Sunteți pe pagina 1din 7

Teoria si metodologia curriculum-ului Anul 1, Psihopedagogie speciala Semestrul II, 2009-2010 Tema 7 Curriculum diferentiat si personalizat Structura Organizarea

diferentiata sau personalizata a continuturilor curriculare Diferentierea curriculara in viziunea UNESCO Principii de elaborare a unui curriculum diferentiat pentru elevii supradotati Principii si obiective de adaptare curriculara la copiii cu CES Planul Educational Individual la CES Daca CDS curriculumul la decizia scolii - exprima valente noi, democratice si de descentralizare ale elaborarii curriculare la nivelul unei institutii scolare, la nivel individual acest lucru se realizeaza prin operatiile de adaptare, diferentiere si personalizare. Adaptarea curriculara la nivel individual exprima 2 tipuri semnificative de relevanta curriculara (Cretu, C, 1998): - cea aptitudinala formele si nivelele de manifestare a capacitatii unui anumit individ; - cea psihologica nevoile cognitive, afective si etice ale individului. Ce este organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor curriculare ? Acest tip de organizare vizeaza in esenta adaptarea procesului de instruire la posibilitatile aptitudinale, la nivelul intereselor cognitive, la ritmul si la stilul de invatare al elevului. Politica educationala de diferentiere curriculara exprima trecerea de la o scoala pentru toti la o scoala pentru fiecare. Aceasta strategie de organizare curriculara se inscrie in reforma curriculara din Romania, fiind recomandata: - din considerente psihopedagogice; - ca o directie a integrarii si compatibilizarii proceselor educationale in spatiul euroatlantic. Cum se face? Adaptarea curriculara in raport cu caracteristicile si potentialul individual se poate referi la diferite si variate nivele, de la cel submediu si cu intarzieri la supramediu si la copii supradotati. Din perspectiva profesorului diferentierea experientei de invatare a unui elev poate avea in vedere: continuturile metodele de predare invatare (instruire) mediul psihosocial al clasei

standardele de performanta etc. Specificul diferentierii curriculare Se poate realiza pentru unul sau mai multi elevi si presupune mai intai o evaluare a distantei elevului respectiv fata de obiectivele instruirii (de norma, ale programei). Realizarea propriu-zisa poate presupune programe de recuperare (ratrapare) pentru cei ce nu ating nivelul de cunostinte cerut de programa, dar si programe speciale, de imbogatire sau aprofundare pentru elevii care depasesc nivelul general al unui grup scolar. Diferentierea curriculara in viziunea UNESCO UNESCO a dezvoltat un suport de instruire pentru profesori, cu scopul de a-i ajuta pe acetia s neleag i s utilizeze curriculum-ul difereniat n clase i n alte medii de nvare (UNESCO Module on Curriculum Differentiation, document de lucru, septembrie 2002) Curriculum-ul diferenat este un mod de gndire, se afirm n acest material. Este un mod de gndire despre: - elevi, despre felul n care ei nva n mod real n coli; - profesori i elevi - modul n care se pred i se nva n coli; - realizarea unei instruiri colare care s rspund necesitilor, abilitilor i intereselor tuturor elevilor; - cum va putea fiecare dintre elevi s nvee cu succes abilitile i conceptele pe care noi dorim s le nvee; - viaa elevilor, ce i intereseaz, ce i motiveaz s nceap, s iniieze ei nisi procesul de nvare. Diferenierea curricular nseamn reflecia asupra predrii i nvrii n modaliti noi i diferite, n mod continuu i flexibil. Din aceast perspectiv nu poate fi vorba de un nceput i de un sfrit, de lucruri corecte sau incorecte, de reete sau de ingrediente infailibile. Este vorba mai degrab o filosofie lucrativ despre cei care nva, despre predare i despre nvare. A aborda astfel lucrurile constituie o strategie eficient de predare-nvare, cu focalizare pe curriculum. Informaia despre diferenierea curricular este prezentat n ase uniti: 1. Curriculum-ul difereniat: diferene, evaluare i componente curriculare; 2. Particularitile elevilor: experiena personal, interese i profil de nvare; 3. Strategii ecologice; 4. Strategii de instruire; 5. Strategii de evaluare i examinare; 6. Sinteza. Principii de elaborare a unui curriculum diferentiat pentru elevii supradotati (cu disponibilitati aptitudinale inalte, Cretu, 1998) Literatura in acest domeniu este in dezvoltare, dar conceptiile despre ce anume inseamna copiii supradotati sunt destul de variate. Printre caracteristicile definitorii ale acestui grup de copii se disting: Aptitudini cognitive superioare
2

Curiozitate intelectual Sensibilitate i creativitate Intensitatea motivaiei Capacitate afectiv evoluat (Minsterul Educatiei din Ontario, 1984). Dupa Cretu (1998) principiile necesare in diferentierea curriculara la acesti copii sunt: 1. Continuturile curriculare pentru elevii dotati si talentati ar trebui sa fie organizate asa incat sa includa idei, probleme si teme mai elaborate, mai complexe si mai profunde. 2. Curriculum-ul pentru acesti elevi ar trebui sa permita dezvoltarea si aplicarea deprinderilor de gandire creativa si productiva. 3. Continuturile curriculare ar trebui sa-i faca pe elevi capabili sa exploreze constant cunostintele si informatiile noi, sa dezvolte o atitudine de valorizare a studiului. 4. Curriculum-ul ar trebui sa incurajeze deschiderea catre selectivitate si sa foloseasca resurse specializate si adaptate. 5. Prin curriculum este necesar sa se promoveze initiativa proprie, precum si invatarea si dezvoltarea auto-dirijata. 6. Curriculum-ul pentru acesti copii ar trebui sa sustina dezvoltarea capacitatii de cunoastere de sine si de intelegere a relatiilor cu altii, cu institutiile sociale, cu natura si cultura. 7. Evaluarile curiculare pentru acesti elevi ar trebui conduse in concordanta cu principiile prioritare stabilite, cu accent pe abilitatile de gandire supramedii, pe creativitate si excelenta in performanta si produse.

Principii si obiective de adaptare curriculara la copiii cu CES In mod traditional copiii cu dizabilitati (deficiente, handicap) a fost scolarizati separat, in scoli speciale care aveau (si unele au si acum) un curriculum special, distinct. In prezent, in colile incluzive care au aparut si la noi sunt cuprinsi, alaturi de elevii scolii si elevi cu CES cei cu dizabilitati/ handicap, dar si cu tulburari si/sau dificultati de invatare etc). Curriculum-ul in aceste scoli trebuie s fie adaptat si echilibrat, cu o deschidere larg i cu obiectivele de: - a oferi oportuniti pentru ca toi elevii s nvee i s aib realizri; - a promova dezvoltarea spiritual, moral, social i cultural a elevilor i de a-i pregti pe toi elevii colii pentru oportunitile, responsabilitile i experienele vieii. In stabilirea unui curriculum al colii (generale) cu referire particular pentru elevii cu CES, ar trebui s se in seama de urmtoarele principii: - cerinele tuturor elevilor, care devin prioriti pe msur ce elevii se apropie de viaa de adult, de exemplu, aspecte de educaie personal i social, deprinderi de baz i deprinderi de gndire; - cerinele unor anumite grupuri de elevi sunt importante, de exemplu, dezvoltarea deprinderilor de comunicare pentru elevii care au dificulti de exprimare (vorbire) i ascultare;

- cerinele specifice ale unor elevi trebuie luate in considerare, de exemplu kinetoterapie, logopedie sau programe speciale de educaie fizic; Pentru elevii cu CES, curriculum-ul trebuie s aib ca obiective: - s permit elevilor s interacioneze i s comunice cu o larg diversitate de persoane; - s permit elevilor s-i exprime preferinele, s-i comunice nevoile, s aleag, s ia decizii i s aleag acele opiuni dup care se conduc sau pe care le respect ceilali oameni; - s promoveze capacitatea de a-i susine singuri cauza sau de a se folosi de diversitatea sistemelor de susinere i sprijin; - s pregteasc elevii pentru viaa de adult, asigurnd cel mai mare grad de autonomie posibil i s-i sprijine n a stabili relaii de respect reciproc i dependen unii fa de ceilali; - s duc la creterea gradului de contientizare i nelegere de ctre elevi a mediului n care triesc i a lumii nconjurtoare; - s ncurajeze elevii s exploreze, s fie curioi (s cerceteze) i s caute provocri; - s le ofere o gam larg de experiene de nvare n fiecare dintre etapele colare, potrivit vrstei. Planul Educational Individual la CES Ce este Planul Educaional Individual (PEI)? PEI este un instrument de planificare, predare i evaluare PEI trebuie s stea la baza procesului de planificare a interveniei pentru fiecare copil cu cerine educaionale speciale Planurile educaionale individuale trebuie s fie planuri de predare nvare care s specifice: CE trebuie predat copiilor CUM trebuie predat CND sau la ce interval trebuie introduse cunotine particulare, elemente de nelegere i deprinderi, prin activiti suplimentare sau difereniate fa de cele prevzute pentru toi copiii, printr-o program difereniat. PEI reprezint un document de planificare structurata si personalizata a unor obiective specifice de invatare si de adaptare a cerintelor curriculare la nivelul de dezvoltare al copilului cu CES PEI este un document de lucru pentru ntreg personalul didactic PEI trebuie s fie accesibil i s poat fi neles de toi cei care lucreaz cu un astfel de plan Cnd se utilizeaz Planul Educaional Individual (PEI)? PEI se utilizeaza pentru a planifica: Aciuni de intervenie timpurie sau aciuni de intervenie ulterioar Aciuni de intervenie n coal sau extracolare Aciuni de intervenie pentru elevii declarai ca fiind elevi cu cerine educaionale speciale

Ce trebuie s cuprind un Plan Educaional Individual (PEI)? Planurile educaionale individuale se concentreaz pe obiective individuale principale, identificate pentru a ajuta la realizarea nevoilor individuale ale elevului i a prioritilor particulare ale acestuia; Obiectivele trebuie s aib legtur cu ariile cheie din comunicare, citire, aritmetic, precum i cu aspecte legate de comportament sau de capacitile / abilitile fizice ale elevului; Setul de obiective i strategiile utilizate trebuie s se bazeze pe punctele forte i realizrile / succesele elevului. Un PEI cuprinde: Setul de obiective pe termen scurt urmrite pentru sau de copil; Strategiile de predare utilizate; Asigurarea msurilor funcionale necesare; Termene de evaluare a planului individual; Criteriile de succes i / sau de renunare la plan Rezultate obinute (consemnate la termenele de evaluare a planului) Ce este un Plan Educaional de Grup? n cazul n care n acelai grup de copii, la aceeai clas sau la aceeai disciplin de studiu exist obiective comune i, prin urmare, strategii comune, atunci se poate ntocmi un plan de nvare pentru grup i nu neaprat pentru fiecare elev n parte Monitorizarea i evaluarea PEI Ideal este ca orice PEI s fie supus unei revizuiri / evaluri permanente, caz n care nu se poate stabili un termen fix sau o ntlnire formal de evaluare. Cu toate acestea, pentru a vedea dac un plan educaional individual conduce ctre nite rezultate pozitive, este necesar s se fac o evaluare a acestuia cel puin de dou ori pe an. Cerinte fata de planurile educationale individuale S determine creterea nivelului de realizare a copiilor cu cerine educaionale speciale. S fie vzute ca documente de lucru. S utilizeze un format simplu. S ofere detalii suplimentare sau diferite de cele puse la dispoziie n general pentru toi elevii S ofere detalii despre obiectivele identificate ca fiind n plus sau diferite de cele identificate pentru toi elevi. S aib un limbaj accesibil tuturor celor care lucreaz cu ele. S poat fi nelese de toi membrii personalului i de ctre prini. S fie distribuite ntregului personal didactic / nedidactic, dac este necesar.
5

S promoveze o planificare eficient. S-i ajute pe elevi s-i evalueze propriile progrese. S aib ca rezultat o planificare i o intervenie adecvat din partea personalului. S aib ca rezultat realizarea unor obiective de nvare specificate clar pentru elevii cu cerine educaionale speciale. Cnd se utilizeaz un plan educaional individual? Planurile educaionale individuale se utilizeaz pentru a stabili interveniile necesare pentru fiecare elev n parte, intervenii realizate prin Aciuni de intervenie timpurie sau aciuni de intervenie ulterioar, Aciuni de intervenie n coal sau extracolare i Aciuni pentru elevii diagnosticai ca fiind elevi cu cerine educaionale speciale. Planul trebuie s consemneze numai obiectivele principale pe termen scurt i strategiile care sunt diferite de sau n plus fa de cele care exist pentru restul grupului sau clasei. Obiectivele stabilite prin PEI trebuie s aib termene precise care s in seama de nevoile identificate. n cazul n care un copil este diagnosticat ca avnd cerine educaionale speciale, atunci stabilirea obiectivelor pe termen scurt i a strategiilor de realizare a acestora trebuie corelate cu obiectivele generale i cu elementele evideniate n diagnostic. n majoritatea cazurilor, strategiile de realizare a acestor obiective sunt stabilite printr-un plan educaional individual. Ca aciune la nivel de coal sau extracolar, PEI trebuie s consemneze numai ceea ce este n plus sau diferit de planul din curriculum-ul difereniat. Ca urmare, vor exista copii cu cerine educaionale speciale, diagnosticai sau nu ca atare, care nu au nevoie de un plan educaional individual pentru c cerinele lor sunt respectate i realizate prin metode alternative. Cu toate acestea, obiectivele individuale, strategiile folosite pentru a atinge aceste obiective i progresele realizate trebuie consemnate ca parte a unor evidene generale pentru toi copii dintr-un grup. Sugestii privind elaborarea unui PEI Nu se recomand i nu este adecvat stabilirea de prea multe obiective n acelai timp. Este normal ca elevului s i se asigure predarea continu a ntregii arii curriculare, dar obiectivele planului educaional individual trebuie s se limiteze la prioritile convenite pentru momentul / etapa respectiv. n cazul n care un elev identificat ca avnd ces este expus riscului de lips de afectiune sau excludere, atunci planul educaional individual trebuie s conin strategiile adecvate de acoperire a acestor nevoi. Unele coli pot opta pentru adugarea unor obiective pe termen lung pe care s le includ ntr-un plan educaional individual. Un astfel de obiectiv pe termen lung poate fi util pentru identificarea rezultatelor i progresului nregistrat de elev, dar acesta trebuie corelat cu obiectivele iniiale i trebuie s asigure informaii pentru stabilirea obiectivelor ulterioare. Criteriile de succes incluse ntr-un PEI nseamn c obiectivele stabilite au fost atinse i c trebuie stabilite noi obiective, n timp ce criteriile de renunare nseamn nu numai c s-au realizat obiectivele propuse ci i c nu mai este nevoie de un plan educaional individual. n general, ntr-un PEI profesorii trebuie s includ obiective SMART: Specifice (specific) Msurabile (measurable)

Realizabile (achievable) Relevante (relevant) (cu) Termene (time bound) Exist si situaii n care, pentru a realiza un progres, sunt mai adecvate obiective mai puin msurabile, dar mai uor de evaluat / revizuit. De obicei, este de mare ajutor dac orice obiectiv urmrit este precedat de o formulare ca: pn la sfritul semestrului, Monica va fi capabil s Dei nu face parte dintr-un PEI, profesorii trebuie s in seama i de fia individual sau de profilul(caracterizarea) elevului care ofer date de referin sau datele de la care se pornete n evaluarea iniial, precum i informaii despre cerinele particulare i punctele forte ale elevului la momentul respectiv. Dac i unde este cazul, profilul (caracterizarea) trebuie s conin i informaii despre cerinele elevului fa de strategiile generale pentru a-i putea asigura acestuia accesul la curriculum i n programul obinuit al unei zile de coal. Informaiile despre cerinele particulare ale unui elev n ceea ce privete accesul la curriculum trebuie transmise ntregului personal. n anumite cazuri acestea pot constitui o anex a planului educaional individual, dei trebuie s se in seama de confidenialitatea asupra anumitor aspecte. Dac elevul are cerine severe sau complexe, atunci ntreg personalul trebuie s cunoasc cteva dintre acestea. Este o problem a colii care, prin consultare cu prinii, profesionitii i elevul, decide cum s se consemneze i s se disemineze strategii legate de activiti ca: mbrcatul, hrnirea i mobilitatea (deplasarea); dar, obiectivele n aceste arii trebuie nregistrate n planul educaional individual al respectivului copil. Indiferent care dintre aceste obiective i strategii sunt menionate n PEI, acestea trebuie discutate cu prinii, revizuite i evaluate n mod regulat i abordate / dezbtute la evaluarea anual.