Sunteți pe pagina 1din 183

AUDIT TERMOENERGETIC

A B C D E F
1
2
5

2
0
1

2
9
1

5
6
6

8
2
0

kWh/man
E
G
4
0
8

- -
CUPRINS
Determinarea Performantei Energetice a Cladirilor Existente si Noi ................. 1
Elaborarea Certificatului de Performanta Energetica ......................................... 1
Elaborarea Raportului de Audit Energetic .......................................................... 1
I. BILANUL TERMIC AL INCINTELOR OCUPATE / LOCUITE
- NCLZIRE CONTINU - ........................................................................ 2
Ecuatia de bilant termic caracteristic spatiilor incalzite la o temperatura
interioara rezultanta (29) constanta este reprezentata sub forma sumei
algebrice a tuturor fluxurilor termice caracteristice elementelor de
inchidere opace si transparente ale anvelopei spatiului analizat si a
fluxurilor datorate activitatii umane care genereaza un flux termic
rezultant al carui efect il reprezinta modificarea energiei interne a
elementelor de constructie interioare. Dat fiind faptul ca se impune
conditia mentinerii temperaturii interioare rezultante la o valoare
constanta, variatia energiei interne este nula, astfel incat ecuatia de
bilant termic are forma (1). ......................................................................... 2
(1) ........................................................................ 2
Necunoscuta ecuatiei (1) este Qnec() care reprezinta necesarul de caldura pe
care instalatia termica trebuie sa il furnizeze la orice moment in scopul
mentinerii valorii constante a temperaturii interioare rezultante ti. Fluxurile
termice prezente in ecuatia de bilant termice sunt datorate transferului de
caldura prin elementele de inchidere opace si transparente ale spatiului
analizat, modificarii entalpiei aerului exterior patruns in spatiul incalzit
precum si activitatii umane. In continuare se prezinta relatiile de calcul
necesare evaluarii fiecaruia din fluxurile termice mentionate si in special
a valorii necesarului de caldura ca necunoscuta a ecuatiei de bilant
termic. ......................................................................................................... 2
I.1. Fluxul termic disipat prin elementele de construcie opace. ........................... 2
I.1.1 Temperatura exterioar echivalent......................................................2
In fig.1 se prezinta schema de calcul necesara determinarii conditiilor la
limita specifice elementelor de constructie opace. Parametrii termodinamici
care concura la stabilirea echilibrului termodinamic si in consecinta la
generarea temperaturilor specifice frontierelor elementelor de anvelopa
opace adiacente atat mediului exterior natural cat si spatiului incalzit sunt
temperatura exterioara (a aerului), intensitatea radiatiei solare cu
componentele directa si difuza si viteza vantului, pentru suprafata adiacenta
mediului exterior natural si fluxul termic disipat asociat temperaturii
interioare rezultante, pentru suprafata adiacenta spatiului incalzit................2
I.1.2 Temperatura exterioar virtual i rezistena termic medie.................5
I.1.3 Bilanul termic al elementelor de construcie exterioare opace.............6
In figura 2 se prezinta schema de calcul aferenta unui spatiu delimitat de un
contur termodinamic format din elemente de constructie opace adiacente
mediul exterior natural sau construit si din elemente de constructie care
despart spatiul ocupat de spatii cu functiuni identice sau similare care le
plaseaza in clasa spatiior ocupate (interioare). Schema de calcul pune in
evidenta fluxurile termice specifice atat elementelor de constructie
exterioare cat si interioare. Indicii j respectiv i individualizeaza cele doua
tipuri de elemente de constructie (j indice propriu elementelor exterioare si
i propriu elementelor interioare)...................................................................6
I.2. Fluxul termic caracteristic elementelor de construcie transparente ............ 12
Expresia fluxului termic caracteristic elementelor vitrate de anvelopa rezulta ca
suprapunere liniara intre fluxul termic disipat prin transmisie prin partea
transparenta si prin rama ferestrei si fluxul termic patruns in spatiul ocupat
datorat radiatiei solare. Intensitatea radiatiei solare este afectata de factorul
optic determinat in functie de traansmisivitatea sticlei in raport cu cele doua
componente ale radiatiei solare si de factorul de extinctie al vitrajului
determinat in special de lungimea parcursului radiatiei solare prin vitraj si de
continutul de oxizi de fier din sticla. .............................................................. 12
I.3. Fluxul termic total disipat prin transmisie (perei i ferestre) ........................ 12
Valoarea flluxului termic total caracteristic proceselor de transmisie prin
elementele de constructie opce si transparente se obtine prin insumarea
valorilor obtinute prin utilizare relatiilor (33) si (39): ..................................... 13
I.4. Temperatura medie volumic a aerului dintr-o incint cu regim termic
controlat (ti = tio) ........................................................................................... 13
I.4.1 Temperatura medie a elementelor de construcie interioare...............13
I.4.2 Temperatura medie radiant:...............................................................13
I.5. Fluxul termic necesar modificrii entalpiei aerului infiltrat prin rosturile
mobile (dinspre mediul natural) .................................................................... 14
I.6. Fluxul termic datorat activitii umane .......................................................... 14
I.7. Bilanul termic la nivelul conturului termodinamic al unei incinte nclzite
direct zona principal ................................................................................ 14
I.8. Bilanul termic la nivelul zonei principale a unei cldiri locuite / ocupate ..... 15
Analiza termica a unei cladiri se efectueaza utilizand un model multizonal. Se
evidentiaza zona principala care include spatii cu destiantii asemanatoare si
cu valori ale temperaturilor interioare rezultante plasate in apropierea
valorilor normate de confort termic si zona secundara compusaa din
subzone secundare caracterizate de temperaturi sensibil diferite de cele ale
zonei principale. ........................................................................................... 15
I.8.1. Elemente specifice..............................................................................15
I.8.2. Formularea problemei.........................................................................15
I.9. Numrul corectat de grade-zile i durata sezonului de nclzire zona
principal a cldirii. ....................................................................................... 20
Necesarul de caldura al spatiului incalzit, pe durata sezonului de incalzire, se
determina cu relatia: ..................................................................................... 20
I.10. Factorul de corecie C ................................................................................ 21
I.11. Valorile na la nivel de cldire ................................................................... 21
Rata de ventilare a cladirii se exprima prin numarul de schimburi de aer intre
spatiul ocupat si mediul exterior in unitatea de timp ora [sch./h]. Valorile
uzuale sunt prezentate in tabelul 3.2 din reglementarea tehnica NP048-
2000 [Buletinul Constructiilor nr.4/2001 editie revazuta in 2003 pag.20] .... 22
I.12. Rezistene termice corectate ...................................................................... 22
Valorile rezistentelor termice mentionate pana la acest moment in lucrare sunt
specifice transferului de caldura prin conductie in regim stationar prin
elementele de inchidere plane opace cu dimensiuni finite afectate de
perturbatii geometrice si structurale. Teoretic placile plane caracterizate de
transfer unidimensional de caldura sunt caracterizate de linii de flux termic
perpendiculare pe izotermele reprezentate de plane paralele cu suprafetele
plan paralele ale frontierelor elementelor de constructie. Acesta este cazul
ideal al placilor plan paralele infinite, dimensiunile infinite fiind proprii axelor
y si z iar dimensiunea finita axei x pe care se defineste grosimea placii.
Prezenta limitarilor geometrice genereaza o figura geometrica finita iar
intersectiile cu alte elemente de inchidere plane genreaza perturbarea
campului de temperaturi in raport cu cazul ideal al placii plan paralele.
Astfel izotermele de valori ridicate se curbeaza catre mediul exterior
(presupus ca avand temperatura scazuta) iar cele de temperatura redusa
se apropie de frontiera adiacenta mediului ocupat. Rezultatul din punct de
vedere al intensitatii transferului de caldura este reprezentat de cresterea
acestuia iar din punct de vedere al geometriei campului de temperaturi si al
liniilor de flux termic (intotdeauna perpendiculare pe curbele izoterme)
modificarea pozitiei izotermelor fata de planele paralele cu frontierele
elementului de constructie precum si aliniilor de flux care devin curbe
perpendiculare pe curbele izoterme. In zona intensificarii fluxului termic
disipat se calculeaza valori net superioare valorilor aferente asa numitei
zone de camp neperturbata de configuratiaa geometrica reala a
elementelor de anvelopa opace. In dreptul acelorasi zone se calculeaza si
valorile minime ale temperaturii suprafetei adiacenta spatiului ocupat. In
cazul regimului nestationar de transfer de caldura efectul perturbatiilor
mentionate este diminuat de functia dubla de defazare si amortizare a
undelor termice proprie oricarei structuri omogene sau neomogene, astfel
incat minimul de temperatura semnalat de modelul de calcul in regim
stationar este semnalat la o valoare superioara. Pe aceasta concluzie se
bazeaza si metoda de calcul a transferului de umiditate din structurile reale
care utilizeaza modelul de transfer de caldura in regim stationar prin placi
plane infinite (Glaser 1950). Aceasta idealizare nu poate fi ulizata in
calculele de transfer de caldura fara a genera rezultate eronate, dar se evita
modelul de calcul numeric, dificil de exploatat in cazul unor estimari ale
Performantei Termice, propriu structurilor definite geometric prin utilizarea
valorilor rezistentelor termice corectate. Aceasta simplificare metodologica
se bazeaza insa pe asa numitele cataloage de punti termice in care sunt
prezentate caracteristici ale acestora determinate cu ajutorul modelelor
numerice de tip 2D sau / si 3D. Intre solutiile 2D si 3D apar erori proprii
simplificarii cauzate de utilizarea calculului in coordonate bidimensionale
(2D) in locul coordonatelor spatiale (3D) care se suprapun peste erorile
utilizarii regimului stationar in locul regimului variabil de transfer de caldura
prin conductie. Un element esential in utilizarea datelor prezentate in
cataloagele de punti termice il reprezinta utilizarea in calcule a acelorasi
suprafete de transfer de caldura pe baza carora s-au determinat valorile
coeficientilor proprii puntilor termice prezentati in cataloagele de punti
termice. Astfel in cazul cataloagelor autohtone (C107/2005,
NP048/2000,Mc 001/2006) suprafata de transfer de caldura este plasata la
interiorul elementului de anvelopa conform C107/2005 si in consecinta in
calculele de bilant termic se va utiliza acest mod de determinare a
suprafetei de transfer de caldura. Nu se vor utiliza niciodata coeficienti ale
puntilor termice din cataloage fara a se cunoaste modul de generare a
suprafetei de transfer de caldura. Utilizarea regimului stationar de transfer
de caldura in cazul sezonului de incalzire este justificat de proprietatea (18),
(37). In calcule specifice sezonului cald este necesara o pregatire speciala
a elementelor de anvelopa pentru a se aplica metoda Raspunsului Termic
Unitar (RTU) pentru transfer unidimensional de caldura in regim
variabil.Puntile termice ceel mai frecvent intalnite provin din intersectia
peretilor exteriori si din prezenta unor neuniformitati structuraale
carcterizate de flux termic intens. In cataloagele de punti termice se
prezinta doua categorii de coeficienti, respectiv: ......................................... 22
I.12.1. Elemente de nchidere orizontale.....................................................24
I.12.2 Elemente de nchidere verticale.........................................................25
II. PARAMETRII TERMODINAMICI AI SPAIILOR NENCLZITE SAU
AFLATE LA TEMPERATURI SENSIBIL DIFERITE DE CEA A ZONEI
PRINCIPALE ............................................................................................ 27
Se au in vedere spatii apartinand de zona secundara din care se analizeaza
subzonele: ................................................................................................ 27
II.1. Rosturi nchise/deschise .............................................................................. 27
II.2. Spaii interioare ale cldirii (pod, casa scrilor, subsol etc.) ....................... 29
II.3. Transferul monofazic de cldur prin sol ................................................... 30
II.4. Fluxul termic cedat de echipamentele din instalaii ..................................... 38
II.4.1. Fluxul termic cedat de corpurile de nclzire amplasate n zonele
secundare cantitatea de cldur...............................................................38
II.4.2. Cantitatea de caldura transmisa de conductele de distribuie a
agenilor termici ...........................................................................................38
II.4.3. Cantitatea de caldura transisa prin mentaua boilerului amplasat n
subsol ..........................................................................................................39
III. CONSUMUL ANUAL DE CLDUR PENTRU NCLZIREA SPAIILOR
NCLZIRE CONTINU ........................................................................... 39
III.1. Randamente ale furnizrii cldurii .............................................................. 39
III.2. Consum i consum specific de cldur ...................................................... 40
III.3. Caracteristica de reglare a furnizrii cldurii ntr-o cldire existent ......... 41
III.3.1. Scopul activitii de reglare a furnizrii cldurii pentru nclzire
continu a unei cldiri...................................................................................41
III.3.2. Definirea funciei de reglare..............................................................41
III.3.3. Determinarea legii de reglare a furnizrii cldurii.............................42
III.3.4. Caracteristica de reglare a furnizrii cldurii.....................................43
III.3.5. Caracteristica de reglaj termic pentru cldiri dotate cu instalaie de
nclzire central cu corpuri statice - sistem bitubular.................................45
IV. NCLZIREA INTERMITENT A CLDIRILOR EXISTENTE CONSUM
DE CLDUR .......................................................................................... 47
In cazul cladirilor caracterizate de program discontinuu de functionare una din
masurile de reducere a consumului de caldura este reprezentata de
utilizarea incalzirii intermitente bazata pe un ciclu caracterizat in general
de patru etape dupa cum urmeaza: ......................................................... 47
1. Mentinerea parametrilor interiori la valori proprii confortului termic si
fiziologic (pe durata programului de functionare a cladirii sau al incintelor
din cladire ex. In cazul hotelurilor, caminelor etc.); ............................... 47
2. Racirea naturala a spatiilor prin oprirea furnizarii caldurii: ........................... 47
3 Mentinerea teperaturii interioare la o valoare de garda necesara conservarii
starii instalatiilor; ....................................................................................... 47
4. Aducerea cladirii la starea de confort termic si fiziologic intr-un interval de
timp prestabilit sau determinat ca urmare a optimizarii regimului de
incalzire pe baza minimizarii fie a consumului de caldura, fie a costurilor
totale prin metode dinamice de analiza a eficientei economice a solutiior
adoptate (VNA). ........................................................................................ 47
Modelul de calcul pe care se bazeaza determinarea PEC in cazul incalzirii
intermitente este un model simplificat cu o singura constanta de timp
determinata de capacitatea termica a elementelor de constructie
interioare si de caracteristica termica a anvelopei. Ecuatia de variatie a
temperaturii interioare rezultante in faza a 2-a de exploatare este ecuatia
regimului termic regulat (Kondratiev). In faza a 3-a mentinerea
temperaturii interioare la valoarea de garda este conditionata de
temperatura exterioara echivalenta. In cazul in care temperatura
exterioara echivalenta este superioara temperaturii de garda, faza a
doua este anulata si modelul de calcul avanseaza in faza a 4-a
caracterizata de conditia atingerii temperaturii interioare reduse la
momentul reluarii activitatii in cladire. Durata acestei faze este
conditionata de puterea termica instalata si variaza invers proportional cu
aceasta. .................................................................................................... 47
Este important de retinut faptul ca valoarea temperaturii interioare medii pe
durata de 24 ore, inferioara temperaturii de utilizare a spatiului ocupat nu
constituie elementul de cuantificare a reducerii consumului de caldura.
Variatia energiei interne a elemetelor de constructie in faza a 4-a implica
utilizarea unei cantitati suplimentare de caldura care va fi consumata
pentru realizarea confortului termic in cladire. ......................................... 47
Succesiunea celor patru etape este prezentata in graficele din figura 15.
Curbei de variatie a temperaturii interioare rezultante ii este asociat
graficul de furnizare a caldurii care reflecta participarea instaatiei de
incalzire la realizarea regimului termic in orele in care cladirea nu este
ocupata. .................................................................................................... 47
Metoda de calcul prezentata se bazeaza pe exploatarea modelului de calcul
specific incalzirii fara intreruperi a spatiilor ocupate prin generarea unor
coeficienti de corectie cu valori lunare care afecteaza valorile lunare ale
numarului de grade-zile corectate, proprii functionarii fara intreruperi a
instalatiei de incalzire. .............................................................................. 47
V. CLIMATIZAREA SPATIILOR IN SEZONUL CALD. ..................................... 51
V.1 Variaia temperaturii interioare n spaii locuite/ocupate nedotate cu sisteme
de climatizare. Metod orar analitic simplificat ...................................... 51
V.2. Necesarul de frig al unui spaiu ocupat
(metoda orar simplificat) ........................................................................... 60
V.2.1 Necesar sensibil de frig....................................................................60
V.2.2 Necesar latent de frig........................................................................61
V.2.3 Necesarul total de frig........................................................................62
VI. CONSUMUL DE CLDUR PENTRU AP CALD MENAJER
ETAPE DE CALCUL ............................................................................. 63
VI.1. Ipoteze ........................................................................................................ 63
VI.2. Tipuri de cldiri ........................................................................................... 63
VII. EXPERTIZAREA TERMIC I ENERGETIC ......................................... 66
VII.1. Domeniul de aplicare: ............................................................................... 66
VII.2. Scopul ........................................................................................... 66
VII.3. Noiuni fundamentale ................................................................................ 66
VII.4. Evaluarea Performanei Energetice a Cldirii ........................................... 68
VII.4.1. Investigarea preliminar a cldirii i instalaiilor aferente................68
VIII. CERTIFICATUL DE PERFORMAN ENERGETIC AL CLDIRILOR
.................................................................................................................. 68
VIII.1. Coninut i obiective: ................................................................................ 68
VIII.2. Scop: ........................................................................................................ 69
VIII.3. Metodologie de elaborare i acordare a certificatului de performan
energetic al unei cldiri existente ............................................................... 69
VIII.4. Coninut C.P.E. ......................................................................................... 69
VIII.4.1. Date privind evaluarea P.E.C. - fila 1 (fa)...................................69
VIII.4.2. Date privind evaluarea P.E.C. - fila 1 (verso)...............................70
IX. AUDITUL ENERGETIC AL CLDIRILOR EXISTENTE I AL
INSTALAIILOR AFERENTE ACESTORA ............................................ 76
IX.1. Obiective: .................................................................................................... 76
IX.2. Etape de lucru: ........................................................................................... 76
IX.3. Analiza economic a soluiilor tehnice ....................................................... 76
Indicatori economici:.....................................................................................76
IX.3.1. VNA:..................................................................................................76
IX.3.2. Durata de recuperare a investiiei suplimentare (NR)......................77
IX.3.3. Costul unitii de energie..................................................................77
Bibliografie ........................................................................................................ 86
ANEXE .............................................................................................................. 87
......................................... 87
ANEXA 1 ........................................ 88
Criterii de apreciere a eficienei vitrajului de tip termizolant. ............. 88
ANEXA 2 - Transferul de umiditate prin
elementele de nchidere opace multistrat ............................................. 91
ANEXA 3
Coeficieni numerici pentru calculul
transferului de cldur prin sol ................................................................. 95
Anexa 4
Caracteristicile termofizice echivalente ale materialelor care intr n
componena elementelor de construcie opace afectate
de puni termice ...................................................................................... 102
Anexa 5
Transformarea unei structuri neomogene (multistrat)
ntr-o structur echivalent omogen. Metod aproximativ ................ 111
Anexa 6
Temperatura exterioar de referin modificat a unui element de
nchidere opac adiacent mediului exterior ............................................. 115
Anexa 7
Parametrii climatici exteriori utilizai n scopul verificrii temperaturii n
spaiile ocupate/locuite n lipsa dotrii acestora cu instalaii i sisteme de
condiionare a aerului ............................................................................. 124
Anexa 8
Valori ale temperaturii exterioare echivalente aferente ferestrei libere,
ferestrei dotate cu oblon exterior i interior i elementelor de construcie
opace (perete vertical i teras) n zilele reprezentative din lunile martie,
mai i iulie ............................................................................................... 128
Anexa 9
Debitul de cldur latent ...................................................................... 140
Partea a III-a ................................................................................................... 141
APLICAII ....................................................................................................... 141
1. Izolarea termic a pereilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat (P1-P)
....................................................................................................................166
2. Izolarea termic a pereilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat (P1-Pr)
....................................................................................................................166
3. Izolarea termic a terasei cu 10 cm polistiren extrudat (P2-P)..............167
4. Izolarea termic a terasei cu 5 cm polistiren extrudat (P2-Pr)...............167
5. Izolarea termic a planeului peste subsol cu 5 cm polistiren expandat
(P3-Pr)........................................................................................................168
6. Etanarea rosturilor tmplriei exterioare (P4-E)..................................168
7. Modernizarea energetic a tmplriei exterioare tmplrie PVC cu
geam termoizolant low-e cu argon (P4-M).................................................169
8. Termoizolarea conductelor de distribuie din subsolul instalaia de
nclzire i de ap cald de consum (P5-I)................................................169
9. Pachet de soluii P5-I + Modernizarea energetic a instalaiei de nclzire
interioar (P6-I)..........................................................................................170
10. Pachet de soluii P5-I + Modernizarea energetic a instalaiei de ap
cald de consum (P7-I)..............................................................................170
Determinarea Performantei Energetice a
Cladirilor Existente si Noi
Elaborarea Certificatului de Performanta
Energetica
Elaborarea Raportului de Audit Energetic
1
I. BILANUL TERMIC AL INCINTELOR OCUPATE / LOCUITE
- NCLZIRE CONTINU -
Ecuatia de bilant termic caracteristic spatiilor incalzite la o temperatura interioara rezultanta
(29) constanta este reprezentata sub forma sumei algebrice a tuturor fluxurilor termice
caracteristice elementelor de inchidere opace si transparente ale anvelopei spatiului
analizat si a fluxurilor datorate activitatii umane care genereaza un flux termic rezultant
al carui efect il reprezinta modificarea energiei interne a elementelor de constructie
interioare. Dat fiind faptul ca se impune conditia mentinerii temperaturii interioare
rezultante la o valoare constanta, variatia energiei interne este nula, astfel incat ecuatia
de bilant termic are forma (1).

( ) ( ) ( ) ( ) 0 ] [
inf
+
Loc Tr nec
S a Q Q Q
(1)
Necunoscuta ecuatiei (1) este Q
nec
(

) care reprezinta necesarul de caldura pe care instalatia


termica trebuie sa il furnizeze la orice moment

in scopul mentinerii valorii constante a


temperaturii interioare rezultante t
i
. Fluxurile termice prezente in ecuatia de bilant
termice sunt datorate transferului de caldura prin elementele de inchidere opace si
transparente ale spatiului analizat, modificarii entalpiei aerului exterior patruns in spatiul
incalzit precum si activitatii umane. In continuare se prezinta relatiile de calcul necesare
evaluarii fiecaruia din fluxurile termice mentionate si in special a valorii necesarului de
caldura ca necunoscuta a ecuatiei de bilant termic.
I.1. Fluxul termic disipat prin elementele de construcie opace.
I.1.1 Temperatura exterioar echivalent
In fig.1 se prezinta schema de calcul necesara determinarii conditiilor la limita specifice
elementelor de constructie opace. Parametrii termodinamici care concura la stabilirea
echilibrului termodinamic si in consecinta la generarea temperaturilor specifice frontierelor
elementelor de anvelopa opace adiacente atat mediului exterior natural cat si spatiului
incalzit sunt temperatura exterioara (a aerului), intensitatea radiatiei solare cu componentele
directa si difuza si viteza vantului, pentru suprafata adiacenta mediului exterior natural si
fluxul termic disipat asociat temperaturii interioare rezultante, pentru suprafata adiacenta
spatiului incalzit.
2

i

( ) ( )
e e
t , W
i
t
( )
Pi
q
( ) ( )
d D
I , I Int Ext
( )
cd
q
R
( )
Pe
t
( )
S
t
Fig. 1 - Temperatura exterioar echivalent schema de calcul
Ecuatia de bilant termic a suprafetei adiacenta mediului exterior natural implica egalitatea
fluxurilor termice incidente la suprafata mentionata cu fluxurie disipate dinspre suprafata
catre mediul exterior natural. Se genereaza ecuatia de bilant termic (2) in care qcd(

)
reprezinta fluxul termic transmis prin conductie prin elementul de constructie opac.
( ) ( ) ( ) ( ) [ ] ( ) ( ) ( ) [ ]
e Pe e d D s cd
t t w I I c q + + (2)
( ) ( ) ( )
d T D
I I I
( ) ( ) ( ) ( ) [ ] ( ) { } ( ) ( ) ( ) [ ]
e Pe e d s T s cd
t t w I c I c q + + 1
( ) ( ) ( ) ( ) [ ] ( )
d s T s
I c I c I + 1 (3)
Rezult:
( ) ( ) ( ) ( ) [ ]
Eo Pe e cd
t t w q (4)
n care:
( ) ( ) ( )

e
e
E
t I t
o
+
(5)
reprezinta expresia temperaturii exterioare echivalente proprie unui element de
constructie opac.
In ceea ce priveste suprafata adiacenta spatiului incalzit, expresia fluxului termic disipat, sub
forma conditiei la limita de speta a III-a, este data de relatia (6). Dat fiind faptul ca
temperatura exterioara echivalenta este un parametru termodinamic intensiv caracterizat de
variatie temporala, rezulta ca transferul de caldura prin conductie prin elemetele de inchidere
opace este un proces variabil in timp astfel incat fluxul termic este caracterizat de valori
variabile in timp in orice sectiune longitudinala prin elementul opac. Prin urmare transferul de
caldura este specific regimului nestationar a carui principala caracteristica este reprezentata
de variatia in timp si spatiu a campului de temperaturi din structura suport, fapt care atrage
dupa sine variatia in timp si spatiu a fluxului termic. In cazul regimului stationar de transfer
de caldura, fluxul termic (si nu densitatea de flux termic) are valoare constanta.
3
( ) ( ) [ ]
s i i Pi
t t q (6)
Inecuatia prezentata in prima formulare a relatiei (7) atesta faptul ca regimul termic care face
obiectul analizei este regimul variabil de transfer de caldura in care valoarea fluxului termic
disipat NU se determina pe baza temperaturilor interioara rezultanta si exterioara
echivalenta. De asemenea trebuie retinut faptul ca rezistenta termica a elementelor de
constructie, R, nu are nici o relevanta in ecuatiile de bilant termic in regim nestationar
(variabil), fiind o marime fizica generata de formalismul matematic propriu regimului stationar
de transfer de caldura. Practic insa, un element de constructie este caracterizat din punct de
vedere termic de rezistenta sa termica. Pentru a pune de acord realitatea fenomenologica cu
cerintele practicii energeticii cladirilor, se defineste un parametru termodinamic intensiv
virtual numit temperatura exterioara virtuala, notat in cele ce urmeaza cu tev (

).
Temperatura exterioara virtuala nu este un parametru fizic masurabil. Ea reprezinta
temperatura exterioara in raport cu care la orice moment

fluxul termic disipat la suprafata


interioara a unui element plan de constructie omogen sau neomogen, monostrat sau
multistrat, se poate exprima cu relatia de calcul proprie transferului de caldura in regim
stationar printr-o placa plana omogena echivalenta caracterizata de rezistenta termica R a
placii plane reale.
( )
( )
( )
( )
R
t t
q
R
t t
q
o o
ev i
Pi
E i
Pi

; (7)
Temperatura exterioara virtuala se determina pe baza valorilor fuxului termic disipat la
suprafata interioara a elementului de constructie si a rezistentei termice a placii plane, cu
relatia (8). Valoarea fluxului termic disipat se determina ca urmare a integrarii ecuatiei de
transfer de caldura in regim nestationar in conditii la limita de spata a III-a si a IV-a (de
contact) si cu conditii temporale reprezentate de variatia campului de temperatura in
grosimea placii plane la un moment oarecare (se adopta momentul initial ca moment
reprezentativ astfel incat conditia se mai numeste si conditie initiala). Principala proprietate a
temperaturii exterioaare virtuale este invarinta sa (practica) in raport cu variatia temperaturii
exterioare rezultante. Aceasta proprietate se dovedeste extrem de utila in analiza regimului
termic variabil specific spatiilor ocupate, fie in procese de incalzire intermitenta a spatiilor, fie
in procese specifice spatiilor ocupate in sezonul cald in lipsa instalatiilor/echipamentelor de
climatizare. Un alt merit al temperaturii exterioare virtuale il constituie posibilitatea utilizarii
formalismului matematic propriu regimului stationar de transfer de caldura in analiza
proceselor de transfer de caldura in regim variabil. Formalismul matematic propriu regimului
stationar de transfer de caldura este propriu rezolvarilor analitice usor de exploatat in metode
practice de dimensionare a sistemelor termice sau de evaluare a performantei energetice a
cladirilor si a instalatiilor termice din dotarea acestora. O aplicatie de interes deosebit care
simplifica dar si apropie solutia matematica de realitatea fenomenlogica, este cea a
transferului monofazic de caldura prin sol, utilizata in lucrarea de fata.
( ) ( )
Pi i ev
q R t t
o

(8)
Din relaiile (6) i (7) asociate sub forma uneu ecuaatii, se obine:
( ) ( )

o
ev
i
i
i
s
t
R
t
R
t

,
_


1 1
1
(9)
n cazul dotrii spaiului ocupat cu sistem de nclzire solar de tipul spaiu solar,
temperatura tss(

) (temperatura medie superficiala a suprafetei elementului de constructie


suport al spatiului solar, adiacenta spatiului ocupat) se determin cu relaia:
4
) (
1 1
1 ) (

s
v
e
s i
i
s i
ss
t
R
t
R
t

,
_


(10)
Fiecare element de construcie j este caracterizat de propria valoare
( )
j s
t
. Temperatura
medie a tuturor elementelor de constructie se determin cu relaia, utilizandu-se medierea
ponderata in raport cu suprafetele de transfer de caldura, adiacente spatiullui interior ocupat:
( )
( )

j
E
j
s E
s
j
j j
S
t S
t

(11)
I.1.2 Temperatura exterioar virtual i rezistena termic medie
Din relaiile (9), (10) i (11) rezult:
( ) ( )
1
1
]
1

,
_




oj
ev
j i
i
j i j
j
s t
R
t
R
t
1 1
1
(12)
n care:
1 i
S
S
j
j
j
E
E
j
j
j

E
j
E
S S
j

( )
( )
j
ev
j
j
i
i
j j
j
i
s
R
t
1
t
R
1
1 t
oj

,
_



(13)
Explicitri:
1
E
j j
E
j
j
E
j j
E
j
j
R
S
R
S
S
R
S
R
j
j
j

j j
E
E
R
S
S
R
j
(14)
5
( )
( ) ( )

1
1
]
1



1
1
]
1



j j
E
j
ev
j
E
1
E
j
ev
j
E
j
ev
j
j
R
S
t
R
S
R
S
t
R
S
R
t
j
oj
j
oj
j
oj
(15)
i ( )
( )

1
1
]
1



j j
E
j
ev
j
E
ev
R
S
t
R
S
t
j
oj
j
(16)
Cu (14) i (16) introduse n (13) rezult:
( ) ( )

+

,
_


ev
i
i
i
s t
R
1
t
R
1
1 t
(17)
O alta proprietate a temperaturii exterioare virtuala, utila aplicatiilor practie este reprezentata
de tendinta valorilor mediei in raport cu timpul de apropiere de valoarea temperaturii
exterioare echivalente proprie intervalului de integrare. Teoretic la momentul

cele doua
valori sunt identice. Practic, tinand seama de structura elementelor de constructie ale
cladirilor vechi si noi, se poate scrie:
( )
T
j
Eoj
T
o
ev
t ds s t
T
1

pentru T 170 h (18)


I.1.3 Bilanul termic al elementelor de construcie exterioare opace
In figura 2 se prezinta schema de calcul aferenta unui spatiu delimitat de un contur
termodinamic format din elemente de constructie opace adiacente mediul exterior natural
sau construit si din elemente de constructie care despart spatiul ocupat de spatii cu functiuni
identice sau similare care le plaseaza in clasa spatiior ocupate (interioare). Schema de calcul
pune in evidenta fluxurile termice specifice atat elementelor de constructie exterioare cat si
interioare. Indicii j respectiv i individualizeaza cele doua tipuri de elemente de constructie
(j indice propriu elementelor exterioare si i propriu elementelor interioare).
6

exterior
interior
Pi
S
( )
a
t
P
t
j
E
S
j
P
R
r

cv

Fig. 2 - Parametrii termodinamici schema de calcul
Fluxul termic receptionat de un element al suprafetei exterioare SEj ca urmare a transferului
de caldura prin convectie naturala in spatii deschise din partea aerului din incinta
circumscrisa de conturul termodinamic, aer caracterizat de temperatura medie volumica
(cu referire la volumul liber al incintei) ta(

), se exprima cu relatia:
( ) ( ) ( ) [ ]
j j j
E s a cv cv
S t t Q
Se face observatia ca atat temperatura medie volumica a aerului din incinta cat si
temperatura medie a suprafetei interioare a elementului de constructie exterior variaza in
raport cu timpul. De asemenea se face precizarea ca intre tamperatura medie volumica a
aerului si temperatura interioara rezultanta exista diferenta fundamentala atat ca definire cat
si ca valori. Parametrul restrictionat prin valoare fixata aferenta confortului termic (asa numita
temperatura setata) este temperatura interioara rezultanta. Asupra calitatii sintetice a
acestui prametru se va reveni ulterior definirii acestuia.
Fluxul termic cedat prin radiatie de elementul de suprafata interioara (parte a elementelor de
constructie interioare) SPi, elementului de suprafata exterioara SEj se exprima cu relatia
aproximativa:
( ) ( ) ( ) [ ]
i j j i
P s P j i r r
S t t F Q
,
,
in care coeficientul superficial de transfer de caldura prin radiatie (in spectrul radiatiei termice
de unda lunga radiatie apartinand radiatiei electromagnetice din spectrul infrarosu
indepartat)

r se exprima in functie de constanta Stefan Bolzmann (C0 = 5.67 W/m


2
K
4
), de
coeficientul de emisivitate caracteristic suprafetelor suport

ij si de temperaturile absolute
(exprimate in K). Insumarea valorilor fuxurilor termice emise de elementele de constructie
interioare genereaza fluxul termic emis de suprafata SP,,
( )
j
r
Q
. Factorul de forma mediu
j F
caracteristic transferului de caldura prin radiatie intre suprafata totala a elementelor de
constructie interioare si suprafata elementara SEj tine seama de orientarea spatiala a
cuplului de suprafete implicate in proces.
( ) ( )
j j i
r
i
r
Q Q

,
7
( ) ( ) ( ) [ ]
P s P
j
r r
S t t F Q
j j

Fluxul termic total (convectie si radiatie) la nivelul suprafetei SEj se exprima cu relatia:
( ) ( ) [ ] ( ) ( ) [ ]
P s P
j
r E s a cv j
S t t F S t t Q
j j j
+ (19)
Insumarea in raport cu indicele j genereaza fluxul termic total receptionat de suprafata
interioara a elementelor de anvelopa.
( ) ( )


j
j
Q Q
(20)
Explicitri:
( ) ( )

s
E
j
E s
t S S t
j j (21)
( ) ( )

j j
j
j
s E
j j E
j
s
j t S
S
F
t F
(21.1)
Analiza numerica a valorilor factorilor de forma asociate valorilor suprafetelor de transfer de
caldura proprii elementelor de constructie exterioare pentru incinte apropiate ca forma de
cele cu forma de cub (incinte de tipul paralelipiped dreptunghic) conduce la relatia de tip
proportional:
E
R
E
j
S
F
. id
S
F
j

si deci relatia (21.1) devine:
( )
s
R s
j
j
t F t F
j

(22)
cu
( )
i
P R
N 6 20 , 0 F
(23)
NPi numrul de perei interiori (valoare medie pentru o incint din cldire)
Perete interior este un element de constructie interioara reprezentat sub forma unui plan
care desparte doua sau mai multe spatii ale caror temperaturi difera cu maxim 2 K. Tinand
seama de explicitarile de mai sus se obtine relatia finala:
( ) ( ) ( ) [ ] ( ) ( ) [ ]
P
s
P R r E
s
a cv a
S t t F S t t Q +
(24)
I.1.3.1 Temperatura medie radiant a incintei
Temperatura medie radianta a conturului termodinamic al incintei analizate, numita in
continuare temperatura medie radianta a incintei, se determina ca medie ponderata a
temperaturilor tP(

) temperatura medie a elementelor de constructie interioare, si ( ) s t -


temperatura medie a suprafetei interioare a elementelor de anvelopa in raport cu
temperaturile suprafetelor mentionate:
8
( ) ( ) ( )
R T
s
E P P
t S t S t S +
in care:
P T E
S S S i
( ) ( ) [ ] ( ) ( ) [ ]
s
R T
s
P P
t t S t t S
(25)
nlocuind (25) n (24) rezult:
( ) ( ) ( ) [ ] ( ) ( ) [ ]
T
s
R R r E
s
a cv a
S t t F S t t Q +
(26)
Se definesc:
E
T
R r cv i
S
S
F +
(27)
Coeficientul
i

numit coeficient superficial de transfer de caldura si utilizat in calculele


specifece termotehnicii constructiilor difera de coeficientul de transfer de caldura prin
convectie
cv
. Este una din confuziile frecvente care apar atat la nivelul practicii de
proiectare cat si al activitatii didactice si care genereaza relatii de calcul pretins simplificate
dar de fapt eronate.
( ) ( )
i
R
E
T
R r a cv
i
t
S
S
F t
t

(28)
Expresia temperaturii interioare rezultante ti, mentionata ca parametru de control al
confortului termic, contine doua temperaturi masurabile dar temperatura ti,nu poate fi
masurata direct. O valoare apropiata poate fi furnizata de termometrul cu glob amplasat
intr-un plan la inaltimea de cca. 0.70 m de planul pardoselii si la distanta de cca. 1.50 m de
planul fatadei. In ceea ce priveste utilizarea practica a acestei temperaturi se constata, asa
dupa cum s-a mentionat anterior, o identificare aproape permanenta cu temperatura medie
volumica a aerului fapt care genereaza decizii gresite in special in legatura cu realizarea
starii de confort termic in spatiile ocupate.
I.1.3.2 Fluxul termic disipat prin transmisie
Expresia (28) a temperaturii interioare rezultante asociata expresiei coeficientului superficial
de transfer de caldura
i
(27), conduce la expresia condensata a fluxului termic disipat prin
transmisie catre mediul inconjurtor a incintei ocupate.
( ) ( ) [ ]
E
s
i i
S t t Q
(29)
innd seama de (17) se obine:
( ) ( ) [ ]
R
S
t t Q
E
ev
i
[W] (30)
Fluxul termic disipat ctre mediul ambiant (exterior sau/i interior).
9
Cu referire la un interval de timp T 170 h, rezult:


+
+

p p
E
j j
E
p
p p
E
E
j j
E
ev
R
S
R
S
t
R
S
t
R
S
t
p j
p
oj
j
o
(31)
j indice de nsumare pentru elementele exterioare;
p indice de nsumare pentru elemente de constructie care apartin conturului
termodinamic al incintei si sunt adiacente zonelor secundare. Ca exemple de zone
secundare remarcam: casa scarilor incalzita direct sau indirect, podul neincalzit, subsoul
tehinic etc.
In cadrul cladirilor moderne dotate cu spatiu solar temperatura exterioar echivalent
caracteristic spaiului solar se determin cu relaia:
( ) [ ]
d s T s abs s E
I C 1 I C C t t
a s
+ +
(32)
n care:
a
s
t
- temperatura aerului din sera spaiului solar care se determin din graficul din fig.
3 ca valoare medie reprezentativ lunar;
Cabs caracteristica termic de absorbie a suprafeei captatoare de radiaie solar
din spaiul solar si care se determin din graficul din fig. 4 n funcie de temperatura
suprafeei captatoare care la randul sau se determin din graficul din fig. 3 ca valoare medie
reprezentativ lunar.
Cele doua grafice includ efectul datorat vehicularii controlate a unui debit de aer prin sera
spatiului solar. Aerul este preluat din exterior patrunde in spatiul serei si isi ridica temperatura
ca uramare a contactului cu peretele captator si cu suprafata interioara a vitrajului.Debitul de
aer introdus poate reprezenta debitul total necesat de aer proaspat sau o parte din acesta. In
ambele cazuri se obtine o reducere insemnata a cantitatii de caldura necesara incalzirii
aerului proaspat in paralel cu o utilizare eficienta a ferestrelor etanse proprii vitrajelor
moderne.
Caracteristic spatiilor solare este fenomenul de fatada exergetica in sensul ca din punct de
vedere termic peretele captator se manifesta ca sursa de caldura astfel incat poate fi
caracterizat de o valoare negativa a rezistentei termice.
Indicele global de izolare termica recomandat a fi calculat, prin reglementarile nationale, in
cazul cladirilor noi nu tine sema dacat de caracterul de scut al fatadelor clasice neglijand
rezolvari arhitecturale moderne si eficiente de tipul fatadelor exergetice.
10
-5
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
15.oct 15.nov 15.dec 15.ian 15.feb 15.mar 15.apr
Luna
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i

[

g
r
d
.
C

]
Temp.PE n-VIT. Temp.PE VIT.(n-sel.) Temp.aer sera-sel.
Temp.PE VIT.(sel.) Temp.aer sera-n-sel. Temp.ext.
Fig. 3 - Temperaturi caracteristice spaiului solar cu circulaie de aer
perete SUD (gc=1W/mp.K).
0,16
0,18
0,20
0,22
0,24
0,26
0,28
0,30
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
Temp.perete [ grd.C ]
C
a
r
.

a
b
s
o
r
b
t
i
e

[

-

]
g*c = 0 g*c = 1 g*c = 2
Fig. 4 - Variaia caracteristicii de absorbie n funcie de temperatura suprafeei captatoare -
suprafa captatoare neselectiv, vitraj simplu selectiv
Observaie:
Din relaia (30) rezult c fiecare element de construcie adiacent mediului exterior
va fi utilizat n calcule cu rezistena termic corectat proprie, diferit de valoarea medie,
R
.
11
C
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
a

d
e

a
b
s
o
r
b

i
e



[
m
2
K
/
W
]
( )
o
E
ev i o
R
S
t t Q
o
o Tr
(33)
I.2. Fluxul termic caracteristic elementelor de construcie transparente
Expresia fluxului termic caracteristic elementelor vitrate de anvelopa rezulta ca suprapunere
liniara intre fluxul termic disipat prin transmisie prin partea transparenta si prin rama
ferestrei si fluxul termic patruns in spatiul ocupat datorat radiatiei solare. Intensitatea
radiatiei solare este afectata de factorul optic determinat in functie de traansmisivitatea
sticlei in raport cu cele doua componente ale radiatiei solare si de factorul de extinctie al
vitrajului determinat in special de lungimea parcursului radiatiei solare prin vitraj si de
continutul de oxizi de fier din sticla.
( )
( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
j j
j
j j
j
j
o
j
F d
d
D s
D
F
e
i
F
S I I C
R
t t
Q

'

1
]
1

.
(34)
i unghi de inciden a vectorului radiaie direct [rad.]

- coeficient subunitar reprezentat ca raport intre suprafata vitrajului si suprafata totala a


ferestrei (se poate considera in calcul cu valoarea de 0.75)
( )
( )
j
j
j
F
j
F
F
E i
F
S
R
t t
Q

(35)
In care expresia temperaturii exterioare echivalente a vitrjului este data de relatia:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
e d
d
D s
D
F E
t I I C R t
F
+
1
]
1

+

.
(36)
Pentru
h 170 T
j
j
j
F o
j F
F
E i
F
S
R
t t
Q

( )


o
E
E ds s t
T
1
t
F j
F
(37)
Cu aproximaia


d D
rezult:
( ) [ ] e
d
s
T
s
F
E t I C I C R t
j j
F
+ +

1 .
(38)
Fluxul termic disipat prin toate ferestrele (prin transmisie):
( )
F
F
E i F
R
S
t t Q
F o Tr

(39)
I.3. Fluxul termic total disipat prin transmisie (perei i ferestre)
12
Valoarea flluxului termic total caracteristic proceselor de transmisie prin elementele de
constructie opce si transparente se obtine prin insumarea valorilor obtinute prin utilizare
relatiilor (33) si (39):
Tr Tr
F o Tr
Q Q Q + (40)
( ) ( )
F
F
E i
o
E
ev i Tr
R
S
t t
R
S
t t Q
F o
o
o o
+
sau

,
_

,
_

+
F
F
E
o
E
ev
F
F
o
E
i
Tr
R
S
t
R
S
t
R
S
R
S
t Q
F
o o
o
( )
R
S
t t Q
E
ev i
Tr o
(41)
n care, tinand seama de relatiile (18) si (7), se definesc:


+ +
+ +

j k p p
p
F
F
j
E
j k p
p
p
p
E
F
F
E
j
E
ev
R
S
R
S
R
S
t
R
S
t
R
S
t
R
S
t
k
k
j
k
F
k
k
oj
j
(42)

+ +
j k p p
p
F
F
j
E
E
R
S
R
S
R
S
R
S
k
k
j
(43)
I.4. Temperatura medie volumic a aerului dintr-o incint cu regim termic
controlat (t
i
= t
io
)
Cu condiia ti = tio, relaia (28) devine ecuaie:
io i R
E
T
R r a cv
t ) ( t
S
S
F ) ( t +
(44)
a carei necunoscuta este temperatura medie volumica a aerului ta(
)
.
I.4.1 Temperatura medie a elementelor de construcie interioare
Ecuaia de bilan termic este:
[ ] [ ]
S P R r P a cv
t t F t t
din care rezult:
R r cv
S R r a cv
P
F
) ( t F ) ( t
) ( t
+
+
(45)
I.4.2 Temperatura medie radiant:
13
) ( t
S
S
) ( t
S
S
1 ) ( t
S
T
E
P
T
E
R
+

,
_


(46)
innd seama de expresia (10) i de expresiile (45) i (46), ecuaia (44) conduce la soluia:
( ) ) ( t B 1 t B ) ( t
ev 1 i 1 a
o
+
(47)
n care:
i cv
R r
R r cv
R r
E
T
cv
R r cv
R r
1
F
R
1
1
F
F
1
S
S
1
F
F
R
1
1 B


+
1
]
1

,
_

+
+

+
(48)
In care temperatura exterioara virtuala medie se determina cu relatia (42).
I.5. Fluxul termic necesar modificrii entalpiei aerului infiltrat prin rosturile
mobile (dinspre mediul natural)
[ ] ) ( ) ( ) (
inf

S
e a pa a
t t c V n Q (49)
Valoarea medie pe intervalul [ 0 , T ] se determina cu relatia:
[ ]
S
e a pa a
t t c V n Q
inf
, n care
a S
s
SS
e
SS
e
t
V
V
t
V
V
1 t +
,
_


(50)
reprezinta valoarea medie a temperaturii aerului preluat din exteriorul incintei dotata cu
spatiu solar in care VSS este volumul incintelor adiacente spaiului solar iar V este volumul
liber al incintei.
I.6. Fluxul termic datorat activitii umane
Loc u
S a Q
(51)
in care a reprezinta fluxul termic specific (raportat la suprafata locuibila a incintei) datorat
activitatii umane (metabolism, aparate, activitati cu degajare de caldura uscata/umeda).
Observaie:
Util
nc
Loc
S S S <
I.7. Bilanul termic la nivelul conturului termodinamic al unei incinte nclzite
direct zona principal
u Tr nec
Q Q Q Q +
inf
(52)1
sau
( ) ( ) [ ]
Loc es ev i pa a ev i
P
E
nec
S a t t B B t c V n t t
R
S
Q
o o
+ +
1 1
1

(52)2
14
Se definesc:
Temperatura interioara redusa:

1 pa a
E
Loc
i i
B c V n
R
S
S a
t t
o R
+

(53)
Temperatura exterioara de referinta:
( )
1
1
1
B c V n
R
S
t c V n t B c V n
R
S
t
pa a
E
es pa a ev pa a
E
e
R
+
+
1
]
1


(54)
Necesarul orar de caldura al spatiului ocupat:
[ ]
R R
e i 1 pa a
P
E
nec
t t B c V n
R
S
Q

,
_

+

(55)
I.8. Bilanul termic la nivelul zonei principale a unei cldiri locuite / ocupate
Analiza termica a unei cladiri se efectueaza utilizand un model multizonal. Se evidentiaza
zona principala care include spatii cu destiantii asemanatoare si cu valori ale temperaturilor
interioare rezultante plasate in apropierea valorilor normate de confort termic si zona
secundara compusaa din subzone secundare caracterizate de temperaturi sensibil diferite de
cele ale zonei principale.
I.8.1. Elemente specifice
- temperaturi interioare rezultante diferite n incintele cu diverse funciuni i nclzite
direct:
oj
i
t
;
- temperaturi interioare rezultante necunoscute n incinte cu diverse funciuni i
nclzite indirect: tk;
- volume diferite ale incintelor nclzite direct:
j
D
V
;
- volume diferite ale incintelor nclzite indirect:
k
in
V
.
I.8.2. Formularea problemei
In zona principal a cldirii sunt n incinte nclzite direct i m incinte nclzite indirect.
Indicele de identificare al incintelor nclzite direct este:
j [1; n]
Indicele de identificare al incintelor nclzite indirect este:
k [1; m]
15
Se cer:
1. Temperatura interioar rezultant medie a zonei principale a cldirii:
o
i
t ;
2. Temperatura exterioar virtual medie a zonei principale a cldirii:
ev
t
;
3. Temperatura medie volumic a aerului din zona principal a cldirii:
a
t
.
Fig. 5 - Parametrii
termodinamici intensivi ai
zonei principale din cadrul
unei cldiri ocupate /
locuite
incint nclzit indirect
Principiul de coresponden termic :
Fiecare incint din categoria j corespunde cu fiecare incint din categoria k.
Ecuaiile de bilan termic cu referire la fluxul termic transferat ctre incintele din categoria k:
( ) ( )
k
oj
ev
k
k
k i
j k , j
t t
R
S
t t
R
S

,
_


,
_

(56)
cu soluia:

,
_

+
,
_


,
_

+
1
1
]
1


,
_

n
1 j k k , j
n
1 j
ev
k
i
k , j
k
R
S
R
S
t
R
S
t
R
S
t
k
oj
(57)
Fluxul termic spre exterior (mediul natural i spaii din zonele secundare) dinspre
incintele din categoria k :
16

t
2
t
io5
t
io5
t
1
t
io1
t
io4
t
io2
t
io3
t
cs
t
Es
t
Ev
( )
k
k
ev
k
k
Tr
t t
R
S
Q
,
_

( )

,
_


m
1 k
ev
k
k
. in
k
Tr k
k
t t
R
S
Q Q
( )

,
_

+
,
_

,
_


n
1 j k k , j
n
1 j
ev
i
k , j
ev
k
R
S
R
S
t t
R
S
t t
k
oj
k
(58)
Se noteaz:

,
_

+
,
_

,
_


n
1 j k k , j
k , j
k , j
R
S
R
S
R
S
;
1
n
1 j
k , j
<

(59)
i
( )
k
oj
k
ev
i
n
1 j
k , j
ev
k
t t t t

(60)
( )

1
1
]
1


,
_

m
1 k
ev
i
n
1 j
k , j
k
. in k
oj
t t
R
S
Q
(61)
Fluxul disipat spre exterior (mediul natural i spaii din zonele secundare) dinspre
incintele din categoria j:
( )


,
_

n
1 j
ev
i
j
E
D j
oj
t t
R
S
Q
(62)
Fluxul total disipat spre exterior la nivelul conturului termodinamic al zonei principale:
QTr. = QD + Qin. (63)
respectiv:
( )

'

1
1
]
1

,
_


,
_

+
1
1
]
1


,
_

1
1
]
1


,
_

+
1
1
]
1


,
_





n
1 j
m
1 k
ev
n
1 j
k , j
k
ev
j
E
m
1 k
n
1 j
i k , j
k
n
1 j
i
j
Tr
k j
oj oj
t
R
S
t
R
S
t
R
S
t
R
S
Q
(64)
Dac temperatura interioar rezultant a zonei principale (incinte nclzite direct i indirect)
are valoarea
o
i t se pune condiia ca fluxurile termice disipate prin transmisie n cazul real i
n cazul ipotetic ( )
o
i t s fie egale.
17
( ) ( )
( ) ( )
ev i
E
ev i
n
1 j
m
1 k
k j
E
n
1 j
ev i
m
1 k
k
ev i
j
E
Tr
t t
R
S
t t
R
S
R
S
t t
R
S
t t
R
S
Q
o o
k o j o

1
1
]
1

,
_

+
,
_


,
_

+
,
_





(65)
- Suprafaa de transfer de cldur (la nivelul conturului termodinamic a zonei principale) este
determinat de perimetrul conturului (spaial).
- Caracteristica termic a conturului termodinamic este:

,
_

+
,
_

n
1 j
m
1 k k j
E E
R
S
R
S
R
S
(66)
Din relaia (64) rezult:

1
1
]
1

,
_


,
_

+
1
1
]
1


,
_

'

1
1
]
1

,
_


,
_

+
1
1
]
1


,
_






R
S
t
R
S
t
R
S
R
S
t
R
S
t
R
S
R
S
Q
E
n
1 j
m
1 k
ev
n
1 j
k , j
k
ev
j
E
E
m
1 k
n
1 j
i
n
1 j
k , j
k
n
1 j
i
j
E
E
Tr
k j
oj oj
(67)
Prin identificare ntre (65) i (67) se obine:
1.
R
S
t
R
S
t
R
S
t
E
m
1 k
n
1 j
i
n
1 j
k , j
k
n
1 j
i
j
E
i
oj oj
o

1
1
]
1

,
_


,
_

+
1
1
]
1


,
_

(68)
2.

R
S
t
R
S
t
R
S
t
E
n
1 j
m
1 k
ev
n
1 j
k , j
k
ev
j
E
ev
k j

1
1
]
1

,
_


,
_

+
1
1
]
1


,
_

(69)
Observaie:
Dac NU sunt incinte nclzite indirect:
0
k , j

;
0
R
S
k

,
_

.
si rezult:

,
_

n
1 j
j
E E
R
S
R
S
; (66.1)
18

,
_


,
_

n
1 j
j
E
i
n
1 j
j
E
i
R
S
t
R
S
t
oj
o
; (68.1)

,
_


,
_

n
1 j
j
E
ev
n
1 j
j
E
ev
R
S
t
R
S
t
j
; (69.1)
Expresia (68.1) corecteaza expresia corespunzatoare din cadrul standardului SR 4839 97,
iar expresia (69.1) este idendica cu cea obtinuta in cazul studiului aferent unei singure
incinte, (42).
Determinarea temperaturii medii volumice a aerului,
a t
, impune echivalena bilanului de
entalpie a aerului rece infiltrat n zona principal.
Ipotez: n incintele nclzite indirect,
k
a i
t t
.
( )

'

1
]
1

+
n
1 j
e
ev
1 i 1
D
pa a D . inf
t t B 1 t B
V
V
c V n Q
j
j
j
o j
j
(70)
( )

'

,
_

,
_

+
1
1
1
]
1

m
1 k
e
in
m
1 k
ev k
in
m
1 k
n
1 j
i jk
in
pa a in . inf
t
V
V
t
V
V
t
V
V
c V n Q
k
k
k
oj
k
(71)
Cldirea aflat la temperatura medie
a t
este caracterizat de fluxul termic:
( ) [ ]
e
ev 1 i 1
pa
a
inf
t t B 1 t B c V n Q
o
+

(72)
Aplicnd procedura identificrii rezult ecuaia:
( )

,
_

+
1
1
1
]
1


1
1
1
]
1

,
_

,
_

n
1 j
m
1 k
ev
*)
k
in
ev
D
1
m
1 k
n
1 j
i k , j
in
n
1 j
i 1
D
i
ev
1
1
k
k
j
j
j
j
o
k
j
o j
j
o
t
V
V
t
V
V
B 1
t
V
V
t B
V
V
t
t
B 1
B
*)
din care se determin coeficientul
1 B
caracteristic zonei principale a cldirii.
*)

,
_

+
,
_

,
_


n
1 j k k , j
k
k
R
S
R
S
R
S
19
+

1
B
1
(74)
Observaie:
Dac nu sunt incinte nclzite indirect,
0 V
k
in

i:
( )

1
1
]
1

,
_


1
1
]
1

,
_


n
1 j
ev
1
j
n
1 j
i 1
j
i
ev
j
j
oj j
o
t B 1
V
V
t B
V
V
t
t
(73.1)
Dac
. id B
j
1

i
o
o
i
i
t t ;
ev ev t t
j

1
1
B 1
B


i (73.2)
1
1 B B (74.1)
Rezult:
( )
R R
e i 1
pa a
E
t t B c V n
R
S
Q
,
_

+

(75)
cu referire la ntreaga zon principal a cldirii.
I.9. Numrul corectat de grade-zile i durata sezonului de nclzire zona
principal a cldirii.
Necesarul de caldura al spatiului incalzit, pe durata sezonului de incalzire, se determina cu
relatia:

T
an
Q Q
(76)
GZ pa a
E
an
N B c V n
R
S
C Q
,
_

+

1 024 , 0 (77)
[Qan] kWh / an
Diagrama termica a cladirii se obtine prin generarea curbelor de temperaturi interioare
reduse si de temperaturi exterioare de referinta conf. fig. 6
20

I VII VIII IX X XI XII II III IV V VI
N
GZ
<
20
12
N (SR 4839-97)
D
z

R
e e
t , t
e
t
R
e
t
o
i
t
R
i
t
Fig. 6 - Diagrama termic a cldirii zona principal
I.10. Factorul de corecie C
Cr C C
b
. 918 , 0
j (j = 1, 2, 3) (78)

'

) ( 03 , 1
1
deschis balcon cu
balcon fara
C
b
(79)
Crj coeficient de corectie datorat utilizarii rationale a cladurii in spatiile locuite /
ocupate exprimat in raport cu valoarea numarului normal de grade zile N
20
12.Valoarea
Cr se exprima sub forma unor functii polinomiale diferentiate in raport cu modul de
exploatare a sursei de incalzire, dupa cum urmeaza:
Cr1 = 2.9232
.
10
-9
x
2
7.4643
.
10
-6

.
x + 0.89595
pentru Puncte Termice (PT) / Centrale Termice (CT) / Statii Termice Compacte (STC)
/ sobe;
Cr2 = 1.934
.
10
-9
x
2
4.2063
.
10
-6

.
x + 0.92348
pentru PT / CT / sobe cu arzator dotat cu electrovalva; (80)
Cr3 = 1.4605
.
10
-9
x
2
4.0017
.
10
-6

.
x + 0.94716
pentru CT neautomatizate.
in care x este numarul de grade-zile normale, N
20
12.
I.11. Valorile n
a
la nivel de cldire
21
Rata de ventilare a cladirii se exprima prin numarul de schimburi de aer intre spatiul ocupat
si mediul exterior in unitatea de timp ora [sch./h]. Valorile uzuale sunt prezentate in
tabelul 3.2 din reglementarea tehnica NP048-2000 [Buletinul Constructiilor nr.4/2001 editie
revazuta in 2003 pag.20]
NOT privind cldirile publice (ex.coli).
Se face verificarea asigurrii confortului fiziologic prin ventilarea natural a spaiului ocupat.
Din ecuaia:
( )
( )
a a a
pers
a
a i e L
V n
g N
T n exp 1
T n exp X X X
o



(81)
T intervalul unei ore de curs T = 3000 sec.
Se determin valoarea na care asigur nedepirea concentraiei admisibile de noxe: XL

'

2
L
CO de ie concentrat
umiditate de continut
X
Cunosterea valorii necesare a ratei de ventilare permite efectuarea unui calcul de verificare a
posibilitatii de realizare a ventilarii cladirii infiltratii de aer proaspat preluat din exterior
caracterizat de valoarea Xe. Numarul efectiv de schimburi de aer intre interior si exterior se
poate determina cu relatia;
nai = 3
.
i
.
L
.
w
4/3
/ V [sch/h]
Se compara valoarea na rezulata din rezolvarea ecuatiei (81) cu valoarea nai si daca prima
valoare depaseste valoarea posibil a se realiza prin infiltratiile de aer se impune dotarea
cladirii cu instalatie de ventilare mecanica a carei principala functie este sa asigure o rata de
aer proaspat necesara mentinerii unei calitati corespunzatoare a aerului interior in orele de
curs.
I.12. Rezistene termice corectate
Valorile rezistentelor termice mentionate pana la acest moment in lucrare sunt specifice
transferului de caldura prin conductie in regim stationar prin elementele de inchidere plane
opace cu dimensiuni finite afectate de perturbatii geometrice si structurale. Teoretic placile
plane caracterizate de transfer unidimensional de caldura sunt caracterizate de linii de flux
termic perpendiculare pe izotermele reprezentate de plane paralele cu suprafetele plan
paralele ale frontierelor elementelor de constructie. Acesta este cazul ideal al placilor plan
paralele infinite, dimensiunile infinite fiind proprii axelor y si z iar dimensiunea finita axei x pe
care se defineste grosimea placii. Prezenta limitarilor geometrice genereaza o figura
geometrica finita iar intersectiile cu alte elemente de inchidere plane genreaza perturbarea
campului de temperaturi in raport cu cazul ideal al placii plan paralele. Astfel izotermele de
valori ridicate se curbeaza catre mediul exterior (presupus ca avand temperatura scazuta) iar
cele de temperatura redusa se apropie de frontiera adiacenta mediului ocupat. Rezultatul din
punct de vedere al intensitatii transferului de caldura este reprezentat de cresterea acestuia
iar din punct de vedere al geometriei campului de temperaturi si al liniilor de flux termic
(intotdeauna perpendiculare pe curbele izoterme) modificarea pozitiei izotermelor fata de
planele paralele cu frontierele elementului de constructie precum si aliniilor de flux care
22
devin curbe perpendiculare pe curbele izoterme. In zona intensificarii fluxului termic disipat
se calculeaza valori net superioare valorilor aferente asa numitei zone de camp neperturbata
de configuratiaa geometrica reala a elementelor de anvelopa opace. In dreptul acelorasi
zone se calculeaza si valorile minime ale temperaturii suprafetei adiacenta spatiului ocupat.
In cazul regimului nestationar de transfer de caldura efectul perturbatiilor mentionate este
diminuat de functia dubla de defazare si amortizare a undelor termice proprie oricarei
structuri omogene sau neomogene, astfel incat minimul de temperatura semnalat de modelul
de calcul in regim stationar este semnalat la o valoare superioara. Pe aceasta concluzie se
bazeaza si metoda de calcul a transferului de umiditate din structurile reale care utilizeaza
modelul de transfer de caldura in regim stationar prin placi plane infinite (Glaser 1950).
Aceasta idealizare nu poate fi ulizata in calculele de transfer de caldura fara a genera
rezultate eronate, dar se evita modelul de calcul numeric, dificil de exploatat in cazul unor
estimari ale Performantei Termice, propriu structurilor definite geometric prin utilizarea
valorilor rezistentelor termice corectate. Aceasta simplificare metodologica se bazeaza insa
pe asa numitele cataloage de punti termice in care sunt prezentate caracteristici ale acestora
determinate cu ajutorul modelelor numerice de tip 2D sau / si 3D. Intre solutiile 2D si 3D
apar erori proprii simplificarii cauzate de utilizarea calculului in coordonate bidimensionale
(2D) in locul coordonatelor spatiale (3D) care se suprapun peste erorile utilizarii regimului
stationar in locul regimului variabil de transfer de caldura prin conductie. Un element esential
in utilizarea datelor prezentate in cataloagele de punti termice il reprezinta utilizarea in
calcule a acelorasi suprafete de transfer de caldura pe baza carora s-au determinat valorile
coeficientilor proprii puntilor termice prezentati in cataloagele de punti termice. Astfel in
cazul cataloagelor autohtone (C107/2005, NP048/2000,Mc 001/2006) suprafata de transfer
de caldura este plasata la interiorul elementului de anvelopa conform C107/2005 si in
consecinta in calculele de bilant termic se va utiliza acest mod de determinare a suprafetei
de transfer de caldura. Nu se vor utiliza niciodata coeficienti ale puntilor termice din
cataloage fara a se cunoaste modul de generare a suprafetei de transfer de caldura.
Utilizarea regimului stationar de transfer de caldura in cazul sezonului de incalzire este
justificat de proprietatea (18), (37). In calcule specifice sezonului cald este necesara o
pregatire speciala a elementelor de anvelopa pentru a se aplica metoda Raspunsului Termic
Unitar (RTU) pentru transfer unidimensional de caldura in regim variabil.Puntile termice ceel
mai frecvent intalnite provin din intersectia peretilor exteriori si din prezenta unor
neuniformitati structuraale carcterizate de flux termic intens. In cataloagele de punti termice
se prezinta doua categorii de coeficienti, respectiv:
1. Puni termice liniare - [W/mK]
2. Puni termice punctiforme X [W/K]
Definirea celor doua tipuri de coeficienti se bazeaza pe cunosterea valorilor exacte ale
fluxului termic disipat printr-o suprafata de transfer de caldura determinate prin calcul
numeric in regim stationar de transfer de caldura si pe valorile caracteristice unei structuri
similare dar neperturbata geometric sau termic (placa plana infinita caracterizata de
rezistenta termica in zona de camp R). Ecuatia de definire a coeficientilor punctilor termice
atesta faptul ca fluxul termic real este egal cu fluxul termic disipat prin structura ideala la care
se adauga fluxul termic datorat prezentei puntilor termice. Necunoscuta acestei ecuatii este
chiar coeficientul puntilor termice care se inscrie in cataloagele de punti termice. Pe acelasi
principiu al superpozitiei liniare se determina si rezistenta termica corectata care include
valorile coeficientilor puntilor termice si are valori inferioare rezistentei termice in zona de
camp, R. Se impune o remarca cu privire la valorile negative ale unora din coeficientii
puntilor termice liniare care apar in cataloagele de punti termice. Aceste valori sunt
consecinta modelului de calcul si a alegerii tipului de suprafata de transfer de caldura si nu
au semnificatia fizica a aportului de caldura, asa cum deseori se interpreteaza. In toate
23
cazurile o punte termica produce intensificarea transferului de caldura si scopul
oricarui proiectant este de a diminua acest efect.
I.12.1. Elemente de nchidere orizontale
S
S , U
R
Ipoteze:
1. Diferena ntre temperaturile mediilor adiacente este constant i uniform.
2. U >> R
-1

Ecuatia de bilant termic cu referire la zona caracterizata de coeficient global de transfer de
caldura foarte mare si la restul placii din zona de camp, conduce la determinarea unei prime
corectii a rezistentei termice R1.
p
S
' S
; t
R
S
t U ' S t
R
' S S
1
+

(82)
1
1
1
U p
R
p 1
R
R
1
U p
R
p 1

,
_

(83)
Cea de a doua corectie este consecinta a puntilor termice reprezentate de conturul placii
plane (aticul in cazul teraselor) si de puntile punctiforme reprezentate de strapungerile
cauzate de instalatiile cladirii. Se genereaza valoarea rezistentei termice corectate finala, Rc.
R
1
t
R
S
t t L t
R
S
c j
j j
1
+ +

c
j
j j
1
R
1
S S
L
R
1

+

+

1
j
j j
1
c
S S
L
R
1
R

,
_

+

+

(84)
24
Prin raportarea valorii Rc la valoarea specifica zonei de camp R se obtine coeficientul global
de corectie r0, a carui valoare este <1.
o
j
j j
c
r
R
S S
L
U p p 1
1
R
R

,
_

+

+ +

(85)
I.12.2 Elemente de nchidere verticale
Abordarea este asemanatoare cu cea anterioara cu singura diferenta a puntilor termice
reprezentate de conturul ferestrei. Rezulta si in acest caz coeficientul global de corectie, rv<1
(89).
25
S
F
R (cmp)
S
S
F
R
1
S
F
R
2
S
F
R
3
Structura real
S
L
R R
F F

+
1 1
1
1
1
F F 1
r R
S
L
1
R
R

,
_

(86)
S
L
R R
C C

+
1 2
1 1
2
1
1
C C
1
2
r R
S
L
1
R
R

,
_

(87)
S R R

+
2 3
1 1
3
1
2
2
3
r R
S
1
R
R

,
_

(88)
1
3 2 1
3
<
v
r r r r
R
R
(89)
26
II. PARAMETRII TERMODINAMICI AI SPAIILOR NENCLZITE SAU AFLATE LA
TEMPERATURI SENSIBIL DIFERITE DE CEA A ZONEI PRINCIPALE
Se au in vedere spatii apartinand de zona secundara din care se analizeaza subzonele:
Rosturi nchise/deschise
Spaii interioare ale cldirii
Transferul de cldur prin sol
Data fiind prezenta instalatiilor termice si a echipamentelor proprii acestor instalatii in spatiile
subzonelor secundare se determina si :
Fluxurile termice cedate de echipamentele din instalaiile amplasate n spaiile
menionate (corpuri de nclzire, conducte, boilere etc.)
II.1. Rosturi nchise/deschise
o
i
t

t
e
o
i
t
o
i
t
d

t
R
Fig. 7 - Schema de calcul a temperaturii tRi din rosturile nchise
Valoarea temperaturii aerului din spatiu rostului inchis se determina cu relatia:
d R
t d R t
t
i

R
e R
i
R
+
+

1
(90)
27
Relatia de calcul recomandata pentru calcule rapide, (90) provine din bilantul termic al
spatiului inchis, adiacent atat spatiilor incalzite cat si mediului exterior. Valoarea se
determina in functie de caracteristicile geometrice ale cladirii cu relatia:

H . 78 . 7
-1
In care H este inaltimea spatiului rostului inchis.
Rezistenta termica RRii a elementului de constructie adiacent spatiului rostului inchis este
determinata in functie de caracteristicile constructive reale (straturi si materiale).

t
e
o
i
t
o
i
t
t
e
t
Rd
Fig. 8 - Schema de calcul a temperaturii tRd din rosturile deschise
In cazul rosturilor deschise, ecuaia de bilan termic este completat cu ecuaia de micare:
( ) ( ) ( ) 0 E 1 t 59 , 4 5 , 1297
H
R d
U t t t t
d R
R
2
3
e
i i
R
d
1
o o
d

+
(91)
n care:
( )

'

1
1
1
]
1


1
R
R
2
3
d
d
1
t 59 , 4 5 , 1297
H
R d
U exp E
d
d
R
e R
t 59 , 4 5 , 1297
t t
22 , 21 U


Ecuatia neliniara (91) se rezolva numeric cu metode cunoscute (ex.Kani) sau prin metode de
tip iterativ (Lobacev) in care termenii neliniari in raport cu valoarea necunoscutei tRd , Ed si U
se determina in functie de o valoare initiala tRd0 si apoi se rezolva ecuatia liniara (91) in care
Ed, U (tRd0). Rezulta valoarea tRd1 care devine valoare de initializare si rezulta Ed, U (tRd1) si
apoi tRd2. Calculul se considera incheiat la iteratia k la care se indeplineste conditia de
convergenta:
28
tRdk - tRdk-1 <

in care pentru

se recoanda valoarea 0.01.


II.2. Spaii interioare ale cldirii (pod, casa scrilor, subsol etc.)
II.2.1. Ipoteze principale:
1. Temperaturile interioare rezultante se consider egale cu temperaturile medii
volumice ale aerului;
2. Succesiunea zonelor este identic cu succesiunea temperaturilor interioare
rezultante ale zonelor i se consider n ordinea, arbitrar, a reducerii acestor temperaturi:
n 2 1
i t ... t t t
o
> > > > ;
3. Volumul spaiilor este cel aferent spaiilor caracterizate de temperaturi interioare
rezultante superioare;
4. Individualizarea zonelor este specific strict sezonului rece.
II.2.2. Principiul corespondenei termice
Fiecare zon secundar se afl n contact conductiv i convectiv cu zona principal i cu
celelalte zone secundare.
Se consider o zon principal ( )
o
i t cu temperatura interioar rezultant cunoscut i n
zone secundare.
Ecuaia de bilan termic a zonei secundare n este:
( ) ( )
( ) ( ) ( )
e x pa n a
E
x
f , n
ev x
o , n
x x
1 n
1 k
pa
k
n
k a
n , k
x i pa
i
n
i a
n , i
t t c V n t t
R
S
t t
R
S
t t c
V
V
V n
R
S
t t c
V
V
V n
R
S
n x
nf
n o , n n
n k x n i
+
,
_

+
,
_


1
1
]
1

,
_

+
,
_

+
1
1
]
1

,
_

+
,
_

(92)
n cazul n care ntr-o zon funcioneaz echipamente care produc cldur, termenului stng
i se adaug o funcie explicit Q(txn). Se genereaz un sistem de ecuaii algebrice
NELINIARE (n) cu n necunoscute. Rezult:
n 2 1
x x x
t ... t , t
, prin rezolvarea unui sistem de
forma:
{ } { } { } B X A (93)
n care { } X - vector coloan cu valorile temperaturilor necunoscute ale zonelor anex.
{ } { } { }
1
A B X


(94)
29
II.3. Transferul monofazic de cldur prin sol

Q
ask
b.

H
a
Sol

Q
ask
a.

Q
esk
Q
esk
esk t
ek t
Q
inf.sk
Q
Tr.sk
CTS

m
a
m
b
h
sb
t
sbk
Pnza de ap freatic

t
a
o
i t
Fig. 9
Principalele ipoteze care stau la baza metodei de calcul sunt urmatoarele:
Transferul este de tip nestationar.
Liniile de flux termic genereaz tuburi de curent n lungul crora se produce
transfer de cldur ntre spaiul interior (nclzit sau nenclzit) i mediul exterior natural.
Liniile de flux termic au configuraia specific regimului staionar de transfer de cldur (arce
de cerc).
Transferul de cldur ntre dou tipuri de curent adiacente se neglijeaz.
II.3.1 Caracteristici ale transferului de cldur (mediu monofazic)
Din orice punct de pe suprafaa care reprezint anvelopa aflat n contact cu
solul se propag flux termic ctre stratul de pnz freatic, caracterizat de temperatura ta;
Fluxul termic disipat ctre exterior din orice punct aflat pe anvelop urmeaz
principiul drumului de minim rezisten in conformitate cu principiul II al Termodinamicii
proceselor ireversibile;
Zonele caracterizate de dispersie a fluxului termic ctre exterior se determin pe
baza principiului enunat anterior.
30

sk
e
t

t
sb

F
1

q
e1-E1 E
4
q
eF-E3

E
1
E
3
q
e1-E2

q
a

q
a

q
eF-E4

q
e1-E2

sk
e
t

L
t
a
E
2
Fig. 10
1 1 2 1 1 1
E e E e E e
q q q

>>
(95)


4
E F
3
E F
e e
q q
F - punctul de delimitare a zonelor de flux termic ctre
exterior (96)
( )
( )
( ) 1
1 ev sb
1 0 x
E e
R
t t
dx
d
q
1 1

(97)
( )
( )
( ) F
F ev sb
F 0 x
E e
R
t t
dx
d
q
3 F

(98)
Fiecrui punct de pe anvelop i se aloc o fie cu dimensiunea (). Rezult valoarea
fluxului termic disipat ctre exterior (pentru L > 0):
( )

+
,
_


m
1 j
n SOL
j
n e i
j ev sb
e
1 1
t t
L Q
k
k

(99)
Fluxul termic disipat ctre pnza de ap freatic se determin pentru toat
anvelopa caracteristic subsolului.
Funcia
( )
ev
t
se determin prin modelarea transferului de cldur prin conducie
termic unidimensional n mediu monofazic (ex. program INCERC: INVAR).
Rezult dependena tev de luna din an i de lungimea .
II.3.2 Caracteristici termice i temperaturi de referin relaii generale
Flux termic disipat ctre exterior:
( )
( )



,
_

1
1
1
1
]
1

,
_

+

m
1 j
ev
sb
se
m
1 j
SOL
j
c
j ev
SOL
j
c
sb
e k
k
k
k k
k
t t
R
S
R
t
L
R
t
L Q

(100)
31
Rezult prin identificare:

,
_

+

,
_

m
1 j
SOL
j
c
se
R
1
L
R
S
k

(101)
Prin urmare:
( )

,
_

+
1
1
1
1
]
1

m
j
SOL
j
c
m
j
SOL
j
c
j ev
ev
R R
t
t
k
k
1 1
1

(102)
este temperatura exterioar virtual aferent transferului de cldur prin sol.
Fluxul termic disipat ctre pnza de ap freatic genereaz:
a sb
a
a
t t
Q
R
S
k
k
k


,
_

(103)
iar temperatura exterioar virtual este ta (constant).
II.3.3 Stabilirea parametrilor de performan termic a elementelor de anvelop
aflate n contact cu solul
Aa cum s-a precizat anterior, ca o consecin a capacitii termice ridicate a solului, singurul
model de calcul realist este cel propriu regimului nestaionar de transfer de cldur.
n continuare se prezint modelul de calcul adecvat analizelor de regim termic i de
performan energetic a cldirilor noi i existente.
Spaiile ocupate i spaiile neocupate ale cror elemente de construcie perimetrale sunt
amplasate sub Cota Terenului Sistematizat sunt caracterizate de flux termic disipat ctre
mediul natural exterior sau de flux termic recepionat dinspre mediul natural exterior prin
intermediul solului i al straturilor de material care constituie elementele perimetrale
amplasate sub CTS. Influena unor spaii aflate n apropiere, caracterizate de temperaturi
diferite de cele ale mediului exterior natural poate fi neglijat. Capacitatea termic
semnificativ a solului asociat variaiei aleatoare a principalilor parametri climatici cu
pondere important n bilanul termic al spaiilor ocupate i neocupate din cldiri, determin
caracterul puternic nestaionar al transferului de cldur care genereaz att fluxurile termice
ct i nivelul de temperatur din spaiile construite.
Relaiile de bilan termic utilizeaz temperaturi exterioare modificate care includ efectele
defazajului i amortizrii undelor termice caracteristice elementelor de construcie cu
masivitate foarte ridicat. (n cazul de fa solul este asimilat unui material de construcie).
n toate cazurile se determin fluxurile termice generate de transferul de cldur dintre
spaiile construite ocupate sau neocupate i aerul exterior, precum i fluxurile termice
generate de prezena pnzei de ap freatic din sol.
Se au n vedere urmtoarele cazuri:
1. Spaiu (ocupat sau neocupat) caracterizat de temperatura ts (constant sau variabil n
funcie de bilanul termic al spaiului), caracterizat de perei verticali neizolai termic
adiaceni solului cu nlimea hs sub CTS (cota terenului sistematizat), precum i de
pardoseal neizolat termic;
32
2. Caz similar cu cel anterior cu deosebirea faptului c att pereii verticali ct i pardoseala
sunt termoizolai;
3. Combinaii ntre situaiile specifice cazurilor 1 i 2 cu referire la starea pereilor verticali i
a pardoselii din punct de vedere al dotrii cu izolaie termic;
4. Cldire plasat pe un soclu cu nlimea hsc deasupra CTS, cu subcazurile:
4.1 Soclul fr termoizolare i pardoseala cldirii neizolat termic;
4.2 Soclul i pardoseala izolate termic;
4.3 Combinaii ntre starea soclului i pardoselii din punct de vedere al dotrii cu
izolaie termic.
Relaiile pentru determinarea fluxului termic la nivelul elementelor de construcie
perimetrale menionate, n cazul incintelor subterane, sunt:
( ) [ ]
k s k s k s s s lat ve
b h b h b t a h a h a S Q
k
3 2
2
1 3 2
2
1
+ + + + +
(104)
( ) [ ]
k s k s k s k s s s pard e pard
b h d h d h d t c h c h c S Q
k
4 3
2
2
3
1 3 2
2
1 ,
+ + + + + +
(105)
1 1
2
2
1 ln
f
t t
S h
f
f
h f
t t
S Q
a s
pard s
s
a s
lat f
k

,
_

(106)
n care:
s
t - temperatura interioar constant sau variabil a spaiului ocupat sau neocupat, n
0
C;
a
t - temperatura pnzei de ap freatic, egal cu temperatura exterioar medie anual
a localitii n care este amplasat cldirea, n
0
C;
s
h
- adncimea la care se afl amplasat pardoseala, sub CTS, n m;
( ) m , h
s
8 2
a
h
- adncimea pnzei de ap freatic, sub CTS , n m;
lat
S - suprafaa lateral a elementelor de construcie verticale amplasate sub CTS, n m
2
;
pard
S - suprafaa pardoselii, n m
2
.
s
s a
iz
h h
f


+ + 2 , 2 17 , 0
1
[m
2
K/W]
s
f

50 , 0
2

[m
2
K/W]
iz

- simbolul Weierstass-Kronecker;
iz

= 1 - element dotat cu izolaie termic


iz

= 0 - element fr izolaie termic


s

- conductivitatea termic a solului (considerat mediu izotrop), n W/(mK).


Coeficienii a1, a2, a3, c1, c2, c3 se prezint n tabelele A3.1.1.a i A3.1.1.b (Anexa 3)
iar coeficienii b1k, b2k, b3k, d1k, d2k, d3k i d4k se prezint n tabelele A3.1.2.a i A3.1.2.b (Anexa
3) cu valori distincte pentru fiecare lun a anului caracterizat de indicativul (k).
Relaiile pentru determinarea fluxului termic la nivelul soclului cldirilor amplasate la
nlimea hsc fa de CTS i a fluxului termic la nivelul pardoselii, sunt urmtoarele:
33
( ) [ ]
k sc k sc k s sc sc lat sc
b h b h b t a h a h a S Q
sc k
3 2
2
1 3 2
2
1
+ + + + +
(107)
( ) ( ) [ ]
k sc k sc k sc k s sc sc sc sc lat pard e sc pard
b h d h d h d t c h c h c h S S Q
k
4 3
2
2
3
1 3 2
2
1
2
, , ,
4 + + + + + + +
(108)
1
, ,
f
t t
S Q
a s
pard f sc pard

;
( ) 0
1 1
<
sc s sc
h h f f (109)
In care:
k
ve
Q - fluxul termic mediu disipat/ptruns ctre/dinspre mediul exterior natural prin
perei verticali subterani, n luna k, n W;
k
e , pard
Q - fluxul termic mediu disipat/ptruns ctre/dinspre mediul exterior natural prin
pardoseala incintei, n luna k, n W;
k
f
Q
- fluxul termic disipat ctre pnza de ap freatic, n W;
k
sc
Q - fluxul termic mediu disipat/ptruns ctre/dinspre mediul exterior prin soclul
cldirii, n luna k, n W;
f , sc , pard
Q
- fluxul termic disipat ctre pnza de ap freatic, n W;
sc
- indice cu semnificaia de soclu
Se determin parametrii termodinamici i mrimile geometrice i termice care intr n
bilanul termic global al spaiilor subterane. Rezult:
pde
pard
ve
lat
pard lat
e
R
S
R
S
S S
R
+
+

(110)
e
pard lat
pd
pde
pard
ev
ve
lat
eR
R
S S
t
R
S
t
R
S
t
k k
k
+
+
(111)
n care:
( )
1
3 2
2
1

+ + a h a h a R
s s ve
(112)
( )
1
3 2
2
1

+ + c h c h c R
s s pde
(113)
( )
k s k s k ve ev
b h b h b R t
k
3 2
2
1
+ +
(114)
( )
k s k s k s k pde pd
d h d h d h d R t
k
4 3
2
2
3
1
+ + +
(115)
pdf
pard
vf
lat
pard lat
f
R
S
R
S
S S
R
+
+

(116)
34
n care:

,
_

s
1
2
s 2
vf
h
f
f
1 ln
h f
R
(117)
1 pdf
f R (118)
Relaiile pentru determinarea fluxurilor termice, n cazul incintelor subterane devin:
( )
k
k
eR
s
e
pard lat
e
t t
R
S S
Q
+

(119)
( )
a s
f
pard lat
f
t t
R
S S
Q
k

+

(120)
n cazul cldirii amplasate pe un soclu de pmnt, rezult:
pdsc
sc lat pard
esc
lat
sc pard
esc
R
h S S
R
S
h S
R
2
2
4
4
+
+
+

(121)
pdsc
sc lat pard
esc
lat
pdsc
pdsc
sc lat pard
esc
esc
lat
esc
R
h S S
R
S
t
R
h S S
t
R
S
t
k k
k
2
2
4
4
+
+
+
+
(122)
n care:
( )
1
3 2
2
1

+ + a h a h a R
sc sc esc
(123)
( )
1
3 2
2
1

+ + c h c h c R
sc sc pdsc
(124)
( )
k sc k sc k esc esc
b h b h b R
k
3 2
2
1
+ + (125)
( )
k sc k sc k sc k pdsc pdsc
d h d h d h d R
k
4 3
2
2
3
1
+ + + (126)
sc fsc
f R
1
(127)
Fluxurile termice se determin cu relaiile:
( )
k
k
esc
s
esc
sc pard
sce
t t
R
h S
Q
+

2
4
(128)
( )
a s
fsc
pard
fsc
t t
R
S
Q
k

(129)
35
Temperaturile spaiilor s pot fi cunoscute din condiiile de confort termic i fiziologic,
caz n care:
0
i s
t t
;
0
i
t
- temperatura interioar convenional de calcul, n funcie de tipul de incint sau variaz
n funcie de bilanul termic al spaiilor, caz n care:
k
s s
t t
Temperaturile spaiilor neocupate variaz n funcie de variaia parametrilor climatici
exteriori i n funcie de fluxurile termice caracteristice echipamentelor precum i elementelor
de construcie adiacente spaiilor neocupate. Se disting urmtoarele cazuri:
1. Subsolul nenclzit ocup n totalitate spaiul de sub planeul spaiilor ocupate.
Ecuaia de bilan termic, care este o ecuaie algebric liniar avnd ca necunoscut
temperatura
k
s
t
, este urmtoarea:
( ) ( ) ( ) ( ) 0 33 , 0 2 +
k k k k k k k k o
e s
Pesb
Pesb
e s sb asb f e s apa a s i
PL
PL
t t
R
S
t t V n Q Q t t A t t
R
S

(130)
n care fluxurile termice
k
e
Q
i
k
f
Q
se expliciteaz sub forma relaiilor (119) i (120).
Celelalte notaii au urmtoarea semnificaie:
PL
S - suprafaa de transfer de cldur a planeului adiacent spaiilor ocupate sau
neocupate adiacente, n m
2
;
Pesb
S - suprafaa de transfer de cldur prin elementele de construcie supraterane ale
subsolului, n m
2
;
PL
R - rezistena termic a planeului, n m
2
K/W;
Pesb
R - rezistena termic a elementelor de construcie supraterane ale subsolului, n
m
2
K/W;
a
- simbolul Weierstrass-Kronecker
a
= 1 - subsol cu instalaii termice
a
= 0 - subsol fr instalaii termice
A - coeficient de transfer de cldur caracteristic echipamentelor termice din subsol
determinat cu relaia:

,
_

j
e c
iz
iz
j
j j
j
d
,
d
ln
L
A
33 0
2 1
1
j
L
- lungimea tronsoanelor j, n m;
j
e
d - diametrul exterior al tronsonului j (inclusiv termoizolaia), n m;
j
c
d - diametrul conductei j netermoizolat, n m;
j
iz
- grosimea termoizolaiei aferent tronsonului j, n m;
iz

- conductivitatea termic a izolaiei, n W/(mK);


apa
t - temperatura apei vehiculat prin instalaiile termice din subsol, determinat in
36
functie de temperatura exterioara de calcul caracteristica localitatii in care se afla amplasata
cladirea:
( ) n t m t
e apa
+ + 45 50 , 0
Coeficienii m i n se determin n funcie de zona climatic de iarn n care se
afl localitatea, conform tabelului ataat fig. 11.
2. Subsolul nenclzit ocup parial spaiul de sub planeul parterului.
Se utilizeaz ecuaia (130) n care se modific SPL prin adugarea suprafeei
adiacent unui spaiu ocupat parial amplasat sub cota CTS. Transferul de cldur prin
pardoseala acestui spaiu ctre subsolul neocupat se neglijeaz.
3. Subsolul este nclzit la temperatura
0
i
t
.
n acest caz fluxurile termice disipate ctre mediul exterior natural se determin cu
relaiile (119) i (120) n care
0
i s
t t
.
4. Fluxurile termice disipate dinspre spaiul ocupat al unei cldiri amplasate pe sol la
cota
sc
h deasupra CTS se determin cu relaiile (107) i (108). Valoarea 0
sc
h .
Se face meniunea c n toate cazurile:
Q > 0 semnific flux termic disipat
Q < 0 semnific flux termic ptruns.
n cazul n care subsolul neocupat se nvecineaz cu un spaiu a crui temperatur
este necunoscut, determinarea temperaturilor ambelor spaii se face prin rezolvarea
sistemului de ecuaii de bilan termic liniare caracteristice fiecrui spaiu n parte. O soluie
simplificat este prezentat pentru cazul a trei clase de spaii neocupate (de exemplu subsol,
casa scrilor i pod).
1. Ecuaia de bilan termic a subsolului este ecuaia (130) care include un termen
suplimentar datorat transferului de cldur dintre subsol i spaiul neocupat adiacent
subsolului i spaiilor ocupate. Rezult ecuaia:
( ) ( ) [ ] ( )
( ) ( ) 0 33 , 0
2 1
3 2 1
1
1

+ + + +
k k k k k k
k k o k o
e s
Pesb
Pesb
e s sb asb f e
s apa a s i
s
s
s i
PL
PL
t t
R
S
t t V n Q Q
t t A E t E t E
R
S
t t
R
S

(131)
care se rezolv n raport cu temperatura
k
s
t
.
S-a notat:
1
s
S - suprafaa de transfer de cldur dintre spaiul neocupat 1 i spaiul subsolului
neocupat, n m
2
;
1
s
R - rezistena termic a elementelor de construcie care sunt adiacente att subsolului
ct i spaiului 1, n m
2
K/W.
2. Temperatura spaiului 1 neocupat se determin cu relaia:
3 2 1 1
E t E t E t
k o k
s i
+ +
3. Temperatura celui de al doilea spaiu neocupat, 2, se determin cu relaia:
37
4 3 2 2
B t B t B t
k o k
s i
+ +
Coeficienii B i E sunt coninui n Anexa 3 (A3.2).
n Anexa 3 (A3.3) se prezint succesiunea etapelor de calcul privind transferul de
cldur prin sol i cel caracteristic spaiilor neocupate nvecinate cu solul.
Pentru calcule economice aferente realizrii auditului energetic al cldirilor existente
se va considera grosimea izolaiei termice aferente subsolului (perei/pardoseal) de 0,10 m
echivalent polistiren expandat.
II.4. Fluxul termic cedat de echipamentele din instalaii
II.4.1. Fluxul termic cedat de corpurile de nclzire amplasate n zonele
secundare cantitatea de cldur
( )
( ) ( ) [ ]
k k k k CS k
z e cs e ET o cs cs
D t t t S q 024 , 0 Q
(132)

'

a neincalzit scarilor casa 0


incalzita scarilor casa 1
cs
( )
( )

'

+
+
z e z e
z e z e
q t p t
n t m t
k k
k k
(133)
an / kWh Q
k
cs

II.4.2. Cantitatea de caldura transmisa de conductele de distribuie a agenilor termici
( ) [ ]


k
z sb apa
an
Pd
k k k
D t t A Q 151 , 0
(134)

,
_

j
e c
iz
iz
j
j j
j
d d
L
A
33 , 0
2 1 ln
1

(135)
( )
e e e apa
n t m 45 50 , 0 t + +
(136)
In relatia (134) constanta 0.151 provine din produsul dintre 2

si 24h/zi raportat la 1000


care reprezinta trecerea de la Wh la kWh.

d
ej
d
cj
L
j

iz
38
Zona climatic me ne
I -1,067 52,67
II -1,034 51,33
III -0,934 49,33
IV -0,934 49,33
Fig. 11
II.4.3. Cantitatea de caldura transisa prin mentaua boilerului amplasat n subsol
( ) [ ]

,
_

,
_

+

k
sb ac z
iz m
Lat
boiler
k k
t t D
S
Q

10 , 0
001 , 0
(137)
o
ac ac
t 70 , 0 t
(138)
Duratele
k
z
D
de incalzire a spatiilor din zona principala a cladirii [h] in fiecare luna k
sunt determinate pe baza numarului corectat de grade-zile.
Observaie: Expresiile fluxurilor termice sunt utilizate n sistemul de ecuaii pentru
determinarea temperaturilor spaiilor nenclzite direct sau nclzite
din zonele secundare.
III. CONSUMUL ANUAL DE CLDUR PENTRU NCLZIREA SPAIILOR NCLZIRE
CONTINU
III.1. Randamente ale furnizrii cldurii
s d r
(139)
r randamentul de reglare a furnizrii cldurii: depinde de tipul instalaiei i de
dotarea cu echipamente de reglare a furnizrii cldurii.
r randamentul de distribuie a cldurii.
39

r
an
cs
Q


r
an
inc
Q


an
Pd
Q

Fig. 12 - Randamentul de distribuie a cldurii
an
Pd r
an
cs
an
inc
an
cs
an
inc
an
Pd
r
an
cs
an
inc
r
an
cs
an
inc
d
Q Q Q
Q Q
Q
Q Q
Q Q
+ +
+

+
(140)
s randamentul sursei (nclzire districtual s = 1,00).
III.2. Consum i consum specific de cldur

an
cs
an
inc an
Sinc
Q Q
Q [kWh/an] (141)
inc
an
Sinc an
Sinc
S
Q
q [kWh/an] (142)
Observaie: Pentru = 1,00 se determin necesarul anual de cldur
pentru condiii normale de locuire:
inc
an
inc an
nec
S
Q
q [kWh/m
2
an] (142)
S semnific faptul c raportarea se face la nivelul sursei de furnizare a cldurii sau
la nivelul racordului, pentru cazul nclzirii districtuale.
Valorile:
an
nec
an
Sinc
q i q
sunt utilizate n CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA al cldirii ca indicatori
ai PERFORMANEI ENERGETICE a cldirii EXISTENTE.
40
III.3. Caracteristica de reglare a furnizrii cldurii ntr-o cldire existent
III.3.1. Scopul activitii de reglare a furnizrii cldurii pentru nclzire continu
a unei cldiri
O cladire dotata cu corpuri de incalzire necesita, in cazul furnizarii fara intrerupere a cladurii
in spatiile ocupate, adaptarea temperaturii agentului termic in raport cu caracteristica
climatica a localitatii in care se afla amplasata cladirea. Indiferente de tipul de corp static de
incalzire caracteristica sa functionala este data de valoarea coeficientului de cedare a fluxului
termic m. Valoarea acestuia se determina experimental in celule termice de laborator.
III.3.2. Definirea funciei de reglare
III.3.2.1 Fluxul termic cedat de corpurile de nclzire prin modificarea entalpiei
agentului termic:
( ) ( ) ( ) [ ]
R T
t t c G Q .
1
(143)
III.3.2.2 Fluxul termic cedat ctre aerul din incint:
( )
( ) ( )
( )
( )
( ) m 1
a R
a T
R T
. oinst 2
o
o
t t
t t
ln
t t
Q A Q
+

1
1
1
1
1
]
1




(144)
III.3.2.3 Fluxul termic cedat de coloanele verticale i legturile orizontale:
( ) ( )

2 3
1
Q Q
L
L

(145)
( ) ( )

2 4
1
Q Q
C
C

(146)
In care indicii L si C semnifica spatiu locuit respectiv comercial .
Se recomanda:

= 0.11 (conducte aparente neizolate termic);


= 0.05 (conducte mascate / neizolate termic);


III.3.2.4 Coeficientul de corecie a puterii termice:
RH Rd R
C C C
(147)
CRd - coeficient datorat depunerilor de materii organice i anorganice:
00 , 1 C
Rd
(recomandat 0.92 pentru instalatii vechi respectiv 1 pentru instaatii noi
pana la 1 an)
41
CRH coeficient de reducere a puterii termice ca urmare a modificrii caracteristicii
hidraulice a instalaiei de nclzire (stare actual).
00 , 1 C
RH
(recomandat 0.95 pentru instalatii vechi respectiv 1 pentru instaatii noi
pana la 1 an)
Prin urmare:
00 , 1 C
R

(Ex. pentru instalaii nesplate de peste 3 ani i fr organe locale de reglare a
debitului masic,
CRd 0,92
CRH = 0,95
CR 0,87)
III.3.2.5 Fluxul termic disipat ctre mediul exterior:
( ) ( ) [ ] C t t B c V n
R
S
Q
L
R
L
R L L
e i 1 pa
L
a
L
E
L

1
]
1

+
,
_



(148)
( ) ( ) [ ] C t t B c V n
R
S
Q
c
R
c
R c c
e i 1 pa
c
a
c
E
c

1
]
1

+
,
_



(149)
( ) ( ) ( ) ( ) [ ]
e A e ET o A
t t t S q Q
A

(150)
( )
( ) ( )
[ ]
k k
sb apa Pd
t t A Q (151)
( )
( )
z e z apa
n t m 45 50 , 0 t
k k
+ +
Temperatura anexelor tA variaz n funcie de
( )
A
ev
t
.
III.3.3. Determinarea legii de reglare a furnizrii cldurii
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )

'

+ +
+ + + +


Q Q Q Q
Q Q Q Q Q Q
Pd A
4 3 2
4 3 2 1
(152)
n funcie de cele de mai sus rezult:
( ) ( ) [ ]
( ) ( )
( )
( )
( )
( ) ( )
( ) ( ) ( ) [ ] ( )
k k A
o
o
sb z e z e A e ET o
R
c L
c L
m
a
R
a
T
R T
inst R T
t n t m A t t t S q
C
t t
t t
t t
Q A t t c G
+ + + +
+

1
1
1
1
1
]
1

50 , 0 5 , 22 . 2
1 1
1
ln
.
1





42
( ) ( )
( )
( )
( ) ( )
( ) [ ]


R R L L
o
o
e i pa
L
a
L
E
R
c L
c L
m
a
R
a
T
R T
inst
t t C B c V n
R
S
C
t t
t t
t t
Q A

1
]
1

+
,
_

1
1
1
1
1
]
1

1
1
1 1
1
ln
(153)
Necunoscutele sunt tT() i tR().
III.3.4. Caracteristica de reglare a furnizrii cldurii
Caracteristica menionat NU constituie legea de furnizare a cldurii n cldire. Constituie
corelarea dintre temperatura agentului termic i temperatura exterioar medie lunar
completat cu corelarea dintre consumul de cldur i temperatura exterioar medie lunar.
Transformarea sistemului de ecuaii ( ) ( ) { } 153 , 152 ntr-un sistem avnd ca necunoscute
k k
R T t i t conduce la determinarea caracteristicii de reglaj termic a cldirii.
Se obine:
( )
1 E
E
S q
N t N t N 82 , 20
t P P t
ET o
3 e 2
2
e 1
e 2 1 T
k k
k k

+ +
+
(154)
n care:
( )
( )

'

+ +

77 , 0
2 1
5
3 2
2
1
1
82 , 20
exp
p t p
R S q
S q
N t N t N
E
e
ET o
L
ET o
e e
k k

(155)
Constantele sunt explicitate n reglementarea tehnica NP048 2000 [Buletinul Constructiilor
Nr.4 / 2001 editie revazuta in 2003, Anexa 8]
NOT: n cazul stabilirii curbei de reglaj termic se impune cunoaterea variaiei
necesarului de cldur n raport cu timpul prin intermediul
( )
ev
t
.
Exemplu numeric (INVAR) o incint n condiii de iarn de calcul (BUCURETI).
43
1500
1750
2000
2250
2500
2750
3000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
ora [ h ]
Q

[

W

]
-35
-25
-15
-5
5
15
25
T
e
m
p
.
e
x
t
.

[

g
r
d
.
C

]
,

D
e
l
.
Q

[

%

]
Q - Nec.(var.) Q-reg.st. Del Q [%] T.ext.
Fig. 13 - Necesarul de cldur n regim variabil i curba de necesar de cldur bazat pe
transferul de cldur n regim staionar; BUCURETI, zi de iarn de calcul
70
72
74
76
78
80
82
84
86
88
90
92
94
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
ora [ h ]
T
e
m
p
.

t
u
r

[

g
r
d
.
C

]
19
20
21
22
23
24
25
T
e
m
p
.
i
n
t
.

s
i

a
e
r

i
n
t
.

[

g
r
d
.
C

]
tt-var. tt-reg.lin. T.aer-var. T.int0.
Fig. 14 - Parametrii termodinamici caracteristici incintei i instalaiei de nclzire;
BUCURETI zi de iarn de calcul
In graficele din fig.13 si fig.14 se prezinta variatia parametrilor termodinamici caracteristici
inciNtelor ocupate pentru o cladire aflata in BUCURESTI, zona climatica II.
Din graficul din fig. 13 rezulta ca abaterile valorilor orare ale necesarului de caldura
determinat conform formalismului matemaatic specific regimului stationar de caldura (practic
44
unicul model prezentat studentilor din facultatile de specialitate din tara) in raport cu valorile
specifice regimului nestationar de caldura (cel mai apropiat de realitatea fenomenologica),
vriaza intre +23% la ora 4:00 si -30% la ora 15:30. Consecinta imediata a abaterilor
mentionate este reprezentata pe de o parte de valoarea maxima a necesarului de caldura de
2388 W inregistrata la ora 8:00 fata de valoarea de 2900 W inregistrata la ora 6:00 (regim
stationar de calcul) si in consecinta, pe de alta parte de valorile temperaturilor agentului
termic necesare asigurarii starii de confort termic reprezentate sub forma de functii variabile
in timp in graficul din fig. 14. Daca utilizarea formalismului specific regimului stationar
conduce la o functie cu amplitudinea de oscilatie diurna de 19C in cazul regimului
nestationar de calcul amplitudinea se reduce spectaculos la 5.5C cu valori cuprinse intre
85.2C (ora 8:00) si 79.7C (ora 21:00). Practic rezulta ca mentinerea in ziua de iarna de
calcul a valorii temperaturii agentului termic la cca. 83C asigura confort termic in incinta
analizata. In ceea ce priveste starea de confort aceasta este reprezentata de temperatura
interioara rezultanta de 20C si de variatia necesara a temperaturii medii volumice a aerului
intre 23.5C si 23.9C cu maxim necesar la ora 10:00 ca urmare a valorii minime a
temperaturii medii radiante a incintei inregistra la ora mentionata. Utilizarea unui model de
calcul cat mai apropiat de realitatea fenomenologica conduce la o exploatare eficienta a
sistemului de incalzire fara mari variatii ae debitului masic de agent termic care conduc atat
la consum energetic sporit cat si la disconfort acustic in incintele incalzite.
III.3.5. Caracteristica de reglaj termic pentru cldiri dotate cu instalaie de
nclzire central cu corpuri statice - sistem bitubular
a. Debitul de agent termic vehiculat n instalaia de nclzire are valoarea nominal - cazul
cldirilor nemodernizate energetic i alimentate cu cldur de la o surs centralizat de
cldur surs / proprie de cldur.

t
e
t
Ract
t
T
G
o

t
T, R
a.

t
e
t
Rmod
t
T
G < G
o

t
T, R
b.
b. Debitul de agent termic vehiculat n instalaia de nclzire are valoarea modificat - cazul
cldirilor modernizate energetic i alimentate cu cldur de la o surs centralizat de
cldur.
c. Debitul de agent termic vehiculat n instalaia de nclzire are valoarea nemodificat, dar
se modific temperatura agentului termic de ducere - cazul cldirilor modernizate dotate cu o
surs proprie de cldur.
45

t
e
t
Rmod
t
Tmod
G = G
o
t
T, R
c.
Cunosterea comportamentului hidrauluic al sistemelor de incalzire este de axima importanta
in cazul modernizarii energetice a cladirilor de tip condominiu ale caror instalatii termice sunt
racordate la Puncte sau Centrale Termice. In cazul (cel mai frecvent intalnit) al modernizarii
in etape succesive a cladirilor este necesar ca sursa de caldura sa asigure confort termic
atat cladirilor nemodernizate cat si celor odernizate termic. In graficul a. Se prezinta curbele
tipice regllaj termic aladirilor nemodernizate energetic. Dat fiind faptul ca modernizarea
energetica implica reducerea necesarului de caldura al cladirilor, rezulta ca alimentarea cu
agent termic cu debit nominal a cladirilor modernizare conduce la supraincalzirea acestora
si fie la risipa de caldura asociata unui pronuntat disconfort in spatiile locuite, fie la
necesitatea reducerii semnificative a debitului de agent termic prin actionarea robinetelor cu
cap termostatic. In cazul in care reducerea proiectata a consuului de caldura nu este foarte
importanta (sub 30%) aceasta reducere a debitului de agent nu conduce la perturbarea
regimului hidraulic al instalatiei de incalzire dar implica dotarea PT/CT cu pompe cu turatie
variabila (graficul b). In cazul in care reducerea proiectata a consumului de caldura
depaseste valoarea de 30% perturbatiile hidraulice pot afecta stabilitatea hidraulica a
instalatiilor de incalzire cu agent termic lichid (apa calda), caz in care se recomanda
realizarea unui montaj care va realiza reducerea temperaturii agentului care alimenteaza
cladirea in conditiile pastrarii valorii constante a debitului de agent termic la nivelul cladirii.
Situatia mentionata este reflectata in graficul c.
46
IV. NCLZIREA INTERMITENT A CLDIRILOR EXISTENTE CONSUM DE CLDUR
In cazul cladirilor caracterizate de program discontinuu de functionare una din masurile de
reducere a consumului de caldura este reprezentata de utilizarea incalzirii intermitente
bazata pe un ciclu caracterizat in general de patru etape dupa cum urmeaza:
1. Mentinerea parametrilor interiori la valori proprii confortului termic si fiziologic (pe durata
programului de functionare a cladirii sau al incintelor din cladire ex. In cazul hotelurilor,
caminelor etc.);
2. Racirea naturala a spatiilor prin oprirea furnizarii caldurii:
3 Mentinerea teperaturii interioare la o valoare de garda necesara conservarii starii
instalatiilor;
4. Aducerea cladirii la starea de confort termic si fiziologic intr-un interval de timp prestabilit
sau determinat ca urmare a optimizarii regimului de incalzire pe baza minimizarii fie a
consumului de caldura, fie a costurilor totale prin metode dinamice de analiza a
eficientei economice a solutiior adoptate (VNA).
Modelul de calcul pe care se bazeaza determinarea PEC in cazul incalzirii intermitente este un
model simplificat cu o singura constanta de timp determinata de capacitatea termica a
elementelor de constructie interioare si de caracteristica termica a anvelopei. Ecuatia de
variatie a temperaturii interioare rezultante in faza a 2-a de exploatare este ecuatia
regimului termic regulat (Kondratiev). In faza a 3-a mentinerea temperaturii interioare la
valoarea de garda este conditionata de temperatura exterioara echivalenta. In cazul in
care temperatura exterioara echivalenta este superioara temperaturii de garda, faza a
doua este anulata si modelul de calcul avanseaza in faza a 4-a caracterizata de conditia
atingerii temperaturii interioare reduse la momentul reluarii activitatii in cladire. Durata
acestei faze este conditionata de puterea termica instalata si variaza invers proportional
cu aceasta.
Este important de retinut faptul ca valoarea temperaturii interioare medii pe durata de 24
ore, inferioara temperaturii de utilizare a spatiului ocupat nu constituie elementul de
cuantificare a reducerii consumului de caldura. Variatia energiei interne a elemetelor de
constructie in faza a 4-a implica utilizarea unei cantitati suplimentare de caldura care va
fi consumata pentru realizarea confortului termic in cladire.
Succesiunea celor patru etape este prezentata in graficele din figura 15. Curbei de variatie a
temperaturii interioare rezultante ii este asociat graficul de furnizare a caldurii care
reflecta participarea instaatiei de incalzire la realizarea regimului termic in orele in care
cladirea nu este ocupata.
Metoda de calcul prezentata se bazeaza pe exploatarea modelului de calcul specific incalzirii
fara intreruperi a spatiilor ocupate prin generarea unor coeficienti de corectie cu valori
lunare care afecteaza valorile lunare ale numarului de grade-zile corectate, proprii
functionarii fara intreruperi a instalatiei de incalzire.
47

i
t
t
io
t
io
t
i
[C]

(0)

f
(1)

(2)

(3)

(0)


[h]

f

Q

Q

Q

[W]


[h]

G
Q
o

f
Q
G

a
Q
Fig. 15 Schema de calcul pentru nclzirea intermitent a cldirilor
Principiul metodologic
Se compar cantitatea de cldur consumat n cazul nclzirii cu intermiten cu cantitatea
de cldur consumat n cazul nclzirii fr ntreruperi i cu cldirea ocupata permanent.
Pentru fiecare lun k rezult un coeficient de corecie a numrului de grade-zile corectate,
k:
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
P
1
k iR k k G k o k a f
k
T

+ +

(156)
f durata de ocupare a cldirii (n care instalaia funcioneaz la parametri
normali) [h]
P intervalul de timp considerat (ex. 24 h) [h]
G(k) durata nclzirii de gard [h]
a(k) durata renclzirii cldirii [h]
48
( )
( ) k
inc
o
k o
Q
Q

(157)
( ) ( )
[ ]
k
e i pa a
E k
inc
R R
t t C B c V n
R
S
Q
,
_

+

1

(158)
( )
( )
( ) k
e
i
k
e
i
i
R
R
R
k R
t t
t t
T

(159)
Valorile a(k) i G(k) se determin pe baza ndeplinirii sau nendeplinirii condiiei:
( ) ( )
[ ]
( )
( )
G
k R
R R
i
i k o
k
e
i
k
e
t
T
1 E
1
E
t t t

+
+
(160)
Cazul 1: Condiia (160) se ndeplinete:
( )
( )
( )

,
_

+
k R
i k o
c k a
T
1 E
1 ln T
(161)
( )
0
k G

(162)
Cazul 2: Condiia (160) nu se ndeplinete:
( )
( )
( )
( ) ( )
( )
1
1
]
1




k R
k R
i k o k
i k o
c k a
T
T 1
ln T (163)
( ) ( )
( )
( ) k a k c f P k G
ln T +
(164)
n care:
Tc constanta de timp a cldirii [h]
/ * 00028 . 0 Mc T
c


,
_

+

1
B c V n
R
S
pa a
E

(165)
1
]
1

,
_



c
f
T
24
exp E
(166)
( )
( )
( ) k
e
i
k
e
i
k
R
R
G
t t
t t


(167)
Se genereaz:
49
( )
[ ]

k
k
GZ k
GZ N N
(168)
Not: Pentru cldirile publice dotate cu vitraje moderne i eficiente energetic, n orele
de neocupare a cldirii se ine seama de faptul c debitul de aer exterior infiltrat se reduce
foarte mult, ca urmare a etanrii rosturilor mobile.
50
V. CLIMATIZAREA SPATIILOR IN SEZONUL CALD.
V.1 Variaia temperaturii interioare n spaii locuite/ocupate nedotate cu
sisteme de climatizare. Metod orar analitic simplificat
Algoritmul de calcul vizeaz spaii ale cror elemente de construcie despritoare de alte
spaii ocupate i neocupate sunt adiabatice. Ipoteza este acceptabil deoarece, n lipsa
echipamentelor de climatizare, temperaturile interioare sunt relativ apropiate ntre categoriile
de spaii menionate. A doua ipotez const n a admite temperatura uniform a elementelor
de construcie interioare din spaiile analizate (perei, planee). Se neglijeaz capacitatea
termic a aerului.
Relaia de determinare a variaiei n timp a temperaturii aerului este urmtoarea:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
j cv j j p j j
e
j j a
a t t t t + +
3 2 1
(169)
Notaiile sunt prezentate la sfritul capitolului.
Variaia n timp a temperaturii elementelor de construcie interioare se determin cu relaia:
( ) ( ) ( )
2
1
1 2 2
1
2
1
2
1
1 2 2
1
1 2
1
1
exp
1
C
C C
C
C
C
C t
C C
C
C
t t
j j j j j j
j p j p

+
1
]
1

(170)
Pasul de timp utilizat n calcul se recomand a fi de o or ( = 3600 s). Coeficienii din
relaia (170) se determin cu relaiile:
( ) ( ) [ ] ( ) [ ] { } { }
3 2 1 2 1
1 1 + +

j R r j cv
P
E T
j
F
c M
S S
C
(171)
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) [ ]
( ) ( ) ( ) ( )
c M
S
a F a
F F
c M
S S
C
P
Loc
j r R r cv j cv j
j e R r j e R r cv j
P
E T
j

+ + +
+ + +



}
1 {
1 3
2 1 1 2

(172)
Aplicarea practic a metodei prezentate implic exclusiv calcul tabelar (de tip EXCEL).
Verificarea regimului termic din spaiile ocupate se refer exclusiv la spaii incluse n zona
principal a unei cldiri. n cazul n care cldirea este de tip multietajat, verificarea se
efectueaz pentru spaiile ocupate amplasate la fiecare nivel. n acest caz, capacitatea
termic a elementelor de tip planeu se mparte n pri egale ntre dou niveluri
consecutive.
Din punct de vedere al parametrilor climatici, se consider intensitatea radiaiei solare din
zilele senine din lunile martie, mai i iulie, crora li se asociaz temperaturile exterioare cu
gradul de asigurare propriu activitii de dimensionare a instalaiilor de climatizare (90%). n
cazul cldirilor foarte vitrate i cu grad de ocupare ridicat (de exemplu cldiri de birouri) este
necesar a se efectua verificarea variaiei temperaturii interioare i n sezonul rece, cu referire
la zilele senine i la spaii defavorabil orientate (S, SV).
Verificarea variaiei temperaturilor interioare n spaiile ocupate este o operaie necesar n
special n cazul cldirilor existente de tip social administrativ i n cazul oricrei cldiri noi. n
ambele cazuri se au n vedere cldiri amplasate n localiti situate sub paralela de 45
0
N,
zona de cmpie.
Practic se va verifica variaia n timp a temperaturilor interioare n lunile mai i iulie (pentru
sezonul cald) i n luna martie (pentru sezonul rece).
51
Valorile orare ale temperaturii exterioare precum i valorile intensitii radiaiei solare total,
global i difuz sunt prezentate n tabelele A7.1 ... A7.4 din Anexa 7. Valorile sunt specifice
localitilor din zone urbane situate n cmpia Romn sub latitudinea geografic de 45
0
N
(STAS 6648/2-82).
Temperatura interioar a aerului, care reprezint starea de confort termic acceptabil n
sezonul cald, pentru cldiri aflate n localiti amplasate n cmpia Romn i pentru cldiri
ncadrate n categoria a III-a (STAS 6648/1-82) are valoarea
ic

= 26
0
C.
Verificarea valorii
) (
a
t
reprezint un diagnostic dat cldirii ocupate/locuite n ceea ce
privete starea de confort termic n lipsa instalaiilor de condiionare a aerului. Dac
) (
a
t
- 26 > 1
0
C pe o durat care depete 5 h/zi n ziua reprezentativ din luna iulie
i 2 h/zi n ziua reprezentativ din luna mai, se impune dotarea cldirii cu instalaie de
climatizare a aerului;
n cazul cldirilor de locuit existente (individuale sau colective) nu se efectueaz
verificarea strii de confort interior, dar se recomand soluii de modernizare energetic
care conduc la reducerea temperaturii interioare a aerului n sezonul estival;
n cazul proiectrii cldirilor noi se adopt soluii tehnice care fac posibil meninerea
strii de confort termic fr intervenia instalaiilor de condiionare a aerului. Se
recomand ca verificarea performanei soluiilor realizat prin testarea condiiei
susmenionate s se fac indiferent de categoria cldirii;
Pentru cldiri existente cu regim de ocupare special (cldiri aglomerate cldiri de birouri
foarte vitrate, cldiri administrative) se recomand verificarea condiiei de realizare a
confortului termic n perioada de var, asociat condiiei de confort n sezonul rece (luna
martie), dat de relaia:

) (
a
t
- 23 < 1
0
C
pe o durat care depete 5 h/zi n ziua reprezentativ din luna martie.
Schema de calcul detaliat asociat metodei de verificarea temperaturilor interioare din
spaiile ocupate n lipsa dotrii cu echipamente sau instalaii de climatizare/condiionare, este
urmtoarea:
1. Se determin zona principal (a spaiilor ocupate/locuite) a cldirii supus
verificrii i se precizeaz spaiile care formeaz obiectul analizei;
2. Se determin suprafaa de transfer de cldur
k
E
S
a fiecrui element de
nchidere exterior opac i transparent cu azimutul k (conform C 107/3-2005);
3. Se determin suprafaa total de transfer de cldur a elementelor de nchidere
perimetrale exterioare:

k
E E
k
S S
S
4. Se determin suprafaa elementelor interioare de construcie incluse n spaiul
locuit/ocupat avndu-se n vedere dimensiunile aparente ale elementelor de
construcie. Pentru fiecare spaiu delimitat se au n vedere elementele de
construcie orizontale i verticale.
5. Capacitatea termic a elementelor de construcie interioare despritoare de alte
spaii se determin pn la planul de simetrie vertical al elementelor de
construcie. Pentru elementele de construcie interioare incluse n spaiul analizat
se ia n calcul ntreaga capacitate termic. Se nsumeaz valorile capacitilor
termice i rezult valoarea total a capacitii termice a elementelor de construcie
interioare, c M
P
.
6. Se determin valorile rezistenelor termice corectate ale elementelor de nchidere
exterioare opace i transparente
k
R n raport cu azimutul k;
7. Se determin factorul de form mediu al spaiului locuit:
52
( )
Pi R
N 6 2 , 0 F
n care
Pi
N este numrul mediu al pereilor interiori din incintele care formeaz
spaiul analizat.
8. Se determin volumul liber al spaiilor locuite/ocupate, V;
9. Se determin temperaturile exterioare de referin modificate ale elementelor de
construcie opace i transparente, cu relaia (A6.2) din Anexa 6, respectiv relaiile
(173), (174) i (175) de mai jos:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) [ ] ( )
e dif u T u F L EF
t I C I C R t
k k k k k k
+ + 1
(173)
pentru fereastr fr oblon;
( ) ( ) ( ) ( ) [ ] ( )

e dif u T u
e
o
OE
EF
t I C I C t
k k k k k
+ + 1
) (
) (
(174)
pentru fereastr cu oblon opac exterior;
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) [ ] ( )


e dif u T u
e i
F
o OI
EF
t I C I C R t
k k k k k k
+ +

,
_

+ 1
4 1
) ( ) (

(175)
pentru fereastr cu oblon opac interior;
n care:
L

este coeficientul de absorbie a radiaiei solare al elementelor de


construcie interioare, pentru ferestre libere;
) o (

este coeficientul de absorbie a radiaiei solare al suprafeei oblonului


interior/exterior;
este transmisivitatea vitrajului la radiaia electromagnetic de und
scurt (spectrul vizibil).
n lipsa unor valori precizate prin proiect/cartea tehnic se pot utiliza valorile:

L
= 0,40
) o (

= 0,60 - pentru oblon cu suprafa nereflectorizant;


) o (

= 0,20 - pentru oblon cu suprafa reflectorizant;


= 0,70 (valoare medie att pentru componenta direct ct i pentru componenta
difuz) - pentru ferestre duble confecionate din geam cu grosimea de 4
mm, relativ curate;
E
T
R i
S
S
F + 5 , 4 5 , 3
[W/(m
2
K)]
17
e
[W/(m
2
K)]
k
u
C
este coeficientul de umbrire;

k
u
C
= 0,20 - pentru suprafee orizontale;

k
u
C
= 0,30 - pentru suprafee verticale;
e
t
,
T
I i
dif
I
- sunt conform tabelelor A7.1 A7.4 din anexa 7.
53
P E T
S S S +
n care
p
S
este suprafaa elementelor de construcie interioare, n m
2
.
10. Se determin temperatura exterioar de contur:
( )
( ) ( ) ( ) ( )
E
k l i n
oE
EF
o
F i
F
I
EF
o
F i
F
EF
F i
EF
ev
P i
PE
e
S
t
R
S
t
R
S
t
R
S
t
R
S
t
n
n
n
i
i
i
l
l
l
k
k
k

) (
) 0 (
) (
.
(176)
n care:
e i
F
) o (
F
) o (
F
4 1
R R R
i n

+
;

+ + +
n
F
i
F
l
EF
k
PE E
n i l k
S S S S S
(177)
11. Se determin temperatura exterioar medie de referin:
( ) ( )
( )
( )
( )


e
pa
E
a
cv
e
e t
c
S
V
n
t t
.
2
1


+
+
(178)
12. Se determin valorile orare ale coeficienilor ( )
1
C i ( )
2
C ;
13. Se determin variaia orar a temperaturii
( )
P
t a elementelor de construcie
interioare cu relaia (170);
14. Se determin variaia orar a temperaturii aerului
( )
a
t
cu relaia (169).
Valorile orare ale ratei de ventilare
( )
a
n se aleg n funcie de specificul activitilor
care se desfoar n spaiile analizate.
NOTA 1: n cazul n care ventilarea spaiilor analizate se realizeaz prin proceduri de
ventilare natural i prin infiltraii de aer exterior, rata de ventilare este condiionat de
gradul de etanare al rosturilor elementelor de nchidere mobile (ui, ferestre), n
cazul n care aceste elemente sunt n poziia nchis i de diferena de temperatur
dintre spaiul interior i exterior, n cazul n care elementele de nchidere sunt n
poziia deschis. Rezult c relaiile de calcul nu vor mai include explicit rata de
ventilare natural a spaiilor analizate.
Pentru intervalul de timp cuprins ntre orele 23
00
7
00
n care se practic ventilarea
natural controlat (ui i ferestre deschise) se va utiliza valoarea
a
n
= 6,5 h
-1
.
Pentru
( )
a
n se recomand relaia:
( )
V
S
t U n
F
a
99 , 2 [h
-1
]
n care:
e i
t t t
( ) ( )
30 , 0
51 . 28
e i
t t t U [W/(m
2
K)]
54
F
S este suprafaa deschiderii uilor i ferestrelor, n m
2
.
NOTA 2: Determinarea variaiei temperaturii elementelor de construcie interioare
respect urmtoarea procedur:
1. Se determin pentru fiecare moment
[ ] 24 , 0 t
j

valorile
( )
1
C i
( )
2
C
conform relaiilor (171) i (172);
2. Se propune o valoare (arbitrar) pentru valoarea
( ) 0
1

j P
t
la momentul
0
1

j

(se recomand
0
P
t
= 26
0
C);
3. Se determin valorile
( )
j P
t
) 1 (
;
( ) 2
) 1 (
j P
t
s.a.m.d cu relaia (170) pn
la momentul
j
t
= 24 h;
4. Se utilizeaz valoarea
( ) 24
) 1 (

j P
t
ca valoare de iniializare pentru a doua
iteraie. Se obin valorile orare
( )
j P
t
) 2 (
;
5. Calculul se consider ncheiat la iteraia (p) prin ndeplinirea condiiei:
( ) { } ( ) { }

j
p
P j
p
P
t t
) 1 ( ) (
cu 1 , 0
Coeficieni numerici:
) oI (
F
) oE (
F FL P
+ + + ;
( ) [ ]
E
k
P i P
P
S
R S
k k

1
'
1

;
( ) [ ]
E
k
F i F
FL
S
R S
k k

1
'
1

( ) [ ]
E
k
oE
F i
oE
F
oE
F
S
R S
k k

1
) ( ) (
) (
1

( ) [ ]
E
k
oI
F i
oI
F
o
F
S
R S
k k

1
) ( ) (
) 1 (
1

R
i
r
i
cv
1
F 1
;

R
i
r
R
i
r
2
F 1
F
;

,
_

1
2 3
E
T
S
S
;
( )
( )
2
1
um
pa
E
j a
j
N
c
S
V
t n


;
( )
2
3
2
1
um
E
T
cv
j
N
S
S

,
_



;
( )
2
3
um
E
LOC
j
N
S
S

;
( )

,
_

+
1 2

E
T
cv pa
E
j a um
S
S
c
S
V
n N
;
E
T
R r cv i
S
S
F +
;
Se recomand:
cv
= 3,5 W/(m
2
K)
55
r
= 4,5 W/(m
2
K)
Exemplu de calcul
n graficele din figurile 16 i 17 i tabelele 1 i 2 se prezint variaia temperaturilor interioare
semnificative din spaiul definit n exemplul de calcul din anexa 4 i analizat n anexele 4
8.
Fig.15.1 Variatia temperaturilor semnificative in spatiul ocupat in luna iulie -
spatiu fara sistem de climatizare (a = 10 W/mp.).
18.0
20.0
22.0
24.0
26.0
28.0
30.0
32.0
34.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Ora
t
a
,

t
p
,

t
e

[

C
]
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
n
a

[
s
c
h
/
h
]
T.per.int. (3) Temp.aer temp.ext.iulie na
56
t
a

,

t
p

,

t
e


[
0
C
]
Fig. 16
Tabelul 1
Momentul na T.per.int. (3) Temp.aer temp.ext.iulie
1 0,5 32,2 31,6 21,8
2 0,5 31,8 31,1 21,2
3 0,5 31,3 30,5 20,6
4 0,5 30,8 29,9 20,2
5 0,5 30,2 29,3 20,0
6 0,5 29,6 28,6 20,4
7 0,5 29,0 28,0 21,5
8 0,5 28,4 27,7 24,2
9 0,5 28,0 27,7 26,6
10 0,5 27,7 28,0 28,7
11 0,5 27,8 28,6 30,1
12 0,5 28,1 29,4 31,0
13 0,5 28,5 30,2 31,5
14 0,5 29,1 30,9 31,8
15 0,5 29,8 31,6 32,0
16 0,5 30,4 32,3 31,8
17 0,5 31,1 32,8 31,2
18 0,5 31,7 33,3 30,2
19 0,5 32,3 33,7 28,6
20 0,5 32,7 33,6 26,5
21 0,5 32,9 33,4 25,0
22 0,5 32,9 33,1 23,9
23 0,5 32,8 32,6 23,1
24 0,5 32,5 32,1 22,5
In figura 18 i tabelul 3 se prezint variaia temperaturilor interioare semnificative ale
unei incinte n cazul n care terasa este protejat exterior cu folie reflectorizant.
57
Fig.15.2 Variatia temperaturilor semnificative in spatiul ocupat in luna iulie
- spatiu fara sistem de climatizare (a = 4W/mp.).
18
20
22
24
26
28
30
32
34
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Ora
t
a
,

t
p
,

t
e

[

C
]
0
1
2
3
4
5
6
7
n
a

[
s
c
h
/
h
]
T.per.int. (3) Temp.aer temp.ext.iulie na
Tabelul 2
Momentul na T.per.int. (3) Temp.aer Temp.ext.iulie
1 6,5 27,6 25,5 21,8
2 6,5 27,0 24,9 21,2
3 6,5 26,3 24,2 20,6
4 6,5 25,7 23,6 20,2
5 6,5 25,0 23,1 20,0
6 6,5 24,4 22,7 20,4
7 6,5 23,9 22,7 21,5
8 0,5 24,3 23,8 24,2
9 0,5 24,0 24,0 26,6
10 0,2 24,1 24,4 28,7
11 0,2 24,2 25,1 30,1
12 0,2 24,6 26,0 31,0
13 0,2 25,2 26,8 31,5
14 0,2 26,0 27,7 31,8
15 0,2 26,7 28,5 32,0
16 0,5 27,4 29,3 31,8
17 0,5 28,2 29,9 31,2
18 0,5 28,9 30,5 30,2
19 0,5 29,6 31,0 28,6
20 0,5 30,1 31,0 26,5
21 6,5 29,2 28,3 25,0
22 6,5 29,0 27,6 23,9
23 6,5 28,6 26,9 23,1
24 6,5 28,1 26,2 22,5
58
t
a

,

t
p

,

t
e

[
0
C
]
Fig. 17
Fig.15.3 Variatia temperaturilor semnificative in spatiul ocupat in luna iulie
- spatiu fara sistem de climatizare (a = 4W/mp.), terasa reflectorizanta si
oblon exterior reflectorizant la fereastra.
18
20
22
24
26
28
30
32
34
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Ora
t
a
,

t
p
,

t
e

[

C
]
-2
0
2
4
6
8
10
n
a

[
s
c
h
/
h
]
T.per.int. (3) Temp.aer temp.ext.iulie na
\
Tabelul 3
Momentul na T.per.int. (3) Temp.aer temp.ext.iulie
1 6,5 25,2 24,2 21,8
2 6,5 24,9 23,7 21,2
3 6,5 24,5 23,2 20,6
4 6,5 24,1 22,7 20,2
5 6,5 23,6 22,3 20,0
6 6,5 23,2 22,1 20,4
7 6,5 22,8 22,2 21,5
8 0,5 23,3 22,8 24,2
9 0,5 23,0 22,7 26,6
10 0,2 22,8 22,6 28,7
11 0,2 22,7 22,8 30,1
12 0,2 22,7 23,2 31,0
13 0,2 22,9 23,5 31,5
14 0,2 23,1 23,9 31,8
15 0,2 23,4 24,4 32,0
16 0,5 23,8 25,1 31,8
17 0,5 24,3 25,6 31,2
18 0,5 24,8 26,2 30,2
19 0,5 25,3 26,8 28,6
20 9 24,9 26,3 26,5
21 9 25,3 25,8 25,0
22 9 25,5 25,2 23,9
23 9 25,4 24,8 23,1
24 9 25,2 24,3 22,5
59
t
a

,

t
p

,

t
e

[
0
C
]
Fig. 18
V.2. Necesarul de frig al unui spaiu ocupat
(metoda orar simplificat)
V.2.1 Necesar sensibil de frig
2.1.1 Condiia de confort termic caracteristic spaiilor ocupate coincide cu urmtoarele valori
ale temperaturii aerului interior:
sezon cald:
o
i
t
= 26C;
sezon rece:
o
i
t
23C;
2.1.2 Rcirea spaiului este impus de depirea temperaturilor menionate ca urmare a
degajrilor interioare de cldur i a fluxului termic datorat transmisiei de cldur dinspre
mediu exterior natural.
2.1.3 Necesarul de frig (sensibil) al unei incinte se determin cu relaia:
( ) ( ) [ ] ( ) ( ) [ ] ( )
Loc s e i pa a a a eRc i j F
S a t t c V n t t
R
S
Q
j o j o
E
+

1 , 1 [W] (179)
n care:
E
S aria elementelor de construcie exterioare opace i transparente
(conform C107/3-2005), n m
2
;
S
LOC
aria suprafeei locuibile a spaiului ocupat, n m
2
;
a
V

volumul liber al aerului, n m


3
;
( )
a
n rata de ventilare a spaiului ocupat, n s
-1
;
o
i
t temperatura interioar de confort, n C;
te(
)
temperatura exterioar, n C;
eRc
t
(

) temperatura exterioar de referin a elementelor exterioare


(temperatura exterioar echivalent pentru elemente vitrate i
temperatura exterioar modificat pentru elemente opace
determinat cu relaia A6.2 din Anexa 6), n C;
( ) t a
s
degajrile sensibile de cldur liber, n W/m
2
;
j
indice care specific luna din sezonul cald.
2.1.4 Durata procesului de rcire se determin ca urmare a analizei variaiei temperaturii
aerului interior n spaii ocupate n lipsa dotrii cu instalaii/sisteme de rcire. Egalitatea:
( )
o
i a
t t
(180)
conduce la determinarea intervalului zilnic de funcionare a instalaiei/sistemului de rcire,
definit de ndeplinirea condiiei
( )
o
i a
t t
2.1.5 Cantitatea de cldur sensibil extras zilnic n luna j din spaiul ocupat se determin
cu relaia:
60
j
R j zij
D Q , Q 001 0

[kWh/zi] (181)
n care:
j
Q
valoarea medie a necesarului sensibil de frig pe durata de
climatizare, din cursul unei zile, n W;
j
R
D
- durata intervalului de rcire, n h/zi.
2.1.6 Cantitatea de cldur (sensibil) extras n fiecare lun se determin cu relaia:
j j j
zi z sz
Q N Q

[kWh/lun] (182)
n care:
j
z
N
- numrul de zile senine din luna j
2.1.7 Cantitatea de cldur extras (sensibil) pe durata sezonului cald se determin cu
relaia:

j
sz sz
j
Q Q

[kWh] (183)
V.2.2 Necesar latent de frig
n cazul n care n spaiul ocupat se produc degajri importante de umiditate, pe lng
necesarul sensibil de frig, se impune uscarea aerului astfel nct s se menin n interior o
valoare constant i acceptabil a umiditii relative a aerului.
2.2.1 Cldura latent se determin n funcie de numrul de persoane din spaiul ocupat
pers
N
i n funcie de debitul de vapori de ap care se degaj n spaiul ocupat (altul dect cel
provenit metabolismul uman).
Rezult debitul de caldura:
( ) ( )
v v v L pers L
i G a N Q +
[W] (184)
n care:
pers
N

numrul de persoane din spaiul ocupat;
L
a debitul de cldur latent (n funcie de ta), n W/pers. (conform
tabelului A.2 din Anexa A.2);
v
i entalpia vaporilor de ap, n J/kg;
v
G debitul de vapori de ap, n kg/s;
v
simbolul Weierstrass-Kronecher.
1 exist degajri de vapori
v

0 nu exist degajri de vapori


61
2.2.2 Cantitatea de cldur latent, necesar a fi preluat de instalaia/sistemul de
climatizare este dat de relaia:
j j
L
j
zT Lz
Q N Q

* 024 , 0

[kWh] (185)
n care:
j
L
Q
- valoarea medie a necesarului latent de frig pe durata de climatizare, din cursul unei
zile, n W.
NzTj - numarul de zile din luna j a sezonului cald in care functioneaza instalatia de
climatizare.
Durata de functionare este dictata de conditia de nedepasire a concentratiei admisibile de
vapori de apa XL, in spatiul ocupat.
V.2.3 Necesarul total de frig
Necesarul total de frig se determin cu relaia:
Lz sz
Q Q Q

+ [kWh] (186)
62
VI. CONSUMUL DE CLDUR PENTRU AP CALD MENAJER
ETAPE DE CALCUL
VI.1. Ipoteze
1. Cantitatea de cldur facturat vizeaz ntreaga cldire.
2. Temperatura apei calde este
o
ac
t
- temperatur util diferit sau nu de valoarea real.
3. Valorile facturate ale consumului de cldur vizeaz minim 5 ani consecutivi (pentru a se
asocia cu consumul de cldur pentru nclzire).
4. Numrul de persoane din cldire NP este o valoare normalizat statistic.
VI.2. Tipuri de cldiri
A. Blocuri ale cror instalaii sunt racordate la PT/CT i nu dispun de contor de cldur
general
A.1. Se determin cantitatea de cldur normalizat anual corectat:
( )
Pcol Psb
al Re
P
P f
acm
c . f
acm
Q Q
N
N
Q Q +
, [kWh/an]
n care: QPsb - pierderi urmare pierderilor de ap din subsol determinate experimental
sau estimate.
QPcol - pierderi aferente coloanelor de distribuie
A.2. Cantitatea de ap cald normalizat la temperatura
o
ac
t
( )
r
ac
c . f
acm
6
t t c
Q 10 6 , 3
V
0

, [m
3
/an]
A.3. Cantitatea de ap cald pierdut (conform msurrilor i duratei zilnice de livrare a apei
calde): VP
A.4. Cantitatea de ap cald consumat la nivelul punctelor de consum
VLoc = V - VP , [m
3
/an]
A.5. Consumul specific normalizat de ap cald
P
Loc
acL
N
V
365 , 0
1
q
, [l/pers.zi]
A.6. Consumul mediu specific normalizat de cldur
al Re
P
P
nc
f
acm
acm
N
N
S
Q
i
, [kWh/m
2
an]
A.7. Eficiena energetic a instalaiei de livrare a apei calde
63
( )
r ac LOC LOC
real
P
P f
acm
LOC
acm
t t V 16 , 1 Q ;
N
N
Q
Q
o


[-]
B. Ca i n cazul A, dar blocurile sunt dotate cu contor general de cldur
B.1. Temperatura medie a apei calde livrat la consum se determin din ecuaia:
( )
Pcol Psb
r ac
6
f
acm
Q Q t t c
10 6 , 3
V
Q + +

, [kWh/an]
n care QPsb i QPcd conform A.1. n care
o
ac
t
se nlocuiete cu tac .
Cantitatea de ap cald consumat n cldire se citete la debitmetrul contorului de cldur
V [m
3
/an].
B.2. A.3. Cantitatea de ap cald pierdut VP (nu este funcie de numrul persoanelor);
B.3. Cantitatea de ap cald consumat
P
real
P
P
LOC
V
N
N
V V
NOT: Cantitatea de ap consumat se supune procedurii normalizrii pentru a putea fi
comparat cu cea specific cazului A.
B.4. Consumul specific normalizat la echivalen entalpic.
o
L
ac
ac
P
LOC
ac
t
t
N
V
74 , 2 q
[l/pers.zi]
B.5. A.6. Indicele normalizat de consum de cldur [kWh/m
2
an]
B.6. A.7. Eficiena energetic
C. Blocuri dotate cu CT proprie cu boiler:
Combustibilul utilizat: gaze naturale
C.1. Se stabilete consumul de gaze pentru prepararea hranei (sezonul cald n care se
concentreaz prepararea apei calde NOAPTEA ntre orele 23
oo
- 5
oo
);
C.2. Consumul de gaze pentru prepararea hranei n sezonul cald:
Cgazh.v = Cgazh.v
.
NZV ;
C.3. Consumul de gaze pentru prepararea hranei n sezonul rece:
Cgazhi = 1,2
.
Cgazhv
.
(365 - NZV);
C.4. Consumul de gaze normalizat pentru prepararea apei calde n sezonul cald:
( )
al Re
P
P
v . h . gaz
f
v . gaz v . acm . gaz
N
N
C C C
, [m
3
/sezon.v]
C.5. Consumul de gaze normalizat pentru prepararea apei clade n sezon rece:
64
v
o
i
o
r
ac
r
ac
ZV
ZV
v . gazacm i . gazacm
t t
t t
N
N 365
C C


[m
3
/sezon.i]
C.6. Consumul anual normalizat de gaze pentru prepararea apei calde:
Cgaz acm an = Cgaz acm v + Cgaz acm i [m
3
/an]
C.7. Consumul de cldur normalizat n funcie de tipul i vechimea cazanului:
6
ez an acm gaz gaz ci acm
10 6 , 3
1
; C P Q


C.8. Se determin pierderile de flux termic i cldur la nivelul subsolului, distribuiei i
boilerului i consumul de cldur la punctele de consum.
( )
( )
boiler Pcol Psb acm
C
acm
Q Q Q Q Q + + [kWh/an]
C.9. Se determin consumul normalizat de ap cald:
( )
( )
r
ac
C
acm
6
t t c
Q 10 6 , 3
V
o

[m
3
/an]
C.10. Se determin pierderile de ap cald (msurri i estimri) VP [m
3
/an]
C.11. Se determin consumul normalizat de ap cald:
VLoc = V - VP , [m
3
/an]
C.12. Indicele normalizat de consum de cldur n funcie de Qacm i SUTIL
C.13. Indicele mediu de consum de ap cald n funcie de VLOC.
C.14. Eficiena energetic n funcie de VLOC
Combustibilul utilizat - combustibil lichid
Se lucreaz asemenea cu diferena c n sezonul cald consumul de combustibil lichid se
determin fr experimentul necesar n cazul gazelor.
D. Cldiri de locuit individuale - combustibili gaze naturale
Procedura este identic cu cea de la punctul C, combustibil gaze naturale cu diferena c
pierderile de ap se estimeaz (pentru n < 10 apartamente) n funcie de starea armturilor.
n cazul combustibilului lichid se face aceeai adaptare a cazului C.
E. Cldiri individuale cu sisteme locale de preparare a apei calde
Combustibil gazos. Se admit = 0,60 pentru cazane vechi i = 0,80 pentru cazane noi.
Pentru sisteme instant se anuleaz pierderile boilerului.
Combustibil lichid vezi D.
Combustibil solid cazan 0,50
F. Prepararea a apei calde individual qacm = 20 l/pers.zi
Aragaz: = 0,50
Sob cu gaze: = 0,65
Sob combustibil solid: = 0,50
65
VII. EXPERTIZAREA TERMIC I ENERGETIC

Auditul energetic al cldirii

1. Determinarea consumului actual
de energie al cldirii
2. Identificarea soluiilor de
modernizare energetic a cldirii
3. Analiza economic a soluiilor de
modernizare energetic. Raportul
de audit energetic.
Expertiza energetic a
cldirii
Certificatul de
Performanta
Energetica al
cldirii

VII.1. Domeniul de aplicare:
Cldiri existente dotate cu instalaii de nclzire a spaiilor ocupate, cu instalaii de
furnizare i preparare a apei calde de consum, cu instalatii de ventilare/climatizare si
instalatii de iluminat.
VII.2. Scopul
Determinarea caracteristicilor termice i funcionale reale ale sistemului cldire-
instalaii, n scopul caracterizrii din punct de vedere energetic a cldirilor.
Expertiza termic : Determin funciile reale de transfer caracteristice ansamblului
cldire-instalaii;
Expertiza energetic: Determin eficiena energetic a cldirii i a instalaiilor
(termice) aferente acesteia prin stabilirea Performanei Energetice a Cldirii (P.E.C.).
Simularea comportamentului cldirii n condiii reale de exploatare n scopul alegerii
soluiilor tehnice de modernizare energetic.
VII.3. Noiuni fundamentale
Expertiza termic i energetic - conform pct. VII.2.
66
Diagnoz energetic - Operaiuni prin care se stabilete starea cldirii i a
instalaiilor din punct de vedere al utilizrii raionale i eficiente a energiei prin compararea
P.E.C. cu valorile corespunztoare a P.E.C. de referin i eficiente din punct de vedere
energetic.
Raport de expertiz energetic - Document tehnic care conine descrierea detaliat
a modului de efectuare a expertizei precum i rezultatele obinute.
Utilizare raional a energiei - Utilizarea energiei n scopul asigurrii condiiilor
normale de locuire n conformitate cu exigenele i criteriile de performan normate i n
conformitate cu eficiena energetic caracteristic proiectului.
Utilizare eficient a energiei - ndeplinirea criteriilor de utilizare raional cu consum
ct mai redus de energie.
67
V II.4. Evaluarea Performanei Energetice a Cldirii
VII.4.1. Investigarea preliminar a cldirii i instalaiilor aferente
VII.4.1.1. Analiza documentaiei a cldirii i instalaiilor termice aferente:
partiuri de arhitectur ale fiecrui nivel
dimensiuni geometrice ale elementelor de construcii
dimensiunile golurilor din perei, nlime parapei
structura anvelopei cldirii
tipul de nchideri mobile (ui i ferestre)
alctuire i materiale care compun elementele de nchidere
planuri i scheme ale instalaiilor termice
NOTA: n lipsa documentaiei se execut releveul cldirii.
VII.4.1.2. Analiza vizual a cldirii:
fisuri vizibile
goluri n elementele despritoare
degradri datorit unor cauze exterioare sau interioare (ap din precipitaii, condens,
solicitri mecanice)
infiltraii de ap din neetaneiti, instalaii, coloane de scurgere a apelor pluviale
zone afectate de condens / mucegai
igrasie sau infiltraii de ap urmare defeciunilor din instalaia de canalizare infiltraii de
aer
VII.4.1.3. Probe fizice viznd identificarea structurii
VII.4.1.4. ntocmirea documentului: Fisa de expertiza tehnica a cladirii.
VII.4.1.5. Determinarea Performantei Energetice a Cladirii.
VIII. CERTIFICATUL DE PERFORMAN ENERGETIC AL CLDIRILOR
VIII.1. Coninut i obiective:
Document care conine informaii privind starea actual a cldirilor i instalaiilor aferente
din punct de vedere termic i energetic precum i indici specifici viznd utilizarea raional i
eficient a cldurii.
Certificatul de performan energetic (C.P.E.) se ntocmete n funcie de informaiile
obinute ca urmare a efecturii expertizei termice i energetice a cldirii.
68
Obiectiv principal: Informaii privind P.E.C. i a instalaiilor interioare aferente.
Obiective complementare: mbuntirea performanei energetice i de mediu a cldirii,
reducerea costurilor de exploatare i mbuntirea condiiilor de locuire.
VIII.2. Scop:
Stabilirea metodologiei de elaborare i acordare a certificatului de performan energetic
pentru cldirile existente.
VIII.3. Metodologie de elaborare i acordare a certificatului de performan
energetic al unei cldiri existente
Etape necesare:
1. Solicitare de ctre proprietar/administrator (Anexa 8 Metodologie p.III).
2. Efectuare expertiz i elaborarea certificatului de performan energetic (C.P.E. auditor
energetic ales de ctre solicitant din listele cu auditori: MDLPL, Primrii, Buletinul
Constructiilor etc.).
3. Acordarea/Elaborarea C.P.E. de ctre auditorul energetic pentru cldiri
Documente :
Cerere de eliberare C.P.E., Raport expertiz, C.P.E.
Condiii de acordare
1. Pentru cldiri sau pri din cldire (apartamente, scri/tronsoane de bloc) n condiiile n care
se asigur furnizarea prin racord separat a utilitilor termice de la o surs de cldur proprie sau
centralizat pentru care se face msurarea cantitii de cldur consumat.
2. Nu se poate acorda C.P.E. pentru apartamente amplasate n cldiri colective la care
msurarea consumului de cldur se realizeaz la nivelul racordului la sursa de cldur a blocului.
n acest caz se acord C.P.E. pentru cldiri/tronsoane de bloc/scar de bloc.
VIII.4. Coninut C.P.E.
VIII.4.1. Date privind evaluarea P.E.C. - fila 1 (fa)
1.1. Titulatura: Certificat de performan energetic i sistemul de certificare utilizat
1.2. Numrul de nregistrare al certificatului de performan energetic.
1.3. Date privind cldirea certificat.
1.4. Date de identificare a auditorului energetic pentru cldiri.
1.5. Motivul elaborrii certificatului energetic.
1.6. Consumul de energie specific total anual pentru , v, c, acc i iluminat [kWh/man].
1.7. Nota energetic acordat cldirii.
69
1.8. Clasa energetic n care se ncadreaz cldirea funcie de scala energetic.
1.9. Consumuri de energie specifice anuale pentru , v, c, acc i iluminat [kWh/man].
1.10. ncadrarea n clase de consum energetic funcie de valorile consumurilor de energie
specifice anuale pentru , v, c, acc i iluminat, n raport cu grilele de clasificare.
1.11. Denumirea i versiunea programului de calcul utilizat.
VIII.4.2. Date privind evaluarea P.E.C. - fila 1 (verso)
2.1. Grile de clasificare energetic funcie de consumul de energie specific anual pentru
nclzirea spaiilor, ventilare mecanic, climatizare, prepararea apei calde de consum i iluminat i
total.
2.2. Consumul de energie total anual specific - pentru cldirea de referin [kWh/man].
2.3. Nota energetic pentru cldirea de referin.
2.4. Penalizri acordate cldiri certificate: Punctaj total penalizri (p0) i motivele acestora
(acolo unde este cazul).
2.5. Recomandri pentru reducerea costurilor prin mbuntirea performanei energetice a
cldirii.
2.6. Perioada de valabilitate a Certificatului de performan energetic (10 ani de la data
nregistrrii acestuia).
2.7. Alte meniuni
Metodologia de notare
Grile de notare refereniale (valorile prezentate se actuaizeaza in functie de rezultatele analizei
cladirilor existente, modernizate energetic si nou realizate)
nclzire PEC [70 500] kWh/m
2
an
Acc PEC [15 200] kWh/m
2
an
Climatizare PEC [20 300] kWh/m
2
an
Ventilare mecanic PEC [5 30] kWh/m
2
an
Iluminat PEC [40 120] kWh/m
2
an
Total PEC [150 1150] kWh/m
2
an
Domeniul de notare energetic
Nota maxim acordat cldirii: N(M) = 100 puncte,
Nota minim acordat cldirii: N(m) = 20 puncte;
Domeniul de notare - clase
Not [20 100]
( ) ( )
( )

'


> +

an m / kWh q p q pentru , 100


an m / kWh q p q pentru , B p q B exp
N
2
Tm o T
2
Tm o T 2 o T 1
70
Utiliti
Caz
nc. Acc Clim. VM Il. B1 B2 qTm qTM
1 0,001053 4,736771 125 820
2 0,000761 4,715576 145 1120
3 0,001016 4,737240 130 850
4 0,000742 4,716461 150 1150
Clase A, B, C ... G n funcie de P.E.C (A P.E.C: min., G P.E.C: max.)
Cldire de referin (eficient din punct de vedere energetic); po = 1
Penalizri po (p1, ..., p12)
j
j
o
p p
12
1

p1 - starea subsolului tehnic al cldirii pentru cldiri colective
Starea subsolului tehnic p1
Uscat i cu posibilitate de acces la instalaia comun 1,00
Uscat, dar fr posibilitate de acces la instalaia comun 1,01
Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din
canalizarea exterioar)
1,05
Observaie: Pentru cldiri individuale, p1 = 1,00.
p2 - utilizarea uii de intrare n cldire cldirii pentru cldiri colective,
Ua de intrare n cldire p2
Ua este prevzut cu sistem automat de nchidere i sistem de
siguran (interfon, cheie)
1,00
Ua nu este prevzut cu sistem automat de nchidere, dar st
nchis n perioada de neutilizare
1,01
Ua nu este prevzut cu sistem automat de nchidere i este lsat
frecvent deschis n perioada de neutilizare
1,05
Observaie: Pentru cldiri individuale, p2 = 1,00.
p3 - starea elementelor de nchidere mobile din spaiile comune (casa scrilor) ctre exterior
sau ctre ghene de gunoi pentru cldiri colective, ,
Starea elementelor de nchidere mobile p3
Ferestre / ui n stare bun i prevzute cu garnituri de etanare 1,00
Ferestre / ui n stare bun, dar neetane 1,02
Ferestre / ui n stare proast, lips sau sparte 1,05
Observaie: Pentru cldiri individuale, p3 = 1,00.
p4 - starea armturilor de nchidere i reglaj de la corpurile statice pentru cldiri dotate cu
instalaie de nclzire central cu corpuri statice,
Situaia p4
Corpurile statice sunt dotate cu armturi de reglaj i acestea sunt
funcionale
1,00
Corpurile statice sunt dotate cu armturi de reglaj, dar cel puin un
sfert dintre acestea nu sunt funcionale
1,02
Corpurile statice nu sunt dotate cu armturi de reglaj sau cel puin
jumtate dintre armturile de reglaj existente nu sunt funcionale
1,05
71
Observaie: Pentru cldiri care nu sunt dotate cu instalaie de nclzire central cu corpuri
statice, p4 = 1,00.
p5 - splarea / curirea instalaiei de nclzire interioar pentru cldiri racordate la un punct
termic centralizat sau central termic de cartier,
Situaia p5
Corpurile statice au fost demontate i splate / curate n totalitate
dup ultimul sezon de nclzire
1,00
Corpurile statice au fost demontate i splate / curate n totalitate
nainte de ultimul sezon de nclzire, dar nu mai devreme de trei ani
1,02
Corpurile statice au fost demontate i splate / curate n totalitate cu
mai mult de trei ani n urm
1,05
Observaie: Pentru alte cldiri, p5 = 1,00.
p6 - existena armturilor de separare i golire a coloanelor de nclzire pentru cldiri
colective dotate cu instalaie de nclzire central,
Situaia p6
Coloanele de nclzire sunt prevzute cu armturi se separare i
golire a acestora, funcionale
1,00
Coloanele de nclzire nu sunt prevzute cu armturi se separare i
golire a acestora sau nu sunt funcionale
1,03
Observaie: Pentru cldiri individuale sau fr instalaie de nclzire central, p6 = 1,00.
p7 - existena echipamentelor de msur pentru decontarea consumurilor de cldur pentru
cldiri racordate la sisteme centralizate de alimentare cu cldur,
Situaia p7
Exist contor general de cldur pentru nclzire i pentru ap cald
de consum
1,00
Exist contor general de cldur pentru nclzire, dar nu exist contor
general de cldur pentru ap cald de consum
1,07
Nu exist nici contor general de cldur pentru nclzire, nici contor
general de cldur pentru ap cald de consum, consumurile de
cldur fiind determinate n sistem paual
1,15
Observaie: Pentru cldiri cu sistem propriu / local de furnizare a utilitilor termice, p7 = 1,00.
p8 - starea finisajelor exterioare ale pereilor exteriori pentru cldiri cu perei din crmid
sau BCA,
Situaia p8
Stare bun a tencuielii exterioare 1,00
Tencuial exterioar czut total sau parial 1,05
Observaie: Pentru cldiri cu perei exteriori din alte materiale, p8 = 1,00.
p9 - starea pereilor exteriori din punct de vedere al coninutului de umiditate al acestora,
Situaia P9
Perei exteriori uscai 1,00
Pereii exteriori prezint pete de condens (n sezonul rece) 1,02
Pereii exteriori prezint urme de igrasie 1,05
p10 - starea acoperiului peste pod pentru cldiri prevzute cu pod nelocuibil,
Situaia P10
72
Acoperi etan 1,00
Acoperi spart / neetan la aciunea ploii sau a zpezii 1,10
Observaie: Pentru cldiri fr pod nelocuibil, p10 = 1,00.
p11 - starea coului / courilor de evacuare a fumului pentru cldiri dotate cu sisteme locale
de nclzire / preparare a apei calde de consum cu combustibil lichid sau solid,
Situaia P11
Courile au fost curate cel puin o dat n ultimii doi ani 1,00
Courile nu au mai fost curate de cel puin doi ani 1,05
Observaie: Pentru alte tipuri de cldiri, p11 = 1,00.
p12 - posibilitatea asigurrii necesarului de aer proaspt la valoarea de confort,
Situaia P11
Cldire prevzut cu sistem de ventilare natural organizat sau
ventilare mecanic
1,00
Cldire fr sistem de ventilare organizat 1,10
73
74
75
IX. AUDITUL ENERGETIC AL CLDIRILOR EXISTENTE I AL INSTALAIILOR
AFERENTE ACESTORA
IX.1. Obiective:
Activitatea de identificare a soluiilor tehnice de reabilitare/modernizare energetic a
cldirilor existente i a instalaiilor termice aferente acestora.
IX.2. Etape de lucru:
1. Evaluarea consumului de cldur probabil al cldirii n condiii normale de
exploatare pe baza caracteristicilor reale (expertiz);
2. Identificarea msurilor de modernizare energetic i analiza eficienei economice;
3. Raportul de audit energetic.
IX.3. Analiza economic a soluiilor tehnice
Indicatori economici:
1. Valoarea Net Actualizat (VNA)
2. Durata de recuperare a investiiei suplimentare NR (ani)
3. Costul unitii de energie economisit e [EURO/kWh]
IX.3.1. VNA:

,
_

+
+
,
_

+
+
+
N
1 t
t
N
1 t
M
t
E o
i 1
1
C
i 1
f 1
C C VNA
Co - cost investiie total au "0" [EURO]
CE - cost energie consumat [EURO/an]
CM - cost operaiuni de mentenan [EURO/an]
f - rata anual de cretere a costului cldurii [ - ]
i - rata anual de depreciere a monedei [EURO] [ - ]
N - durata fizic de via a sistemului [ani]
Ipotez: CM << CE si in consecinta:
VNA = Co + C1
.
X
VNA (aferent investiiei suplimentare)
VNA = C(m) - CE
.
X
C(m) - cost de modernizare [EURO]
CE - reducere cost de exploatare [EURO/an]
Condiia de eficien:
VNA < 0 i deci:
76
( )
E
m
C
C
X

>
;
t
N
1 t
i 1
f 1
X

,
_

+
+

IX.3.2. Durata de recuperare a investiiei suplimentare (NR)


C(m) = CE
.
X (NR) - ecuaia cu soluia NR
sau
C(m)
.
- T
.
Ct
.
Et(T)
.
XT - (1 - T)
.
[CG
.
Et(G)
.
XG + CE
.
Et(E)
.
XE ] = 0

'

0
1
) e termoficar (
T
( )
( )
c
N
1 t
t
c
N
c
a
i 1
1
N
d 1
a 1
c c
+
,
_

Nc - durata de rambursare a creditului [ani]


d - dobnda anual [ - ]
Ac - cota din C(m) perceput ca avans [ - ]
Condiie
NR < N NS
N -intervalul de calcul
NR - durata de recuperare a investiiei
NS - durata de via a soluiilor de modernizare
n cazul angajrii unui credit bancar

'

>>

R S
R C
N N
N N
IX.3.3. Costul unitii de energie
3.1. Costul specific al cantitii de cldur economisit:
( )
t S
m
E N
C
e


[EURO/kWh]
3.2. Costul specific al cldurii consumate.
3.2.1. n cldirea actual:
( )
( )
( ) a t S
a
a
E N
VNA
e

[EURO/kWh]
3.2.2. n cldirea modernizat:
( )
( )
( ) m t S
m
m
E N
VNA
e

[EURO/kWh]
77
Figura 15: Corelarea necesarului de energie pentru climatizare
cu temperatura exterioar structura D
O importan deosebit pentru asigurarea unui microclimat interior n parametrii de
confort cu un consum minim de energie o are i modul de ventilare al spaiilor analizate. n
figurile 16 i 17 se prezint temperaturile caracteristice spaiilor interioare temperatura
interioar, temperatura aerului i temperatura pereilor (temperatura elementelor interioare
de stocaj termic) pentru cele dou structuri analizate. Sunt utilizate dou regimuri de
ventilare:
- ventilarea cu numr constant de schimburi de aer na0, corespunztor numrului
minim de schimburi de aer necesar din punct de vedere fiziologic;
- ventilarea raional, cu numr variabil de schimburi de aer, ntre na0 i un numr
maxim de schimburi de aer, rezultat din condiii de confort i condiii tehnologice.
Se observ diferenele semnificative, de aproximativ 2 4 grade, dintre
temperaturile caracteristice microclimatului interior n cele dou cazuri de ventilare, pe durata
lunii Iulie.
78
17
19
21
23
25
27
29
7
/
1
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
/
0
1

0
:
0
0
7
/
3
/
0
1

0
:
0
0
7
/
4
/
0
1

0
:
0
0
7
/
5
/
0
1

0
:
0
0
7
/
6
/
0
1

0
:
0
0
7
/
7
/
0
1

0
:
0
0
7
/
8
/
0
1

0
:
0
0
7
/
9
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
0
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
1
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
2
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
3
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
4
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
5
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
6
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
7
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
8
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
9
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
0
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
1
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
2
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
4
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
5
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
6
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
7
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
8
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
9
/
0
1

0
:
0
0
7
/
3
0
/
0
1

0
:
0
0
7
/
3
1
/
0
1

0
:
0
0
8
/
1
/
0
1

0
:
0
0
Data - format [l:zz:aa hh:mm]
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

[
g
r
d

C
]
ti structura 1A ventilata ct na0 ta structura 1A ventilata ct na0 tp structura 1A ventilata ct na0
ti structura 1A ventilata rational ta structura 1A ventilata rational tp structura 1A ventilata rational
Figura 16: Temperaturi interioare relevante structura A
17
19
21
23
25
27
29
31
33
35
7
/
1
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
/
0
1

0
:
0
0
7
/
3
/
0
1

0
:
0
0
7
/
4
/
0
1

0
:
0
0
7
/
5
/
0
1

0
:
0
0
7
/
6
/
0
1

0
:
0
0
7
/
7
/
0
1

0
:
0
0
7
/
8
/
0
1

0
:
0
0
7
/
9
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
0
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
1
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
2
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
3
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
4
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
5
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
6
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
7
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
8
/
0
1

0
:
0
0
7
/
1
9
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
0
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
1
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
2
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
4
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
5
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
6
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
7
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
8
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
9
/
0
1

0
:
0
0
7
/
3
0
/
0
1

0
:
0
0
7
/
3
1
/
0
1

0
:
0
0
8
/
1
/
0
1

0
:
0
0
Data - format [l:zz:aa hh:mm]
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

[
g
r
d

C
]
ti structura 1D ventilata ct na0 ta structura 1D ventilata ct na0 tp structura 1D ventilata ct na0
ti structura 1D ventilata rational ta structura 1D ventilata rational tp structura 1D ventilata rational
Figura 17: Temperaturi interioare relevante structura D
Diferene semnificative dintre temperaturile asociate microclimatului interior se
nregistreaz (a se vedea figurile 18, 19) i n cazul utilizrii climei medii STAS 6648/82,
79
corespunztoare oraului Bucureti, pentru un grad de asigurare de 98%, corelate cu
intensitatea radiaiei solare corespunztoare zilei senine de Iulie.
n figurile 20 i 21 se poate observa i necesarul de frig n scopul meninerii spaiilor
interioare la temperatura de confort, mult diferit pentru cele dou tipuri de structuri.
23
24
25
26
27
28
29
30
31
7
/
2
3
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
3
:
0
0
Data - format [l:zz:aa hh:mm]
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

[
g
r
d

C
]
ti structura
ventilata ct na0
ta structura
ventilata ct na0
tp structura
ventilata ct na0
ti structura
ventilata
rational
ta structura
ventilata
rational
tp structura
ventilata
rational
ts structura
ventilata ct na0
ts structura
ventilata
rational
Figura 18: Temperaturi interioare relevante structura A
80
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
7
/
2
3
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
3
:
0
0
Data - format [l:zz:aa hh:mm]
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

[
g
r
d

C
]
ti structura
ventilata ct na0
ta structura
ventilata ct na0
tp structura
ventilata ct na0
ti structura
ventilata
rational
ta structura
ventilata
rational
tp structura
ventilata
rational
ts structura
ventilata ct na0
ts structura
ventilata
rational
Figura 19: Temperaturi interioare relevante structura D
23
24
25
26
27
28
29
30
7
/
2
3
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
3
:
0
0
Data - format [l:zz:aa hh:mm]
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

[
g
r
d

C
]
0
5
10
15
20
25
30
N
e
c
e
s
a
r

c
l
i
m
a
t
i
z
a
r
e

[
k
W
]
ti structura
ventilata
rational si
climatizata
ta structura
ventilata
rational si
climatizata
tp structura
ventilata
rational si
climatizata
ts structura
ventilata
rational si
climatizata
Energie
frigorifica
Figura 20: Temperaturi interioare relevante i necesarul de frig pentru climatizare
structura A
81
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
7
/
2
3
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
3
:
0
0
Data - format [l:zz:aa hh:mm]
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

[
g
r
d

C
]
0
20
40
60
80
100
120
N
e
c
e
s
a
r

c
l
i
m
a
t
i
z
a
r
e

[
k
W
]
ti structura
ventilata
rational si
climatizata
ta structura
ventilata
rational si
climatizata
tp structura
ventilata
rational si
climatizata
ts structura
ventilata
rational si
climatizata
Energie
frigorifica

Figura 21: Temperaturi interioare relevante i necesarul de frig pentru climatizare
structura D
n continuare este analizat cazul unui apartament mediu uzual (cu suprafaa util de 60
m
2
), a crui geometrie este obinut pe baza configuraiei cldirii de referin. Apartamentul
se consider, succesiv, amplasat la parter i la ultimul etaj, n cldirea uzual (structura A) i
n structura cu anvelopa vertical complet vitrat (structura D). Apartamentul se consider
climatizat, temperatura interioar de confort fiind considerat 27C.
n figura 22 se observ c pentru structura uzual ventilarea raional a spaiului i
efectul de mas termic a solului permit meninerea unei temperaturi de confort termic i nu
este necesar intervenia instalaiei de rcire. Ventilarea mecanic cu un numr mare de
schimburi de aer permite meninerea temperaturii spaiului interior la temperatura de confort
pe durata dimineii. Ulterior, cnd temperatura aerului exterior depete valoarea
temperaturii aerului din incinta analizat, numrul de schimburi de aer se reduce pn la
numrul minim fiziologic necesar. Degajrile interne de cldur, aporturile exterioare
datorate ventilrii i aporturile prin anvelop sunt preluate de elementele masive interioare.
n cazul structurii D, aceleai condiii nu i pot asigura ns independena de instalaia de
rcire figura 23.
82
23
24
25
26
27
28
29
30
7
/
2
3
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
3
:
0
0
Data - format [l:zz:aa hh:mm]
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

[
g
r
d

C
]
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1
N
e
c
e
s
a
r

c
l
i
m
a
t
i
z
a
r
e

[
k
W
]
ti structura
ventilata
rational si
climatizata
ta structura
ventilata
rational si
climatizata
tp structura
ventilata
rational si
climatizata
ts structura
ventilata
rational si
climatizata
Energie
frigorifica
Figura 22: Temperaturi interioare relevante i necesarul de frig pentru climatizare
structura A, apartament amplasat la parter, expunere Est
Se observ c n cazul structurii D, radiaia solar recepionat datorit vitrajului
generos conduce la un aport termic care nu poate fi anulat prin ventilarea mecanic a
spaiului i necesit intervenia instalaiei de climatizare, n special n primele ore ale zilei
cnd aporturile solare directe sunt foarte importante datorit expunerii spre est.
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
7
/
2
3
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
3
:
0
0
Data - format [l:zz:aa hh:mm]
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

[
g
r
d

C
]
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
5
N
e
c
e
s
a
r

c
l
i
m
a
t
i
z
a
r
e

[
k
W
]
ti structura
ventilata
rational si
climatizata
ta structura
ventilata
rational si
climatizata
tp structura
ventilata
rational si
climatizata
ts structura
ventilata
rational si
climatizata
Energie
frigorifica
83
Figura 23: Temperaturi interioare relevante i necesarul de frig pentru climatizare
structura D, apartament amplasat la parter, expunere Est
Acelai tip de apartament, amplasat de data aceasta la ultimul etaj al cldirii, este
caracterizat de necesar de rcire n ambele tipuri de structuri. Aceasta este ns superior,
att ca amplitudine ct i ca energie, n cazul structurii D (figurile 24, 25). Vrful de sarcin
este de 2,5 kW (8600 BTU/h) pentru structura A n timp ce pentru structura D vrful atinge 8
kW (27400 BTU/h), fiind practic imposibil de asigurat cu instalaii de climatizare uzuale de tip
split. O alt problem, mai important dect modul de asigurare al acestui necesar de frig, l
constituie temperatura ridicat a mediilor radiante. Aceasta conduce la necesitatea unei
temperaturi foarte reduse a aerului din interiorul incintei, n vederea obinerii temperaturii
interioare necesare. Dup cum se poate observa din figura 25, n intervalul orar 15 17 este
necesar o temperatur a aerului de maxim 21C pentru ca temperatura interioar rezultant
s fie de 27C. Aceast temperatur sczut conduce pe termen lung la probleme de
sntate ale persoanelor care utilizeaz acest spaiu, dar poate cauza i efecte imediate,
prin socul termic resimit n cazul schimbrilor brute de temperatur.
23
24
25
26
27
28
29
30
7
/
2
3
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
3
:
0
0
Data - format [l:zz:aa hh:mm]
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

[
g
r
d

C
]
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
N
e
c
e
s
a
r

c
l
i
m
a
t
i
z
a
r
e

[
k
W
]
ti structura
ventilata
rational si
climatizata
ta structura
ventilata
rational si
climatizata
tp structura
ventilata
rational si
climatizata
ts structura
ventilata
rational si
climatizata
Energie
frigorifica
Figura 24: Temperaturi interioare relevante i necesarul de frig pentru climatizare
structura A, apartament amplasat la ultimul etaj, expunere Vest
84
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
7
/
2
3
/
0
1

0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
3
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
4
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
5
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
6
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
7
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
8
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

1
9
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
0
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
1
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
2
:
0
0
7
/
2
3
/
0
1

2
3
:
0
0
Data - format [l:zz:aa hh:mm]
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

[
g
r
d

C
]
0
1
2
3
4
5
6
7
8
N
e
c
e
s
a
r

c
l
i
m
a
t
i
z
a
r
e

[
k
W
]
ti structura
ventilata
rational si
climatizata
ta structura
ventilata
rational si
climatizata
tp structura
ventilata
rational si
climatizata
ts structura
ventilata
rational si
climatizata
Energie
frigorifica
Figura 25: Temperaturi interioare relevante i necesarul de frig pentru climatizare
structura D, apartament amplasat la ultimul etaj, expunere Vest
Prin urmare studiul de caz prezentat ridica serioase semne de intrebare in ceea ce priveste
modernizarea peisajului urban prin implantarea, in special in zonele centrale, a cladirilor cu
anvelopa complet vitrata. Acestea, cel putin din punct de vedere al consumului energetic
pentru realizarea microclimatului interior impus de criteriile de confort, dar si din punct de
vedere al realei stari de confort din spatiile ocupate, sunt departe de exigentele impuse de
politica europeana si nationala de economisire a surselor de energie si de protectie a
mediului natural.
Medoda de determinare a P.E.C., care face obiectul lucrarii de fata, ofera atat
arhitectilor cat si inginerilor termicieni un instrument de calcul suficient de versatil
pentru a putea fi adaptat multor situatii si pentru a fi utlizat ca adjuvant al deciziei de
promovare a solutiilor moderne de cladiri exergetice.
85
Bibliografie
[1] * * *
Metodologia de calcul a performanei energetice a cldirilor.
partea I caracteristici termotehnice ale elementelor ce
alctuiesc anvelopa cldirii, compartimentarea interioar,
inclusiv etaneitatea la aer, poziia i orientarea cldirilor,
inclusiv parametrii climatici exteriori, sistemele solare pasive
i de protecie solar i iluminatul natural, Mc 001/2006
Bul.Constructiilor vol. Nr.4-7/1 2007
[2] Constantinescu, D
Model de simulare a Rspunsului Termic al Construciilor
INVAR, Conf. Academia Romn, Bucureti, mai 1993
[3] * * *
Cercetri privind impactul introducerii noilor produse,
echipamente precum i a soluiilor tehnice moderne de
proiectare i exploatare asupra instalaiilor de nclzire
central i de producere a apei calde din ansamblurile de
locuine racordate la sistemul de termoficare, contr. INCERC
nr. A.133/1996
[4] * * *
Recensmntul locuinelor i populaiei; Comisia Naional
pentru Statistic 1994
[5] * * *
Soluii eficiente privind prioritile i metodele de reabilitare a
fondului de locuine existente, Proiect 3B01 - AMTRANS
[6] * * *
Elaborarea instrumentelor de calcul pentru evaluarea
Performantei Energetice i de Mediu a Cladirilor noi i
existente, contr. INCERC 2006 PN 06 11 03 01 Faza 3
[7] Constantinescu, D,
Petran, H; Petcu, C
Validarea Numeric i Experimental a Metodei de Calcul a
Performanei Energetice a Cldirilor (PEC), Conf.
Internaional AIIR, Sinaia 2007
[8] Hamburger, L Introducere n teoria Propagrii Cldurii; Conducia prin solide;
Ed. Academiei RPR 1956
[9] Constantinescu, D Realizarea unei cldiri cu consum redus de cldur. contr.
INCERC 12/1971
[10] * * * Dimensiuni europene ale metodelor de evaluare a
performanelor energetice ale cldirilor noi i existente; Proiect
Program Nucleu INCERC PN 06 11 03 01 Faza1 2006
[11] Constantinescu, D.
.a
Assessment of the Optimal Energy Functional Solution for an
Intelligent Apartment Building Proc. TIEES Trabzon. 1996
[12] Constantinescu, D.
.a
The Virtual Outdoor Temperature a Thermodynamic
Parameter Specific to the Apartment Buildings, Clima 2000
Lige, 1997
[13] * * * Fundamentarea fenomenologic a activittii de identificare a
caracteristicilor cldirilor existente; contr. INCERC 512/2001
[14] * * * Optimizarea consumurilor de energie pentru nclzire n
cldirile de locuit individuale; contr. INCERC 461/1991
[15] * * * Impactul introducerii noilor produse asupra instalaiilor de
nclzire central din ansamblurile de locuine racordate la
sistemul de termoficare, contr. INCERC nr. A.133/1996
86
ANEXE

87
ANEXA 1
Criterii de apreciere a eficienei vitrajului de tip termizolant.
1. Cldiri permanent ocupate

n
a
.
V
a
.

a
.
C
q = 0
q = 0
N
pers.
;
g
1

n
a
.
V
a
.

a
.
C
ex
q = 0
Fig. A1.1
Bilanul de mas:

+
d
dC
V C V n C V n g N
a a a a a ex a a a 1 pers
(A1.1)
sau
( )
a a
1 pers
ex a
V
g N
C C n
d
dC

C C C
ex
a a
1 pers
a
V
g N
C n
d
C d

cu soluia:
( )
a a a
1 pers
a 1
V n
g N
n exp B C

Cu condiia iniial:
( )
o
C 0 C

rezult:
a a a
1 pers
1 o
V n
g N
B C

+
i
a a a
1 pers
o 1
V n
g N
C B


88
( ) ( ) ( ) [ ]

a
a a a
1 pers
a o
n exp 1
V n
g N
n exp C C
respectiv:
( ) ( ) ( ) [ ]

+ +
a
a a a
1 pers
a o ex
n exp 1
V n
g N
n exp C C C (A1.2)
Pentru = F, rezult:
( ) ( ) ( ) [ ]
F a
a a a
1 pers
F a o ex F
n exp 1
V n
g N
n exp C C C

+ +
( )
ex F
n
C C lim
a


( )
F
a a a
1 pers
o ex F
0 n
V n
g N
C C C lim
a

+ +


n
a
=
a n


n
a
= 0
C
lim
C
1

n
a1
C
ex.
C
o
C()
0
Fig. A1.2
Fluxul termic (estimat) necesar modificrii entalpiei aerului infiltrat:
( )
e a pa
a
a inf
t t c V n Q
1 1


conduce la creterea inacceptabil a
concentraiei de noxe .
Fluxul termic real
( )
e a pa
a a
inf inf
t t c V n Q Q
1
>

(A.3)
89
2. Cldiri ocupate intermitent

C
o

C
ex

n
a1

n
aR


a n


a n


a n


n
aR

a n
n
a1

a n



n
a

C
Fig. A1.3
a a
a
n n n
1

< <
90
ANEXA 2 - Transferul de umiditate prin
elementele de nchidere opace multistrat
pv presiunea parial a vaporilor de ap [Pa]
ps presiunea vaporilor saturai [Pa]
- umiditatea relativ a aerului interior
s
v
p
p

(A2.1)
ps = f(T) (A2.2)
Legile transferului de mas-regim staionar:
Legea nr. 1 Fick:
x
D q
v
v v


(A2.3)
Legea nr. 2 Fick:
2
v
2
v
v
x
D





( )
v v
(A2.4)
0
x
2
v
2



2 1 v
C x C + (A2.5)
Legea gazelor perfecte
T R p
v v v

T R
p
v
v
v


(A2.6)
91
Distribuia presiunilor pariale ale vaporilor de ap
ntr-o structur plan paralel regim staionar
( ) ( ) ( ) [ ]
e s e i s i
n
0 j
v
k
0 j
v
i s i v
T p T p
R
R
T p p
j
j
k

(A2.7)
j
j
v
j
R

(A2.8)
j v D
j
T R k
D
j


s / m 10 31 , 2 D
2 5
(A2.9)
j
D
k
- coeficientul lui Krischer specific intervalului din stratul j.
Distribuia temperaturilor n structur
( )
e i
n
0 j
T
e i
k
0 j
T
i
i k
T T
R
1 1
R
1
T T
j
j

+

(A2.10)
Procedur:
1. Se determin valorile: Tk
2. Se determin curba: ps (Tk)
3. Se determin:
( ) ( )
e s e i s i v
T p ; T p ; R
j

4. Se determin:
k
v
p

INT.

i

.
p
s
(T
i
)

e

.
p
s
(T
e
)
T
e

EXT

T
i
p
s
p
v
T

Fig. A2.1
92

INT.

i

.
p
s
(T
i
)

e

.
p
s
(T
e
)
T
e

EXT

T
i
p
s
p
v
T

b
v
Fig. A2.2

INT.

T
e

EXT

T
i
p
s
p
v
T

b
v
Fig. A2.3
Observaie:
Metoda prezentat (Glaser) este util NUMAI in scopul analizei riscului de apariie a
condensului n structur - NU este utila la evaluarea cantitii de condens acumulat n
structur (modelul este de tip regim staionar i deci qv = ct.).
93
Apariia condensului pe suprafaa interioar a elementelor de construcie

i

1
I
1
I
j
i

t
a
t
Rj
t
R1

j
=100%
t
Pi
x

x
o
x
j
Fig. A2.4
1
R
t >
i
P
t
NU se produce condens pe suprafata peretelui (A2.11)
j
R
t <
i
P
t
Se produce condens pe suprafata peretelui (A2.12)
( )
R
t t
t t
v i
i
e P
P i i


ev
i
i
i
P
t
R
1
t
R
1
1 t
i


+

,
_



94
ANEXA 3
Coeficieni numerici pentru calculul
transferului de cldur prin sol
A3.1
Perei laterali verticali (a1, a2, a3)
Tabelul A.3.1.1.a
Coeficieni Perete neizolat Perete izolat
a1 0,1868 0,0080
a2 -0,9596 -0,0647
a3 1,9200 0,3415
Pardoseal (c 1, c2, c3)
Tabelul A.3.1.1.b
Coeficieni Perete neizolat Perete izolat
c1 0,0632 4,1510
-3
c2 -0,2636 -5,58510
-2
c3 0,4832 0,2352
Perei verticali (b1k, b2k, b3k)
Tabelul A.3.1.2.a
Luna Perete neizolat Perete izolat
b1k b2k b3k b1k b2k b3k
I 0,0746 -1,0756 2,15 -0,0308 -0,3126 0,8227
II 0,397 -2,690 5,90 -0,1356 0,342 0,0013
III -1,065 4,897 -7,00 -0,1302 0,757 -1,7576
IV -1,5411 7,882 -14,05 -0,1806 1,3537 -4,000
V -2,723 14,305 -27,06 -0,0945 1,4331 -5,731
VI -3,139 16,796 -33,56 -0,1453 1,609 -6,915
VII -3,700 19,721 -39,85 -0,1400 1,493 -7,505
VIII -3,910 20,720 -42,31 -0,0800 1,204 -7,219
IX -3,210 17,000 -36,00 -0,0354 0,672 -5,698
X -2,100 10,980 -24,47 -0,0187 0,193 -3,593
XI -1,500 7,450 -16,20 -0,0061 -0,1596 -1,726
XII -0,358 1,361 -3,96 -0,0124 -0,3516 -0,0158
95
Pardoseal (d1k, d2k, d3k, d4k)
Tabelul A.3.1.2.b
Luna Pardoseal neizolat Pardoseal izolat
d1k d2k d3k d4k d1k d2k d3k d4k
I -0,106 0,5523 -0,8013 -1,9242 0 0,0734 -0,1295 -1,3967
II -0,0864 0,522 -1,0702 -1,0372 0 0,0227 -0,0156 -1,1787
III 0,0893 -0,4879 0,890 -2,074 0 -0,0256 0,2645 -1,4479
IV 0,1322 -0,9067 2,1174 -3,142 0 -0,1098 0,6464 -1,9568
V 0,2798 -1,8181 4,2374 -5,053 0 -0,146 0,9472 -2,4136
VI 0,345 -2,221 5,3477 -6,4676 0 -0,149 1,1284 -3,0328
VII 0,3114 -2,3194 6,1655 -7,783 0 -0,148 1,2284 -3,445
VIII 0,3142 -2,3858 6,518 -8,593 0 -0,1218 1,1867 -3,681
IX 0,2545 -1,946 5,563 -8,222 0 -0,065 0,942 -3,550
X 0,1983 -1,345 3,8705 -6,869 0 -0,005 0,5967 -3,1147
XI 0,1025 -0,762 2,4396 -5,438 0 0,0412 0,2914 -2,6016
XII 0,0137 -0,0656 0,5553 -3,492 0 0,0669 0,0102 -1,869
96
A3.2
3 3
3 2 2
1
1 D B
D B D
E

+

(A3.2.1)
3 3
4
2
1 D B
D
E

(A3.2.2)
3 3
3 4 1
3
1 D B
D B D
E

+

(A3.2.3)
( )
1
) 0 ( 7 6 5
1
861 , 0
C
t S q C C t C
D
e R R CS e
cs
+ +
(A3.2.4)
1
2
2
C
C
D
(A3.2.5)
1
3
3
C
C
D
(A3.2.6)
1
4
4
C
C
D
(A3.2.7)
( )
e R R CS CS a
n FeCS
FeCS
j PeCS
PeCS
P CS
P CS
S CS
S CS
CS i
CS i
t S q V n
R
S
R
S
R
S
R
S
R
S
C
CS CS
n
n
j
j
+
+ + + + +


) 0 (
,
,
,
,
,
,
1
861 , 0 33 , 0
(A3.2.8)
CS , i
CS , i
R
S
C
2
(A3.2.9)
CS a
P , CS
P , CS
V n ,
R
S
C
P , CS
+ 33 0
3
(A3.2.10)
S , CS
S , CS
R
S
C
4
(A3.2.11)
CS a
V n , C
E , CS
33 0
5 (A3.2.12)
97
j
PeCS
j
j
E
j
PeCS
PeCS
t
R
S
C
6
(A3.2.13)
n
FeCS
n
n
E
n
FeCS
FeCS
t
R
A
C
7
(A3.2.14)
1
2
2
A
A
B
(A3.2.15)
1
3
3
A
A
B
(A3.2.16)
1
4
4
A
A
B
(A3.2.17)
P a
n
AcF
AcF
j
AcP
AcP
P , CS
P , CS
P , i
P , i
V n ,
R
S
R
S
R
S
R
S
A
P
n
n
j
j
+ + + +


33 0
1
(A3.2.18)
P , i
P , i
R
S
A
2
(A3.2.19)
P a
P , CS
P , CS
V n ,
R
S
A
P , CS
+ 33 0
3
(A3.2.20)
e P a
n
E
AcF
AcF
j
E
AcP
AcP
t V n t
R
S
t
R
S
A
E P
n
AcF
n
n
j
AcP
j
j
+ +

,
33 , 0
4
(A3.2.21)

'


. a nencalzit undara sec zona pentru
direct incalzita , undara sec zona pentru
CS
0
1
(A3.2.22)
Not: Zona secundar este de tip culoar de trecere sau casa scrii
Funciile
( )
e
t
i
( )
e
t
sunt reprezentate n figura A3.2.1, n raport cu zona climatic n care
este amplasat cldirea.
98
-0,9
-0,8
-0,7
-0,6
-0,5
-0,4
-0,3
-10 -5 0 5 10 15
t
e
[C]
(t
e
)
Zona IV
Zona III
Zona II
Zona I
a)
-0,016
-0,015
-0,014
-0,013
-0,012
-0,011
-10 -5 0 5 10 15
t
e
[C]
(t
e
)
Zona IV
Zona III
Zona II
Zona I
b)
Figura A3.2.1 Coeficienii
( )
e
t
i
( )
e
t
99
A3.3 Succesiunea etapelor de calcul privind transferul de cldur prin sol
i cel caracteristic spaiilor neocupate nvecinate cu solul
A.3.3.1 Subsol neocupat/ocupat
A.3.3.1.1. Transfer de cldur ctre aerul exterior
1.Se determin suprafeele:
lat
S
pard
S
n conformitate cu reglementrile tehnice specifice (C 107/3).
2. Se determin rezistenele termice:
ve
R

pd
R

3. Se determin temperaturile exterioare de referin lunare:
k
ev
t

k
pd
t

4. Se determin rezistena termic medie:
e
R
5. Se determin temperatura exterioar medie de referin lunar:
k
eR t
6. Se determin fluxul termic disipat prin sol ctre aerul exterior, n fiecare lun (k):
k
e
Q

A.3.3.1.2 Transfer de cldur ctre pnza de ap freatic
1. Se determin rezistenele termice:
vf
R
pdf
R

2. Se determin rezistena termic medie:
f
R
3. Se determin fluxul termic disipat ctre pnza de ap freatic n fiecare lun (k):
k
f
Q

A.3.3.2 Cldire amplasat subteran pe un soclu
A.3.3.2.1 Transfer de cldur ctre aerul exterior
1. Se determin suprafeele:
lat
S
pard
S
n conformitate cu reglementrile tehnice specifice (ex. C 107/3).
100
2. Se determin rezistenele termice:
esc
R
pdsc
R

3. Se determin temperaturile exterioare de referin lunare:
k
es
t

k
pdsc
t

4. Se determin rezistena termic medie:
esc
R
5. Se determin temperatura exterioar medie de referin lunar:
k
esc t
6. Se determin fluxul termic disipat prin sol ctre aerul exterior:
sce
Q

A.3.3.2.2 Transfer de cldur ctre pnza de ap freatic
1. Se determin rezistena termic:
fsc
R

2.Se determin fluxul termic disipat ctre pnza de ap freatic n fiecare lun (k):
k
fsc
Q

A.3.3.3 Determinarea temperaturii spaiilor neocupate
k
s
t
1. Cldire cu un singur spaiu neocupat (subsol):
2. Cldire cu trei spaii neocupate (zone):
- spaiul 1 adiacent subsolului;
- spaiul 2 adiacent spaiului 1.
101
Anexa 4
Caracteristicile termofizice echivalente ale materialelor care intr n componena
elementelor de construcie opace afectate
de puni termice
A4.1 Conductivitatea termic
A4.1.1 n cazul elementelor de nchidere de tip omogen (tencuite) conductivitatea termic
echivalent se determin cu relaia:
1
]
1

,
_

+ +

i
i
se si
'
R R R

(A4.1)
n care:
este grosimea materialului omogen, n m;
i

este grosimea stratului de protecie/finisaj (tencuial), n m;


'
R
este rezistena termic corectat a elementului de nchidere (conform C 107/3),
n m
2
K/W;
si
R
este rezistena termic superficial la faa adiacent mediului interior, n m
2
K/W;
s
R
este rezistena termic superficial la faa adiacent mediului exterior, n m
2
K/W;
i

este conductivitatea termic a materialului stratului de finisaj, n W/(mK).


A4.1.2 n cazul elementelor de construcie neomogene (multistrat) efectul punilor termice se
transfer stratului de material termoizolant a crui conductivitate termic se determin cu
relaia:
1
]
1

,
_

+ +

i
i
se si
'
iz
iz
R R R

(A4.2)
n care:
iz

este grosimea stratului de material termoizolant, n m;


i

este grosimea straturilor de material altele dect stratul termoizolant, n m;


i

este conductivitatea termic a straturilor de material altele dect stratul


termoizolant, n W/(mK).
Restul notaiilor se pstreaz ca i n cazul A4.1.1.
A4.2 Densitatea
A4.2.1 Elemente de nchidere omogene:

i
i i
A
M

(A4.3)
n care:
i

este grosimea stratului de finisaj/protecie, n m;


este grosimea stratului de material omogen, n m;
A este aria suprafeei de transfer de cldur (conform C 107/3), n m
2
;
i

este densitatea stratului de material de finisaj/protecie, n kg/m


3
;
102
M este masa total a elementului de nchidere, n kg.
A4.2.2 Elemente de nchidere neomogene (multistrat):
iz
i
i i
iz
A
M



(A4.4)
n care notaiile sunt cele de la pct. A4.1.2 i A4.2.1.
A4.3 Cldura specific masic
A4.3.1 Elemente de nchidere omogene:

,
_

i
i i
j i
i i j j
A
M
A
c M c M
c

(A4.5)
n care:
j
M
este masa fiecrui strat de material din structura real, n kg;
j
c
este cldura specific masic a fiecrui material din structura real, n J/(kgK);
i
M
este masa fiecrui strat de material de finisaj/protecie, n kg;
i
c
este cldura specific masic a fiecrui material din straturile de finisaj/protecie,
n J/(kgK);
Restul notaiilor sunt ca la pct. A4.2.1.
A45.1.3.2 Elemente de nchidere neomogene:

,
_

i
i i
j i
i i j j
iz
A
M
A
c M c M
c

(A4.6)
n care:
i
M
este masa fiecrui strat de material, mai puin stratul termoizolant, n kg;
i
c
este cldura specific masic a fiecrui material din straturile paralele mai puin
cel din stratul termoizolant, n J/(kgK);
i

este densitatea fiecrui material din straturile paralele mai puin cel din stratul
termoizolant, n kg/m
3
.
Restul notaiilor ca la pct. A4.3.1.
Exemplu de calcul
Col perei verticali confecionai din BCA din care unul din perei este adiacent unui perete
confecionat din beton armat iar n col este plasat interior un stlp confecionat din beton
armat, cu latura de 40 cm (talelul 7 din C 107/3-2005).
Unul din perei este orientat spre VEST i cellalt spre SUD.
Peretele orientat spre VEST are urmtoarea structur n zona de cmp (de la interior la
exterior):
103
Strat
Grosime ()
[m]
Conductivitate
termic ()
[W/(mK)]
Densitate ()
[kg/m
3
]
Cldur specific
masic (c)
[J/(kgK)]
1 0,02 0,93 1800 840
2 0,15 1,74 2500 840
3 0,30 0,35 825 870
4 0,02 0,87 1700 840
Peretele orientat spre VEST este n ntregime opac. Aria suprafeei de transfer de cldur
ctre mediul exterior natural are valoarea de A = 10,8 m
2
.
Punile termice sunt de tip liniar i se manifest la intersecia peretelui cu planeul de
beton armat, la partea inferioar a peretelui, la partea superioar la intersecia cu terasa,
la intersecia cu peretele SUD (exterior) n dreptul stlpului confecionat din beton armat
i la intersecia cu un perete interior amplasat la NORD. Acest perete interior este
confecionat din BCA cu grosime de 0,12 m. Planeul confecionat din beton armat este
tot element de construcie interior i are grosimea de 0,10 m.
Lungimile punilor termice au valorile:
lS,V

= 2,7 m
lN,V

= 2,7 m
lPL,O

= 4,0 m
lT,O

= 4,0 m
n care:
S SUD V vertical;
N NORD O orizontal;
PL Planeu
T Teras
Valorile coeficienilor liniari sunt urmtoarele:
V , S

= -0,03 W/(mK) (tabelul 7 C 107/3);


V , N

= 0,11 W/(mK) (asimilare medie tabelele 5 i 6 C 107/3);


O , PL

= 0,15 W/(mK) (asimilare tabelul 24 C 107/3);


O , T

= 0,24 W/(mK) (asimilare tabelul 37 C 107/3).


Finisajul exterior este caracterizat de = 0,60.
Peretele orientat spre SUD are urmtoarea structur n zona de cmp (de la interior la
exterior):
Strat Material
Grosime ()
[m]
Conductivitate
termic ()
[W/(mK)]
Densitate ()
[kg/m
3
]
Cldur specific
masic (c)
[J/(kgK)]
1 Tencuial 0,02 0,93 1800 840
2 BCA 0,30 0,35 825 870
3 Tencuial 0,02 0,87 1700 840
n peretele SUD este amplasat o fereastr cu aria de 2,7 m
2
. Se iau n considerare dou
cazuri:
a. Fereastr liber;
b. Fereastr dotat cu oblon exterior reflectorizant.
Aria suprafeei de transfer a peretelui SUD este 8,1 m
2
.
Peretele SUD prezint puni termice liniare care se manifest la intersecia cu peretele
exterior VEST, cu peretele interior EST confecionat din BCA cu grosimea de 0,12 m, cu
planeul confecionat din beton armat de 0,10 m grosime i cu terasa.
104
Lungimile punilor termice au valorile:
lE,V

= 2,7 m
lV,V

= 2,7 m
lPL,O

= 4,0 m
lT,O

= 4,0 m
lFe,OS = 1,80 m
lFe,OJ = 1,80 m
lFe,lat = 1,50 m
n care:
E EST V vertical
V VEST O orizontal
PL Planeu OS orizontal sus
T Teras OJ orizontal jos
Fe fereastr lat lateral
Valorile coeficienilor liniari sunt urmtoarele:
V , E
= 0,07 W/(mK)
V , V
= 0,15 W/(mK)
O , PL
= 0,15 W/(mK)
O , T
= 0,24 W/(mK)
OS , Fe
= 0,27 W/(mK)
OJ , Fe
= 0,06 W/(mK)
lat , Fe
= 0,04 W/(mK)
Valoarea = 0,60.
Terasa are urmtoarea structur (cu relevan n transferul de cldur) de la interior la
exterior:
Strat Material Grosime
()
[m]
Conductivitate
termic ()
[W/(mK)]
Densitate ()
[kg/m
3
]
Cldur specific
masic (c)
[J/(kgK)]
1 Beton armat 0,15 1,74 2500 840
2 Beton 0,05 1,16 2000 840
3 Termoizolaie 0,05 0,05 30 1460
4 Mortar 0,03 0,87 1700 840
Aria suprafeei de transfer de cldur a TERASEI este de 16 m
2
.
Terasa prezint puni termice liniare la intersecia cu pereii exteriori VEST i SUD.
Lungimile punilor termice au valorile:
lT,V = 4,0 m;
lT,S = 4,0 m.
Valorile coeficienilor liniari sunt urmtoarele:
V , T

= 0,18 W/(mK)
S , T

= 0,18 W/(mK)
Coeficientul de absorbie = 0,80.
Etape de calcul
Se determin parametrii termofizici echivaleni pentru fiecare element de construcie opac:
105
a)
Perete VEST (vertical)
Rezistena termic n zona de cmp i rezistena termic corectat:
c
R
=1,17 m
2
K/W
'
R
= 0,982 m
2
K/W
Conductivitatea termic echivalent a stratului termoizolant (BCA):
iz

= 0,449 W/(mK)
Densitatea materialului termoizolant
iz

= 825 kg/m
3
Cldura specific a materialului termoizolant
iz
c

= 870 J/(kgK)
Perete SUD (vertical)
c
R
=1,085 m
2
K/W
'
R
= 0,784 m
2
K/W
iz

= 0,5398 W/(mK)
iz

= 825 kg/m
3
iz
c

= 870 J/(kgK)
Teras (orizontal)
c
R =1,358 m
2
K/W
'
R
= 1,21 m
2
K/W
iz

= 0,05867 W/(mK)
iz

= 30 kg/m
3
iz
c

= 1460 J/(kgK)
b)
Peretele orientat SUD este un panou mare prefabricat i are alctuirea conform
exemplului de calcul II din C 107/3-2005.
Rezistena termic corectat are valoarea
'
R
= 1,097 m
2
K/W, fa de valoarea
rezistenei termice din zona de cmp,
c
R = 1,951 m
2
K/W. innd seama de structura
zonelor caracteristice prezente n figura 4 (C 107/3-2005) se definete o structur
neomogen de tipul multistrat cu 3 straturi paralele (conform figurii A4.1 de mai jos).
106
Figura A4.1
n care:
1 Beton armat
2 Material termoizolant echivalent
3 Beton armat
Stratul de material termoizolant echivalent este caracterizat de conductivitatea termic
echivalent
iz

. Valoarea:

,
_

+ + +

3
3
1
1
se si
'
3
iz
R R R

este:
003 , 1
62 , 1
07 , 0
62 , 1
12 , 0
17
1
8
1
097 , 1
08 , 0
iz

,
_

+ + +

W/(mK)
Densitatea echivalent a stratului termoizolant se determin n funcie de masa ntregului
element de construcie.
m . v . polist a . b
M M M M + +
= 4693,43 kg
a . b
M
=(1,800,050,272+1,300,050,272+3,202,550,17+0,202,5520,19+
0,153,600,226)2600 = 4545,53 kg
polist
M
= (0,202,5520,06+0,153,600,024)30 = 2,40 kg
m . v
M = (0,652,5520,08+1,251,900,08) 100 = 45,52 kg
Densitatea stratului de material termoizolant rezult din relaia:
107
2

3
( )
3 , 1585
08 , 0
2600 19 , 0
56 , 7
43 , 4693
iz



kg/m
3
Cldura specific masic a materialului termoizolant se determin cu relaia:
( )
( )
30 , 837
2600 19 , 0
56 , 7
43 , 4693
56 , 7
2600 840 19 , 0 56 , 7 1460 40 , 2 750 52 , 45 840 53 , 4645
c
iz


+ +

J/(kgK)
Rezult urmtoarea structur echivalent:
Strat Material

c
1 Beton armat 0,12 1,62 2400 840
2 Termoizolaie 0,08 1,003 1585 837
3 Beton armat 0,07 1,62 2400 840
A doua etap implic luarea n considerare a punilor termice liniare i corectarea valorii
iz


cu efectul acestora. Se procedeaz ca n cazul a).
lE,V = 2,70 m
V , E
= 0 W/(mK)
lV,V = 2,70 m
V , V
= 0,13 W/(mK)
lPL,O = 3,60 m
O , PL
= 0,12 W/(mK)
lT,O = 3,60 m
O , T
= 0,31 W/(mK)
lFe,OS = 1,80 m
OS , Fe
= 0,35 W/(mK)
lFeOJ = 1,80 m
OJ , Fe
= 0,16 W/(mK)
lFe,lat = 1,20 m
latV , Fe
= 0,07 W/(mK)
Rezistena termic corectat (cu influena punilor termice) are valoarea:
773 , 0
A
l
R
1
R
1
) 1 ( '
) 2 ( '

,
_

m
2
K/W
Rezult valoarea conductivitii termice corectate a termoizolaiei:
16953 , 0
62 , 1
19 , 0
17
1
8
1
773 , 0
08 , 0
R R R
i
i
se si
) 2 ( '
iz ) 2 (
iz

,
_

+ +

,
_

,
_

+ +

W/(mK)
Structura echivalent final are compoziia:
Strat Material

c
1 Beton armat 0,12 1,62 2400 840
2 Material
termoizolant
0,08 0,16953 1585 837
3 Beton armat 0,07 1,62 2400 840
Sinteza
Cazul 1
Perete VEST (vertical):
) 2 ( '
R
= 0,982 m
2
K/W
Strat Material Grosime
()
[m]
Conductivitate
termic ()
[W/(mK)]
Densitate
()
[kg/m
3
]
Cldur
specific
masic (c)
[J/(kgK)]
Observaii
108
1 Tencuial
interioar
0,02 0,93 1800 840
2 Beton armat 0,15 1,74 2500 840
3 Material
termoizolant
0,30 0,4492 825 870

;
;
c c

4 Tencuial
exterioar
0,02 0,87 1700 840
Perete SUD (vertical):
) 2 ( '
R
= 0,784 m
2
K/W
Strat Material Grosime
()
[m]
Conductivitate
termic ()
[W/(mK)]
Densitate
()
[kg/m
3
]
Cldur
specific
masic (c)
[J/(kgK)]
Observaii
1 Tencuial
interioar
0,02 0,93 1800 840
2 Material
termoizolant
0,30 0,5398 825 870

;
;
c c

3 Tencuial
exterioar
0,02 0,87 1700 840
109
Teras:
) 2 ( '
R
= 1,20 m
2
K/W
Strat Material Grosime
()
[m]
Conductivitate
termic ()
[W/(mK)]
Densitate
()
[kg/m
3
]
Cldur
specific
masic (c)
[J/(kgK)]
Observaii
1 Beton armat 0,15 1,74 2500 840
2 Beton 0,05 1,16 2000 840
3 Material
termoizolant
0,05 0,05867 30 1460

;
;
c c

4 Mortar 0,03 0,87 1700 840


Cazul 2
Perete SUD (panou mare prefabricat):
) 2 ( '
R
= 0,773 m
2
K/W
Structura echivalent
Strat Material Grosime
()
[m]
Conductivitate
termic ()
[W/(mK)]
Densitate
()
[kg/m
3
]
Cldur
specific
masic (c)
[J/(kgK)]
Observaii
1 Beton armat 0,12 1,62 2400 840
2 Material
termoizolant
0,08 0,1953 1585 837

;
;
c c

3 Beton armat 0,07 1,62 2400 840


Structurile astfel transformate devin structuri omogene echivalente urmrind procedura
prezentat n Anexa 5.
110
Anexa 5
Transformarea unei structuri neomogene (multistrat)
ntr-o structur echivalent omogen. Metod aproximativ
Simbolul M semnific structura echivalent modificat. Restul indicilor se refer la
structura real multistrat. Structura echivalent omogen este caracterizat de o succesiune
de straturi ale cror proprieti termofizice sunt identice, respectiv
M
,
M
,
M
c . Straturile
reale sunt caracterizate de valorile
j

,
j

,
j
c
.
Conductivitatea termic echivalent
M

se determin cu relaia:
2

,
_

j
j
j
j M M j
j
M
c a

(A5.1)
n care:
j

este grosimea oricrui strat de material din structur, n m;


j

este conductivitatea termic a straturilor de material, cu valorile reale pentru materialele


straturilor de finisaj/protecie din componena structurilor omogene, respectiv ale tuturor
straturilor din structurile neomogene cu excepia stratului termoizolant i cu valorile
echivalente (determinate conform Anexei A.1.1) ale straturilor de material omogen din
structurile omogene, respectiv ale stratului termoizolant din structurile multistrat, n
W/m K;
j
a
este difuzivitatea termic a materialului din fiecare stat j determinat cu relaia:
j j
j
j
c
a

[m
2
/s] (A5.2)
n care
j

i
j
c
sunt densitatea i cldura specific masic a straturilor de material din
structura real (cu valori echivalente dup caz ale stratului de material omogen i ale
stratului de termoizolaie).
Valorile echivalente
M
i
M
c ale structurii omogene echivalente se aleg arbitrar (se
recomand s fie ale unui material real de construcie).
Grosimea echivalent a fiecrui strat de material omogen corespunztor fiecrui strat de
material real se determin cu relaia:
50 , 0
M M
j j
j
M
j M
c
c
j

,
_

(A5.3)
Difuzivitatea termic a materialului din care este confecionat structura omogen
echivalent se determin cu relaia:
111
M M
M
c
a

(A5.4)
Exemplu de calcul
1. Elementele de nchidere analizate n Anexa A.1.1 (cazul 1)
Perete VEST:
) 2 ( '
R
= 0,982 m
2
K/W
Strat

c a
M

1 0,02 0,93 1800 840


6,151 10
-7
0,0265
2 0,15 1,74 2500 840
8,286 10
-7
0,1711
3 0,00 0,4492 825 870
6,2585 10
-7
0,39375
4 0,02 0,87 1700 840
6,0924 10
-7
0,0266

i
M
i

= 0,61794
Se aleg arbitrar:
M
= 825 kg/m
3
M
c = 870 J/(kgK)
i rezult (conform relaiei (A5.1)) structura omogen echivalent:
VEST M

= 0,7738 W/(mK)
VEST M

= 825 kg/m
3
VEST M
c
= 870 J/(kgK)
VEST M

j
M
j

= 0,61794 m
camp M
R
= 0,982378 m
2
K/W
) 2 ( '
V
R = 0,982 m
2
K/W
Perete SUD 1:
) 2 ( '
R
= 0,784 m
2
K/W
Strat

c a
M

1 0,02 0,93 1800 840


6,1508 10
-7
0,0235
2 0,30 0,5398 825 870
7,5207 10
-7
0,3188
3 0,02 0,87 1700 840
6,0924 10
-7
0,0236

i
M
i

= 0,366
Se aleg arbitrar:
M
= 825 kg/m
3
M
c = 870 J/(kgK)
112
i rezult (conform relaiei (A5.1)) structura omogen echivalent:
SUD M

= 0,6096 W/(mK)
SUD M

= 825 kg/m
3
SUD M
c
= 870 J/(kgK)
SUD M

i
M
i

= 0,366 m
camp M
R
= 0,78408 m
2
K/W
) 2 ( '
R
= 0,784 m
2
K/W
Teras:
) 2 ( '
S
R = 1,20 m
2
K/W
Strat

c a
M

1 0,15 1,74 2500 840


8,2857 10
-7
0,06928
2 0,05 1,16 2000 840
6,9048 10
-7
0,025298
3 0,05 0,05867 30 1460
1,3395 10
-7
0,018163
4 0,03 0,87 1700 840
6,0924 10
-7
0,01616

i
M
i

= 0,1289
Se aleg valorile arbitrare:
M
= 825 kg/m
3
M
c = 870 J/(kgK)
i rezult (conform relaiei (A5.1)) structura omogen echivalent:
T M

= 0,12687 W/(mK)
T M

= 825 kg/m
3
T M
c
= 870 J/(kgK)
T M

= 0,1289 m
T M
R
= 1,20 m
2
K/W
) 2 ( '
T
R = 1,20 m
2
K/W
2. Panou mare prefabricat SUD 2
Structura multistrat echivalent cu
) 2 ( '
SPf
R = 0,773 m
2
K/W:
Strat

c a
M

1 0,12 1,62 2400 840


0,0536 10
-7
0,1459
2 0,08 0,16953 1585 837
1,4669 10
-7
0,2444
3 0,07 1,62 2400 840
4,6233 10
-7
0,11223

i
M
i

= 0,50257
Se aleg valorile arbitrare:
113
M
= 825 kg/m
3
M
c = 870 J/(kgK)
i rezult (conform relaiei (A5.1)) structura omogen echivalent:
S M

= 0,853 W/(mK)
S M

= 825 kg/m
3
S M
c
= 870 J/(kgK)
S M

= 0,50257 m
S M
R
= 0,773 m
2
K/W
) 2 ( '
S M
R
= 0,773 m
2
K/W
114
Anexa 6
Temperatura exterioar de referin modificat a unui element de nchidere opac
adiacent mediului exterior
Temperatura exterioar de referin este proprie transferului de cldur n regim
nestaionar prin elemente de construcie opace neomogene. Valoarea sa este determinat
de proprietile termofizice ale materialelor din structura elementului de nchidere i de
funcia de variaie a parametrilor climatici sub forma temperaturii exterioare echivalente.
Temperatura exterioar echivalent a unui element de construcie opac, caracterizat de
azimutul k, se determin cu relaia:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) [ ]
j dif u j T u
e
j e j EP
k k k k k
I C I C t t

+ + 1
(A6.1)
n care:
e

este temperatura aerului exterior;


k
T
I
este intensitatea total a radiaiei solare pe un plan orientat k, n W/m
2
;
k
dif
I
este intensitatea difuz a radiaiei solare pe un plan orientat k, n W/m
2
;
e

este coeficientul de transfer de cldur superficial ctre mediul exterior, n W/(m


2
K);

este coeficientul de absorbie a radiaiei solare;


Coeficientul de absorbie a radiaiei solare depinde de culoarea i starea (neted sau
omogen) suprafeei elementului de construcie opac (tabelele A6.1 i A6.2 )
k
u
C
este coeficientul de umbrire a planului orientat k (se poate utiliza valoarea medie
zilnic constant).
Temperatura exterioar de referin modificat a unui element de nchidere opac adiacent
mediului exterior se determin cu relaia:
( ) ( )
j j

k io ev
q R t t
k

(A6.2)
n care:
io
t
este temperatura interioar rezultant a spaiului ocupat considerat cu valoare
arbitrar constant (se recomand valoarea
io
t
= 20
0
C indiferent de sezon rece,
cald), n
o
C;
j
t
este momentul (ora);
k
q
este densitatea de flux termic la suprafaa interioar a elementului exterior opac cu
azimut k, n W/m
2
;
R este rezistena termic a elementului de construcie opac, n m
2
K/W, determinat cu
relaia:
M
M
se si
R R R

+ +
(A6.3)
n care:
M

este conductivitatea termic a materialului din structura echivalent (conform


Anexa 5), n W/(mK);
M

este grosimea structurii realizat din material omogen echivalent (conform


Anexa 5), n m.
Densitatea de flux termic la suprafaa interioar a elementului exterior opac cu azimut k, se
determin cu relaia:
115
( ) ( ) ( ) ( ) [ ]
( ) ( ) [ ]

+

+
+

+

1 1
2
1
2
1
1
1
1 1
1 exp
1 exp exp
A A
A R
B
A
A R
B
A q q
k
k
j k j k

(A6.4)
n care:
M
M
R

(A6.31)
( )
1 j k
q
este densitatea de flux termic la momentul
( )
j
, n W/m
2
;
este pasul de timp (se recomand 3600 s), n s.
Coeficienii din relaia (A6.4) se determin cu relaiile:
( ) [ ]
ie
1
um
1
ii ie
2
M
M
1
B 3
N B 1 B 1 3 a
A
+
+ +

[s
-1
] (A6.5)
( )
1
um
ie
ie
2
N
B 3 4
B
A

[-] (A6.6)
( )
( )
1
ii
ie
1
ii ie
um
B 50 , 0
B 3 4
B 1 B 1
N


+
+ +

(A6.7)
( ) ( ) [ ] ( ) [ ]
1 3
1
1 2 1


j E io j E j E k
k k k
t A t t A B
(A6.8)
( ) ( ) [ ]
1
1 3 2


j E j E k
k k
t t A B
(A6.9)
1
um
ie
ie
2
M
M
3
N
B 3
B 3 a
A

[s
-1
] (A6.10)
n care:
ii
B este numrul adimensional Biot pentru suprafaa interioar a elementului de construcie
exterior opac, determinat cu relaia:
M
M i
ii
B

(A6.11)
ie
B idem pentru suprafaa exterioar, determinat cu relaia:
M
M e
ie
B

(A6.12)
Procedura de determinare a variaiei temperaturii exterioare de referin modificat a
unui element de nchidere opac n ziua reprezentativ caracterizat de valorile orale ale
temperaturii exterioare echivalente
( )
j EP
k
t
determinate cu relaia (A6.1) este urmtoarea:
1. n funcie de valoarea

a coeficientului de absorbie a radiaiei solare caracteristic


suprafeei elementului de construcie opac (vertical/orizontal) i de valorile orare ale
116
temperaturii exterioare
( )
j e
t
i ale intensitii radiaiei solare totale/globale i difuze
se determin variaia orar a temperaturii exterioare echivalente
( )
j EP
k
t
. Pentru
coeficienii de umbrire se recomand a se utiliza urmtoarele valori aproximative:
u
C = 0,3 - pentru suprafee verticale;
u
C = 0,2 - pentru suprafee orizontale;
2. Se determin valorile numerelor
ii
B i
ie
B
cu relaiile (A6.11) i (A6.12);
3. Se determin valoarea
um
N
cu relaia (A6.7);
4. Se determin coeficienii
1
A ,
2
A i
3
A
cu relaiile (A6.5), (A6.6) i (A6.10);
NOT: Valorile
M
,
M
i
M M
M
M
c
a

se determin conform metodologiei prezentat n


Anexa 5;
5. Se determin valorile orare ale coeficienilor
1
B i
2
B cu relaiile (A6.8) i (A6.9);
6. Se determin valoarea rezistenei termice a elementului de construcie
R

, cu relaia
(A6.31) ;
7. Se propune o valoare arbitrar a densitii de flux termic la momentul
0
1

j


( )
) 1 (
k 0 k
q 0 q i se determin
( )
j k
q
) 1 (
relaia (A6.4), n care

= 3600s. Se
determin apoi valoarea ( ) 2
) 1 (
k
q .a.m.d. pn la finele zilei reprezentative.
Rezult mulimea valoriilor
( ) { }
j k
q
) 1 (
n care indicele (1) semnific prima iteraie.
8. Se reia calculul cu valoarea
( )
) 2 (
0
) 1 (
24
k j k
q q
i rezult mulimea valorilor
( ) { }
j k
q
) 2 (
.a.m.d.
9. Calculul se consider ncheiat la iteraia p n care se constat c se ndeplinete
condiia:
( ) { } ( ) { }

j
p
k j
p
k
q q
) 1 ( ) (
(A6.13)
n care: 0,01.
Valorile orare ale densitii de flux termic sunt elementele mulimii
( ) { }
j
p
k
q
pentru fiecare
element de nchidere opac caracterizat de azimutul k.
117
Tabelul A6.1 Valorile coeficientului de absorbie a radiaiei solare,
n funcie de tipul de material
Denumirea materialului

Denumirea materialului

Crmid
Smluit, alb
smluit, crem
obinuit, roie deschis
obinuit, roie
marmorat, purpurie
albastr
Calcar
culoare deschis
culoare nchis
Granit
rocat
cenuiu deschis polizat
cenuiu deschis semipolizat
Marmur
alb polizat
culoare nchis lefuit
Materiale pentru acoperiuri
azbociment alb
azbociment 6 luni vechime
azbociment 12 luni vechime
azbociment 6 ani vechime
azbociment rou
asfalt nou
asfalt vechi
irasbit
irasbit cu suprafa aluminizat
ardezie cenuiu-argintie
ardezie cenuiu-albastr
ardezie cenuiu-verzuie,
granuloas
ardezie cenuiu-verzuie, neted
ardezie cenuiu nchis, granuloas
igl rou deschis
igl rou nchis
igl cafeniu rocat
0,26
0,35
0,55
0,68
0,77
0,89
0,35
0,50
0,55
0,55
0,80
0,30
0,65
0,42
0,61
0,71
0,83
0,69
0,91
0,82
0,88
0,40
0,79
0,87
0,88
0,89
0,90
0,64
0,81
0,69
Metale
tabl smluit alb
tabl smluit verde
tabl smluit rou nchis
tabl smluit albastr
tabl zincat nou
tabl zincat foarte murdar
tabl neagr de acoperi
alam lustruit
alam mat
tabl din plumb veche
aluminiu oxidat
aluminiu de c-ii neoxidat
Nitrolacuri / emailuri
Alb
crem
portocaliu
rou deschis
rou nchis
cafeniu
verde deschis
verde nchis
albastru nchis
negru
Vopsea de ulei
carmin
ultramarin
cobalt verde deschis
maro
cobalt violet
smarald
miniu de plumb
sepia
Piatr natural silicoas
cafenie deschis
cenuie deschis
roie
0,45
0,76
0,41
0,80
0,64
0,92
0,90
0,18
0,64
0,79
0,54
0,22
0,18
0,33
0,41
0,44
0,57
0,79
0,79
0,88
0,91
0,91
0,52
0,64
0,58
0,65
0,83
0,61
0,63
0,64
0,54
0,62
0,73
Materiale diverse
beton simplu
beton celular autoclavizat
pietri de granit
lemn nevopsit
lemn vopsit galben nchis
lemn vopsit galben deschis
var deschis la culoare
var nchis la culoare
ceramic de faad n culoare
deschis
nisip cu pietri
nisip umed
gresie de culoare deschis
0,58
0,74
0,67
0,59
0,70
0,60
0,35
0,50
0,45
0,66
0,80
0,62
0,73
folie din PVC de 0,1 mm grosime
folie bituminat cu protecie mineral
folie bituminat protejat cu folie din
aluminiu vopsit
folie bituminat protejat cu nisip
cenuiu
sticl de geam de 4-5 mm grosime
sticl de construcie de 6 mm grosime
zgur
vat mineral
Tencuieli
din var n culoare deschis
din var n culoare cenuie
din var n culoare alb
0,96
0,84
0,42
0,88
0,40
0,54
0,89
0,81
0,42
0,70
0,40
118
Denumirea materialului

Denumirea materialului

gresie roie
beton de perlit
folie din polietilen de 0,085 mm
grosime
0,55
0,11
cu ciment alb
albastr
0,32
0,59
Tabelul A6.2 Valorile coeficientului de absorbie a radiaiei solare, n funcie de
culoarea suprafeei
Culoarea suprafeei

Alb, suprafa neted
Cenuiu deschis
Verde, rou, cafeniu deschis
Cafeniu nchis, albastru
Albastru nchis, negru
0,25 0,40
0,40 0,50
0,50 0,70
0,70 0,80
0,80 0,90
Exemplu numeric
n figurile A6.1, A6.2, A6.3, A6.4 se prezint funciile
( )
j
q
i
( )
j ech
t
pentru
elementele de nchidere opace:
Perete VEST
Perete SUD 1
TERAS
Perete SUD 2
analizate n exemplele de calcul din Anexele A.1.1 i .1.2.
Parametrii climatici sunt caracteristici lunii iulie.
Fig.A.15.3.1 Temperatura exterioara echivalenta si densitatea de flux
termic patruns prin peretele opac orientat VEST - luna iulie (include si
influenta puntilor termice).
-25.0
-20.0
-15.0
-10.0
-5.0
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
50.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Momentul
T
e
m
p
.
e
c
h
i
v
.

[

C
]
,

q

[
W
/
m
p
.
]
Temp.echiv. q(1) q(2) q(3) q(4) Temp.ext. mod.
119
Fig. A6.1
Tabelul A6.1
Momentul Temp.
echiv.
q(1) q(2) q(3) q(4) Temp. ext.
mod.
1 21,8 -19,1105 -19,2677 -19,2916 -19,2953 38,5
2 21,2 -18,1449 -18,2902 -18,3124 -18,3158 37,6
3 20,6 -17,1812 -17,3156 -17,336 -17,3392 36,7
4 20,2 -16,0984 -16,2227 -16,2416 -16,2445 35,6
5 20,0 -14,9293 -15,0442 -15,0617 -15,0643 34,5
6 21,5 -12,7911 -12,8973 -12,9135 -12,916 32,4
7 23,0 -10,9965 -11,0947 -11,1097 -11,112 30,7
8 26,1 -8,57061 -8,66142 -8,67524 -8,67735 28,3
9 28,8 -6,91451 -6,99847 -7,01126 -7,01321 26,7
10 31,2 -5,90505 -5,98268 -5,9945 -5,9963 25,8
11 32,7 -5,75926 -5,83103 -5,84196 -5,84362 25,6
12 33,6 -6,15979 -6,22615 -6,23626 -6,23779 26,0
13 37,1 -5,09898 -5,16034 -5,16968 -5,1711 25,0
14 41,4 -4,07078 -4,12751 -4,13615 -4,13746 24,0
15 44,6 -4,19948 -4,25193 -4,25992 -4,26113 24,1
16 45,8 -6,02339 -6,07189 -6,07927 -6,0804 25,8
17 44,6 -9,19106 -9,2359 -9,24273 -9,24377 28,9
18 39,4 -14,5075 -14,5489 -14,5552 -14,5562 34,0
19 28,6 -22,0963 -22,1347 -22,1405 -22,1414 41,3
20 26,5 -22,6153 -22,6508 -22,6562 -22,657 41,8
21 25,0 -22,4846 -22,5174 -22,5224 -22,5231 41,6
22 23,9 -21,9448 -21,9751 -21,9798 -21,9805 41,1
23 23,1 -21,1346 -21,1626 -21,1668 -21,1675 40,3
24 22,5 -20,17 -20,1959 -20,1999 -20,2005 39,4
Media
29,3
120
Fig.A.15.3.2 Temperatura exterioara echivalenta si densitatea de flux
termic patruns prin peretele opac orientat SUD 1 - luna iulie (include si
influenta puntilor termice).
-30.0
-25.0
-20.0
-15.0
-10.0
-5.0
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
50.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Momentul
T
e
m
p
.
e
c
h
i
v
.

[

C
]
,

q

[
W
/
m
p
.
]
Temp.echiv. q(1) q(2) q(3) q(4) Temp.ext.mod.
Tabelul A6.2
Momentul
Temp.
echiv. q(1) q(2) q(3) q(4)
Temp. ext.
mod.
1 21,8 -17,9831 -17,8862 -17,8839 -17,8839 33,6
2 21,2 -15,9979 -15,915 -15,9131 -15,9131 32,1
3 20,6 -14,1284 -14,0576 -14,056 -14,056 30,7
4 20,2 -12,238 -12,1775 -12,1761 -12,1761 29,3
5 20,0 -10,3875 -10,3358 -10,3346 -10,3346 27,9
6 21,5 -7,72266 -7,67853 -7,67752 -7,6775 25,9
7 23,0 -5,88664 -5,84894 -5,84808 -5,84806 24,5
8 26,9 -3,29932 -3,26711 -3,26638 -3,26636 22,5
9 32,1 -1,47832 -1,45081 -1,45018 -1,45016 21,1
10 37,8 -1,1295 -1,10599 -1,10546 -1,10545 20,8
11 40,1 -4,47048 -4,4504 -4,44994 -4,44993 23,4
12 41,9 -8,3232 -8,30605 -8,30566 -8,30565 26,3
13 41,5 -13,417 -13,4023 -13,402 -13,402 30,2
14 40,9 -17,8077 -17,7951 -17,7949 -17,7949 33,6
15 37,5 -23,0216 -23,0109 -23,0107 -23,0107 37,5
16 34,5 -26,274 -26,2649 -26,2647 -26,2647 40,0
17 32,7 -27,5045 -27,4967 -27,4965 -27,4965 41,0
18 31,3 -27,771 -27,7643 -27,7642 -27,7642 41,2
19 28,6 -28,3751 -28,3694 -28,3693 -28,3693 41,6
20 26,5 -27,7406 -27,7357 -27,7356 -27,7356 41,2
21 25,0 -26,2317 -26,2276 -26,2275 -26,2275 40,0
22 23,9 -24,2694 -24,2658 -24,2657 -24,2657 38,5
23 23,1 -22,0951 -22,0921 -22,092 -22,092 36,8
24 22,5 -19,8865 -19,8839 -19,8838 -19,8838 35,2
Media
29,0
121
Fig. A6.2
Fig.A.15.3.3 Temperatura exterioara echivalenta si densitatea de flux
termic patruns prin terasa - luna iulie (include si influenta puntilor termice).
-45.0
-35.0
-25.0
-15.0
-5.0
5.0
15.0
25.0
35.0
45.0
55.0
65.0
75.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Momentul
T
e
m
p
.
e
c
h
i
v
.

[

C
]
,

q

[
W
/
m
p
.
]
Temp.echiv. q(1) q(2) q(3) q(4) Temp.ext.mod.
Tabelul A6.3
Momentul Temp.
echiv.
q(1) q(2) q(3) q(4) Temp. Ext.
mod
1 21,8 -15,3726 -10,0111 -10,0086 -10,0086 31,8
2 21,2 -11,7257 -7,83233 -7,83053 -7,83053 29,2
3 20,6 -8,86456 -6,03733 -6,03602 -6,03602 27,1
4 20,2 -6,49736 -4,44432 -4,44337 -4,44337 25,2
5 20,0 -4,55981 -3,06896 -3,06828 -3,06828 23,6
6 25,9 -0,76038 0,322222 0,322722 0,322722 19,6
7 32,3 0,143684 0,929833 0,930196 0,930196 18,9
8 39,9 -1,03566 -0,46479 -0,46452 -0,46452 20,5
9 47,3 -4,66046 -4,24591 -4,24572 -4,24572 25,0
10 53,4 -10,4655 -10,1644 -10,1643 -10,1643 32,0
11 56,9 -17,7787 -17,5601 -17,56 -17,56 40,7
12 58,5 -25,0606 -24,9018 -24,9017 -24,9017 49,3
13 58,3 -31,6487 -31,5334 -31,5334 -31,5334 57,2
14 56,5 -36,9552 -36,8715 -36,8714 -36,8714 63,4
15 52,7 -40,8923 -40,8315 -40,8315 -40,8315 68,1
16 47,5 -43,0052 -42,9611 -42,961 -42,961 70,6
17 42,0 -42,7921 -42,76 -42,76 -42,76 70,4
18 35,7 -41,0012 -40,9779 -40,9779 -40,9779 68,3
19 28,6 -37,7273 -37,7104 -37,7104 -37,7104 64,4
20 26,5 -30,9464 -30,9341 -30,9341 -30,9341 56,4
21 25,0 -25,0473 -25,0384 -25,0384 -25,0384 49,5
22 23,9 -20,0781 -20,0716 -20,0716 -20,0716 43,7
23 23,1 -15,9644 -15,9597 -15,9597 -15,9597 38,8
24 22,5 -12,6166 -12,6132 -12,6132 -12,6132 34,9
122
Fig. A6.3
Fig.A.15.3.4 Temperatura exterioara echivalenta si densitatea de flux
termic patruns prin peretele opac orientat SUD 2 - luna iulie (include si
influenta puntilor termice).
-30.0
-25.0
-20.0
-15.0
-10.0
-5.0
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
50.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Momentul
T
e
m
p
.
e
c
h
i
v
.

[

C
]
,

q

[
W
/
m
p
.
]
Temp.echiv. q(1) q(2) q(3) q(4) Temp.ext.mod.
Tabelul A6.4
Momentul Temp
echiv.
q(1) q(2) q(3) q(4) Temp, ext.
mod.
1 21,8 -18,6246 -19,9831 -20,0671 -20,0723 35,1
2 21,2 -17,1816 -18,3914 -18,4662 -18,4709 33,9
3 20,6 -15,7646 -16,842 -16,9086 -16,9128 32,7
4 20,2 -14,2423 -15,2017 -15,2611 -15,2648 31,5
5 20,0 -12,6702 -13,5246 -13,5775 -13,5808 30,2
6 21,5 -10,1267 -10,8875 -10,9346 -10,9375 28,2
7 23,0 -8,1977 -8,87528 -8,91722 -8,91982 26,7
8 26,9 -5,25284 -5,85625 -5,8936 -5,89591 24,4
9 32,1 -2,69422 -3,23158 -3,26484 -3,2669 22,5
10 37,8 -1,24359 -1,72213 -1,75176 -1,75359 21,3
11 40,1 -3,3424 -3,76856 -3,79494 -3,79657 22,9
12 41,9 -6,07286 -6,45238 -6,47587 -6,47732 24,9
13 41,5 -10,2763 -10,6143 -10,6352 -10,6365 28,0
14 40,9 -14,0953 -14,3963 -14,4149 -14,4161 30,8
15 37,5 -19,1198 -19,3878 -19,4044 -19,4055 34,6
16 34,5 -22,6086 -22,8473 -22,8621 -22,863 37,2
17 32,7 -24,3242 -24,5368 -24,55 -24,5508 38,4
18 31,3 -25,1758 -25,3651 -25,3769 -25,3776 39,1
19 28,6 -26,4639 -26,6325 -26,6429 -26,6436 40,0
20 26,5 -26,6217 -26,7719 -26,7811 -26,7817 40,1
21 25,0 -25,915 -26,0487 -26,057 -26,0575 39,6
22 23,9 -24,6989 -24,818 -24,8253 -24,8258 38,7
23 23,1 -23,1813 -23,2873 -23,2939 -23,2943 37,5
24 22,5 -21,5254 -21,6198 -21,6257 -21,626 36,3
Media
29,0
123
Fig. A6.4
Anexa 7
Parametrii climatici exteriori utilizai n scopul verificrii temperaturii n spaiile
ocupate/locuite n lipsa dotrii acestora cu instalaii i sisteme de condiionare a
aerului
n tabelele A7.1 A7.4 se prezint valorile temperaturilor exterioare i ale intensitii
radiaiei solare (totale, globale i difuz) n zilele reprezentative din lunile martie, mai i iulie.
Tabelul A7.1
Ora
Temperatura exterioar n luna:
martie mai iulie
1 4,8 16,8 21,8
2 4,2 16,2 21,2
3 3,6 15,6 20,6
4 3,2 15,2 20,2
5 3,0 15,0 20,0
6 3,4 15,4 20,4
7 4,5 16,5 21,5
8 7,2 19,2 24,2
9 9,6 21,6 26,6
10 11,7 23,7 28,7
11 13,1 25,1 30,1
12 14,0 26,0 31,0
13 14,5 26,5 31,5
14 14,8 26,8 31,8
15 15,0 27,0 32,0
16 14,8 26,8 31,8
17 14,2 26,2 31,2
18 13,2 25,2 30,2
19 11,6 23,6 28,6
20 9,5 21,5 26,5
21 8,0 20,0 25,0
22 6,9 18,9 23,9
23 6,1 18,1 23,1
24 5,5 17,5 22,5
124
Tabelul A7.2
Ora
Intensitatea radiiei solare:
[W/m
2
]
Total-
E
Total-
SE
Total-
S
Total-
SV
Total-
V
Global
Difuz-
Vert.
Difuz-
Oriz.
1
2
3
4
5
6
7 341,5 290,5 50,8 18,5 18,5 78,65 18,5 37
8 481,65 488,45 196,05 32 32 199,15 32 64
9 478,05 596,2 359,9 42 42 339 42 84
10 364,5 617,8 497,95 79,75 50 463,8 50 100
11 177,4 559,05 582,85 232,65 55 546,9 55 110
12 56 432,55 611,9 432,55 56 559,95 56 112
13 55 232,65 582,85 559,05 177,4 546,9 55 110
14 50 79,75 497,95 617,8 364,5 463,8 50 100
15 42 42 359,9 596,2 478,05 339 42 84
16 32 32 196,05 488,45 481,65 199,15 32 64
17 18,5 18,5 50,8 290,5 341,5 78,65 18,5 37
18
19
20
21
22
23
24
125
Tabelul A7.3
Ora
Intensitatea radiaiei solare:
[W/m
2
]
Total-
E
Total-
SE
Total-
S
Total-
SV
Total-
V
Global
Difuz-
Vert.
Difuz-
Oriz.
1
2
3
4
5
6 352,05 186,3 26,5 18,5 26,5 128,65 26,5 53
7 522,8 354,5 40 18,5 40 284,85 40 80
8 540,25 449,3 86,35 32 51,5 426,85 51,5 103
9 484,8 498,4 196,65 42 61,5 575,2 61,5 123
10 355,3 480,25 336,6 97,75 68 685,95 68 136
11 195,4 407,05 373,9 250,65 73 750,35 73 146
12 73,5 278,35 408,4 450,05 73,5 770,9 73,5 147
13 73 122,3 373,9 577,05 195,4 750,35 73 146
14 68 68 336,6 635,8 355,3 685,95 68 136
15 61,5 61,5 196,65 615,7 484,8 575,2 61,5 123
16 51,5 51,5 86,35 507,95 540,25 426,85 51,5 103
17 40 40 40 312 522,8 284,85 40 80
18 26,5 26,5 26,5 18,5 352,05 128,65 26,5 53
19
20
21
22
23
24
126
Tabelul A7.4
Ora
Intensitatea radiaiei solare:
[W/m
2
]
Total
- E
Total -
SE
Total
- S
Total
- SV
Total
- V
Global Difuz -
Vert.
Difuz
- Oriz.
1
2
3
4
5
6 352,05 186,3 26,5 26,5 26,5 128,65 26.5 53
7 522,8 354,5 40 40 40 284,85 40 80
8 540,25 449,3 86,35 51,5 51,5 426,85 51.5 103
9 484,8 498,4 196,65 61,5 61,5 575,2 61.5 123
10 355,3 480,25 336,6 97,75 68 685,95 68 136
11 195,4 407,05 373,9 250,65 73 750,35 73 146
12 73,5 278,35 408,4 450,05 73,5 770,9 73.5 147
13 73 122,3 373,9 577,05 195,4 750,35 73 146
14 68 68 336,6 635,8 355,3 685,95 68 136
15 61,5 61,5 196,65 615,7 484,8 575,2 61.5 123
16 51,5 51,5 86,35 507,95 540,25 426,85 51.5 103
17 40 40 40 312 522,8 284,85 40 80
18 26,5 26,5 26,5 26,5 352,05 128,65 26.5 53
19
20
21
22
23
24
127
Anexa 8
Valori ale temperaturii exterioare echivalente aferente ferestrei libere, ferestrei
dotate cu oblon exterior i interior i elementelor de construcie opace (perete
vertical i teras) n zilele reprezentative din lunile martie, mai i iulie
S-au avut n vedere urmtoarele valori numerice:
L
= 0,4
) 0 (

= 0,20

= 0,5
i
= 8W/m
2
K
F
R = 0,70 m
2
K/W
e

= 17W/m
2
K
p

= 0,6
uv
C
= 0,30
T
= 0,8
uT
C
= 0,20
Valorile orare ale temperaturilor exprimate echivalente sunt prezentate n tabelele
A8.1 A8.2. Pentru alte caracteristici termice diferite de cele din gruparea de calcul (a) se
utilizeaz parametrii climatici din Anexa 6 i relaiile de calcul din capitolul 1 i Anexa 6.
TabelulA8.1-Temperatura exterioar echivalent n luna martie
- fereastr liber -
Ora E SE S SV V Orizontal
1 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8
2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2
3 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6
4 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2
5 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0
6 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4
7 38,7 33,7 10,3 7,1 7,1 14,3
8 55,8 56,4 27,8 11,7 11,7 31,3
9 58,2 69,8 46,6 15,5 15,5 49,9
10 49,5 74,3 62,6 21,6 18,7 66,4
11 32,8 70,2 72,5 38,2 20,8 77,4
12 21,8 58,7 76,3 58,7 21,8 79,8
13 22,2 39,6 73,9 71,6 35,9 78,8
14 21,8 24,7 65,7 77,4 57,0 69,5
15 20,9 20,9 52,0 75,2 69,7 55,3
16 19,3 19,3 35,4 64,0 69,6 38,9
17 16,8 16,8 19,9 43,4 53,0 24,0
18 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2
19 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6
20 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5
21 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0
22 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9
23 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1
24 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5
128
Tabelul A8.2- Temperatura exterioar echivalent n luna martie fereastr cu oblon exterior
reflectorizant
Ora E SE S SV V Orizontal
1 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8
2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2
3 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6
4 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2
5 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0
6 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4
7 7,4 7,0 5,0 4,7 4,7 5,3
8 11,3 11,3 8,9 7,6 7,6 9,2
9 13,7 14,7 12,7 10,1 10,1 13,0
10 14,9 17,0 16,0 12,5 12,3 16,3
11 14,8 17,9 18,1 15,2 13,7 18,5
12 14,7 17,8 19,2 17,8 14,7 19,5
13 15,1 16,6 19,5 19,3 16,2 19,9
14 15,4 15,6 19,1 20,1 18,0 19,4
15 15,5 15,5 18,1 20,1 19,1 18,4
16 15,2 15,2 16,5 18,9 18,9 16,8
17 14,4 14,4 14,7 16,7 17,1 15,0
18 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2
19 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6
20 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5
21 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0
22 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9
23 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1
24 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5
129
Tabelul A8.3- Temperatura exterioar echivalent n luna martie fereastr cu oblon interior
reflectorizant
Ora E SE S SV V Orizontal
1 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8
2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2
3 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6
4 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2
5 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0
6 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4
7 24,3 21,4 7,8 6,0 6,0 9,9
8 35,3 35,7 19,1 9,8 9,8 20,1
9 37,7 44,4 31,0 13,0 13,0 30,9
10 33,6 48,0 41,2 17,4 15,8 40,4
11 24,5 46,1 47,5 27,6 17,6 46,8
12 18,5 39,9 50,1 39,9 18,5 48,5
13 19,0 29,0 48,9 47,5 25,9 48,2
14 18,9 20,5 44,3 51,1 36,7 43,5
15 18,4 18,4 36,4 49,8 43,1 36,3
16 17,4 17,4 26,7 43,3 42,9 27,7
17 15,7 15,7 17,5 31,1 34,0 19,6
18 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2
19 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6
20 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5
21 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0
22 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9
23 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1
24 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5
130
Tabelul A8.4 - Temperatura exterioar echivalent n luna martie perete vertical opac i
teras
Ora E SE S SV V Orizontal
1,0 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8
2,0 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2
3,0 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6
4,0 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2
5,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0
6,0 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4
7,0 13,1 11,9 6,0 5,2 5,2 7,6
8,0 19,4 19,6 12,4 8,3 8,3 14,7
9,0 21,9 24,8 18,9 11,1 11,1 22,0
10,0 21,2 27,5 24,5 14,2 13,5 28,4
11,0 18,1 27,5 28,1 19,4 15,0 32,7
12,0 16,0 25,3 29,7 25,3 16,0 34,0
13,0 16,4 20,8 29,5 28,9 19,5 34,1
14,0 16,6 17,3 27,6 30,6 24,3 31,5
15,0 16,5 16,5 24,3 30,2 27,3 27,4
16,0 15,9 15,9 20,0 27,2 27,0 22,3
17,0 14,9 14,9 15,7 21,6 22,8 17,3
18,0 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2
19,0 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6
20,0 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5
21,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0
22,0 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9
23,0 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1
24,0 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5
131
Tabelul A8.5 - Temperatura exterioar echivalent n luna mai fereastr liber
Ora E SE S SV V Orizontal
1 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8
2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2
3 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6
4 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2
5 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0
6 51,0 34,8 19,1 18,3 19,1 31,3
7 69,4 52,9 22,1 20,0 22,1 50,6
8 74,3 65,4 29,8 24,5 26,4 69,9
9 71,7 73,0 43,5 28,3 30,2 89,5
10 61,4 73,6 59,5 36,1 33,2 104,3
11 47,3 68,1 64,8 52,7 35,3 113,2
12 36,3 56,4 69,1 73,2 36,3 116,5
13 36,7 41,6 66,2 86,1 50,4 114,6
14 36,3 36,3 62,6 92,0 68,5 107,4
15 35,6 35,6 48,9 89,9 83,0 94,9
16 34,0 34,0 37,4 78,7 88,8 77,5
17 31,8 31,8 31,8 58,5 85,9 60,3
18 28,9 28,9 28,9 28,1 65,4 41,1
19 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6
20 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5
21 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
22 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9
23 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1
24 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5
132
Tabelul A8.6 - Temperatura exterioar echivalent n luna mai fereastr cu oblon exterior
reflectorizant
Ora E SE S SV V Orizontal
1 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8
2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2
3 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6
4 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2
5 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0
6 18,4 17,0 15,7 15,6 15,7 16,7
7 20,9 19,6 17,0 16,8 17,0 19,4
8 23,8 23,1 20,1 19,6 19,8 23,5
9 25,8 25,9 23,4 22,2 22,3 27,3
10 26,9 27,9 26,7 24,7 24,5 30,5
11 27,0 28,7 28,4 27,4 26,0 32,5
12 26,9 28,6 29,6 30,0 26,9 33,6
13 27,4 27,8 29,8 31,5 28,4 33,9
14 27,6 27,6 29,8 32,3 30,0 33,6
15 27,7 27,7 28,8 32,3 31,2 32,7
16 27,4 27,4 27,7 31,2 31,4 31,1
17 26,7 26,7 26,7 28,9 30,6 29,1
18 25,5 25,5 25,5 25,4 28,2 26,5
19 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6
20 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5
21 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
22 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9
23 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1
24 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5
133
Tabelul A8.7 - Tem peratura exterioar echivalent n luna mai fereastr cu oblon interior
reflectorizant
Ora E SE S SV V Orizontal
1 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8
2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2
3 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6
4 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2
5 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0
6 36,0 26,6 17,5 17,1 17,5 24,0
7 47,1 37,6 19,7 18,5 19,7 34,6
8 51,1 45,9 25,3 22,3 23,4 45,9
9 50,6 51,4 34,2 25,5 26,6 57,2
10 45,5 52,6 44,4 30,9 29,2 65,9
11 38,0 50,0 48,1 41,1 31,0 71,2
12 32,0 43,6 51,0 53,3 32,0 73,3
13 32,4 35,2 49,5 61,0 39,4 72,6
14 32,3 32,3 47,5 64,5 48,6 69,0
15 32,0 32,0 39,6 63,4 56,0 62,6
16 31,0 31,0 32,9 56,9 58,7 53,5
17 29,4 29,4 29,4 44,9 56,8 44,3
18 27,3 27,3 27,3 26,9 45,8 33,8
19 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6
20 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5
21 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
22 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9
23 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1
24 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5
134
Tabelul A8.8 - Temperatura exterioar echivalent n luna mai perete vertical opac i
teras
Ora E SE S SV V Orizontal
1 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8
2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2
3 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6
4 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2
5 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0
6 24,4 20,3 16,3 16,1 16,3 16,8
7 29,8 25,7 17,9 17,4 17,9 18,2
8 33,1 30,8 21,9 20,5 21,0 21,7
9 34,2 34,6 27,1 23,3 23,8 24,7
10 33,2 36,3 32,7 26,8 26,1 28,8
11 30,7 35,9 35,1 32,1 27,7 35,4
12 28,6 33,7 36,9 37,9 28,6 42,9
13 29,1 30,3 36,5 41,5 32,1 47,6
14 29,2 29,2 35,8 43,2 36,3 49,7
15 29,2 29,2 32,5 42,9 39,6 49,0
16 28,6 28,6 29,5 39,9 40,7 45,0
17 27,6 27,6 27,6 34,3 39,5 37,6
18 26,1 26,1 26,1 25,9 34,2 26,6
19 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6
20 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5
21 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
22 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9
23 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1
24 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5
135
Tabelul A8.9 - Temperatura exterioar echivalent n luna iulie fereastr liber
Ora E SE S SV V Orizontal
1 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8
2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2
3 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6
4 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2
5 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
6 56,7 40,5 24,8 23,5 24,8 37,7
7 74,8 58,3 27,5 25,1 27,5 56,5
8 79,6 70,7 35,1 29,6 31,7 75,5
9 76,8 78,1 48,5 33,3 35,3 94,6
10 66,6 78,8 64,8 41,3 38,4 109,8
11 52,3 73,1 69,8 57,7 40,3 118,2
12 41,4 61,4 74,2 78,3 41,4 121,6
13 41,7 46,6 71,2 91,1 53,7 119,6
14 41,5 41,5 67,9 97,2 69,7 112,9
15 40,7 40,7 53,9 95,0 82,2 100,0
16 39,3 39,3 42,7 84,0 87,2 83,1
17 37,2 37,2 37,2 63,9 84,5 66,2
18 34,6 34,6 34,6 33,3 66,5 47,5
19 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6
20 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5
21 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0
22 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9
23 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1
24 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5
136
Tabelul A8.10 - Temperatura exterioar echivalent n luna iulie fereastr cu oblon exterior
reflectorizant
Ora E SE S SV V Orizontal
1 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8
2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2
3 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6
4 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2
5 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
6 23,5 22,1 20,8 20,7 20,8 21,9
7 26,0 24,6 22,0 21,8 22,0 24,4
8 28,9 28,1 25,1 24,7 24,8 28,5
9 30,8 30,9 28,4 27,2 27,3 32,3
10 31,9 32,9 31,7 29,8 29,5 35,5
11 32,0 33,7 33,4 32,4 31,0 37,5
12 31,9 33,6 34,6 35,0 31,9 38,6
13 32,4 32,8 34,8 36,5 33,4 38,9
14 32,6 32,6 34,8 37,3 35,0 38,6
15 32,7 32,7 33,8 37,3 36,2 37,7
16 32,4 32,4 32,7 36,2 36,5 36,1
17 31,7 31,7 31,7 33,9 35,7 34,1
18 30,6 30,6 30,6 30,5 33,3 31,7
19 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6
20 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5
21 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0
22 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9
23 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1
24 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5
137
Tabelul A8.11 - Temperatura exterioar echivalent n luna iulie fereastr cu oblon interior
reflectorizant
Ora E SE S SV V Orizontal
1 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8
2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2
3 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6
4 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2
5 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
6 41,4 32,0 23,0 22,2 23,0 29,8
7 52,4 42,8 25,0 23,6 25,0 40,1
8 56,3 51,1 30,5 27,3 28,5 51,2
9 55,6 56,4 39,3 30,5 31,6 62,3
10 50,6 57,7 49,6 36,0 34,3 71,2
11 43,0 55,0 53,1 46,1 36,0 76,2
12 37,0 48,6 56,0 58,4 37,0 78,4
13 37,4 40,2 54,5 66,0 44,4 77,6
14 37,4 37,4 52,7 69,6 53,7 74,3
15 37,0 37,0 44,7 68,5 61,0 67,7
16 36,1 36,1 38,1 62,0 63,9 58,8
17 34,7 34,7 34,7 50,1 62,1 49,8
18 32,8 32,8 32,8 32,0 51,2 39,6
19 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6
20 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5
21 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0
22 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9
23 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1
24 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5
138
Tabelul A8.12 - Temperatura exterioar echivalent n luna iulie perete vertical opac i
teras
Ora E SE S SV V Orizontal
1 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8
2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2
3 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6
4 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2
5 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
6 29,6 25,5 21,5 21,2 21,5 25,9
7 34,9 30,8 23,0 22,4 23,0 32,3
8 38,2 35,9 26,9 25,6 26,1 39,9
9 39,2 39,6 32,1 28,3 28,8 47,3
10 38,3 41,3 37,8 31,9 31,2 53,4
11 35,7 40,9 40,1 37,1 32,7 56,9
12 33,6 38,7 41,9 42,9 33,6 58,5
13 34,1 35,3 41,5 46,5 37,1 58,3
14 34,3 34,3 40,9 48,3 41,4 56,5
15 34,2 34,2 37,5 47,9 44,6 52,7
16 33,7 33,7 34,5 45,0 45,8 47,5
17 32,7 32,7 32,7 39,4 44,6 42,0
18 31,3 31,3 31,3 31,0 39,4 35,7
19 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6
20 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5
21 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0
22 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9
23 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1
24 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5
139
Anexa 9
Debitul de cldur latent
Tabelul A9.1
Felul activitii
D
e
b
i
t
u
l

d
e

c

l
d
u
r


d
e
g
a
j
a
t

Debitul de caldur degajat n funcie de temperatura termometrului


uscat [W/pers.]
21

C 24

C 25,8

C 27

C 28

C
s
e
n
s
i
b
i
l

l
a
t
e
n
t

s
e
n
s
i
b
i
l

l
a
t
e
n
t

s
e
n
s
i
b
i
l

l
a
t
e
n
t

s
e
n
s
i
b
i
l

l
a
t
e
n
t

s
e
n
s
i
b
i
l

l
a
t
e
n
t

Aezat, repaus 102 77 26 67 35 62 41 57 45 51 51


Aezat,
activitate
uoar (coli) 117 81 36 71 47 63 55 58 59 52 65
Aezat,
activitate
moderat
(birouri) 131 84 48 72 59 63 69 59 72 52 79
n picioare,
deplasare
lent
(magazin) 131 84 48 72 59 63 69 59 72 52 79
Mers moderat 147 85 62 74 72 64 83 59 87 52 94
Munc uoar 220 107 113 86 134 72 148 64 156 56 164
Munc
moderat 293 135 158 112 181 97 197 88 205 79 191
Munc grea 424 177 248 153 271 142 283 136 288 131 293
Aezat, repaus 102 77 26 67 35 62 41 57 45 51 51
140
Partea a III-a
APLICAII
141
PERFORMANA ENERGETIC A CLDIRILOR EXISTENTE
APLICAII -
Scop: Studiu de caz privind determinarea performanei energetice a unei cldiri existente.
Elaborarea certificatului de performan energetic al cldirii. Analiza soluiilor
de modernizare energetic
Obiective: 1. Parametrii termodinamici ai spaiilor nclzite: Determinarea: ta, tE, tev
element de construcie i incint
2. Temperatura spaiilor nenclzite: subsol nenclzit. Temperatura casei
scrilor
3. Temperatura interioar redus (tiR)
4. Temperatura exterioar de referin (teR)
5. Numrul de grade-zile corectat-nclzire continu i necesarul / consumul
anual de cldur pentru nclzirea spaiilor
6. Indicele de consum de cldur / nota energetic / clasa energetic de
ncadrare a cldirii
7. Soluii de modernizare energetic a cldirii.
Prezentarea general a cldirii
Elemente de alctuire arhitectural
Blocul M28 - strada Arinii Dornei nr. 4, sector 6, Bucureti (ansamblul Uverturii)
Proiectat de I.P.B., n anul 1973 (proiect 9210). Execuie n anul 1974.
Bloc turn, cu parter i 10 etaje (P+10E), parial un etaj XI tehnic, cu subsol general.
nlimea de nivel este de 2,75 m. Rezult nlimea 11 x 2,75 = 30,25 m.
n vecintate mai exist nc 3 blocuri identice M27, M29 i M30.
Faada principal (cu intrare) spre SUD.
Blocul cuprinde 44 apartamente, cte 4 apartamente identice pe etaj, cu:
o camer de zi, dou dormitoare, baie, buctrie, debara, cmar, vestibul i logie.
142

143

144
Structura de rezisten i izolare termic
Structura de rezisten a cldirii este alctuit din perei structurali din beton armat
clasa Bc 15 (B200), cu grosime de 20 cm, executai cu cofraje obinuite.
Planeele de 12 cm grosime, sunt dale prefabricate din beton armat clasa Bc 20,
prevzute pe contur cu dini de rezemare i musti de continuitate. Monolitizrile sunt
realizate cu beton B300.
Pereii structurali din beton armat, precum i bulbii acestora i stlpii, sunt cptuii, la
exterior, cu fii YTONG de 15 cm grosime.
Pe faade, ntre stlpi i bulbii pereilor structurali, ferestrele au parapete din zidrie
de blocuri BCA-GBN50 de 25 cm grosime.
Apartamentele, inclusiv trei din cele de la parter, au cate o semilogie prevzut cu
u spre camera de zi i cu fereastr spre buctrie. Peretele exterior al buctriei este
alctuit din zidrie de blocuri BCA GBN 50 de 20 cm grosime. Ua spre camera de zi are un
spalet din fii armate din BCA GBN 50 de 22,5 cm grosime (7,5 + 15 cm).
Buiandrugii ferestrelor sunt realizai din grinzi de faad din beton armat monolit de 30
cm grosime, prevzute la partea inferioara cu un rebord de 10 cm nlime, i sunt cptuite
cu placi BCA de 15 cm grosime.
Pereii exteriori de la etajul XI sunt alctuii din zidrie de crmida plin de 25 cm
grosime.
Terasa este izolat termic cu placi BCA de 15 cm grosime, amplasate pe un beton de
pant avnd grosimea medie de 10 cm .
Planeul de peste subsol nu are prevzut nici o izolaie termic. Soclul perimetral nu
este termoizolat.
Tmplria exterioar de la ferestre i de la uile spre semilogii, este din lemn, cuplat
(STAS 465-71), prevzut cu dou foi de geam simplu de 3 mm grosime. Tocurile sunt
poziionate la faa interioar a parapeilor.
Tmplria uilor de la intrare, de la camera de gunoi i de la camera troliilor este
metalic. Ferestrele i uile exterioare de la etajul XI sunt simple, metalice.
Instalaia de nclzire i de preparare a apei calde de consum
nclzirea blocului M 28 este asigurat prin livrare de agent termic de la punctul
termic PT 1 Uverturii. Lungimea total a reelei de alimentare cu agent termic secundar ntre
punctul termic i blocul M 28 este de 750 m (2 x 375 m). Diametrul conductelor variaz ntre
Dn 300 i Dn 125 datorit faptului c pe acelai traseu sunt racordai nc 9 consumatori de
tipul parter i patru nivele. Din punct de vedere al alimentrii cu agent termic, blocul M 28 se
afl ntr-o situaie dezavantajoas, fiind amplasat practic la captul unei ramificaii a reelei
de distribuie a agentului termic secundar.
Necesar de cldur de calcul Qo= 276 000kcal/h (320 930W).
Releveul efectuat asupra instalaiei de nclzire a blocului M 28 a condus la valoarea
total de 2646 elemente de radiator de tipul 600/150/2 (din care 2569 elemente n spaiul
locuit, 58 elemente n spaiile anexe nclzite, respectiv 19 elemente n holul de intrare n
cldire considerat mpreun cu casa scrii) caracterizate de fluxul termic nominal de
116kcal/h element. Rezult o putere instalat de 307 000kcal/h (356 900W). Se deduce un
exces de putere instalat B = 1,112.
Instalaia de nclzire interioar nsumeaz 224 corpuri de nclzire, din care 219
corpuri n spaiile locuite (cte 5 corpuri n apartamentele 3-44, 6 corpuri n ap. 1 i 3 corpuri
n ap. 2), respectiv 5 corpuri de nclzire n spaiile comune (casa scrii i anexe).
Debitul nominal de agent termic, conform proiectului este Go = 13 800 kg/h.
Condiii nominale: C 75 t , C 95 t
o o
RS
o o
TS
i C 20 t
o
i
o
, C 15 t
o
e
o
.
Distribuia agentului termic se realizeaz prin sistemul bitubular cu distribuie
inferioar i coloane verticale care strbat planeele. Coloanele sunt aparente i sunt
145
racordate la partea superioar a cldirii la vasul de aerisire. n subsolul tehnic al cldirii
conductele sunt plasate sub form de distribuie ramificat pe dou ramuri principale
alimentnd apartamentele de pe latura sud, respectiv nord, a cldirii, prin intermediul a 14
coloane. Corpurile statice din apartamente sunt prevzute cu robinete colar de tipul dublu
reglaj fr posibilitatea de reglare a temperaturii incintei i din care mai puin de jumtate
sunt nefuncionale. Instalaia de nclzire interioar este caracterizat de o funcionare
anormal, consecin a depunerilor de materii organice i anorganice din interiorul corpurilor
de nclzire i a abaterilor debitelor caracteristice corpurilor de nclzire i coloanelor de
alimentare ale acestora, fa de valorile de proiect.
Aprecieri privind starea actual a cldirii
Imobilul a fost n general bine ntreinut de-a lungul timpului. Instalaiile interioare
prezint uzura normal dup 26 ani de funcionare.
Blocul prezint o nclinaie de la axa vertical, cunoscut i naintea cutremurului din
1977. n partea de N-E a cldirii, n zona n care intr n cldire o serie de conducte din
exterior, terenul, antrennd i trotuarul din jurul blocului, a suferit o tasare, fapt care a condus
la stagnarea apelor pluviale pe perioadele cu precipitaii. Au rezultat, la pereii exteriori ai
apartamentului nr. 3 de la parter, zone cu igrasie i mucegai.
146
Rezistene termice corectate ale elementelor de construcie din componena
cldirii
Coeficienii de absorbie a radiaiei solare, factorul optic mediu i numrul
de schimburi de aer cu exteriorul
Coeficieni medii de absorbie a radiaiei solare la perei abs:
- la faade Pet. X abs = 0,70 (Tencuial similipiatr de culoare cenuie);
- n logii P et. XI: abs = 0,42 (Tencuieli din var n culoare deschis);
- la teras peste et. X: abs = 0,58 (Plci din beton simplu);
- la teras peste et. XI: abs = 0,66 (Pietri, asimilat cu nisip cu pietri);
Factorul optic mediu la tmplrie exterioar: ( )n = 0,30 (Tmplrie din lemn,
cuplat, cu dou geamuri simple).
147
Elem. de
c-tie Descriere
Orientare
Suprafa a
[m]
Rezistenta
termica in
cmp
[mK/W] r
Rezistenta
termica
corectata
[mK/W]
PE1 Pereti exteriori curenti N 579,33 0,866 0,812 0,703
PE2 Pereti exteriori curenti S 562,57 0,866 0,812 0,703
PE3 Pereti exteriori curenti E 330,22 0,866 0,812 0,703
PE4 Pereti exteriori curenti V 331,90 0,866 0,812 0,703
PE5 Pereti exteriori la et. XI N 12,23 0,471 1,000 0,471
PE6 Pereti exteriori la et. XI S 37,02 0,471 1,000 0,471
PE7 Pereti exteriori la et. XI E 13,45 0,471 1,000 0,471
PE8 Pereti exteriori la et. XI V 13,45 0,471 1,000 0,471
PE9 PE la intrare parter V 3,99 0,815 1,000 0,815
PE10 Planseu sub et. I, la intrare - 5,08 1,373 1,000 1,373
TE ap Terasa peste apartamente (et. X) O 241,92 0,952 0,931 0,886
TE c Terasa peste spatii comune (et. XI) O 29,57 0,916 0,804 0,736
Pl Pb PI catre Pubele - 21,31 0,521 1,000 0,521
Pl Sb PI catre Subsol - 5,78 0,366 1,000 0,366
Ul Sb UI catre Subsol - 1,89 0,340 1,000 0,340
PL Pb Planseu peste Pubele - 14,00 1,056 1,000 1,056
PL Sb Planseu peste subsol - 228,05 0,363 0,950 0,345
CS Pereti si plansee catre casa scarii - 919,16 0,394 1,000 0,394
FE1 Tamplarie exterioara cuplata S 119,76 0,390 - 0,390
FE2 Tamplarie exterioara cuplata N 124,96 0,390 - 0,390
FE3 Tamplarie exterioara cuplata V 149,68 0,390 - 0,390
FE4 Tamplarie exterioara cuplata E 151,36 0,390 - 0,390
FE5 Tamplarie metalica la spatii comune N 1,20 0,170 - 0,170
FE6 Tamplarie metalica la spatii comune S 3,00 0,170 - 0,170
3900,88 0,557 0,928 0,517
Numrul de schimburi de aer cu exteriorul rezult na = 0,9 h
-1
:
- tmplria exterioar nu este prevzut cu garnituri de etanare (permeabilitate
ridicat);
- cldirea este de tip colectiv, cu dubl expunere;
- se apreciaz c cldirea poate fi considerat moderat adpostit;
- tmplria nu este n stare deteriorat.
Arii i rezistene termice ale elementelor de construcie care separ casa
scrii de subsolul tehnic al cldirii
Subsolul tehnic al cldirii i camera pubelelor se consider un singur spaiu avnd
temperatura tSb, iar casa scrii i holul de intrare n cldire se consider un singur spaiu
avnd temperatura tCS.
1) Elemente de construcie ntre casa scrii i subsol / camera pubelelor
a) Perei ntre casa scrii i camera pubelelor
a.1. Perei din b.a. 20 cm + zidrie din crmizi 12,5 cm (casa scrii)
S = 4,13 m
2
R = 0,510 m
2
K/W
a.2. Perei din zidrie din crmizi pline de 25 cm grosime (casa scrii)
S = 3,85 m
2
R = 0,551 m
2
K/W
a.3. Perei din zidrie din crmizi pline de 24 cm grosime (hol intrare)
S = 10,11 m
2
R = 0,551 m
2
K/W
a.4. Perete din b.a. de 20 cm grosime (hol intrare)
S = 2,20 m
2
R = 0,366 m
2
K/W
TOTAL a.1. a.4.
S = 20,29 m
2
W / K m 514 , 0 R
2
m

b) Perei ntre casa scrii i subsol
S = 10,48 m
2
R = 0,395 m
2
K/W
c) Tmplrie interioar (u opac) ntre casa scrii i subsol
S = 1,89 m
2
R = 0,340 m
2
K/W
d) Planeu sub casa scrii, peste subsol
S = 29,47 m
2
W / K m 405 , 0 R
2

e) Perete hol intrare spre subsol


S = 0,90 m
2
R = 0,488 m
2
K/W
f) Planeu hol intrare spre subsol
S = 14,91 m
2
R = 0,359 m
2
K/W
TOTAL a) f)
S = 77,94 m
2
W / K m 415 , 0 R
2
m

148
2) Elemente de construcie opace exterioare la casa scrii i la holul de intrare
a) perei din zidrie din crmizi pline, conform C3
S = 17,58 m R = 0,520 mK/W
b) planeu teras peste casa scrii
S = 13,43 m R = 0,916 mK/W
c) Perei din zidrie din crmizi pline la intrare n cldire
S = 5,10 m
2
W / K m 520 , 0 R
2

TOTAL a) c)
S = 36,11 m
2
W / K m 620 , 0 R
2
m

3) Elemente de construcie vitrate exterioare la casa scrii i la holul de intrare
a) Tmplrie exterioar metalic et. XI
S = 4,80 m R = 0,170 mK/W
b) Perei vitrai la casa scrii
S = 7,40 m R = 0,220 mK/W
c) Tmplrie exterioar metalic hol intrare
S = 6,10 m R = 0,170 mK/W
TOTAL a) c)
S = 18,30 m
2
W / K m 187 , 0 R
2
m

4) Volum util casa scrilor i hol intrare
VCS = 800 m
3
Arii i rezistene termice ale elementelor de construcie care separ
subsolul nenclzit de mediul exterior
1) Planeu ntre subsol i mediul exterior
S =17,00 m
2
W / K m 234 , 0 R
2

2) Perei exteriori supraterani, la soclu (h = 0,56 m)


P = 68,20 m
h = 0,56 m
S = 38,19 m
2
W / K m 330 , 0 R
2

3) Placa inferioar a subsolului


S = 297,68 m
2
4) Volum util subsol i camera pubele
VSb = 660,76 m
3
Determinarea consumului anual normal de cldur pentru nclzire
( ) ( ) [ ]
Loc e ev 1 1 i pa a ev i
P
E
nec
S a t t B 1 B t c V n t t
R
S
Q
o o
+ +


149


[ ]
R R
e i 1 pa a
P
E
nec
t t B c V n
R
S
Q

,
_

+

[W]
GZ
1
pa a
E
an
N C B c V n
R
S
024 , 0 Q
,
_

+

[kWh/an]
Temperatura medie volumic a aerului interior
( )
ev 1 i 1 a
t B 1 t B t
o
+
[C]
n care
1
]
1

,
_

+
+

+
R r cv
R r
E
T
cv
R r cv
R r
1
F
F
1
S
S
1
F
F
R
1
1 B
= 1,1955
Coeficientul superficial de transfer de cldur prin convecie: cv = 3,0 W/m
2
K;
Coeficientul superficial de transfer de cldur prin radiaie: r = 4,5 W/m
2
K;
Suprafaa total lateral a incintelor (inclusiv perei interiori) : ST = 8.528,58 m
2
E
T
R r cv i
S
S
F +
= 8,903 m
2
K/W
W / K m 517 , 0 R
2

( ) 3 6 20 , 0 F
R
=0,60
a
t
f
= 1,062 (nclzire cu corpuri statice),
C = 0,96 x 0,93 x 1,0 = 0,893
150
20
22
24
26
28
30
32
-15 -10 -5 0 5 10
tev [C]
ta
[C]
B1 = 1,30
B1 = 1,25
B1 = 1,20
B1 = 1,15
B1 = 1,10
B1 = 1,05
B1 = 1,00
Aporturile interne de cldur se determin n funcie de numrul mediu normalizat de
persoane aferent cldirii expertizate, dup cum urmeaz:
Indice mediu de ocupare a suprafeei camerelor de locuit: iLoc = 0,078.
Suprafaa camerelor de locuit: SLoc = 1.770,87 m
2
Suprafaa util nclzit a cldirii: Snc = 2.613,26 m
2
Numr apartamente / buctrii: 44
Numr mediu normalizat de persoane pe cldire:
NP = 1.770,87 x 0,078 = 138,1.
*0 Ocupani 65 x 138,1 = 8.976,5 W
*1 Ap cald20 x 44 + 15 x 138,1 = 2.951,5 W
*2 Preparare hran 100 x 44 = 4.400 W
*3 Aparate casnice 112,5 x 44 = 4.950 W
*4 Iluminat 44 x 30 =
1.320 W
TOTAL: 22.598 W
Rezult:
2
W/m 65 , 8
26 , 613 . 2
598 . 22
a
Temperatura interioar medie a cldirii:
C 615 , 19 t
o
i

C 34 , 17
45 , 783 . 6 9 , 0 1955 , 1 33 , 0
517 , 0
88 , 900 . 3
3 , 2613
65 , 8 615 , 19 t
R
i

+

151
Temperaturi echivalente ale elementelor de construcie adiacente mediului exterior
(exemplificare pentru luna ianuarie):
Temp. aer exterior [C] = -2,40
Temp. subsol [C] = 15,33
Temp. casa scarilor [C] = 17,39
Element de
constructie
Orientare
Suprafaa
[m]
Rezistenta
termica
corectata
[mK/W]
S/R
[W/K]
Temp.
ext.
[C]
IT(v)
[W/m]
IT(o)
[W/m]
Id
[W/m]
Temp.
echiv
[C]
PE1 N 579,33 0,703 823,86 -2,40 13,57 0,00 13,57 -1,84
PE2 S 562,57 0,703 800,02 -2,40 76,69 0,00 13,57 -0,23
PE3 E 330,22 0,703 469,60 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,40
PE4 V 331,90 0,703 471,99 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,40
PE5 N 12,23 0,471 25,97 -2,40 13,57 0,00 13,57 -2,06
PE6 S 37,02 0,471 78,60 -2,40 76,69 0,00 13,57 -1,10
PE7 E 13,45 0,471 28,56 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,80
PE8 V 13,45 0,471 28,56 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,80
PE9 V 3,99 0,815 4,90 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,40
PE10 - 5,08 1,373 3,70 -2,40 0,00 0,00 0,00 -2,40
TE ap O 241,92 0,886 272,95 -2,40 0,00 49,61 27,14 -0,82
TE c O 29,57 0,736 40,15 -2,40 0,00 49,61 27,14 -0,60
Pl Pb - 21,31 0,521 40,90 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33
Pl Sb - 5,78 0,366 15,79 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33
Ul Sb - 1,89 0,340 5,56 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33
PL Pb - 14,00 1,056 13,26 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33
PL Sb - 228,05 0,345 661,30 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33
CS - 919,16 0,394 2334,03 17,39 0,00 0,00 0,00 17,39
FE1 S 119,76 0,390 307,08 -2,40 76,69 0,00 13,57 3,77
FE2 N 124,96 0,390 320,41 -2,40 13,57 0,00 13,57 -0,81
FE3 V 149,68 0,390 383,79 -2,40 30,92 0,00 13,57 0,45
FE4 E 151,36 0,390 388,10 -2,40 30,92 0,00 13,57 0,45
FE5 N 1,20 0,170 7,06 -2,40 13,57 0,00 13,57 -1,71
FE6 S 3,00
0,170 17,65 -2,40 76,69 0,00 13,57 0,29
Suprafata exterioara: 3.900,88 m 7.543,78 Temp. ext. virtuala [C] = 6,57
Temp. ext. de ref. [C] = 4,68
Ianuarie
Structura
152
Date necesare determinrii temperaturilor casei scrilor i subsolului tehnic:
Si,cs = 919,2 m Ri,cs = 0,394 mK/W
Spe,cs = 36,1 m Rpe,cs = 0,620 mK/W
Sf,cs = 18,3 m Rf,cs = 0,187 mK/W
Scs,s = 77,9 m Rcs,s = 0,415 mK/W
Spd,sb = 297,7 m R,p0 = 2,8800 mK/W
Spi,sb = 271,0 m Rpi,sb = 0,368 mK/W
Spe,sb = 85,2 m Rpe,sb = 0,305 mK/W
Vcs = 800,0 m R,e = 0,5971 mK/W
na,cs = 0,50 h-1 R,a = 4,1006 mK/W
Vsb = 683,3 m
Lm = 165 m
rc,m = 0,05 m
re,m = 0,09 m
Del.iz,m = 0,04 m
Lam.iz,m = 0,14 W/m.K
tio = 19,615 C
ta = 10 C
a = 23 m
b = 13,6 m
h = 1,8 m
H = 6 m
na,sb = 0,60 h-1
na L,cs = 0,20 h-1
Lambda.p = 1,74 W/m.K Del.p = 0,1 m
Lambda.1 = 1,27 W/m.K Del.1 = 0,44 m
Lambda.0 = 0,93 W/m.K Del.0 = 0,1 m
Lambda.s = 1,16 W/m.K Perim.sb. = 68,2 m
Alfa.i,sb = 12 W/mK Alfa.e = 17 W/mK
SF Sb = 0,48 m vnt mediu = 0,4 m/s
SETcs = 5,035 m qR(0) = 525 W/m
Nr. c.. = 4
Coef. numerici
C2 2.334,03 F7 4,83
C3 - F8 0,44
C4 187,81 F9 25,18
C5 132,00 F10 25,83
F1 50,36 F11 0,71
F2 2,27 F12 0,67
F3 81,00 F13 0,27
F4 50,36 F14 1,36
F5 0,59 F15 1,06
F6 0,33 A 26,67
153
154
T.ext.m T.apa,k Te.Sb k Temp.Sb Temp.CS. OBSERVATII
[ C ] [ C ] [ C ] [ C ] [ C ]
Iunie 20,20
Iulie 22,00 22,00 20,92 19,89 19,90 Fara flux termic disipat catre exterior
August 21,20 21,20 21,68 19,59 19,81 Fara flux termic disipat catre exterior
Septembrie 16,90 39,43 19,48 20,34 19,47 Fara flux termic disipat catre exterior
Octombrie 10,80 42,58 14,46 18,92 18,82 Punctul de despartire pe peretii verticali
Noiembrie 5,20 45,48 8,56 17,51 18,22 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Decembrie 0,20 48,06 3,20 16,15 17,68 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Ianuarie -2,40 49,41 -0,84 15,33 17,39 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Februarie -0,10 48,22 -1,48 15,77 17,63 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Martie 4,80 45,68 1,86 17,03 18,16 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Aprilie 11,30 42,32 7,40 18,72 18,86 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Mai 16,70 39,53 13,46 20,10 19,44 Punctul de despartire pe peretii verticali
Iunie 20,20 20,20 18,10 19,21 19,70 Punctul de despartire pe peretii verticali
Luna
Determinarea duratei normale de incalzire & a necesarului de caldura.
Luna Dz,k Temp.ext. Temp.sbs. Temp.CS. Temp.int.R Temp.ext.R. Dz(k) real Nr. lunar Cons. caldura Cons.Cald.CS
calendar. [ C ] [ C ] [ C ] [ C ] [ C ] [ zile ] grd-zile. [ MWh/luna ] [ MWh/luna ]
Iulie 31 22,00 19,89 19,90 17,34 23,16
August 31 21,20 19,59 19,81 17,34 22,84
Septembrie 30 16,90 20,34 19,47 17,34 19,73 0,0 0,0
Octombrie 31 10,80 18,92 18,82 17,34 14,88 31,0 76,2 16,3 0,338
Noiembrie 30 5,20 17,51 18,22 17,34 10,15 30,0 215,7 46,0 0,466
Decembrie 31 0,20 16,15 17,68 17,34 6,44 31,0 338,0 72,1 0,612
Ianuarie 31 -2,40 15,33 17,39 17,34 4,68 31,0 392,7 83,8 0,681
Februarie 28 -0,10 15,77 17,63 17,34 6,78 28,0 295,7 63,1 0,560
Martie 31 4,80 17,03 18,16 17,34 10,55 31,0 210,5 44,9 0,493
Aprilie 30 11,30 18,72 18,86 17,34 15,43 29,3 56,1 12,0 0,308
Mai 31 16,70 20,10 19,44 17,34 19,50 0,0 0,0
Iunie 30 20,20 19,21 19,70 17,34 22,02
211,3 1.585,0 338,2 3,46
I
u
l
i
e
A
u
g
u
s
t
S
e
p
t
e
m
b
r
i
e
O
c
t
o
m
b
r
i
e
N
o
i
e
m
b
r
i
e
D
e
c
e
m
b
r
i
e
I
a
n
u
a
r
i
e
F
e
b
r
u
a
r
i
e
M
a
r
t
i
e
A
p
r
i
l
i
e
M
a
i
I
u
n
i
e
I
u
l
i
e
A
u
g
u
s
t
S
e
p
t
e
m
b
r
i
e
-5
0
5
10
15
20
25
30
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360 390 420 450 480
Ziua
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i

[

C
]
Temp.int.R-i Temp.ext.R.-i
Temp.int.R-v Temp.int.R-v
Durata sezonului de nclzire i numrul corectat de grade zile pentru nclzire s-au
determinat din verificarea condiiei de identitate, la nceputul, respectiv sfritul sezonului de
nclzire, dintre temperatura interioar medie redus din spaiul nclzit i temperatura
exterioar de referin a cldirii considerate. Au rezultat urmtoarele valori:
Durata sezonului de nclzire: DZ = 211,3 zile
Momentul de ncepere al sezonului de nclzire: 01 octombrie
Momentul de sfrit al sezonului de nclzire: 29 aprilie
Numrul corectat de grade-zile pentru nclzire: NGZ = 1.585,0 grd.zi
Consumul anual de cldur pentru nclzire,
la nivelul spaiilor nclzite, este:
an
nc
Q = 338,2 MWh/an,
Consumul anual de cldur pentru nclzire
aferent casei scrilor:
an
CS
Q = 3,46 MWh/an,
Cantitatea de cldur disipat prin conductele de distribuie
a agentului termic din subsolul tehnic al blocului:
an
P
d
Q = 24,59 MWh/an.
155
Rezult:
Randamentul de distribuie al instalaiei de nclzire:
d

= 0,94
Randamentul instalaiei de nclzire interioar:
nc

= 0,92x0,94x1,0=0,863,
Consumul anual de cldur pentru nclzire, la nivelul racordului la
sistemul de alimentare cu cldur, este:
an
S
nc
Q
= 395,9 MWh/an,
Consumul specific anual de cldur pentru nclzirea spaiilor cldirii, la nivelul
sursei de cldur (racordul la reeaua de termoficare):
an
S
nc
q
= 151,5 kWh/man,
Consumul specific anual de cldur pentru nclzirea spaiilor cldirii, la nivelul
spaiilor nclzite:
an
nc
q = 130,7 kWh/man,
Consumul anual de cldur la nivelul unui apartament mediu: 7,74 Gcal/ap.an.
Determinarea curbei de reglaj termic al instalaiei de nclzire
Variaia necesarului mediu orar de cldur pentru nclzirea spaiilor i variaia
temperaturii de tur a agentului termic n raport cu temperatura exterioar medie zilnic se
determin pe baza urmtoarelor date:
m = -1,034
n = 51,33
A.sb = 26,6675
epsi.c.(L)= 0,11
epsi.c.(C)= 0,11
S.RL = 680,79
S.RC = 0
S.RCS = 5,04
qr.(0) = 525
r.1 = 0,00013
r.2 = 0,01602
s.1 = -0,01399
s.2 = -0,60585
ti(0) = 19,62
B1 = 1,1955
c.rd = 0,92
c.rh = 0,95
Exp. "m" = 1,30
Au rezultat urmtoarele valori:
M1 = -103,9522328
M2 = 9684,447377
M3 = 201,0681486
R5 = 0,00373
P1 = 21,03359052
P2 = 0,091864239
156
p1 p2
-8036,93 112258,0
W1 W2
0,7308 8,3335
q1 q2
0,2601 15,9542
Temp.ext. Tev Qnec.Loc
[ C ] [ C ] [W]
16,90 20,77
10,80 16,17 25.876,4
5,20 11,59 74.828,2
0,20 8,15 113.277,7
-2,40 6,57 131.588,2
-0,10 8,67 109.776,7
4,80 12,20 70.742,6
11,30 16,74 20.215,8
30
40
50
60
70
80
-15 -10 -5 0 5 10
t
e
[C]
t
T
[C]
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
120.000
140.000
160.000
180.000
200.000
220.000
240.000
Q
nec
[W]
tTUR [C]
Qnec.Loc [W]
Determinarea consumului anual normal de cldur pentru prepararea apei calde de
consum
Determinarea consumului anual normal de cldur pentru prepararea apei calde de
consum pentru blocul expertizat se bazeaz pe valorile consumurilor facturate pe o perioad
de cinci ani consecutivi (1995 - 1999), centralizate n tabelul urmtor:
Anul Qf.acm[Gcal] Nr. Persoane
1995 226,12 110
1996 231,19 103
1997 232,26 106
1998 274,25 96
1999 279,38 97
Valori medii 248,64 102,40
n urma msurrilor efectuate n subsolul tehnic al cldirii a fost determinat valoarea
medie caracteristic a pierderii de ap din instalaia de utilizare a apei calde de consum:
gP = 24,75 l/zi.
Temperatura medie anual a apei reci este
r
t
= 10C. Temperatura apei calde de
consum este
C 55 t
0
ac

.
Cantitatea de cldur disipat de la conductele de distribuie din subsol (exclusiv
conducta de recirculare care nu funcioneaz) i de la coloanele de distribuie din cldire:
( ) ( ) ( ) [
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ] an / kWh 240 . 17 82 , 18 55 30 03 , 17 55 31 77 , 15 55 28
33 , 15 55 31 15 , 16 55 31 51 , 17 55 30 92 , 18 55 31
998 , 22 55 30 23 55 30 31 31 31 839 , 8
1000
2
Q
Psb
+ + +
+ + + + +
+ + + + +

157
( ) ( ) ( ) [
( ) ( ) ] an / kWh 069 . 14 83 , 18 55 30 31 28 31 31 30 31
73 , 19 55 30 25 55 30 31 31 31 091 , 9
1000
2
Q
Pcol
+ + + + + + +
+ + + + +

K / W 839 , 8
13 , 0
33 , 0
05 , 0
04 , 0
2 1 ln
14 , 0
1
85
A
sb

+
,
_

K / W 091 , 9
025 , 0
33 , 0
120
A
Col

Cantitatea anual medie de cldur facturat la nivel de bloc (conform facturilor)
este:
289116
86 , 0
1000 64 , 248
Q
f
acm

kWh/an
Numrul real de persoane aferent cldirii, determinat ca valoare medie pe perioada
de facturare 1995-1999, este
al Re
P
N = 102,4 persoane;
Numrul mediu normalizat de persoane aferent cldirii, determinat funcie de indicele
mediu (statistic) de ocupare a locuinelor, este:
1 , 138 87 , 1770 078 , 0 N
P
persoane.
158
Cantitatea de cldur normalizat corectat:
( ) 680 . 358 069 . 14 240 . 17
4 , 102
1 , 138
289116 Q
c . f
acm
+
kWh/an
Consumul de ap normalizat la temperatura convenional
0
ac
t
:
( )
9 , 906 . 6
5 , 32 55 9 , 175 . 4 9 , 994
680 . 358 10 6 , 3
V
6



m
3
/an
Pierderea de ap msurat sub forma cantitii de ap pierdut pe durata unui an:
8 , 216 365 24 02475 , 0 V
P
m
3
/an
Cantitatea de ap cald normalizat, la nivelul punctelor de consum din apartamente,
la temperatura
0
ac
t
, este:
VLoc = 6.906,9 216,8 = 6.690,2 m
3
/an
Consumul specific normalizat de ap cald echivalent din punct de vedere al entalpiei
masice:
7 , 132
1 , 138
2 , 690 . 6
365 , 0
1
q
acL

l/pers.zi
Consumul mediu specific normalizat de cldur pentru ap cald:
2 , 149
4 , 102
1 , 138
26 , 613 . 2
116 . 289
i
acm

kWh/m
2
an
Eficiena energetic a instalaiilor de livrare a apei calde rezult:
( )
89 , 0
4 , 102
1 , 138
116 . 289 10 6 , 3
10 55 9 , 175 . 4 9 , 994 2 , 690 . 6
6
acm




159
Elaborarea certificatului energetic al cldirii
Notarea din punct de vedere energetic a unei cldiri existente se efectueaz funcie
de consumul specific anual normal de energie estimat pe baza expertizei energetice a
cldirii.
Nota de referin ataat cldirii certificate vizeaz cldirea de referin, caracterizat
de utilizare eficient a energiei.
Penalizri acordate cldirii certificate
Starea subsolului tehnic al cldirii: Uscat, dar fr posibilitate de
acces la instalaia comun p1 = 1,01
Utilizarea uii de intrare n cldire cldirii: Ua este prevzut cu
sistem automat de nchidere i sistem de siguran (interfon, cheie) p2 = 1,00
Starea elementelor de nchidere mobile din spaiile comune (casa
scrilor) ctre exterior sau ctre ghene de gunoi: Ferestre / ui n stare bun,
dar neetane p3 = 1,02
Starea armturilor de nchidere i reglaj de la corpurile statice:
Corpurile statice nu sunt dotate cu armturi de reglaj sau cel puin jumtate
dintre armturile de reglaj existente nu sunt funcionale p4 = 1,05
Splarea / curirea instalaiei de nclzire interioar: Corpurile statice
au fost demontate i splate / curate n totalitate cu mai mult de trei ani n
urm p5 = 1,05
Existena armturilor de separare i golire a coloanelor de nclzire:
Coloanele de nclzire nu sunt prevzute cu armturi se separare i golire a
acestora sau nu sunt funcionale p6 = 1,03
Existena echipamentelor de msur pentru decontarea consumurilor
de cldur: Nu exist nici contor general de cldur pentru nclzire, nici contor
general de cldur pentru ap cald de consum, consumurile de cldur fiind
determinate n sistem paual p7 = 1,15
Starea finisajelor exterioare ale pereilor exteriori: Stare bun a
tencuielii exterioare p8 = 1,00
Starea pereilor exteriori din punct de vedere al coninutului de
umiditate al acestora: Perei exteriori uscai p9 = 1,00
Starea acoperiului peste pod: nu este cazul p10 = 1,00
Starea coului / courilor de evacuare a fumului: nu este cazul p11 =
1,00
Posibilitatea asigurrii necesarului de aer proaspt la valoarea de
confort: ventilare natural organizat p12 = 1,00
12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 o
p p p p p p p p p p p p p
= 1,345
160
Determinarea caracteristicilor cldirii de referin
a) Forma geometric, volumul i suprafaa total a anvelopei - aceleai ca i cldirea
real;
b) Suprafaa elementelor de construcie transparente (ferestre, luminatoare, perei
exteriori vitrai) pentru cldiri de locuit este identic cu cea aferent cldirii reale;
c) Rezistenele termice corectate ale elementelor de construcie din componena
anvelopei cldirii sunt urmtoarele:
Perei exteriori opaci verticali:
W / K m 40 , 1 R
2
PE

Tmplrie exterioar:
W / K m 50 , 0 R
2
F

Teras exterioar:
W / K m 00 , 3 R
2
TE

Planeu peste subsolul tehnic:
W / K m 65 , 1 R
2
Sb

Perete exterior orizontal (inferior):
W / K m 50 , 4 R
2
Pe
Pd

Perei ctre subsolul tehnic (minim):
W / K m 454 , 0 R
2
Pi
Sb

Tmplrie exterioar pe casa scrilor:
W / K m 27 , 0 R
2
CS

Celelalte rezistene termice se consider ca n cazul cldirii de referin.
d) Valorile absorbtivitii la radiaia solar a elementelor de construcie sunt urmtoarele:
- perete exterior opac vertical:
Pe
abs

= 0,40,
- teras exterioar / acoperi:
T
abs

= 0,60;
e) Factorul optic al elementelor de construcie exterioare vitrate este ( )
= 0,26;
f) Factorul mediu de nsorire al faadelor are valoarea corespunztoare cldirii reale;
g) Numrul de schimburi de aer din spaiul nclzit este de 0,5 h
-1
(tmplrie exterioar cu
garnituri speciale de etanare, ventilare de tip controlat);
h) Sursa de cldur pentru nclzire i preparare a apei calde de consum este staie
termic compact racordat sistemul districtual de alimentare cu cldur;
i) Sistemul de nclzire este de tipul nclzire central cu corpuri statice, dimensionate
conform SR 1907 i STAS 1797/2;
161
j) Instalaia de nclzire interioar este dotat cu elemente de reglaj termic i hidraulic
att la baza coloanelor de distribuie (n cazul cldirilor colective), ct i la nivelul
corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de nclzire este dotat cu repartitoare de
costuri de nclzire;
k) n cazul sursei de cldur centralizat, instalaia interioar este dotat cu contor de
cldur general (la nivelul racordului la instalaiile interioare) pentru nclzire i ap
cald de consum la nivelul racordului la instalaiile interioare, n aval de staia termic
compact;
l) Instalaia de ap cald de consum este dotat cu debitmetre nregistratoare montate
pe punct de consum de ap cald din apartamente;
m) Nu exist pierderi de fluid n instalaiile interioare;
n) Conductele de distribuie din spaiile nenclzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic
cu vat mineral (conductivitate termic iz = 0,045), avnd o grosime de 7,5 cm;
o) Instalaia de ap cald de consum este caracterizat de dotrile i parametrii de
funcionare conform proiectului, iar consumul specific de cldur pentru prepararea
apei calde de consum este:
iacm =
an m / kWh 5 , 56
26 , 2613
1 , 138 1068
S
N 1068
nc
P

p) Coeficientul de penalizri ale notei energetice p0 = 1,00.


innd seama de datele privind cldirea de referin (a p), aplicarea metodologiei
de determinare a consumurilor de cldur anuale normale pentru nclzire i pentru
prepararea apei calde de consum a condus la urmtoarele valori caracteristice cldirii
eficiente:
Durata sezonului de nclzire: DZ = 184,8 zile
Consumul anual de cldur pentru nclzire, la nivelul spaiilor nclzite:
an
nc
Q
= 141,1 MWh/an,
Consumul anual de cldur pentru nclzire, la nivelul racordului la sistemul de
alimentare cu cldur:
an
S
nc
Q
= 153,1 MWh/an,
Consumul specific anual de cldur pentru nclzirea spaiilor cldirii, la nivelul sursei
de cldur (racordul la reeaua de termoficare):
an
S
nc
q = 58,6 kWh/man,
Consumul specific anual de cldur pentru nclzirea spaiilor cldirii, la nivelul
spaiilor nclzite:
an
nc
q = 55,2 kWh/man,
Randamentul de distribuie al instalaiei de nclzire:
d

= 0,95
Randamentul instalaiei de nclzire interioar:
nc

= 0,92x0,95x1,0 =0,942,
Consum specific normalizat de ap cald: 60,0 l/pers
.
zi
Consumul specific normalizat de cldur pentru ap cald: 56,5 kWh/m
2
an
Tabel : Consumul mediu de energie electric estimat pentru spaiile de locuit
162
Tip
locuin
Suprafa
considerat
[ ]
2
m
Consum specific
mediu de
energie electric
[
2
/ / m sezon kWh
]
Consum specific
mediu de energie
electric
[
2
/ / m an kWh
]
light
W
[kWh/sezon]
light
W
[kWh/an]
1 2 3 4 5 6
Sezon
rece
Sezon
cald
Sezon
rece
Sezon
cald
Garsoniera 25 8.7 6.2 14.8 217 155 372
Ap. 2 cam. 40 6.3 4.5 10.8 253 180 433
Ap. 3 cam. 60 6.5 4.5 11 390 270 660
Ap. 4 cam. 80 5.3 3.6 8.9 420 294 714
Ap. 5 cam. 120 4.2 2.9 7.1 498 350 848
Valorile corespund unui raport Sv /Sp (suprafaa vitrat/suprafaa pardoselii ncperii) ntre
0,30 i 0,45 i existena grupurilor sanitare cu ferestre exterioare.
Pentru cazul unui raport Sv /Sp mai mic de 0,30, valorile din tabel se mresc cu 10 %.
Pentru apartamente cu grupuri sanitare fr ferestre exterioare, valorile din tabel se mresc
cu 5 %.
Rezult consumul specific anual de energie pentru iluminat
an
il
q
= 12,0 kWh/man.
Notarea energetic a cldirii
Pe baza valorilor consumurilor specifice de cldur determinate pentru cldirea real,
cldirea de referin i cldirea eficient din punct de vedere energetic, se determin notele
energetice dup cum urmeaz:
- cldirii reale, caracterizat de consumul specific de cldur estimat
) C (
T
q

= 312,7 kWh/man, i se atribuie nota NC:
NC = exp (-0,00105
.
312,7
.
1,345 + 4,73677) = 73,3
- cldirii de referin, caracterizat de consumul specific de cldur estimat
) R (
T
q

= 127,1 kWh/man, i se atribuie nota NR:
NR = exp (-0,00105
.
127,1
.
1,00 + 4,73677) = 99,8
163
CERTIFICATUL DE PERFORMAN ENERGETIC AL CLDIRII
164
Soluii de modernizare energetic a cldirii
P1-P - Izolarea termic a pereilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat,
P1-Pr - Izolarea termic a pereilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat,
P2-P - Izolarea termic a terasei cu 10 cm polistiren extrudat,
P2-Pr - Izolarea termic a terasei cu 5 cm polistiren extrudat,
P3-Pr - Izolarea termic a planeului peste subsol cu 5 cm polistiren expandat,
P4-E - Etanarea rosturilor tmplriei exterioare,
P4-M - Modernizarea energetic a tmplriei exterioare (nlocuire tmplrie
existent cu tmplrie PVC cu 3 5 camere i geam termoizolant low-e
cu argon),
P5-I - Termoizolarea conductelor reelei de distribuie din subsol nclzire i
ap cald de consum,
P6-I - Pachet soluii P5-I + msuri modernizare instalaie de nclzire interioar
P7-I - Pachet soluii P5-I + msuri modernizare instalaie ap cald de consum
P Tot1 - Pachet soluii P6-I + P7-I + P1-Pe + P4-M
P Tot2 - Pachet soluii P Tot1 + P2-P
Date de intrare pentru analiza economic
a soluiilor de modernizare energetic a cldirii
Sumele necesare realizrii lucrrilor de investiii se consider ca fiind la dispoziia
beneficiarului de investiie, acesta neapelnd la credite bancare;
Calculele economice se efectueaz n Euro, innd seama de cursul BNR de la
data realizrii auditului energetic al cldirii (3,41 lei/Euro);
Costul energiei termice la data ntocmirii auditului energetic: 61,92 Euro/Gcal
(0,05325 Euro/kWh)
ft = 0,10 i = 0,04
Costurile pentru materialele termoizolante utilizate:
- polistiren expandat: 61,2 Euro/m,
- Polistiren extrudat: 167,5 Euro/m.
165
1. Izolarea termic a pereilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat (P1 -P)
Consum de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare:
- pentru nclzire: 303.720 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.989 kWh/an;
Economia de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare: 92.214 kWh/an,
respectiv 11,7% din consumul de cldur propriu cldirii nemodernizate;
Costul investiiei: 57.279,6 Euro
Relaia de determinare a costului pentru termoizolarea la exterior a pereilor exteriori
este urmtoarea:
IZ IZ T
V 2 , 61 S 50 , 22 C + [Euro]
n care
IZ
S = 1980 m reprezint suprafaa pereilor care urmeaz a fi termoizolai,
msurat la exteriorul acestora,
IZ
V = 208 m reprezint volumul termoizolaiei;
Durata de via estimat a soluiei de modernizare energetic: NS = 20 ani
Indicatori de eficien economic:
Durata de recuperare a investiiei: NR = 10,05 ani,
Costul energiei economisite pe durata de via a soluiei:
e = 0,037 Euro/kWh
2. Izolarea termic a pereilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat (P1 -Pr)
Consum de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare:
- pentru nclzire: 319.232 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.989 kWh/an;
Economia de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare: 76.702 kWh/an,
respectiv 9,8% din consumul de cldur propriu cldirii nemodernizate;
Costul investiiei: 51.306,5 Euro
Relaia de determinare a costului soluiei este dat la pct. 1.
Durata de via estimat a soluiei de modernizare energetic: NS = 20 ani
Indicatori de eficien economic:
Durata de recuperare a investiiei: NR = 10,63 ani,
Costul energiei economisite pe durata de via a soluiei:
e = 0,0398 Euro/kWh
166
3. Izolarea termic a terasei cu 10 cm polistiren extrudat (P2-P)
Consum de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare:
- pentru nclzire: 381.687 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.989 kWh/an;
Economia de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare: 14.246 kWh/an,
respectiv 1,8% din consumul de cldur propriu cldirii nemodernizate;
Costul investiiei: 10.944,9 Euro
Relaia de determinare a costului pentru termoizolarea terasei este urmtoarea:
2 . IZ 1 . IZ IZ T
V 5 , 167 V 2 , 61 S 85 , 17 C + + [Euro]
n care
IZ
S = 302 m reprezint suprafaa terasei care urmeaz a fi termoizolat,
1 . IZ
V = 8,1 m reprezint volumul de polistiren expandat;
2 . IZ
V = 30,2 m reprezint volumul de polistiren extrudat;
Durata de via estimat a soluiei de modernizare energetic: NS = 20 ani
Indicatori de eficien economic:
Durata de recuperare a investiiei: NR = 11,78 ani,
Costul energiei economisite pe durata de via a soluiei:
e = 0,0457 Euro/kWh
4. Izolarea termic a terasei cu 5 cm polistiren extrudat (P2-Pr)
Consum de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare:
- pentru nclzire: 384.300 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.989 kWh/an;
Economia de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare: 11.634 kWh/an,
respectiv 1,5% din consumul de cldur propriu cldirii nemodernizate;
Costul investiiei: 8.415,7 Euro
Relaia de determinare a costului pentru termoizolarea terasei este dat la pct. 3.
Durata de via estimat a soluiei de modernizare energetic: NS = 20 ani
Indicatori de eficien economic:
Durata de recuperare a investiiei: NR = 11,27 ani,
Costul energiei economisite pe durata de via a soluiei:
e = 0,0430 Euro/kWh
167
5. Izolarea termic a planeului peste subsol cu 5 cm polistiren expandat (P3-
Pr)
Consum de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare:
- pentru nclzire: 392.510 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.989 kWh/an;
Economia de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare: 3.423 kWh/an,
respectiv 0,4% din consumul de cldur propriu cldirii nemodernizate;
Costul investiiei: 6.085,6 Euro
Relaia de determinare a costului pentru termoizolarea planeului peste subsol este
urmtoarea:
IZ IZ T
V 2 , 61 S 0 , 14 C + [Euro]
n care
IZ
S = 356 m reprezint suprafaa planeului care urmeaz a fi termoizolat,
IZ
V = 18,0 m reprezint volumul termoizolaiei;
Durata de via estimat a soluiei de modernizare energetic: NS = 25 ani
Indicatori de eficien economic:
Durata de recuperare a investiiei: NR = 20,55 ani,
Costul energiei economisite pe durata de via a soluiei:
e = 0,0846 Euro/kWh
6. Etanarea rosturilor tmplriei exterioare (P4-E)
Consum de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare:
- pentru nclzire: 334.235 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.989 kWh/an;
Economia de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare: 61.699 kWh/an,
respectiv 7,9% din consumul de cldur propriu cldirii nemodernizate;
Costul investiiei: 7.489,6 Euro
Relaia de determinare a costului pentru etanarea rosturilor este urmtoarea:
R T
L 48 , 2 C [Euro]
n care
LR = 3.020 m reprezint lungimea total a rosturilor care se etaneaz (n cazul
ferestrelor exterioare - interioare i exterioare).
Durata de via estimat a soluiei de modernizare energetic: NS = 8 ani
Indicatori de eficien economic:
Durata de recuperare a investiiei: NR = 2,46 ani,
Costul energiei economisite pe durata de via a soluiei:
e = 0,0181 Euro/kWh
168
7. Modernizarea energetic a tmplriei exterioare tmplrie PVC cu geam
termoizolant low-e cu argon (P4-M)
Consum de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare:
- pentru nclzire: 271.914 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.989 kWh/an;
Economia de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare: 124.020 kWh/an,
respectiv 15,8% din consumul de cldur propriu cldirii nemodernizate;
Costul investiiei: 58.894,5 Euro
Relaia de determinare a costului pentru modernizarea tmplriei exterioare este
urmtoarea:
TE T
S 0 , 105 C
n care
TE
S
= 560,9 m reprezint suprafaa total a tmplriei exterioare,
Durata de via estimat a soluiei de modernizare energetic: NS = 15 ani
Indicatori de eficien economic:
Durata de recuperare a investiiei: NR = 8,14 ani,
Costul energiei economisite pe durata de via a soluiei:
e = 0,0377 Euro/kWh
8. Termoizolarea conductelor de distribuie din subsolul instalaia de
nclzire i de ap cald de consum (P5-I)
Consum de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare:
- pentru nclzire: 391.055 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 380.656 kWh/an;
Economia de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare: 14.211 kWh/an,
respectiv 1,8% din consumul de cldur propriu cldirii nemodernizate;
Costul investiiei: 859,3 Euro, din care:
Termoizolare conducte nclzire 3,92 x 165 = 646,8 Euro
Termoizolare conducte acm 2,50 x 85 = 212,5 Euro
Durata de via estimat a soluiei de modernizare energetic: NS = 15 ani
Indicatori de eficien economic:
Durata de recuperare a investiiei: NR = 1,27 ani,
Costul energiei economisite pe durata de via a soluiei:
e = 0,0048 Euro/kWh
169
9. Pachet de soluii P5-I + Modernizarea energetic a instalaiei de nclzire
interioar (P6-I)
Consum de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare:
- pentru nclzire: 353.430 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 380.700 kWh/an;
Economia de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare: 51.793 kWh/an,
respectiv 6,6% din consumul de cldur propriu cldirii nemodernizate;
Costul investiiei: 9.734,3 Euro, din care:
Contor de cldur general nclzire 772 Euro
Termoizolare conducte nclzire i acm 859,3 Euro
Splare corpuri de nclzire i coloane 2 x 219 = 438,0 Euro
Robinet sfer retur corp de nclzire 4 x 219 = 876,0 Euro
Ventil aerisire corp de nclzire 1 x 219 = 219,0 Euro
Robinet cap termostatic pe corp de nclzire 15 x 219 = 3.285,0 Euro
Repartitor costuri evaporare pe corp de nclzire 15 x 219 = 3.285,0 Euro
Durata de via estimat a soluiei de modernizare energetic: NS = 15 ani
Indicatori de eficien economic:
Durata de recuperare a investiiei: NR = 3,68 ani,
Costul energiei economisite pe durata de via a soluiei:
e = 0,0149 Euro/kWh
10. Pachet de soluii P5-I + Modernizarea energetic a instalaiei de ap cald
de consum (P7-I)
Consum de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare:
- pentru nclzire: 391.056 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 231.429 kWh/an;
Economia de cldur urmare aplicrii soluiilor de modernizare: 163.1439kWh/an,
respectiv 20,8% din consumul de cldur propriu cldirii nemodernizate;
Costul investiiei: 9.320,1 Euro, din care:
Termoizolare conducte nclzire i acm 859,3 Euro
Reparare instalaie interioar acm 2 x 44 x 19,0 = 1.672,0 Euro
Contor de cldur general - acm 381,0 Euro
Armturi cu consum redus de ap 3 x 44 x 27,55 = 3.636,6 Euro
Debitmetre acm 2 x 45 x 30,79 = 2.771,1 Euro
Durata de via estimat a soluiei de modernizare energetic: NS = 15 ani
Indicatori de eficien economic:
Durata de recuperare a investiiei: NR = 1,2 ani,
Costul energiei economisite pe durata de via a soluiei:
e = 0,0045 Euro/kWh
170
Nr.
crt.
Stadiu / Soluii
modernizare
Indice consum energie termica
Reducerea
facturii
incalzire
Economie de
energie
(inc+acm), E incalzire acm total
(kWh/man
)
(kWh/man
) (kWh/man) (%) (MWh/an)
0 Actual 151,5 149,2 300,7 - -
1 P1-P 116,2 149,2 265,5 23,3% 92,21
2 P1-Pr 122,2 149,2 271,4 19,4% 76,70
3 P2-P 146,1 149,2 295,3 3,6% 14,25
4 P2-Pr 147,1 149,2 296,3 2,9% 11,63
5 P3-Pr 150,2 149,2 299,4 0,9% 3,42
6 P4-E 127,9 149,2 277,1 15,6% 61,70
7 P4-M 104,1 149,2 253,3 31,3% 124,02
8 P5-I 149,6 145,7 295,3 1,2% 14,21
9 P6-I 145,5 145,7 291,2 10,7% 51,79
10 P7-I 149,6 88,6 238,2 1,2% 163,44
11
P Tot1 (P1-P,
P4-M, P6-I, P7-I) 70,0 88,5 158,5 57,1% 384,72
12
P Tot2 (P Tot1
+ P2-P) 64,9 88,5 153,3 60,2% 397,21
Nr.
crt.
Stadiu /
Soluii
moderniz.
Durata
de
via,
NS
Durata de
recuperare
a
investiiei,
NR
Costul
energiei
economisite,
e
[Euro/kWh]
Reducerea
facturii
energetice
[%]
Costul
investiiei
, [Euro]
Costul
specific
al
investiiei
,
[Euro/m]
0 Actual - - - - - -
1 P1-P 20 10,0 0,0370 11,7% 68.163 26,08
2 P1-Pr 20 10,6 0,0398 9,8% 61.055 23,36
3 P2-P 20 11,8 0,0457 1,8% 13.024 4,98
4 P2-Pr 20 11,3 0,0430 1,5% 10.015 3,83
5 P3-Pr 25 20,6 0,0846 0,4% 7.242 2,77
6 P4-E 8 2,5 0,0181 7,9% 8.913 3,41
7 P4-M 15 8,1 0,0377 15,8% 70.084 26,82
8 P5-I 15 1,3 0,0048 1,8% 1.022 0,39
9 P6-I 15 3,7 0,0149 6,6% 11.584 4,43
10 P7-I 15 1,2 0,0045 20,8% 11.091 4,24
11
P Tot1 (P1-P,
P4-M, P6-I, P7-
I) 15 6,4 0,0279 49,0% 160.922 61,58
12
P Tot2 (P Tot1
+ P2-P) 15 6,6 0,0292 50,5% 173.946 66,56
171

S-ar putea să vă placă și