Sunteți pe pagina 1din 24

FIZIOLOGIE 9.

Adaptarea ochiului la lumină:


a) se produce în 1-6 minute
1.Adaptarea ochiului la întuneric: b) se produce în o oră
a) se realizează în 1-6 minute c) reacţiile fotochimice sunt de recompunere a
b) este completă după 1 oră pigmenţilor vizuali
c) se realizează prin descompunerea substanţei d) se realizează descompunerea substanţei
fotochimice fotochimice
d) se realizează prin recompunerea substanţei e) pragul de excitabilitate al receptorilor vizuali
fotochimice creşte
e) pragul de excitabilitate al receptorilor vizuali f) excitabilitatea analizatorului vizual creşte
creşte 10.Strâmtorarea sectorială a câmpului vizual apare în:
f) excitabilitatea celulelor creşte a) glaucom cronic simplu
2.Aria lui Bjerrum corespunde câmpului vizual cuprins b) dezlipirea de retină
între: c) melanom malign
a) 10-20 grade d) miopie forte
b) 0-10 grade e) hipermetropie
c) peste 20 grade 11.Hemeralopia câştigată de cauză generală poate fi
3.Ochiul adaptat la întuneric: datorată:
a) are o sensibilitate la lumină mai mare decât cel a) alimentaţiei sărace în vitamină A
mai fin film fotografic b) aterosclerozei
b) sensibilitatea bastonaşelor creşte de la 1 la 20000 c) unor afecţiuni digestive
ori d) unor boli hepatice
c) sensibilitatea bastonaşelor creşte de la 1 la 50 ori e) diabet zaharat
d) percepe bine culorile 12.Strâmtorările concentrice ale câmpului vizual apr în:
4.Tulburările de percepţie cromatică în axa galben- a) retinopatie pigmentară
albastru dobândite se întâlnesc în: b) iridociclită acută
a) retinopatia pigmentară c) neuropatii optice atrofice
b) miopia forte d) unele keratite
c) dezlipire de retină 13.Hemeralopia câştigată de cauză locală este
d) atrofie optică determinată de:
e) accidente vasculare retiniene a) afecţiuni cicatriceale corioretiniene extinse
5.Ambliopia se produce în următoarele situaţii: b) glaucom
a) cataracta congenitală c) miopia malignă
b) strabism monolateral d) retinopatia pigmentară
c) strabism alternant e) melanom malign coroidian
d) cataracta presenilă 14.Hemianopsiile heteronime se întâlnesc în:
e) anizometropie a) leziuni ale bandeletelor optice
6.Acuitatea vizuală: b) leziuni la nivelul scoarţei occipitale
a) reprezintă activitatea regiunii maculare c) leziuni ale chiasmei optice
b) reprezintă activitatea celulelor cu bastonaşe 15.Examinarea senzaţiei luminoase se face prin:
c) contribuie la perceperea detaliilor a) examen biomicroscopic
d) scade vertiginos din centrul regiunii maculare spre b) examen adaptometric
periferie c) examen perimetric
7.Celulele cu conuri: d) ERG
a) populează regiunea maculară 16.Scotoamele pozitive:
b) sunt circa 6 milioane a) sunt percepute de bolnav
c) populează periferia fundului de ochi b) se pun în evidenţă doar la examenul câmpului
d) sunt sensibile la intensităţi mici de lumină vizual
e) asigură vederea fotopică 17.Excitantul specific al funcţiei vizuale este:
8.Metodele de comparare în examinarea senzaţiei a) radiaţiile ultraviolete
cromatice sunt: b) radiaţiile între 400-760 nm
a) tabelele pseudoizocromatice c) infraroşii
b) lânurile Holmgreen
18.Protanopia este: e) asigură vederea scotopică
a) lipsa de percepere a culorii roşii f) asigură vederea fotopică
b) perceperea defectuoasă a culorii roşii 27.Hemeralopia:
c) lipsa de percepere a culorii verzi a) deficit al celulelor cu conuri
d) perceperea defectuoasă a culorii verzi b) deficit al bastonaşelor
e) perceperea defectuoasă a culorii albastre c) bolnavii se orientează greu la intensităţi mari de
f) lipsa de percepere a culorii albastre lumină
19.Deuteranopia este: d) bolnavii se orientează greu noaptea
a) lipsa de percepere a culorii roşii e) adaptograma normală
b) perceperea defectuoasă a culorii roşii 28.Nictalopia:
c) lipsa de percepere a culorii verzi a) deficit al celulelor cu conuri
d) perceperea defectuoasă a culorii verzi b) deficit al bastonaşelor
e) perceperea defectuoasă a culorii albastre c) bolnavii se orientează greu la intensităţi mari de
f) lipsa de percepere a culorii albastre lumină
20.Tritanopia este: d) bolnavii se orientează greu noaptea
a) lipsa de percepere a culorii roşii 29.Pt.determinarea acuităţii vizuale sunt necesare:
b) perceperea defectuoasă a culorii roşii a) camera de examinare de 5 metri
c) lipsa de percepere a culorii verzi b) camera obscură
d) perceperea defectuoasă a culorii verzi c) optotip
e) perceperea defectuoasă a culorii albastre d) biomicroscop
f) lipsa de percepere a culorii albastre e) oftalmoscop
21.Protanomalia este: 30.Ce înseamnă acuitate vizuală 0.1?
a) lipsa de percepere a culorii roşii 31.Ce înseamnă acuitate vizuală 2/50?
b) perceperea defectuoasă a culorii roşii 32.Câmpul vizual:
c) lipsa de percepere a culorii verzi a) reprezintă activitatea retinei maculare
d) perceperea defectuoasă a culorii verzi b) reprezintă activitatea retinei extramaculare
e) perceperea defectuoasă a culorii albastre 33.Menţionaţi limitele câmpului vizual pt.alb
f) lipsa de percepere a culorii albastre 34.Hemianopsia homonimă dreaptă apare în:
22.Deutreanomalia este: a) leziuni ale bandeletei drepte
a) lipsa de percepere a culorii roşii b) leziuni centrale ale chiasmei
b) perceperea defectuoasă a culorii roşii c) leziuni ale bandeletei stângi
c) lipsa de percepere a culorii verzi d) leziuni ale radiaţiilor Gratiolet stângi
d) perceperea defectuoasă a culorii verzi 35.Scotoamele relative:
e) perceperea defectuoasă a culorii albastre a) pacientul percepe spotul alb
f) lipsa de percepere a culorii albastre b) pacientul percepe spoturi colorate
23.Tritanomalia este: c) pacientul nu percepe spotul alb şi nici spoturi
a) lipsa de percepere a culorii roşii colorate
b) perceperea defectuoasă a culorii roşii 36.Campimetria explorează:
c) lipsa de percepere a culorii verzi a) periferia CV
d) perceperea defectuoasă a culorii verzi b) regiunea centrală a CV până la 30 grade
e) perceperea defectuoasă a culorii albastre 37.Percepţia culorilor este asigurată de:
f) lipsa de percepere a culorii albastre a) conuri
24.Cianopsia poate surveni în: b) bastonaşe
a) intoxicaţia cu ciuperci c) în fotopic
b) hemoragie vitreeană d) în scotopic
c) afakie
d) intoxicaţii cu solanacee
25.Metodele de egalizare în examinarea senzaţiei
cromatice sunt:
a) anomaloscopul
b) lânurile Holmgreen
26.Celulele cu bastonaşe:
a) conţin rodopsina
b) populează regiunea maculară
c) populează periferia retinei
d) sunt sensibile la intensităţi mici de lumină
OPTICA d) concav-convexe
1.Lentilele sferice convergente servesc pt.corectarea: e) convex-concave
a) hipermetropiei f) planconvexe
b) miopiei 12.Corecţia corectă a astigmatismului +1D ax 90;0 D ax
c) prezbiopiei 0 este:
2.Astenopia acomodativă apare mai frecvent la: a) cyl +1 ax 90
a) miopi b) cyl +1 ax 0
b) hipermetropi c) sf +1 cyl +1 ax 0
c) emetropi d) sf +1 cyl –1 ax 90
şi se datorează: 13.La trecerea printr-o lentilă cilindrică convergentă
d) oboselii muşchilor drepţi interni din cauza razele venite paralel de la infinit şi care cad paralel cu
convergenţei axul cilindrului:
e) oboselii muşchiului ciliar din cauza acomodaţiei a) sunt deviate
3.În spasmul acomodaţiei,ca tratament adjuvant,pe b) nu sunt deviate
lângă cel etiologic se folosesc: c) sunt strânse în alt focar decât cel principal
a) instilaţii de atropină 1% 14.Hipermetropia este:
b) instilaţii de pilocarpină 4% a) integral latentă la adult
c) lentile divergente b) integral manifestă la vârstnic
d) lentile convergente de + 4D c) integral latentă la copil
4.Ochiul care are o putere de refracţie de –3D în ax 90 d) parţial manifestă la adultul tânăr
şi +2D în ax 0 are un astigmatism: 15.Care sunt metodele de determinare a puterii de
a) miopic simplu direct refracţie a lentilelor:
b) miopic compus invers a) refractometria
c) mixt invers b) metoda neutralizării
d) mixt direct c) dioptonometria
5.Tulburările de percepţie cromatică câştigate în axa d) frontofocometria
roşu-verde se întâlnesc în: 16.Ochiul care are o putere de refracţie de –0.5 D ax 90
a) suferinţa căilor optice şi –0.5 D ax 0 grade este:
b) tratament îndelungat cu etambutol a) astigmatism miopic simplu conform regulei
c) afecţiuni maculare b) miop
6.Indicaţiile lentilelor prismatice sunt: c) astigmatism mipoic compus conform regulei
a) heteroforii 17.Lentilele sunt:
b) strabism concomitent cu unghi mic a) medii transparente delimitate de o suprafaţă sferică
c) astigmatism hipermetropic sau miopic b) medii refringente delimitate de o suprafaţă sferică
d) insuficienţa de convergenţă şi una cilindrică
7.Ochiul emetrop se caracterizează prin: c) medii transparente şi refringente delimitate de cel
a) putere de refracţie statică medie de 60 D puţin o suprafaţă sferică sau cilindrică
b) focar principal pe retină,conjugat cu infinitul d) medii transparente delimitate de doi dioptri din
c) putere de refracţie statică medie de 43 D care cel puţin unul este curb
d) focar principal în afara retinei conjugat cu infinitul 18.Lentilele sferice convergente sunt:
8.Definiţi şi corectaţi următorul astigmatism:+2D la 90 a) convexe
grade;+3,25D la 0 grade b) concave
9.Paralizia acomodaţiei la ochiul hipermetrop dă o 19.Lentilele convexe sferice sunt:
simptomatologie: a) convergente
a) mai redusă ca la miop b) divergente
b) mai intensă ca la emetrop c) cilindrice
c) mai intensă ca la miop 20.Lentilele sferice convergente sunt secţiuni:
10.La copii hipermetropia latentă se puen în evidenţă a) dintr-o sferă
prin: b) din mulajul unei sfere
a) paralizia muşchiului ciliar cu atropină 1% c) dintr-un cilindru
b) paralizia muşchiului ciliar cu pilocarpină 2% 21.Lentilele sferice convergente au proprietatea de a
11.Care din următoarele tipuri de lentile au efect strânge fasciculul de raze venite de la infinit într-un
divergent: focar:
a) biconcave a) punctiform în spatele lentilei
b) biconvexe b) punctiform înaintea lentilei
c) plan concave c) liniar în spatele lentilei
22.Raza principală care trece prin axul optic al lentilei 33.O lentilă sferică plan convexă are:
este: a) putere de refracţie egală în toate axele
a) deviată în convergenţă b) un ax activ şi unul inactiv
b) deviată în divergenţă c) puterea de refracţie variază de-a lungul
c) nedeviată meridianelor
23.Distanţa focală a lentilei este: 34.Lentilele cilindrice convergente servesc pt.corecţia:
a) distanţa între obiectul privit şi centrul ei optic a) astigmatismului hipermetropic compus
b) distanţa între obiectul privit şi focarul ei principal b) astigmatismului hipermetropic simplu
c) distanţa între focarul principal şi centrul ei optic c) astigmatismului miopic compus
24.Sunt focare conjugate: d) astigmatismului mipoic simplu
a) focarul principal şi infinitul e) hipermetropiei
b) centrul optic şi infinitul f) prezbiopiei
c) centrul optic şi focarul principal 35.Lentilele cilindrice divergente servesc pt.corecţia:
25.Printr-o lentilă biconvexă se formează: a) astigmatismului hipermetropic compus
a) o imagine reală răsturnată mai mică decât obiectul b) astigmatismului hipermetropic simplu
b) o imagine virtuală răsturnată mai mică decât c) astigmatismului miopic compus
obiectul d) astigmatismului mipoic simplu
c) o imagine reală dreaptă mai mare decât obiectul e) hipermetropiei
26.Lentilele sferice divergente sunt: f) prezbiopiei
a) concave 36.Pe lentilele cilindice de probă şi pe reţeta de ochelari
b) convexe se notează:
c) plan-convexe a) axul optic activ al lentilei
d) biconvexe b) axul optic inactiv al lentilei
27.Lentilele sferice biconcave au proprietatea de : c) nici unul din axe
a) a converge razele paralele venite de la infinit d) ambele axe
b) a diverge razele paralele venite de la infinit 37.În corectarea unui astigmatism plasăm axul lentilei:
c) a nu devia razele paralele venite de la infinit a) perpendicular pe axul astigmatismului
d) a accentua divergenţa razelor care vin divergente b) paralel cu axul astigmatismului
dintr-un punct mai apropiat de lentilă c) indiferent
28.Focarul unei lentile sferice biconcave este: 38.Miopul de 5D ajunge la prezbiopie:
a) real înaintea lentilei a) mai târziu ca hipermetropul
b) real înapoia lentilei b) în acelaşi timp cu emetropul
c) virtual înaintea lentilei c) niciodată
d) virtual înapoia lentilei 39.Paralizia şi spasmul acomodaţiei sunt resimţite de
29.O lentilă sferică cu focarul principal virtual înaintea miop:
ei este: a) mai accentuat decât emetropul
a) convergentă b) mai slab decât hipermetropul
b) divergentă c) mai slab decât emetropul
c) biconcavă d) la fel ca emetropul
d) biconvexă 40.Ochiul cu un ax anteroposterior mai mare decât cel
30.O secţiune longitudinală printr-un cilindru are normal este:
proprietăţi: a) miop
a) convergente pe toate meridianele b) hipermetrop
b) divergente pe toate meridianele c) emetrop
c) convergente numai pe un meridian 41.În miopie apare mai frecvent decât în hipermetropie:
d) divergente numai pe un meridian a) astenopia acomodativă
31.Printr-o secţiune longitudinală printr-un cilindru se b) astenopia musculară
obţine o lentilă: 42.Corecţia optică a miopiei simple se face cu:
a) sferic convergentă a) cea mai slabă lentilă convergentă
b) cilindrică divergentă b) cea mai slabă lentilă divergentă
c) cilindrică convergentă c) cea mai puternică lentilă divergentă
d) prismatică 43.Pata Fuchs din regiunea maculară este caracteristică:
32.Axul optic activ al lentilei cilindrice este: a) hipermetropiei
a) axul cilindrului din care s-a obţinut lentila b) astigmatismului hipermetropic
b) perpendicular pe axul cilindrului din care s-a c) miopiei maligne
obţinut lentila
44.Complicaţiile miopiei maligne sunt: b) mai puţin refringent
a) dezlipire de retină c) la fel de refringent
b) glaucom cu unghi închis 56.Hipermetropia peste 10 D este mai frecventă în:
c) cataracte complicate a) afakie operatorie
d) uveite endogene b) afakie congenitală
45.Astigmatismul este caracterizat prin: c) cataractă
a) 2 focare punctiforme pe retină 57.La ochiul hipermetrop punctul remotum se află:
b) 2 focare principale liniare aşezate diferit în raport a) în acelaşi loc ca la emetrop
cu retina b) mai apropiat de ochi decât la emetrop
46.Între cele 2 axe principale ale unui ochi astigmat c) mai îndepărtat de ochi decât la emetrop
există un unghi: 58.Corecţia corectă a astigmatismului de +2 D la 90
a) obtuz grade şi 0 D la 0 grade este:
b) variabil a) cyl + 2 D ax 0 grade
c) constant de 90 grade b) sf + 2 D
47.Un astigmatism este conform regulei dacă: c) sf + 2 D şi cyl – 2 D ax 90 grade
a) meridianul vertical este la fel de refringent ca cel 59.Un astigmatism de + 3 D ax 90 grade şi – 2 D la 0
orizontal grade este:
b) meridianul vertical este mai refringent ca cel a) mixt direct
orizontal b) compus indirect
c) meridianul vertical este mai puţin refringent ca cel c) mixt indirect
orizontal 60.Lentilele de contact pot avea:
48.Un astigmatism este contrar regulei dacă: a) numai efect convergent
a) meridianul vertical este la fel de refringent ca cel b) numai efect divergent
orizontal c) numai efect cilindric
b) meridianul vertical este mai refringent ca cel d) numai efect sferic
orizontal e) orice efect
c) meridianul vertical este mai puţin refringent ca cel 61.Dioptria este puterea de a focaliza:
orizontal a) în faţa lentilei cu 1 metru
49.Astigmatismul patologic se carcterizează prin: b) în spatele lentilei cu 1 metru
a) diferenţa mai mare de 1 D între cele 2 meridiane 62.O lentilă de 0.5 D are focarul principal la:
b) unghi peste 90 grade între axele principale a) 0.5 m de centrul lentilei
50.Metodele de examinare a refracţiei sunt: b) 2 m de centrul lentilei
a) metoda Donders c) 1 m de centrul lentilei
b) coloraţia cu fluoresceină 63.Dacă imaginea se mişcă aparent în acelaşi sens cu
c) skiascopia mişcarea lentilei pe toate meridianele atunci lentila este:
d) refractometria a) sferic convergentă
e) biomicroscopia b) sferic divergentă
51.Dacă la skiascopie culoarea roşie a pupilei dispare c) cilindric convergentă
brusc la cea mai mică mişcare a oglinzii ne aflăm în: d) cilindric divergentă
a) punctum remotum 64.Dacă imaginea se mişcă aparent contrar faţă de
b) punctum proximum mişcarea lentilei pe unul din meridiane atunci lentila
c) ochiul nu are tulburări de refracţie este:
52.În hipermetropie focarul principal este situat: a) sferic convergentă
a) în faţa retinei b) sferic divergentă
b) în spatele retinei c) cilindric convergentă
c) pe retină d) cilindric divergentă
53.În hipermetropie la nivelul retinei se formează: 65.Dacă imaginea se mişcă aparent în acelaşi sens cu
a) focarul punctiform mişcarea lentilei pe unul din meridiane atunci lentila
b) un cerc de difuziune este:
c) o linie verticală a) sferic convergentă
54.Ochiul himermetrop,comparativ cu emetropul,este: b) sferic divergentă
a) mai refringent c) cilindric convergentă
b) mai puţin refringent d) cilindric divergentă
c) la fel de refringent
55.Ochiul hipermetrop,comparativ cu miopul,este:
a) mai refringent
66.Refracţia statică defineşte refracţia oculară când 75.Rolul acomodaţiei este de:
ochiul priveşte spre: a) a nu obosi ochiul
a) infinitul oftalmologic b) a menţine focarul principal pe retină
b) 5 metri c) a mări curbura cristalinului
c) sub 5 metri 76.Punctum remotum este:
67.Ce fel de astigmatism este cel corectat cu sf + 3 D a) distanţa cea mai mare la care ochiul vede clar fără
cyl –1 D ax 0 grade: să acomodeze
a) mixt direct b) distanţa cea mai mică la care ochiul vede clar fără
b) hipermetropic compus indirect să acomodeze
c) mixt indirect c) în toate cazurile este infinitul oftalmologic
d) hipermetropic compus direct 77.Punctum proximum este:
e) miopic compus indirect a) distanţa cea mai mare la care ochiul vede clar
f) mixt direct folosind la maxim acomodaţia
68.Focarul principal în emetropie este: b) distanţa cea mai mică la care ochiul vede clar
a) punctiform pe retină folosind la maxim acomodaţia
b) liniar vertical pe retină c) în toate cazurile este 25 cm
c) cerc de difuziune pe retină 78.Parcursul acomodaţiei este:
69.Focarul principal în hipermetropie este: a) cantitatea maximă de acomodaţie de care dispune
a) punctiform pe retină un ochi la un moment dat
b) liniar vertical înapoia retinei b) distanţa dintre punctele remotum şi proximum
c) cerc de difuziune pe retină 79.Amplitudinea acomodativă este:
d) liniar vertical înaintea retinei a) cantitatea maximă de acomodaţie de care dispune
e) punctiform înaintea retinei un ochi la un moment dat
f) punctiform înapoia retinei b) distanţa dintre punctele remotum şi proximum
70.Focarul principal în miopie este: 80.Valorile amplitudinii acomodative:
a) punctiform pe retină a) scad cu vârsta
b) liniar vertical înapoia retinei b) cresc cu vârsta
c) cerc de difuziune pe retină c) rămân nemodificate
d) liniar vertical înaintea retinei 81.Prezbiopia este o tulburare a acomodaţiei:
e) punctiform înaintea retinei a) fiziologică
f) punctiform înapoia retinei b) patologică
71.Imaginea retiniană a unui obiect este: 82.Prezbiopia se datorează:
a) reală,răsturnată,mai mică decât obiectul a) reducerii fiziologice a amplitudinii acomodaţiei
b) virtuală,răsturnată,mai mică decât obiectul b) creşterii puterii de convergenţă a cristalinului
c) reală,dreaptă,mai mică decât obiectul c) pierderii elasticităţii cristalinului
72.Parametrii care intervin în formarea imaginii pe 83.Prezbiopia se corectează cu:
retină sunt: a) lentile sferice divergente adăugate la valoarea
a) curbura corneei,lungimea globului ocular anterioară a corecţiei purtate
b) puterea de convergenţă,lungimea globului ocular, b) lentile sferice convergente adăugate la valoarea
indicele de refracţie anterioară a corecţiei purtate
c) profunzimea camerei anterioare,grosimea peliculei 84.Prezbiopia:
lacrimale a) diminuă la vârstnici
73.Prin anizometropie se înţelege: b) se accentuează cu vârsta
a) diferenţa de putere de acomodaţie între cei 2 ochi 85.În paraliziile acomodaţiei se tulbură:
b) diferenţa de putere de refracţie între cei 2 ochi a) vederea la distanţă
c) un ochi emetrop celălalt ametrop b) vederea la aproape
d) ambii ochi ametropi dar de grade diferite c) ambele
74.Acomodaţia este capacitatea ochiului de a-şi deoarece este paralizat:
modifica puterea de convergenţă când priveşte un obiect d) muşchiul oblic mic
situat: e) muşchiul sfincter pupilar
a) sub 5 m f) muşchiul ciliar
b) peste 5 m 86.Paralizia acomodaţiei apare după instilaţii de:
şi se datorează: a) pilocarpină
c) variaţiei curburii corneei b) atropină
d) variaţiei puterii de refracţie a cristalinului c) scopolamină
e) variaţiei puterii de refracţie a globului ocular
87.Ce prescrieţi pt.citit în paralizia acomodaţiei: b) debut tardiv după 3 ani
a) lentile sferice convergente de + 4 D c) asocierea cu hipermetropii mici
b) lentile sferice divergente de – 4 D d) asocierea cu hipermetropii mari
c) nici o lentilă e) tulburări ireversibile ale vederii binoculare
88.În spasmul acomodaţiei se tulbură: 2.În paralizia nervului abducens se produce:
a) vederea la distanţă a) diplopie homonimă
b) vederea la aproape b) diplopie heteronimă
c) ambele c) hemianopsie heteronimă
89.Spasmul acomodaţiei se datorează contracţiei 3.Falsa proiecţie este un simptom caracteristic pt.:
spastice a muşchiului: a) strabisme paralitice
a) oblic mic b) strabisme neparalitice alternante
b) sfincter pupilar c) strabisme neparalitice monolaterale
c) ciliar 4.În tratamentul chirurgical al strabismelor divergente
90.Spasmul acomodaţiei este resimţit de hipermetrop: se efectuează:
a) mai puţin decât la miop a) retropoziţia muşchiului drept intern
b) mai intens decât emetropul b) rezecţia (scurtarea) muşchiului drept extern
c) mai puţin decât emetropul c) rezecţia (scurtarea) muşchiului drept intern
91.Corecţia optică a hipermetropiei se face cu: d) retropoziţia muşchiului drept extern
a) cea mai puternică lentilă divergentă care dă cea 5.CRN reprezintă legătura funcţională care se realizează
mai bună acuitate vizuală între:
b) cea mai puternică lentilă convergentă care dă cea a) cele 2 macule
mai bună acuitate vizuală b) macula unui ochi şi un punct extramacular al
c) cea mai slabă lentilă divergentă care dă cea mai congenerului
bună acuitate vizuală c) puncte retiniene corespondente
d) cea mai slabă lentilă convergentă care dă cea mai d) puncte retiniene necorespondente
bună acuitate vizuală 6.Nervul oculomotor comun inervează muşchii:
92.În miopie focarul principal este: a) drept intern
a) înaintea retinei b) drept extern
b) pe retină c) oblic mare
c) în spatele retinei d) oblic mic
93.Miopul vede: e) drept superior
a) bine la aproape şi rău departe 7.Diplopia încrucişată apare în:
b) rău la aproape şi rău departe a) strabism concomitent divergent
c) rău la aproape şi bine departe b) strabism concomitent convergent
94.Miopia simplă: c) strabism paralitic divergent
a) evoluează ascendent până la 25-30 ani apoi se d) strabism paralitic convergent
opreşte 8.În strabismele paralitice divergente diplopia este:
b) evoluează ascendent toată viaţa a) homonimă
95.La ochiul hipermetrop punctum proximum se află: b) heteronimă
a) în acelaşi loc ca la emetrop 9.Miopia apare mai frecevnt în:
b) mai apropiat de ochi decât la emetrop a) strabism divergent intermitent
c) mai îndepărtat de ochi decât la emetrop b) strabism divergent inervaţional
96.La ochiul hipermetrop amplitudinea acomodativă 10.Consecinţele funcţionale ale strabismului
este: concomitent alternant sunt:
a) egală cu a emetropului a) CRA
b) mai mică decât a miopului b) ambliopia
c) mai mare ca la emetrop c) neutralizarea patologică
97.La ochiul hipermetrop prezbiopia apare: 11.Enumeraţi metodele de examinare a deviaţiei
a) mai repede ca la miop strabice
b) mai târziu decât la emetrop 12.Consecinţele funcţionale în strabismul convergent
c) mai repede ca la emetrop monolateral sunt:
a) ambliopia
VEDEREA BINOCULARĂ b) CRA
c) neutralizarea patologică
1.Strabismul acomodativ se caracterizează prin:
a) debut precoce sub 1 an
13.În strabismele paralitice convergente diplopia este: b) unghiul de deviaţie primar este mai mic decât
a) homonimă unghiul de deviaţie secundar
b) heteronimă c) unghiul de deviaţie primar este egal cu unghiul de
c) absentă deviaţie secundar
14.Strabismul divergent se asociază cel mai frecvent cu: 29.În strabismele paralitice unghiul de deviaţie este:
a) hipermetropie a) constant în toate direcţiile privirii
b) miopie b) variază în funcţie de direcţia privirii
15.Ducţiile sunt mişcări oculare: 30.În strabismele neparalitice unghiul de deviaţie este:
a) monoculare,fără influenţa congenerului a) constant în toate direcţiile privirii
b) binoculare în acelaşi sens b) variază în funcţie de direcţia privirii
c) binoculare în sens contrar 31.Diplopia este caracteristică strabismelor:
16.Acţiunea muşchiului oblic mare este: a) paralitice
a) coborâtor b) concomitente monolateral
b) ridicător c) concomitente alternante
c) adductor 32.Strabismul congenital se caracterizează prin:
d) abductor a) asociere cu hipermetropii mici
17.Acţiunea muşchiului oblic mic este: b) asociere cu miopie
a) coborâtor c) asociere cu hipermetropii mari
b) ridicător d) unghi strabic mic
c) adductor e) unghi strabic mare
d) abductor 33.Strabismul convergent se asociază cel mai frecvent
18.Acţiunea muşchiului drept superior este: cu:
a) coborâtor a) hipermetropie
b) ridicător b) miopie
c) adductor 34.În strabismele convergente corecţia optică constă în
d) abductor prescrierea de lentile:
19.Acţiunea muşchiului drept inferior este: a) convergente
a) coborâtor b) convexe
b) ridicător c) concave
c) adductor 35.În tratamentul chirurgical al strabismelor
d) abductor convergente se efectuează:
20.Versiiile sunt mişcări oculare: a) retropoziţia muşchiului drept intern
a) monoculare,fără influenţa congenerului b) rezecţia (scurtarea) muşchiului drept extern
b) binoculare în acelaşi sens c) rezecţia (scurtarea) muşchiului drept intern
c) binoculare în sens contrar d) retropoziţia muşchiului drept extern
21.Vergenţele sunt mişcări oculare:
a) monoculare,fără influenţa congenerului CORNEEA
b) binoculare în acelaşi sens
c) binoculare în sens contrar 1.Keratita discoidă reprezintă sensibilizarea corneei
22.Enumeraţi condiţiile ce trebuie să existe pt.o vedere faţă de:
binoculară normală. a) antigenele virale
23.Care sunt mecanismele compensatorii funcţionale b) antigenele luetice
antidiplopice? c) tuberculină
24.Care sunt treptele vederii binoculare? 2.Cauza keratitei neuroparalitice este:
25.Unde sunt situate coloanele de celule binoculare a) paralizia nervului facial
care reprezintă suportul morfologic al conexiunilor b) întreruperea conductibilităţii nervului trigemen
binoculare? c) avitaminoza A
26.Conexiunile binoculare se formează: d) leziuni ale ganglionului Gasser
a) începând din prima lună de la naştere 3.În tratamentul ulcerului corneean cu hipopion
b) între 4-8 luni utilizăm:
c) între 1-3 ani a) midriatice
27.Enumeraţi factorii etiologici ai strabismelor b) miotice
concomitente c) antibiotice în injecţii subconjunctivale
28.În strabismele paralitice: d) pansament
a) unghiul de deviaţie primar este mai mare decât e) epitelizante corneene
unghiul de deviaţie secundar
4.Când eroziunea corneeană reţine colorantul cu aspect 15.Afecţiunea caracterizată prin opacifiere corneeană
dendritic sau policiclic vă gândiţi la: difuză în aria fantei palpebrale complicată cu ulceraţie
a) keratită punctată superficială centrală ce se extinde rapid,bilateralitate,absenţa
b) keratită herpetică fenomenelor reacţionale,apare în:
c) ulcer serpiginos a) avitaminoza A
d) keratită neuroparalitică b) keratita lagoftalmică
5.Tratamentul complet al unei keratite herpetice c) leucom corneean
cuprinde: 16.Etiopatogenia keratomalaciei este:
a) virustatice şi micotice a) paralizia nervului facial
b) virustatice şi midriatice b) avitaminoza A
c) antibiotice şi pansament c) leziuni ale nervului trigemen
d) virustatice,midriatice,antibiotice,epitelizante, 17.Keratita neuroparalitică se caracterizează prin
pansament leziuni corneene:
6.Keratita parenchimatoasă luetică: a) periferice
a) evoluează în 3 stadii b) centrale
b) produce neovascularizaţie c) pe toată suprafaţa corneei
c) nu produce neovascularizaţie 18.Keratita lagoftalmică apare în:
d) este produsă de metastaze bacteriene corneene a) pareza nervului trigemen
e) este produsă prin fenomene de tip alergic b) paralizia nervului oculomotor comun
7.O dezepitelizare corneeană se pansează până când: c) ectropion cicatriceal
a) dispare congestia perikeratică d) colobom palpebral
b) nu mai colorează cu fluoresceină e) exoftalmie pronunţată
c) dispare mioza f) paralizia facialului
8.Keratita punctată superficială se caracterizează clinic 19.Cicatricile corneene sunt:
prin: a) nubecula
a) contagiozitate şi vindecare fără cicatrici b) macula
b) dezepitelizări punctiforme corneene c) leucomul
c) hipopion d) salazionul
9.Tratamentul keratomalaciei cuprinde: e) blefarosalazis
a) atropină,dionină,antibiotice,vitamină A f) simblefaronul
b) β-blocante,antivirale,atropină,vitamina A 20.Leucomul aderent reprezintă:
c) pilocarpină,dionină,vitamina A,antibiotice a) inclavarea conjunctivei bulbare în cicatrice
10.Luciul corneean dispare în: b) inclavarea irisului în cicatrice
a) tulburări de refracţie c) cicatrice corneeană aderentă de pleoapă
b) dezepitelizări corneene 21.Consecinţa existenţei unei presiuni intraoculare
c) edem corneean crescute într-un ochi cu leucom este:
d) megalocornee a) vascularizarea leucomului
11.Tratamentul local de elecţie al keratitei lagoftalmice b) ectazia leucomului
este: c) stafilom corneean
a) etiologic 22.Tratamentul keratitei discoide se face cu:
b) atropină,dionină,penicilină a) midriatice
c) blefarorafie b) unguent cu dionină2%
12.În keratite apare: c) instilaţii cu corticosteroizi
a) congestia conjunctivală a fundului de sac d) antivirale local
b) congestia perikeratică
c) congestia episclerală ORBITA
13.Complicaţiile herpesului corneean sunt:
a) irita hemoragică 1.Exoftalmia de origine tumorală este:
b) ulcer serpiginos a) unilaterală
c) dezlipirea de retină b) bilaterală
14.Tratamentul keratitei parenchimatoase luetice c) axială
cuprinde: d) laterală
a) miotice şi cortizon e) reductibilă
b) midriatice şi antiinflamatoare f) ireductibilă
c) dionina g) prezintă rezistenţă dură la palpare
d) căldură local
2.Examinarea orbitei se face prin: 11.În tromboflebita orbito-cavernoasă aspectul
a) biomicroscopie fundului de ochi este:
b) exoftalmometrie a) normal
c) gonioscopie b) stază papilară
d) radiografii orbitare 12.Exoftalmia de origine inflamatorie prezintă
e) tomografie computerizată următoarele caracteristici:
f) perimetrie a) debut brusc cu febră
3.Exoftalmia unilaterală apare în: b) congestia pleoapelor
a) varice orbitare c) chemozis conjunctival
b) celulită orbitară d) axială
c) rahitism e) elastică
d) tumori orbitare f) ireductibilă
e) pseudotumori orbitare 13.Sdr.de fantă sfenoidală se caracterizează prin:
f) boala Basedow a) exoftalmie
g) leucemii b) motilitate oculară limitată
4.Sdr.Claude Bernard-Horner se caracterizează prin: c) enoftalmie
a) enoftalmie d) anestezie senzitivă în teritoriul trigemenului
b) exoftalmie 14.Agenţii etiologici ai tromboflebitei orbito-
c) mioză cavernoase sunt:
d) midriază a) stafilococul
e) îngustarea fantei palpebrale b) streptococul
5.Tratamentul pseudotumorilor inflamatorii cuprinde c) bacilul Koch
administrarea de: d) candida
a) antibiotice 15.Enumeraţi cauzele tromboflebitei orbito-cavernoase
b) corticosteroizi 16.Agenţii etiologici ai tromboflebitei orbito-
c) diuretice cavernoase pot fi:
d) tratament chirurgical a) stafilococ
6.Sdr.Pourfour de Petit se caracterizează prin: b) streptococ
a) exoftalmie c) bacilul Koch
b) enoftalmie d) candida albicans
c) midriază e) bacilul piocianic
d) mioză 17.Exoftalmia de origine vasculară prezintă:
7.Cel mai frecvent semn al suferinţei orbitare este: a) debut brusc
a) asimetria deschiderii fantei palpebrale b) asociere cu fenomene generale vasculare
b) exoftalmia c) protruzia globului ocular mică
c) modificări radiologice d) ireductibilitate
d) tulburări în motilitatea globilor oculari 18.Exoftalmia bilaterală apare în:
8.Exoftalmia de origine parazitară este însoţită de: a) pseudotumori inflamatorii
a) edeme palpebrale moi b) limfom malign
b) exorbitism c) tromboflebită de sinus cavernos
c) protruzia moderată a globului ocular d) celulită orbitară
d) eozinofilie e) fistulă carotido-cavernoasă
9.Tratamentul celulitei orbitare cuprinde: f) feocromocitom
a) antibiotice general 19.Celulita orbitară poate fi urmarea unei:
b) antibiotice în injecţii parabulbare a) periostite posterioare
c) instilaţii cu corticosteroizi b) periostite anterioare
d) instilaţii cu midriatice c) focar infecţios de vecinătate
e) instilaţii cu antibiotice d) stafilococii a feţei
f) epitelizante în instilaţii e) etmoidite
10.În pseudotumorile inflamatorii exoftalmia este: 20.Tabloul clinic al abcesului orbitar cuprinde:
a) unilaterală a) febră 39-40 grade
b) bilaterală b) stare generală alterată
c) nedureroasă c) exoftalmie reductibilă
d) elastică d) exoftalmie ireductibilă
e) reductibilă e) motilitate oculară normală
f) ireductibilă f) motilitate oculară abolită
12.Enumeraţi componentele căilor lacrimale
APARATUL LACRIMAL 13.Cauzele dacriocistitei cronice sunt:
a) obstrucţia canalului lacrimo-nazal
1.Cauzele dacriocistitei cronice sunt: b) secreţia insuficientă a glandei lacrimale
a) obstrucţia de canal lacrimo-nazal c) suprainfectarea lacrimilor datorită stazei lor
b) secreţia insuficientă a glandei lacrimale
c) suprainfectarea lacrimilor datorită stazei lor PLEOAPELE
2.Enumeraţi componentele căilor lacrimale
3.Pt.cercetarea permeabilităţii căilor lacrimale se pot 1.Complicaţiile care pot apare în blefarite sunt:
folosi: a) keratita lagoftalmică
a) testul Schirmer b) conjunctivita subacută
b) instilarea fluoresceinei în sacul conjunctival c) trichiaza
c) spălătura căilor lacrimale d) ptoza palpebrală
d) radiografia simplă de orbită e) orjeletul
4.Dacriocistia congenitală a nou-născutului se 2.Agentul patogen cel mai frecvent incriminat în
datoreşte: apariţia orjeletului este:
a) infecţiei intrauterine a sacului lacrimal a) streptococul β-hemolitic
b) dilatării prenatale a sacului lacrimal b) stafilococul auriu
c) imperforării canalului lacrimo-nazal c) candida albicans
d) infecţiei bacteriene în timpul naşterii d) pneumococul
5.Hiperlăcrimarea apare în: 3.Paralizia nervului oculomotor comun se
a) tabes caracterizează prin:
b) vicii de refractare a) retracţia pleoapei superioare
c) cataracte b) ptoză palpebrală
d) eversiunea punctelor lacrimale c) strabism divergent
6.Tratamentul dacriocistiei congenitale constă în: d) strabism convergent
a) spălarea căilor lacrimale e) semimidriază
b) extirparea sacului lacrimal 4.Enumeraţi formele etiopatogenetice ale ectropionului
c) instilaţii cu nitrat de Ag 5.Orjeletul extern reprezintă inflamaţia:
d) presiune digitală pe regiunea sacului lacrimal a) glandelor Zeiss
7.Acinii glandei lacrimale conţin: b) glandelor Meibomius
a) celule secretorii c) glandelor Moll
b) celule mioepiteliale 6.Lagoftalmia paralitică apare în paralizia nervului:
c) celule musculare striate a) oculomotor comun
8.Diagnosticul diferenţial al dacrioadenitei acute se b) facial
face cu: c) trigemen
a) orjeletul pleoapei superioare d) abducens
b) salazionul pleoapei superioare 7.Orjeletul intern reprezintă inflamaţia:
c) celulita orbitară a) glandelor Zeiss
d) conjunctivitele foliculare acute b) glandelor Meibomius
9.Tratamentul dacriocistitei congenitale constă în: c) glandelor Wolfring
a) presiune digitală pe regiunea sacului lacrimal 8.Enumeraţi factorii etiologici care determină şi
b) instilaţii cu nitrat de Ag întreţin blefaritele.
c) spălătura căilor lacrimale 9.Complicaţiile blefaritelor sunt:
d) extirparea sacului lacrimal a) keratita lagoftalmică
10.Diagnosticul diferenţial al dacrioadenitei acute se b) conjunctivita subacută
face cu: c) trichiaza
a) orjeletul pleoapei superioare d) ectropionul
b) abcesul pleoapei superioare e) orjeletul
c) celulita orbitară 10.Enumeraţi formele clinice de blefarite
d) conjunctivite acute catarale 11.Salazionul apare mai frecvent după:
e) salazionul pleoapei superioare a) orjelet
11.Testul Schirmer se foloseşte pt.: b) keratite
a) testarea permeabilităţii căilor lacrimale c) abces palpebral
b) determinarea cantitativă a secreţiei lacrimale d) blefarita cronică
c) evidenţierea dezepitelizărilor corneene
12.Lagoftalmia apare în: 9.Pseudomembranele pot apare în evoluţia
a) paralizia nervului facial conjunctivitelor produse de:
b) paralizia nervului trigemen a) virusuri
c) exoftalmii pronunţate b) streptococ
d) entropion c) stafilococ
e) fractura planşeului orbitar d) pneumococ
13.Enumeraţi formele etiopatogenetice ale e) chlamidia trachomatis
entropionului 10.Panusul flictenular invadează corneea:
a) totdeauna dinspre limbul superior
CONJUNCTIVA b) din orice cadran
c) nu lasă nici o urmă pe cornee
1.Tratamentul de elecţie al conjunctivitei catarale d) lasă macule corneene
subacute este: 11.Trahomul este o conjunctivită:
a) unguent cu precipitat galben de mercur a) papilară gigantă
b) coliruri cu cortizon b) foliculară cronică
c) coliruri cu sulfat de zinc c) foliculară acută
2.Pterygionul este: d) alergică
a) o tumoră conjunctivală 12.Care din următoarele manifestări clinice şi
b) o degenerescenţă conjunctivală funcţionale se încadrează în simptomatologia generală
c) o afecţiune neevolutivă a conjunctivitelor:
d) o afecţiune evolutivă a) scăderea acuităţii vizuale
3.Cauzele xerozei conjunctivale parenchimatoase sunt: b) fotofobia
a) avitaminoza A c) secreţie
b) arsuri conjunctivale d) congestie conjunctivală superficială
c) trahom e) congestie perikeratică
d) conjunctivită difterică f) durere oculară
e) afecţiuni hepatice g) senzaţia de prurit ocular
f) pemfigus 13.Conjunctivita cu incluzii a nou-născutului
g) tulburări gastrointestinale debutează:
h) conjunctivita catarală acută a) la 2-4 zile de la naştere
4.Conjunctivita primăvăratică este o conjunctivită: b) în a 2-a săptămână de la naştere
a) eruptivă 14.Tratamentul local al kerato-conjunctivitei
b) foliculară cronică flictenulare cuprinde toate substanţele de mai jos în
c) papilară afară de:
d) foliculară acută a) atropină 1%
5.În conjunctivite observăm: b) cortizon 1%
a) hiperemie conjunctivală superficială c) unguent cu precipitat galben de mercur
b) hiperemie conjunctivală profundă d) sulfacetamidă
c) sinekii posterioare e) nitrat de argint 1%
d) formaţiuni nodulare conjunctivale 15.În conjunctivite avem hiperemie conjunctivală:
6.Conjunctivita gonococică a nou-născutului a) superficială
debutează: b) profundă
a) la 2-4 zile de la naştere c) mixtă
b) în a 2-a săptămână de viaţă 16.Profilaxia conjunctivitei gonococice a nou-
c) în a 3-a săptămână de viaţă născutului se face cu:
7.Conjunctivita foliculară de piscină este produsă de: a) instilaţii cu penicilină
a) un adenovirus b) instilaţii cu nitrat de Ag 1/1000
b) chlamidozoon oculogenitalis c) instilaţii cu nitrat de Ag 1/100
şi debutează după o perioadă de incubaţie de: 17.Plăcile Bitot apar în:
c) 2-4 zile a) trahom
d) 8-10 zile b) xeroza conjunctivală parenchimatoasă
8.Termenul de chemozis denumeşte: c) pemfigus
a) hiperemia conjunctivei d) xeroza conjunctivală epitelială
b) forma maximă a edemului conjunctival
c) creşterea sensibilităţii conjunctivei
UVEEA a) ulcer corneean serpiginos
b) glaucom
1.Tratamentul chirurgical al unui glob ocular c) neuropatie optică
dezorganizat prin endoftalmită este: 13.Pacient cu plagă corneeană perforantă veche de 3
a) evisceraţia zile cu ochi roşu,mioză,umoare apoasă tulbure,sinekii
b) enucleaţia posterioare va fi tratat cu:
c) exenteraţia a) miotice
2.Enumeraţi stadiile evolutive ale melanomului malign b) midriatice
coroidian c) antibiotice subconjunctival
3.Uveita anterioară toxică apare în: d) prednison general
a) ulcer corneean deoarece diagnosticul este:
b) keratita gravă e) uveită acută septică
c) plaga corneeană perforantă f) uveită acută toxică
d) arsuri conjunctivo-corneene grave g) glaucom cronic simplu
4.Complicaţiile unei coroidite nesupurate sunt: 14.Într-o panoftalmie tratamentul chirurgical este:
a) sinekii posterioare a) evisceraţia
b) cataractă b) enucleaţia globului ocular
c) neuroretinită 15.Pacient cu focar inflamator coroidian fără boli
d) panoftalmie reumatismale în antecedente are ca şi etiologie:
5.Complicaţiile unei uveite anterioare pot fi: a) sarcoidoza
a) glaucom cronic simplu b) toxoplasmoza
b) glaucom prin secluzie pupilară c) traumatism ocular vechi
c) cataractă secundară 16.Pacient cu boală infecţioasă gravă,cu septicemie,
d) cataractă complicată prezintă scăderea acuităţii vizuale,pol anterior liniştit.
e) atrofia globului ocular Diagnosticul probabil este:
6.Pt.un melanom coroidian stadiul III veţi recomanda: a) coroidită supurativă endogenă
a) enucleaţia globului b) keratită acută parenchimatoasă
b) exenteraţia globului c) glaucom acut
c) evisceraţia globului 17.Pacient cu coroidită endogenă nesupurată prezintă
7.Enumeraţi cel puţin 3 cauze ce pot produce oftalmie scăderea acuităţii vizuale în cursul evoluţiei fără ca
simpatică polul anterior să fie inflamat.Vă gândiţi la:
8.La examenul fundului de ochi al unui pacient a) dezlipire de retină
constataţi o dezlipire de retină fixă cu dublă b) prinderea în inflamaţie a nervului optic
vascularizaţie,de culoare brună.Diagnosticul probabil 18.Simptomatologia apărută după instilarea de
este: midriatice-ochi roşu,dureros,acuitate vizuală alterată-
a) hemoragie subretiniană sugerează:
b) melanom coroidian stadiul II a) glaucom acut
c) melanom coroidian stadiul III b) uveită anterioară
d) coroidită endogenă c) coroidită
9.Hipopionul este: d) conjunctivită acută
a) tulburarea omogenă a umorii apoase 19.Cea mai probabilă teorie etiopatogenetică a
b) depozite alb-gălbui la baza camerei anterioare oftalmiei simpatice este:
c) depozit de sânge la baza camerei anterioare a) infecţioasă
10.La un ochi cu uveită acută anterioară veţi găsi: b) toxică
a) pupila normală c) autoimună
b) mioză 20.Uveita anterioară septică apare în:
c) midriază a) plagă corneeană neperforantă
11.În prezenţa sinekiilor posterioare la un ochi cu b) ulcer corneean perforat
uveită acută este necesară administrarea midriaticelor c) plagă corneeană perforantă
pt.: 21.Evoluţia unei coroidite exogene spre panoftalmie
a) prevenirea secluziei pupilare este sugerată de:
b) ruperea sinekiilor formate a) diminuarea inflamaţiei din camera anterioară
c) scăderea inflamaţiei intraoculare b) hipopion abundent
d) prevenirea prinderii coroidei în inflamaţie c) chemozis şi edem palpebral accentuate
12.Ce complicaţie apare într-o uveită anterioară cu d) conjunctivă şi pleoape liniştite
secluzie pupilară? e) glob dur,exoftalm
22.Care este cauza durerii în uveite: d) mioză
a) spasm sfincterian irian e) midriază
b) leziune epitelială corneeană 2.Midriaza de cauză oculară apare în:
c) fotofobia a) glaucom acut
23.Într-o uveită anterioară veţi administra: b) inflamaţii ale polului anterior
a) cortizon instilaţii c) iridoplegie traumatică
b) prednison general d) instilaţii de parasimpaticomimetice
c) miotice e) plăgi corneene cu evacuarea camerei anterioare
d) dionină 3.Rigiditatea pupilară amaurotică este determinată de
e) midriatice lezarea:
24.Pacient cu durere oculară,mioză,congestie peri- a) căilor optice aferente
limbică şi acuitate vizuală diminuată,este suferind de: b) căilor optice eferente
a) conjunctivită acută c) receptorilor
b) uveită acută 4.Asociaţi mioticele de mai jos cu tipul de mioză pe
c) glaucom acut care-l determină:
25.Conform teoriei autoimune,oftalmia simpatică a) pilocarpina
apare ca reacţie la: b) ergotamina
a) antigenele cristaliniene c) ezerina 1) mioză spastică
b) antigenele retiniene d) mintalcol 2) mioză paralitică
c) antigenele uveale e) iohimbina
26.Uveita defineşte: f) acetilcolina
a) inflamaţia irisului şi corpului ciliar 5.Asociaţi modificările de formă ale pupilei cu
b) inflamaţia sclerei afecţiunile corespunzătoare:
c) inflamaţia vitrosului a) neregulată,policiclică
27.Enumeraţi cel puţin 5 afecţiuni generale în care pot b) ovalară vertical
apare uveite anterioare endogene c) ovalară orizontal
28.Enumeraţi mecanismele implicate în decalnşarea d) contur dinţat
uveitelor endogene e) rectilinie într-un sector
29.Scăderea acuităţii vizuale în uveită se datorează: f) deformare în gaură de cheie
a) tulburărilor mediilor transparente 1) normal
b) tulburărilor de refracţie corneeană 2) irodociclite
c) fotofobiei 3) glaucom acut
30.În uveita anterioară apare congestia conjunctivală 4) colobom irian sectoral postoperator
localizată: 5) rupturi sfincteriene postcontuzive
a) la fundurile de sac conjunctivale 6) iridodializă
b) perilimbic 6.Midriaza paralitică se produce prin:
c) palpebral superior a) instilaţii de simpaticomimetice
31.Precipitatele retrocorneene sunt semne de: b) instilaţii de parasimpaticolitice
a) glaucom c) paralizia SNV parasimpatic
b) uveită anterioară d) hiperactivitatea SNV simpatic
c) keratită 7.Asociaţi corespunzător modificările de culoare ale
32.Pt.diagnosticul de ciclită aveţi nevoie obligatoriu pupilei cu afecţiunile corespunzătoare:
de: 1) hemoragii vitreene
a) congestie perikeratică a) cenuşiu-albă 2) dezlipire de retină
b) precipitate retrocorneene b) roşcată 3)gliom
c) scăderea profunzimii camerei anterioare c) galben-cenuşiu 4) cataractă
33.Într-o uveită hipertensivă administrăm: 5)exudate organizate
a) atropină 8.Rigiditatea pupilară amaurotică se caracterizează
b) β-blocante local prin:
c) acetazolamidă general a) pupile inegale
b) cecitate unilaterală
PUPILA c) reflex fotomotor direct şi consensual abolit
d) reflex de acomodaţie convergentă abolit
1.Sdr.Claude Bernard-Horner asociază:
a) exoftalmie
b) enoftalmie
c) ptoză palpebrală
9.Midriaza spastică se produce prin: a) atropină
a) instilaţii de adrenalină 1/1000 b) pilocarpină
b) instilare de atropină 1% c) mintalcol
c) hiperacţiunea SNV parasimpatic d) scopolamină
d) hiperacţiunea SNV simpatic e) homatropină
10.Semnul Argyll-Robertson se caracterizează prin 20.Anizometropia patologică reprezintă inegalitate
............................................................................ pupilară între cele 2 pupile de:
11.Reflexul hemiopic Wernicke apare în leziunile: a) 2 mm
a) fibrelor optice intracraniene situate pregeniculat b) peste 0.5 mm
b) regiunii tectale c) peste 1 mm
c) căilor optice deasupra corpilor geniculaţi d) sub 0.5 mm
12.Midriaza spastică este produsă de: 21.Semnele de paralizie a nervului oculomotor
a) cocaină comun sunt:
b) atropină a) ptoza palpebrală
c) homatropină b) retracţia pleoapei superioare
d) efedrină c) oftalmoplegie cu strabism convergent
e) adrenalină d) oftalmoplegie cu strabism divergent
f) neosinefrină e) exoftalmie
13.Semnul Argyll-Robertson apare în: 22.Reflexul hemiopic Wernicke se caracterizează
a) afecţiuni ale polului anterior prin:
b) lues a) lipsa reflexului fotomotor la excitarea jumătăţii
c) paralizie generală progresivă insensibile a retinei
d) zona zooster oftalmică b) lipsa reflexului fotomotor la excitarea jumătăţii
e) tumori cerebrale normale a retinei
14.Midriaza paralitică este produsă de: c) prezenţa reflexului fotomotor la excitarea
a) atropină jumătăţii insensibile a retinei
b) cocaină d) prezenţa reflexului fotomotor la excitarea
c) pilocarpină jumătăţii normale a retinei
d) efedrină 23.Sdr.Addie se caracterizează prin ............................
e) scopolamină 24.Examenul staticii pupilare urmăreşte......................
f) adrenalină 25.Examenul dinamicii pupilare urmăreşte.................
15.Care dintre medicamentele de mai jos determină CRISTALINUL
midriază: 1.Cataracta hipermatură se poate complica cu:
a) atropină a) glaucom secundar facolitic
b) pilocarpină b) conjunctivită flictenulară
c) mintalcol c) dezlipire de retină
d) scopolamină 2.Luxaţia cristalinului apare în:
e) homatropină a) traumatisme puternice ale globului ocular
16.Sdr.Pourfour-de Petit cuprinde: b) miopia forte
a) midriază paralitică c) glaucom cronic simplu
b) midriază spastică d) panoftalmie
c) exoftalmie e) cataractă hipermatură
d) ptoză palpebrală f) HTA
e) retracţia pleoapei superioare 3.Enumeraţi factorii ce intervin în etiopatogenia
17.Midriaza reprezintă creşterea diametrului pupilar cataractelor congenitale
peste: 4.Cataractele nucleare se maturizează în:
a) 2 mm a) 8-10 luni
b) 4 mm b) 8-10 ani
c) 6 mm c) 2-3 ani
18.Mioza reprezintă scăderea diametrului pupilar 5.Contraindicaţiile operatorii ale cataractei primitive
sub: sunt:
a) 2 mm a) afecţiuni inflamatorii ale anexelor
b) 4 mm b) dezlipirea de retină
c) 6 mm c) atrofie optică
19.Care dintre medicamentele de mai jos determină d) entropion senil
midriază: e) trichiaza
6.Complicaţiile luxaţiei cristalinului în vitros sunt: b) lentile de contact
a) uveita facoanafilactică c) IOL
b) glaucomul facogenetic 17.Cataracta secundară apare:
c) episclerita a) secundar unor afecţiuni oculare
d) dezlipirea de retină b) secundar unor afecţiuni generale
7.Diagnosticul diferenţial al cataractei primitive se c) opacifiere secundară a capsulei posterioare
face cu: rămasă pe loc după extracţia extracapsulară a
a) glaucomul cronic simplu cristalinului
b) opacităţile corneene d) după rezorbţia incompletă a unei cataracte
c) keratite interstiţiale traumatice directe
d) secluzia-ocluzia pupilei 18.Extracţia cristalinului subluxat se face:
e) flocoane vitreene a) numai în caz de apariţie a glaucomului secundar
8.Semnele luxaţiei anterioare a cristalinului sunt: b) oricum
a) camera anterioară profundă 19.Semnele subluxaţiei de cristalin sunt:
b) camera antreioară inegală ca profunzime a) camera anterioară inegală în profunzime
c) iridodonezis b) camera anterioară profundă
d) edem corneean c) iridodonezis
9.Cataracta zonulară reprezintă: d) iridofakodonezis
a) opacifierea la suprafaţă a nucleului embrionar e) mioză
b) opacifiere la nivelul nucleului embrionar f) midriază
c) opacifiere la nivelul cortexului g) leucocorie
10.Cataractele patologice apar în: 20.Cataractele primitive se operează când:
a) dezlipire de retină a) cristalinul se opacifiază complet
b) hipotiroidism b) scăderea acuităţii vizuale împiedică desfăşurarea
c) iridociclite acute activităţii cotidiene a bolnavului
d) diabet zaharat c) numai când cristalinul este subluxat
e) sclerodermie 21.În subluxaţii de cristalin:
f) boala Wilson a) cristalinul rămâne în câmpul pupilar
11.Caracteristicile cataractelor patologice sunt: b) părăseşte câmpul pupilar
a) unilateralitate 22.Cataractele corticale se maturizează în:
b) bilateralitate a) 2-3 luni
c) la tineri şi la adulţi b) 2-3 ani
d) la vârstnici c) 8-10 ani
e) apar în afecţiuni generale 23.Tratamentul luxaţiei anterioare a cristalinului
f) apar în afecţiuni oculare cuprinde:
12.Cataractele complicate apar în: a) extracţia de urgenţă a cristalinului
a) iridociclite subacute recidivante b) instilare de midriatice,cortizon,β-blocante
b) corioretinite cronice c) instilare de antiiotice
c) miopie forte 24.Rolul fiziologic al cristalinului este:
d) diabet zaharat a) contribuie la circulaţia umorii apoase
e) dezlipire de retină b) intervine pasiv în actul acomodaţiei
f) hipotiroidism c) face parte din dioptrul ocular
g) sdr.Rothmund 25.Cristalinul se examinează prin:
h) retinopatie pigmentară a) biomicroscopie
13.Enumeraţi formele etiologice ale cataractei b) oftalmoscopie directă
traumatice c) skiascopie
14.Cataracta siderotică apare după corpi străini d) refractometrie
intraoculari: e) tonometrie
a) feroşi 26.Definiţi leucocoria
b) cuproşi 27.Cataractele congenitale se operează:
15.Cataracta calcozică apare după corpi străini a) precoce (în primele săptămâni)
intraoculari: b) la 2 ani
a) feroşi c) după 7 ani
b) cuproşi
16.Corecţia afakiei monoculare se face cu:
a) lentile aeriene
28.Tehnica chirurgicală aplicată în cataracta b) colobomul papilei nervului optic
congenitală este: c) decolorare papilară prin atrofia fibrelor nervoase
a) extracţia extracapsulară a cristalinului d) deplasare nazală a vaselor retiniene ce fac cot la
b) crioextracţia intracapsulară a cristalinului marginea excavaţiei
29.Enumeraţi stadiile cataractei senile corticale 8.Simptomatologia obiectivă a glaucomului congenital
30.Enumeraţi posibilităţile de corecţie ale ochiului precoce este:
afak a) dimensiuni mărite ale globului ocular
b) congestie conjunctivală de stază
GLAUCOMUL c) megalocornee
1.Factorii ce intervin în realizarea presiunii d) opalescenţa corneei
intraoculare sunt: e) subţierea sclerei
a) umoarea apoasă şi circulaţia sa f) lărgirea limbului sclerocorneean
b) diametrul pupilar g) excavaţia largă a papilei cu paloare
c) sistemul vascular uveal h) camera anterioară micşorată
d) mărimea cristalinului 9.Elementele structurale ale unghiului camerian
2.Glaucomul absolut se caracterizează prin: vizibile în unghiurile deschise sunt:
a) absenţa totală a vederii a) procesele ciliare
b) tensiune oculară crescută , ireductibilă b) trabeculul corneoscleral
medicamentos c) linia Schwalbe
c) degenerescenţă buloasă corneeană d) pintenele scleral
d) atrofie iriană 10.Semnele obiective în atacul primar de glaucom acut
e) iris congestiv sunt:
f) excavaţie totală a papilei şi atrofie optică a) congestie conjunctivală intensă
g) cataractă b) chemozis
h) alternanţa hipo/hipertensiune intraoculară c) edem corneean epitelial accentuat
3.Gonioscopia evidenţiază: d) camera anterioară profundă
a) gradul de deschidere al unghiului camerian e) pupila ovalară cu axul mare vertical
b) grosimea retinei f) iris atrofic
c) prezenţa unor malformaţii congenitale ale g) iris congestiv
unghiului camerian h) papila congestivă cu vase turgescente
d) concentraţia proteică a umorii apoase i) excavaţie papilară glaucomatoasă
4.Modificările de câmp vizual în glaucomul cronic j) mioza
simplu sunt: 11.Umoarea apoasă se formează prin:
a) lărgirea petei oarbe a) un proces activ de secreţie la nivelul epiteliului
b) scotom Seidel corpului ciliar
c) scotom central b) prin dializă
d) scotom arciform Bjerrum c) prin ultrafiltrare
e) strâmtorare nazală d) prin secreţia glandelor Zeiss
5.Triada simptomatică obiectivă caracteristică 12.Investigaţiile particulare în patologia presiunii
glaucomului cu unghi deschis este: intraoculare sunt:
a) hipertensiune oculară a) câmpul vizual
b) unghiul camerei anterioare deschis b) presiunea intraoculară
c) modificări ale papilei c) tonografia
d) modificări ale câmpului vizual d) măsurarea diametrului pupilar
6.Cauzele glaucomului secundar sunt: e) gonioscopia
a) sechele după arsuri grave corneoconjunctivale f) examenul papilei nervului optic
b) conjunctivita primăvăratică 13.Medicaţia antiglaucomatoasă locală şi generală
c) leucoame corneene aderente utilizată în tratamentul glaucomului primar cu unghi
d) iridociclitele deschis constă în:
e) cataracta hipermatură a) cardiotonice
f) melanom malign uveal b) sedative
g) HTA c) parasimpaticomimetice
7.Modificările papilare în glaucomul cronic simplu d) β-blocante
sunt: e) inhibitori ai anhidrazei carbonice
a) excavaţie papilară ovală cu diametrul mare
vertical
14.Indicaţiile de tratament chirurgical în glaucomul b) atropină instilaţii
cronic simplu sunt: c) manitol i.v.
a) imposibilitatea normalizării tensiunii intraoculare d) tolazolin subconjunctival
prin medicaţie locală şi generală e) parasimpaticomimetice în instilaţii
antiglaucomatoasă f) chirurgical
b) scleroza accentuată a vaselor retiniene 21.Semnele subiective ale atacului de glaucom acut
c) progresia deficitelor perimetrice cu toată sunt:
normalizarea tensiunii intraoculare prin terapie a) durere oculară accentuată cu hemicranie
medicamentoasă b) scădere importantă a vederii
d) apariţia opacităţilor cristaliniene c) diplopie
15.Tratamentul chirurgical în glaucomul primar cu d) greaţă
unghi deschis vizează: e) dureri epigastrice
a) realizarea unei comunicări între camera anterioară 22.Formele clinice ale glaucomului primar cu unghi
şi cea posterioară închis sunt:
b) crearea unei noi căi de drenaj pt.umoarea apoasă a) glaucom cronic simplu
prin operaţii fistulizante b) glaucom cronic congestiv
c) reducerea formării umorii apoase prin operaţii c) glaucom cu unghi închis cronic
anemizante d) glaucom acut
d) îmbunătăţirea aprovizionării sanguine a discului 23.Eliminarea umorii apoase din glob se face prin:
optic a) trabeculul corneoscleral
16.Conformaţia particulară a globului ocular în b) venele vorticoase
glaucomul primar cu unghi închis este caracterizată c) scurgere uveosclerală
prin: d) difuziune
a) profunzime redusă a camerei anterioare e) vena cntrală a retinei
b) diametru corneean mai mare de 11 mm 24.Părţile componente ale sistemului de drenaj al
c) ax anteroposterior mai mic decât normal al umorii apoase sunt:
globului ocular a) trabeculul
d) unghi iridocorneean larg b) procesele ciliare
17.Simptomele în stadiul prodromal al glaucomului c) zonula Zinn
primar cu unghi închis sunt: d) canalul Schlemm
a) greţuri e) venele apoase intrasclerale
b) dureri epigastrice 25.Investigaţiile particulare în patologia presiunii
c) tahicardie intraoculare sunt:
d) înceţoşarea periodică a vederii a) examinarea câmpului vizual
e) apariţia unor cercuri colorate în jurul surselor de b) determinarea presiunii intraoculare
lumină c) tonografia
f) dureri oculare şi perioculare cu iradiere d) măsurarea diametrului pupilar
hemicraniană e) gonioscopia
18.Semnele obiective în glaucomul primar cu unghi 26.Examinarea papilei nervului optic se face prin:
închis cronic sunt: a) oftalmoscopie directă
a) congestie perikeratică permanentă b) ERG
b) edem corneean epitelial c) biomicroscopia fundului de ochi
c) atrofie sectorială iriană d) echografie oculară
d) migrare de pigment pulverulentă pe suprafaţa e) fotografia stereoscopică
irisului 27.Simptomele subiective ce pot sugera existenţa unui
e) semimidriaza pupilară glaucom cronic simplu la pacienţii trecuţi de 60 ani
f) pupila miotică sunt:
19.Diagnsoticul diferenţial al glaucomului primar cu a) vedere de cercuri colorate în jurul surselor de
unghi închis se face cu: lumină
a) conjunctivite b) vagă senzaţie de tensiune craniană
b) keratite c) cefalee cu caracter de hemicranie
c) retinopatie pigmentară d) vedere ceţoasă intermitentă
d) iridociclită e) tulburări de vedere mai ales la citit
20.Tratamentul glaucomului cronic cu unghi închis se f) pierderea capacităţii de adaptare rapidă la
face cu: iluminarea slabă
a) acetazolamide
RETINA b) bastonaşelor
14.Retina centrală este caracterizată prin prezenţa:
1.Dobesilatul de Ca (Doxium) este folosit pt.: a) conurilor
a) întărirea troficităţii pereţilor vasculari b) bastonaşelor
b) prevenirea cataractei diabetice 15.Primul neuron al retinei este situat în stratul:
c) reechilibrarea metabolismului glucidic a) granular extern
2.Retinopatia gravidică în cursul sarcinilor patologice b) granular intern
duce la modificări: c) celulelor ganglionare
a) reversibile 16.Al doilea neuron al retinei este situat în stratul:
b) ireversibile a) granular extern
3.În anemie se poate observa: b) granular intern
a) congestia câmpului retinian c) celulelor ganglionare
b) paloarea câmpului retinian 17.Al treilea neuron al retinei este situat în stratul:
c) hemoragii întinse a) granular extern
4.În leucoze se observă: b) granular intern
a) vene turgescente c) celulelor ganglionare
b) hemoragii “în navetă” 18.Nutriţia retinei este asigurată de artera:
c) paloarea câmpului retinian a) oftalmică
d) congestia câmpului retinian b) ciliare scurte posterioare
5.În disproteinemii pot apare: c) imbibiţie din stratul coriocapilar
a) vene dilatate 19.Examenul fundului de ochi urmăreşte aspectul:
b) artere îngustate a) papilei nervului optic,maculei,vaselor retinei
c) tromboze venoase b) tulburări ale mediilor transparente
d) hemoragii vitreene c) aspecte patognomonice ale stratului corioretinian
6.Edemul retinian Berlin se rezoarbe în: 20.Oftalmoscopia directă realizează o imagine a
a) 24 h fundului de ochi:
b) 2-7 zile a) dreaptă,mărită
c) 2-3 săptămâni b) răsturnată,mărită
7.Oftalmodinamometria permite determinarea valorilor 21.Oftalmoscopia indirectă realizează o imagine a
presiunii din artera: fundului de ochi:
a) oftalmică a) dreaptă,mărită
b) centrală a retinei b) răsturnată,mărită
c) aorta ascendentă 22.Biomicroscopia fundului de ochi se realizează cu
8.Cu ajutorul dinamometrului Baillart în mod curent se ajutorul:
determină presiunea: a) lentilei Hruby
a) sistolică b) lentilei Goldmann
b) diastolică c) oglinzii de skiascopie
9.Lumina aneritră permite vizualizarea straturilor 23.În apariţia obstrucţiilor venoase glaucomul are rol:
corioretiniene: a) favorizant
a) superficiale b) defavorizant
b) profunde 24.În tratamentul obstrucţiilor arteriale retiniene se
10.Ecografia oculară permite diagnosticul diferenţial folosesc:
între : a) vasodilatatoare
a) dezlipirea de retină tumorală şi cea primitivă b) trombolitice
b) hemoragii şi exudate retiniene c) hemostatice
c) flocoane vitreene de diferite etiologii d) anticoagulante
11.Diafanoscopia este pozitivă când pupila apare e) protectoare vasculare şi neuroretiniene
colorată în: 25.Ochiul amaurotic de pisică se întâlneşte în:
a) roz a) retinoblastom
b) negru b) pseudogliom
12.Prognosticul obliterării arterei centrale retiniene c) cataracta congenitală
este: d) leucom corneean total
a) favorabil
b) nefavorabil
13.Retina periferică este caracterizată prin prezenţa:
a) conurilor
26.În tratamentul obstrucţiilor venoase retiniene se e) exudate alb-gălbui
folosesc: f) proliferări retino-vitreene
a) antiagregante plachetare 36.Obliterarea arterială retiniană poat fi produsă de:
b) anticoagulante a) spasm arterial
c) trombolitice b) embolie arterială
d) hemostatice c) tromboză arterială
e) antiinflamatorii d) tratament anticoagulant
27.Dezlipirea de retină se datoreşte separării dintre: 37.Examenul obiectiv al retinei se face cu ajutorul:
a) coroidă şi retină a) oftalmoscopiei directe
b) epiteliul pigmentar şi restul structurilor retiniene b) oftalmoscopiei indirecte
c) retină şi vitros c) skiascopiei
28.Glaucomul secundar hemoragic apare: d) angiofluorografiie
a) înaintea de instalarea semnelor de obstrucţie e) gonioscopiei
venoasă retiniană 38.În neuroretinopatia hipertensivă apare:
b) după instalarea acestor semne a) edem papilar
29.Fundul de ochi palid,fără hemoragii întinse,apare b) edem macular
în: c) paloare papilară
a) obliterări arteriale d) îngustarea calibrului vascular
b) obliterări venoase e) aspect de stea maculară
c) hemofilii 39.Biomicroscopia fundului de ochi se realizează cu
d) leucoze ajutorul:
30.În stadiul 2 al retinopatiei diabetice apar: a) lentilei lui Hruby
a) dezlipire de retină prin tracţiune b) lentilei lui Goldmann
b) microanevrisme c) oglinzii de skiascopie
c) hemoragii intraretiniene numeroase 40.În retinopatia hipertensivă apar:
d) exudate vitroase,hemoragie periferică a) neregularităţi de calibru vascular
e) flocoane în vitros b) congestia papilei
f) anomalii microvasculare intraretiniene c) hemoragii şi exudate paravasculare
31.Degenerescenţele retiniene se caracterizează prin: d) edem macular
a) scăderea acuităţii vizuale e) papila palidă
b) modificări ale tensiunii intraoculare 41.Retina este foiţa ochiului:
c) modificări ale câmpului vizual a) vasculară
d) modificări ERG b) nervoasă
e) modificări adaptometrice c) pigmentară
32.Stadiul 3 al retinopatiei diabetice se caracterizează 42.Retina aderă de straturile învecinate prin:
prin apariţia de: a) foiţa externă
a) microanevrisme b) foiţa internă
b) hemoragii repetate în vitros 43.Retina este mai aderentă de structurile învecinate la
c) retinopatie proliferantă nivelul:
d) neovase prepapilare a) papilei nervului optic
e) neovase preretiniene b) orei serrata
33.Dezlipirea de retină secundară este cauzată de: c) maculei
a) retinopatii proliferative 44.Boala lui Eales este produsă de:
b) tumori retiniene a) perivasculita retiniană
c) rupturi retiniene b) tromboflebita retiniană
d) dezinserţii retiniene c) degenerescenţa stratului pigmentar retinian
34.Cireaşa maculară apare în: 45.Hemeralopia este imposibilitatea orientării la:
a) obstrucţia trunchiului a.centrale retiniene a) întuneric
b) obstrucţia trunchiului v.centrale retiniene b) lumină roşie
c) obstrucţia unui ram al v.centrale retiniene 46.Scotomul inelar este caracteristic în:
35.Retinopatia diabetică se caracterizează prin apariţia a) glaucom
de : b) retinopatie pigmentară
a) microanevrisme c) dezlipire de retină
b) edem papilar
c) hemoragii mici dispersate
d) hemoragii mari întinse
47.În retinopatia pigmentară,hemeralopia este 3.În neuropatiile optice atrofice papila nervului optic
prezentă: este:
a) în stadiul final a) congestivă
b) după câţiva ani de evoluţie b) decolorată
c) precoce c) nemodificată
48.În dezlipirea de retină primitivă lichidul seros 4.În neuropatia optică retrobulbară apar:
patologic se acumulează între: a) scotom central
a) stratul granular intern şi extern b) pata oarbă lărgită
b) stratul granular intern şi stratul celulelor c) modificări sectoriale ale câmpului vizual
ganglionare 5.În canalul optic,nervul optic are raporturi cu:
c) epiteliul pigmentar şi foiţa internă a retinei a) celulele etmoidale posterioare
vizuale b) sinusul sfenoidal
49.Tratamentul dezlipirii de retină primitive este: c) sinusul frontal
a) chirurgical d) sinusul maxilar
b) conservator medicamentos 6.Atrofia optică se caracterizează prin:
c) optic şi repaus a) scăderea acuităţii vizuale
50.Retinoblastomul este o tumoră retiniană: b) tulburări ale câmpului vizual
a) benignă c) congestie papilară
b) malignă d) decolorare papilară
51.Retinoblastomul este o tumoră retiniană cu punct de 7.Staza papilară se caracterizează prin:
plecare din celulele: a) pierderea acuităţii vizuale
a) gliale b) păstrarea acuităţii vizuale
b) neuroepiteliale c) papila palidă
52.Studiul modificărilor fundului de ochi prezintă 8.Fractura canalului optic se recunoaşte după:
interes deosebit privind starea vaselor: a) scăderea acuităţii vizuale imediat după
a) cerebrale traumatism
b) coronariene b) modificări radiologice
c) renale c) diplopie
d) periferice 9.Papilita este:
53.Angiopatia retiniană hipertensivă este caracterizată a) neuropatie optică anterioară
prin: b) neuropatie optică de stază
a) reducerea uşoară a calibrului arterial c) conjunctivită alergică
b) vene tortuoase 10.Enumeraţi segmentele nervului optic
c) hemoragii şi exsudate întinse 11.În neuropatiile optice retrobulbare,papila nervului
54.Angioscleroza retiniană hipertensivă este optic este:
caracterizată prin: a) modificată
a) reflex arterial de “cupru” b) nemodificată
b) reflex arterial de “argint” 12.Capul nervului optic are o vascularizaţie de tip:
c) hemoragii şi exudate paravasculare a) terminal
d) modificări papilare b) anastomotic
e) semnul încrucişării 13.Neuropatia optică anterioară se deosebeşte de staza
papilară prin:
NERVUL OPTIC a) lipsa sdr.funcţional
b) prezenţa sdr.funcţional
1.În neuropatiile optice anterioare,papila nervului optic 14.Edemul papilar se caracterizează prin:
este: a) contururi papilare şterse,proeminente
a) modificată b) hemoragii striate şi exudate juxtapapilare
b) nemodificată c) lipsa de hemoragii şi exudate juxtapapilare
2.Examenul obiectiv al nervului optic se realizează 15.Staza papilară se caracterizează prin:
prin: a) contururi papilare şterse,proeminente
a) oftalmoscopie b) hemoragii striate şi exudate juxtapapilare
b) biomicroscopia fundului de ochi c) artere îngustate şi vene turgescente
c) angiofluorografie d) paloare papilară
d) examenul acuităţii vizuale
e) examenul câmpului vizual
16.Neuropatia optică anterioară poate avea etiologie: a) toxică endogenă
a) infecţioasă generală b) toxică exogenă
b) infecţioasă de vecinătate c) degenerativă
c) infecţioasă de focar d) tumorală
d) vasculară,ischemică 27.Nervul optic este format din axonii amielinici ai
e) toxică celulelor retiniene:
f) tumorală a) bipolare
g) traumatică b) ganglionare
17.Prognosticul neuropatiei optice anterioare este: c) cu bastonaşe
a) favorabil 28.Capul nervului optic (papila) este:
b) nefavorabil a) transparent
c) variabil în funcţie de etiologie b) mielinizat
18.Piretoterapia influenţează evoluţia neuropatiilor c) nemielinizat
optice în mod: d) bine delimitat
a) favorabil e) difuz delimitat
b) nefavorabil 29.Porţiunea orbitară a nervului optic are raporturi cu:
19.În faza tardivă a neuropatiei optice retrobulbare, a) conul musculoaponevrotic
papila nervului optic este: b) grăsimea orbitară
a) congestionată c) ganglionul ciliar
b) decolorată d) artera oftalmică
c) nemodificată e) artera cerebrală anterioară
20.Neuropatia optică retrobulbară acută survine mai f) tendonul Zinn
des în: 30.Porţiunea intracraniană a nervului optic are
a) scleroza în plăci raporturi cu:
b) neuromielita optică a) sinusul cavernos
c) sinuzite posterioare b) a.carotidă internă
d) infecţii de focar c) a.cerebrală anterioară
e) afecţiuni acute ale polului posterior al globului d) cortul hipofizar
ocular e) ventriculul III
21.Staza papilară posttraumatică se instalează după: 31.În neuropatia optică atrofică primitivă conturul
a) 24 h papilei este:
b) 48 h a) păstrat
c) 14 zile după traumatism b) şters
22.Afecţiunile nervului optic se traduc prin: 32.În neuropatia optică atrofică secundară conturul
a) tulburări de câmp vizual papilei este:
b) modificări ERG a) păstrat
c) modificări EOG b) neregulat,cu întecuiri vasculare
d) tulburări ale tensiunii intraoculare 33.Atrofia fibrelor optice este un proces:
23.În neuropatiile optice atrofice papila este: a) reversibil
a) congestivă b) ireversibil
b) decolorată TRAUMATOLOGIE OCULARĂ
c) proeminentă 1.Cea mai severă leziune a corneei într-o contuzie este:
24.Etiologia stazei papilare este cel mai frecvent: a) keratita traumatică
a) tumorală b) rupturile membranei Bowmann
b) traumatică c) rupturile membranei Descemet
c) inflamatorie d) infiltraţia hematică a corneei
d) toxică 2.Asociaţi corespunzător următoarele modificări cu
25.Tratamentul neuropatiei optice anterioare se gradul arsurii:
bazează pe administrarea de: a) hiperemie palpebrală
a) antiinflamatorii b) flictene palpebrale 1) gradul I
b) vasodilatatoare c) leziuni necrotice palpebrale
c) anticoagulante d) hiperemie conjunctivală 2) gradul II
d) miotice e) chemozis conjunctival
e) vitamine grup B f) necroza conjunctivei 3) gradul III
26.Neuropatia optică retrobulbară poate fi mai ales de g) fine dezepitelizări corneene
etiologie: h) lipsa de transparenţă a corneei
3.Într-o contuzie oculară camera anterioară apare mai a) spălare largă cu apă a sacului conjunctival
profundă datorită: b) spălare cu substanţe neutralizante
a) luxaţiei cristalinului în vitros c) instilare de dezinfectante oculare
b) luxaţiei cristalinului în camera anterioară d) instilare de soluţii antibiotice
c) iridoplegiei posttraumatice e) operaţia Passow
d) keratitei traumatice f) injecţii subconjunctivale de tolazolin
e) prezenţei vitrosului în camera anterioară g) pansament ocular
4.Prezenţa unei plăgi sclerale perforante se manifestă 13.Iridodoneza apare în:
prin existenţa: a) luxaţia cristalinului în vitros
a) hipotensiunii intraoculare b) cataracta traumatică
b) unei camere anterioare profunde c) luxaţia cristalinului în camera anterioară
c) hipertensiunii intraoculare 14.Tratamentul sechelelor postarsură se face:
d) alternanţei hipo/hipertensiune intraoculară a) imediat după vindecarea arsurii
5.În cazul suspiciunii unui corp străin intraocular, b) la minim 6-12 luni de la vindecarea arsurii
principalele examinări vor fi: c) la minim 2 luni de la vindecarea arsurii
a) radiografia cu lentila Comberg 15.În cazul unei hipeme este recomandat:
b) angiofluorografia a) a se evita jocul pupilar
c) biomicroscopia b) a se realiza jocul pupilar
d) oftalmoscopia deoarece................................................................
e) echografia oculară 16.Sunt mai grave arsurile date de:
6.Corioretinopatia traumatică apare la: a) acizi
a) 2-3 săptămâni b) baze
b) 2-3 zile c) ultraviolete
c) 2-3 luni deoarece................................................................
d) 2-3 ani 17.Iridodializa sectorială este:
după contuzia globului ocular şi este expresia: a) ruptura parţială a sfincterului pupilar
e) necrozei stratului coriocapilar b) ruptura parţială a rădăcinii irisului
f) inflamaţiei stratului coriocapilar c) mişcarea de tremurare a irisului în timpul
7.Perforaţia corneei este certă în cazul existenţei: mişcărilor globului ocular
a) durerii oculare în momentul traumatismului 18.Următoarele modificări:
b) hipertoniei oculare a) flictene ale tegumentelor palpebrale
c) hipotoniei oculare b) dezepitelizări corneene
d) scurgerii unui lichid călduţ pe faţă c) chemozis conjunctival
e) unei camere anterioare mai profunde d) dezepitelizări conjunctivale
8.Arsurile provocate de acizi sunt mai grave dacă: corespund cu o arsură oculară de gradul ................
a) pH-ul este sub 2.5 19.Dintre arsuri cele mai grave sunt determinate de:
b) pH-ul este peste 2.5 a) acizii anorganici în stare pură
c) pH-ul este sub 1 b) acizi organici
9.Hemoragiile preretiniene postcontuzive au: c) anhidride
a) formă de flacără deoarece ...................................................................
b) formă de cuib de rândunică 20.Sunt mai grave arsurile date de:
c) sunt acoperite de vasele retiniene a) acizi
d) acoperă vasele retiniene b) baze
10.În cazul arsurilor cu baze ele acţionează asupra c) ultraviolete
ţesuturilor oculare prin: deoarece ....................................................................
a) necroză de coagulare prin distrugerea proteinelor 21.În cazul arsurilor cu baze ele acţionează asupra
b) necroză de colicvaţie ţesuturilor oculare prin necroză de:
c) ambele a) colicvaţie
11.Midriaza traumatică în caz de contuzie a globului b) coagulare
ocular este datorată: c) ambele
a) lezării fibrelor parasimpatice 22.Corpii străini fixaţi în cristalinul încă transparent
b) lezării fibrelor simpatice vor beneficia de:
c) iritaţiei fibrelor parasimpatice a) extracţie imediată
d) iritaţiei fibrelor simpatice b) temporizarea extracţiei până la opacifierea măcar
12.Tratamentul de urgenţă,la locul accidentului,în caz parţială a cristalinului
de arsură oculară este: c) ambele
23.Cea mai frecventă cauză a arsurilor fizice oculare
este:
a) temperaturile ridicate
b) temperaturile scăzute
c) ultraviolete
24.Leziuni chirurgicale de urgenţă în cazul contuziilor
oculare sunt:
a) plăgi perforante
b) corpi străini intraoculari
c) luxaţia cristalinului în camera anterioară
d) dezlipirea de retină
e) hipema cu hipertensiune intraoculară dureroasă