar cu cap5tul articulatiei tarsului polenul este cornprimat; cu tarsul de la piciorul drept indeas5 bine polenul din coguletul sting gi apoi invers. Polenul fiind ugor umezit, se prinde gr5uncior de grguncior, formlnd un ghemotoc. Apoi albina igi ia zborul trecind la alt5 floare, obisnuit de aceeagi specie. Cind albinele gfisesc putin polen in c'lmp, amestec5 in cosulete polen de la mai multe plante. fnc5rc5tura este totdeauna echilibratz in ambele c o p lete, iar ca greutate ea variaz5 dup5 sezon; in toamn5 gi primzvar5 ghemotoacele cintgresc cam 8 m g ; in var5 ele ajungpin5 la 12 mg ; deci, in medie, dousi. cogulete transport5 la un zbor cam 10 mg polen, adic5 egal cu a zecea parte din greutatea albinei. fntoars5 in stup, culegfitoarea de polen se duce direct la fagurele ce m5rginegte cuibul, unde descarcl pe rind ambele cosulete in celule, cu ajutorul pinteni-

lor de la picioare. Uneori duce polenul chiar in fagurele cu puiet in celulele de deasupra lui sau alfituri de elips5. Munca de recoltare vi transport este foarte obositoare. 0 culeg5toare de polen abia poate face 3-5 drumuri pe zi. Uneori, cind florile sint sfirace in polen, ii trebuie aproape dou5 ore pentru a stringe o inc5rc5tur5. Intensitatea de zbor d u p l polen depinde de conditiile climatice qi de anotimp (tabelul 6).
Tabelul 6
INTENSITATEA CULESULUI DE POLEN I N FUNCTIE DE CONDITIILE CLIYATICE $1 DE ANOTIMP

Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septernbrie

1 2256 2400 14 39 408 53 536 21 166557 191 18'2 26 386853 386020 25 421838255576 19 32 039 53 538 22 20 413 78356

4 7 8 8 6 7 -

f n primgvarg, cel mai puternic cules are loc intre orele 9-11, clnd se stringe 47,26% din productia totala zilnicl. Vara, cind albinele pornesc mai de dimineat5 la munc5

POLENUL

151

POLENUL

intens5, intre orele 7-11 s-a cules 70,64% din productia zilnic5. Transformarea polenului P phsturi n gi depozitarea lui. Odatg polenul desc h a t in celulele fagurelui, albinele prelucr5toare din stup fncep s5-1 prelucreze, incorporindu-i gi ele secretii glandulare, mai cu seam5 din glandele toracice gi salivare gi impreung cu putin5 miere ii maresc umiditatea. Terminind aceasta lucrare, albinele prelucr5toare incep s5-1 comprime cu capul in celule, lgsind un go1 la suprafatg, cit 118 din capacitatea lor; in felul acesta polenul formeaza o mas5 compact5 din care aerul este aproape cu totul eliminat. Greutatea polenului astfel comprimat este cuprins5 intre 0,102 gi 0,175 g. Procedind aga cum s-a ar5tat mai sus, albinele pregiltesc o hran5 asem5n5toare in parte cu furajele puse in silozuri de zootehnigti pentru hrana animalelor. Polenul bine comprimat sufer5 o fermentatie lactic5 sub actiunea bacteriilor acido-lactice gi a propriilor sale diastraze. Acestea il fac mai asimilabil gi mai ugor digestibil. f n celule, polenul, din ugor f5inos gi dulceag cum era in flori, cap5t5 un gust acrigor gi putin am5rui. Diastazele secretate de glandele albinelor culeggtoare tji prelucrltoare, incorporate o data cu insalivarea gi umezirea lui in timpul recoltgrii, transform5 polenul in p5stur5. P5stura) are valoarea alimentarg mai mare de trei ori decit polenul gi de nou5 ori fat5 de oricare inlocuitor de polen. E l are o putere anitibioticg apreciabilg. Prof. R . C h a u v i n gi cercet5torul P . L a v i e au g5sit c5, polenul de castan are 1,26 U.I. antibiotice, dar numai d u p l transpunerea lui in p5stur5. Dupg opt zile, puterea lui antibiotic5 este de trei ori mai mare. Din punct de vedere chimic, de .unde in stare de polen, adus in cogu-

lete el are o reactie alcalin5, acum, transformat in p5stur5, are o reactie acidil. Dupil terminarea procesului de transformare, albinele, completeazS cu un strat de miere golul celulelor cu p5stur5 pe care apoi le c5pgcesc. Sub acest oblonag ins5 procesul de transformare continu5 incg mult5 vreme, ping la desavirgirea sa. n Rolul polenului P vista coloniei. a) P o l e n u l c a h r a n c i . Cercet5toarea A n a h l a u r i z i o , i n studiul s8u ,,Hrcinirea cu polen gi activitatea albinelor" demonstreaza prin lucr5ri de laborator, c5 albinele care in primele 8 zile de la eclozionare consum& mult5 p5sturg sint rnai viguroase atingind o longevitate m a i mare, ping la 233 zile. Un 1-01 insemnat il are, desigur tji calitatea polenului consumat de albine. In aceastg privintg polenurile se impart in trei categorii: active, medii gi inactive. Cele dintii provin de la pomii fructiferi, p5rul gi rharul detinind primul loc, precum gi salcia, iarba neagr5, sulfina, rapita, mugtarul, macul, levgntica, p5tlagina, bgrbugoara, rotunjoara gi porumbul. Din cele medii: ptiptidia, arborii de pgdure ca: artarul, alunul, arinul, mesteac6nul etc., iar cele inactive sint polenurile de levSntic5 hibrid5, care este complet steril, cft gi cele de la molid, brad, pin gi, in ueneral, de la conifere care, degi conb. $In unele substante folositoare, sint lipsite de proteine. Sint plante care au polen toxic, cum este sgpunarita, cit gi unele soiuri de bum bac; acesta din urmg contine gosipol. De asemenea polen toxic are tji o specie de Ranunculacee, cum este Rannunculus puberulus, Piciorul cocogului, V.n. In general, u n polen care n u este recoltat de albine, ci este din cel