Sunteți pe pagina 1din 5

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI Termenul desemneaza atat grupul de manageri care conduce o intreprindere, cat si arta de a face acest

t lucru A conduce inseamna a prevedea, a planifica, a organiza, a comanda, a coordona si a controla In sens larg managemantul clasei inseamna realizarea de catre professor a tuturor functiilor manageriale recunoscute, atat pe dimensiunea sarcina (proiectarea, organizarea, conducerea operationala si control), cat si pe dimensiunea umana (individ motivare, participare, formare dezvoltare personala si grup organizarea grupurilor, negociere si rezolvare a conflictelor, formare dezvoltarea echipelor) In sens restrans, managemantul clasei se refera la realizarea functiei manageriale de conducere operationala, adica utilizarea concreta si coordonarea, la nivel formal si informal, a resurselor umane si non-umane (materiale, informationale, de timp, de autoritate si putere), in vederea aplicarii planului stabilit si rezultatelor scontate. Analiza poate fi mai generala managementul educational (managementul intregului sistem educational), management scolar (managementul la diferite nivele pana la organizatia scolara), managemantul resurselor umane, sau mai specifica, managementul didactic (managementul predarii/invatarii), managementul clasei de elevi, managementul personal (selfmanagement) s.a. Principiile managementului clasei de elevi sunt : Imbunatatirea conditiilor invatarii Prevenurea stresului profesorilor si elevilor Cresterea timpului petrecut in sarcina de invatare si diminuarea timpului destinat controlului comportamentelor distructive Implicarea elevilor in activitati care sa le solicite participarea activa Rolurile manegeriale ale cadrului didactic : Planifica activitatile cu caracter instructiv-educativ Organizeaza activitatile clasei Comunica informatiile stiintifice, seturile axiologice sub forma mesajelor Coordoneaza in globalitatea lor activitatile instructiv-educative Indruma elevii spre cunoastere Motiveaza activitatea elevilor Consiliaza elevii/parintii Controleaza elevii cu scopul cunoasterii stadiului in care se afla activitatea Evalueaza masura in care obiectivele dintr-o etapa au fost atinse

Structura dimensionala a managementului clasei de elevi Ergonomica vizeaza organizarea spatiului Psihologica se refera la modalitatile de respectare, utilizare, antrenare, stimulare a particularitatilor individuale ale elevilor, a capacitatii lor de munca Sociala se refera la asigurarea calitatii mediului educational, la organizarea grupului clasa ca un grup social omogen, stabil si a relatiilor educationale. In analiza acestei dimensiuni trebuie cunoscute caracteristicile clasei de elevi precum si natura si tipul relatiilor sociale construite in interiorul clasei. Normativa - indica normele, regulile, cerintele care stau la baza constituirii grupului clasa, care reglementeaza activitatea. Aceste norme se manifesta sub forma unor obisnuinte, uzante, constante si stereotipuri comportamentale. Sunt doua categorii de norme : explicite, cele prescrise, cunoscute, clar exprimate, obligatorii si implicite, cele produse de viata in comun a grupului, de interiorizarea normelor explicite, de importul unor norme din afara clasei si scolii, de interactiunile din viata grupului Operationala coreleaza cu cea normativa, pentru ca indica strategiile de interventie a cadrului didactic in raport cu aspecte legate de respecxtarea/nerespectarea normelor. In raport cu modul de percepere, aplicare, interiorizare, respectare a normelor in grup, cu modul de armonizare a actiunii profesorului cu cea a elevilor si modul de intelegere a acestor norme, apar conduite inadecvate, situatii problematice, iar cadrul didactic adopta anumite strategii pentru a rezolva/depasi situatiile respective. Strategiile de interventie recompensa sau

sanctiune ; dominare prin forta / competenta / prin personalitate ; negociere intelegere ; de fraternizare, respectarea unor ritualuri sau obiceiuri, terapie ocupationala, sustinere morala reduc situatiile de criza normativa, de inadaptare scolara, previn starile tensionale, efectele psihologice ale inadaptarii la grup si activitate. Inovatoare implica intelegerea necesitatii de ameliorare, schimbare, perfectionare a vietii si activitatii clasei, grupului si apoi luarea de decizii adecvate, aplicarea lor progresiva. Starea de inovare rezulta din evolutia clasei, din evaluarile continue, din presiunea modelelor externe clasei, din schimbarile la nivelul scolii, din conceperea si aplicarea modalitatilor coercitive, din modul de receptare de catre elevi si apoi de participare constienta, din modul de invingere a rezistentei la schimbare, din modul de valorificare si traire a satisfactiilor rezultate, din raportarea la motivatiile elevilor. CLASA DE ELEVI SI RELATIILE EDUCATIONALE Perspectiva de abordare a clasei de elevi : Didactica clasa este vazuta ca un spatiu, fizic si psihic destinat procesului instructiv educativ, avand ca finalitate dezvoltarea proceselor cognitive si a motivatiei pentru studiu, in conditiile unei relative omogenitati a compozitiei interne a colectivului. Psihosociala - clasa este vazuta ca un grup ca un grup social si educational, cu o structura si caracteristici proprii ; membrii ei ocupa diverse pozitii sociale, au roluri variate si stabilesc relatii dintre cele mai diverse : atractie, respingere, afirmare de sine, ascensiune, retragere, suspiciune, pretentii, stima etc. Clasa constituie o realitate sociala cu consecinte multiple pentru membrii sai. Interactiunile din interiorul clasei de elevi genereaza un ansamblu de stari de ordin mental si emotional care determina climatul educational. Climatul educational elemente : Caracteristicile relatiilor sociale Comportamentele scolare si extrascolare Tipul de autoritate exercitat Gradul de incredere/neincredere in profesor - tipuri : Deschis : cooperare, respect reciproc, aprecieri sincere, familiaritate Angajat: control sistematic, nivel ridicat de profesionalitate si de cerinte Neangajat : lipsa de entuziasm si implicare Inchis : minciuna, tacere Carcteristicile clasei de elevi : Scopurile prescriptive (stabilite anterior de persoane care nu apartin grupului) si individuale (stabilite in interiorul grupului) Rolurile profesorilor (sursa de informatie, consilieri, mediatori, evaluatori, coordonatori, organizatori) si ale elevilor (parteneri activi ai profesorilor) Normele : regulile de conduita recunoscute si acceptate de catre toti membrii Coeziunea : gradul de unitate si integrare a colectivului, de rezistenta la destructurare (intensitatea sentimentului de apartenenta a eu -lui la noi ) Autonomia : independenta in actiuni Permeabilitatea : capacitatea de a rezista furtunilor interne Sintalitatea : personalitatea grupului

RELATIILE EDUCATIONALE A. Relatiile educationale sunt un tip specific de relatii interpersonale. 1. Relatiile interpersonale sunt legaturi de natura sociala, psihologica, constiente si directe ce se stabilesc intre 2 sau mai multe persoane.

Aspectul social se refera la faptul ca relatiile se realizeaza in diverse contexte sociale in care actioneaza subiectii. Aceste contexte determina o serie de coordonate obiective exterioare subiectilor care isi pun amprenta pe aceste relatii, imprima o anumita directie a relatiilor, le modifica, le restructureaza etc. Aspectul psihologic se refera la faptul ca, fiind relatii intre 2 sau mai multe persoane (subiecti) cu trasaturi, caracteristici sau particularitati specifice, directia si specificul relatiilor este determinat si de aceste variabile. Constienta si directa sunt relatii de tipul fata in fata, iar subiectii isi dau seama de comportamentul propriu si de cel al partenerului, se percep, comunica etc. DECI specificul relatiei este determinat de interactiunea dintre aceste coordonate conditiile sociale si cele psihologice care conduc la un anume mod de a percepe si gandi asupra situatiei, asupra partenerului (partenerilor) si asupra noastra. Orice subiect uman este integrat intr-o retea de relatii multiple si diverse (familie, grupuri de priteni unul sau mai multe -, scoala etc) 2. Clasificarea relatiilor interpersonale se realizeaza in raport cu diverse criterii In functie de caracterul normativ al relatiei: * relatii formale oficiale, decurg din statutele celor implicate in relatie * relatii informale afective, de atractie respingere, particulare, se construiesc progresiv in functie de personalitatea educatorilor si a elevilor implicati In functie de procesele dominante pe care se bazeaza relatiile: * relatii de intercunoastere * relatii de intercomunicare * relatii de conducere si influenta, de dominare In functie de natura scopurilor si deciziilor care se iau * relatii de cooperare * relatii competitive, concurentiale * relatii de impunere/supunere In functie de evolutia relatiei (de istoricul relatatiei): * relatii de acomodare * relatii de asimilare * relatii de stratificare * relatii de alienare In functie de incarcatura tensionala a relatiei * relatii echilibrate * relatii conflictuale/tensionate B. Relatiile educationale - sunt relatii intre generatii diferite - sunt orientate spre formarea, modelarea tinerei generatii - sunt asimetrice - sunt, atat formale, cat si informale - sunt determinate de: - modul in care cadrul didactic si elevii concep si realizeaza comportamentele care decurg din statutele personale si ale celuilalt partener (ce crede elevul ca i se cere, ce crede ca trebuie sa faca in calitate de elev, ce cred elevii ca ar trebui sa faca educatorul; ce crede educatorul ca trebuie sa faca elevul ca urmare a faptului ca este elev, care sunt exigentele pe care le impune, ce crede ca trebuie sa faca el in calitate de educator etc) - particularitatile (caracteristicile) personalitatii cadrului didactic, ale elevilor, precum si de specificul casei de elevi. C. Un tip specific de relatii sunt relatiile de influentare . Abordari ale relatiei de influenta : Influenta educationale prin opresiune represiune Influenta educationala prin ierarhizarea elevilor Influenta educationala care folosea supunerea spiritului prin ambianta si incitare la admiratie si imitatie Influenta educationala initiata si intretinuta prin raporturi afective, mai mul sau mai putin profunde, intre profesori si elevi

Influenta educationala prin acordarea unei anumite libertati de miscare si initiativa Toate aceste manire de abordare reprezinta, de fapt, maniere de educare, tipuri de a concepe autoritatea de catre cadrul didactic care adopta o maniera sau alta Perspectiva moderna de abordare a relatiei de influenta reevaluarea relatiei educationale, in conformitate cu valorile societatii contemporane : libertate, responsabilitate, toleranta, cooperare etc., ceea ce impune : Asumarea, de catre profesori si elevi, a unei responsabilitati morale comune, care duce la angajare (efectiva si afectiva) in procesul educational Recunoasterea reciproca a dreptului de a fi altfel si valorizarea fiecarei fiinte umane in parte Increderea in posibilitatile fiecarei fiinte de a progresa, chiar daca in ritm propriu, in domeniu si niveluri de realizare diferite Recunoasterea faptului ca profesorii si elevii sunt parteneri sociali, cu functii complementare, dar cu responsabilitate comuna Considerarea scolii nu numai ca loc de transmitere culturala, ci si ca mediu de constructie culturala Renuntarea la principiul caii optime unice si constientizarea faptului ca majoritatea problemelor sociale si umane au mai multe solutii echi-finale si echi-valente Promovarea autenticitatii si sinceritatii : a fi tu insuti este mai important decat a avea dreptate GESTIONAREA SITUATIILOR DE CRIZA Criza poate fi definita ca un eveniment, sau un complex de evenimente inopinate, neasteptate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sanatatea si siguranta clasei si a membrilor sai, generatoare de stari tensionale mai intense sau mai putin intense. Caracteristici Au o declansare instantanee, brusca Debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational : viciaza mesajele, ingreuneaza comunicare prin diverse bariere, prin destructurarea canalelor, urmand instaurarea starii de confuzie Faciliteaza instalarea climatului de insecuritate, genereaza stari disonante si panica prin eliminarea reperelor de orientare valorica In plan strategic ; abordarea manageriala a crizei evidentiaza ineditul starilor declansate si impresia de insolvabilitate ca imposibilitate a identificarii unei solutii de interventie eficienta pe termen scurt Tipuri Dupa gradul de dezvoltare in timp : instantanee (apar brusc fara a putea fi anticipata) si intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa o anumita perioada de timp) Dupa gradul de relevanta : majore (prezinta efecte importante fara a impiedica redresarea organizationala) ; critice (pot duce la destructurarea organizatiei in care au aparut) Dupa numarul subiectilor implicati : crize individuale , de grup si colective (globale) Structura interventiilor in situatiile de criza Identificarea situatiilor de criza Stabilirea cauzelor care au ngenerat criza Decizia Programul de interventie Aplicarea masurilor Controlul Evaluarea Este important sa prevenim aparitia crizelor, sa identificam diverse stari tensionale, diverse semnale care pot genera crizele si sa intervenim adecvat inante de declansarea acesteia.