M. Dumitras Constructii Civile II

coNsTRUCTrr
CIVILE
MacedonDUMITRA9 NicoletaCOBiRZAN Dan DUM ITR,AS
UTPRESS
i'.\
L'
t v
MacedonDUMITRA$
Nicoleta COBIRZAN
Dan DUMITRA$
llll lllll llll ltilllllllilll uuuuuu

BIBLIOTECA CENTRALA
TEHNICA UNIVERSITNTEA
CONSTRUCTIICIVILE oo
rFtlillf A olN c [-uJ'f$ApoeA [JFr$/ER$I?.&]rEA
!-ifl],FSAEENTF{AL4 B?ffi
I!.. un. in,". Nr" .,?."nP..{"9.,^
U.T. PRESS Cluj-Napoct,2011
U.T.PRESS Editura nr. Str.Observatorului 34 7 . .42,O.P 2, 4007 5 Cluj-NaPoca C.P / Fax: 0264- 430.408 TeI.:0264-401.999 e-mail:utpress@biblio.utcluj.ro www.utcluj.ro/editura DanielaManea Prof.dr.ing. Ing. Cdlin D. Cdmpean
Director: Consiliereditorial:
Coperta:
arhitect Ioana Moldovan
i DescriereaCIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei ;Dumitraq,Macedon i Constructii civile / MacedonDumitrag,Nicoleta Cobirzan, iDanDumitrag. Cluj-Napoca EdituraU.T. Press,20LL : rsBN978-973-662-627-2 1 i l. Cobirzan,Nicoleta Dan lII. Dumitra$, i 624
@ltdeb O 2011EdituraU.T.PRESS n.Infiwa foSmlii sar,r FrfiaH a textului sauilustraliilor din aceast6 S. q rufui Fealabil scrisal edituriiU.T.PRES lrhndtld l*
ffimbfro;eUTCI{tfilJlfitfl{r,r-l m r9J{JOll hdcttm Tiqi: 2{X} exeryke
PREFATA ,
Lucrareaprezintdalcdtuirea calcululclddirilorcu pereli si in structurali ziddrieintr-o conceplieunitarS, conformitate din cu principiile generale rezisten{ei gi ale materialelor mecanicii ziddriei, gi validate decursul in timpului experienfa de teoreticd practica din domeniul acestui de clSdiri. tip gi Pentrua fi utilSin proiectarea execufiacurentS, lucrarea prevdzute Normele prescripfiile proiectare execulie gi de cuprinde in Rom6negti in cu Europene. actuale, concordanfd Normele pe Tn Lucrarea este structuratd cinci capitole, care se prezintd proprietdfile zidiriei, proiectarea materialele pentru ziddrii, preliminard clddirilor perefi structurali ziddrie9i calculul cu a din perefilor gravitafionale, compresiune la la structurali incdrcdri cu precum9i prevederile gi incovoiere planulperetelui la forfecare, in prevdzute Norme. in constructive studen{ilor la secfiade Inginerie Lucrarea adreseazd se de fiindinsd utild9i studentilor la alte sec{iiale Facultdfii de Civild, de precum inginerilor proiectirii Construclii, constructori domeniul din 9i gi executiei cu din cl5dirilor perelistructurali ziddrie. Autorii
CLADIRI CU PERETI STRUCruRALI DINZIDARIE
CUPRINS
ilI -*{TE
PENTRUZDARIE
fl A] IERNITI,AZIDARIEI T,T IATERIALE PENTRU ZIDARII 121 pentruzidarii Elemente pentru zidarii 1.2.1.1 Gruparea elementelor pentruzidarii 1.2.1.2 Proprietatile elementelor 1.2.1 .2.1 Proprietatile mecanice pentruzidarii 1.2.1 .2.2 Proprietatile fiziceale elementelor Mortarepenhuzidarii pentruzidarii mortarelor 1.2.2.1 Proprietatile mediela compresiune 1.2.2.1.1 Rezistenta de 1,.2.2.1.2Aderentaintreelementele zidariesi mortar 1.2.2.1.3Lucrabilitatea 1.2.2.1.4 Modulde elasticitate mortarelor al Alte materiale oentruzidarii
13 15 15 16 17 17 19 19 20 20 21 22 22 22 23 25 25 27 29 35 37 40 41 41 42 43 44 48 48
EN
122
i23
1ilJI NPURI DE ZIDARII ft,N'n(PfilETATI MECANICEALE ZIDARIEI 1-4-1 Stareacomplexade eforturiin zidariasolicitata compresiune la centrica I -4.2 Stadiilede lucruale elementelor zidariesolicitatela comoresiune centrica din 1.4.3 Rezistenta compresiune la 1-4.4 Rezistenta forfecarein rost orizontal la 1-4.5 Rezistenta zidarieila intindere incovoiere din 1.4.6 Rezistenta de in unitaraa zidaileila eforturiprincipale intindere secliuniinclinate 1.4.7 AI|rezistente zidariei ale 1.4.7.1 Rezistenta la axiala unitara zidariei intindere a 1.4.7.2 Rezistenta unitaraa Adarieila forfecarein sectiunilegate locala 1.4.7.3Rezistenta unitaraa zidarteila comoresiune 1.4.8Proprietatile deformabilitate zidariei ale de FIZICEALE ZIDARIEI ilISPROPRIETATILE '1.5.1Durabilitatea DIN iIr[FURI DE CLAOIRICU PERETISTRUCTURALI ZIDARIE DrN CONSTRUCTilLOR Z|DARIE 1gfiELE PROTECTARI STRUCTURALE t r CERTNTELE 2.1.1 Capacitatea rezisten!5 de 2-1.2 Capacitatea rigiditate de 2.1.3 Stabilitatea 2-1.4 Condi{ia ductilitate de A t: STGURANT.GONSTRUCTIILOR 2.2.1 Generalitdli 2.2.2 AQiuni construclii in 2.2.2.1 Definireaactiunilor 2.2.2.2 Efecte actiunilor ale
53 53 54 54 54 55 55 56 56 56
&
* fi
CUPR/NS
careaac{runilor 2.2.2.3Clasifi actiunikrr 9i de calculale '. variabile - j-h 2.2.2.4i5""ilt.4""'.tice ale cvasipermanente ac'tunilor Valorilefrecvente9i 2.2.2.5 ,- -1x; rinir2.2.2.6Stiri limit6 pentru Blloj'"i"""tt"iror q'"'91-.3, ::1111:l: 2.2.2.7 2.2.2.7.2
bb q7
58 61 61 64 bc 65 66 66 oo 69 70 73 73 77 77 79 91 91 92 92 93
2'2'2'7'1 sruparea *t":"':iJ;";t"' ';;";.i\*A:;;r5[""'[iu"'o'p""q''1lll*1'lT: stirile limitade serviciu GruPiriale acltunt
materialelor 2.2.2.8 Proprietilile geometrice Date 2.2.2.9 elementelor ale ,.d.1i.,o v"[ri o" calcul relstentelor proiectate de i..i..i..tl Durata viald de iz.z.lz Altemetode Proiectare acliunilor 2.2.3 Evaluarea
q"-"l"ll: ac}urrrrv', 2.2.3.1 i""rr"rea lli.i. i- Evatuareaacliunilor a cl6dirilor ;e;JiJ pio"""uf ri Oeexptoatare 2.23.2 eva[area actiunilol -.1:4: -x^^,ii
i.tr;.i:|"E"Zir;'"""'ii'"iidatorate..sr::li,titi,zdoezii fcareao"to'"t" .; ;.;.;: i;c;;i"" Qarqa6 .'*'-"" '- ;;antului asupraconstrucliilor ?1i'"iiY111,'l e Modulde acliune
2.2.3.4.1
vant 2'2'3'4'4 Fo(a totali din vanhrh' ' r-a^--'x^-+hrhii 2'2'3'4'sEfectultorsiuniigeneraledatoratiacliuniivantului: intenoare 2'2'3'4'6 Presiuniqi sucliuni seismice 2.2'3'5 Calcululincdrcdrilor DIN zlDARlE GU PERETISTRUGTURALI A PRELIMINARA CLADIRILOR 3. PRoIECTAREA I PRELIMINANA SUPMSTRUCTURII 3.1PROIECTAREA -Alcdtuirea ""' ";.;1 in cl6dirii planli in elevati clidirii in tronsoane 3.'1'2 Separarea oit"nti'ni maximein eleva'tie i.i: perefii struclurali 3.2 Precizirl referitoare la -'-din pere$lor ziderie Z.Z.t Clasificarea 3.2.2 Goluriin pereliistructurall 3.2.3 Alegereatipul de zid6rie (zNA) i'z'z: ziaa'it nearmate - -' ' ' (ZC' ZC+AR'ZIA) 3'2'3'2 Ziditriaarmata a sub ansamblurilor struclurale 3.3 Proiectareapreliminara Plangee 3'3.1 structura 3'3'1 1 Rolulplangeelorin de 3'3 1 2 TiPuri Planqee golurilormari in planfe 3'3'1'3 Pozitionarea 3'3'14 SuPante in 3.3.1 Console Pere$ '5 3'3"1'6 Sarpante A INFR/AS"TR' 3.4 PROIECTAREAPREUTINARA 3.4.1Funda$ile 3'4.2 Soclurile sidr 3'4'2'1 Socfrrle c|r ffii dnd 3'4'22 Sdri tFr Er 3.4.3 Pereli de en6d fii beErs-idtl ilrd dh Er i.+-+ P*ti o" "l"t 3.4.5Ptt 'rseefaildtOn TTF orizontale
unitare acliunilor z'7'1''i'z Evaluarea dinvant z"i"l'l's Fo(adefrecare
101 101
103 104 105

105 110 113 113 113 116 116 116 116 118 118 119 120 121 121 125 125 126 127 127 128
4, CALCULUL CTADIRILOR PERETI CU STRUCTURALI ZIDARE DIN C'f WTRODUCERE &r clLcuLUL PERET|LOR DtN ZIDARIELAINCARCART GRAV|TAT|ONALE 4.2.1 Determinarea incercdrilor vedicalece actioneazd peretiishucturali 4.2.1.1 lncdrcAri verticalepreluatede gpaleli 4.2.1.2incArclriverticalepreluatede f69ii 4.2.2Diagrama eforturiaxialepentruf69iade perete de 1.2.3incdrcFln orizontale locale 4.2.3.lincilrcarealocaledin acliunea vintului 4.2.32ASiunea localda seismului 4.2.4Determinarea excentricitdtilor aplicarea incarcarilor de verticale 4.2.4.1 Excentricit6li provenite in alcitu irea structu d rii 4.4.4.2Excentricitdli adilionale 4.2.5 Excentricitdli datorate incirc6rilor orizontale 4.2.5.1Excentricitdti datorateactiuniivdntului 4.2.5.2Excentriciteli datorateacliuniiseismului 4.2.6 Excentricitatea totala 4.2.7 Rezistenla compresiune perelilordin ZNA 9i ZNA+AR la a 4.2.8Rezistenla compresiune perelilordin ZC si ZC+AR la a 4.2.9 Rezistenla compresiune perelilorcu inimdarmatd(ZlA) la a 43 CALCULUL PERETILORDIN ZIDARIE LA COMPRESIUNE IHCOVOICRE ir 9I 'ENETILOR 4.3.1.Caracteristicile geometrice perelilor ale 4.3.1 . Lungimea .1 tdlpilor 4.3.1.2.Ariape{ilor,centrele greutate momentele ine(ie de gi de 4.3.2Deplasdrile lateralegi rigiditatea perelilor 4.3.2.1.Cazulin care se neglijeaziefectulbuiandrugilor 4.3.2.1.1Deplasarea . lateraligi rigiditatea peretiscurti la 4.3.2.1.2.Deplasarea lateraldgi rigiditatea perelicu raportul la Hll= 2 ...5 4.3.2.1 Deplasarea .3 lateral69i rigiditatea perelicu raportulH/l>s la 4.3.2.2.Considerarea aportului buiandrugilor perelicuplali la 4.3.2.2.1 perelilor Caracteristicile cuplali 4.3.2.2.2.Rigiditatea peretilorcuptati 4.3.3Repartizarea incdrcdriiorizontale 4.3.3.1 pe Repartizarea niveluri 4.3.3.2Repartizarea incerceriiorizontale pereli la 4.3.2.2.1 Cazulin carese neglijeazi buiandrugii 4.3.2.2.2 Cazulperelitor cuplali 4.3.4.Efectul generale clddirii torsiunii a 4.3.4.1.Pozilia (CM) centrului maselor 4.3.4.2 Poziliacentrutui rigiditate (CR) de 4.3.4.3 Modulde acliune, momentului torsiune al de 4'3.4.4 Determinarea valorilor incircdrilor suplimentare efectultorsiunii din 4.3.5lncircirile seismicetotale repartizate pdreli la 4.3.6Eforturiseclionale pereli in 4.3.6.1Eforturisectionale produsede incdrcdrile gravitalionale 4.3.6.2Eforturiseclionale acliuneaincdrc6rilor din orizontale 4.3.6.2.1 Cazulpdrelilor necuptali 4.3.6.2.2 Cazulpdrelitor cuptafi 4.3.7Metoda cadrului inlocuitor 4.3.7. Definirea 1 cadrului inlocuitor 4.3.7.2 Calculul statical cadrului inlocuitor 4.3.7.3 Calculul cadruui inlocuitor altemetode cu 4.3.7.4Trecercade la cadrulinlocuitorla cadrulasociatperetelui 4.3.7.5 Calculul fo4elortiietoare elementele in peretelui cuplat 4.3.7.6 Calculul eforturilor axiale inc6rcdri din orizontale PUIUI
129 131 131 132 133 136

tJo
137 139 't39 141 142 142 142 143 143 145 149 149 149 149 151 152 153 154 155 157 158 159 161 168 168 171 171 172 't72 173 175 176 178 180 181 181 182 183 184 184 185 186 191 193 196 197
CUPRINS
4.3.8 Eforturifinalein planulperetelui 4.3.9 Rezistenla efortaxial gi incovoiere plan median la in generale calcul 4.3.9.1 Condilii de 4,3.9.2Perelidin zidirie nearmatd (ZNA) 4.3.9.3 Ziddria armatd 4.3.10 Rezistenla forfecare la 4.3.10.1Relstenla la forfecare rost orizontal in 4.3.10.2Rezistenfa eforturiprincipal intindere la de 4.3.10.3Rezistenla proiectare perelilorla lunecare de verticaldasociati incovoierii a 4.3.11Rezistenla proiectare incovoiereperpendicular planulmedianal peretelui pe de la 4.3.12Rezistenla proiectare panourilor umpluturd planullor de a de in 4.4 VERTFTCAREA SIGURANTEI CLAURTLORDtN ZIDARIE 4.4.1 Cerinlade rezistentii 4.4.'l.1 V erifiarea la incirciri gravitalionale 4.4.1.2Yerificarea ziddrieisolicitate compresiune incovoiere planulperetelui gi la in panourilor umpluturS ziddrie 4.4.1.3 Verificarea de din 4.4"2Yerificcrea cerinleide rigiditate 4.4.3Verificarea cerinleide stabilitate 4.4.4Y eriticarea cerinfeide ductilitate 5. PREVEDERI CONSTRUCTTVE PENTRU CLAURTLECU pERETtSTRUCTURALT Z|DAR|E DtN
199 200 200 201 203 220 220 227 230 231 232 2U 234 234 235 236 236 237 237 239
5,2 PREVEDERI REFERITOARE SUPRASTRUCTURA LA 5.2.1Materiale 5.2.2Slibiri localein pereli 5.2.3Centuriin suprastructur6 5.2.3.1Centuricurentela cl6diricu ptangee betonarmatmonolit din 5.2.3.2Centuricurentein cazul plangeelor elementeprefabricate din 5.2.4Stilpigoridin betonarmat 5.2.5Armdturiin rosturileorizontale 5.2.6Centuriintermediare 5.2.7Buiandrugi 5,3 PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU INFRASTRUCTURA 5.3.1Socluri betonsimplu din 5.3.2Socluridin betonarmat 5.3.3Pereti subsoldin betonsimplu de 5.3.4 Peretide subsoldin betonarmat 5.3.5Stratulsuportal pardosetii 5.4 PREVEDERI PENTRU ELEMENTE STRUCTURALE 5,4.1Peretiexteriorinestructurali 5.4.2 Peretiinterioride compartimentare 5.4.3 Elemente lucreaza consoleverticale ce in BIBLIOGRAFIE ANEXE
239 239 239 240 242 246 246 248 249 249
249 251 251 251 252 252 252 253 254 257 259
CUDIRI CU PEtrn srFil,cruRAl, DINZIDARIE

il
NOTATil
A A'1" Ag Aa A2 A. og
Ad cef
transversale aria sectiunii suprafalade strivirea ziddriei suprafalaconvenlionald calcula secliunii de valoareaincircirii seismice ariaidealS aria echivalenticare ia in considerare influenta buiandrugilor aria unui singuretrier(ramurd) orizontala acceleraliei terenului componenta a valorilede calculale datelorgeometrice coeficientul efectivde siguranti coeficientul siguranldprescris de rezultante calculdin beton9i armituri de rezultante normatedin betongi armdturi valoride calcul
'Cod
cr cb'
nil Lb
To
nfr , I a
Cbd "e
coeficient expunere amplasamentului de al construcliei termic coeficient coeficientul aerodinamic presiune de factorulde rugozitate factorulde rafald
ct
cr(z) c "(z)
c1Q) Ct C1 Ca Cp",Cp6,Cpo
factorultopografic de coeficientul frecare coeficient aerodinamic fortl de de coeficient r5spunsdinamicla v6nt al construcliei gi rezistenlele proiectare zidiriei, betonului armeturiicomprimate. de ale modululde elasticitatea mortarelor al modululde elasticitate secantde scurtddurati modululde elasticitate lung6durat6 de valoareade calcula efortuluiseclional valoareade calcula efectelor actiunilor valoareade calculcaoabilS efortulseclionalcapabil efortulse{ional maxim rald excentricitatea structu excentricitileaaccidentali totale excentricitatea excehtricitateacorectatdla cota 2/3h" (sub centuri) qi inferioar6 excentricitdlile secliuneasuperioard din (pestecenturd) excentricitate adilionali care line seamade influenlacurgeriilente pe excentricitate structura16, directialongitudinald transversald 9i rezistenlala compresiune standardizatd rezistenta mediela compresiune
E,.u Ea Eo,"t
es
ea nk
eh "t Coy
"fo
fr f" f," "fa .f* .f,u."f*z f"arf"az -f""

Fr Fa r f.u*, Ag131, d641 D Ft f"a' f"a' 9i fva
caracteristicd rezistenla de a la rezisteniele compresiune elementelor zidane a la rezistentele compresiune mortarului la de rezistenlaunitarA proiectare compreslune rezisteniacaracteristicila forfecarein rost orizontal la inilia16 forfecare caracteristice rezistenta la caracteristice rupereprinintindereiin incovoiere rezistenliele la unitarede proiectare intinderedin incovoiere rezisteniele localS rezistenlala comPresiune gi valoricaracteristice de calculale acliunilor incdrcdrinormate fisurilor laterale9i deschiderii valorilemaximeate sdgelilor,deplasdrilor in incdrcdriconcentrate dreptulplangeelor fo(a globaldpe direqia vantului forta tdietoarede bazd ale de 9i rezistenlele proiectare zid6riei,betonului armdturii de rezistenta calculla strivirea zidariei la ,"ii.t"ni" unitarede proiectare forfecarea ziddrieiin rost orizontal a rezisteniaunitar6inilialdde proiectare zidarieila forfecarein rostorizontal transversal modululde elasticitate greutatea fundaliei permanente valorilede calculale actiunilor g acceleralia ravitationaE de elementului ziddrie indllimea indllimeagoluriloradiacente de a nominala randului ziddrie indltimea intre Plan$ee inetimea peretelui indltimeaziderieiPe un nivel (etajului) inillimeanivelului indltimeacenturii a de ine[imea(lungimea) flambaj peretelui indltimeatotalaa Peretului de de momentele ine(ie ale secliunilor ziddrie9i de beton de momentul ine(ie echivalent vantului a seismului pentru actiunea echivalent 9i de momentul inerjie la rigiditSlile vantsau seism de elementelor zidirie suprapunerea peretelui lungimea a comPrimati inimii lungimea de condiliilor lucru coeficientul masaelementului de momentul rdsturnare din incovoietor v6nt momentul din incovoietor seism momentul de rezistenla ruperela incovoiere pe produsede incdrcirile perpendiculare planulperetelui moment'ete in pe 9i la rezistenlele incovoiereperpendiculare planulperetelui plan orizontal vertical din incovoietoare cAmp9i de pe reazeme momentele de numerulde etrieriintersectali o fisurdinclinatdla 45 de grade efortuluiaxial pe vertica16 orizontale 9i componentele incirc6rilor gravitalionale rezultanta de numdrul niveluri efortulaxial la nivelulde incastrare la de rezisten.ta proiectare compresiune
.f"a .f'a G, G1 Gia
c
h"ot
h, hp h" h" h"

hq
H 1,, It
L k*, k, I I* L
mz m Mo M*
M
Mna
Msdtt'Mndx2 Mndrr,M Rdtz M,,M

ne
Nw Nn
No
n Nra lr'na
l -_ 6 -)i 1 6 Io 4
\i-,
betonului armdturii ale de 9i rezistenfele compresiune zidSriei, a rezistenFde proiectare secliuniiideale codCrntll de echivalenti pentru beton 9i arm5turd eftfii axtd sfitctrrali rg,tsitaEa perreEor
J':
l0
CLADIRI PERI CU
STRUCTUMLIDINZIDARIE
rl{'fli,
rlllfl l{l;, rpl
ilillr
r{ii1liil rlllii
ffi,
iilliliir
mJ 'ltltll
{ru lil ll4ff ,i[* r,lfi,
inc5rcarea la acoperig de sau mansarde incirciri de la plangee valorile calcul actiunilor de ale variabile presiunea referinli a ventului de factorulde comportare structurii al valoarecaracteristice concentrate efortulseclionalcapabilal secliunii rezistentele normatedin zona comprimata betonului din armiturd a si valoareacaracteristicia Tncircdrii zdpadi pe sol din ordonataspectrului respunsde proiectare de corespunzitorperioadei fundamentale T1 ariaplan$eului la nivelul calcul de de incarcareaseismiceaferenteoeretelui nivelulde calcul la grosimeapilagtrilor grosimea ideale grosimea inimii volumul elementului forta de frecarela bazaclddirii forla tdietoareprodusede incdrcareaorizontali rezistenla lunecare rostorizontal in de pe panoului efortulde proiectare diagonala rezisten,ta proiectare panoului planulsdu in de a presiunea pe (sausucliunea) caracteristicd vAntului o suprafald a rezultanta totali a vintului pe clddire incircarea din v6nt pe fagie indllimeazonei comprimate valoareacaracteristicia rezistenlei unui material coordonatele centruluimaselor poziliacentrului greutatein raportcu un capetal peretelui de valorile caracteristice incdrcdrilor zdoadd ale din indllimeade referinte coeficientul dilatarea de termice spectrulnormalizat 16spuns de seismic parlialde siguranldal ziddriei coeficientul pa(ial de siguranli pentruincercari coeficient pa(ial de siguranF materialului coeficientul al greutatea specifice materialului a factorulde importanld expunere constructiei a eforturilor unitarede ruperegi fisurare factoride conversie funcliede tipul elementelor ziddrie in de valoareaefortuluiunitarde compresiune normalpe rostulorizontal abatereaposibi16 lungimea activda tdlpilordiafragmelor deplasarea vantsau seismla cota.r din incdrcdrile suplimentare perelilor, efectultorsiunii ale din deformaliile specificede fisurare deformaliile specificede rupere valoareadeformatiei specificeultime deformaliile in intinsd specifice betonulSiin armStura coeficient formdpentruincircarea din zipadd pe acoperig de materialului densitatea eforturileunitaremaximeadmisein betongi armeture eforturileunitaremaximenormale $i tangentiale valorile admisibile efortulunitarde compresiune
'Mo
r
tilliil ill(tmtr linrrur t"M
tr,m,r
rw_-l
r*
5 tu /'f il-J{
i1
;
1. t'
4,,ofs
,Qi d'
6J â Mst,Mdr '1"txt /S f,s /"rxt
lJj
o b a d m'o a a d m cmax oo oEd T,r*
Si to
zl
eujatalaolm ap leuuInlualcuao9 op olsuauellnulls Inlolcel
-a 0rh
ttivtoN
CLADIRICUPERETI STRTJ9TIJRALI ZIDARIE DIN
1. ELEMENTE PENTRU ZIDARE
1.1 DEFTNTTTAZTDARTEI neomegen, Ziddria de alcituiti din pietrede ziddrie9i esteun material construclie (moftar,legdturimetalice), materiaful legiturd care le face si conlucreze de bine solidarizat, capabilsd preia solicitdri formind astfel un ansamblu fizice 9i mecanice si asigure cerinlele izolare de termici 9ifonic5. 9i pe Datoritiavantajelor carele are ziddria fostfolositiincepdnd antichitate, a din la pereli,fundalii, gi plangee formi structurale: realizarea clddirilor a elementelor sub de bolligi arcesaucupole. la elementelor structurale utiliziriiziddriei proiectarea constau in: Avantajete posibilitateautilizdrii materialelorlocale (piatrn naturali, cirdmidd arsd, nisip, etc.); var - se poateadaptala oice formdin p/an(dreptesau curbe),sub formi de arce saucupole etc.; compresiune); mecanicd bund(ex:.la - rezistenld la de - rezistenld acliuneafactorilor mediu(agenliatmosferici corozivi); 9i de buni la variatiile - capacitate izolaretermicdgi acusticdbune,comportare gi de temperaturd umiditate; - rezistenldmare la foc; relativsimpld, necesitind mdni de lucrucu calificare medie; - execulie prezintigide:avanfale, Ziddria cum arfi: propriemare gi rezistenle mecanice mai redusecomparativ alte cu - greutate (olelul materiale sau betonul); implicd consummarede manoperd, de un dificultdli de - tehnologia execulie gi industrializareun gradredusde mecanizare; redusd mortarelor pietrele ziddrie cu de conduce o rezistenli - adeziunea a la mecanicd redusila acliuni dinamice; gi in Elementele zidiriese dispun dupdreguli binestabilite, funclie mdrimea de de grosimeaziddrieipentru a se realizaleserea gi caracterul monolit,respectiv asigurareaunor propriet5limecanice cAt mai bune (de ex: rezistenli la compresiune). Prin leserea zidiriei se inlelege dispunereaelementelor ziddrie astfel incAt de rosturileverticalesd nu tie cantinue.ln mod obignuit,{eserease realizeazi la (asizi). fiecarer6ndorizontal 13
pentruzidarie 1. Elemente
maxime, sunt: in caretrebuierespectate, vedereaoblineriirezistenlelor Regulrle fie plane, iar pietrele si aibd felele - rosturife orizontale trebuie si pe perpendiculare direclia efortului,astfel ca incdrcirile gravitalionale pe lor; perpendicular planul (verticale) aclioneze, si pe trebuiesd fie perpendiculare felele vizute fransversale msfunteverticale a de ale zidiriei, pentrua se evitapericolul dislocare pietreisub efectulde pand; trebuie tesute la fiecare rAnd de cdrdmizi - rosturileverticaletransversale, un rAnds5-icorespundd plinin rdndulurmitor, astfelinc6t unuirostdintr-un izolali; pentru evitaformarea stAlpigorilor a este de 12 mm, iar a celorverticale feoreficd msfunlororizontale a - gmsirnea d e 10mm. verticale o suprapunere rosturilor intreruperea ziddriei urmdregte se Prinleserea 9i pentru de cAt mai bund a elementelor zidirie. Tnfuncliede mirimea elementelor longitudinale putemaveazidirii fdri rosturiverticale peretelui, zidirii gi grosimea (Fig. longitudinale 1.1'c,d,e,f). verticale (Fig.1.1a9i b), respectiv rosturi cu
,W
a.zidirie de /" cdrdmidd
MW reil .KKffiffi
Cryryru
b.zidirie de 1 cirimidd
'f*
ffi,att'*rro,,6t,
cdlugdreascd c.!esere
M
d. lesere flamandd
',"-{.i*,
e. lesereolandezi
f. lesere englezeascd
a de Fig.1.1Moduri lesere zidiriei

14
cUDtRt cu qERETI ztDARrE srRucruP(/.UDtN
tl"liqmenea la conduce crearea perelicu grosimi cu rosturide mortarlongitudinal de se r;tri elementelor; foloseain trecutpentrua realizaperefi rmnmr decAtlungimea termicd. *rmri grosicaresi indeplineasci rolulde izolare 9i pe Dmrrte avantajelor care le are, ziddria se utilizeazdpe scari largd la inmmnsruirea a de pereli,coguride fum, ziduride Tnchidere proprietililor teren, de de arcepentruplangee sub idmiintrecuts-a folositgi la realizarea bollidin ziddrie, pe metalice, cu betonarmatmonolit fuird de bolligoare rezemare grinzidin profile pnefabricat, etc. mau serru a se asigura o lesere eficientd9i o comportarebund a peretelui, de trebuierealizatd astfel: elementelor ziddrie s-orapunerea l>0,4h, 1240 sau mm 250mm,suprapunerea - dacdhu< 250mm,suprapunerea l>0,2hu l>100 sau mm - dacdhu>
1I
-LFig.1.2Suprapunerea elementelor ziddrie de PENTRU ZDArut 1.2 MATERIALE pentruzidirii 1.2.1 Elemente intr-o varietate mare:din argilSarsd, beton Elementele zidirie se pot realiza de greusauusorsaubeton celular autoclavizat. fi pline, Pot obignuit argili arsi gi din (Fi9.1.3), verticale BCAsaucu goluri elemente ceramice din beton. fi gi cu sau Pot pentru pereliinteriori compartimentare. goluriorizontale utilizate de
@
Fig.1.3-Tipuride ci,rdmizi
W
Pentruexecutarea zidiriilorse pot utilizatipurilede elemente care corespund in normelor EN77711-6. asimilate Romdnia. SR
pentruziddrie 1. Elemente
pentruzid5,rii clasificiastfel: se normativuluiCR6-2006 elementele Conform [12] plineconform EN 771-1(240x11.5x63m). de tip Sunt ceramice SR a.) Cdrdmizi kg/m'; aparentip">1000 HD (highdensity), densitate cu conform EN 771-1.Pot SR ceramice goluriverticale cu b.) Cirdmizigi blocuri fi de tip' HD cu p">1000 lig/m3, cu dimensiunide 240x115x88, 290x240x138, 29}x140x138, 240x115x138, 290x140x88, gi 290x240x88290x240x188m 365x180x138 de tip LD (lightdensity)cu p"<1000 pentru protejatb); (numai kg/m3 ziddrii (blocuri) betongreu (cu agregate sau obignuite) din beton c.) Elemente din ugorcu agregate conform EN 771-31(290x240x138); SR ugoare, (BCA)conform EN 771(blocuri) betonugorautoclavizat SR d. ) Elemente din (240x300x600, 150x300x600); 4 200x240x600, SR conform EN 771-6. din cioplitisau prelucratd e .) Elemente piatri naturald pentruzidirii Gruparea 1.2.1.1 elementelor pentruzidirii se incadreazd trei clase(grupe), funcliede nivelul in in Elementele geometrice: gi volumul mecanice de caracteristicile de incredere proprietililor al golurilor(%), grosimeaminimd a perelilorblocului:interioare(intre goluri) 9i grosimea (de cumulati a tuturorperelilor blocului); exterioare la gol la marginea goluri), fiecare pe (plinurilor a etc. dintre direclie blocului pentru ziddriiin grupe (care sunt clase de calitate)se Grupareaelementelor pentru: utilizeazd la a rezistenlei compresiune ziddriei; - determinarea a domeniilor condiliilor utilizare zidiriei (zona seismicd, de - stabilirea 9i numdrul niveluri) funcliede clasaelementelor in utilizate. de Grupa1: pline; ceramice - cdrdmizi rotunde; ceramice goluride uscare cu - cdrdmizi o/oi Ygor325 din totalal golurilor - bfocuri betonusorcu goluriavdndvolumul plinedin BCA. - blocuri la de La elementele clasaI probabilitatea a nu atingerezistenla compresiune din este35 %. declaratd Grupa2: cdrdmizi dreptunghiulare; ceramice goluride uscare cu gi cdrdmizi blocuri ceramice goluriverticale; cu o/o; bfocuri betonusorcu goluriavdndVn6=25-5O din golurilor greucu volumul 25-50%; blocuri beton din intre
din in grupa 25 se incadreazd cdrimizilegi blocurile argildarsi cu golurirrerticale gi geometie speciali (ctr pere$sub$ri)care indeplinesc condi-tii urmdtoarele tng 1.4) : golurilor fie s 50 % din rrolumul - volumul se blocului; pere$lor - grosimea de exteriori blocului ziddriesi fie 11 <L<1Smm; ai
16
STRUCTU RALIDIN ZIDARIE
gnlinea perelilor interiorisd 6 St1S1Omm; fie pcqfr interioriai pe bloculuisd continui toati lungimea fie blocului; caracteristicd e a zidd,riei fie de tip elasto-plastic, poateavea osi dar lgea o drciilitatelimitatd.
1 1 <ts1 S mm 6 str31Omm
-1----
b ---------1-
Fig.1.4 Fenfu zoneleseismice an30,129 cu elementele grupele1 gi 2 se folosesc din fdri nii o limitare. Mu zoneleseismice an >0,16E pun condiliireferitoare caracteristicile cu se la gecnetrice. frnfuncfiede densitatea aparentd e^lementele argildarsd pot fi de tip LD (low din densîty) densitatea <1000k9/mo HD (high density)cu densitatea 1000 cu gi > kdm". Ebmentele BCAse clasificiin gaseclase(BCA1, BCA2, BCA3, BCA4, BCA din 5, BCA6) undeindicele reprezintd rezistenla medieminimd. Efementelepentru ziddrii se clasificd in funclie de profilatia exterioari a elementelor, astfel: - elemente toatefeteleplane(firi amprente profilatie; saufiri cu sau cu cavitate interioaride prindere); - elemente locagde mortar; cu gi - elemente locag mortar amprente cu de pentru suplimentare mortar; - elemente profilatie gifeder". cu "nut 1.2.1 Proprietif elementelor .2 pentruzidirii ile Efementele pentru ziddrii se caraclerizeazdprin proprietdli mecanice (de rezistenli)9i proprietdli fizice. 1.2.1 Proprietilile mecan .2.1 ice in codul CR6-2006[12] respectiv (SR EN) se considerd numai rezistenlele la compresiune elementelor, potfi: a care - rezisten{a compresiune la (fu); standardizati 17
(fn.6); rezistenla mediela compresiune (fd. rezistenla caracteristica a.) Rezistenlastandardizatdla compresiune(f6) reprezinti o rezistenli de de a la referinli,fiind rezistenla compresiune unuielement zidirie uscatdin aer, de nu 100 cu dimensiunile mm lilime x 100mm inillime.intrucdt avemelemente este o rezistenlastandardizatila compresiune zidilrii cu aceste dimensiuni, un rezistenli teoretici gi reprezintd numitorcomun prin care se pot compara elementepentru ziddrii.La cerere, ale la rezistenlele compresiune diverselor producitorul aceasti rezistenld. trebuie declare si b.) Rezistenlamedie la compresiunereprezintdrezistenla determinatdprin de incerciripe elemente zidirie cu dimensiuni fabricalie; de prin este determinatiexperimental la caracteristicd compresiune c.) Rezistenla a pe de statistice bazaunorcurbecunoscute distribulie frecvenlelor. metode permite determinarea rezistenleicaracteristice Utilizareastatisticiimatematice cu valorimai mici decAtaceastdrezistenlisi fie posibile o anumitd astfelTncAt (de probabilitate ex 5%). poatefi realizatd la de Conversia la o valoarela alta a rezistenlelor compresiune astfel: (1 . 1 ) fi--6.f-"a (1 . 2 ) f^"a:6"ft de in d gi d'sunt factoride conversie funcliede tipulelementelor zidirie (d =0,8-1,55 d' estedatde producdtor). iar Pentru elementelede ziddrie produse in Romdnia,valorile factoruluid gi 1.1. rezistenlele suntdatein tabelul f."aQif6 Tab.1.1
Elementepentruzidarie 15x63) Cdrdmiziceramicepline (240x1
Factor 6 0.81 0.92 1.12 0.87 't.o7

1.10
3.5
.+
S"r[N/mm'] 7.5 5 6.1

6.9
10 8.1
Carimizi si blocuriceramicecu goluri (240x1 15x88: 290x240x1 38mm) verticale Cdr6mizi9i blocuriceramicecu goluri (240x15x1 verticale 1 38mm)
Cdrdmizi 9i blocuri ceramice cu goluri verticale (290x1 40x88mm)
8.4 6.5 8.0 3.8 4.4

5.5
Blocuricu goluri din beton obignuit9i usor(290x240x188mm)

Blocurimici oentruziddriedin BCA
pentruziddriese utilizeai a Valorilerezistenlelor compresiune elementelor la p si pentru Ele ziddriei. trebuie fie dateca valoriminimale determinarea rezistenlei Fn cu garantate producitorprintr-un in certificat conformitate normade produsde ori lipsa certificatului conformitate, de cAte ori existd dubii privindcalitaba de punereain operi se va face pentruziddriecu norma respectivd, elementelor la sistematice receplie. numaidupdefectuarea unor?ncercdri pentruziddrii gialte rezistenle, sunt: cum au Efementele din la - rezistenla intindere incovoiere; 18
cLADtRtcu PERETT STRUCTURALT Z\DAR\E DtN
la - mnisbr "rta forfecare; (compresiune local6). - misren@la strivire rffi lezistenle influenleazdrezistenla ziddriei la compresiune, datorate rffi@ilflumb care ca a mortarului sruplimentare aparin ziddrii urmare neuniformitililor rilllitmr neplaneitili felelorzid5riei,etc. i nmunfrrl ffiI-.122 Proprietilile fizice ale elementelor pentru zidirii, care se iau in r@@lr| utilizatela exteriorfird protecliesau cu proteclie rare in cazulelementelor limitatd, sunt: densitatea aparenti gi absotutiin stareuscati; absorblia apd; de conlinutuldesirurisolubileactive.
Pentrua evita reducerea rezistenlei compresiune mortarului mai ales la a 9i nnicgorarea aderenfei acestuiafa efementele ziddrie,in proiectse vor prevedea de rmdsuri adecvate proteclie funcliede vitezade absorblie de in iniliali a apei,pentru elernente declarate producdtor. de Caracteristicile rezistenld de deformare pietrelor ziddriecrescodatdcu de si a de proporlional aceasta. densitatea aparentd, absorblia api variazd iar de invers cu gi Elementele zidirie se aleg in funcliede: destinafia gradulde durabilitate de a constucfiei, zona seismic5,zona climatici, pozilia gi rolul elementuluide construclie, regimul inillime, etc. de 1.2.2Mortarepentruzidirii pentruziddrii rolulde-alegaintreele elementele zidirie,avdndun Mortarele au de rol important asigurarea in calitilii zidiriei.in acestcontext, mortarul trebuie fie sd capabilsd: legdtura intre elementele ziddrieprin aderenld dupd ruperea de - asigure iar prin aderenlei, frecare; eforturile interioare uneledeformalii carepot - transmitisi si uniformizeze 9i sd apari intreelementele ziddrie; de mecanicd compresiune, intindere9i la forfecare la la - asigurerezistenla a zidiriei; proteclie impotriva infiltraliilor api 9i de aer din exteriorul de - asigure clddirii. pentruziddriise realizeazd urmitoarelecomponente: Mortarefe din liant,nisipgi api. Calitilile mortarelor determinate principal calitatea ?n sunt de liantului. Ca lianlipentru mortarele ziddriise de folosesc: varulsi cimentul. argila, Mortarele de argili, au rezistenlemecanicescizute 9i o slabi aderenli la blocurile din ziddrie. Rosturile cu mortar de argili au efecte usor impermeabilizante, evacuarea apei din ziddriifiind in consecinli incetiniti, iar aparilia igrasieiavorizatd. f Mortarelede var, au rezistenle compresiune la scdzute, care pot fi imbunitilite prin adiugarea ciment. de Mortarul var se incadreazd clasaM1, mortarele de la
CLADIRI PERETISTRUCTIJRALI ZIDARIE CU DIN
Valoarea rezistenlei compresiune la cregte odatdcu scidereagrosimii stratului de rosturilor mortar,rezistenla ziddrieifiind datd pentrugrosimea orizontale cca. de 10-12 mm.Aceasti grosime esteuzuald cazulexecutiriimanuale ziddriel in a pentruziddriicu rosturi Pentrurosturicu grosimimai mici de 10 mm, respectiv subfiri, rezultdrezistenlemai mari ale ziddriei,dar acesteanu se utilizeazd in prezent o scardlargdgi nu suntinclusein codulCR6-2006 pe [121. 1.22.1.2 Aderenlaintre eleme.ntele zidirie 9i mortar de legdtura intremortar"si prin l@trnga definegte cdrimidd9i se cuantificd rezistenla prin lhrurperea forfecare mortaruluidintr-un orizontal. a rost Mmrntffiqr de zidirie, mortarul rnasivul asiguri,prinaderenld: provenite incdrcdrile gi/sauforfecare la de - rezistenla eforturile intindere din exterioare; la (din - nezistenla eforturileinterioaredatorate varialiilordimensionale contraclie din temperaturd); sau - etangeitatea pitrunderea la apeigi a aerului. ffinduaneaaderenlei se face prin determinarearezistenlei caracteristice(de prin ril#inl6) la forfecare iniliali ff e), determinatd Tncercdri avAndca document de mefuintE EN 1052-3. Rezistenlala forfecareiniliali reprezinti rezistenlala SR fficare a ziddriei rost orizontal, in fdrda aveaeforturiunitarede compresiune (o) perpendiculare rost(o=0)(Fig.1.5). pe
a.
fvla=Q^' ' o=o
^f
=?' o>o '"u
Fig.1.5 prinforfecarea de rupere rostului orizontal Qr-incdrcarea a, b - firi efort,respectiv efortde compresiune rost cu in A, - ariaforfecatd Ruperea aderenlei caracter are fragiliar in cazulsolicitirilor intensitate cu ridicati se propagi rapid,fird a se putearealiza redistribulia eforturilor cdtreelementele neafectate. in cazulin careesteprodusi de efectele tasdrilor a varialiilor temperaturd, sau de ruperea aderenlei pune probleme nu deosebite legatede siguranla structuralia clddiriidar fisurileapdrutein cazul in care s-au produsin pereliiexteriori, pot constitui sursede pitrundere apei, a 21
pentruziddrie 1.Elemente
1.2.2.1.3 Lucrabilitatea mortarelor, care se va alegeastfelinc6t si fie Este determinatide consistenla de asiguratiumplerea completd rosturilor zidirie. a fizicdcare de Tn Propo(iile carese dozeazi liantulsuntdeterminate caracteristica pentru mai buni lucrabilitate, mdregte cantitatea var, iar de se trebuie oblinutd: o de pentruo rezistenld mecanici imbunitdliti, se mdregte cantitatea ciment. gi lucrabilitatea consistenla de Cantitatea api in amestecul mortarinfluenleazd de de acestuiagi trebuiecorelati cu capacitatea absorbliea apei de citre piatra (elementul) zidirie. de al 1.2.2.1.4 Modululde elasticitate mortarelor de ale Caracteristicile deformare mortarului ciment (modululde elasticitate, de Mortarele cu sunt curgerea lentd,contrac,tia), asemdnitoare cele ale betoanelor. cu gi suntmaideformabile comparalie celedin varin mai de var au contraclii mari sau ciment. ciment numaidin poatefi determinat cu aproximativ relalia: de Modulul elasticitatea mortarelor al Em =r0oo. Rm [N/mm2] (1.3)
la de a unde.'R. esterezistenla rupere mortarului compresiune.

Tab. 1.2 Valoareamodulului de elasticitatein functie de tipul mortarului
Tipulmortarelor Mortar var de Mortare ciment-var de Mortare ciment de saucu polimeri 1.2.3 Alte materialepentruzidirii
de Modulul elasticitate E lonqitudinal (N/mm2) 100....1000 1500...25000 > 25000
din Pe lAngi elementele zidirie gi mortar,la execuliaperelilor zidirie se mai de (stAlpigori centuri)sau gi de utilizeazd betongi olel pentruelementele confinare se pentrustratulmedianal ziddriilor inimdarmati. Clasabetonului stabilegte cu princalculdar va fi cel putinC12115. al din Pentrustratulmedian perelilor zidirie va cu inimaarmati dimensiunea agregatelor fi: grosimea sub 10 cm sau cAndacoperirea median stratului - <10 mm pentru s armituriieste 25 mm; cazuri. - 312 mm,in celelalte claselede consistenliale corecti a elementelor, Pentrua se asigurabetonarea proaspit,definit NE se conform 012-99 vor luaastfel: betonului S - pentru T4; cu sialpigori secliune 750cm2: stilpigoricu secliunea>750cm': T3lT4; - pentru T3lT4; (indiferent mirimeasecliunii) de centuri - pentru la ZIA stratulmedian pereliidin - pentru >10 stratuluimedian mm:T4; - cu grosimea <10 - cu grosimea stratuluimedian cm:T4lT5.
22
cLADtRtCU ?ERETISTRUCTURALT Z\DAR\E DtN
:i :onstrucliile ziddrie, otelulestefolositpentru: din groutului armarea betonului/ de in cazulZlA, armarea (stdlpigori centuri) a rr,rrnplutur6 elementelor confinare de gi 9i (buiandrugi) peretii ziddrie goluripentru rge|br de cuplare la din cu ugi/ferestre. fure|e plaselorpot fi din otel rotund,neted sau profilat, sau din platbande cu Xinnensiunile barelor funcliede grosimea in rostului mortar.Diametrul de minimal cardor longitudinale de 3 mm pentruutilizare este structuraligi 1.25mm pentru nestructurald mili,zare EFnm.! lucrdnlede consolidare pot folosi gi pofimeriarmalicu fibre (FRP)sub se frnnmd bare(carese introduc rosturile de in orizontale) sub formi de tesdturd sau in ffne se inglobeazi tencuial6). r.5 NPURIDEZIDARII Smfficareaziddriilor poateface dupi tipul pietrelor, se modulde alcituire, natura etc. MfunrtErilbr, pot din ili,,,rrftfd tipulelementelor caresuntalcituite,zidSriile fi: - din piatrdnaturaldbrutd sau prelucrati(cioplitd, moloane,poligonalS, de bme); pietre '" Ctn cirimizi pline9i blocuri goluriverticale; artificiale ceramice: cu cu - iiq blocuri goluridin betongreusau usor; - 3ftn blocuridin BCA. modulde alcituire: h l durpd simple,care au in componenla un singurtip de elementede lor - zilddrii zftidrie: paralele mixtealcituitedin doui sau mai multestraturi - zfujdriile realizate din mnateriale intreele prin{esere, mortarsau elemente diferite, str6nslegate cu (ziddrie blocuri gi mnetalice din micisau piatrdnaturald un stratde ziddrie de c6rdmidd fatad5.); de - z:deii complexe(ziddrieconfinatd), obfinutdprin asociereazidiriei cu efemente betonarmat (stAlpi, din centuri), rol in cregterea cu rigiditdlii gi ductiIitdlii structu le. ra - adirii armate,prin inglobarea armdturilor masa zidiriei introduse in in (armare rosturile mortarorizontale de transversald) in rosturiverticale sau ale ziddriei (armare longitudinalS). Ziddria confinatdpoate fi previzutd (dinolel sau altemateriale) rosturile suplimentar armdturi cu in orizontale in cantitili suficiente,pentru a cregte rezistenlelemecanice (in special rezistenla forfecare) ductil la itateaperetelu i. 9i c.) dupi natura solicitdrilor: - elemente structuralesolicitate la compresiuneexcentrici, supuse la (stAlpi, pereliportanli, pereliautoportanli) la ac{iuni incirciri gravitalionale gi orizontale vAntsauseism; din (solicitiritermice) la rezultate acliunifizice - elemente supuse solicitiri din sau produse mediul (agresivitdli) chimice in exterior; - pentru elemente nestructurale: pereli de umpluturi, pere{i de parapefi, compartimentare, etc. in figura1.6 I2Blse prezintd tipuride zidirii utilizate cazulclidirilorcu diverse in perelistructurali zidirie. din
pentruzidaie 1. Elemente
a.
b.
Amauri orimlde
,E#*i
i
Fig. 1.6 Ziddriifolositela clddiricu pereli structurali(diafragme)din ziddrb: a zidirie nearmati; b. ziddrieconfinatS; c. zidirie cu inimi armat6,d.- din doui straturilegatecu armituri orizontale,e, f.- din elementede zidirii din betm cru goluri,g,h.-zidirii cu armarelongitudinali
24
PERETI CLADIRICU STRUCTURALI ZIDARIE DIN
1.4 Proprietili mecanice ale zidiriei 1.4.1Starea complexi de eforturiin zidiria solicitati la compresiune centrici Mortarele ziddrie,care umplu rosturile de orizontale verticale, rolul de-a lega au 9i elementele ziddrieintre ele gi de-a forma din zidirie un elementmonolit,care, de in mod simplificat, consideri un elementomogengi izotrop. realitate, se in dacd se consideri un element experimental din ziddrie (de ex: un stAlpisor) solicitatla compresiune centricd, elementele de ziddrie si mortarul se afld intr-o stare complexi de eforturi. Elementelede ziddrie sunt supuse in acelagi timp la compresiune excentricd 9i local6, incovoiere, forfecare si intindere, chiar daci incdrcareade compresiunecentricd este uniform repartizatdpe intreaga secliune a elementului comprimat. Stareacomplexdde eforturieste determinatdde o serie de cauze,cum sunt: deformabilitatea diferitd elementelor ziddriesi a mortarului; a de neuniformitatea mortarului rosturile din orizontale; neuniformitatea elementelorde ziddrie; prezen{a mdrimeagolurilor gi verticale elementele ziddrie. din de
'"=-- tormitatea mortarului datoreazd se moduluide preparare, executiesi intirire. liantului, "::;'ul proaspSteste neuniform,prezinti cocoloage,neuniformitatea .;':;atului, apei 9i plastifianlilor. urmare,rezultdneuniformitdli mortarului Prin ale - ':s:urileorizontale. Datoritd acestorcauze,precum9i absorblieideapi diferitda gi de ziddrie,mortarulse intdregteneuniform leagd neuniform pietrele ':-entelor :: z"Cdrie. Existdpo(iuni ale rosturilororizontale surplusde mortar,in timp ce cu '- a te porJiuni mortarul umplecompletrosturile nu orizontale. : e'lerea neuniformd apei provoaci varialiaaderenteimortarului elementele a la :e ziddriegi contracliidiferite procesul intirire. Fenomenulfizic contractie in de de : r-rscare mortarului a este impiedicat aderenlasa la elementele ziddrie.Prin de de in -'rnare, apar eforturidin contraclii(intinderiin mortar, respectivcompresiuni : ementele zidirie), care uneoripot provocadesprinderea de pe mortarului unele : crtiuni. 'n final, mortarulintdrit are po(iuni rigide si po(iuni mai pulin rigide, ceea ce pe :etermindapariliade eforturiconcentrate suprafalaelementelor ziddrie(Fig. de 17)
Fig. 1.7 Transmiterea neuniformd eforturilor a verticale compresiune de prin rosturile orizontale
zc
pentruziddie 1.Elemente
cum solicitdri, sunt: suntsupusela diverse de elementele ziddrie Ca urmare, locald; - compresiunea - forfecare; - incovoiere. este influenlati9i de modulde orizontale din mortarului rosturile Neuniformitatea punereain operi nu Se poate realizao Suprapunere execuliea ziddriei.La zidarulnu poateexecuta pe deoarece mortarului, perfectd elementelor suprafala a de perfecti a mortarului o apdsareuniformi a elementelor zidilrie, o nivelare 9i ale Tnclinate orizontale dispuneri grosimineuniforme rosturilor ale rezult6nd ,si orizontald. teoreticd cu carenu corespund dispunerea de elementelor ziddrie, Teoretictrebuiesi aibd de De asemenea elementele ziddriesunt neuniforme. plane9i paralele. realitate in existi varialiide grosimiconstante fele orizontale gi precum9i suprafelelor grosimela acelagielementde zidirie gi neparalelismul carepot a ca (curbiriale elementelor) urmare unordeficienle abateri planeitate de de si apari in procesele ardere9i uscare. in estedeterminatd cea mai mare in Stareacomplexide eforturi, timpulsolicitdrii, in de diferiti a elementelor ziddrie9i a mortarului. mdsurdde deformabilitatea element dintr-un de un general, elementele zidirie reprezintd procent cca.85% de de un reprezintd procent numai15%,insi ponderea Tn de ziddrie, timpce mortarul in totali a zidiriei estede cca.857o, timp ce deformalia mortaruluiin deformaliilor estede cca' 15 % (Fig.1'8)' ponderea de elementelor ziddrie deformaliei
o f.* f^
gt*
&*t
de a diferitd elementelor Deformabilitatea Fig.1.8 (m) (e) a mortarului ziddrie -si se in mortarului rosturileorizontale, constati cd deformaliile Dacd se analizeazd verticale, mortarul are deformalii orizontaleimportante. supus compresiunii fiind orizontale, insi impiedicat din de-aiegi(refula) rosturile Mortarul tendinla are zidirie. in felul acesta,rezulti eforturi de de aderenla9i frecareacu elementele de ale de importante intinderepe orizontald elementelor ziddrie,in timp ce in (Fig. de compresiune 1.9). mortar apareforturi de orizontalia elementelor zidirie suntimportante in final Eforturile intindere de 9i se solicitdrii formeazdnoi Prin cregterea conducla apariliaunor fisuriverticale. fisuri verticale, cele existentese dezvoltdgi in final se distrugeelementulde zidirie.
i L
26
la Rezistenlele forfecare M1,5(minime) M2,5(maxime). la 9i de ciment-var clasele cu de decit ale mortarelor argil6, valoride la ridicate de ale mortarelor var suntmai daN/m2. 2...5,6 ceea ce ridicatd, au de Mortarele var stins (var gras sau nehidraulic) porozitate OinziOariisi poatafi evacuati prin rosturi,pereliiuscdndu-se face ca umezeaia scurtd' de intr-operioadd timp relativ in lor Mortarelede ciment, au in componenla cimentPortland raportde cca' 1:4 la iar cu nisipul.Aceste mortarese incadreazdla clasa.|110,10, rezistenlele 10 daN/cm', ceea ce ii conferd forfecaiedepigesc de multe ori valoareade de un ziddriei gradridicat monolitism. Pentruperelii portantisupugila incircdri mari, se pot utilizamortarede inalti la ziddriei intindere. rezistenla sporiti,careTmbundtilesc cu rezistenli, aOerenlb poi fi mortarede cimentsau de var cu adaosde polimeri: superioare Mortarele (rdgini simplenumaidin polimeri mortarde cimentcu adaosde latexsau mortare cu epoxidice, saufiri latex,sauadaosde ciment) pentruzidirii se coduluiCR6-2006 [12], mortarele iriioniorritate cu prevederile astfel: clasificd a.) Mortare pentru zidirii cu utilizare generala (G), care pot fi mortarede releti 9i mortarePerformante. n46rtaritede releti se realizeazdprin utilizareade relete.date 9i verificate.in ale de-volum lianlilor nisipul'De exemplu' componentele 9i careexprimd frealabil, var din mortar ciment, 9i nisip: nisipde 2:5,respectiv de b"nttu un mortar ciment9i 1:1:5. propusede pe performante realizeazd baza unor relete speciale, se Mortarele proiectant. potfi: generald pentru zidirii cu utilizare mortarele modulde realizare, i;ir*tj;;" uscate necesitd la gantier - industriale,uscate sau proaspete. cele a suntadusedin staliide preparare cu amestecarea ap6,iar celeproaspete mortarelor. - preparate gantier' Pe b.) Mortare speciale pentru zidirii, care pot fi mortareugoaresau mortare subliri' pentru rosturi ziddriicu lor etdliIe mortare pentru zidiri i P 1.2.2.1 r opri ca luAnd experimental, se mediela compresiune determini 1.2.2.1.1iezistenla SR de document referinld EN 1015-11. si reprezintimarca mortarului se noteazdan nlzistenla mediela compresiune M5: De in N/mm2. exemplu mediel" literaM, urmatdde rezistenla "otpt""iune, de la compresiune SN/mm'' medie cu mortar rezistenla pe prescrisd, l6ngd marc6, poate fi specificati9i cu La mortarele compozilie volumetricd compozilia ttlS-i:1:5,undecifrelereprezintd De exempiu, compozilia. pulinclasaM1' sd trebuie aibi cel Mortarele var:nisip. ciment: a componenlilor - in variazda de mediea rezistenlei ruperela compresiune mortarelor Vafoarea astfel: folosit, funcliede liantul 0'1+ 1'0N/mm2^ de - mortare var......... 1'5+ 25'0N/mm' ........'-................ de - mortare ciment-var - mortare ciment cu polimeri...-.. 25'O N/mm2 .-"> sau de
CUDIRICU
STRUCTURALI ZIDARIE DIN
ca {@mlmnh{ut prezenta rosturilor verticale longitudinale are o influentd rezistenta unitari la compresiune acesteiziddriifiind mai mici in a
o.rzidiiriafdri rosturi verticalelongitudinale.
a.
b.
FS, .'.9Eforturi datorate deformabilitilii diferite elementelor zidirie gi a a de (a),respectiv rosturi firi rosturi verticale longitudinale mnmrmlanrlui. a,b-ziddrie cu (b) verticale longitudinale a din orizontale cregteo dati cu cregterea ffidrJl de refulare mortarului rosturile gprrrmor-rli gi rosturilor, fiind favorizat de grosimea neuniformd rosturilor a orizontale felelorelementelor ziddriegi abaterii la orizontald de dffinheneparalelismului de a dmnenteforde ziddrie. La zidirii cu rosturi subliri fenomenulde refularea rnmmr':arului din rosturieste mult diminuat, ceea ce duce la cre,sterea rezistenlei JdErieila compresiune. 1.42 Stadiilede lucru ale elementelor zidirie solicitatela compresiune din Ecrnilrici sxi$e 4 stadii de lucru ale elementelor zidirie (st6lpi,perefi)solicitatela de axialdcentricd, funcliede mdrimea ?n mnnpresiune eforturilor compresiune. de de Stadiile lucrugi mecanismul rupereale elementelor ziddrie de din solicitate la unpresiunecentricd prezentate tabelul sunt in 1.3. /a,loarea incircirii de fisurare depinde de proprietdlile mecanice, de rcformabilitatea celor doui materiale componente de modul de execuliea 9i ziddriei. Raportul dintreefortulde fisurare9i cel de rupere(Nris/N,) exprimi rezervade siguranld ziddriei a dupdfisurare. Dacdacestraportestemic,ziddria fisurati are o rezervi suficientide rezistenld nu punein pericolsiguranla gi construcliei. Prin (N6JNJ accentueazd cregterea raportului se caracterul fragilal ruperii elementelor gisiguranla de ziddrie, scaderezeta de rezistenld elementului a construcliei. in tabelul1.4 se prezintd (N1"/NJ funcliede tipul valoarea orientativ raportuiui in gi mortarului vArsta ziddriei. constatici ziddriile Se realizate mortarde ciment cu au ruperimai fragile9i rezerve siguranld de mai reduse comparalie zidiriile in cu cu mortar var. de
l
pentruzidaie 1. Elemente
de Tab.1.3 Stadiile lucrual ziddriei

Stadiul de lucru al zidiriei
Schila Domeniul de variatie alui N
Caracteristicl
Stadiul exploatiirii normale, cdnd zidiria nu prezintd fisuri,incdrcareaavind o valoareredus6.
NcNn,
il
N=Nn,
Stadiulde fisurare datoritdeforturilor Apariliaprimelorfisuri verticale gi Fisurileapar de intindere,incovoiere forfecare; verticale,care rosturilor de reguldln continuarea slabein zidirie. reprezintipuncte de: in depinde fisurilor ziddrie Aparilia ale mecanice ziddriei; Proprietitile a Deformabilitatea mortarului $ cdrdmizilor: Modulde executie. Apari[ia fisurilor in structuriledin zidirie face a necesari analizaapariliei9i urmiririi ulterioare acestora; incircdrii. odati cu cresterea vor Fisurile evolua
ill
Fisurile existentese alungesc,se ldrgesc;apar plastice). deformaliilor fisurinoi (datoritidezvolt6rii zid6rieieste neliniard ln acest stadiucomportarea crescmai repededec6tincircdrile; iar deformalile verticali st6lpigori stadiulin care se lormeazd Nss<N<N1 este subliri solicita[i la compresiune centricd 9i excentrici.
IV
N=N,.
Stadiulde rupere fisurilor continua9i in cazul cdnd Deschiderea incircarea rdmdne constanti gi se produce la N'; incdrciride 0,8...0,9 in cazulunuispormic de inc6rcare, lisurile se dezvolte mult, rezultAnd care in separa$ ziddrie,fir6 conlucrare, st6lpigori inc6rcarea flambeazd. nu mai pot prelua 9i eforturilor dep6girii zidiriei se datoreazd Ruperea de lntindere 9i forfecare, la care se adaugd stdlpilorizola$(in care este impd(itd flambajului sub acliuneacompresiunii ziddriadatoriti fisurilor) excentrice.
28
CLADI CIJ PERETI RI STRIJ?TIJMLIDIN E ÎDARI
Tipulmortarului
de ciment
de ciment-var
de var
Tab.1.4 Raportul N;JN" in funcliede vArsta zidiriei tzilel 3 28 720 0.6 0.7 0.8 0.5 0.6 0.7 0.4 0.5 0.6
Aparilia fisurilor o zidirie cu vdrstdmaiinaintati,executaticu mortar ciment la de gi prezinti o supraincarcare o rezervdmicd de siguranli gi necesiti imediato fisurilor luarea unormdsuri remediere. de analizd cauzelor a apariliei 9i centricise poateevidenlia Comportarea ziddriei supuse unuiefortde compresiune efort unitar-deformalie completprin diagrama caracteristicd specifici (o - e) in prin raportul exprimatd eforturilor unitarede fisuraregi care, pe lAngdsiguranla (o" (e7,) de rupere specifice fisurare de rupere o7) se evidenliazi deformaliile 9i 9i prin (e.), de neliniaria ziddriei raportul respectiv domeniul comportare e,,/e6,.
Fig.1.10Diagrame caracteristice pentru ozidirii fragili,b- rupere a- Rupere ductil5. prezintd Tnfigura1.10se prezintd doui diagrame caracteristice. Ambelediagrame prin (a) rezerye maride rezistenli, exprimate raportul /o,,dar in cazuldiagramei op, ruperea este fragil5, iar in cazul diagramei(b), cu un domeniu extins de ruperea esteductili. comportare neliniard, 1.4.3 Rezistenla a unitari la compresiune zidiriei Estedeterminatd o seriede parametrii sunt: de cum - caracteristicile elementelor zidirie: rezistenle,mdrimeaelementelor, din propo(iile dimensionale; mortarului: rezistenli, deformabilitate, caracteristicile aderenli, grosimea rosturilor:
stratului de mortar, - calitatea execuliei, evidenliateprin uniformitatea gi verticale altele. rosturilor umplerea care cu se a Rezistenla compresiune ziddriei poatedetermina relalialui Oniscik, la principalilor factori: prinfaptulcd evidenliazi influenla prezintd importanli
(1 . 4 )
in care: de ale la I, f", f- - rezistenlele compresiune ziddrie(l), elementelor ziddrie caracteristice; (4) gi mortarului care pot fi rezistenlele ffi), funcliede tipulgi rezistenla stabilit experimentalin A-coeficientul constructiv, de elementelor ziddrie; experimental; determinali a,b- coeficienli de ry- coeficient corecliepentruziddriicu mortarede mdrci mici. In mod de coeficientu corectie, valoarea curent 4:1. mari in cu A constructiv are valorimai mari la elementele dimensiuni Coeficientul mici de ziddrie dimensiuni (Fig.1'11)' de comparalie elementele cu
0,8 0,6 0,4 0,2 0
-r--l--l-_l-l --T-l - f I _l
lllll
r ' ...- - ..-
t__ r _ l_ _ l_ _ r _
t
tl -l
GN/mni)
A constructiv Varialia coeficientului Fig.1.11 3mici,pline; ziddriidin din 2-ziddrii blocuri maripline; 1- ziddriidin blocuri din 4-ziddrii piatrdbrutd. ceramice; elemente cu mari,respectiv in5llimimari,au constructivi Elementele zidirie cu coeficienli de cu cu zidiriei in comparalie elementele o influenldmai mare asuprarezistenlei mici constructivi (Fig.1.12). coeficienli
30
cLADrRt pERETt cu srRucruRAl DtN zoAar
f (N/mni
i 10 I
I
A
plinecu inaltimea 1- din elemente h>50cm 2- din elementeplinecu inaltimea h=20-35cm 3- din elementecu goluricu inaltimea h>50 cm 4- din elementedin piatranaturalacioplitacu inaltimea h=20-35cm 5- din elementepiatranaturalabruta
7,5L 5,0
I I I
7
, /,
J
2,5 0
100 175
GN/mni
Fig.1.12Influenla elementelor asupra rezistenlei (pentru datd) ziddriei l, Cregterea rezistenlei ziddrieiodatd cu cregterea coeficientului constructiv a 9i rezistenlelor elementelor este determinatide valoarearidicatda modulului de rezistenla incovoiere elementelor, gi prin micgorarea la a dar volumului mortar de raportat volumul la zidiriei. Mortarulinfluenleazd rezistenla zidiriei, atAt prin rezistenla V;, cdt 9i prin sa raportul dintre volumul gi volumul siu ziddriei. Cregterea raportului dintre volumul gi mortarului volumulziddriei, care are loc la elementele ziddriemici sau cu de forme neregulate, (Fig.1.13). conduce micgorarea la rezistenlei ziddriei
f" (N/mm)
10 7,5 5,0 2,5 0

L__r __J
__J
I
plinemari 1- blocuri 2- blocuri micidinbeton 3- elemente ceramice 4- piatrabruta
l tl 2 ,5
7,5
10
f, Nr-m1
Fig.1.13Influenla mortarului asupra rezistenlei zidiriei proprietililor Mortarul influenleazi gi rezistenla ziddriei datoritd mecanice elastice inferioare elementelor zidirie, cu atAtmai mult cu cdt volumulsiu raportat de la 31
grosimii prin rosturilor. apreciazici Se respectiv cre,sterea volumul ziddriei cregte, grosimiirosturilororizontalecu 3 mm, provoaci o reducerea o cregterea rezistenleicu 15 %. cca. (1,) mortarului este foartemare Din relalia(1.4) se constati ci daci rezistenla (practicinfiniti), termenulal doileadin parantezi se poate neglija9i se obline rezistenla maximda ziddrier.
frmax = A' .f"
(1 . 5 )
egaldcu zero),din relalia(1.4) mortarului foartemici (practic este Daci rezistenla rezistenla minimd zidiriei. a oblinem
f,min='e f"lr-i)
(1 . 6 )
este mai mare mortarului daci rezistenla Pentruelementele zidirie obignuitd, de ziddrieieste micd, aga cum se ei de 10 N/mm2, influenla asuprarezistenlei in 1 observd figura .13. deoarece reduce se poateavea gi un rezultat negativ mdrciimortarului Cregterea mai mortarului dispunerea dificili a neuniformitatea lucrabilitatea favorizdnd sa, 9i plastifianlilor mdregte in elementelor, specialla rosturide grosimimici. Folosirea de motivpentrucarese limiteazicantitatea plastifianli deformabilitatea mortarelor, mortarelor. in ce urmeazia se introduce compozilia in cazul elementelor zidirie cu absorbliemare de ap5, mdrirearaportului de rezistenla mortarului, lucrabilitiliinu micgoreazd api/cimentin vedereacregterii de pAni la o limiti, deoarece in excesesterapidabsorbitd elemente. apa a la Modulde execulie o foartemareinfluenliasuprarezistenlei compresiune are execulieidepindefoarte calitatea obignuit, executate zidiriei. in cazul ziddriilor zidarului. multde calificarea experienla 9i la realizate sol in pozilie in cazulpanourilor maripentrupereliidin ziddrievibratd, la este rosturilor este perfecti,rezistenla compresiune orizontali,undeumplerea de obignuite. multsuperioardfald ziddriile (4), experimental Rezistenfa unitardcaracteristici la compresiune se determind in conformitate EN 1052-1. cu relalia: se in lipsavalorilor experimentale poateutiliza
fk = K'r!'7't23
(1 . 7 )
unde: gi de de K coeficient depinde tipulelementului ziddrie mortar; care de a standardizatd elementelor ziddrie,in / rezlstenlala compresiune N/mm'; in a f.rezistenla mediede compresiune mortarului, N/mm'. conditii: poatefi aplicatd urmdtoarele indeplinite daci sunt Relalia1.7 N/mm'^; - fb375 - f^<20 N/mm'"f^<2fii 3 pentru ziddrii 25o/oi elementelor al de - coeficientul variatie rezistenfei 32
\-
_] CLADIRICU PERETI STRIJCTURALI ZIDARIE DIN
ziddrianu are rosturiverticaleinterioare. cazul in care existd.atunci in valoareadati de relalia1.7se reduce 20%. cu
Pentruzidirii executate elemente plinedin argildarsi 9i BCA gi mortarede din generald, utilizare valoarea rezistenleifi, dd direct tabele se in (Tab.1.5,Tab.1.6) in funcliede rezistenla (f-"), marcamortarului modulde mediea elementelor si (cusaufdrdrostvertical interior). lesere Tab.1.5Rezistenla (f1,inN/mm2) ziddriilor caracteristicd compresiune ta a reatizate qr.l, 2 si 25 cu mortarde uz dn caram pline saucu goluriverticale, izi
Tipulziddriei Modulde !esere
t
rb
(N/mm2) 15 M15 6.60
Rezistenla medie mortarului â (N/mm')

M12.5 6.25 M10 5.85 M7.5 5.35 M5 4.75 M2.5 3.85
mhlttl;ffirnizj cirn i@ftm argild nmMgr 1 si rnlmlrctie uz ggrirera (G)
cu rosturi verticale interioare
fdrdt
rosturi verticale
Ciin dlernente ar goluri neltbale gr. 2 si 25, cu rur'tar de uz general(G)
cu rosturi verticale
12.5 10 7.5 5.0 15 12.5 10 7.5 5.0 15 12.5 10 7.5 5.0
5.50 4.70 4.05 3.85 N.A. 6.75 6.40 5.95 5.60 5.10 4.80 4.15 3.95 N.A. 5.40 5.10 4.75 4.50 4.10 3.85 3.30 3.15
4 .9 5
5.80
3.35 2.55 4.80 4.40 4.20 3.85 3.60 3.30 2.95 2.70 2.20 2.05
5.15 4.40 3.60 2.70 6.00 5.25 4.50 3.70 2.75
4.70 4.05 3.30 2.50 5.50 4.80

4.15
4.20 3.40 3.55 2.90 2.90 2.35 2.20 NPS 4.85 3.95 4.30 3.45 3.65 2.95 3.00 2.40 2.25 N P S 3.90 3.15 3.45 2.75 2.90 2.35 2.40 N P S
NPS
N.A
(fyin N/mmz) ziddriilor Tab.1.6Rezisten,ta caracteisticd compresiune la a

Modulde !esere
rb
(N/mm2)
fdrd rosturi verticale
7.50(BCA 6) 6.25(BC5)
(Bc 5.00 4)
3.75(BC3) 2.50(BC2) 7.50(BCA 6) cu rosturi verticale 6.25(BC5) 5.00(BC4) (BC3) 3.75
(Bc2) 2.s0
realizate din blocuri de BCA fabricate in Romdnia Rezistenfa medie mortarului â (N/mm') M10 M 7.5 M5 M2.5 4.50 4.10 3.65 2.95 4.00 3.60 3.20 2.60 3.40 3.'t0 2.75 2.25 2.80 2.50 2.25 NPS N.A NPS 3.60 3.30 2.90 2.40 3.20 2.90 2.60 2.10 2.70 2.50 2.20 NPS 2.20 2.00 NPS N.A
Pentru zidEriiexecutatecu alte elementefabricatein lara noastrdcu goluri prininmul{irea verticale, valoarea a ziddriei rezultd valoriiluif pentruzidirii din fo
1. Elementepentruziddrie
elementelor in pline(cirimizi) cu un coeficient funcliede dimensiunile elemente (290x240x188), 1,22- pentruBCA). (0,95-efemente mici, 1,10 elementemari 9i dau Pentru zidirii din BCA,valorilefese in tabelseparat' Rezistenla unitari de proiectareIa compresiune ffi)
f o= m "' L
(1.8)
Ta
de condiliilor lucru; m,- coeficientul pa(ial de siguranld ziddriei. al 7y-coeficientul Vaforile se dau in funcliede starealimiti la care se face referire(stiri limiti mz ultime stirilimiti de serviciu) sau exceplii:m"=0,85dacd aria secliunii a.) SLU: n" =1,00, cu urmdtoarele la cafculate<0,3m2;m"=0,85la mortarefdri adaos de var; m,=O,75 pentruverificdri timpul Tn m"=1,25 solicitdri intindereprin incovoiere; de execu!iei; =1,65numaipentruverificarea a.) de a'.) prinexceplie la aliniatul se va lua Trr,r din structurale zidirie Tncazulzonelor seismiciavdnd siguranlei elementelor an30,129. pentru m,=1,2 obignuitd; cu ziddrii tencuiald Tns6: 2,0Om"= b.) SLS: m,=1,OO cu elemente tencuialidecorativd. in Exceplia la a'.) nu se aplicd acestcaz. de lui Valorile yNrse astfel: dau de a.) SLU: pentruelemente zidirie din clasa I si din BCA,9i mortarde uz subtiri(T) in condilii (de general (G) performant re!eti), sau pentrurosturi =2,2; pe de control normal gantier ^{u pe pentruziddriedin clasa ll sau cu mortarepreparate b.) SLU: elemente in toatecerinlele, gantier pentrucare nu sunt satisfdcute determinate sau yu normal =2,5i condilii control de in de elemente zidirie de oriceclasi 9i oricemortare, condilii c.) SLU:pentru =3,0; redusal execulieiTrr,r de control daci: normal suntrealizate Condiliile control de atestat; permanent un responsabiltehnic de suntsupravegheate - lucrdrile lucrdrilor; ritmicdesfSgurarea / urmiregte controleazi - proiectantul - responsabilultehnic al beneficiaruluiverificd permanent calitatea in materialelor modulde punere operi; 9i (faze toate verificdrilepreliminare9i in etape intermediare - se efectueazl gi determinante altele). de redus: Condilii control in nu - lucrdrile suntsupravegheate modpermanent; rar controleazd sau foarterar execulialucririlor; - proiectantul
34
cuDtRt cu PERETT STRUCTURALT Z\DAR\E DtN
nu tehnic al beneficiarului verifici sistematiccalitatea - reprezentantul materiafefor: preliminare in etapeintermediare, verificdri alteledecdt - nu se efectueazd 9i lazeledeterminante, trebuieefectuate. care f.4.4 Rezistenlala forfecarein rost orizonlal, (f,) ziddrieila forfecaresub efectulforlelor aplicatein planul peretelui Gomportarea (aizontalsau vertical) depindede direcliade ac{iunea fo(elor exterioare de 9i alcituireaperetelui. forfelororizontale vdntsau in se din Ebrturilede forfecare planorizontal datoreazd dkt seism sau a incircdrilor provenitede la zidurilede sprijin solicitatede -mpingerea peretelu pimAntu i, careac(ione Tnplanul lu azd i. in trebuie se lind seamagi de eforturile [a peretii clddirilor situate zoneseismice sd de forfecarein plan vertical datoriti forlelor de lunecare,care se dezvoltd la ,i'rce4iliC inimilorcu tdlpile in cazulperefilorcu secliuni compuse(L,l,T), solicitali de forteorizontale. ailtbi la forfecarese poateproducedupd secliuninelegate, c6nd fo(a paralel rosturile (Fig.1.14), cu orizontale sau dupi secliuni 4itolneazd 1-r elementulde ziddrie gi mortar, cAnd fo(a de forfecare este pe rosturile orizontale.
Fig,1.14Ruperea secliunilor ziddrie de la forfecare rostorizontal in (f*1), se determini astfel: caracteristici forfecare rost orizontal la in Menla generald(G) sau cu cu - pentruzidirie executatd mortarpentruutilizare pentru mortar rosturi subliri(T) cu relalia: "fw :.f,r" + 0,4oas0'o65fb
(1.e)
pentruziddriecu elemente imbinare tip "nut9i feder/lambi uluc", cu de 9i generali (G) sau cu mortarpentru executatd mortarpentruutilizare cu (T) rosturisubliri cu relalia:
f'rt :0'5 -f"r' + 0,4oaS0'045fb
(1 . 1 0 )
35
unde: in$ali la forfecare(subefortunitarde caracteristicd f,e, esterezistenla compresiune nul); perpendicular direclia pe o7st valoarea efortuluiunitarde compresiune fo(ei tiietoarein element; pentru a mediestandardizati compresiune elementelor la / este rezistenla ziddrie. Valoarea rezistenleila forfecarein rostul orizontal (fm), depinde de aderenla pentruzidilrie caredepinde urmdtoriifactori: de mortarului elementele la pentru tipulimaterialul ziddrie; elementului pentru - natura ziddrie; suprafelei elementului - caracteristicile mortarului; de etc. - condiliile umiditate, pentruziddriedin grupa 2, valoarearezistenlei inilialela ln cazuf elementelor din datoriti mortarului forfecare este mai mare dec6ta elementelor ziddrie.plinS, carepdtrunde goluri. in Rupereaprin forfecarea elementelor ziddriese poate producedaci aderenla de mortaruluipe element este mai puternici decAt rezistenla la forfecare a elementului zidirie. de Rupereazidiriei prin forfecarese poate produce?n cazul pereliloraclionalide incircdri seismiceTn planul lor, la reazemelearcelor pe st6lpi, la console, buiandrugi, etc. (f,r), in funcliede fn tabeful1.7,se dau rezistenlele forfecare rost orizontal la in pentruziddrie de rezistenla tipulelementului mortarului. 9i
tn N/mm2 unftarecaracteristica forfecarea zidariei h Rezistenla mediea mortaruluif, (N/mm') pentru Elemente ziddrie M1 0 M5,M2.5 M1 0.20 0.10 Ceramice 0.30 Betonobisnuit usor 0.20 0.15 0.10 sau Betoncelular 0.15 0.10 autoclavizat ab.
Rezistenlade proiectarela forfecare
fra =^r'*
(1 . 1 1 )
parlialde siguranld undem" (coeficientul condiliilor lucru)gi yy (coeficientul de al zidiriei)suntaceeagi, 9i la compresiune. ca
36
1.4.5Rezistenla zidiriei la intinderedin incovoiere Rezistenla ziddriei la intindere din incovoiere intervine, in principal, la dimensionarea perelilorsolicitalide incdrcdriaplicatenormal la ,si/sau venficarea pe planullor.
&n41i de proiectare pot proveni din:
rbr
*+ctri permanenteimpingerea pdmdntului, cazulperelilor subsol; in de lffii de exploatare greutatea mobilierului pe suspendat peretesau nfhgerea oamenilor incdperile ?n aglomerate; orizontale vdnt (numaipe pereliiperimetrali) din seism,in din sau - ffii ad prelilor de umpluturdla structuriin cadre. lffirr*ne incdrcdrilor pe orizontale distribuite uniform planulmedian, peretele pe ca o placd rezematd plangee(reazeme tlfffi orizontale) pe pereliide pe gi frec$e, careformeazdreazemele dlf, verticale. illlnrm obignuit m raportullaturilor este cuprinsintre 0,5 si 2,0, astfel cd peretele lll[lM gi dupi doui direclii: verticald orizontald. llln p@ii cu goluri de ferestresau ugi, care sunt suficientde indepirtate de nlremeb verticale, l6ngdgolurise poateconsidera pereteleluueazd numaipe cd dnu4bverticali. hmoierea pe direclie (Fig.1.15)t8l produce verticald eforturi unitare intindere de (Fig.1.16a). dhirmnoiere in rosturile orizontale
---,t'
----{> .--.'.> -'--'-+
--+ -----+ --+ ----.-+
:---;
-....>
Fig.1.15Solicitdri incovoierea direclia pe de verticald acliunea sub forlelor (vdnt orizontale giimpingerea pimdntului subsol) sauseism) (ta
Acesteeforturipot producerupereaastfel: de sau la a rezistenlei intindere mortarului a elementelor ziddrie; - atingerea orizontale. mortaruluidin rosturile - cedarea aderenlei incovoiereape direclia orizontaldproduce eforturi unitare de intindere din pe orizontale, astfelci ruperease incovoiere intr-unplan perpendicular rosturile producein planul verticalprin rosturileverticaleintr-o secliunein zig-zag.ln prin orizontale. a ambele cazuri produce ruperea torsiune rosturilor se 9i
Ruoereain 1-1 sectiunea Rupereain sectiunea2-2
2 I
-v' I\t-
a.
b.
in 1-1 din zidiriei prinintindere incovoiere secliunea (incovoiere Fig.1.16Ruperea 2-2 dupi secliunea Mu),respectiv verticald, av6ndmomentul dupi direclia Ms). (incovoiere avind momentul dupi direclia orizontali, decalate verticale 21-rosturi orizontale; rosturi se din la Rezistenla caracteristici rupereprinintindere ?ncovoiere noteazi cu (f,u) planul rupere dinfigura1.16), (dupd 1-1 pentru pe de verticali incovoierea direclia pe 2-2 de orizontali(planul rupere din respectiv V,w)pentru cu incovoierea direclie figura 1.16). sunt: la din Rezistentele de unitare proiectare intindere incovoiere
f* a , = ffi " ' L f*,
Tu
f t az = f t lr ' & f /a
(1 . 1 2 )
(1. 1 3 )
unde: condiliilor lucru; de m"-coeficientul pa(ial de siguranlial ziddriei. l,M-coeficientul
38
\-
CUDIRIcU PERE STRUCTURALI ZIDARIE DIN
Esteevidentfaptulci rupereaprinintindere incovoiere presupune, punct din din pur5,respectiv de vedereteoretic, incovoierea incovoiere compresiune redusd 9i
axial de compresiune poatd fi neglijat. sd
dluff de solicitare pot intdlnila perelide umpluturinestructurali se ffi srpartimentare, care-gi suportdnumaigreutatea proprie un lor pe rezisten{a zidiriei la incovoiere perpendicular pe '@,firi SR EN 1052-2 prin uilnu dedermind incerciri pe epruvete mici dimensiuni s de incdrcate.
ilr0r/pere. forle aplicate ca in figura 1.17. se observd ca determinarea se an penfir fiecare plan de rupere.
pe mnrmulaarea schema (a) se determindvaloarea rezistenteiunitare pe rostulde agezare(fifi iar prin incercarea schema(b) se pe v'abarearezistenlei unitareparalelcu rostulde agezare (f,1).
+
i
-t
l"\a,P\
i, e- .
.""1
-,Af
-1{
:rf
u'""
a. b. pe Fq. 1.17Ruperea epruveta ziddriei a perpendicular planul incovoiate pe peretelui, Planulderupere paralelcurosturile a.) orizontaleffil,), perpendicular rosturile b.) plande rupere pe verticale ffip) unitarecaracteristice incovoiereale zidiriei, cu toate la 'r'abrilerezistenlelor rosturilecomplet umplute,realizati cu mortar pentru zidirie pentru utilizare generalise dauin tabelul1.8. Tab.1.8 Rezistenle unitarecaracteristice incovoiere la perpendicular planut pe
ziddriei
Tipul elementelor Argili arsd,plindsau cu perforatii verticale Betoncelular autoclavizat
Rezistenla mediea mortarului f- (N/mm') M10. M5 M2.5 (f-*t) (f,.1 (f,*,) (f"rl 0.240 0.480 0 . 1 8 0 0.360 0.080 0.160 0.065 0.130
39
1. Elemente nentru zidarie
in de 1.4.6 Rezistenta unitari a zidiriei la eforturiprincipale intindere secfiuni inclinate in Acest mod de rupere are loc in cazul solicitirii de forfecare timpul acliunii orizontaledin vint sau seism, cdnd fortele orizontaleaclioneazdla nivelul plangeului, in numitiruperea scard(Fig.1.20).
l{t
principale intindere de la Fig. l.2OSolicitarea eforturi Rupereala eforturi principalede intindere01.c?ra aclioneazddupi direclia pentru la diagonalei intinse, produce se dupi fisuriinclinate cca.45. in general, in ziddriiobignuite, fisurase dezvolti dupi secliuni trepte(in scari) prin rosturile orizontale verticale. 9i generali(G)9i de cu Rezistenla unitard caracteristicd a ziddriei mortar utilizare .f,r,i pentru cu cu mortar rosturi subliri(T) se calculeazi relaliile: pentru 1 din elemente argili arsi grupele gi 2:
"' = fuk,io'"furlt+5t
pentru elemente BCA: din
(1.1 4)
f-o, = f.,k,i ''tofu,lt+r6fr

(1.14) notaliile: in relaliile s-auutilizat 9i(1.15)
(1. 5) I
pentru e 1[,esterezistenla ziddrie a la caracteristici intindere elementelor . od este valoareade proiectare efortuluiunitarde compresiune mediu a perpendicular direclia efortului unitar de forfecare,in secliunea pe considerati
40
cLADtRtcu ?ERETT STRUCTTJML| ztDARtE DtN
pentruzidirie se la Valoarearezistenlei caracteristice intinderea elementelor prin: determind incercirilor la - evaluareavalorilordintr-o bazd de date cu rezultatele pentru prin intindere despicare elementelor a ziddrie, sau - in funcliede rezistenla la standardizatFtelementului compresiune cu a / rela!iile: o pentru elemente argiliarsd: din = 0,026fU (1.16) fU, o pentru din elemente BCA cul>2.ON/mm2' fU, = 0,06fU 1.4.7Alte rezistenleale zidiriei Tncodurile CR6-2006 9i SR EN 1996-1-112006 prevdd se numaitreirezistenle [12] forfecare 9i intindere din unitare pentru ziddrie, respectiv la compresiune, incovoiere, descrise punctele la 1.4.3-1.4.5. in Pe ldngd aceste rezistenle, normelerom6negti anterioare erau date 9i alte pentru giverificarea ziddriilor, sunt: rezisten{e, se utilizau care calculul cum - la intindere axialS; in legate; - la forfecare secliuni rosturi cu principale intindere (rupere scari); de in - la eforturi - la strivire. 1.4.7.1Rezistenla axiali unitari a zidiriei la intindere (perpendicular rosturile pe Poate dupi secliuni fi nelegate orizontale continue) sau pe (perpendicular rosturile (Fig.1.18). dupdsecliuni legate verticale lesute)
Or
(1.17)
er
l1
t2
t3
,or
(a) (b) Fig.1.18 intinderea nelegate gi dupi secliuni zidirieidupi secliuni legate (Fig.1.18a) poate nelegate ruperea in cazulintinderiidupi secliuni avealocastfel:
1-1)' de de mortarului pe elementele ziddrie(secliunea - prin desprinderea poate fi imbunitdlitd prin cdnd aderentaeste mici, aceastdrezistenli si dintremortar elemente; aderenlei Tmbunitilirea slabe; la rost a la - prinruperea intindere mortaruluidin orizontal, mortare mortarede calitate,cu o bund de - prin eiementele ziddriein cazul unor 2-2)' de la aderenld elementele zidirie (secliunea poateavealoc astfel: ruperea (Fig.1.18b), legate dupi secliuni in cazulintinderii de plan de ruperece trece succesivprin elementele ziddrie9i - dupi un (sect. 1-1), in cazul unor rapoartede lesere mari sau verticale rosturile bunda mortarului; aderen!5 2-2) sau o linie frdnti in trepte o linie frfintd in zig-zag(secliunea - dupi sau deficitar suntumplute verticale (secliunea 3-3),in cazurill cdndrosturile de raportul lesereesteinsuficient. ,1.4.7.2 unitarSa zidiriei la forfecarein secliuni legate Rezistenla (Fig.1.19). pe orizontale esteperpendiculard rosturile in acestcaztofiatiietoare
legate dupdsecliuni de Fig.1.19Solicitarea forfecare confinati nearmati;b- ziddrie a- ziddrie 1-1, verticald dupi secliunea se ruperea produce figura1.19, situaliidin in ambele verticale. prin de caretrecesuccesiv elementele zidirie 9i rosturile unitari la prin prevederea armdturiinrosturile se orizontale, mireste rezistenla de legate. in forfecare secliuni
42
STRUCruP#.U Z\DAR\E cLADtRt PERETT cu DtN
locali (strivire) 1.1.7.3 Rezistenla unitari a zidiriei la compresiune localS in estesolicitatila de aparein cazurile careziddria Soficitarea compresiune restulsecliuniifiind marepe o po(iunelimitatd secliune, din cunpresiune solicitatd mult mai mici sau chiar nesolicitatd, cum este cazul b eforturide compresiune pe rezemiriiunorgrinzisaustAlpi ziddrie. la experimentale ardtatcd rezistenla strivireeste mai mare decdt au Cercetdrile prinfaptulcd po(iuneade rezistenla compresiune. la Acestlucrupoatefi explicat impiedicddeformalile transversale zonei ale z*Jirie care nu este comprimatd ger). (efectulBaushin sol[citate convenlionali se de de Elacd noteazi cu A,, suprafala striviregi cu l" suprafala (Fi9.1.21), locali este datd de rezistenla unitari la compresiune a cafcul secliunii relalia:
f,k=fk.ji"i=r'rr
unde:
(1. 1 8 )
la locali (strivire); /1- rezistenla compresiune rezistenla compresiune; de lde Pentruziddriidin tr -coeficient ce adimensional depinde tipul ziddriei. Y:2. efemente ceramice A,,, cdtevacazurl in figura1.21se aratdariile giA" pentru
o*
6 g*
-r--ml,
I
ffiI-r
r/%/ % .7
, a ,t
|"
,'
-I
.---71
c.
%l + +_L+
%-t
a. A"tr=?'b &=e'f
-r-------
b. Ast'=o't ,\=t(a+2t) dd
--------'f-
Astr=?'t
fu=t(a+t)
Astr=?'b
N=2ad d=cl2 dacd c<2t d=t dacd c>2t
d. a locali Fig. 1.21Moduride solicitare zidiriei la compresiune a,b,c -rezemdri de st6lpi;d- rezemiri de grinzi
43
dace acegtia se considerdla preluareaincircdrilor in cazul buiandrugilor, de aparesolicitarea strivire. (maialesdin seism), zonade incastrare in orizontale prin incovoiere buiandrugului si a in codulCR6-2006se recomandica ruperea sd preceadi rupereaprin forfecare, rupereaprin forfecare preceadi ruperea iar dar a prinstrivire zidirieiin zonade incastrare buiandrugului, nu se dd rezistenla a la strivire. ale 1.4.8Proprietilile de deformabilitate ziddriei a.) Relaliaefort unitar-deformaliespecifici sunt diferiteiar de Proprietdlile elasticeale elementelor ziddrie9i a mortarelor ziddriaastfel rezultati are caracter neomogen.Cdrdmizilesunt relativ pulin deformabile se rup brusc in timp ce mortareleau deformaliiimportante, 9i elasto-plastici. ziddriei conferindu-i comportarea zero(fdrdeforturi de zidiriei la compresiune, la stadiulde solicitare Comportarea pdni la rupere,poatefi descrisi prin relaliaintre efortulunitarnormal interioare) (o) gideformalia axiald(e)asociati. specificd de: o Aluracurbelor caracteristice- a estedeterminati pentru ziddrie ale de - proprietdlile rezistenli9i de deformabilitate elementelor gi alemortarului; pentru a geometriei exterioare interioare elementelor - particularitifile 9i ziddrie; de in - modulde realizare legiturilor dintreelemente masivul ziddrie; a este mortarul;cca 90% din deformaliatotali a cel Materialul mai deformabil 15% degi orizontale, doaraproximativ din ziddriei datoreazimortarului rosturile se piatrade de ziddriei din volumul esteocupat mortariar restulde 85%reprezentdnd zidirie. limitati, firi cu o-e Diagrama caracteristici este de tip elasto-plastic, ductilitate prezentate tigura1.22. in poateaveaunadinformele la care rezistenle intindere,
o f,,
&
tz
uz
ti
o-e caracteristicd .22 Fi1.1 Diagrama parabold); 1-1'(porfiunea esteliniard, 0-1 o- liniar-parabolicd iar (po(iu b- parabolic-dreptunghiulard nea0-2esteparabold 2-2' este de d- diagrama proiectare cdreptunghi), dreptunghiulard;
44
cUDtRtcupERETt srRucrup.a,u zoArue DtN
in mod obignuit diagrama proiectare de este dreptunghiulard. Aceasta inseamni gi ci intr-o secliunesolicitatila compresiune momentin planulperetelui, va se considera zondcomprimati, inillimea x, estesolicitatiuniform valoarea cd cu cu paraboli-dreptunghi, de carediferdpulinfali de o diagramd la fiin stadiul rupere, carezonacomprimatd indllimea (Fig.1.23). are x'
F
.-f-t*
Nra
Fig.1.23Utilizarea diagramei caracteristice dreptunghiulare cazulunuiperete in peretelui giincovoiere planul la in solicitat compresiune Ductilitatea materiala de zidirieisedetermind raportul cu :
o u= ' er(sauer)
(1.Ie)
Valoareadeformalieispecificeultime (e-) se va alege astfel, indiferentde rezultele incercdrilor: - efementedin argil5 arsi, din grupa 1, eu"=3,So/oo; - efementedin argildarsd cu goluri verticaledin grupa 2, BCA, q"32,0o/ooi argili arsi cu goluriverticale grupa 25 gi pentruelemente din - elemente'din din BCA, e,"32,0o/oo. Caracterulplastical deformalilor9i mdrimealor se accentueaza cazul mortarelor in de marcd redusd, odati cu cregtereagrosimii rosturilor sau a numdrului lor, iar pentru mortare de marci superioard, odati cu cregterea numdrului de rosturi, caracterul plastic al deformaliilorse diminueazd. Daci ziddria este supusi unei incircdri constante in timp, dar de duratd, apare fenomenul de curgere lenti a ziddriei(deformaliile cresc in timp degi efortulrimdne constant). b.) Modulul de elasticitate Modulul de elasticitatelongitudinal Modululdeelasticitate longitudinal zidiriei (Z'") al depindede: - rezistenfaelementelor9i a mortarului/ groutuluiin cazulZlA: ale - diagramelecaracteristice elementelorcomponentesi cea a ziddriei; zidiriei: elemente/mortar; - pondereavolumetricda componentelor
45
(argild arsdsau betonde diferite din - materialul caresuntfdcuteelementele gi lor. tipuri) dimensiunile Pentru calculul deformaliilor longitudinaleale elementelor structurale gi valoriale modulului urmdtoarele nestructurale zidirie simpld(ZNA)se folosesc din de elasticitate longitudinal: de secant scurtddurall E", de - modulul elasticitate de de - modulul elasticitate lungi durall E"1a gi tangenlial cel in figura 1.24 se arati diferenladintre modululde elasticitate secant.
(E:tga1) secant (E:tg a2) Fig.1.24Modulul elasticitate zidirieitangenlial de al 9i tangenlialeste variabil 9i scade odati cu cregterea Modulul de elasticitate iar unei diagrameo-s triunghi-dreptunghi sau soficitdrii, cel secantcorespunde triunghi-parabold. experimental Modululde elasticitate secantde scurti duratS,E, se determind in experimentale, metodaprezentatiin SR EN 1052-1. absenlavalorilor utilizdnd (E modulul elasticitate de secantde scurti durati al zidiriei nearmate ), executatd pentruzidirie din grupele1 gi 2, cu mortarpentruzidirie pentru cu efemente utilizaregeneralS(G), sau pentru rosturisubliri (T) cu toate rosturilecomplet caracteristici ziddriei a la va in de umplute mortar, fi calculati, functie rezistenta cu compresiune cu relalia. fe
Ez =a' fk
[N/mm2] (1.2a)
(a ce a este un coeficientadimensional depindede tipul elementelor =400...1000) situafiade proiectare (stabilirea gi caracteristicilor dinamice, in calculul deformaliilor ULS/ SLS). Pentru lui elemente clasa25 valoarea E"va fi dati de producitor. din (ZNA+AR) valorileE" in cazul zidiriei simplecu armituri in rosturile orizontale ite cu relalia1.17 vorfi majorate 10o/o. cu stabif
46
cLADrRtcu pERETt STRUCTURALT Z\DAR\E DtN
llodulul de elasticitate echivalent scurti durati al ziddrieiconfinate de (ZC) gi al zftJdrieicu inimaarmati (ZlA)se va calcula relalia: cu
E zc(zia)
ErI,
+ EbIb
[N/mm2] (1.21')
I" +16
unde: E"gi E6-modulii elasticitate de longitudinali zidiriei gi betonului; ai I, 16ttrofitantele ine(ie ale secliunilor ziddrie de betoncalculate de de in 9i raport axeleprincipale ine(ie ale peretelui. cu de in relalia1.21momentele ine(ie se calculeazi raportcu axeleprincipale de in de he(ie, lin6ndseama modul solicitare secfiunii de (Fig.1.25). de a Astfet, dac6un pereteeste aclionatde un efortaxial9i momente pe incovoietoare direcliainimii peretelui, momentele ine(ie se calculeazd raportcu axay-y,in raport care de in cu se rotegte secliunea:
rI_ z -
(1.22) t.t3 _t(t -2")3 t2

Yr -t
frb-
(1.23)
x
a
l-
YI
l -2 a a,
Fig.1.25Perete ziddrie din confinati Dacamomentul incovoietor rotegte secliunea raportcu axax-x,atunci in avem:
I7:-
,3 .(t - za\ (1.24)

. 20
-12
, ,, b=3 a;
(1.251
In cazulzidirieiconfinate armdturiin cu rosturile orizontale, valorile datede relatia (1.21) vormajora 10Yo. se cu
47
pentruziddie 1. Elemente
Modufulde elasticitate lungd duratd, Ez.rase va determinadin valoarea de curgerii modulului secantde scurti durati E=, pentrua se tine cont de efectele lente: E" _ - z,td - + o* r unde de lenti, cu valoriintre0,5...3,0. 0- coeficientulfinal curgere G, c.) Modululdeelasticitate transversal, pentru nearmati,cu elemente Modulul elasticitate transversal, pentru ziddria de G,, (1, ziddrie toategrupele 2, 2S),se determinicu relatia: din
Gz =0,4'Ez
[N/mm2]
(i.26)
[N/mm2]
(1.271
unde: durati E - modulul elasticitate de secant scurtd de 1.5Proprietililefiziceale zidiriei pentru proprietdtifizice zidirieisuntrelevante Urmitoarele obiectul Codului: ale - curgerea lenti; modificirilor umiditdtii; - variatiile volumdatorate de termicd. - dilatarea proprietdti determiniconsiderdnd Valorile proiectare acestor coeficientul de ale se (oe termicS, = final de curgerea lentn (Q- =0,5...3,0), coeficientul dilatarea de (4...12)x10-"),varia{iile volum modificdrilor umiditate cuprise sunt iar de datorate de intre(-1,0...+'1,0) mm/m. 1.5.1Durabilitatea ClSdirile ziddrietrebuieproiectate necesard din astfelincit si aibi durabilitatea pentrua fi utilizate conformitate cerintele cu duratade exploatare gi ludndin in cu la considerare condiliilede microclimat care va fi expusi ziddriain timpul exploatirii. Condiliile microclimat incadreazATn clasede expunere, astfel: de se MXI - mediu ambiant uscat; MX2- expusla umiditate umezire; sau MX3- expusla umezire cicluri inghe!-dezghet; cu de MX4- expusla aer saturat sare,apdde maresaualteapecu sdruri; de MXs- mediu ambiant chimic agresiv.
48 \-
CU STRUCTUMLIDINZIDARIE CLADIRI PERETI
depinde urmdtoriifactori: de Clasade expunere (ploaie gizipadi; actiunea amplasamentului specifici climatici - factorii ploaia; varialia varialia temperaturi; de umiditdlii a cu simultand vdntului relative); la expunerii umezire; - severitatea (substanlelor) chimici care,in contact apa,pot cu compugilor - prezenla zidiriei; la conduce reacliicareafecteaziintegritatea de la - expunerea cicluri inghet/dezghe{. gi fiziceale elementelor de de elementelor zidirie depinde propritilile Durabilitatea protejdrii (de acestora exemplu tencuieli alte cu sau mortarului, gi de eficienla dar elemente). de la Pdtrunderea apei in pori sau in golurileblocurilor cirdmidd (neprotejate dupi un numir redusde cicluride inghe[-dezghel, conduce, exterior tencuiald) cu la distrugerea elementelor zidbie. de perelilor zidirie, determind suprafala din Sirurileactivecareaclioneazd degraddri gi (Fig. 1.26)1271. efloregcenle Cele mai severe de naturi chimicS, pot produce (in solubile alcaline principal sunt de sulfati formede eflorescen{e produse sdrurile (carbonat calciu, gi Alte sau de sulfat de de sodiu potasiu). siruri solubile insolubile lor iar calciu,etc) maiputinpericufoase efectele sunttemporare. sunt
Fig.1.26Efloregcenle utilizarea se mortarelor cu Pentrua evita formareaeflorescenfelor, recomandd prin aderenli, conlinut ridicat de var care conferd ziddriei impermeablizare gi plasticitate conlinutul solubile. scizut de sdruri odatdcu cregterea dozajului ciment, de iar durabilitatea cregte $ncazulmortarelor, permeabilititii prin folosireaunor adaosurispecialese poate obline reducerea la apei respectiv imbunititirearezistenlei pdtrunderea meteorice. rnortarului,
49
DIN PENTRUCLADIRILECU DIAFRAGME 1.6 TIPURI DE STRUCTURI ZIDARIE (structuri) perelidegi cu avemclddiri intre pereliistructurali, in funcliede distanlele gi (sistem celular) de tip salS(sauhali). Un tip aparte fagure), perelirari(sistem cu il reprezintd clidirilede tip vild.
de fagure) suntdefinite urmitoriiparametrii a.) Structurilecu pereli degi (sistem geometrici (Fig.1.27): de - indllimea nivel<3,20m; principald l;)35m; (L;, direclie maxime dintrepereli,pe fiecare - distanle ^ (trami) 325m'. panoului de format intre perelii pe celedoui direclii - aria
j
fagure) degi(sistem Fig.1.27Structuricu pereti
unui perete in cazul Tn care la un nivel oarecareeste necesari suprimarea lui la structural o clddirecu perelidegi,este necesarisuprimarea gi la nivelurile se La superioare vor pentruevitarea unuinivel"slab". nivelurile formdrii superioare Daci prin aceasti suprimare prevedeagrinzi pentru rezemareaplanseelor. clildirea perelilor direcliarespectivd reducecu mai multde 20o/o, pe se densitatea pe verticald. va fi incadratd clasafdri regularitate in clddirilor pereli cu b.) Structurilecu pereli rari (sistem celular).Prin folosirea a spaliimai mari,care permito mai buni organizare rari structurafi se realizeazd (Fig.1.28). spaliului construit mai la dispugi distanle cu celular), pereliistructurali Structurile perelirari(sistem cu limit5: condilii urmdtoarele maride 5 m, trebuie indeplineascd sd - inillimea nivels4,00m; de (L;, principali l1)s9,00m; pe pereli, fiecare direclie - distanle maxime dintre
CLADIRr PERETI CU STRUCTRAuot t ZoAnP
(trami) <75 m2. formatintreperelii pe celedouddireclii de ariapanoului

flr--
+-
-*--l-L
oooo6 a.
I h I b rl b L
s+
b.
fagure) Fig.1.28Clddiri avdndstructura perelirari(sistem cu pentru a - clidire de locuit; - clddire b Tnvifdmdnt plangeulnecesiti grinzi pentru Avdnd?n vederemdrimeatramelorstructurale, rezemare, dispuse cca.3m interax. la c.) Structuri de tip sali (sau hali) au un spaliumare care reprezintisala (sau hala)propriu-zisd spaliianexe. 9i in o Salanecesitd indllimemaimare(in funcliede dimensiunile plan),carepermite pe (Fig.1.29). dbpunerea spaliilor anexd doui niveluri
SECTIUNEA 1-1
lrrhr hr
O @O(1 3 <1 8 m)@
Fi9.1.29 Clddirea tip sali (sauhald) de longitudinali a- planparter; - secliune b Pe fiecare distan{a maximi dintreperelii structurali silii trebuie fie de ai si direclie max.18m, iarinillimea maximd sdliieste 9 m. a de (intirili) cu stdlpidin betonarmat(sau Pereliistructurali sdliitrebuieconsolidali ai pilagtrii) centuri. si d.) Structuri tip vili. de (Mde S+P+M, S+P+1E, S+P+E+M mansardd). Clddirile tip vil6au in general, 51
pentruzidarie 1. Elemente
Vilelesuntclidiri de locuitcarenecesitd, principiu, in camere diverse cu mdrimi, incepdnd 10-15 9i pAni la camere peste m', astfelca cu m" de 30 distanlele dintre perelii la vild,potfi sub 5 sau peste5 m. Pe unelezonepoatefi structurali, aceeagi in consideratio structurd sistemfagure,iar pe alte zone o structurd sistem in celularsau chiarintreaga exemplu, clidirea clidire poatefi in sistemcelular.^Spre 12, In din figura1.30poatefiastfel:11, 13s5m; 52,S3s25m'. acestcaz,pezona Sr, dintreaxele1-3 gi A-B structura in estein sistemfagure,respectiv sistemcelular intreaxeleB si C.
Fig.1.30Cl5dire tip vili de Delimitarea in structurilor funclie de distanladintre pereli, respectivdefinirea gtiinlifice. de sistemelor tip fagure celular, are labazdargumente de nu Sistemul 9i pe realizate lara noastrd tip fagures-a aplicat scari largdla blocurile locuinle de in dupi anul1950. Acestsistempermitea tipuri,precumgi realizarea simplda plangeelor diverse de rezolvarea apartamentelor suprafeleminime.Sistemulcelulars-a folosit in cu pentru tipuri clidiri(gcoli, gridinile special alte de dispensare, etc.). in cazul blocurilor locuinleapareo problemi in definirea de tipuluide structuri cdnddistantele dintrepereliistructurali transversali este mai micd de 5m, in timp ce distanlele dintrepereliilongitudinali mai mare de 5m. Rezulti o structurd este respectivde tip celular pe direc{ia de tip fagure pe direclialongitudinali, transversald.
52
L
DrN srRUcruRALt zoAruz cUDtRtcu pERETt
2. BAZELEPROIECTARII
DrN GoNSTRUCTilLOR ZTDARTE
STRUCTURALE zr GERTNTELE satisfacerea tuturorcerinlelor Froiectarea structurilor zidirie trebuiesi asigure din pe gi a i.rvestitorilor a beneficiarilor, toatd durata de exploatare construcliei, prevdzute prin tema de proiectare in limiteleunui efort tehnic9i economic gi in a de mrcordanli cu categoria importan!5 clidirii. ?n sunt condiliisau cerinlecare se impunoriciror elemente vederea Exigenlele funclionirii lor normale pe intreaga duratd de exploatarea clddirii. Pentru rigiditate cerinlesuntcelede rezisten!6, structurale maiimportante cele elementele gi stabilitate, cdror indeplinireasiguri siguranla structurali, siguranlain a gi reliabilitatea elementelor a intregiistructuri. respectiv exploatare durabilitatea, 9i Romdniei, cerinlelede ,,rezisten!5, in condiliilestructurale specificeteritoriului rigiditategi stabilitate"pentru clidirile cu pereli structuralidin ziddrie sunt in condilionate, principal,de acliuneaseismici. Aceste cerinle se realizeazi Tn pnactic ?ndeplinirea prin acesteia, functiede starea tehniceasociate condiliilor structurii. lmiti la carese faceverificarea de 2.1.1Capacitatea rezistenli gi structurale in de Gondilia rezistenli este asigurati daci in toate elementele estemai maresau cel pulin capacitatea rezistenld de celemai solicitate, secliunile pentru toategrupirilede incdrcdri. de seclionale proiectare, egaldcu eforturile dacd: este de Capacitatea rezistenlia structurilor asiguratd produse momentelor de - momentele capabile sunt superioare incovoietoare incircdri,in oricesecliune; de - capacitatea rezistenli la fo(a tiietoare a perelilorstructuralieste superioari in toate secliunile,fo(ei tiietoare asociatd capacitSliide la excentrici; rezistenld compresiune pentruasigurarea necesare ductilitilii constructive - se realizeaziprevederile locale perefilor. a pereliistructurali aibi capacitdli principalS, si direclie ca, Se recomandd pe fiecare ale de rezistenli apropiateastfel incAt cerintelede ductilitate perelilorsd fie aceleagi. aproximativ
53
de 2.1.2CaPacitatea rigiditate a este o caracteristicinecesardpentru limitareadeplasirilor 9ide Rigiditatea (prin modulul sdgelilor. Ea este oeterminatade rigiditateamaterialelor de (prinarii,momente elementelor E), etasticitate, de me;i;;; ;i6tma sec[iunilor etc. ine(ie),de tiPulTmbinirilor, de deplasiriirelative astfelincit valoarea proiectate din Structurile ziddrielrebuie cerinlade rigid-itate de nivetadmisibild. nivelsdnu depigear"i J"pLi"rea relativa deasd(tip cu din structurilor ziddrie compartimentare verificati,in nu trebuie ""irr fagure). pentru ca: de sd din CtEOiriie zidirie trebuie fie suficient rigide cutremuruluj sub stiucturale, acliunea ale elementelor infistice - deformalile pentrua se de proiectar"p"niru ULS, sd rdmanain limiteleacceptabile, gi tehnice economice.acceptabile; in aiariire condilii putearepara 'de limitaie a degradirilor corespunzitoare fie satisfacuii cerinla - sd pentru SLS; de cutremurului proiectare -sdseeviteperico|u|deciocnirecuclidiri|e/tronsoane|ea|dturate. Stabilitatea 2.1.3 daci estesatisfdcuta din structurali ziddrie a laterala perelilor cerinlade stabilitate cerinlele construcliei 9i aicattjirepentruansamblul cerinfee-Oe sunt respectate pentrufiecarepereteTnparte' de geometri'ce alcdtuirb direcliiale pe trebuie realizatlTntoate stadiilede solicitare, ambele Stabifitatea clSdirii. prinlegSturile este sau cu La ctddiri perelistructurali in cadrestabilitatea asigurati comPonente. dintreelementele iar de este stabititatea asiguratiprin prevederea contravAntuiri' in cazulgarpantei, lor proprie. prin Oe Tncazulzidurilor sfrilin esterealizath greutatea daci: clidirii poatefi asiguratd Stabilitatea a sau rdsturnare clSdiriidatoritdfo(elor - nu existd pericolde alunecare orizontale; - e steasiguratdrigiditateas p a lia la a c |d d irii, p rin : d is p u n e re a p e re li|o r
;#;f-;i'a"ig;'"re"
.p" ei-li9i9t1^":,^'::"9':,,.:: FrJb?il,.'ii'i*d-nJ*ti-;i' rezistenia.. i' i' lLnge-g,. 'aoirii,'iar sunt suficient plangeele ct
menlinute constante pe toatd indllimea
intre. lesitul'ii ei,
?Tl?l""jll^""ll,il',s,,Yt:i,"i
ca a OeriliOepentru se comporta gaibeorizontale; pe p6m6nt care masivulde panta, pe terenuriin amplasate - in cazulctddirilor nu esterezematiclddirea prezintiriscde alunecare; oe compresiunein perelii structuralisunt limitate' - eforturile unitare a de flambajului excentricitdlile aplicare incdrcdrilor' efectete 9i considerAnd Condiliade ductilitate 2.1.4 se de Condilia ductilitate referi la: plasticpotenliale' in.secliunile de unei-cafacitd$ rotireplasticd - asigurarea fdrireducereasemnificativdacapacitdliiderezistenld;
54
cUDtRtcu pERETt srRUcruRALt zoArue DtN
prin dimensionare detaliereconstructivd, probabilitiliide gi a - reducerea, producerea ruperilorcu caracterfragil (ex:ruperein scari din fo(6 tiietoare). Mecanismul favorabil disipare energiei de a seismice, realizeazd, principal, se in prinurmdtoarele misuri: - realizarea zonelor dezvoltare deformatiilor de a inelastice zonade labaza in montan!ilor; - capacitatea rezistenli la fo(d tiietoare a perelilorstructuralieste de in superioard, toate secliunile,forlei tdietoareasociati capacitilii de rezistenld compresiune la excentricd; plasticein rigle. in acest sens cedarea riglei la - formareaarticulalilor incovoiere trebuie sd preceadi cedarea montanlilorla compresiune precum9i cedarea excentricd, rigleiprin fo(a tiietoare.Cedarea rigleiprin fo(a tiietoaretrebuiesi preceadicedarea reazemului rigleiprin zdrobirea locali a ziddriei. 2.2 S|GU RANTACONSTRUCTilLOR 2.2.1Generalitili Siguranlaunei construcliise considerdindepliniti daci se realizeazi toate exigenlele rezisten!5, structurale: stabilitate, rigiditate. Parametrii influenleazd ranlaconstrucliilor care sigu sunt: - incdrcdrile(acliunile); caracteristicilematerialelor; - proprietililesau de - condiliile lucru; ale defavorabile secliunilor elementelor raport celeproiectate; in cu - abaterile in statical structurilor; - uneleinexactitdli calculul - erorideexeculie; ale capabile de rupere. sau - uneleinexactit5li eforturilor Siguranlaunei construclii depindede o serie de factori (incdrcdri, materiale, condiliide lucru, etc.). Acegtifactorise iau in considerare toate fazele de in proiectare, incepdnd evaluarea cu incircirilor, calculul statical structurii, alegerea materialelor, verificarea secliunilor, etc. Modulin care se consideriparametrii siguranlei condusla definirea a metodelor (metodarezistenlelor de proiectare admisibile, metodala rupere,metodastirilor limitd). Metodastdrilor limiti este cea mai avansati metodi de proiectare, intrucAt principalii parametrii care determind siguranla studiazi prin metodestatistice se matematice. stabilesc Se astfelvaloriale incdrcirilor,care pot fi depdgite o cu probabilitate mici (de ex: cu 5%), sau valoriale rezistenlelor o probabilitate cu posibile mici (deex:5%)de-aaveavalori maimici. AvAnd in vedere cele de mai sus acliunile, efectele acliunilor,siguranla construcliilor gruparea acliunilor suntceleutilizate metoda in stirilor limitd, care 9i estemetoda actualS proiectare de utilizatd constructii. in
din 2. Bazeleproiectdriiconstructiilor ziddie
2.2.2 Acliuniinconstruclii 2.2.2.1 Definirea actiunilor gi eforturi deformatii oricecauzdcareproduce se Prinacliuniinconstruclii intelege Tnelementele construclii. de de ce ln general, acliunile reprezintiprinforteexterioare aclioneazielementele se cum constructii, sunt: greutatea proprie elementelor construclii; de a Tncdrcdri datorate procesuluide exploatare(incdrcdriutile): greutatea greutateautilajelor,greutateamaterialelor oamenilorgi a mobilierului, etc.; de presiunea sau lichidelor a vaporilor api in conducte depozitate, actiunidate de greutateazdpezii,presiunii9i suctiuniivdntului,acliunea seismici; acliuni produsede variatiide temperaturd tasiri inegale(diferenliate), 9i caredeginu se reprezintisubformdde fo(e, produc deplasiride reazeme, gi de in eforturi deformatii elementele construclii. care le pot preluain bune structurale, incircirile aclioneaziasupraelementelor gi rigiditate stabilitate. de exigenlele rezistenti, dacdindeplinesc condilii elementele reprezintd acliunipentru nestructurale Greutilileplopriialeelementelor generalacliunile noteazicu F. se ln structurale. mod 2.2.2.2Efecteale actiunilor Ac{iunilesunt cauze care produc eforturi9i deformalii,care sunt efecte ale eforturiaxialede intindere9i fo(e tdietoare, (momente incovoietoare, actiunilor (sege!i), grinzilor deplasirilaterale deplasirile momente torsiune, de compresiune, fisurietc.). ale structurii, structuriigi de depindede tipul gi caracteristicile Tipul gi mirimea eforturilor mirimeaincircdrilor. Eforturile sunt de doud feluri: eforturiseclionalegi eforturiunitare (tensiuni). Eforturile seclionalese determini prin calcululstatic al structurii9i reprezintd unitarede pe intreagasecliunea unui element.Eforturile rezultanta eforturilor axiale(de intindere eforturi incovoietoare de torsiune, seclionale sunt momente 9i iar gi gi compresiune) fo(e tdietoare(eforturide forfecare), eforturileunitare pe de (perpendiculare secliune, intindere (tensiunile) de doudtipuri: normale sunt (?n secliunii). gitangenliale planul saucompresiune) se acliunilor noteazicu E. La modulgeneral, efectele actiunilor 2.2.2.3 Clasificarea se in CR in conformitate codulde proiectare 0-2005[11],acliunile construc{ii cu clasificiastfel: - actiunidirecte; - acliuniindirecte; - acliuniaccidentale; seismicd. - acliunea sub Acliunile directesau incircirite, se aplicddirectpe structurd formi de fo(e potfi: 9i (G), la carevariatia timp este nuldsau neglijabild in a.) acliuni permanente proprie elementelor constructii); de greutatea (deexemplu: a
cLADtRt PERETT CU STRUCTTJML| Z\DAR\E DtN
b.) acliuni variabile lQl, la care variatiain timp a parametrilor o ce (valoare, mod de ac{iune) variazd timp, uneledintreele in caraderizeazd lipsindla anumiteintervale timp. Varialiaacestoractiuniin timp se de produce dupd anumitelegi gi nu este monotoni.Ca exemple acliuni de variable avem: . incdrcdri utile (datorate procesuluide exploatarea clddirii); greutatea gi greutatea materialelor mobilierului a persoanelor, din depozite,presiuneagazelor 9i a lichidelordin rezervoaregi pe conducteetc. In clddiriincircirile utile aclioneazd plangee. Materialelepulverulente, depozitatein buncdre sau silozuri aclioneazigi prinfo(ele de impingere lateralS. . presiunea gi sucliunea vdntului, precum si fo(ele de frecare produsede vdnt, aclioneazd ?ntreaga pe suprafali exterioaria clSdirilor. . greutatea pe etc. zdpezii,careaclioneazd acoperig c.) acliuni accidentale(Al, de scurtdduratddar cu intensititisemnificative, ce se exerciti cu o probabilitate redusi pe duratade viatd proiectatd a structurii. potfi cauzate explozii Ele de accidentale, ceddrisaudeplasiride reazeme, ruperea unorstdlpirezultatidin impactul unorautovehicule etc. d.) acliunea seismici (ls), este o fo(i de ine(ie ce apare in structuri datoritd migcdrii in terenului timpulunorcutremure. (.F,,) ale ?-22.4 Valori caracteristice gi de calcul (.F4) acliunilor: Actiunile reprezintd parametru important realizarea in siguranlei construc{iilor un iar g*aluarea reprezintd etapi importantiin proiectarea lor clddirilor. metoda in o pentruo limitd(MSL),utilizatiTnprezentpentrutoatetipurilede structuri, mdrilor gi cAt e*aluare mai corecti a valorilor acliunilor pentrua line seamade varialia gi mtora in timp, se utilizeazi calcululprobabilistic metodeledin statisticd ratematici. Pe aceasti bazdse stabilesc (F';) valorile ale caracteristice acliunilor GuQuApcdta suntvalorice potfi depdgite o probabilitate 5%. cu de 'espectiv pentrua aleatoare caracterdefavorabil cu asupra line seamade incertitudinile se de $Euranleistructurii, definescacliunile(sau incdrcdrile) calcul (F4)prin r,uftiplicarea pa(ial de valorilor caracteristice un coeficient numit coeficient cu incirciri (yp): sEuranlipentru
F6 = tp 'F11
(2.r)
jm normelerominegtiactualeavem incdrciri normate(Fn)care sunt similare 9i rnrcircirilor iar cu caracteristice, incdrcirilede calculse stabilesc relalia(2.2)unde (n). (ye) ln loc de coeficientul avemcoeficientul supraincircare de
F d= tt.F t , n )1
(2.2)
n mod concret, pentru actiuni permanente (G), variabile (Q) gi accidentale(l) :oeficientiipar[ialide siguranti ai incdrcirii se pot nota prin te , to gi 74 Acegtiaau -nmitoarelevalori: y6=1,35 pentruactiunipermanente;
il
2. Bazeleproiectdriiconstructiilor zidaie din
ys=1,50pentru actiuni variabile; ,re=0,9 pentru actiuni permanentea cdror descregtereare efecte defavorabile. De exemplu,micsorarea greutilii propriia barajelor a 9i zidurilor sprijin efectdefavorabil de are asupra (Fig.2.1). stabilitdlii
Fig.2.1stabilitatea zidde sprijin: impingerea unui P"activi a pimintului; G.- greutatea ziddriei; greutatea ndaliei Gn fu Momentul rdsturnare determinicu relatia de se Pu.H, momentul stabilitate iar de cu GrB r Gr.a++. Se observi ci situalia este mai defavorabild dacd greutatea
z
proprie zidului a fundaliei a descresc. 9i Pentruacliuneaseismicdcoeficientul pa(ial de siguran!d (yr), este introdusin relalia datdin Codul P10011-2006 in funclie clasade importanld clSdirii. de a [13] 2.2.2.5 Valorile frecvente cvasipermanente acliunilorvariabile si ale Acestevalorisunt mai mici decdtcele caracteristice, fiindfractiuni valorile ele din caracteristice. y1e1undey, <1. a.) valoarea frecventd uneiac{iuni a variabile reprezintiprodusul b.) valoareacvasipermanentd unei actiunivariabilereprezinti produsulyle a unde <1. Y2 Valorile coeficientilor si Y, se dauin tabelul Y1 2.1. Tab.2.1
TIPULACTIUNII -datoritdexploatdrii <3 kN/m' > 3kN/m2 - din vAnt - din zipadd
Yr
Y"
de - din variatii temoeraturd Incdrcdriin deoozite 58

L
0,8 0,7 0.2 0,5 0,5 0,9
0,4 0 0,4 0 0,8
cLADrRt PERETT CU STRUCTRAL| DtNZ\DAR\E
precedente, loc de coeficientul ard coeficientul in Y2 n6<1, produsul iar h normele (Q- incdrcarea rn*.f se numeafracliunea lungd durati a incircdrii variabile de nmrnati). t.22"6 Stiiri limiti conducla scoaterea care atinsegi depSgite din Sdrile limiti sunt stiri (situatii) {rurQiune clidirii. a (SLU)9i stdrilimiti de serviciu (SLS). Amtea potfi: stiri limiti ultime .fr*ffe limitd ultime pun in pericol via{aoamenilor a unor bunuride valoare sau tumebitd,fiind cauzatede: stdriilimitdde rezistenld; - atingerea echilibrului structurii. - pierderea stirii limitdde rezistenti(a capacitiliiportante a.) Pentrua evita atingerea principale prdbugirea structurale s.rl a rezistenlei capabile) unor elemente a 9i (calculul) rezistenti, relalia de cu 2.3: se cwstnrctiei, faceverificarea Eo 3 Ro (2.3)
in relalia (2.3) Ed este valoareade calcul (de proiectare) efortuluiseclional a pnodus incirciri 9i determinat prin calculstatic.Poatefi momentincovoietor de (V6), efortaxial (1/67) momentde torsiune(Mn), iar Ra th{s),to\6 tdietoare sau este efortul seclionalcapabil(de rupere)al secliunii,care poate fi moment ,'rrcovoietor (Vn), efortaxialcapabil(N^4), capabil(Mp),fortd tiietoare capabilS sau (M,a). rnornent torsiune de capabil ?n ln cazulstAlpilor, relalia(2.3)se aplicd doudsitualii: giefortaxialaferent; la maxim - calculul moment la aferent. - verificarea efortaxialmaxim9i moment (considerate b.) pierderea structurii a unei pdrtia acesteia sau echilibrului ca un corp rigid), precum gi cedarea prin deformatiiexcesivegi transformarea (instabilitate intr-unmecanism mecanici),se sau strr.rcturii a unei pnr[ia acesteia ,rerificd respectarea prin condiliei. Eo,.r< Eo,"uo (2.4)
(eforturiseclionale) ac{iunilor E6,,1 est valoareade calcul a efectelor ce conduc pierderea la stabilitdtii, iar E6,"uo valoarea calculcapabili care se opune pierderii eSt de echilibrului static. (2.4)estecazulzidurilor sprijin (Fig. de tipicin carese aplicdrelalia Un element (Fi9.2.2). 2.1),barajelor, al fundafiilor arcede maredeschidere sau sub
59
2. Bazeleproiectdriiconstruc{iilor ziddrie din
2.1 - in figura avem: E d ," ,= ' H 1

G. '8. Ed."oo=Gr.a++ z
-in figura2.2avem: E4,s1=N11'C
E = rlT. r). rlT.') * d,*p "

I\T Nr'"
Ni
'G +
n: *E;h
'.4
R,D P
B;
Figura Situalia N-efort 2.2 unuiarc articulat fundafie: in axial, Nv,Nn-componentele giorizontald, axialpe verticald efortului proprie fundaliei Grgreutatea a Dacdpresiunea maximi pe teren(P1)estemai mici dec6tcea admisS, P220, iar se ?ndeplinegte condilia echilibru. de Stirile limiti de serviciu (SLS)suntsitualii limiti la carepoateajungeclddirea Tn exploatare, cum sunt: valori mari ale sigelilor sau deplasirilor,a deschiderii fisurilor etc. prin respectarea Stdrilelimiti de serviciu verificd funcliede situalia in se concretd condiliilor: (2.5)
frr.* 3 -foa*
l Lod^ 3do6*
(2.6)
L*t d*
(2.7)
unde: f*, A* , a.nrux valorilemaximeale sigelilor,deplasdrilor laterale sunt 9i produse incircdri,iar deschiderii fisurilor de futr^, Lo4., aoo^suntvaloriadmisibile. in modfrecvent verificd se deplasirile relative nivel,caretrebuie fie mai mici de si decdt celeadmisibile.
STRUCruRAUDINZIDARIE CU CLADIRI PERETI
la acliunilor pentruproiectarea stiri limiti (slu) 222.7 Gruparea ca incdrcdri estepulinprobabil toatesi aclioneazidiverse 9i uneistructuri Asupra lor maxime. cu 4ard simultan valorile lor de tipurilor actiunigi valorile care se ffi g",p"r"a acliunilor inlelegestabilirea deplasiri) sigeli, seclionale, lor simulian care,irin etectete (eforturi p.t 9i (SLS)' (SLU)fie la stdrilimiti de serviciu "leidn" fie ta stdii timitd ultime F *nor"" separat,pentru fiecare structuralese face structurilor elementelor Verificarea 9i de grupare acliuni. se acliunilor face astfel: Gnrparea stiri limiti ultime; - pentru stdrilimitdde serviciu' - pentru acliunilor pentrustiri limiti ultime 222.7.1 Gruparea se la 9i structurilor stiri limitdultime(de rezistenln stabilitate) Fenru verificarea gruparea fundamentald 9i de mrsiderd doui grup|ri posibile incirc6ri: gruparea specialS. capabile(capacitdlii-portante-); nro.t" grupariconduc la atingerearezistenlei se face separat,pentrufiecaredin structurale yerificarea gi structurii a element6lor cu relalia(2.3)' fuperi, fundamentalia acliunilor,(GF): a-)Gruparea Seexprimd relalia: Prin
ZGa + Qta+YoZQia
(2.8)
unde: iar permanente' ale de valorile calcul acliunilor G,asunt variabile' acliunilor de Q,avalorile calculale -qilo consideratd estevaloareade caliul a unei singureacliunivariabile, iar predominantd, 'ZQiasuntceleialte tot variabile, cu valoride calcul' acliuni variabile care subunitar, line seamacd actiunile factorde simultaneitate, Vo--j =0,7) (Vo maxime valori nu au simultan S e mne le "+"d in r elalia(2.8)nuausemnific a lia d e in s u ma re ' . E le a u s e mn if ic a lia cu (Tn Tmpreund combinalie) celeutilese permanente considerd cdTncircdrile efecteale acliunilor-(eforturi (2.8) se considerd Go in toc d'eacliuniin relalia ale sumealgebrice eforturilor, "+atuncisemnele din relaliereprezintd seclionate), acfiunilor. efectelor (insumarea) carerezu[aprinsuprapunerea (2.8) devine: relalia de seama (2.1), Trn6nd
TcZGa + TrtQn+ TriYoZQa
(2.e)
Ga.Qti-suntva|oricaracteristice,iarT6giTpsuntcoeficienliipa(ialide siguranli Pentruincdrcdri. 61
din 2. Bazeleproiectdriiconstructiilor ziddrie
2.9 gi intrucAt/o=1,35 lr=1,50relalia devine: 52 1,3 GH + 1,5 + 1,051 6 Q Q1,t (2 . 1 0 )
(G) permanente are un valoriiacliunilor la in cazul construcliilor care reducerea se (de efectdefavorabil ex: ziduride sprijin), utilizeazirelalia: 0,9tGk + 1,5 pt+ 1,051Q Q 6 unde: zidului; Gr- greutatea pimAntului; - impingerea Qe7 care producimpingeri' - incdrcdri variabile Qp, Refaliile(2:8) - (2.11)trebuieaplicatecu discernimdntpentrufiecareclddire cum ar fi: concrete, situalii proiebtatd. acestsensse potdistinge in Glidire etajati de tip lami sau punct,cu acoperigterasi variabilede calculsuntcele utile(U7 =Tu'U*=1,5'U*), in acestcaz incdrcirile zdpezii de de cefeproduse v6nt(wa =T*.1(r =1,5.w*), celeproduse greutatea 9i =15.S p ( Sa=7".S 1 ). (2.10) va aplicaastfel: se Relalia predominantd: incircareautili se considerd -cazulcdnd + +1,05(WoSo) l,3stck +1,5Q0 predominantd: din cdnd?ncircarea vAntse considerd - cazul
+ + +l,SWp 1,05(Qo So) 1,35>,Gk
(2.11)
(2.12) (2.131
incircareadatoratdgreut5liizilpezi; care are o ponderemici in cazulclddirilor ca consideratd o incircarepredominantd. nu etajate, trebuie (sau in relaliile(2.12)Ei (2.13)avem s_9h9m.e ipoteze)de cA Se menlioneazd pentru utili, cum ar fi: "gah1","sah2" 9i altele. incdrcarea incdrcare sale (presiuni, Acliuneadin vdnt poate fi consideratiprin toate componentele pe expusd9i fiind mai gi su6liuni fo(e de frecare), importante presiunea suprafala pe oPus5. sucliunea suprafala - Glddirietajatecu acoperigde tip garpanti: grupiri: urm6toarele in acestcaz se vor considera utile: nu garpantei unde,in general, avemincdrcdri pentru calculul l}stck +l,O5Wp +1,550
(2.14)
62
SIRUCIUMLIDIN ZIDARIE
+ I,35r,Gk +1,51trk 1,05,Sft
(2.15)
Tn relalia (2.14) zdpadaeste incircarea predominanti(care se consideri in ipotezele de incircare posibile pentru zdpadd), iar in (2.15) incdrcarea yedominantiestev6ntul. de clidirii se considerigrupdrile incirciri datede relaliile calculul structurii Pentru de transmise acoperig' (2.13), de seama incdrcdrile (2.121gi linAnd - Ctidiri partercu acoperigterasi, necirculabili: utili (care din cd ConsiderAnd incdrcarea zdpaddeste mai maredecit incdrcarea grupdride avem urmdtoarele se consideri gi in cazul teraselornecirculabile), ?ncircdri:
l,35ZGk+l,5Su+l,05Wu + \35>,Gk+7,5Wu 1,0550 l,3sz,Gk + 1,550
(2.r6) (2.r7) (2.r8)
vintul in este zdpada- in (2.16), respectiv variabildpredominantd incdrcarea pe sucliunii terasi are vAntul, careprinefectul (2.17). (2.18) s-a considerat in nu Grupareadatd de relalia (2.18) se un efect favorabilin calcululacoperigului. plangeului terasS. pentru calculul folosegte circulabili: teras5, - Clidiri partercu acoperig in ipotezaci incdrcareautili este mai mare dec6t cea din zdpadd(situalie cu (2.16) -(2.18),in careSrse inlocuiegte U6. relaliile frecventi), vor utiliza se suspendat: - Clidiri cu acoperig grupiri: urmitoarele util6.Se vor considera firi ugoare, incdrcare Suntacoperiguri
+ L,35>,Gk 1,550 +\SWo 7,35>Gk +I,05Wo 1,35>Gk+1,5Sr + I,31ZG. +l,SWo 1,05.S0
(2.re)
(2.20)
(2.2r)
(2.21',)
ale in relaliile (2.19)- (2.21'), Gu {Jp WegiSesunt valorile caracteristice incircdrilor permanente, utile,din vdnt gi din zdpadS.
din 2. Bazeleproiectariiconstrucliilor ziddrie
pe maximdeste astfelci incdrcarea Vdntulproduce, reguli suctiuni acoperig, de acoperigului (2.20)se utilizeazipentrucalculul (2.19). Gruparea dati de gruparea la sucliune,iar grupdrile(2.21) gi (2.21')se folosescpentrucalcululstructurii verticale clddirii. a speciali a acliunilor,(GS) b.) Gruparea seismici, Tncdrcdrile Tncdrcarea in grupareaspecialda acliunilorse considerd permanente cu valori caracteristice gi incdrcirile variabile cu valori cvasipermanente: ZGa + A, +lYyQ* Q.22)
in valoareaincircdrii seismice,46 este inclus coeficientulTt in funclie de Cod importanla clSdirii conform ului P100| 1-2006 31. t1 pentru majoritatea ?ntrucAt, estefoarteimportanti speciald incircdrilor Gruparea a la limiti ultimd. careconduce starea clddirilor, gruparea este 2.2.2.7.2 Grupiri ale actiunilorpentrustirile limiti de serviciu(SLS) grupdri ale (SLS)se considerd urmdtoarele Pentru stirile limiti de serviciu actiunilor: a.) Gruparea actiuni caracteristice: de ZGw+Qn+Y oZQ w predominantd, iar considerati Qn,esteo incircarevariabilS variabile. al incircdrilor rys=0,7 de este coeficientul simultaneitate de b.) Gruparea actiuni frecvente:
lG^ +YrQot+ZYtiQn
(2.23)
(2.24)
unde de c.) Gruparea actiunicvasipermanente, avemdoudgrupiri,una din ele 60% considerdnd dinincircareaseismicS.
}Ga+LYziQa ZGa+0,6nAas +ZYziQu
(2.25) (2.26)
yy'sestecea oblinutdcu relaliadin codul P100/1-2006 in relalia(2.26)valoarea gi pentrudiverse stiri limiti. Valorile clidirilorse realizeazd in concluzie, siguranla pentrufiecarestarelimiti, iar siguranla clidirii la gruparea se acliunilor consideri
t131.
64
DIN PERE STRUCTURALI ZIDARIE CLADIRICU
pa(iali de siguranli ai rnmdrcirieste realizatdprin utilizareacoeficienlilor nrcdrcdrilor. 222.8 Proprietilile materialelor oroprietnfllematerialelor(rezistenla,comportareain timp, proprietdlilede prin valori teformare,etc.), inclusivaie terenuluide fundare,sunt considerate gi de calcul. wacteristice insd alte este defavorabild, materialelor rezistenlelor in general,micgorarea materialelor ci proprietilile lor, prin ,dn"ta1i pot fi defavorabile cregterea astfel astfel: se definesc ca inferioari, fiindcuantili5%; caracteristicd - valoarea ca superioari, fiindcuantili95% caracteristici - valoarea de valoarea unui a caracteristicdrezistenlei material, Xk Daci se noteazd valoarea lahtleste:
xd: *''?'; X,
(2.27)
s1; de condiliilor lucru n- coeficientul iar de conversie, 4 estenumitcoeficientul care pa(ia! de siguranli al materialului, coeficientul este i,- supr"unitar pentrumateriale' clddirii asigurisiguranla in materialelor condilii proprietdlilor. neconcordanla q 3oeficientul iain considerare in condiliirealede etc.)9i m taborator iefectede volum,de scar5,de umiditate, direct in parametrul se ia in considerare modimplicit in 4 ru.p*o"t"r". modobignuit, 'lnvafoarea vomavea4:1' (2.27) luiXr,astfelcd in relalia 222.9 Dategeometrice (valori ca pot in stabilite proiectare fi considerate valoricaracteristice Drftnrensiunile a,r..). rotrninale, irr general valorile de calcul ale datelor geometricesunt importante(ex: etc'), 9i se determind reazemelor, aplicirii incircirilor, pozilionarea rcxactitatea :u relalia:
Cl4 = Ctno^! Lo
(2.28)
Ao ,u.rde: este abatereaPosibili.
65
din 2. Bazeleproiectitriiconstruc[iilor ziddie
elementelor Valoride calculale rezistenlelor 2.2.2.10 numitrezistenla capabil, R4 de Efortul seclional rupereal unuielement esteefortul a de calcul (sau de proiectare) unui element,9i se determini in funclie de geometrice(aria (Xa) 9i de caracteristicile rezistenlade calcul a materialului global de de momentele ine(ie, coeficientul flambaj,etc.),considerate secliunii, pnnAi.
Ra =.f(Xa, )
(2.2e)
(grindd, st6lpetc.), de in funcliede tipulsolicitirii,rezistenla calcula unuielement (Vp), etortaxial(N67) momentde sau poatefi momentcapabil(Mna), fo4it tdietoare la la elementului incovoiere, torsiune(M,^).Acestease mai numesc:rezistenla la respectiv torsiune). sau la forfecare, efortaxial(decompresiune intindere, 2.2.2.11 Duratade viali proiectati pe trebuiesd corespundd intreaga gi construcliilor Exigenlele structurale siguranla a durati de viali (exploatare) construcliilor. este prezentatiin in Duratade viali a construcfiei funcliede tipul construcliei tabelul2.2. 'ab.2.2 Duratade clddirilor Tipulconstrucliei Durata viald de oroiectati(ani) in construclii gineregti >100 iri ClSd monumentale, ifnpptedg, elq, Clddiriobiqnuite 50...100 agricole Construclii 10...30 (reazeme) ce Pirti de constructie potfi inlocuite temporare Constructii <10 2.2.2.12 Alte metodede proiectare este cea mai avansatS, Metodastdrilorlimiti, aplicatdin prezentin proiectare, in determinat, general,prin ale valorilecaracteristice incircdrilors-au deoarece gi frecvenlelor metodede calcul bazatepe ale utilizarea unor curbe cunoscute matematici. statistica in pa(iali de siguranliai incircdrilorse dau diferenliat funcliede tipul Coeficienlii pentrumaterial dau in funcliede se parliali siguranld de incdrcirilor, coeficienlii iar de seama de condiliile lucru. gitipulsolicitirii, tipulmaterialului 9i lindndu-se metodei stirilor limiti (MSL), s-au folosit metoda inainte de introducerea (MR). (MRA) metoda rupere la rezistenlelor admisibile 9i admisibile: rezistenlelor a.) Metoda in Este prima metodi utilizati in proiectare. aceastdmetodi se consideri ci elasticdpdnd in stadiulde rupere.incircirile se materialele o comportare au pe stabilite bazl de experienld. considericu valorinormate,
66 \-.
cLADtRtcu PERETT STRUCTURALT Z\DAR\E DtN
Fentru verificarea siguranlei unuielement structural punecondilia eforturile se ca maximenormale on (pentrusolicitdrile incovoiere, unitare de intinderesau " compresiune gi axiald)9i tangenliale (pentrusolicitirilede forfecare torsiune) r.* si fie maimici, multegale eforturile cel cu unitare admise:
orr^ 36o
(2.30) (2.31)
'w
-'a
1r
Eforturile unitare o 9i r se calculeaziin domeniulelasticpe baza eforturilor prin calculul seclionale rezultate statical structurii. Efortulunitar o (N/mm2) este produs de momenteleincovoietoare sau eforturileaxiale de intindere sau compresiune, efortul z este produs de forlele tdietoaresau momentulde iar torsiune. incircirile se considericu valorinormate. (o* gi t.*),care trebuie in cefemaisolicitate secliuni rezulti valorile maxime sd (oo gi t"). fie maimicisaucel multegale valorile cu admisibile ( Valorile admisibileoo gi zo) (o, qi r), suntfracliuni eforturile din unitare rupere de calcu16ndu-serelaliile: cu
oo = t ' o,
ta- - t - 92' tr --
(2.32) (2.33)
pe valorile gi (2,subunitare, stabilit bazi de experienld. Unde s-au & Metoda rezistenlelor admisibile o seriede neajunsuri, sunt: are cum 1.) Nu ia in considerare comportarea elasto-plastici materialelor. exemplu, a De [n cazul secliunilor supusela incovoiere, diagramao rezultdliniardpe toati indllimea(cu valori maximein fibreleextreme). realitatediagramao este in rezultdrid curbilinie, astfelo rezewdde rezistenlineluatd considerare (Fig.2.3). in
b., &-{q
cl
0p*
.dl
F-
t?n
(tensiunilor)sec{iune cazul Fig.2.3Distribulia eforturilor unitare in in (a) (b), comportirii elastice 9i elasto-plastice R-rezerva rezistenfd de 2.)Vaforile oogirn nu exprimdo siguranli clari, intrucdtacestevaloritrebuiesd asigure,in mod empiric, varialiile tuturor parametrilor siguranlei(incdrciri, relstenle, geometria elementelor structurii etc.) 9i toateabaterile la ipotezele de (eroride execulie, mediisau ideale considerate neconcordanla ipotezelor calcul de ancomportarea realS etc.). 67
il
2. Bazeleproiectdriiconstrucliilor ziddie din
b.)Metoda rupere(MR) la
in metodala ruperese considericomportarea elasto-plasticdmaterialelor si (ca a ?nMSL). Incircirile 9i rezistenlele materialelor dau cu valorinormate. se Valorilenormate ale materialelor pot utiliza in MSLin lipsavalorilor se si caracteristice. Metodala ruperese bazeazl pe experimentiri line cont de condiliile realede 9i rupereale elementelor nu ia in considerare dar dimensionarea acestora alte in stadiide lucrucareaparin perioada exploatare (fisurare, de gi deformali rigiditate), carese produc stadiul in elastic, incirciri inferioare la celorde rupere. Verificarea element (saua uneisecliuni) facecu relalia unui generali: se
E--^
7 - a- - JY) - eJ F "ru v - - Pr
(2.34)
unde: E*o- efortul (de seclional capabil rupere), consider6nd rezistenta normatia materialului; E^* - etorfi.t I seclional maximprodus incdrcdrile de prin normate, oblinute calcul static; c"f- coeficientul efectivde siguranli; prescris, valoare de cu supraunitard %r coeficientul siguran!5 Coeficienlii se dauin func{ie material, cp, de gi element tipulsolicitdrii, avind valori supraunitare cuprinse, general, in intre2 9i 3. E"oogiE,*pot moment fi: incovoietor, axial(deintindere compresiune), efort forli 9i tdietoare moment torsiune. sau de Coeficientul siguranliline seama, de global, toli parametriisiguranlei de (incdrciri, materiale, condilii lucru de etc.). ln figura2.4, si tabelul2.2 se prezintd sectiune b.a. monolit o din solicitatila incovoiere gicalculati pebazacelor metode calcul. 3 de
ob"dt
R:
:a=ll--{-
+-- t-/---- --'' t; 4 t;

-Tnl / 16+ .-
a.)MRA
b.) MR Fig.2.4
c.) MSL
6B
DIN CLADIRICU PERETISTRUCTURALI ZIDARIE
momentelor Tab.2.3 Determinarea

MRA Determinarea momentelor capabile,M"oo MR
C b c = b .x .R n ' C
MSL
Ct = !'b' x'onoa*
= b' x. f" 4 uo
To : Ao ' o o o d m
T' = A -'RI
Toa = Ao' .fya
C n =To- + x - + z
ci =r: -+x-+z
Crd =Tod -+ x -+ z
M* p = C6' z = T o' z
M "op= C6' z = To' z
M*p=
M M =C 6 4 'z =T o 4 . z
gitabelul s-auutilizat notatiile: 2.3 @ura2.4 giin in comprimate) specifice beton(in fibraextreme 86,to- deformaliile intinsi: armatura maxime admise beton9i armdturi; in unitare obod-,oaadmeforturile a din normate zonacomprimate betonuluigi din R: , R: - rezistentele armatura; gi betonului a armdturii; de unitare calculale f* , fra- rezistentele carein MR suntcu de din Ct, To-rezultantele calcul beton armiturd, 9i (C[,, Cj ), respectiv valori calcul(de proiectare) cu de in valorinormate ( Cu ,C oa ) . MSL (x), proiecliape orizontab (Cb=To) rezulti indllimeazonei comprimate mr (z). bralului cuplului ryecfiv ilrtFot M,oo rezulldcu valoridiferitepentrucele trei metodede calcul.in MRA ca esteexprimatiprin coeficientul in unic este neexplicitati, MR siguranla FJran,ta pa(iali de r siEuranli,iar in MSL sigurantaeste explicitati prin coeficienlii piranF. fiind justificatd cel cbda stdrilorlimiti (MSL) corespunde mai bine realitdtii, h$fic. ACTTUNILOR rUSl in 13 EI/ALUAREA (mdrimilor intensititilor) valorilor sau se stabilirea n evaluarea actiunilor intelege gi pe de clSdirii. care U.,nilor actioneaze elementele construclii pe structura pnocesul evaluarese stabilescvalorile caracteristice acliunilor,in ale de urmAnd ulterior se ca in sd cu dateleprezentate coduride proiectare, mnfronnitate
69
2. Bazeleproiectdriiconstructiilor z*lilie din
detennine valorilede calcul,in conformitate grupirile de ?ncircdrila care se cu facecalculul statical structurii. 2.2.3.1 Evaluarea acliunilor permanente greutitilorproprii(G) ale permanente Evaluarea constdin determinarea ac{iunilor gi de elementelor care aclioneazi asupraelementelor structurale nestructurale generali: construcfii, utilizAnd relalia
G=T-V
lN, kNl
(2.35)
unde: kN/m3], iar a specificd materialului [N/m3, l estegreutatea (mo). V estevolumulelementului, Greutatea daci se cunoagte densitatea unui elementse mai poate determina (p) materialului cu relatia: G=m.g= p.V .g [ N,k N] (2.36)
(kg/m3); m este masaelementului, p - densitatea (kg/m'); materialului, (m/s2). g- accelera[ia gravitalionali, in celece urmeazd arati cum se evalueazigreutitileproprii?n cdteva situatii: se propriea plangeelor: a.) Greutatea din Plangeele alcituitedin mail multestraturi, care unul sunt elemente stratificate din ele estede rezistenti. Se noteazd grosimilestraturilorcu d1, d2, d3....d1 greutdtilespecificeale 9i greutatea materialelor care sunt alcituite cu 71,Tz,\t..y1 gi se evalueazd din pe m2cu rela[ia: caractersitici
gr =Zdi'li
[N/m2,kN/mz]
(2.37)
unde:dl grosimea straturilor [m],iar i yl greutdlile sau specifice materialelor, ale [N/m3 kN/m3]. propriea grinzilor: b.)Greutatea Se evalueazipe metruliniarcu relalia: 8r = A'T unde: A esteariasecliunii transversate 1m211 y densitatea materialului [N/m',kN/m'] [N/m'kN/m] (2.38)
70
DIN CU CLADIRI PERETISTRUCTURALI ZIDARIE
atuncise din compusd doudsau mai multemateriale, Bacdgrindaare o sectiune ,tinsumeazd pe de greutatea fiecdruia metruliniar.Finisajele pe grindi se iau in tot considerare pe metruliniar. propriea st6lPilor: c.) Greutatea pe in Se determind, general inillimea unuinivelcu relatia:
Gt = A'h"'T unde: I este aria secliuniitransversale [m']; h indllimea nivelului [m]; y"densitateamaterialului [N/m3,kN/m3].
lN,kNI
(2.3e)
tot de Henrentele finisajse consideriimpreuni cu stAlpul, pe iniltimea etajului, insumare. ffi propriea aticelor: d-| Greutatea pe obignuit, metruliniarde atic. 5e evalueazd, perelilorstructurali a) Greutatea (ca peretilor se structurali poateevaluape metrupitrat de perete, gi in Greutatea (pe sau pe nivel. razulplangeelor); metruliniarde perete orizontali) pe uneifAgiiverticale perete de h cazulevaluiriipe metruliniar,careestegreutatea relatia: egaldcu 1m se utilizeazd (lungimea) egaldcu /r,9i ldlimea indftimea 111
grr,= h".Z@i./i) [N/m,kN/m]
(2.40)
pe greutatea m2,iarft"inil(imeanivelului. sumareprezintd ulnde pe nivel a unui perete se determini inmultindgreutateape m' cu Gteutatea peretelui. pe greutatea metruliniarcu lungimea inmultind sa, suprafata respectiv gi lh cazul peretilordin ziddrie confinati (stdlpigori centuri din beton armat), po(iuniide ziddrie greutatea cu pereteluipe nivelrezulti prin?nsumarea Ereutatea din elernentelor beton. prin insumarea unui peretese determind frr cazul perelilorcu goluri greutatea plinecu greutatea portiunii tdmpliriei. Ereutitilor f,-preutateafu ndatiilor: in cazul fundatiilorcontinuese determindgreutatealor pe metru liniar sau izolate determini se lor), greutatea totali (pe toati lungimea iarin cazulfundatiilor i. fiecdreifundati Ereutatea
71
2. Bazele proiectarii construc[iilor din ziddrie
g.)Pereliinestructuralicu pozilievariabili: Pereliinestructurali pozilievariabild cu sunt pereliugoride compartimentare care reazemd direct pe plangee,ldrd a necesitagrinzi. ln funclie de greutatea (e) perelipe metruliniar(greutatea caracteristicit a acestor uneifdgiiverticale de perete cu indllimeaegal5 cu inillimea utili a niveluluigi lifimea de 1 m), perelilor compartimentare pozilievariabild considerd incdrcarea de cu se uniform pe (9.,4) repartizatd plangeu astfel: - ?n conformitate STAS 1010112A1-78 greutilile normate:gi - pe cu l17l pe ( metruliniarde perete, echivaleazd m2de plangeu g!"n) astfel: se /m2', - daci g{ <ls}daN/* , gLn = SOdaN < / I - dacd 150 Si <300doNm, E!"n=100daNm2; - daci 300<gf 3500daNm, S!"n=IS}daNI m2 I (tramd), Se menlioneazl pe un panoude plangeu cd dacd gi<500do]{/m, se poateutiliza relalia:
=$ t *' sLo aoN
(2.41)
unde Gj este greutatea totalda perelilor compartimentare pozilievariabili de cu de pe o trami cu suprafala A. perelise considericu pozilie Dacdgi > 500daN /m2, atunci ace.sti fix5. cu sunt consideralipereli - in conformitate SR EN 1991-1-112004 1231, nestructurali compartimentare pozilie variabil5(mobili)perelii cu de cu greutatea ( gf caracteristica ) pe metruliniar<300daN/m(3kN/m). pe Greutatea se considerio incircareutili go,"o lor distribuitd plangeu, astfel: =0,5lcl,l ; - dacd gf <llil lm , gk""h I m2 - daci l<Cf <2tNlm, gk"h=O , 8 lNlm2 : - dac62<cf <3tN/m, gk""h = L , 2 k Nlm2 perelise considericu pozilie Daci gf >3W /m, acegti fixd. h.) Perefiinestructurali poziliefixi: cu perelilor Dincategoria nestructurali pozilie fac parte: cu fixi - pere{iide inchiderela structuri cadre, dispugifie in planul medianal in (cdndreazemi pe grinzi)fie in parteaexteriori a cadrelor(c6nd cadrelor pe reazemd consolele exterioare plangeului). ale
72
CUDIRICU
RALIDIN ZI DARI E STRUCTU
care se dispunin planul medianal unor cadre gi - pereliide umpluturS, pe riglelecadrelor; rcazemd pe pe acestora daci greutatea dispugi plangee, - per{ii de compartimentare ml de pereteestegi 2.5Wlm (conform1010112A1-78 [17]), respectiv se gf >3kNl^(conform SR EN 1991-1-112004 in acestcaz plangeul 1231). poziliagi greutatea realeale acestorpereli.Dacd va calculaconsiderdnd (trama) de are gneuiatea maresaudaci panoul plangeu acestora esterelativ grinzisecundare. lor mari,pentru suslinerea se potutiliza deschideri materiale conform EN SR tehnicepentrudiverse ffidul 1. A se dau greutdlile -1-1t20041231. a actiunilordatorateprocesuluide exploatare clidirilor Evaluarea datein coduri. cu actiunilor se facein conformitate valorile utile se '|CI1D'll2A1-78 dau valorile normate ale actiunilorutile (similarecelor (1.1),undecoeficientul cu de se ice),iar valorile calcul stabilesc relalia
n=yF. sr.praTncdrcare mod normal, Tncdrcirileutile actioneazdpe plangee,fiind considerateuniform
(parapeti, balustrade etc.),cind se considerd dar gi pe alte elemente sau la partea distribuiteliniar pe mina curentda balustradelor 9i a parapelilor. ale utile, SR EN 1991-1-112004 se dau valori caracteristice incdrcdrilor 1231 pirJerate precumgi o valoare pe (qp), caracteristicd uniformdistribuite plangee cu rcentrati(Q), darcarenu se considerisimultan incircareadistribuit5. notatecu A,B,C,D,9i de tabelul2.A se prezinti categoriile zone specifice, gi Qr,dupi normele europene. Qr, Eval uareaacliunii daiorateg reutifi i zipezii verticalpe proieclia orizontalia din zdpaddse consideriaclion6nd a acoperisului. Valoareacaracteristici incircirii din zdpadd(sr) pe se determind relatia: cu
st:lt i'C".C,.so ,p
(2.42)
p, - coeficient formdpentru incircareadin zipadi pe acoperig; de pe in a s,.o- valoarea caracteristicdincircirii din zdpadd sol (kN/m2), amplasament; construcliei; al de C"- coeficient expunere amplasamentului C. - coeficient termic.
73
2. Bazeleproiectdtrii constructiilor ziddie din
a.) Valoarea caracteristicia incircirii din zipadi pe sol ( s,.o) probabilitate Valoarea caracteristicd incdrcirii din zipadi pe sol, avdnd2o/o a de pentruun interval ?ntr-un s-a stabilit?n func{iede zona geograficS, depdgire an, (lMR)de 50 de ani.Pentru mediu recurenli de altitudinisub 1000m valorile se .so,r dauin figura [10], pentru 2.5 iar altitudini mari- in tabelul mai 2.41101.
RO[,rAMA. Zonarea valorii csactri$icc a incsrce, dir a.pada po eot avand ^Gdlt=5&ni
pe Fig.2.5Zonarea valoriicaracteristice zdpadd sol a incdrcdriidin Tab.2.4 Valoi caracteristice incdrcdrii zdpaddpe sol,in zonelemontane ale din (A> 000
> so.*(A 10002), kN/m" Altitudinea m A,
so,t=l,Sk\r{Im2 = soJ, 2,01N /m2
1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000
1.5
2.0
2,6 3.1 3,7 4.2
4,8
2,1 2.7 3,3 3.9

4.5
5.1
5.7
6.3 6,9 7,5
5.4 5,9 6.5 7.0 7,6
74
oLADIR\CU PERETT STRUCTRALI DrNZ\DARTE
LlGoeficientulde formi pentruincircarea din zipadi pe acoperig( p, ). de din Glseffcbntul formd pentruincdrcarea zipadd pe acoperig line seamade precum de posibilitatea gi acoperigului, aglomeririi zdpad6. cu mmrna Ll| Acoperigcu o panti (Fig.2.6) pe lihn cu coeficientul formi acestcaz nu avemaglomerare zdpadlt acoperig, de nltrtffirdu-se h. cu iLrn si slnraga c6ndzdpada esteimpiedicatd alunece pe acoperig, nu de coeficientul Pentrua<30", l!1= 0,8, iar pentru @ fumip,depinde de pantaacoperi,sului. in de Pentru30o q <60" < u > 6(P, /4 =0 (zdpadaalunecd totafitate pe acoperig). liniar,cantitatea zdpadi care alunecdde pe acoperig, de se interpoleazd fiind (Fig.2.79itabelul cu 2.5). Wmportionald mirimeapantei Ft#a)
ffi
Fig.2.6Acoperig o pantd cu
Fig.2.7Acoperig doudpante cu
cu b2) Acoperig doui pantegicoami (Fig.2.8) pe dar fi Zffida nu se aglomereazd acoperig, poate spulberatd succesiv citre de vdntpe fiecare celedoui suprafefe. din in situaliacdnd zdpada nu este impiedicati si alunecede pe acoperig, se variante: consideri urmdtoarele zdpada totali pe ambele suprafefe acoperigului(cazula figura ale din 2.8); gi totaldpe o suprafald spulberatipe cealalti(cazurile succesiv zdpada b 2.8). 9ic dinfigura
se ?n Coeficienlii pe fiecaresuprafa!6, determind funcliede unghiurile 9i a, t\, jumitate din acestevalori (Fig. a=; CAnd zdpadae spulberatd, considerd se 2-8.b,c)
75
L
2. Bazeleproiectdriiconstructiilor ziddrie din
r,',q, [ff|Tff[T[T|f|f[f[-|Tm . a.) [n-m-[ft-r-llrl | |II| || ||I || |I II| || |II r||

b. )
$t+i
$rf(a)
a.|
rrffi
F7Q')
c.)
c.)||lllllllll|||llllffir n - n - r n ||
. fT_n_l_l_l_ll_[f[-Tl]lm
o.|tttql
Fig.2.8 Acoperig Fig.2.8Acoperig doudpante cu
Fig.2.9 Acoperig simetric doui cu pante pr=f(a)
b.3)Acoperiguri doui sau mai multedeschideri cu
in acest caz zdpadase poate aglomerape cele doud suprafele. Aglomerarea zdpezii considerd coeficientul prin se p2. Se consideridoui ipoteze: pe - zdpada neaglomeratd ambele (Fig.2.9a); suprafele (Fig. - zdpada aglomerati 2.10)[10]; in primaipotezise determini coeficien!ii prinfuncliede unghiurilea, 9iar,iar in situaliaa doua se calculeazd coeficientulprin funclie de valoareamediea unghiurilor giar,(d^"a=o' lo' ), a9acu rezultd figura a1 din 2.11gitabelul 2.5.
L
Fz
z.u 16
0.8
0'
15'
30.
45"
60.
Fig. 2.10 Acoperigcu doui pante a = (at + ar)t Z
Fig.2.11Valorile coefi cientului ;r, in funcliede a
76
CUDIRICU
STRUCTURALI IN ZI DARIE D
ii p, gi p2 se dau in tabelul2.5 [10].
Tab.2.5
codul CR 1-1-312005 [10], referitor la evaluareaacliunii zipezii asupra formdpentru situalii, alte cumsunt: , se daucoeficienlide acoperiguri cilindrice; cu brugte; acoperiguri denivelSri respectiv efectelelocaleale unor obstacole pe acoperig, de aglomerarea (de iegitein consolS exemplu zilpeziipe marginea elementelor acoperig de pe streagine).
incAnclnEADAToRATA nclrun rtvANTULUT

1 Modulde acliunealvintului asupraconstrucliilor (de in ac[ioneaziasuprapd(ilor perimetrale inchidere) funcliede pozilia in raport direclia vdntului. cu pe vdntulse considerd acliondnd succesiv cele doud direclii czrurilepractice,
ale clidirii.
fryura2J2se prezintiun exemplu acliune vdntuluipe de a direclia transversald, pe moduldeacliune fiecare suprafald exterioard, astfel: gidirect,se normal expusi 51,?supra cireia vantulaclioneazd - pe suprafala presiuni produc pe normale suprafali; adipostitaS2,de pe partea opusda clSdirii, produc se sucliuni - pe suprafala pe normale suprafali; (pentru valorimiciale unghiului sau presiuni a) 53 - pe suprafala aparsucliuni (pentru valorirelativmari ale unghiului precumgi forle de frecare, a), care pe tangenlial suprafa!6; aclioneazi (indiferent mirimea unghiului gi fo(e de Sa de a) - pe suprafala aparsucliuni frecare; de - pe suprafelele capdt55aparsucliuni fo(e de frecare. 9i
77
_din 2. Bazeleproiectdii constructiilor ziddie
a.)
b.) al Fig.2.12 Modul acliune vdntului de asupra uneiconstruclii: in laterald; vedere plan b.) a.) Vedere
(orizontalS) acoperigului a apar sucliuni9i Dacd unghiulo:0, atuncipe suprafala fo(e tangenliale. in doaro partedin Dinansamblul acliuni vintului,suntimportante proiectare de ale ele,astfel: pe pe 52 51 - presiunea suprafala gi sucliunea suprafala (carese insumeazd) pentrucalculul in La se structurii ansamblu. acestea aduni 9i componentele 53 sens cu cele de pe orizontale pe suprafelele 9i Sa (cdndau acelagi de suprafelele gi S2); 51 calculul de 53 acoperigulu - presiunile sucliunile pe suprafelele 9i Sa,pentru 9i prinderea (elementele garpantei, invelitorii); (suspendate); ugoare de - sucliunea pe acoperiguri Fo(ele de frecare se curenti. Potfi careapar,in general neglijeaziin proiectarea luate considerare unele in in cumsunt: situalii, paraleli direclia gi vintuluicusuprafele mari; cu - la acoperiguri pereli - la clidiri inalte, unde efectul vdntului de pe intreaga suprafali este important.
Actiunea vdntului evalueaziastfel: se presiunilor sucfiunilor unitare,pe unitateade suprafafi a evaluarea 9i (kN/m'), in cazul clidirilor obignuite, forme geometrice cu elementelor in se rezultante ordonate. Avdndpresiunile unitare pot calcula, continuare acliuniconcentrate dreptul in din acliunea vintului pe anumitesuprafele, pfangeelor, precum rezultanta gi in totali ce aclioneazd clSdirea ansamblu; pe clidire, a fo(ei totaledin v6nt,care evaluarea directd, intreaga presiunea, clddire. aplicd Se sucliunea fo(ele de frecarepe intreaga 9i (rezervoare neregulate cilindirice cazulclddirilor formegeometrice cu la etc.),la care estedificili evaluarea sferice, balustrade poduri, unitare.
STRUCTUMLIDINZIDARIE CLADIRI PERETI CIJ
acliunilor unitare Evaluarea pe (exterioard (sausucliunea) sau a caracteristicd vdntului o suprafa!5 (tv(,2)), se determind relalia: cu terenului la indllimea deasupra z
a .(z):e , " f .c"(z).co
(kNim')
(2.44)
in de a de Sdestepresiunea referinld vdntului, func{ie zonacfimaticd; z terenului; la estefactorul expunere inSllimea deasupra de c.{z) rs este coeficientulaerodinamicde presiune: c* pentru suprafele intrucdtpot fi situaliiin cpr exbrioare,respectiv pefltrusuprafeleinterioare, in cl6dirilor. sau c:re se determinipresiunea sucliunea interiorul iar avemsucliuni. coeficienfilor avempresiuni, daci cn<0 c;0 de relerinld (q,) vAntului calculaticu vitezade referinli(U,"/, de referin!5 estepresiunea Tnm/s:
--.t q . q = t ' P'ui"l |
(2.45)
in temperaturi, aeruluice variazd funcliede altitudine, este densitatea =1,25kglm3, p rezultdnd: etc. aerulstandard btitudine Pentru [kN/m2] (2.46) Qa:=0,625'U1", in determinati de 2.13 [9] se di presiunea referinli a vdntului Rom6nia, pe mediu de referinli mediatd zece minutegi avAnd50 de ani interval
?rl{#
t*:;qi
e;i* iTl
^n r'Hei ,;t_",*1"il f!-1-1,
ii;;1*;
\i
"A,ti
1
';111;111;;;,Y-l l;.
de a Fig.2.13Presiunea referinld vAntului
79
2. Bazeleproiectdriiconstrucliilor ziddrie din
Pentruzoneleneacoperite suficientprin dateledin harta de zonare,in special pentruzonelede munte,se recomandd INMH (lnstitulNalionalde consultarea precum a instituliilor gi pentru oblinedateprimare, de Meteorologie Hidrologie) a 9i pentruanaliza date. acestor specialitate domeniul din construcliilor b) Factorulde expunerela inillimea z deasupraterenului,C"(z). vitezeiv6ntuluicu Factorufde expunereC"(z),care line seama de cregterea inillimea,se calculeazd relalia: cu
c "(z) = c, (z)' c rQ)' q(z)
(2.47)
unde: care depindede natura terenului(c6mp c,(z) - factorulde rugozitate, zone etc.); redusd construcliilor, urbane deschis, zonecu densitate a Tn vitezamaximda vAntului de cr@) - factorul rafali, careline seamade timpulrafalelor; c,(z) - factorultopografic, care line seama de influenlalocali a unui obstacol natural. Consider6ndc,(z)=1, (teren firi obstacolenaturale)valorile factoruluide expunereC"(z) se dau in tabelul2.6, in funclie de indllimeaz(m) deasupra terenului tipulzonei(natura terenului). 9i Tab.2.6- Valorile coeficientului C"(z) Tipulzonei inillimeaz deasupra Urbane, dens terenului(m) construite 0 20 40 60 80 100 120
140
160 180 200
1,00 1.50 2,05 2,30 2.55 2,80 2.95 3,10 3.20 3,25 3.40
cu Urbane densitate reduside constructii 1,70 2.15 2.70 3.05 3,15 3,45 3,65 3,80 3.90 4,00 4.10
CAmp deschis 2.40 2.90 3,40 3.70 3,90 4.10 4.30

4.40
Suprafele de ape (mare, lacuri extinse) 2.90 3,30 3,80 4.10 4,30 4.50 4,65 4.75
4,85
4,50 4.60 4.70
4.95 5,05
80
cLADtRtCU PERET! STRTJCTRALI Z\DAR\E DtN
topograficc,(z), care intervinein relalia (2.47) evalueazi cregterea Mrul (nu topografice se ia in vdntuluipeste dealuriizolategi alte accidente whmi peste pe muntoase). omrmeilerare dealuri zoneampledin regiunile ,rflGoeficienlii aerodinamici presiune(co) de pentrusuprafelele (co") de exterioare depindde @fficbntii aerodinamici presiune gi clidirii. Se determini pentru clddiri cu forme ordonate tfurfirla dimensiunile pitrat forme). de i(tldhepUnghi, sauapropiate aceste pe se zone frnc{e de modulde acliuneal vAntului diversesuprafele, stabilesc ffirn pentru fiecarezond(Fig.2.14\. distincli a avAnd coeficienli @ ac$une v6ntului,
ti tttffi
ABC
tl
uQl1 t
tr tr E EH tr tr
i--1
ABC
tl
l-J
ABC
tr tr [Inrr-[ E H EH tr tr tr tr
t
T-1
T-1
u'l D)
+s5+ +----E------+ c.
HI
+
I
I
HI
H IH
HI HI
r f,+
="*
,r
,r-
a.
b.
pe a unei cu Fig.2.14Zone acliune v6ntului suprafelele clddiri formade de paralelipiped v6ntului delimitarea direcliei suprafelelor a- precizaiea 9i (c). in acliunilor unitare plan(b)si vederelaterald b,c reprezentarea astfel: ffeclia vintuluise considerd la 0 = 0, pe direclia transversal5, la stAnga dreapta; de = 180",pe direclia transversald, la dreapta stdnga; de la 0 = 90o pe direclia longitudinald. 0 ,
-Hr pe figura2.14 s-a reprezentat acliuneavAntului direcliatransversalipentru = 0 . Se observd zone: urmitoarele I D- expusi; E-addpostitd; paralele A,B,C-, respectiv 9i B (in funcliede raportul A bl2h)pe faladele cu vdntului. directia
_-din constructiilor ziddie 2. Bazeleproiect1trii
pentru d=180" zonelese schimbi.De exemplu de Pentrualte directii actiune gi suprafala va fi expuse D addpostitS. E 'e" dimensiunii din figura2.14 este egalScu Pentru g=0 gi 180o,valoarea valoareaminimi dintre B 9i 2H. PentruB32H avem doud zone pe suprafelele ( treizone(A, B gi C) daci B>zH. paralele direclia vdntului A gi B), respectiv cu similar,insi in funclie de raportul Pentru 0=9}"valoarea lui "e" se stabilegte L dintre gi 2H. perimetrale funclie in suprafele cp coeficienlilor pentru in tabelul se dau valorile 2.7 B/H din tabel B/H pentrud=0 sau 180". Pentru 0=90" raportul de raportul clidirii. expusi gi adipostiti vorfi frontoanele devineL/H,iar suprafelelor
perimetrale cp" Tab.2.7 Coeficien,tii pentru suprafele

Zona clidirii BIH
Co.lo
A
Cn-l
B
C^ r n
c
C"r
Co l0 | C n.t C o.l 0
D
C. l
E
C . rn
C.r
<1
>4
-1,0
-1,3 -0,8 -1,0
-0,5
+0,8 +0,6
+1,0
-0,3
(-) (+) o de presiune gisucliune pentru suprafate 1m2, gicp,rosunt coeficientiide cn,r (cazuzual). >10m" pentru suprafale respectiv o aze se Pentru suprafele intermediare interpole finiar.
pe vdntului ansamblu actiunea 2.7 Dinfigura 2.14gi tabelul se constaticd pentru clidirii, prezinti importanldnumai presiuneade pe suprafalaD (expusd)9i in sens9i se ?nsumeaza care E sucliunea pe suprafala (addpostitd), au acelaqi de moduli. reciproc. se de Sucliunile pe celedoui frontoane anuleaze
in Factorul expunereC"(z)se stabilegte funcliede inillimea (H) 9i de lilimea de addpostite. (L) ale suprafetei respectiv expuse, a in cele ce urmeazi, pentrudirecliatransversald vdntului d = 0 se prezintd pentru D 9i E. suprafelele C"(z) determinarea coeficientului CazulH/LSI(Fig.2.15a) pe vAntului suntconstante ci ln acestcaz se considerd presiunea sucliunea 9i inillimea de referinlifiindz"=g in respectiv adipostitd, intreaga expuse, arie C" funclie carese determind (Fig.2.15). de Cazul 1<H|LS2(Fig.2.15b)
in se respectiv addpostitd, imparte ariileAr (cuindllimea in acestcaz, ariaexpusS, = H - L ), fiecare lilimea L. cu L) gi ariaA2(cuinilimea de Lh pentruariaA2. ze2:H aria,{1,respectiv SUrt2"1:Lpentru indllimile referinld de
82
PERE CLADIRICU
DtN srRUcruRALt zoArue
+--!-----+
a.
b.
c.
d.
addpostitd' respectiv expusd, Fig.2.15Zonepe suprafala presiunii sucliunii vOntului pentru determinarea 9i a- H/L<1 b - 1<HlL<2c - HIL>2, pentru a,b,c. gi cazurile d- presiunea sucliunea
Gafl HtL>z (Fig.2.15c) ?n adipostiti, se imparte zonecu lilimea L 9i respectiv expusd, Suprafala 41 ilhS$mile pentru giAn(in cazulde faldAn=&).Po(iuneaAFI dintreariile h=L sL( indllimile A19iA3in cazulde fa!d).inillimile in & . A^se imparte ariiavAnd pentru arie,astfel: fiecare se de referin!5 determind pentruA1: z";L; Pe n trM ;2 "2=z"t+* u
L
PentruA3: 2", = r", ** PentruA4:-z.o = za * L = H
H/L. in Numirulde ariidiferd funcliede raportul C" coeficienlii pentrufiecarearie se h funcliede in5llimilede referinld stabilesc lui presiunea/sucliunea, cresco datdcu cregterea C", care (and) gi se determind pentru ariilestabilite. ffrd ?nsi constante
83
2. Bazeleproiectdriiconstrucliilor zidArb din
in figura 2.16 se prezinti presiunile(pe suprafalaexpusi) 9i sucliunile(pe suprafala adipostiti) pentru clidire etajati. o
+-J----+
,BB.
i---------------r-l
b. c. a. (W') pe gi Fi1.2.16 expusi (Wp) adipostitd Acliuniunitare suprafelele (Wr)unitare, rezultantele pe ariileA1,A2,A3, (Wp) sucliuni de ba- presiuni Ei plangeelor. in A,4, rezultantele dreptul csunt Pentru0=90o(vint pe direclia longitudinal6), A1,A2...A6 pe frontoanele ariile gi se stabilesc funclie de raportulB/H, unde B este ldlimeacl5dirii. clidirii in pentruverificiri presiunea sucliuneapot fi utilizate gi Acliunilelocale,respectiv pe localeale perelilor, care sunt aclionaliperpendicular planullor, sau pentrua de stabilirezultanta totald din v6nt sau incirciri concentrate nivel,in dreptul plangeelor. pe in cazul ?n care se determini rezultanta intreaga clddire,in prealabilse au acelagi sens,presiunea determini rezutantele pe ariileA1,Az,...An.Tntruc6t de Dacd vdntul aclioneazi pe direclia 9i sucliunea se insumeazdTn moduli. ( w; transversald clddirii 0 = 0 sau I 80o), rezultantele de pe ariacurentiA; sunt: a
= wr L'h,4.4+1,,"1)
A1. ftr UndeL estelungimea clSdirii, esteinillimea arieicurente
(2.48)
in w; Se menlioneazd rezultantele dale de (2.48) aclioneazd centrelede cd greutateale ariilorAi. Prin insumarea valorilorw; oblinemacliuniidin vdnt pe intreaga clidire, care cuprindeatdt presiuneade pe falada expusi, cdt 9i sucliunea pe faladaadipostiti. de pe Se$dnstat5 acliunea vdntului intreagaclidire are tendinlade risturnarea cd clddirii(Fig.2.17).La bazaclddiriiavemo fo(i de frecare(I/d gi un momentde (M) rdsturnare cu valorile:
Vo=W 84
(2.49a)
CLADIRICU
STRUCruRALIDIN ZIDARIE
(2.4sb) in'{il rezultanta este pe totalda vantului cledire.No, Oin figurd rezultanta este
't
J'{1=ff
gravita{ionale.
*B * Fig.2.17 pe Acliuneia vAntului intreaga clidire llimmoultulclidirilor la acliuni orizontale, obicei se lucreazi cu incirc6ri de (4) in rm0]rinertTErte dreptulplangeelor (Fig. 2.17c).incircarea de nivel (F,) este presiunilor sucliunilor pe ariileaferente ffimrutarrta de planseului, care suntf6gii 9i cu ldlimeaegali cu sumajumdtililorde ?ndlfime nivelelor ale adiacente 'cuilflwrmfie ,u urqmreaegald cu lungimeaclddirii( pentru d = 0 sau 1g0" respectiv cu ), dddirii(pentru0 =90o). ffiimrrea rm :azulclddirilor perelistructurali ziddrie, cu din careau maxim5 niveluri, variatia rlmmincani vdnt pe inillimea clddiriieste mici, astfel ci, in mod simplificat din "ncarcarea nivel rezultdimpS(ind rezultanta de din vAnt la numdrulde niveluri. rrcd indllimea nivelurilor constanti. este Acoperiguri o panti cu i general, carese calculeazi la acliunea vintuluisuntacoperigurile -acgPerigurile n sarpantd. cazulacoperigurilor o panti, se considerisuccesiv directii In cu trei :'srincte vAntului: ale 0 - 0o , c6ndpanta acoperiguluieste (Fig. expusd gi 2.18a c); 0 - 180", cdndpanta acoperigului addpostitn 2.18b c); (Fig. este gi e - 90o cAnd vdntulaclioneazd paralel suprafala cu , acoperigului, pe direclia longitudinald 2.1Bd). (Fig.
presiunile sucliunile calculeazd relalia(2.44), se cu unde C"(z)=C"(H), iar 9i :neficienliico se dau pe zone distincte ale acoperigului funclie de direclia in ,ulfr'rtului si pantaacoperiguluI (F19.2.18).
85
2. Bazeleproiectdriiconstrucliilor ziddie din
.^ffilr^ffi
a)
{
oJ
e,t4l
+
t
-F
I
, lb,lrol l | -1-r
-_-)}_ (0=0')
e'tl+l i-' f-t

, 9r ,
ti ' P,l2l
I
c)
--_\-1
(o=ed ) d)
\i
la Fig.2.'t8Direclii acliune v6ntului acoperiguri de a panti a,b-vederelaterald, zonelepentru0 = 0" gi 180", ccu o singurd pentru0 =90" d- zonele astfel: Valorile !i e2 careaparin figura2.18se determind e1 minimi)-pentrud = 0ogi d = 180o sau2H (valoarea - er=L i pentru0 =90" minimd)sau - ez=B 2H (valoarea
in cu La stabilirea valorii e1saue2, corTlpard2H dimensiunea planorizontala lui s pe v6ntului. clidirii perpendiculare direclia
pe in exterioare) funcliede ln tabelul se dau valorile (caresuntcpe, suprafele co 2.8 est valoareapentru o vAntului9i zona de acoperig.cpe,r unghiul c, direc,tia pentruo suprafa!5 acoperig mare de mai suprafala 1 m', i.ar de co",ro valoarea este numaipe suprafelele expuse sau egali cu 10 m'. Se constati ci existdpresiuni pentru vdntului, valori maimaride 15o. a ln practici presiuneavdntului este importanti pentru calculul garpantei, pentru invelitorii smulgere. la sucliunea calculul pentrud=0"gi d=l80"rdm6naceleagi, schimb Tn Zonele acoperig de diferd. Co
cLADrRt PERETT cu STRUCruP/.U DtNZIDAR|E
0MilMqnaPanta q nffiiuf"i (grade)

Coe.to
F
Co".1
2.8 Valorile c Zonade acooeris H G

Coe.lo
C ." r
Coe.to
Cr"-to
Cn".t
n*
,0
rtlllll i(@ ritU (@
5 15 30 45 60 75 5 15 30 45 60 75 5 15 30 45 60 75
-1.7 -2.5 -0,9 -2,0 +0.2 -0,5 -1,5 +0,7 +0,7 +0.7
+0,8
-1,2 -2.0
-0,8 -1.5 +o.2 -0,5 -1,5
+0,7 +0.7
-0.6 -1.2 -0,3 +0.2 -0,2 +0,4

+0,6
+o.7
+0,8
+0.7
+0,8
to "@ q, @
#i
'G!L ililI I @
-2.3 -2.5 -1.1 -0.6 -0,5 -0.5

-1.6
-1.3 -1.2 -1.2

-1.2
-1.2
-2.5 -2.8 -2.3 -1.3 -1.0 -1.0 -2,2 -2.0 -2,0 -2.0 -2,0 -2.0
-1.3 -1,3
-2.0 -2,0 -08 -1.5 -0.5 -0,5 -0.5 -1,8 -2.0 -1.9 -2.5 -1.5 -2,0 -1.4 -2.0 -1.2 -2.0 -1.2 -2.0
-0.8 -1.2 -0,9 -1.2 -0.8 -0.7 -0.7 -0.7 -0,6 -1.2 -0.8 -'t.2
-1.0 -1.3
-1 . 0
-1.0
-1 . 0
-1 . 3 -1 , 3 -1 . 3
-0,5 -0.7 -1,2 -0,8 -1 . 2 -0,9 -1.2 -0.7 -1.2 -0,5
lcDperiguri cu doui pante llirrn acoperigurilor douepanteunghiul pantepoatefi pozitiv cu de aazul sau negativ Fql 2.19).
*o----r6ii^-t---.t-u*o 1
-T-
tll' ttl
I
a.)
-r
tl
M"'T 1".'l l ,t ttl

b.)
(e0) 9i negativ (a<0) Fig.2.19Unghiul panti pozitiv de cu distincte: Ca 9i in cazulacoperigurilor o panti, vdntulse consideripe trei direclii pe (0 longitudinald sensul cu stdnga-dreapta =0") gi - perpendicular direclia (e 2.20a); dreapta-stAnga= 180" )(Fig. (0 cu longitudinal5 =90") (Fig. 2.20b) - paralel direclia
a7
^-din 2. Bazeleproiectdriiconstructiilor zidarie
in de H. se indllimea referin!5 considerd Coeficienlii presiune, funcliede direclia de cd 2.9, cu precizarea se a vAniului, unghiul 9i zona de acoperig dau in tabelul parteaexpusi, iar J 9i I pe panta pentru d = 180" zoneleF,G, gi H vor fi pe addpostiti.
Tab.2.9 Valoile Zona de acoperig Direc!ia Panta vAntului q H G F (grade) Co..t C "" C-" C C". C Coe-lo 'n
cu doud
J
tn
tl (D
ci =
N
-45 -30 -15 -5 5 15 30
-0,6 -1.1 -2.0 -2,5 -2,8 -2.3 -2.5 -1.7 -2,5 -0,9 -2.0 +0.2 -0,5 -1,5
+0.7 +0,7 +0.7 +0,8
-0,6 -0,8 -1 . 5 -1 . 3 -2.0 -1,2 -2,O -1,2 -2.0 -0.8 -1 , 5 +0,2 -0.5 -1 , 5
+0,7 +0.7 +0,7 +0.8
'n
-0,8 -0,8 -0,9 -1,2 -0.8 -1.2 -0,6 -1.2 -0.3 +0.2 -0,2
+0.4 +0,6 +0.7 +0,8
-0,7 -0,6 -0.5 -0,3 -0,3 -0,4 -0,4
-1 , 0 -0,8 -0.7 -0 -0.3 -1 . 0
-0,5
o o)
tl CD
; =
N
45 60 75 -45 -30 -15 -5 5 15 30 45 60 75
-1,4 -1.5 -1,9 -1,8 -1.6 -1,3
-2,0 -2.0 -2.0 -2,0 -2.0 -2.0 -1,4 -2,0 -1.1 -1,5 -1,1 -1,5 -1.4 -2.0 -1.1 -1.5 -1 , 2 -2.O -1,1 -1.5 -1.2 -2.0 -2,0 -2.1 -2,5 -2,5 -1,2 -1 . 2 -1,2 -1.2 -1 , 3 -2.2 -2,0 -1 . 3
-1 , 0 -1 . 0 -0,8 -0,7 -0.7 -0,6 -0.8 -0,9 -0.8 -0,8
-1 , 3 -1 . 3
-1.2
-1 . 3
-1.2
-1,2 -1.2 -1,2 -1 . 0 -1 , 0
-0.2 -0.2 -0,2 -0,9 -1,2 -0,9 -1,2 -0,8 -1,2 -0.6 -1.2 -0,5 -0.5 -0,5 -0.5 -0,5 -0,5
-0.3 3 -0.3
(pentru suprafele de 1 Referindu-nela suprafele exterioare,s-a folosit nota{iacp",r >10m'). (pentrusuprafele co".ro m'1, respectiv Vafoareae1 gi e2 din figura 2.20 se considerdastfel: mai mici) - pentru d = 0" 9i d = l80o;; - er=L sau 2H (valoarea mai micd)-pentru 0 =90o. - Bz=Bsau 2H (valoarea
B8
cuDtRtcu
DIN STRUCruP../.U ZIDARIE
e/4
lT-rTt llt
G|H EI JIII
to i t to tl
pd)
i * l tl
IEI
d4
Fl" l
8t
H! FG
I
e/10, -----i
GIF
p;rol -1t
leztz
er/10 B a. )
b .)
doud acoperi,suricu pante: a Direcliide acliune vdntuluila fq.-2-2O

a.')0=0o si d=180";b.) 0=90' plate (a=-4o....+4o)- tip terasi de
inillimea de referin!5 ale 221 se prezinti zoneledistincte acoperigului. a:H:
"4
"r4
plate Fig.2.21Acoperiguri
hP/h'
Bt2
+e/10 +
in si 2.10 se dau coeficientiico",ro cpe,r funclie de zona de acoperig 9i
lui d=0osau 180", valoarea "e" din fi}.2.21 este L sau 2H (valoarea minimi). iar pentru0 =90"esteB sau2H (valoarea Tab.2.10Valorile
89
cLADtRtcu ?ERETT STRUCruP.,/.U Z\DAR\E DtN
&l.l,/f.3 Forla de frecare din vAnt pe ffion-lila frecaredin vAnt se ia in considerare suprafelele de paralelecu directia qmffitfui dimensiuni cu mari,gi se calculeazd relalia: cu Fv = Qref 'C"(t)'Ct ' Ar, (2.58)
de I,ypresiunea referinlia vAntului; faclorulde expunere; C"(z) C7estecoeficientul frecare,gi de paralel direclia pe ,{_r estearia orientatd cu vdntului carese considerifo(a de frecare. coeficientului de frecare depind de rugozitatea perelilor sau a '$ld,flnrile fiind mperigurilor, datein tabelul 2.11.
'ab.2.11 Valorile C,
Tipulsuprafelei netede olelsaubeton. Suprafele de Tencuieli netede. Suprafele rugoase betonsautencuiald. de Acooerisuricu sausimilare tiqle Suprafete nervuri cu 22.3.4.4 Forlatotali din vint
cf 0,01 0,02 0,04
presiunilor, Fc{a totalddin vdnt.esterezultanta sucliunilor forlelorde frecare, gi Tnsi sunt unele construcliipentru care este mai simplu evaluareadirectd a (forlaglobald vAnt). reanftantei din pe Fola globald direc{ia vdntului, pe o arie de construclie referinliorientatd F* de perpendicular direclia pe (A,r)se determinicu relalia: vAntului
F* = Q,ef.C"(").Cf .Ca . 4"1
(2.5e)
unde: de a ere1 prasiunea referinld v6ntului; C"(z)factorul expunere Tnillimea deasupra de la z terenului; aerodinamic fortd: de G - coeficient Ca- coeficient rispunsdinamic vAntal construcliei de la Coeficienlii CTse CTgi stabilesc conformitate CodulNP-082-04 in cu [91. Spredeosebire rezultanta de totali a acliuniivAntului, determinati relalia(2.49), cu gi care insumeazdpresiunile sucfiunile, rela{ia(2.59)se consideri efectele in (presiunea, insumate sucliunea, frecarea).
91
STRUCTRAL| DtNZTDARIE cLADtRtCU PERETT
tcE sEtsM LUL cAt.cu irucAncAntloR

rlllrl i fundamentalde vibra{ie(modul l), fo(a tdietoarede bazd (F6),este fo(a
totali ce aclioneazl o clidire sau un tronsonde clddire (separatprin pentrufiecaredireclieprincipald a gi seismice) se determini,in general, gi particular pentrudirecliiletransversald longitudinalS clddirii), a cu l^nn
F n= T t . S o. m .)"
(2.60)
,,", factorul importanld expunere construcliei; a de penoadei corespunzdtor de spectrului rdspunsde proiectare -r, - ordonata lfundamentale Tr; rffi masatotali a clidirii,[kg]; ,i - factor de coreclie care line seama de contribuliamodului propriu (facetrecerea prin de efectivd asociati acestuia fundamental masamodald grad cu dinamicila un sistem un singur b un sistem n gradede libertate cu )'=lin celelalte valoarea: ),:0,85 daci TrsT,9inn1.>2, avdnd de fibertate), situatii. T. - perioada col!; de r.*.-numirulde niveluri. de importanli expunerea construcliei 7, (tabelul2.12)1131reprezinti un expunerea construcliei, de importanld pa(ial de siguranlipentru valoarea dati de relalia ?ncircarea seismicS, incircareaseismicd. constaticd in cazul Se valoarea calculpentru de ilffi[ffifrlfriind prin o ,dffidhrhimportante, valorimai mari pentruy, se realizeazd siguranlimai la mmre seism. ffiru| pentruclddirigicoeficienlii y, de Tab.2.12 Clasa impoftanld
pe a ClSdiricu funcliuniesenliale, ciror integritate durata pentru protecliacivili: staliilede este vitald cutremurelor pompieri sediilepoliliei; aferente gi spitale, alte construclii 9i gi care sunt dotatecu secliide chirurgie serviciilor sanitare ?n de urgenle; clidirile instituliilorcu responsabilitate gestionarea de situa{iilor urgenli,in apararea securitatea 9i a de nalionald; staliile producere distribulie energiei 9i/sau 9i pentrucelelalte categorii de care asiguri serviciiesenliale de de ale aici; clddirimenlionate garajele vehicule serviciilor rezervoare apd 9i stalii de de urgenli de diferitecategorii; pompareesenlialepentrusitualiide urgenli; clidiri care
93
importanti
Tab.2.12 clasa de importanldpentru clddii gicoeficienlii y, (continuare) Clasa de Tipuri clidiri de Yt Clddiri a cdror rezistenldseismice@ aspectul consecinlelor asociate prdbugirea avarierea cu sau grav5: - clddiri de locuit 9i publice avAnd peste 400 persoane ariatotali expusd in - spitale,altele dec6t cele din clasa l, si institulii medicale o capacitate peste150persoane cu de l) in ariatotalS expusd - penitenciare - aziluride batrAni, crese - gcolicu diferite grade,cu o capacitate peste200 de de persoane ariatotali expusd ?n - auditorii,sili de conferinle,de spectacolecu capacitSli peste200 de personae de - clSdirile patrimoniul din national, muzee etc. Cl5diri tip curent, de carenu apartin cetortatte cateqorii 1.0 Clddiride micdimportanli pentru sig@ 0,8 redus de ocuparegi/saude mici importan{d economice, constructii agricole, locuinte unifamiliale.
tl
ill
IV
b.) Spectrul rispuns seismic(S, ) de spectrulde rispuns sesimic(Sr), este un spectru acceleralii se determini de 9i in funcfie perioada vibralie de de fundamentald relalia: cu
So = o"'f -q
(2.61)
4s - componenta orizontalda accelera{iei terenului, funclie de zona in seismici; B - spectrul normalizatde rispuns seismic, in funclie de perioada fundamentald gi perioada control (decol!). T1 de T" q- factor de comportare structurii, a care line seama cd rdspunsul este inelastic (modificd rispunsulelastic rispuns inelastic), valoriin functie in cu de tipul zidiriei gi regularitatea structuraia. oaca se considerd q:I, atunci oblinem rdspunsul seismic etastic. Componenta orizontalda terenului(a") reprezintd frac{iunedin o gravitalionatd.acceleraliei acceleralia (g):
94
ptN cLAprRt pERETt cu STRUCTRAL| ztpARtE
n =k'-s .o -'c o aL_5 g
(2.62) (2.63)
lliitmr noastrdavem gaptezone seismice, acceleralia ima cu terenului egaldcu a, 0,16, 0,20, 0,24,0,28 0,32)9. si lfl[, 3.12; "IE rpu"-a llnn 2.25l13lse dauvalorilean in funcliede zonaseismici:
gt
i **
\'-.1 " t ag*f& ilt.
I L
2d I
{**
ndobtm
;.;
ld$dry!
It
"-i
<-
;+
i *,;
Fig.2.25 Valorile acceleraliei orizontaleterenuluian ) ( a normalizat rdspuns $uetrul de ( seismic p ) din(2.61) determind relatiile: se cu
.1-
0 =l+@o
-D
.f
rB
dacd 0 3Tt 3Tu dacd T, <Tr 3T,
(2.64) (2.65)
F=Fo F =F n'? Ir
F=F, k:L
dacd T, <Tr 3To
(2.66)
Tt"
dacA T, > To
(2.67)
95
2. Bazeleproiectdriiconstruc.tiilor iddrie din
in relaliile(2.64) - (2.67) Bo este factorulde amplificare dinamici maximda acceleraliei orizontalea terenului;T1 este perioadafundamentald (pentru o structuricu un singurgradde libertate dinamici gi cu rdspuns elastic), Ts,Tg, iar Tp suntperioade control (decol!). de Valoareaperioadei col! Tg s di in figura 2.26 l13l in funclie de zonarea de teritoriului Romdniei, pentru gi Tpse dauin tabelul2.13 iar Ts [131.
m*
Fi1.2.26Valorileperioadeidecol!,T6
Tab.2.13 Perioadele control (clecolU TB,TcSiTn (secunde cle Interval mediude recurenld a TB Tc TD magnitudinii cutremurului IMR=100anipentru starea limitd 0.07 0,7 3 ultimd 0.10 1.0 3 0,16 1,6 2 Factorulde amplificare maximi a acceleraliei orizontale terenului(Bo) are a vafoarea maximi2,75,iarin zonaBanatului 3,00. in figura 2.27se prezintialuraspectrului normalizatde rispunsseismic, unde de rezulti ci valoarea maximi (/o ) estecuprinsiintreperioadele control si Tg. de Ts
96
c/'lDtRtcu pERETt srRucru%Lt DtN ztDARtE
Aluraspectrului normalizat rdspuns Fi1.2.27 de seismic (Tr) cu simplificate, general in ftrioada fundamentale poatefi determinati formule proiectarea preliminari clidirilor.Astfel,pentruindllimiale clddirii pdndla a eentu relalia: 40 m se poateutiliza
Tt = Ct'H3 ta
(2.68)
rmde: in iar C, - esteun coeficient funcliede tipulstructurii, de H- indllimea clddiriiinmetri,misurati de la nivelul incastrare, carepoate (cota t0.00) sau la nivelul a fi la extremitatea superioard infrastructurii fundatiei. C, Valorile coeficientului se vor lua astfel: = 0,085 pentru din Cr cadrespaliale o!el; Ct:0,075 pentru cadre spaliale din beton amat sau din otel cu iri contrav6ntu excentrice; din Cr = 0,05pentruclddiricu perelistructurali ziddriesau betongi pentru altetipuride clidiri. din beton armat sau din ziddrie, Ahmativ pentru clSdiricu pereli structurali cu C, meficientul maipoatefideterminat relalia:
0,075
I =-
,l A"
A"=
(2.6e) (2.7o',)
o,lo,.[?)']
l" este aria totali de calcul,[m2]a perelibr de la primul nivel al clddirii; ,41 aria peretelui curent j;
97
/r, lungimea peretelui j, curent [m] de la primulnivel,pe direcliaparalel6 cu fo(a seismici,iar ,Fleste in5llimea clidirii,[m]. Se va respecta condilia ' _9.0,g . ca H Pentrustructuri cadredin betonarmatsau olel care nu depigesc 12 etajein in inillim.egi..au inillime minimi de etaj de cca. 3 m, perioada o fundamentali pe oricedireclie orizontald poateestima relatia: pe se cu
T1=0,1 'nr;u
I
(2.71)
unde,r?r,veste numdrul niveluri. de Factorul comportare structu (q)la acliuni de al ni orizontate determind relatia: se cu
Q : Qo'-
au
d,l
(2.72)
Factorul referinld depinde tipulziddrieigi de qo, de grupade regularitate structurali, cu vaforiprezentate tabelul in 2.141131. Regularitatea structuralS in plan DA NU DA NU in elevafie DA DA NU NU Tab.2.14 Valorile factoruluide Factorul comportare, de qs ZNA, ZNA+AR 2.00 2,00
1.75
zc
2,50 2.50 2,00 1.75
ZC+AR 3.00 3,00 2.50 2.00
ztA
3.50 3,50 3.00 2,50
1, 5 0
RaportulauI a1 introduce influenlaunora dintre factoriicirora li se datoreazd suprarezistenla structurii, special in redundanlei construcliei. Raportula,/a, se poate determina din calcul static neliniar, valoarea ca raportului dintreforla laterali capabilS structurii a (atinsi cAnd s-au format un numdrsuficient articulalii plastice de caresi aduci structura pragulsitualiei in de mecanismcinematic)9i fo(a lateraldcorespunzdtoare atingeriicapacitdliide rezistenld intr-unsingurelement (aparilia primeiarticulalii plastice, caretrebuiesi fie intr-origli sau buiandrug) (Fig.2.28). pentrurealizarea Criteriife regularitilii structurale unei clddirisunt precizate ale la Cap.3, paragraful 3.1.1.
98
L",,
STRUCTRALI DtNZ\DAR\E cLADtRtcu PERETT
Fig.2.28Rela{ia F-A primei plastice; 1- aparilia articulalii 2- u- stadiul ultim Fenfu clddiri n11,)_2, cu valorileao I a1 sunturmdtoarele: perelidin elemente zidirie din grupele gi 2; 1 de structuri cu e) Pentru =1,19' (ZNA,ZNA+AR): / at a, simpld - pentruziddrie zidiriearmati(ZC,AC+AR, ZIA):a,la1=1,25; - pentru structuri perelidin elemente zidirie din grupa25: cu de b-)Pentru orice de zidirie au/ a1= 1,00; tip - pentru q Fenfu structuri un singurnivel,factorul se reduce 15o/o. cu cu minime(prevederile tr cazulpere{ilor ZC+AR, din trebuiesd se respecte cerinlele ostructive). (2.60), (2.61) devine: relalia fndnd contde relalia Ft = Tr 'o ,'!'*')'
q
(2 ' 7 3 )
lrmcat Qs= k" ' g gi m:G/g , rezulti:

Fr=/r. a-RR ) "= / r . k ". L. G . 1 5 .r.G.
cq
(2.74)
G estegreutatea totalda clidirii; (2.74) in refalia forlaseismicise misoari in aceeasi unitate gi greutatea ca clSdirii (deex:?nkN).
1 Daci se noteazl T1= a, j = Y 9i 1: e rezulti relalia utilizatdin Normativul q
Pl00-92 [16]abrogat: Fu = o'k" ' B'G'Y 's h relalia (2.75) Y este coeficientuldeamortizare.
(2.75)
2. Bazele proiectdriiconstruc:tiilor z*fub dn
Este util sa avem Tn vedere 9i rela$a (2.751,intrucit in literaturatehnicd de se specialitate aparutiinaintea GoduluiP10G20O6, utilizeazirelalia(2.75). in cazulclidirilorcu proeminenle ultimul la nivel(casede trolii,coguri fum,etc.) de construclii independente care nu reprezintd nivel distinct,acestease considerd un (F) seismicdce le aclioneazd se determinicu relafia: 9i Tncircarea
F^ =2' F^ ' 'mo G^ m^ " -2Fh ' ---L
(2.76)
unde: Tntreaga Fa-esteforla seismici totalSce aclioneazd cl6dire, greutatea proeminenfei; mp,Grmasarespectiv proeminenla. greutatea m.G-masarespectiv totalda clidirii,inclusiv
10 0
cLADtRt PERETT CU STRUCTUMLT Z\DAR\E DtN
3. PRoTEcTAREA PRELTMINAnA n
CLADIRILOR PERETI CU STRUCTURALI DINZIDARIE
3.1 pRotEcrAREApRELtMtNAnA supRAsrRucruRn I :orma in plan, volumetria perelilor clidirii 9i distribulia spaliilorsau amplasarea sructurali trebuiesd fie realizate astfelinc6t rdspunsul seismical clidirii si fie :avorabil sd poatd fi determinat prin calcul,cu suficienti exactitate, folosind 9i (simplificate). alte cuvinte, proiectarea rcdele 9i metodecurente preliminari Cu a (9i zuprastructurii a infrastructurii) reprezintd respectarea unor reguliconstructive care :,,nin trebuierealizatd conformarea structurii. 3.'1.1 Alcituireaclidiriiin plangiin elevalie uederea aprecierii modului alcdtuire structurii, de a clddirile ziddriepotfi: din structuralS plan; in - cu regularitate structurald elevalie. in - cu regularitate llddiriledin ziddrie suntconsiderate regularitate cu structurald plandacd: in in : I Forma plansatisface urmdtoarele criterii: - esteaproximativ in simetricd raport douddirecliiortogonale; cu - este compactd, un numir cAt mai redusde colluriintrAnde contur cu 9i regulat; retrageri/proeminenleraportcu conturul in - eventualele curental planseului nu depdgesc, 10%dinariaplangeului 1/5dindimensiunea fiecare, sau laturii (valoarea maximi)(Fig. ). 3.1 'i-
NIil
r
E--; l l l B r-----L-4t
l+I
Fig.3.1Condilii regularitate de structuralS plan in

a+b<Ll4;c<Ll1; d<B/s.
.i1,ii.I-Nr\F6!CIX
preliminarda clddirilorcu 3. Proiectarea
b.) Distribulia plana perelilor in structurali conduce disimetrii nu la importante ale rigiditdlii laterale, capacitililor redstenld a incdrcdrilor ale de sau permanente, in raport celedouddireclii cu principale. c.) Rigiditatea plangeelor plan orizontal in este suficientde mare incat sd fie asigurati egalitatea deplasdrilor lateraleale perelilorstructurali sub efectul incircdrilor orizontale; d.) !1Rarter,pe fiecaredireclie principali, distanla dintreCM (centrul maselor) gi cR (centrul rigiditate) dep5gegte din tungimea, de nu 0,1 respectiv tdfime'a clSdirii. Clddirile zidirie suntconsiderate regularitate din cu structurali elevalie in daci: a.) indllimile nivelurilor adiacente suntegile sauvariazd cel mutt20o/o. cu b') Perelii structuraliau in plan, aceleagi dimensiunila toate nivelurile supraterane prezintivariatii sau carese incadreazi urmitoarele in limite: - reducerea lungimii unuiperete fafdde nivelul inferior depigegte20o/o; nu - reducerea ariilornetetotalela nivelurile pentruclidiri cu n,,,)3, superioare nu depigegte 20o/o ariaziddriei la parter. din de c.) Clddirea areniveluri,,slabe" 3.2). nu (Fig.
Fig.3.2Clidiricu niveluri ,,slabe" Clddirile care nu satisfac aceste condilii sunt considerate fird regularitate structuralS, dupdcaz,?nplansauin elevalie. ln.funcliede iegutaritatea ptan 9i in elevalie, in clddirile pereli structurali cu din ziddrie clasificiin grupede regularitate se (Tabelul structurald 3.1).'
Tab. 3.1 Clasificarea clddirilor din ziddrie in
Grupede regularitate clddirii a Cu regularitate Fdri regularitate
102
CLADIRICU PERETI STRUCTIJRAU ZIDARIE DIN
12 Separarea clidiriiin tronsoane de intreclddiri/tronsoane zidirie se clasificd funcliede sturile separa{ie de Tn in r.d structurd. astfel: - rosturicomplete, care traverseazd suprastructura, si infrastructura atdt c6t (rosturile tasare); de pa(iale,caresuntrealizate (rosturi - rosturi doarin suprastructura clddirilor de contraclie-dilatare rosturi seismice). 9i sturile de tasare au rolul de a limita eforturiledin structuri datorate terenului fundare. uniformitilii de snrrile seismice, rolulde a elimina diminua au sau efectele negative torsiunii ale in ansamblu. cazul clidirilor lungime cu deosebit mare,rosturile de seismice vor ealizate atdt in suprastructura gi in infrasiructura cdt clddirii.Rosturilede ftaclie-dilatare rolul de a limita eforturile au rezultate urma variatiilor in de Feraturd. pararea prin clddiriiintronsoane, rosturi deformalie, necesaridac6: de este pe clidirii depdgegte m in cazulclidirilor amplasate terenuri - lungimea 50 pe normale fundare. de Pentru clddiri amplasate terenuri dificile fundare, de lungimea maximd a tronsoanelorse va stabili ?n conformitatecu (P7-2000 NP001-2000). reglementdrile specifice sau in care limitele figura din 3.1. - forma planareneregularitili depigesc recomandd ca rapoartele dimensiunilortronsoanelor rezultate prin grnentarea prin clddirilor rosturi se incadreze limitele: si in <4; lungime/|dlime - Tnil!ime/15!ime<1,5. prin perelilor dintre tronsoane vor realiza dublarea se rtuirile structurali, fi vor complet elementele ne si vorsepara atAt structurale gi elementele cdt (Fig.3.3). ffuclurale
=:_L
Fig. 3.3 Separarea clddiriiintronsoane lpEt un rost de tasare este in acelagi timp 9i rost seismic 9i de dilatalie frctie, se recomanddca amplasarealor si fie analizatdastfel incdt s6 rezulte pufinerosturi. Innai
103
3. Proiectarea preliminard a clddiilor cu percf *udtnli
din ziddrie
3.1.3 Dimensiuni maxime elevalie in peste secliuneade incastrare limiteazd in se Numirul maxim de niveluri(nn;u) funcliede o seriede factori, cum sunt: (an); - acceleralia seismicide proiectare - clasade importanlia clidirii; - clasade regularitate structurali; ZC, ZIA); - tipulziddriei(ZNA, ZC+AR, perelilor structurali; - densitatea pentruziddrii. - tipulsi grupaelementelor elementului zidirie, de Numdrul maxim niveluri funclie tipulzidiriei,grupa in de de perelilor (p%),esteprezentat tabelul gi in 3.2. zonaseismicd densitatea structurali 'abelul3.2Numdrul maximde niveluriin de a" si densitatea pet Tipul I'lniv o-," (%) in functie de a"/o Grupa ziddriei elementelor 0.08 0 . 1 2 0.16 0.20 0.24 0.28 0.32 de zidirie
1
ZNA
1 9i2
2 3
1
4 4
4 6
5 4
4 4
5 3 3
4 4
zc
ZC+AR
ztA
1 si2
2 3 4 5
1
5
6
5
6 6
4 5 5
4
zc
ZC+AR
2S
ztA
2 3
4
perelilor pentrufiecaredireclieprincipald se gi Densitatea structurali definegte se calculeazi relalia: cu

p o /o = * .n s ' S"n und e :
,4.
.1 g g
(3.1)
\4",n", esle suma arilor perelilor de pe direclia transversaldsau (aria plinurilor,fird conlucriri cu perelii de pe cealaltd longitudinald direclie), iar So,, de esteariaplangeului la nivelul calcul. de pentrucalcululla fo(e orizontale in gi Secliunea incastrare suprastructurii de a astfel: raport carese stabilegte cu numirulde niveluri considerd se la fdri - la nivelul superior soclurilor, clddiri subsol; al
104
cLADtRr pERETt cu srRu:rur..l.u zoAnte DrN

- la nivelul plangeului pestesubsolla clddirile perelidegi(sistem cu structural tip fagure) sau ra cele cu pereli rari (sistemcerutar;pentru zone cu accelera{ia seismicide proiectare an<0.24g,9i zonecu an20.24 daci s_au g introdus perelisuplimentari subsol; la - pestenivelulfundalilor clddiricu pere{irari in zonelecu an20.24 la g, daci nu s-auintrodus perelisuplimentari la subsol. n , zul clidirilordin ziddrie armatd (zc, zc+AR, ZIA)cu mansardd, aceasta se nu ndlude numiruldeniveluri in (nniu) daci: - densitatea minimi constructivi perelilor a datd?ntabelul3.2 se maloreazd cu 1o/o. Densitatea minimi a perelilor tabelul3.2, precum majorarea din acesteia, se referd pereliistructuralidemansardd; 9i nu la la - pereliiperimetrali mansardei, care se prevede ai la streagina, depigesc nu 1.25 Tnitlime; m - pereliide compartimentare ai mansardei de tip ugor; sunt - 9arpanta acoperigului produceimpingeriin perdlii perimetrali care nu pe reazemd; - perefiistructurali la mansardd confineazicu stalpigori de se previzuli in continuarea celor de la nivelurile inferioare, centuribiipus'efa pihea gi superioari perefilor. a n cazulclidirilorcu pod sau cu acoperig.terasd, pesteultimul daci plangeu se ;nevdd construcliianexe (spildtorii, uscdtoriietc.), acestease consider6ca :roe_minenle clddiriigi vor fi proiectate aiare, daci suprafalalor nu ale ca :epdgegte 20% dinsuprafala etajutui curent, inillimea nu depdgegte'initlimea iar .rr"relului curent. i cazul perelilordin zc sau ZC+AR executalicu elemente din BCA/GBN 50 rurndrul maximde niveluri este: nntv=2 adicdP+1dacd an<0.16 g; rniv=1 adici numaiparterdaci an>0.24 g trumdrul maxim niveluri, de pentru zc+AR 9i ZIA din tab.3.2 poatefi depigit zc, :u un nivel dacd: - se folosescelemente pentruzidirii cu valoarearezistenlei standardizatd, f6>10N/mm2 gimortare clasdM>10 de - siguranla structurii justificatiprincalculcu un procedeu este staticneliniar. 3J Preciziri referitoare perelii structurati la 3,2.1 Clasificarea perelilor zidirie din 3lbsificarea perelilor zidirie se realizeazd bazaurmdtoarelor din pe criterii: a") Dupi rolul structural: - pereli structurali, care trebuie sd reziste,?n bune condilii,la eforturile produse incdrcdri; de - pereli nestructurali, care preiaunumaieforturidin greutatea proprie lor 9i unele incdrcdri utile, cumsunt:impingeri, greutatea elemente'prinse unor dL acegtipereli, carele transmit pe plangeului care reazemd pe (cirect'pe ptace
105
preliminard clddiitor cu pereti structunli din ziddrie a 3. Proiectarea
sunt pereli de inchidere9i de umpluturala sau pe grinzi secundare). pereliugori compartimentare. de respectiv cadre, structuriin lor, La rOnduf perelii structuralipot fi pereli portanli gi pereli autoportan,ti(de (transmisede contravdntuire).Perelii portanli preiau incdrcdri gravitalionale plangeegi greutatealor proprie)gi incirciri orizontale(acliuneavAntului9i Ei de nu Pereliiautoportanli preiau?ncirciri gravitalionale la plangee. seisirutuij. vAnt sau seism. din preiaunumaigreutatea propriegi incircdrile orizontale lor pe reazemi pe fundalii9i au continuitate verticaldpe toatd Peretiistructurali o ii Tnillimeaclddirii.Fiecirui perete structural corespunde axi modulari de pe clddirii. pozilia neschimbati toatdindllimea axe acestor rdmAne trasare 9i portanti de prezinti citeva exemple clidiri cu perelistructurali in figura3.4 se 9i autoportan!i.
:1
oo@
i
.1
"1
|r . t 2i
b.
de Fig.3.4Tipuri clidiricu perelistructurali: celular) bfagure); cu perelirari (sistem a -cu perelidegi(sistem
10 6
\*
oUDIRICU
STRUCTURALI DINZIDARIE
ffi +rrx',k'fi:rilidfr I'i{tiii1a#,iiffi

ffiq."LTglisauautoportanJij1-rync|iedetipu|p|angee|orsi
dfii"";i";,s,rransversari sunt I lHt;t"u'r7;21li!'^l:lelii r

l nesfiucturari pot fi de innh;rr^.^ sau ^__. de c a
pe'eri,ror;";#if "#':,;,::1* t5..!n:fi;ili"i{Hh:}',t"$3iff j,"J

pozitia in clidire:
:'i, fli, Ti,'r*fi:fiiia1tTlxffi Ji ffi ::,': :':ffi:f.

'rturre,/
cftecrpe ptacaob:lTf"g"re
pereliexteriori, care parte anvefopa din ctddirii, gg9"""i';"iJ,',lrt"" separ.spafiut (mediuf) perett interiori' o"tirit"azd spafiuf construit orizontard. pe ""r
alcituire (vezifigura 1.6): peretistructurali din z
z a!,. + ; t:: NA ffi iW ii :i#i}':rii:::r,E eAR,

confinatd (ZC); Eteli stuircturali -,o,1''.e sfnf^r,,r^ri din i;ziddrie
;;#r#
ii]ir",a
sfncturafidin ziddrie inimd armatd cu (ZlA).

tr ziddrie nearmati
in rosturite orizontafe
n.zddrie inimd acfiunea *pr"J","5#".. cu cuinimd sesmicd. [1o,irieumpfut il"t;'.J;i'5#fi,,i"ffia doudziduriparatefe rthe ele ",H"Tt:11l5::r,:rt'"ig
T,g #'ni
,.,:!!iii#i.r]1ff lid.d"";#;;E'J#,"f cusgism ,:',"$i,'$,l,fj";;f icit'aLf,*:t,ziddriisimpranumai cu lk!fi:X?fffi"i:

;Aili: avea : Ti"jT'il'\2:,';;:;eff;2"1fl?,11i3flff, vor P 1y-"tyrire 10 cm' in prezent
va datoritd oin.rrtfl,9i-osimea.stratuluimedian grtor nof teh ogicede execu{ie atdeste' eutili."u ii' n - i"]""n'1"#ia iT
cu beton avdnd mecanice straturi r""rr"l;il;Lli (grout) saufdrd intre cu ."i" 9i oi,'"t^"3lbeton p.irtii pentru ""i" 3 Ftutlt solicitdritor. i];#],.j:',:,o-19ol"lte con|ucreazi
'a
,";llflj ".r'?l,g:,i ffi ;'ffi".'lr.* _este praa roca il"J"".r| am s td I in opiinou-seE'ilillfl up,
orizontafe intdritd, .si
;T111,
r,ou caafcitu i":'mi"?31,1'1^"^'gLn",f'liJ'ini'ro,.,,.,in r -s ire9 com re;;;" i porta il#fi,:l!?i".i:f"jfr I in rosturife
5;,#lTJ""j."i1'11,,ett'ii;Ji''",g1i'i!:iq'i"il,"" 'Fi3l'ff sub ou.t,.ii't"_"o&;"::fl:::.* timitatd acliune"ln"ar",lri[i.liclire eica

perelilorstructurali se
areiriza nu si!ffi";rlffit:?JT:',ffi,'iule,insd vari mai de24 micd
107
3. Proiectarea preliminard a clddiilor cu pereb sfructunli din ziddie
prin dintreinillimea h=a Totodati,indiferent rezultatele oblinute calcul,raportul de peretelui centurd grosimea (t) trebuie fie: si fdrd sa 9i h.lt312; nearmati(ZNA): - la ziddria - laziddriaconfinatisi la cea cu inimi armati: h./t<15. in se Dispunerea plan a perelilor in structurali va face cit mai simetric raportcu ale axele principaleale clddirii,pentru a evita efecteledefavorabile torsiunii generale. recomandica pereliistructurali rigiditatea maresi fie dispugi cdt cu Se de mai aproapede conturulclSdirii(in specialperelii transversali la capetele clddirii). de Pereliide pe o direclieconlucreazd pereliide pe cealalti direclie, exemplu, cu pentru pereliitransversali invers. pereliilongitudinali reazeme si sunt pereliiadiacenli pe cealaltd de direclie reazeme laterale, Pentrua fi considerate condiliile: trebuie fie rigidizali, adici legaliprinleseregi si indeplineasci sd - lungimea fie >1/5dinTndllimea etajului; si peretelui careesterigidizat; din - grosimea sdfie>-112 grosimea - in cazul Tn care pereteleare goluri,lungimeaacestuiasi indeplineasci condifiile figura din 3.5.
perelilor Fig.3.5Rigidizarea structurali
perelilor pilagtrii Fig.3.6Rigidizarea cu
inactivi Pereliide rigidizare grosimea 12 cm (112cdrdmidi)suntconsiderali cu de la preluarea incdrcdrii seismice. pe ln cazul unor pereli lungi,fird perelistructurali direcliaopusd (in special?n poate fi asigurati cu ajutorulpilagtrilor cazul clddirilor tip hali), rigidizarea de (stdlpidin (Fig. ziddrie) 3.6). pilagtrilor este <3t gi distanlainteraxdintrepilagtri(do)este (to) Dacd grosimea S20t,unde t este grosimea peretelui se rigidizat, atunciperetelerigidizat poate grosimea (decalcul), cu carese determind relalia: considera cu echivalenti
tc: Prrt
(3.2)
108
CUDIRICU PERETI STRU9TRALI DINZIDARIE
Coeficientulp, dd Tn tabelul 3.3. se 'ab.3.3 C

d/bo
tJt 1 2 1, 4 1,2 1, 0 3
6 10
2.0
1.4 1,0
20
Daci to>31, respectivdp>201, atunci in calculetrebuie sd se tind seama de alcdtuirea realda peretelui. d.) Pereliizolati9i pereticuplali Pereliistructurali fdrd goluri(plini)se numescpereliizolali.in cazul perelilor cu goluri, pd(ileverticale pline carese dispun, reguld, formi de giruriverticale, de sub goluri numesc gpaleli (saumontanli) 3.7a). (Fig. dintre se Perelii cuplalisunt pereliicu cel pulinun 9ir vertical goluri(ugisau ferestre) de la prin rigle de cuplare care gpaleliisunt legaliintre ei, la nivelulfiecdruiplangeu, (buiandrugi) beton din armat(Fig.3.7b). Daci un peretecu cel pulin un 9ir vertical golurieste fdrd buiandrugi, de spalelii fiind legaliintre ei la fiecarenivel numaicu placaplangeului, atunciacel perete (Fig.3.7c).Fiecare gpaletreprezintiun este constituit pereliizolalinecuplali din perete izolat.
a.
b.
Fig.3.7 Perefi structurali: plin a.) perete (necuplat); perete doigpaleli b.) din cuplali; necuplali; gpalet, 1c.) perete doispaleli din 2-golcu buiandrugi, 3-gol fdrdbuiandrugi, 4-buiandrui; S-plangeu Pentru realiza a rolulde cuplare gpalefilor, a buiandrugii trebuie fie rigizigi bine si gpaleli. incastraliin preiau momenteincovoietoare gi fo(i tdietoare din In acest caz buiandrugii acliunea incircdrilor orizontale,contribuind astfel la cresterea rezistenlei 9i perelilor rigiditSlii cuplali.
109
structuralidin ziddrie preliminarda clddiilor cu pere.ti 3. Proiectarea
reprezin aceasta numaiprinplacaplangeului, suntlegati in cazulincaregpalelii o legdturdflexibildcare nu poate prelua eforturi(momentincovoietor fo(5 9i egaleale doar deplasdri asigur6nd incircdrilororizontale, tdietoare) acliunea din gpale!ilor (montan!ilor). perelinecuplaliplini, suntintotdeauna de fdrdgiruri goluri, Perelii in e.) Dispunerea plana perelilorstructurali:
se structurali va face astfelinc6t si fie respecta in Dispunerea plana perelilor structurald. regulile conformare de sd tronsoanelor fie de transversali la capetele ca Se recomandd pereliistructurali cdt mai pulin sldbiliprin goluri.Totodati se recomandica suma ariilornete ale egale ale perelilorde pe cele doui directiiprincipale clidirii si fie aproximativ pe celedoui direcliisi nu diferecu mai multdt de structurii rigiditatea astfelincAt 25Yo. 3.2.2Goluriin perefiistructurali
se Pozitiasi mirimea golurilorin perelii structurali stabilescpe consideren perefilor, est golurilor rezistenla rigiditatea prezenla reduce intrucAt tuncliondte. 9i structur siguranla care sd asigure unorcerinlestructurale necesard respectarea cumsunt: uno de a exagerate capacitdlii rezistenld a rigiditdlii - evitareareducerii 9i k premizeleunei comportiri defavorabile pereli prin care se creazd a clidirii; torsiunea ansamblu de egalepe cele doui dire{i - realizarea unor arii nete de ziddrieaproximativ principale clddirii; ale pentruplinurilevertica de cerinlelor rezistenli gi ductilitate - satisfacerea goluri' dintre (grinzi/rigle cuplare, buiandrugi) de (gpaleli) orizontale 9i acestoraT golurilorpentruugi 9i ferestre9i amplasarea Stabilirea dimensiunii de categorii cerinle: urmitoarele perelii si structuralitrebuie satisfacd - funclionale; faladelor; - de plastica - structurale. se structurale vor lua unelemisuri,cum sunt: cerinlelor Pentru satisfacerea gi de ale in planorizontal golurilor u9i9i ferestre arilt r - raportul dintreariile seismicdd in plinurilor zidirie, se limiteazd funclie de acceleralia de poziF (an), proiectare amplasamentului numirul de niveluri(nn1u), a 3.4); pereteluiin clddire tipulzidiriei(Tab. 9i k de vor - golurilede ugi gi ferestre fi dispuse, reguli pe aceagiverticald lor poatefi acceptatidispunerea alternanticu respectar toatenivelurile; sistemd incircirilor printr-un transmiterea caresi permitd unordistanle tip "grindicu zibrele"(Fig.3.8 ); cdt si (plinurile dintregoluri), aibdlungimi ma verticale - gpalelii/ montanlii si mult gpalelii dimensiuni diferite fie dispugialtema cu sau ipropiate, in Aceasti cerinli estedificilde realizat cazulblocuril in lungulperetelui. rezul de undedin cauzagolurilor ugi din pereliitransversali, de locuinle, mici 3.9); montanli (Fig.
110
lungimeaminimi (l_i,.,). gpalelilor a se limiteazd funclie de indllimea in
|:[i:i:i;,flHil"
Tipul zidiriei Tip perete
tnn"'l isl tri'o'
'".i
de'srosimea (r)- cazul pereterui in

-ab.3.4 'glefl V, rîn 0.2 0 . 3 I 2 0.80 0.25
flni
ZNA ZNA+A R
Exterior
2 3
1
rrln irl functie a,la rle0.0 Tort t-o-T 0.2 8 6 l0 4 1,25 1.00 1,5
IT'
lnterior
2 3
0.5 5
0.45
0.35
zc
ZC+A R lnterior
2 3
0.5 0.45 0.35 5 0.4 0.3 0.35 5 5 1.5

t.z 5
q&
5 Exterior
1
2 3 4 5
1.00
0.80
1.25
1.0 0
a. b' Dispunerea golurilor: . . _Fig.g.8 a.\ sub torm6,{e sirur\lrer\rci\e., a\\ernantb b) Tabelul Dimensiunite 3.5 minime ate
111
preliminarda clddirilorcu pere[i stucturali din ziddrie 3. Proiectarea
pe ale minime gpalelilor ambele Datele tabelul3.5 se referela dimensiunile din directii. 3.9. Dimensiunile gi 02Sunt a1 aritatein figura
3,4 r * 3 ---+ * 4 ' r 4 , 3*
I
tdi fl -'T1- =G
lll F-ll_
I l
ffi
tl$l
U+
tl -fiLl
a2
.d1
ale Fig.3.9Dimensiuni gpalelilor intermediari. a2de a1-gpaleli margine; gpaleli pentru zidirie elementelor dimensiunile
(ZNA)sd fie multiplu nearmate Se recomandd dimensiunile planale ziddriei in ca pentruzidirii cu obligatorie de 112din lungimea elementelor zidirie (condilie de pe elementedin grupa 2S), pentru a se eliminatiierea/spargerea gantiera elementelor zidirie. de (interax egali cu intre rosturile orizontale, Dacdinillimea de referinld rAndurilor a +12 grosimea inillimeapo(iuniidin zidirie elementului mm) este220 cm, atunci a nominale va cuprinsi intre centurdgi buiandrug fi multipluintreg al ?ndllimii (ZNA)sauarmatd(ZC,AC+AR, (h,,), nearmata rdndului indiferent daci ziddria este ZIA)(Fis. 3.10).
in ziddriilor raport cu Fig.3.10Modularea pentru zidirie dimensiunile elementelor
112
CLADIRI PERETI CIJ STRUCTUMLI ZIDARIE DIN
3.?-3 Alegerea tipul de zidirie r pnoiectarea clddirilor perelistructurali ziddrie, cu din alegerea tipului ziddrie de re fiace functiede: in - numdrul niveluri de supraterane (nn;u); - regularitatea structurald clddirii; a - grupaelementelor pentruziddrii: - acceleralia seismicide proiectare amplasamentului, a (an). 3,2.3.1Zidilrianearmatd (ZNA)giZNA+AR Sndria simpld este un materialneductil,casant, cu rezisten{emoderatela rcnrpresiune mici la intindere forfecare. aceeautilizarea la proiectarea gi De lor 9i mru{cfurilor limitatdeste Totugi, structurile zidirie nearmati(ZNA)cu elemente din rcramicedin grupele1, 2 gi 25 pot fi utilizate daci se indepiinesc urmitoarele mditii: - clidirease incadreaziin grupa1 de regularitate structurald (tabelul 3.1); - clidirease incadreaziin clasele importantd sau lV; de lll - sistemulconstructiv de tip fagure perelidegi); este (cu - indllimeaniveluluih"ts3,00m; - numdrul maximde niveluri estelimitat, conformitate valorile in cu datein ta b e lu l3 .2. 3"23.2 Ziddriaarmati (ZC, ZC+AR,ZlAl aradria armati se poate utiliza,cu condilialimitdrii numdrului niveluri, de in rnrnformitate valorile tabelul cu din 3.2. a,$ Dispunerea centurilor lenturile din betonaT.at monolitse dispunla nivelulplangeelor toli perelii pe *sructurali, atat la ziddria nearmatd(zNA) c6t 9i la zidilrid armatd (z,irlA,zc, 3E+ARgizlA),sauintreplangee clddiri pereli saude tip sati/hatd. ta cu rari 3enturile sunt continuepe toli pereliistructurali, formdndo relea de contururi pot 3,mturile fi intrerupte: - in dreptulcasei scdrii (plangeu curent),dacd existd stapigori b.a. la din ambele margini golului o centurd-buiandrugpodedtul ale la intermediar 9i caresd facdlegdtura intreceidoistdlpigori; - in dreptul lucarnelor mansarde), (la dacdexistd stdlpigori b.a la ambele din margini ale golului, previzufi cu armdturi longitudinale ancorate corespunzdtorcentura plangeului la nivelul in de inferior. =emtru asigurarea condifiilor confort de termic, centurile existente cazulperelilor in sxneriori trebuieprevdzute exterior un stratde termoizolatie la cu suplimeniar 1fig. 3 1 1) .
:l'-chise.
-preliminarda cl^dirilorcu pereti structunli din ziddrie 3. Proiectarea
c.)
d. )
e.)
f.)
armat: din punclilor din termice zonacenturilor beton Fig.3.11Corectarea centurii; punliitermice dreptul in econtinuu; corectarea a-d itrat termoizolant 3_2din 1-ziddrie cdrdmidd, stratde termoizolalie, termicS, firi izolalie f- centurd 86exterioari, betonarmat,7- gapi egalizare, 4, interioari, 5- tencuiald tencuiald gapi de 109de beton simplu pantd, hidroizolafie, stratde termoizolalie,1112egalizare, stratde Proteclie,
continuupe toli perelii cu in prezentpereliise realizeazd un strat termoizolant termici erau redusese corectau de in care cerinlele izolare insd in anii exteriori, maimicd (care punlile centurilor buiandrugilor aveayo l5lime din termice dreptul 9i (Fig. punlitermice necorectate 3.11f). perelii) ram6neau sau decAt stilpigorilor b.)Dispunerea
se se St6lpigorii dispunla ZC gi ZC+AR.Pentruexemplificare considericlddirile mai au pentru 9i ferestre suprafala mici de 2,5m2 u9i gi 3.12a b. Golurile dinfigura axulA,intreaxele1 9i 3. celordin cu exceptia se stAlpigorilor Cn din in conformitate recomandirile coOut 6-2006dispunerea cu faceastfel: (Sr perete in fig.3'12b); ale libere fiecdrui - la capetele
11 4
CUDIRICU
STRUCruRALIDIN ZIDARIE
pe ambelepnrli ale golurilor suprafala22,5m2in zonelecu ans0,20g cu (S, Oin >1,5m2in zonele figura3.12a g1 respectiv suprafala O1 cu s6ismice cu a920,249; la toatecollurile gi exterioare intrdnde pe conturul de clidirii (S3din figura 3. 1 2 9 i b ) ; a (S+ in fungufperetelui din figura3.12 a gi b), astfelincOtdistanladintre axelestilpigorilor nu depageascd: sd . 5,0 m in cazulclddirilor perelidegi; cu .4,0 m in cazulclddirilor perelirari. cu din figura3.12aeste cu perelidegi(sistem fagure), astfelci dispunerea <5m,cu perelilor de tip 54 la intersecliile asiguri respectarea distanlei peretelui axulA din zonacu perelirari,undeTnlungul peretelui din trebuie s4,0m. distanta >5mestecu pereli din figura3.12b, cu distanlele dintrepereliistructurali prevederii m celular), astfelincAt,din condilia unuinumdrcAt mai redus in lungulperelilor, rezultdo posibili dispunere stdlpigorilor a aritatd in funcfiede distanla realSdintrepereliistructurali, cuprinsd intre 5 gi 9 m, diverse dispuneri st6lpigorilor. ale
a.
b.
Fig.3.12 Exemple dispunere de a stAlpigorilor

prevdzuli exterior asigurarea condiliilor confort de termicstAlpigoritrebuie la (Fig. stratde termoizolalie suplimentar 3.13).
a.
b.
3.13 Corectareapunclilortermice din zona stdlpigorilor: a-la pereli exteriori
(solulie b- la pereliexteriori strattermoizolant exterior cu la uzuali)
115
din preliminard clddiilorcuperetistructurali ziddrie a 3. Proiectarea
preliminare sub ansamblurilor structurale orizontale a 3.3Proiectarea
supante, este format din plangee, orizontale structurale Ansamblul elementelor etc. console 3.3.1Plangee in 3.3.1.1 Rolulplangeelor structuri
lor preliminard plangeelor va urmerirealizarea ca diafragme se a La proiectarea Prin se rigide planorizontal. aceasta asiguri: in -
in colectarea fo(elor orizontale, speciala celordin seismgi transmiterea lor la perelii structurali; perelilor structurali; conlucririi asigurarea posibilitatea simplificat. de unormodele calculstructural adoptdrii
la fo(elor seismice pere$ distribulia structurali, Prinasigurarea conlucririiperelilor se face propo(ional cu rigiditdlilelor la translalie,precum 9i redistribulia de incdrcdrilor la cu seismice perelii capacitatea rezistenlimai maredupdcedarea perelilor capacitate rezistenld insuficientd. de cu constructivd de de depinde alcdtuirea a Rigiditatea plan orizontal plangeelor in 9i golulpentru golurilor casascirii. mari,de exemplu dimensiunilepozilia 9i incit prefabricate vor astfel imbindrile fi proiectate in cazulplangeelor elemente din trebuie imbindrile cdt sd asiguieplbngeelor rigiditate mai marein planorizontal. o multiplicate seismice elasticpentrusolicitdrile sd rimAni in stadiul comportare de q, adicd pentru rispunsul seismicin domeniul cu coeficientul comportare de elastic. 3.3.1.2 Tipuride plangee plangeele impart in doui se in Din punct de vedereal rigiditdlii plan orizontal categorii: rigidein plan orizontal; - plangee in - plangee rigiditate nesemnificativi planorizontal. cu a.) Pfangee rigidein plan orizontal Dinaceasticategorie parteplangeele: fac armatmonolit; dinbeton 260 mm, armati cu cu continud grosimea din predale suprabetonare cu 5O8/m); plasi din olel betoncu aria2250mm'lm(deexemplu prefabricate betonarmatimbinatepe din din panourimari gi semipanouri prinbuclepetrecute cu piesemetalice sudate monolitizare; sau contur 9i prefabricate tip "fAgie"imbinate la capete cu bucle de din elemente continudcu petrecute sau piese metalicesudate 9i cu suprabetonare >60 grosimea mm armatdcu plasddin olel betoncu aria>250mm'/m (de gi exemplu 5O8/m) monolitizare;
116
in cu L"t Plangee rigiditatenesemnificativd plan orizontal fac reasta categorie parteplangeele: [Mnn pe corespunzitoare contur; panouri marifird imbindri - din armati, a9a fdri suprabetonare de prefabricate tip "fAgie" elemente - din mai cums-a Precizat sus; din metalice bolligoare zidirie; din profile 9i - din grinziprefabricate corpurideumpluturS; 9i - dinlemn. cu ci se P|OO-112006 precizeazd plangeele rigiditate iimcadrul normativului condilii: in acceptate urmdtoarele sunt Tn nesemnificativdplanorizontal lll din cu cladirilor fln1y33 claselede importanld 9i tV in - pentruplangeele peste subso|,care Va avea cu excepliap|angeu|ui zone|ecu an=0.08g, mare; rigiditate din clasa de pdntru plangeulpeste ultimul nivel la clddiri GU oniys2 cu zonele an=O.129"'0'169 lV, importanli pentru cotd pe toatd si a Se recomandica fala superioard plangeelor fie la ac,eeagi decaliri cel mult egalecu pot fi acceptate in'mod'exceplional *rpr"f+" nivelului. centurilor. iln6fiimea deoarece: lor in ffiirlitateaplangeelor planul are o importanlideosebiti, 'cazul in plangeelorcu rigiditate nesemnificativd plan orizontal, in nu sp'aliata poate fi asiguratd,astfel cd fiecare element conlucrarea sub acliuneaTncdrcirilor verticaise deplaseaziindependent structural orizontale,valoarea incircdrilor orizontale preluate de pereli fiind Redistribulia dintrepereli,in loc de rigiditSli. cu propo(ionald distanlele pereliestenesemnificativi; unor dupi cedarea incircirilor orizontale din practicinfinitd(plangee beton pentruplangebcare prezintdrigiditate de elemente prefabricate beton armat bine armat monolit sau din ce solidarizate), asiguri deplasdriegale ale perelilor sub acliunea fo(elor orizontalela elementele incircirilor orizontale9i repartizarea acestora. cu se verticale facepropo(ional rigiditilile structurale
golurilormariin plangee Pozilionarea 3.3.1.3 se civilegolurilemari in plangee datoreazicaseiscirilor. Prin in cazulclddirilor trebuieficutd astfel incAt si nu afecteze cisei scdrilor urmare,pozilionarea plangeelor' in rigiditatea planorizontal rezistenla 9i a favorabili9i nefavorabili dau cdtevi exemplede pozilionare ir Fig. C.t+'r" caseiscirilor. ale in cazuritein care efectelenefavorabile slibirilor datorategolurilorsunt plangeului plan orizontal in rigiditdlii se semnificative, va line seamade slSbirea se pereli, iar..plangeul va verificala incircdrii seismicela pentru Oistiinulia care in Uneori, cazul unor sciri cu poziliecentrald, in rezistenla plan orizontal. rosturi sunt necesare a plan orizontal plangeelor, in rigiditatea reducsemnificativ 3.14' cum de separalie, estecazultdinfigura 117
preliminarda clddiilor cu orurcfsfructunli din ziddrie 3. Proiectarea
Pozilionare favorabilS
Pozitionare defavorabild
golurilor in plangee Fig.3.14 Pozilionare mari 3.3.1.4 Supante Supantele pa(iale,dezvoltate sunt niveluri numaipe o potiune din aria unui nivel (Fig. 3.15). Suntutilizate obicei parterul de la unorclSdiri comerciale.
Fig.3.15Supante in cazulclidirilor etajatecu perelistructurali ziddrienu se accepti supante, din intrucdtpe zonafdri supantdrezultd indllimidubleale nivelului, o comportare cu defavorabi subacliu incdrcirilor li nea orizontale. in cazulclSdirilor tip sali/hald se admitsupantedaci acesteaau o structurd de separati de structura ansamblu clidirii. in caz contrar, de a trebuieprevdzut un rostde deformalie gi intrezonacu supantd ceafdri supantd (Fig.3.16).
118
t,.
cLADtRt pERETt cu srRucruRAttotN zoAne
SECTIUNEAA.A
T
3.3.1.5 Consolein pereli
SECTIUNEA B-B Supanta Rost de /=eptreti;e
b)
Fig.3.16Cl5dire sali/hali cu supanti tip separati(a) gi neseparatd structura de halei(b)
h cazulclddirilor perelistructurali zidirie existi doudtipuride console: cu din plangeelor; - console executate nivelul la - console intermediare, plangee. intre e.! Consoleexecutate nivelul plangeelor la prin scoaterea consoli a plangeelor Sutt realizate in curente, fiind necesare in special pentru balcoanesau copertine(Fig. 3.17). Se recomanddca fala sr.perioari consolei fie la aceeagi a si cota cu plangeul. admitdeniveldri Se ale cel @isuperioare a consolei multegalecu inillimea curenti a centurilor. pentrubalcoane fi denivelate prin executarea pot Gonsolele gi acestora mai sus decdtcotaplangeului. asemenea, pot executa De se console in cazulplangeelor 9i prefabricate. fir elemente h toate cazurilese va asiguracontinuitatea structurali,armareasuperioarigi preludrii anoorarea armdturilor vederea in momentelor negative.
preliminarda clddiilor cu pere.ti structuralidin ziddrie 3. Proiectarea
,t , -|_-__-f____--_r
<3t I
o. c. monolit armat Fig.3.17Console beton din nivel plangeul; maijosdecdtplangeul; b.c.) a- la acelagi cu 12din intreplangee, perefi; plangee betonarmat d- intermediari, 4monolit; console; armituri;5- centuri 3b.) Consoleintermediare, intre plangee sunt care sunt incastratedirect in perelii structurali, Consoleleintermediare, admise modexceplional respectarea in cu condifiilor: peretelui; <31, - deschiderea consoleieste undet estegrosimea pe consoli esteadmisnumaipentru intrelinere; - accesul peretelui. - rezemarea consolei facepe toatdgrosimea se se Dacadeschiderea este>3t incastrarea consolei va faceintr-o centuri consolei Aceasti centurd este intermediari incastratd stAlpigori betonarmatmonolit. in din la solicitatd torsiune. 3.3.1.6 $arpante rigiditnlii indeformabilitdlii garpantelor va urmiri, realizarea in proiectarea se 9i zdpadi, vOnt sau seism) pe acestorasub acliuneaincircirilor (permanente, principale clidirii. direclii ale ambele impingeri laterale astfelinc6tsd nu rezulte Schema staticd garpantei va stabili a se prevedere poate (pere!i, nu Dacdaceastd in elementele reazem de atice,calcane).
120
cu cLADtRt pERETt STRUCTURALT Z\DAR\E DtN
pentrua prelua lirir maizati, se vor prevedeaelementesuficientde rezistente (deexemplu stAlpigori betonarmat). din iirnlmrmqenle Milir,atea generali gi locali vor fi verificateprin calcul sau prin misuri (deexemplu asiguri ancorarea se cosoroabelor structura in rumrn:',sr:Cive clddirii). pe interioare popi,acegtia fi rezemali pereliistructurali pe vor cu La rr*ezemele sau popilor Rezemarea directpe placi se poateface numaiin condiliile care in f,mnlrmm pillmfrverificd incdrcarea se la adusdde popi. 4 PRELIMINARA INFRASTRUCTURII A 5, FROIECTAREA nmrras,:rructura esteformati din urmitoarele clidirilor elemente: l-a clSdirifiri subsol:fundalii,soclul,placa de beton slab armatd ce : , pardoselii la parter. constituie suportul de pereli subsol, placa betonce constituie fundafii, i I La clddiri subsol: cu de de pardoselii la subsol placa plangeului peste suportul de subsol. 9i 'n preliminari infrastructurii, a incircdrilepe fundaliipot fi iuresir fazade proiectare rurascute doaraproximativ, trebuie se lind seamade: si - rndrimea fo(elorverticale caretrebuie transmise terenul fundare; la de - Intensitatea la acliunii seismice amplasament; - matura proprietilile mecanice terenului fundare; ale de 9i - existenla apelor subterane. preliminard raza nrrn de proiectare infrastructura trebuieconceputica un ansamblu gi structurale rezistenld rigiditate cu spalialdadecvateintensitilii rc e,lemente verticale seismicesi caracteristicilor terenului fundarecare si mrii+,6rilor si de
s6tJlr.llre:
la solicitdrilor; - transmiterea terena tuturor gi c6t maiuniforme - tasdrilimitate caresi nu pericliteze integritatea structurii, a elementelor nestructurale bransamentelorretelele sia la exterioare. Fundafiile 3.4.1 :$,datiile perelilor structurali ziddrievor fi continue din sub zidurigi in funcliede pe T'iarrmea eforturilor teren,de naturaterenului de addncimea si coteide fundare
rcn fi:
(Fig. - continue rigide beton 3.18, din simplu 3.19); rigidecu talpi continuidin betonsimplu9i cuzinet betonarmat(Fig. din 3.20); - elastice, talpi din beton (Fig.3.21); cu armat, simpld evazatd sau pe - fundalii grinzisocludin izolaterigidedin betonsimplu, care reazemd beton armat pe ambele direclii (Fig. 3.22) (Fundaliicu descdrcdripe reazeme izolate).
121
preliminarda clildiilorcu p'fli 3. Proiectarea
*udunli
din ziddrie
|,.:"
{ .oo^,
a.
o. b.
firi subsol: rigide betonsimplula clddiri din Fig.3.18Fundalii continue fundaliei bestemai soclului; ldlimea a - ldlimea fundalieieste egali cu ldlimea din 1-soclu; talpdrigid.a betonsimplu; 2maredec6ta soclului,
pentrdpereli la cu simplu clSdiri subsol Fig.3.19Fundaliicu talpi rigidd beton din (b); (a) 2-perete subsol de exteriori gi interiori 1- fundalie;
122
ctlDtRt cu zERETT STRUCTURALI zoArue DtN
gi FiE. rigide talpddin beton cu simplu cuzinet continu beton din 3.20Fundalii din 1-bloc betonsimplu; din 2-cuzinet betonarmat;3- perete subsolsau de anrnat, 5soclu;4-armituri de rezistentd; armdturiconstructivS.
a.
b.
Fig,3.21Funda{ii elasticecu talpa din betonarmatsimpld(a) 9i evazati (b) 1- armdturi de rezistenld:2- armdturi constructivd
Sectiunaa a-a Jt+-
t-@
!'_
2+ @?u'lL
- )
,-,,.,1 , . . ,l
(reazeme pe izolate) care Fi1.3.22 Fundalii izolate rigide beton din simplu izolate; grindd din 2-soclu din beton eazemdgrinzi-soclu betonarmat:1-fundafii din armat; perete zidirie;4- stratde egalizare betonsimplu(cca.5cm) 3din
123
preliminafr a clddiilor cu Wreti structunli din zidarie 3. Proiectarea
intr-osingurd treapti (Fig.3.18, Talparigidddin betonsimplupoatefi realizatd la respectiv trepte incdrcirimari(Fig.3.23). 2-3 3.19),
cu cu Fi1.3.23Talpa(bloc) betonsimplu doudtrepte(a),respectiv 3 trepte(b) din sau de 2simplu; socluri pereli subsol ltalpd rigididinbeton pe si fundalia rezeme o adAncime astfelTncdt Addncimea fundare stabilegte de se pulin 20 cm pe un strat bun de fundare9i sd fie cel pulin egald cu de cel addncimea inghe!. de (telpii) stabilegte astfel: Ldlimea se blocului presiunea - din condiliaca presiunile sub fundaliesd nu depdgeasci de incdrcirilor; pe admisd teren,stabilitiin funcliede gruparea de - sd fie mai lati cel pulincu 10cm fald de soclusau peretele la subsol; a de lilimiiminime executare sipdturii. - dincondilia de blocului fundaliesd fle de cel pulin40 indl{imea respectiv treptelor a blocului, respectiv tgo2 tgo'in,betonul dacdo2o'1n, nu cm. Armarea blocului estenecesard putind prelua de careapar. eforturile intindere pentru in funcliede presiunea efectivd tgo minime in tabelul se prezintivalorile 3.6 pe teren (carese consideriegali cu presiunea admisibild terenului) clasa a 9i betonului utilizat. efectivd Tabel 3.6 Presiune ul
pot in cazulincdrcirilorrelativemici,fundaliile avea ldlimeaegali cu a soclului din (3.19a). incdrcdri mai mari,precumgi la clddiricu subsol, considerente La sau de ale maimaridecdt soclurilor perelilor subsol. economice fundaliile ldlimi au perelilor se de nestructurali la subsol, realizeaziin funclie de a Soluliile rezemare (Fig.3.24): solulii in de greutatea proprie, unadinurmitoarele lor
124
rezemarepe placa de la subsol, dacd perelii nestructurali transmito incdrcare maxim4 kN/mgi au maximum m lungime; de placava avea o 3 grosime cel pulin80 mm, prevazuticu o armare de suplimentari dispusiin peretelui; lungul ingrogarea localda plSciide la subsol; daci pereliinestructurali transmit o incircare intre 4+10 kN/m gi au maximum m lungime; placava avea o 3 ingrogarelocal5 de minim 200 mm grosime.Armiturile suplimentare longitudinale dispuse placd pereti aveadiametrul in sub vor minim mm. Q10 cu fundatii proprii continue cu rezemiriizolate. sau
s15cm
T rf
"
riscm
TJ-
15cm
+
HH l^- La
trf-i ll '
l+ L-----l
tl
@'@z
|
*+4
a.
b.
7o 3.24Rezemarea perelilor nestructurali subsol: directpe placasuport; la ab3r'rrnarea a pldciisuport; ingrogarea armarea locala cgi locald pldcii a suport a na.ioselii, perete 1despd(itor nestructural placa suport pardoselii, a ,23-strat de ruEe,recapilarit5lii, umpluturd pdmdnt a 4de compactat, armiturdsuplimentari. 53.42Soclurile S,'-curile utilizeaziin.cazulconstruc{iilor subsol.Se recomandica perelii se fdri ;d 'ezeme pe centric socluri care,la rdndul sd rezeme lor, pe centric fundalii. imr-'ea soclurilor fi cel pulinegali cu grosimea va perelilor la parter, de pentrua w*-'te preluareaeventualelor abateri de tasare sau turnare. se admite o lmr"gere maximum cm a feleiexterioare soclului?n de 5 a raport planulexterior cu m:sdrieidela parter. !,4.2.1 Soclurile betonsimplu din flrm :eall amplasamentelor terennormalde fundare, pe pentruconstruclii clasa din ue rportanli lll cu nn;us3 an<0.169, precum pentru si gi construclii clasade din nnnrrcnianld indiferent zona seismicd,soclul poate fi executatdin beton lV de sil|nr cu urmdtoarele prevederi crl{",,t. constructive: - dacdinSllimea (mdsuratd la fala superioard fundaliilor) de soclului de a este nnax. 1,50m, nivelulpardoselii la parterului va prevedea sistemde se un :,enturipe toate soclunle(Fig. 3.2s a,b). Aria armdturilor longitudinale din
aceste centuri va fi cu cel pulin 2Oo/omai mare decdt aria armdturilor din
centurile curente:
125
3. Proiectarea preliminarda ctddiitor cu pereli structuralidin zidarie
daci indllimeasocluluieste >1,50m,se va prevedea incd un sistemde centuri la partea de. jos a socluritor(Fig. 3.25c). in mod obignuit,in asemenea situafii soclulare ld{imea micddecatldlimea mai fundatiil6r.
in detaliul figura3.25,stratulsupportal pardoselii, betonslab armat, din din este pe.unstratfiltrant pietrig, o umpiuturd compactati. dispus de pe bine In afari de straturile menlionate,'se poateprevecea un strattermoizolant mai 9i sub placasuporta pardoselii, un stratde egalizare betonsimplu. pe din
c. Fig.3.25Socluri beton din simptu a,b-cu centuri partea la superioari; cu centurd partea cla superioari inferioard; 9i 1- socluri; 2-fundalii; 3-centuri superioare; 4_ceniuri inferioare 3.4.2.2 Socluridin betonarmat Dacd nu sunt indeplinite condi{iile la de punctul anterior, soclurile vor executa se din beton armat monotit (Fig. 3.26), in urmdtoarele situalii: - pentruclidiri din clasade importanfiI saull; - pentruclddiridin clasa de importanli lll avAnd nnif3 gian>O.169 Armarea se realizeazddin doud plase dispuse pe cele doud fe{e ale soclului. Indiferent addncimea fundare, vor de de se prevedea doui sisteme centuri: partea de la superioari la partea gi inferioard soclurilor. a
Fig.3.26Soclu beton din armat: 1-soclu; 2-fundalie; 3-centura superioarS; 4-centura inferioari
126
Pereliide subsoldin betonsimplu: 3.t1.3 Se recomandica perelii de subsolsd rezemecentricpe fundaliisi vor avea glrosimea pulin egald cu grosimeaperelilorde la parter.Se vor realiza, cel de 'eEuld, betonarmat,uneori din zidirie de cdrdmidipentrucr:rstruclii gi din din :tasalV de importanli. perefiide subsoldin betonsimplusunt similari 3in punctde vedereconstructiv, soclurilor betonsimplucu inillimea mai mare de 1,5m (Fig. 3.27a).Prin din *n'rnare, vor executacu doui sistemede centuri(superioare inferioare), se gi in pentru :erenuri normale fundare, de construclii clasade importanld cu nn's3 din lll, pentruclddiridin clasade importanlilV indiferent zona s anSO,169, respectiv de seismicS.
a.
b.
Fi1.3.27 (a) Pereli subsol beton de din simplu 9i din beton armat(b) 1-pereli subsol; fundalii; de 23-centurisuperioare; 4-centuri inferioare Perefide subol din betonarmat 3.4.4 eerelii subsol betonarmat(Fig.3.27b) folosesc urmitoarele de din se in situafii: - pentru clidiridinclasele importan!5 ll; de | sau - pentru clidiridinclasa importanli avAnd de lll nn;f3 gian>0,169. 3e va urmdri ca rigiditatea subsoluluisd fie superioari rigiditdtiinivelurilor supraterane, ce permite ceea considerarea incastririiperetilor structurali nivelul la peste subsol.in acest scop se recomandd :r{angeufui adoptareaurmdtoaretor -risuri: golurilor perelii subsol fi reduse strictul - numdrul dimensiunile din de vor la 9i necesar: - pentruzoneleseismice an>0.169 poziliagolurilor pereliiinteriori cu din ai subsolului va decala cel pulin1m fald de pozilia se golurilor la parter cu de (Fig.3.28). pot Golurile perelii din exteriori fi amplasate centric fald de cele de la parter, voraveadimensiuni micicu celpulin20%; dar mai
127
preliminarda clddiilor cu pereti structuralidin ziddrie 3. Proiectarea
golurilor subsol la Fig.3.28Amplasarea
in plus,in cazulclddirilor perelirari,in zonele seismice an20.249, cu se cu recomandi sporirea rigiditSliisubsoluluiprin introducerea unor pere$ rezultatedin planu suplimentari beton armat, in limita posibilitdlilor din (Fig. architectural 3.29).
PLANPARTER PLANSUBSOL
PS
,_,' _
l,
o@@
i,,,i o@o
l-'
(PS) Fig.3.29Introducerea pereli de suplimentari la subsolincazul rard clidirilorcu compartimentare 3.4.5Plangee infrastructuri la
placasuporta pardoselii la parterse va executa in cazulclddirilor de fdri subsol, prin intermediul clidirilor din betonarmat,legatd monolit armiturilor soclurile cu contribuind spalial al astfel la sporirearigiditdliide ansamblugi la caracterul infrastructurii. placa in cazulclSdirilor subsol, de a se din cu suport pardoselii la subsol va realiza pe placa betonsimplu, in cazulclidirilor iar amplasate terenuri fundare de dificile, suporta pardoselii la subsolse va executa betonarmat,legatdcu armdtur din de gi de tdlpile fundafiilor. Aceastdsolulie este recomandatd in cazul terenurilo pentru normafe fundare cu de zonele seismice an20.249. Dacd la subsol se previd pereli nestructrurali reazemi direct pe placa ce pardoselii ingrogare, va fdri atunciaceasta fi din betonarmat. 128
cLADtRt pERETt cu STRUCTURALI zonrue DtN
4. CALCULUL CLADIRILOR CU PERETI STRUCTURALI ZIDARIE DIN
4.I INTRODUCERE fddria este un materialneomogen anizotrop, printr-ocomportare caracterizat 9i nelasticd chiarla nivelurile relativ reduse solicitare. de rentru proiectarea structurilorpentru clddiri curente, se consideri valabile ipoteze simplifi catoare: -nndtoarele esteun materialomogen izotrop; gi - ziddria - caracteristicile seclionaleale perelilordin zidirie se determindpentru sec{iunea brutd(nefisuratd); - se pot utiliza factori de coreclie stabiliti astfel incAt sd se obtini o concordanli mai buni cu datelerezultate incercdri. cAt in 'n concordanli metoda calculla stdrilimit5, cu de clSdirile peretistructurali cu din oddrietrebuie calculate la: - stiri limitd (sLU),pentru gruparea ultime fundamental5gruparea speciali, 9i 9i - stdrilirqiti de serviciu (SLS). Sfucturaclidirii este aclionatd incdrciri verticale de (gravitalionale) orizontale gi :'n vdnt sauseism. 'mcdrcdrile gravitalionale preluate toli pereliiportanli sunt (dispugi, reguli, pe de de ambele direcliiale clidirii),iar incircirile orizontale ansamblul pe clddiriisunt preluate pereliiportanli9i de contravAntuire de paralelicu direcliade acliunea 'ncdrcdrii orizontale. Fereliisunt solicitali compresiune incovoiere la perpendicular planullor, pe 9i gi Jrecum la compresiuneincovoiere planul median. in lor 9i n conformitate normelegeneralede proiectare sLU, clidirile cu pereli cu la structurali ziddriese calculeaziatdt in gruparea din (GF),cdt 9i in fundamentaE gruparea (GS)a incircirilor. speciald grupdri perefii calculeazd Inambele pentru se doudsituatii: a.) in prima situalie perelii se calculeazi la compresiune9i incovoiere perpendiculard planullor.in acestscopse considerd vertical6 perelicu pe fdsii de ialimea 1m,actionate incircdrileaferente. de de Fe verticalifdgiaeste extinsdpe toatdindllimeaclidirii, iar din punctde vedere static este o grindd continudpe verticali cu continuitdli pa(iale in dreptul 129
plangeelor. incdrcirile verticale aferentef69ieiprovindin ac{iunea plangeelor 9i greutilii proprii fdgiei; a celedin plangee 9i celedin greutatea dar proprie unele ?n situalii, aclioneaziexcentric raport planulmedian peretelui, in cu al rezult|ndastfel momente incovoietoare acliuneaincircdrilorverticalperpendicular planul din pe peretelui. Concomitent incdrcdrile cu verticale considerisiincdrcdrile se orizontale careaclioneazd perpendicular planul pe pere{ilor, vdntsauseism. din Celeaferente produc fAgiei calculate momente incovoietoare, se calculeazi care in mod simplificat pentru o grindd continudcu continuitdli ca parliale?n dreptul reazemelor/plan geelor. Esteevidentfaptulci TnGF avemincdrciri din v6nt numaila pereliiexteriori, pe tot perimetrul clddirii, in GS avemincdrcdri seismpe toli perelii, exteriori iar din atdt cAtsi interiori. in cazul liberidintreferestre, nelegali pereliide pe cealalti direclie, cu -spale{ilor fdgiei considerd se egali cu lungimea gpaletului. ldlimea In final,in secliunea (obignuit parter) suprapun calculatd la se efectele gi acliunilor se determind eforturile rezultante: gi efortulrezultant compresiune momentul de incovoietor, carese verific6 la fdgia.
-i
h"
-t_ th"
+
Fig.4.1Eforturi pe fAgia M-N calculati, planul 1-f69ia,2median alfdgiei
l-
Fig.4.2Compresiune giincovoiere ?n planul median peretelui al
intrucdtacllunilepredominante provindin incdrciri verticale, calcululperelilor in aceasti situalie "calculul perelilor incircdri gravitalionale", se estedenumit la care facesuccesiv pereliitransversali la ai 9i longitudinaliclddirii. b.) In a doua situa{ie face calculul ansamblu clddirii. determind se de al Se eforturileaxiale in pereli gi momentele incovoietoare aclioneazd planul ce in median perelilor. finalse faceun calculla compresiune al in excentricia peielilor, excentricitatea fiind pe lungimea perelilor/gpalelilor, paraleld cu incdrcarea orizontald (Fig.a.4 de underezultd trebuie ci considerate doui etapede calcul: - in prima etapd, cdnd incdrcirile orizontale aclioneazdpe direclia transversali clddirii, calculeazd perelii a se transversali; in a doua etapd,cind incircdrile orizontale pe aclioneazd direclia longitudinald a clidirii,se calculeazd perelii longitudinali
13 0
nERETTLoR aDARTE iNcARcAnr LA cRRvrrATroNALE DrN t cALcULUL perelii incircirilor verticale aclioneazi ce structurali Ll Determinarea
: ,cazul perelilorportanli,incdrcdrile verticalesunt date de incdrcirile de la proprie peretelui, in cazulperelilor iar a ngeu (permanente utile)gi greutatea 9i (autoportanli) greutatea proprie, lor intrucAt acegtia preiau nu de lcontravOntuire rircirile de la plangee. odul ?n care incdrcareade la plangeese transmitela perelii portanlieste gi lerminatde tipulplangeelor al structurii. pe pe ce laturilor cazufpfangeelor lucreazd doui direclii, trameleunderaportul ?ntre 9i 2, incdrcirilede la plangee de 0,5 suntpreluate pereliiportanli b cuprins de I pe ambeledireclii(Fig. 4.3.a).Suprafelele plangeuaferenteunui gpalet ducAnd linii la 45'in collurile tramelor rrtea plinddintregoluri)se determind gi de bectoare) la mijloculgolurilor ugisauferestre.
-_ .
dt-i +
ts!
<_: +i
4---11------* *ll
I
l_I--r----]t
a.
,
b.
-]t
' Fig.4.3Stabilirea pe portanli: suprafelelor plangeu descarcd perelii de ce ce b.) din ce , a.) plangeu lucreazipe dou6direclii plangeu f6giiprefabricate o Ar, ce transversali lcreazi-p'e direclie, Az- ariide plangeu descarcipe perelii (A1) (A2), respectiv longitudinali d1-dreptela mijloculgolurilor, dreptela d2jumdtatea fdgiilor plangeu de deschiderii plangeelor b.a.m, panouri 4.3acorespunde mariprefabricate din hemadinfigura cu suprabetonare. fiedale :cazuf pfangeelor lucreazd o singurd pe cum estecazulplangeelor ce direclie, din precum9i pii prefabricate sau grinzi prefabricate elementede umpluturd, 9i laturilor dar estein afaraintervalului rrgeecarepot lucrape doui direclii raportul portanli (Fig.a.3b). numaide perelii estepreluatd F2,0,incircareade la plangee prefabricate planseu, sunt pereliipe care reazemi elementele de tseliiportanli ?n din hectiv pereliilungiai tramelor cazul plangeelor betonarmat monolitla laturilor in afaraintervalului este 0,5...2,0. rc raportul cazufplangeelor care lucreazd dupd o singurddireclie,stabilirea suprafelelor perelilorportanlipe care reazemd, face prin trasareaunei drepte se Erente portanli, jumdtatea (Fig.a.3b). dintreacegtia la distanlei mleldcu perelii pi stabilireasuprafelelorde plangeu aferente perelilor portanli pe care pereli care hzemi,se stabilegte suntpereliicu celemaimariincirciri gi la acegti
131
;-
fdgiicu tungimea 1m,agacum se aratdin figura4.4in cazut de in :::gnsideri careIncarcarea transmite douddireclii. se pe in figura4.4 s-auconsiderat urmitoarele taiii oe perete ldlimea 1m: cu de - in peretele transversal axul 2; doudfngii,una intre axeleA _B din l6ngd golulde ugi, 9i una?ntre axeleB_C; - in peretele transversar axul 3: o singuri f69ie,?ntreaxele B_c, din I6ngigolutde ugd; - in peretelelongitudinal axul B: o singuri f6gie,intre axele 2_3, din lAngd gotul uSd. de
Fig'4'4 Modulde descdrcare plangelui a (stabilirea suprafelelor descdrcare) de si f6giideperete lilimeade'1m;i_ suprafe{e plangeu cu de aferente pereliror transversari, aferente 2pereliror rongitudinari se constatd in funcfie golurile cd, de existente, fAgiile suntde doudtipuri: i1 - I?81 Oereli goturi, fird cum e ceadin axuiZ, intreB_C; ' - fdgiildngd goturi, cumsuntcetetalte f6giidinfiiigura4.4. 4.2-1.1-l incirciri verticare preluate gpaleli(carerevingparefiror). de incdrcareade. la plangeupreruati de un gpalet (montant), situalia in in care incdrcarea unitardpe planseu1kN/m2), compusddin incdicdrileperman"nt" 9i utile,esteconstantd, stabilegte relalia: se cu
Qpt = Qpt' Ao1 kNI
(4.1)
unde: aste unitard Qpr, incdrcarea pg prangeu (datdde greutatea proprie 99 a plangeului giincdrcdrile :"lgy!, utile), [kN/m2]; 132
STRUCTURALI zoArue DIN zLADIRICIJPERETI
gpaletului considerat. aferente {, estesumaariilor peretele transversal axul2 (Fi1.4.4)esteformatdin doi gpalefi. din euernplu,
ael de ldngd axa A) are aria aferenti de formd poligonali cuprinsd intre
gpalet aferentd punctele aria cuprinsd ?ntre iar A. B,C,D,E,F,G,H, al doilea grosimii pe diferite plicii plangeului, a a"rem incdrciridiferite trame,datorate l@m& pardoselilor incircdrilor relalia(4.1)devine: sau utilediferite, rii diferite a n mm6m.r
'J.; = L qi' A i
tkNI
(4.2)
; . suntincircdrimediipe trame, in [kN/m'],iar -sariilepe careqr,esteconstantS. n:. f 2 flncirciri verticalepreluatede f69ii (carerevin fdgiilor) la ffimnine referim o fdgieverticalide peretecu ldlimede 1m, se aplicdrelaliile f69ieiconsiderate, corespund care cd rile, sau (4.2),cu precizarea ariileaferente punctat Tn sau hagurat figura4.4. Se constatici acestearii sunt s"e- reprezentat pe perpendiculare fAgiade perete, avdndldlimeade 1 m in cazul tffii :e plangeu plini, in din de respectiv 1m plusjumdtate lilimeagolului cazulfdgiilor de mm.n:flrilor golurilor. de la marginea Fmmsre zuf lucreazd dupi o singuri direclie, cum ililtmr in careavemtramela careplangeul ,rme cazulclddiriidin figura4.3b, unde fAgiileprefabricate reazemi pe pere{ii itff@-s*,ersali, de descdrcare stabilesc se consider6nd incdrcarea la f69ii ci de ariile portanli carereazemi. pe in modegalperelilor w:-ansmite incircirile verticalecu valori corespunzdtoare iinrrr mate cazurilese considerd peretelui. p'nuiEnii incdrcdri carese faceverificarea la de gi de cu celular) lilm fEura4.5 se prezintd exemplu strucJurd perelirari (sistem un In fAgii ce mm:see reazemi pe pereliilongitudinali. acestcaz cele mai solicitate
ru!
spalelii nelegali pe direclia transversali din axele A gi C. Aceste fdgii au ldlimea egald cu lungimea gpalelilor (a2, bz), iar incdrcdrile aferente provinde la ariilecu ldlimilea1 !i b1,mdsuratede la (verticale orizontale) 9i jumdtatea golurilor adiacente. - f69ia din axul B, intre axele 1 9i 2, care are ldlimeade 1m, darincircarea este preluati de pe o suprafaldcu lilimea c1, p6nd la jumdtateagolului adiacent. Se observd cd aceastd fAgie este mai solicitati decAt cea din acelagi ax B, dintre axele 2 9i 3, daci incdrcarea unitari pe plangeu e aceeasi. -
133
DIN STRUCruRALI ZIDARIE CU PERETI 'LADIRI relalii: cu proprie fagieipe un nivelse calculeazd urmdtoarele a GGutatea de o - pentru fagiecu ldlimea 1 m: c=g.l?" [kN] tnde: libeo: pentru fagiecu altdlefme (gpalet o c=gl l, [kN] (kN/m'?); de g estegreutatea unitarS clcula peretelui de difedtit 1 m; /- Elimeafagiei ll,. inallimea pereteluiintre plan9oe centurii. Se va luaTnconsiderare greutatea Si ds 4.2.2Dlagrama eforturiaxialepentrufati. do perete gpaletului preluate o faqiecu ldtimea 1 m sau cu lSlimea de do Pe bazaincdrcerilor axialo compresiune; de de diagrama eforturi se determind ber, poateconsidera doudmoduri: in proprie pereteluise a Greutatea (kN/m),rezu[anddiagramaN pe - uniformdistribuitd indllimeaperetelui (Fig in liniardde sus in jos 9i salturi dreptulplanieelor real5,ln cregtere 4.6b). de fiind insumatacu incArcarea la la - concntratd nivelul planseului, planleelor in cu plansee, N simpliflcatd, salturi dreptul diagrama rezultand (Fig.4.6c). pe axialese determine fa9iade 1 m in de ce Se menlionaaza diagrama eforturi pe respectiv un gpaletintregTncazul c;lcululuila incdrcarigravitalionale, cazul peretelui in la calculului compresiun 9i'incovoiere planul (4.4)
(4.3)
N Ed
c, D, (b (a) axiale 9ic) inh-ofagiedeperete de Fig.4.6lncdrcdri la plansee gieforturi axial9i realda efortului gpaletului liber); diagrama b) sau ll=1,OOm) lSlimea plan9eu; de lncdrcarea la ultimul axial;Qr a simplificatd efortului c.) diagrama pe propde pereteluide un nivel a G-greutatoa
'4. Calculul cladirilor pereti structurati zidaie cu din
+-4
Fig.4.5 Exempre descircare plangeurui pereliistructurari de a pe longitudinali cazulstructurilor in celulare
in tabelul4.1 se dau ariile aferentede descircarea planseului pentrufdgiil considerate figura4.5. in Se precizeazdcd aceste fAgii sunt aclionate 9i de incdrcdri orizontia perpendiculare planulperetelui, pe care se determinipe fAgiiverticale li{imile cu egalecu celeprecizate tabelul4.l in
Tab.4.1F de calcul
Suprafala plangeu de aferenti
structur{
rcarea plangeu pe din nivel/fAgie
= At,ofrr'+
Q 4 =Q p n 'A t , o 1
=b, Ar,of
At^tr. l=C r'l J 'v ) ) )
+
(L,
'+
Qpt= 4pn' A z,o1
L"\
'I
=lr I 0,,, eo, 0,,,'*n ?i "
Qpn , 8 pn , q pB sunt incdrcirile medii pe trame.
in cazulverificiriiperelilor interiori calculeazri se doudincirciri de la plangeu: din stdnga9i din dreaptaperetelui, care acfioneaziexcentric raportcu pl in
medianal peretelui.
134
E--
CLADIRI PEREflSTRU)TMLI DINZIDARIE CU
inc6rcerib 9i n/in module n suntegaledaca4=1m. pa(iala pe reazeme, Fasiaare continuitate astfelcd momentele incovoietoare din (M,) camp(M")9i de pe reazeme se considerd modsimplificat, ln egale(Fig.4.7): ,2 wt ne (4.7) t2 under. esteTnetimea unuinivel. in functie de inetimea cledirii;i Gportul dintre ine4imea9i lungimea/l51imea pe clidirii,inc;rcareaw/ poatefi constanid toatd cladirea sau sd aibe vabri mai (Fig.4.7). marila ultimul nivel, eventual ultimele la doudniveluri
M'
he he
t
Fig.4.7 incdrcarea vantpe faqie din a-schema staijcd faqiei, diagrama momente a bde incovoietoare Se precizeaze incarcarea vant9i momenteie ce din sectionale rezultate suntcu (de valori proiectare calcul), de inhucatvantul considerd GF. se in 4.2.3,2A4iunea localda seismului Seismul aclioneazd local atat asupraperetilor exteriori, Si a celor inte ori. ln cat ambelecazuri se considera incircarea seismiq; aferenteperctelui c; calculat, pe actioneaz; o incdrcare ca uniform distribuite inaqmeaunuinivel. lncercarea seismice localS determinS se astfel: a.J se determind incarcarea seismicdaferentdpereieluila nivelulunde se peretele propo4ionalcu (Sp), calculeaza masapereleluisicota sal
sr=4
G-
i=4
c-
IKNl
(4.8)
Fi- incercarea seismice totale, nivelul |a k; 137
4. Calcululcladidlorcu Deretistructuralidin zidaie
cu Efortul axialla nivelulde incastrare determind relajia: se +nG Nu{ =Q7+@-D.Qry1 [kN] (45)
unden estenumdrul niveluri. de Efortul axial, Nr", poate fi calculat la fiecare nivel, fiind un efort seclionalde proiectare,produs de incercerilegravitalionale, rezultandastfel diagramede eforturi axiale. precumgi efortul axial din fSgiese determindin incdrcdrilepreluatede fa-sie, func.tie gruparea incarceri carese faceverificarca. la de de 4.2.3incirciri orizontalelocale perpendicular planulperetelui pe pot incircdrile orizontale localecare aclioneaze orovenii din: gi toti seism,pentru perelii(interiori exteriori): vant,numaipentrupereliiexteriori; pemantului, pentruperetii subsolde pe conturul de cledirii; impingerea impingeri datede bolli,arcesau garpanie; incirceri de exploaiare orizontale (impingerea oamenilor in spatii mobilierului sau a aglomerate) sau greutelice rezultddin suspendarea perpendicular planul pe incovoietoare unorinstalalii careproducmomente peretelui.
la Cele mai importante sunt cele din v6nt sau seism,careaclioneazd toatetipurile de clSdiri. vantului 4.2.3.1incircarealocalA acliunea din numai pe per4ii exteriori, considerd se Din incircarea din vant care aclioneazd fate de direclia incdrcarea fagieicalculate. funcliede poziliaperetelui in aferente vantului, incercarea vant este presiune sau suc_tiune, in acestcaz, nu se care din insumeaze. incdrcarea a4ioneazepe o fAgie verticale lilimea t, careeste: Gu orizontale liberi. - egaldcu distanladintreaxele golurilorde ferestrein cazul gpalelilor De exemplu, fig.4.5 suntaj gi b1; in plini(fAgii axele1 gi 3 din fig 4.5, care din exteriori - un metruin cazulperetilor nu s-aureprezentat). in general, peretele lucreaz pe ambele directii: verticali gi orizontale. Considerand, mod simplificatgi acoperitor,ce peretelelucreazanumai pe in direclia verticald, incercarea vantpe fagieeste: din wf =w.lt lkN/ml (4 6)
unde, esteincdrcarea w unitara vantpe perete[kN/m1 din 136
4. Cabululcladiilor cu peretistrucluralidin idane
greutatea peretelui nivelul k; la rrz G,-masa,respectiv greutatea k. totalda nivelului ,rr Gr-masa,respectiv b.) pe nivel: la incErcarea uniform distribuite perete, fiecare se determine
s,
lkNim'zl unde:,{,esteariaperetelui nivelulconsiderat. la
(4.e)
cA lncdrcarea modul pe fe$ie este egald cu qs daca se considere peretele ln (Fig.4.8). Iucreaze numaipe direclia verticale
h"
a.
b.
Fig.4.8 lncdrcarea seismpe f69ie din lncovoietoare a-schema staticd, momente bmomentele calculeaz6 se astfel: ln modsimplificat, - pe reazeme:
q h? "^.d t2
Tn camp:
M- =qsc " l2 ,) hE
(4.10)
(4 . 1 1 )
unde: reazemului, iar de q","d valoarea medie Tncdrcerilorsub9ideasupra a este pe q""este incercarea distribuiE nivel
STRUCTUMLIDIN ZIDARIE
424 Determinarea excentricitalilor aplicarea inc;rcarilor vedicale de lr;srficitatea incdrcarilor verticale raportcu grosimeaperetelui in (pe direclia provine maimultecauze: din lr=nni' peretelui) constructivSstructurii; a - alcdtuirea existenta unorimperfecliuni execulie (accidentale); de , efectul incdrcdrilororizontale. pdn momenieleincovoietoare =ta.ele acestor excentricitSli concrelizeazd se perpendicular planulsdu de verticale, pe ar':cuse inc6rc6rile caresoliciti peretele
tfan.
fi -elaliilede calcul, efectele excentricitetilor introducprin coeficientii se de r"i-cere a capaciteliide rezistentd, corecteaze care situatia compresiunii centrice. !,24.1 Excentricitili provenitedin alcatuirea slructurii .!,sn excenlriciteli in structurale secliunile carese produce in (trecerea) transferul rldorverlicale de la un nivella altul.datorite urmdtoarelor cauze: - suprapunereaexcentdcd a peretibr pe verticala, din considerente arhilecturale sau datoritdunor grosimi diferitea peretilor,prevezub in pfoiectare; pe excentdca plangeelor pereti; a - rezemarea inc6rcareadife ta transmisi de planseelede pe o parte 9l cealaltda pereljtor. acestorexcentricitali ::_-orite inc6rcErile veriicaleproducmomente incovoietoare maxime partea (subcenturi); 1 yalori la superioare peretilor a acestemomente au pe : {arialie liniarl4 inellimeaunui nivel cu valori nule la partea inferioare a (deasupra (Fig:eretelui centurilor) 4.9). i figura4.9d, s-a considerat ldlimeacenturii,care asigurarezemarea, ce are i:jnea a, iarexcenlricitatea incdrcdrii la plangeu este: de d,
lac: a=trez!1t6, d = L
6
(4.12J
n czule dinfiglra 4.9 s-a conside|at lelimea cd centurii esleegal6 letimea cu rretelui (i) 9i rezultd excentricitdlile: (4 . 1 3 )
139
4. Calcululcladiilor cu pereti sLructuEtdin zdari,e
(a) la structurals pereliexteriori 9i interiori Fig.4.9 ExcentricitSli (c); (b) 9i momente de incovoietoare d,e-detalii rezemare; (in a a-lStimea rezemare plangeului cazule, a=t) de
140
STRUCTUMLI DINZ\DARIE
=t=ihicitatea structurald in secliunea {subcenturd, 1-1 {e") respecliv partea la si!{ioarda peretelui), e6te: . la pereteleexterior
, M Pt . d, Nt d1
t -^r'
ir'l + Pl Nt+P, \4.14)'
la peretele interior:
" :rr'
2M
Pr,
Psds NFl Nt +Ps +pr
(4.15)
ir ffgura4.10 se eprezintSschemastatic6,excentricitatile eforturile si l\4 si re_truo fesiereprezenlatd toatdinellimea pe peretelui.
"1r
nJ " _+r
oT "
L"
o+
b. c,
d.
e.
Fi9.4.10 Schema staticd fasieipentru perete a un (a) exterior si inlerior tb). (c). structurale fiomenteincovoietoare si eforiuriaxiale (d) (;) êx.cenrtcttat ta acoperig mansardd, p". p._ p. 0e sau -j- rncarcarea incarcdride plansee, la proprie fesieipe un nivel G-greutatea a 1.2,1.2 Excentriciteli adilionate =:t.eniricitdlileaditionalesunt provocatede urmetoarelecauze: - oeptasarca relativea planurjlormedianea peretilorde la doud niveluri adjacente, datoritd imprecjzjilor (erorilor) execuf6; de grosimii aoaterea perelilor la valoarea de nomjnaE (teoreijci); , abateri peretilor la pozitia ale de verticale; neomogen,tatea materialelor.
141
:4. Calcululcladiilor cu pereti structuratidinZdaie
ln.calcule excentriciidlileaccjdentale (e.) se constderaprin cea mai mare dinl, valorile: e^ =-:L
ro0
e. >Lm
(4.16
under estegrosimea peretelui, iar ,"- inetimeanivelutui. 4.2.5Excenlricitelidatorateincircidtor orizontale incarcirileorizonlale (vantsi6eism)se considere uniform pe distribuite un nivel. 4.2.5.1 Excentricitdfi datorateacliunii vantului
Vanfulaclioneaze formdde presiune sub sau suctiune numajpe peretiiextedd (perimetrali) gruparea in fundamenbla. timpirlexecutieiclddirii,vantul poat in acliona asupraperetilor interiori. Fi Cunoscand momentele actiunea din vantului jumetalea Ia inaltimiinivelurilor!41 ( respectivln dreptul reazefielor (M.), se calculeazE excentricitetile corespunzalo cu relalia:
\4.17)
unde:l\,,fw- momentul este incovoietor vent(M" sauM) ,iar din N- eforlulaxialtotalin scliunea respectivd, ;n;arcddgravitalionate din cu vatoflcorespunzSloate GF, I\,'lomentele^ vent se calculeazd din sirnplificat retatia{4.7) iinand seana cl cu aqruneavantutui este altemanlb, mod obisnuit considerd in se numaipresiune (careeste mai mare decdt suclljnea) sensulcare. ventului cu :rpr";;;; incdrcarile gravitalionale, conduceIa cea mai Aefavorabita situatL, reifectiv E exceniricitatea maxim5. 4.2.5.2Excentricittrli datorateactiunltseismutui
""=n
(4.f3)
N,ls- momentul este incovoietor seism,iar din N- efortul axialtotalinsectiunea consideratd, incircdrigravitalionale din cu valoi corespunzdtoare GS.
CLADIRICU
STRUCTUMLIDlN ZIDARIE
de actiune seismului considere careimpreune incdrcerile al se cel cu (excentricitatea conduce cea maidefavorabild la siluatie maximd). 6onale,
Excentricilatea lotala
prin total6 rearltd insumarea tuluror excentricit4ilor. ln secliunea

(subcentur;)avem: a nivelului pentru gruparea fundamenta,eperetelui: a e=e"+e;+e,,>0,45t pentru gruparea speciald: e= es+elee>0,051 (4.20)' (4 . 1 9 )
(deasupra nea infedoard nivelului a centu.ii) relajiile(4.19) (4.20) ln 9i (e.) structurald estenul6. la a E Rezistnla compresiune per4ilor din ZNA s,iZNA+AR de la a loJm s-a aritat, rezistenla proiectare compresiune perelilor(efortul pentru feFie verticalicu letimea 1m,sauegalecu de se o I capabil) calculeazd liberi. lea gpalelilor perqiidinZNAiiZNA+AR se punecondilia: -u hz h e hc ,,. (4.21)
Fntru per4iidin ZC 9i ZC+AR
llz =!s:!!. <rs

pe zidadei un nivel; b: ll. estelndllimea (etajului)l ,.- esteindllimea nivelului ,. esleinetirneacenturii, iar peretelui. t grosimea
(4.22),
I relaliile(4.21)?i (4.22)se pot oblineindllimilemaximeadmisein nivelurile grosimii minime peretelui a t=24cm: cspunzetoare pentru ZNA9i ZNA+AR: =288+hc lbm;u. pentru giZC+AR: zC
(4.23)
143
4. Calculul ctadidtor pereri cu svucturcti idane din
=360+ 4 hemax Rezistenta proiectare fagieise calculeazd relalia: de a cu NRd=d.NHd =d A. f",)
14.24)
(4.2s)
unde ly'| este rezistenlade proiectarela compresiune centricE,A-ana transversald fegiei,egaldcu'100t (cm') sau 1t (m'?), a rezislenla unitari de ,proiectare zidariei comprcsiune, f estefactorul reducere. a la iar de Factorulde reducere calcuteaza trei sectiuni: in Cse 2-2 - in secliunea (interioardJ'.0t l-1 - insecliunea (superioard): Ci ine4imi niveluluir - la mijlocul d. Dinceletfeivalorise consider; valoarea minimS.
FactoriiC,gi numaiinfluenta defavorabilSexcentricitdlilor in a C,iauin considerarea secliunilerespective,iat Iaclorul 0, ia in considerare efectul defavorabil al plus efectuldefavorabil excenkicitdtilor secliuneade mijloc a peretelui, in al flambajufui(zveltelei).Obiqnuit, L se calculeazdla cola 2/3h", deoarcce excentricilelile maimaridecat6elede la ,"/2. sunt Factorii reducere calculeaza de se astfel:
oi = l - 2--!r! O" =1-2-:1 "t La cota 23h., excenkicitatea se calculeazdcu relatia: e,,
(4.261
g2n
pentru gruparea fundamentale:

2
(4.281
gruparea - pentru specaaldl 2 em=-es +ea +ee
@.2e
(4.28)si (4.29)rezuha varialialinjara excentricitEd Valoarea 2/.1e" relatiile din din a (vezifig.4.10c). slructurale Valorile e,9i e"se calculeazS sectiunea la mijlooi ln de inEllimii nivelului.Penlru zidiriile executatecu toate tipurile de elemeniel|
CLADIRI CU
. cu toaterosturile uftplutecu mortar, coeflcienlul rcducere va fi luat de C, nzdtor valorifor maxime (l.belul4.2). hJt Tabelul4.2 Exceitricitatea relativ;,
Tip zide(ie
zc,ztA
de rezistenF fagiei a considerate SLIJse facecu relalia: in (4.30)
ZNA
r \-991e elortul axiat maxim proiectare de catculat gruparea in fundamentata +ecialaa incircdrilor, ]{n esterezistenta proie;tare compresiune iar de Ia a
calcubta relatia cu (4.25), funcliede se&iunea carese faceverificarea. in la fundamentalS avemeforturile !ruparea axialemaxime, ln gruparea iar special;. :n_momentele incovoietoare maxime, astfelca verifi*rite treOuie tacutepeniru gruperi lncercdrilor. ale Rezislenla compresiune perelilordin ZC $iZC+AR la a EE si in cazul ZNA, rezistenlala compresiune peretiloreste rezistenta a la a unerlasii de 1m. respectiv uneifasiegalecu latimea a unuigpalet ffiprestune Fisisten-ta proiectare compresiune peretilor zidirie confinate ZC+AR de la a din ri se calc!leaze 9i penhuziderianearmatd ca utitizand aceteaFi retatii O" C"i ? ocui.ziddrieicu sldlpigori considera ziddrienearmaid se "lif"uf, o re$ecuvo ar|ecareinclude sisfelpisorii betonarmat. "";n; ";-;;;;. din lla'mea ariei.idealese slabilesledin conditiaca sectiunea reald,fomata din ene (cu ana ,i ) 9i statpigorii beton armal (cu aria { s; aibd aceeasi din ) EdenG de proiectare compresiune aria ideata. la cu tormatanumaiOiniiCari-e lermata, Censiderem peretele figwa 4.11adjn ziddriecu doi stalpiEori, din care esle un plinddintregoluri). lE(eteplinsau un spalel(partea
145
4. Calcululcladhilorcu
structuali din zidaie
Fig.4.11Sectiunea real5a pereteluidin (a) 9i ZC seqiunea echivalentd (ideatj)(b).
o.
Rezistentade proiectare(nr'id) peretelui se compuno din suma aezistentelo a prciectare zjddriei stalpisoritor. ale 9i
NM-Nzd+Ncd+Nad
(4.31
unde Nzd,-^/.,t lr'ar'suntrezistentele compresiune ziddriei ariar,), a gi de ale (cu betonufuisi armdluritor ambiistatpi9ori ariite,{. qi ,,t").iarl-1,L, si t,) (cu din rezsGnlete proiectare ziddriei, de ale betonului arm5turii. ti Rezistenla proiectare sectiunii de a ideale esre: Np6,i = Ai6.f,1 . (4.35)
Dinegalilatea (4.31) (4.35) rlaliitor rezultd: Si Az Jzd + Ac'fcd + Aa fg=A;4 -f,a (4.36)
146
CUD]RI CU PERETI STRUCTURALI ZIDARIE DIN
expresia arieiideale: -ie underezultd

Aid = Az +nc,echA! + na,ech Aa
(4.37),
=fd f"a
n"."d, =
(4.38)
.f,a
f.l
(4.39)
pentru nnt coeficientiide echivalenld beton9iarmifure. i moduzualnu se line seamade ameturadin stalpigori, ,.., este coeficientul iar :e echivalenld betonului. al Drn{4.37) rezultd: Aia = A" + n"a.A"= Au + b"a. -lV. (4.40)
i calculeavem nevoiede grosimeaideaE. ConsiderAnd (pentrusimplificare) inimiiegalecu grosimea lalpilor(situatie frecventii ziddriile la actuale), ;r6imea -iultd (Fig.4.11b):
A id = ( lo tk t + b d + b p z ).ti d
(4.41)
:onsiderand, \4.42) Ai,,_ (to+ bd + bp2\ ta grosimea 'espectiv ideald:

. 4, " A t n. L 4.
(4.43)
'"
I +bl +bez l+b +be2
(4.44)
ir relalia (4.38), pentru calcululrezisten,telor proiectare betonuluisi a de ale ziieriei, coeficientul condiliilorde lucru pentru beton este mb=0,75, penlru iar zij;rie rr, se va luade la capitolul 1. n czulincarelelpileFi inimaau grosimi grosimea diferile, ideald inimiisepoate a :etermina astfel(Fig.4.12).
4. Calcululcladiilor cu percti sttucturalidin idaie
lb. a. Fig.4.12Stabilirea in arieiideale cazulincareiilpile Fi inimaau grosimidiferite pe Valoarea ariei idealese stabilegte baza datelorgeometrice figura4.14a, din utilizind relalia(4.40). geometrice figura Pe bazadatelor 4.12bs,i considerand cd: din +tzia=,^-171t r = 1^,tt'a "2"2 (4.45) (4.46) \4.47)
rezulta:
A6 = l't6 + bo1't6+bpz'tz;a ,l^ = trtt + t,r! L + t,r\41
grosimilor grosimilo considerand rapoartele cd ideale 6untegalecu rapoartele reale, (4.47) dan rezufta:
Aa -td tl I bp't 1bpr' t-\ (448)
seamade (4.40), (4.48)rezult5: din Tinand
,,_ 4i!44;
l + b ^ :+ b d :
(4.4s)
I'hd pentruziddriaconfinatd determine relatia(4.25),unde in loc de / se cu se introduce /r. in Tnmodsimilar potdetermina grosimile se ideale talpilor, cazulin carefagia ale 9i de perete ldtimea 1 m estein talpe. cu de 4.2.9Rezistenta compresiune peretilorcu inime armati (ZlA) la a
Rezistenta proiectarc compresiune perelilordin ZIA se determindcrr de la a penlruZNA,insd utilizand grcsimea relaliile utilizate idealea perelilor. Conkibulia
CUDIRI CU PERE STRUCTUMLIDIN ZIDARIE
r*aturii din inima armat5se va neglija.Grosimea echivalenta poate stabili se un pereteintreg ($palet)sau, mai simplu,numai pe fagia de 1 metru FFau Fc.4.13).
-1
1
b. Fig.4.13 Ariareal6(a) ii ideali (b) la un perete ZIA din l:rsiderend dimensiunile ceniimetai, in rezultd: 100(2-2+ n",ht,) = 100t -h t * h = t"+n ""h t" (4.50) (4.51)
4.3.CALCULUL PERETTLOR ZTDARTE COMPRESTUNEINCOVOTERE DrN LA 9t ." PLANUL PERETILOIR geometriceale perelilor: 43.1. Caracteristicile geometrice perelilor ziddrie, :ar-acterjsticile ale din suntvalorireferitoare la: peretilor; sigrosimea - lungimea perete; unuinivel - indltimea Sialintregului inimii9i a talpilor; - lungimea greutate; centruluide - pozitia inimilor tdlpilor; - ariile 9ia de - momentele inertie. geometrice inele din caracteristicile rezulta plan9ele arhitecturd, altele din de iar acalculeazi. ,4.3.1-1. Lungimea t6lpilor r cl6didobignuite, incdrcarea orizontalS vent sau seism se considerd din ce actioneazd succesiv dupe ceb douddirecliiprincipale cladirii(transversald ale gi fiind prelualede peretiiparalelicu incarcarea. bngitudinald), Cand incarcarea pe dizonlaE aclioneazd direcliatransversald clddiriieste preluat; de peretii a ransversali, respectiv perelii longitr.rdinali, incdrcarea de dacd esle pe direclia peretilor pe celedoua bngiludinale. Intrucat interseclii asigurd la se conlucrarca de
149
4. Calcululcladhilorcu percti structutatictin zjdaie
direclij,la-preluarea particip;- pe o anumitddistanla, si pereliide pe incdrcarii cealaltd directie, carereprezinta Ulpilepefetilor De exemplu, figura4,14seismulacrioneaz,l directia in pe transversald. prelua fiind de peretiitransveNali po4iuni perelrtor gide ate tongitudinati (t6tpi).
+F
1lFb
t-
Fig.4.14 Acliunea pe seismutui dircctia transversal6 ctddirii a Lungimea tdlpilor activea diafragmelor, fiecare pe directie clidirii se considere a astfel: in cazuldialragmelotmarginale: bp=t +Lb,t sau b?=/+A,, ln cazuldiafragmelor centrale:
bp = Ab"t+t +Md, undei
@-52)
(4.53)
peretelui; dreapta r - grosimea inimii.
A4i,A4, reprezintetungimeaactive a tpitor diafragmetor stanga din 9i
Lungimea talpiloractive1b"1, rcspedivllrd, de fiecareparlea inimii,va fi cea md micddin vaiodle: - 6t t- grosimea tdlpii; disianla pandta pdmulgotde fereaslrd de uFd; sau - //2, dac; nu suntgoluri.
CLADIRICU PERET]STRUCTUMLI DINZIDARIE
4.3.1.2. Aria perelilor,cenlrelode greulateti momentele ine4ie de :eobu fiecaremontant(Spalel), formatdin inimS(paraleEcu dircctiaincSrc5i :rzontale)Fi tilpi, se calculeazS: (egal5cu aria inirniiplus aria t5lpilor), aria aria (egald cu aria inimii),pozilia centruluide greutateqi ::.iv; la fo4a tSietoare risnentele de ine4ie.Acestecacteristici determine pentrufiecaremontant, se rciferenfdacdsuntcuplatisau necuplali. cazulperetilor ZC, ZC+ARsi ZlA, In din (Fig.4.15). 3:estecaractedsticise efere la secliunea echivalente
].+
c.
Fig.4.15 Ariila per4i izolalisaucuplali: a - din zidarie simplS ( ZNA,ZNA+AR); - din ZC si ZC+AR ZS b.c 3 - ariareald, - ariaechivalenti); c d.e dinZIA ( d - ariareaE,e - ariaideald), G - centruldegreutate montanlului al :.sfa centrului greutate raportcu un capdtal peretelui(r,c) determin5 de in se cu
,A '' 2A ; t tAr' !:+ A,: A,+ A j |
( 4.54)
Id:fientulde ine4iefala de o axece treceprinG:
t -r ri+>A t . c = b \ : t r L ! + , r , . t y o .L )+ o ,.( * n a , + , i
( 4 .5 5 )
4 Calcululcladiilot cu perci stuctuzh din idane
undesemnjficatia notalilor rezultd fig!ra 4.15 din in cazulmonlantului stelpisor, calculeazd echivalentd. cu se poziliacentrului aria de greutate momentul jnertie arieiechivalente. relatile de al Si cu (4.74)_(4.79). 4.3.2DeplasSrile laterate rigiditateaperetitor 9i Dinpunctde vedere staiic,perelii6untconsole verticale incastrate cotazero. la lncdrcirileorizontale aclioneaza ce pereliiin planullor medianpot fi din vaft sa! din seism. In mod simplificat, pentrucatculul deptasdrilor taterale a rigidildlitor 9i peretilor, inc6rcarcadin vant se considerduniformdistribiriti pe ineltime cu valoarea (Fig.4.16a).iar ceadin seismse consider; o distribulie 4, cu triunghiulara cu valoarea (Fig.4.16b). G
a.b Fig.4.16lncdrcarea vant(a) 9i din seism(b)in ptanut din peretetuj. Se va line seamace hcerc6rile vantsi seismnu actioneaze din simultan. lncercarea vant se considerd gruparea din in fundamentale incdrcdrilor, cee a iar dinseismin gruparea speciald. in cazulperelilor necuplali, deplasarile pot laterale fi calculate relatiile statjca cu din pentru constructjilor console. acliunea sub incdrcdlor din ventsau s;ism. in cazulperetilor cuplali,buiandrugii pafticipi la preluarea lncerc;rilororizontale. avand ca efect micgorarea deplasdrilor lateralegi cregterea rigiditelii. Dacd se neglijeaz;efectulbuiandrugilor, atuncifiecaremontantse considerdun oerete necuplat. mentioneazd efectut Se ce buiandrugilor asupra deplasarilof rigijitdiitor si perelilorcuplalieste mai mare dac6 existecenturi-buiandrugi comparatie in ositualia carebuiandrugii centurile in si suntelemen{e separate (Fig.4.17).
152
CGDIRI CU PERETISTRUCTUMLI DINZIDARIE
a. -. ( singur element centurd-buiandrug); buiandrugilor:- dintr-un a 1-17Alcdtuirea (centurd buiandrug); separate b - din elemente 9i 3 21 - centurS-buiandrug; centurS; _ buiandrug; (piini6au la carese neglijeaze perelilor necuplali bsarilelaterale rigiditatile Si care au in monotoni, tul buiandrugilor) cuplalise determin6 cazulperelilor 9i pe geometrice clddiriigide rigiditate constante toati inallimea .ieristicile efectulbuiandrugilor(pereli necuplali) L1. Cazulin care se negliiazd In din de rezultS, general, solicitdrile incovoiere forfecare. In bsarealaterald 9i (tZ, avem in (re de raportul dintreineqimea lungimea plan a montantului 9i {iile: H/l<2 - defotmaliiledin forfecare sunt predominante,cele din incovoiere putand neglijate; fi 2<H/lS5 atal - sunt importante din cal defo.maliile forfecare, 9i cele dinincovoiere; H/b5 - deformaliile din incovoiere sunt predominante, din forfecare cele putand neglijate. fi
,l
t-18Perete ziddrie din necuplat
(14 mea peretelui/montantului este inillimea lui totald, egald cu inSllimea mai sus,depinde de raportului in limitele r?// ardtate di. Rezulte Incadrarea cd ce in b golurilor plan, c6t $i de nlmdrul de nivelud.Rezufta in cazul unei peretiiplini de Ia capete(frontoane), avea IItI < 2, iar la vor d obi9nuite, intre2 9i 5, respectiv ediai tapoftul poalefi cuprins H/l anliide la pereliiinterm naredecat5.
153
4. Calcululclaciilor cu
4.3.2.1.1. Depfasarea latorald9i rigiditateala Wreli 8cu4i {En< 2l iar Se neglijeazd deplasarea incovoiere, cea din fofecare se detem din relatia Mohr- Maxwel:
a, t=!n(*,v,('\
unde:
(4.5
I/(x)esle torla lAieloa.eprcdusi de inc;rcarea oizontald; vf., - fo4a t2iietoare incdrcarea din unitareorizontald aplicatela nir undecalculdm deDlasarea: al G - modulul elasticitate de transveGal zidd ei; la A - ariainimii(activ6 fo4ateietoare).
(4.56)rezultd expresia deplasdrii nivelulr la in cazulactiuniidin vent din relatia
t*r.v=F.t9fu;L uAi
,,2
(4.5
pentru ln modsimilar acliunea seismrearltd: din .-,, a"t"t=P"1"1!-IvAi
(4.5
Rigiditdtile va (f,) sau seism (4) sunt egalo cu Tncerc5rile la care rxq deplasdri unitare. Rezute: " ,(x) - p*(').n2
G'Ai
G4
(4.
I t o ".=----------L - '
0.1"o' 1
Coeficienlii (r) tidr(r), din relatiile{4.57)- (4.60) depindde tipul Tn B qi pentru niveluri, cumarfi: ultimul nivel(i = orizontale se pot calcula diverse (i nivelulrezuftantei incerceriiorizontale = aJfl pentru vafl, )t = 0.7H (cel nivelfaF den = 4814. seism), la nivelul sau caracteristic maiapropiat
CLADIRI cU
12. Deplasarea lateralesi rigiditateala pereli cu raportul = 2,..5 Hn :st caz se tine seamade efecteleincovoierii forfec.irii. Aplicand relalia 9i -Maxwel, rezultS:
^ "- 6
I M ( ' \ ' n l x ) . {r(.)." (',
Er
-[
G4
(4.61)
M(x) 9i n(x) sunl rnomentele incovojetoaredjn actiuni orizontale.resoectiv din inaarcarea orizonlaldunitaraaplicatala cota unde se calculeazj 0eDtasarea: t1 modululde elasticitate, respectiv momentul inertieal sectiunii de in raport axaprincipald secliunii cu perpendiculard inimd(saupe directia a pe rFcarcdrii). ei*alte notaliisunt identice cetedin relatia cu (4.62). (4.61) Ei. rclalia rezulta expresia deplasdrji vantz,"7, sejsm,j"i, la cotaj: din sau
- &r acliunea vantului:
r" r "t - a , r "t ! : - L - dinacliunea seismului:

A.{ , r - a- t nr : j- - - : : EI
0 r,f:-!-
14.62)
I B t,t1 , " " GA,
(4.63)
a,(jr),a"(i), 4(.r), l,(r) sunt coeficienti adimensionali, care depindde tipul incercdrii. Rdatiile gisub forma: {4.62) (4.63)potfi scrise 9i 11;,1=a14:lt./ 1+p1r';._t_
Lt L \H -.
(4.64J
Btl\ O,ad(x\
(4.65)
deoarece G=0,4E. (4.64)9i (4.65),precums,iin ur'eledin relatiile h relaliile care urmeaz;,prin 4 se _rntelege TncErcarea vant (q.) sau din seism(q")(dupdcaz),iar coeficienlii din afr,
4. Calcululcladii|v cu pereti structuftli din zidane
p/t 9i l)fi4 corespund incircdriidjn vant l,./rr, 1,"f.,9i ,"{x) respectiv lncercerii din seismd.(.t,4/:r,si l),(x)dupecaz. poatefi scrisd9i cu relalia: Deplasarea laterala (4.66)
unde1.estemomentul ine4ieechivalent de careline seamaatetde deplasarea din penlru de incovoiere, 9i de cea din forfecare.N4omentul inertieechivalent cat (L). (1",) vantuluieste iar pentru a4iuneaseismului actiunea Dinegalitatea relatiilor(4.&) qi (4.66)rezultdl (.4.67)
t+ui"1-L
o laterald unitare. Dh Rigiditatea laterale esteTncdrcarea produce deplasare care (4.66) Silnand seamade (4.67)rezulti: EI"at E] , (4.68,
d(x)(r+D(x)-J -\H1
Evidentca avem o rigiditate acliuniivanfului(*"r.r),respecli corespunzetoare (/r./,r). corespunzdtoare acliunii seismice Dinrelalia(4.68)se constata dgiditatea cA depinde inetimeanivelului cares de la ('I=14. calculeaza, valodle minime fiindla partea superioard cledirij a In aplicaliie6te necesarse expdmammomentul ine4ieechivalent, de rcspecli rigidilatea, un anumitnivel,carepoatefi ultimul la nivel('I=14,nivelulcaracteris (celmaiapropiat (r nivelde cota-{:r.81J), loculde acliune rezultantei in a incdrcdrji : aJ,?pentruvant,respectiv r:ATllpentru seism). In tabelul se dauvalorile d,l9i , la colelementionate sus. mai 4.3 coeficienlilor Tab.4.3
Numdr niveluri de al clidirii
l n d i fe re n td e nu me ru l d e i v e l u n
DIa diverse nivelti
ncbrcarea vant din
La nivelucaracteris{c niveul Pozilia
CUDIRI CU PERE STRUCTUMLIDIN ZIDARIE
,1.3.2,1.3 Doplasarea lateraldti rigiditateata pereli cu rapo.tutH/t>b h acestcazse neglijeaza deformatia forfecare, cea dinincovoiere din iar este:
. . M"(1 ) . n( t ) .
'EI
(4.69)
.a navelul'Ideasupra niveluluide incastrare rezufte deplasarea/ f., 9i rigiditatea d9:

A ( x ) = a( r ) 1 :
.H4
FI
(4.70)
EI ].|r t= a(x)Ha
(4.71]
in relaliile(470)-(4.71) coeficienlii af, sunt ar(.r,pentruseism, respectiv d,/x) 9entruvent. In mod similarrigiditatea actiunea la vanfului este f"fir, respectiv la actiunea seismului &"ft. ;n comentariile coduluiCR6-2006 face diferenliere se lntre montanli9i spateli. Llontanlii sunl plinurile dintregirurile goluricare,datorite de lungimilor relativmari h plan, se considerd pe console verticale toatdinafimeactddirii, fiind tegaliprin triandrugi, timp ce gpalelii in suntplinurile micifixatela ambele capeie,cum sunt aln-urile lungimerelativmica in plan. cuprinselntre centud-buiandrugi cu (Fig. ,r.19).
a .b .c
iii
+il
Fig.4.19Definirea montanlitor Fpatelilor gi a- perete goluri, deformata cu bmontantilor, deformata cspaletului, 1-montant. 2-spalel, centure,43centure-buiandrug.golude ug6 5:otodatese determinidephserib 9i rigidiulilein mod simptu, actiunea din unei singure inc5rceri concentrate aplicatS ultimulfivel,avandexpresia: la
157
4. Calcululciadiitor cu pereti sttucturati zjdarie din
pentrumontant:
H' _+i3E..1 Penkuspalet:
H G, A,
14
;il4--1-t c. \t2E,.r,
i: *;ilijij]"' o"
(4.7
.t,)
in relatiile (4.72)-(4.73t utitizat s-au notatiite:
tongitudinat si rransversat atzidrriei; ",""ticitate
5"f,?lif #!
I fi- InaItmea clddirii:
-,il:jlll1e-a z.r.d.irl9i (inhe eenivet centuri_buiandrugi);
J!'ilt
(k=t'2 pentru secliuni dreptunshiurare pe . ' k=22.i
,?numerulde nivefuri.
relllia.(4.72)nu se ia in considerare conlnbufia buiandrugilor. in (4.73)s lr] iar considerd buiandrugii incastrati ca sunl perfect nivelul la buian;rugilor. 4.3.2,2.Considemrea aportuluibuiandrugitor pereli cuptali la
rJ_j"i"i".I"-'1"'il!i i:::,:ljill":1.:,::".'.-1. incovoietoare montanti cresterea din si rigiaitaiil perelilor.
sedetermina cuprali, pdrelii avand goruri prev;z "'nitecturd incdrcdritor orizontate tejetoa (ro4e 3:311T-r l"::::::,^"1"*ri^din un'.or _acliunea. av6nd imfo,rani !,rtf;fif.';;t'
o"
.t
,li'
' o " ,i -
Fig.4.20Clddire pereliptini cuptali cu 9i 158
cU STRU)TUMLI DINZIDAR]E 2LADIR] PERETI
existi doi pereliplini(necuplali) axele1 9i in ln figura 4.20,pe directia transversal; in cuplali(cu doudgiru verticale goluri) de 5: doi pereliabetuilidin trei montanli din cupla! (cu un 9irvertical goluri) de axele Si5; doi perelialcdtuili doi montanli 2 h axele 9i4. 3 pereliimarginali alcatuili gasemontanti sunt din cuplali, iar Pedireqialongitudinald din aelintermediar oatrumontanti. ,1.3.2.2,1 per4ilor cuplali Caraciedsticile de un cuplat douegirurivert'cale goluri(Fig.4.21). cu Se considerd perete sigrosimile monlantilor. stabilesc se Se Dn planulde arhitecturd cunosclungimile fiecaremontant, determind se tdlpilor conlucrare apoi,pentru de ariile, fungimjle 9i pozitia Apoi de momentele ine4ieFi rigiditdliile. se determind de centrelor greutate. poziliacentrului greutateglobal 9i momentul ine4ie global (al intregului de de perete cuplati). alcSluit montanti din h cazulziderieicu stalpisori betonarmat,acesteca|acterisiici determine din se echivalenta, oentru sectiunea
geometrice pdrelilor Fig.4-21Caracteristicile ale pentru montantul ,?r, De exemplu, ada echivalentdl
-t)*Q*, r).t
ariaechivalentd inimii: a '4r=t la+(n"a, r\'t tp
(4.741
14.75)
159
poz'liacentrului greutate secliunji de al echivalente:
momentul inertie secliunii de al ideale:
, ,.. i, ,"1-,.t:, 1", l,i 12-....--12....._ lr- -tu1 ," " ',,
0,,_,F^_?
,,(r^-?)' -6-,n,
pentru ceitatti mortanti. I|^T.:9 ]9:lt]" qr:""deeaz6 FenrruIntreg "" peretele avem:
tvut : L z t A , , -(L -, , , , 1 ,.0 .A .t J-t+4*
A d + Amz+ A n3
pozitia centruluide greutate seqiuniiechivalente: al
A.7g.
momentutde ine4ie globat: vut, t,. lt , v.,_ vol
.(vo y",f -,-, r ,,, e... 4, \y,,. t , ' .,:_^!, 14.79), valorile Fr +, din 14.78) (4.79) r, sunr 9i
rura (4.21)au lungimile deformabile . si L,. resp;criv / ^|glere,o|n totale r Sr zr,..,cupinseintre centrelede greutateale montanqilor lungimile penur.* aOiacJnfi.
intruc3l ,,a'm'eunrzate penrru sunr secliunire ecnrrlael#:i"1'*T";ijt'"nte.
:ffi:i:,::'i.L:|ffil'na
pozilia aria c;ntrurui o"'isicit'i; ;o'u";;;;',";iJ;
lp
li-
nrl
I iY c h , if
l l th"
.i l
.r ,
Fig.4.22Seqiuneprinrigl;
'160
ariariglei: A, =t h,+tp Qe 4 ariainimii(active fo4ateietoare): la (4.81) pozilia centrului greutate: de (4.80)
Q,-l? ' 4+.,,

A"
g.e2)
momentulde inertie:
. ,t; ,._'ri- l,' l,) ;.,
t, , h. | , ""1 r, lt"_).',"_'r1
{4.83)
(*.), rigiditatea relalia fiindstabitite paragrafut in urmator. {.3.2.2.2 perelilorcuptati Rigiditatea r alculul staticpdreliicuplatise asimileaza cadrc.Sielpiisunt montantii prin din ad;rie, iar dglele suntbuiandrugji (centurj-buiandrugi) betonarmat(Fig.4.!3). din
Fig.4.23Asimilarea pdrelitor princadre cuplati a-perete cuplat, b-cadrul asimilat, c-deformata cadrului actiuni din orizontaje
161
4. Calculul cladiibt cu pete sttucufth din ldarie
aiat stalpilor, 9i a riglelor. cat Rigiditatea cadrului depinde de rigiditatea golului. numaipe lungimea Se constaEce riglele suntdeformabile a.) Noliuneade dislorsiune
acliuniorizontale produce se asft Se poateconsidera deformata ce cadruluisub la deplasarea laterale nodurile cu blocate rotire,la carese adaug6 apoideplasa nodurilor rotire. din se Rotirea unuinod canddeplasarea laterald sa esteliberd, numesje disto.siune Distorsiunile variazdpe iniltimea cledirii,dar la un nivel se consideri (in ma de respectiv aceeagi au distorsiune. simplificat) toatenodurile la nivelul cd la ln figwa 4.24 se prezinte distorsiunea un nivelcurentpenkuun cadruobi9n (la caredglaestecu secliune qi ce din constantd) momentele rezufta distorsiune
1"
b.
Fig.4.24Definirea distorsiunii laterald nodurile blocaie rotire, la a- deplasarea cu din b - distorsiunea la un nivelcurent, - momente distorsiune c I
in Se constata pdn deblocarea ce distorsiunii nodurilefespective stalpiiprezin punctede inflexiune momentele stalpisunt egale,iar in riglevariazalini pe Si pe Forleietiietoare din distorsiuni apar numaiin rigle,fiind constante lungirf riglelor. finalS Prin deblocarea distorsiunilor la toate nivelurilerezultddeformata de cadrului. numaiin stalpi,underigle In situatia nodurile cu blocate rctireapar momente la ca 9i nodurile,nu se rotesc, b.) Rigiditatea distorsiunea unui montant la
ln situatia tiguta4.24b,distorsiunea se detennind relalial\rohr-l\,'la din cu I \Fis.4.25a)'.
162
}LADIR]cU PERETI SIRU}TUMLI DINZ]DARIE
t M.tk
, E,,.1_
p. .I
\4.84)
qgiditateala distorsiune montantului (tr,) este momentulcare produceo a lFersiuneunitari.Rezult5:

F
.._ h
.I
(4.85)
li -rde r.9i 1- reprezintdmodulul de elasticitate momentulde ,ne4ie al Troatantulu zidArie. i din
m:l
= E t=
Fig.4.25MorFehtele ,, din relaliaN#hr-N4axwell M9i a pentru stalp,b pentru rigle cl Rigiditatea distorsiunea unei dgle la (Fig. Sdeteminetot cu relaliaMohr-Maxwell 4.25b).
'
t M.m r E, . 1 .
M.L 6 .E ,.1 "
(4.86)
modulul elasticitate momentul ine4ieal rigleidin de de inde 9i 1. reprezinla Fi armar. :elon'. Rigiditatea distorsiune riglei(f") este momeniul la a incovoietor care produceo Rezulte: dire unitarS. 6. E".I, \4.87) ,T, pentruun cadruobignuit, (4.85)9i (4.86)s-au determinal Relatiile avandslelpiii pereli cuplati, conslan. In cazul cadrelorcare asimileazd iJlele cu sectiunea 'elalia{4.85)rdmane valabilS, in cazulriglelortrebuie ins6 introduse douacoreclii: 163
4 Calculul cladhtot cu perctistuc
talidin ztdaia
pnmacoreclie, pentrua lua in considerare faptulcd numaipo4iunea din dreptul golului este defomabile, celelalte doue podiuni ate riglelor, cuprinseinhe marginilegoluluiSi axele montanlilor adiacentiavand o rigjditate foartemare,practic infinita a douacorectie (produse foda de de line seamade deformaliile forfecare tdietoare) orn rigle intrucat spre deosebire de rjglelecadrelor obignuite, rigleleperelilorcuplalisunt scurte9i inalte (raportul intre lungimea indltimea rigleieste mic) astfetce deformaljite 9i dinforfecare suntfoarteimportante d) Considerarea faptului ce numai po4iunea riglel din dreptul gotutui este deformabilS in figura4.26 se prezinti deformata incovoiere rigleila un peretecuplat,la din a carenumaipo4iunea(dindreptul golului) / estedeformabile.
ax monI:ml
ax montant
tvt
-.-
rJ ' e*-*
Fig.4.26Deformata Tncovoierea la un perete din riglei cuplat Pe portiunea deformabild, relalia(4.B7) esteurmetoarea:
Mr' l @= ' 6 .E, If
(4.86
Dinfigura4.27rezult6:
,IL ''2 L 'I
(4.9: (4.S'
u,=uL
164
CUD\RI cU PFRETI iTRU1TUF'/'LI DlN ZIDARIE
ir@rind (4.90)9i (4.91)in relalia (4.88)rezultd :

M.I3 4' = - = - , _l 6E . . t , . Lt M.L ( I\3
6 E,.Ir \L )
(4.s2)
?ditatearigleiesteegalecu momentul careproduce rotirea unitare. Rezult;:

6.F ,t ,.t: I \ r t k _- - . ' L \/,]
(4 . 9 3 )
3e cons{ate relatia(4.93)exprima. cd rigiditatea rigteiin funcliede tungimea sa (r), corectatacu raportrl (L/l)t, care ia in considerare faptul ci numai -:raPi / estedeformabile. to{tiunea .l Considerarea detormalieiprin forfecare ? f.ura 4.27se prezinld deformata forfecare riglei, carenumaipo4iunea din a la / esE deformabild.
ax montant
ll '
Fig.4.27Deformata forfecare rigleiunuiperete din a cuplat leformatadinforfecare, datorate fo4eitdietoare se produce numaipe po4junea 4 (4 reformabile si are valoarea : . V,I
(4.s4)
Jnde c,9il" suntmodulul elasticitate de transversal rigleiqi aria activdIa forta al (ariainimii) pe po4iunea iSietoare de deformabiE. Datoritd deformaliei forfecarc, de aparerotirea a rigleicuprinse intrecenlrele de {! greutate montantilor, ale suplimentard rotirii incovoiere: din
L L t,L G,. A". L 5M. L E,.A,.L
(4.95)
165
4. Cabululcladiilor cu pereti sttucturalidin idaie
Dinrelalia:
(4.96)
2 Rezulti : _, 2M L inlocuind (4.97)in (4.95)rezulte:
14.97\
a" = -"""""":
2M,I
(4.98)
G, 4+ E
prininsumarea datede (4.92)cu rotiBa rotirii incovoiere din Rotirea totaldrezultd rezultd : din forfecare datade (4.98). M-L
6 E. lt
ri I
-l \L t
2 Mt
G - r' A t' L'
t4.w ,
'. Tinandseamaca G,=44E,,rezllfte oM.L lt\r /- -- r. ) l:t .l l + 3 0 ---(4 1 0 0 )
6.E ,..r. \rr
4r)
Rigiditateaeste momentul lncovoietorcare producerotire unitara.Rezultd:
r,. ": unde:
^ L
'.,1 ',.lil .p \I J
( 4 .1 0 1 )
@1 o z l
t'-_^
r,
4. r
de Esteun coeficient subunitar core4iecaroline seamade defomaliade din riold. t Momentulde ine4ie corectat Se calculeazd coeficientii lil cu relatiile: , 2) i, ) =--=] Lk,
CLADIRICU
STRUCTUMLIDIN ZIDAR\E
,.,,)1-l
\
r)
A* )
Li., \ Ad
(4.1O4)'
t, estesumarigiditatibr riglelor la un nivel(caresuntaceleagi loale de la
Ie), ) *. este suma rigiditeflor montanlilor,Il, - suma momentelor de sunt aria p.imului ultimului si montant, iar !e al montanlilor, ),1.r li )/* (l,rJ, stedistanla dintrecentrele greutate primuluigi de ale ultimului montant in .22\. l/tine seama de deformabilitatea axiald a montantilor, care este la primul ultimul montant, unde avem eforluriaxialemult mai mari 9i la montanlii intermediari. tunclie de numerul de niveluri 9i coeficienlii,9i/, rezulii (din labele) ientulsubunitart, care se utilizeazS coaectarea la momentului inertie de 1r.cu relalia:
(4.10s)
ntul de ine4iecorectat1o.estemai mic decatmomentul ine4ieglobal de plane nu este valabildpentruintreagasectiunea barece ipotezasecliunilor planeestevalabild penhufiecare secliunilor montant parte. in i"lelui. lpoteza de I cele de mai sus rearltd ce momentul ine4ie corectatia in considerare precum Si irarul de niveluri,rigiditatea relativda glelor 9i a montaniilor, (din lr(maliile axialedin montan.ii. asemenea, seamade tipulincarcdrii De line ls.n sau vant),coeficienliide coreclie4fiind daliseparatpentrucele doudtipuri !inoircSri(Tabelul 7A). peretelui lRigiditaiea (pentru ! calculeazd momentul ine4ieechivalent de vani sau seism)cu relatia 67), in care se introduce momentul ine4iecorectat(.10" iar aria inimiidin de ), se inlocuie9te sumaariilor cu inimilor, astfel: Eie
r "('\
Io"
'" , Hr , , A , L '+ r , r r l ..
4 Ia
4 It
(4.106)
estevalabild pentruperelinecuplalidace considera ,a!ia (4.106) se 9i t=1, iar pereleluinecuplat.Valorilecoeficienllort gi Dse da! in labele esle aria Tabelul 7A). nexe6A.
167
4. Calcultrlcladhtar cu perc structural dn zldaie
Cunoscend momentul inertieechivaler de
carcuta deptasarea sirigioiratea tarerara un,]lffiat
cLfj4tiaa(4106), poate se
x,t=antfi11;
!1! *14=E
14.1071 (4.108
:ii:119i31" li e|asncrtare betonutui ziddriei. ate si E- E.
Unde{Ar se determind retatia (4.106). cu se catcuteaza deptasarea rigiditarea si poarefi uttimutnivet,cola 9-1lq,l,."1:" rezufianret mcarcerii orizontale nivetuj sau caracterisric. Coeficientii r, ii ,irr at consideranou-secorarespectivai la (Tabelul 4.3) ln relaliile (4.85) 9i (4.J01).modutiide elasticitate f- 9i F. sunl modutiioe
Tid6riei si betonurui ). Notend ;"p;'rrr ;;;;;; (E) {t ", "
(4.109)
9i linandseamacd sub acliunea incercdrilor seismjce rigleiefisureazd, rigiditata rigleipl:te- se scadede 3+5 ori (ca in cazutpd.elibr ;in l"ton i.onoii-relalia (4_101) devine: "-"t
t, o,=uto'u t,) (!)' ,=t*=t
(i)' , "
(4.110:
Pentrubetoanegi ziddii uzuale,coeficientul arc valoti medii e de B+12,pulendu-= consrdera e=10. 4.3.3Repartizarea incdrc6riiorizontale rotatadin vant (,i4 sau drn sersm(F,) care l::1Y":,j-lll"l i,, rnlreagacraorresau un lronson este preluatdde toti perelij.prin aclioneaz; repartrzarea incdrcddi ofizontate in.tetege se determinarea incarcariioi ievin necaiuip#f, ce incercdriterepartizatese considerdconcentratela 'nive|-r 1lr",.,::5.:0,t"',
jl:'"T l.";ilil'il::i'ii1ffi giJil, :"#s:Ji,"ft ffi"":"J:ffiXX.ij: ;5 repar{izarea niveturi tapereg). (pe

9i
4.3,3.1 pe Repartizarea niveluri
cu rungimea Jgatal illl-9:i!"1:l1..ily"l"lyi (sautdtimea) [rngrmea ctitdirii. inatlimea iar egatacu seirisumairianirifoii.._ ' -- -adiacenfe. va tineseamacd incdrcarea Se din-vant u"ria.a cu inaitim.a.
168
in.,cazul acljuniivanfuluj, incdrcarea concentrata nivelul.k..se face pe b6E pe
respectiv, esteundreptunghi care
CUDIRI CU
STRU CTURAL|DIN ZIDARIE
Figura Repartizarea 4.28 inc6rcdrii vantpeniveluri din + sucliunea 4"- Presiunea

wr-incircareala nivelul k
.;,nsrderAnd cl;direa din figu6 4.28, aclionatede vent pe falada principale, iEacarea ce revinenivelului este: "k" wk=@* t.h l+q,,4)-L ri-del, estelungimea clddirii. =ci vantul se considerdpe cealaltddireclie,in relalia (4.111)se introdu6e amea.8 a clddirii. incercarea4- este uniformfepartizati (daN/m'z) ine$mea navelurilor H 9i 1 relalia(4.'1 1),devine: -nstantd, w k = qi. he . L 14.112), ; cazulclddirilor ziddriecarc au maximum njveluri, indllimirelativ din 5 cu mici,in pe presiunea sucliunea .rod obignuit ventului suntunifom repartizate inillime 9i ti sunt egale,ln mod simplificat poate considera so ce aacSinillimile nivelurilor pe rgzultanta incdrcariidin vant (lt), care aclioneazEt intreaga clddire, se :epartjzeaza modegalpe nivelud, ficarenivelavandvaloarea: in la \4.1111
w.= W
(nivelud) de alcledirii. unde, estenumdrul plan9ee
(4.113)
in cazul actiunii seismice,considerand in modul fundamental vibrare c; de seismicd totald(,Fr)care ieformataclddiriivariazdliniarpe inatime, incdrcarea pe propo4ional masa (salr aclioneaza inkeagaclddirese repartizeazi niveluri cu
169
4. Calcululcladiritotcu
structuralidin idarie
greutatea)unui nivet gi indllimea(cota) sa deasupra niveluluide (Fi9.4.29). La niveiul curenlI rezultd: H.t Fo=Fu!t =p" Gt Hr Lmk.tTt zco . H t DaqA =rr gi r, suntconstante, n, avem: Ht=k h" unde k=1,2...n. (4.1
(4.115)
Fig4.29Repartizarea incercdrii sejsmice nivetud pe relalja(4.114) devine:

r^ = 1 1 -^k L = t,.-
,k
_ 2k " n(n+ t)
(4.116)
Relalia (4.116) mai poatededuce se astfel(pentru gir"constante): ,re 1avemtFj=Fj - la nivelul - la nivelul2 avem:F, = 2Fl la nivelul avem:F,= rFl n (4.11
SumaTncArcirilor 4.117esteegaldcu incarcarea din sejsmica totald: Fh= Ft + F, +... + F,= Ft ( 1 + 2 + .. + n.) de underezulld: F, 2F. ^ ' l+2...+n n(n+t) (4 . 1 1
(4.1
170
cuDlRtcu
STRU CTURALIDIN ZI DARE I
_ncarc5riie fa celilalte niveluri(Fl + F) + ... + IJ se calculeaze relatiile cu . ",7\. .2 Repadizarea incircerii orizontalela pereti rea incerceriiorizontalela pereli se poate face la fiecare nivel prin valorilor date de relalia(4.116)sau epartizarea incarcierii totale la pe relatia(4.116), 9j apoi repartizarea nivelurila fiecarcperete,utiljzand F, se inlocuieste Fi care repfezintd cu lncercarea totald ce-i revineunui r perete.in ambele cazuri repartizarea pereti se face proportional la cu
le perelilor.
clrm s-a adtat, in primafaze toli montanlii considerd se necuplati, astfelcd rErdzarea se facela fiecare montant. celece urmeazA repartizeazd se numaiincdrcarea seismice totald(F6), insd in identic repartizeaze se siincdrcarea lotal5dinvant(t1. 1 Cazulin carese neglijeaze buiandrugii lDaca neglijeaze se buiandrugii montanlii toti sunt necuplali. Considerand seismul pe clireclia transversald (directia unui montant y), transversal curent"i" ii rcvine _nc;fcarea:
-'
-k, "
Ek,
(4.12o)
pe Dcaseismul aclioneaze directia (directja montantul longitudinald cledirii a 'I). j, kFgitudinal curent preiaincircarea:
L
'
" rk.
(4.121)
(4.121\kgi &jsuntrigiditelbmontanlilor9il in raportcu axeteproprii ir (4.12019i i pe F. 4.30). Rigiditatea considere dirccliaincercerii, se care se determind in irrctie de momentele ine4iein raport axa perpendiculard direqiafortei. pe de cu
a. o. Fi9.4.30 Notarea rigiditelilor momentelor inertie pentru de montanti: 9i
171
4. Calcululcladiilor cu pereti structunl din idaie
(i) a- perete kansversalcurent cu rigiditatea kt=kr=JQ);b-percle fongitudinaf curent0) cu ngiditatea i =k, = f(I k ")
|n relaliile (4.120) (4.121) sumarigiditaliilor la numitor referela ri de se 9i montanlilor necuplati, pe dire4iatransversalS, de respectiv longitudinald. se determine funcliede raportul 9i pot fi insumate in H/B avandin vederecd se exprime unitatea fo46 (daN,kN) pe unitatea tungjme in de (cm,m), de expresiile rigiditelile includca factorA=1(cm,m). nu 4.3.2.2.2 Cazulparetilorcuplati Pentruperelji cuplali rigiditdlile catcuteazi .elalia(4.108). se cu retatia esteva atat pentrupereliicuplali,cat 9i necuplali, penfu care coeficientut din 4 (4.f06)arevaloarea unitard. In figura4.31se prezinte ?ncarcdrilo repartizate cazulcand ?n seismul se pe succesiv direclia transversald, respectiv ( longitudinalS, actiunea din directd din efectul translatiei). Repartizarea incdrcdrii face cu .elalia(4.120) se sau (4.121), carerigiditiliite in referdla pereliicuplati, respectiv necuplali dacdsuntpereliplini.
.T
o, Fig.4.31Repartizarea incirceriiseismice pereli,pe direclia ta (a), transveratd (b) Fi longitudinale 4.3-4.Efectul torsiunii goneralea clidiril generale clidirii reprezintd Torsiunea a efectulde rotireal clddirii jurul in de rigiditate la fiecarenivel.ln cazul cledirilor regularitate de cu structuraEi verticald, centrele dgiditate afle siluatepe o axd verticale jurul cerub de se ln rotegie intreaga clddire, respectiv tronsonul clddire. de
CUDIRI CU
STRUCTUMLI DlNZIDARIE
rezulateprin repaditia incarcarii orizontale din algebric incarcdrile cu translatiei. generale cEdiriiapare incdrcaribr orizontale nu a atuncicandrezultanta princentrul rigiditate clidirii. In cazulacliunii aparitia al seismice torsiunii de (C.M.-undese afle lncdrcarea seismicd) laptuluic6 centrulmaselor :aioreazd (C-R.). Distanla dintreC.R. 9i C.N4. reprezintd de :incide cu centrul dgiditate nesimetriciin olan.a structural; clddirii. a cauzatS disounerea de pe sau neuniforme maselor nivel. a structurali repartizarea generald efectele igura 4.32esteprezentat de sale,adicd momentul torsiune 9i peretilor efectul (ASila perelii din torsiunii transversali, le suplimentare ale la perelii longitudinali).
Tn unor inodrcddsuplimentare pereti,care se torsiunai constd aparilia ln
/\si
,isj
generale cledirii a Fig.4.32 Efectul torsiune de orizontalieste prelUatd in deosebire efectultranslatiei. care incdrcarea de paraleljcu inc6rcarea, torsiuneageneraldproduce mai de per4ii structurali directii. rc6risuplimenatre toti per4ii structural;, pe ambele in de .4.1Pozitiacentruluimaselor(CM) Centrul maselor reprezintecenhul de greutate al maselor sau greutdlilor (structurale nestructurale) maselorcare prmanente tuturorelementelor si ale 9i gravitationale. se determine raporlcu un sistemde produc in incarcirivariabile El ins6 uzual cu origineadispls5 intr-un colt al cl;dirii, respectiv al a)(earbitrar, ( care clddirea Fig.4.33). dreptunghiuluiin esieinscrisd plangeului (permanentd utili) de cu La un nivelcurenlse noleazd G/,greutatea 9i pe lrama "i" (panoude planqeu inire perelistructurali) cu '&r ", '.i,/," cuprins 9i ro} (Fig.4.32), respectiv G?t cu @ordonalele acesleigreuGliin raportcu sistemul
,l
173
4. Cabululcladintu cu perelistruclumlidin ndane
greutatea nivela unui perete"i" 9i cu 'lri', "/pi' coordonatele pe ac Tncdrcdri raportcu acelagi in sistemde axe. Rezultantape nivel a tu incercerilor este: G=>Gr+>cpt
(4.122)
l J
(C[4) maselor Fig.4.33 Pollia centrului Se noteazS CM poziliacentrului cu maselor(carecoincide poziliarczulta cu respectiv .rcl,r l,c,ucoordonatele d cu centruluimaselor,care se delermind 9i greutSlilor condilia egalitate de dintremomentul rezultantei sumamomentelor 9j cu axd referinlS. Rezuhe: 9i Griin raport fiecre a sistemuluide longit'rdinald): - faF de axa O,(pedireclia M,=>,Gr.x't+>Gpt x/= rcM'G transversald): - faldde axa O,(pedireclia My =lctt'J' +tcpt ypt=ycM.G (4.123) (4.124) Dinrelaliile rczuftei 9i >,Gi.\t +tGd.x, t (4.1
14.1
ycu = tctt
yi +rc,,.! "t C
undeG estegreutatea totalda nivelului. 174
CLADIRI cIJ
STRUCTUMLI DINZIDARIE
seama cA G = mg, pozilla centrului de mase la un nivelcurentse poate
cuaiutorul maselor la nivelul de resoectiv:

14.127) (4.128) se consideri ca maseletramelor atuncicentrulmaselorcoincide (Fis.4.34). peretilorsunt uniformdistribuite pe pozi.tia centrului greutate ariei de al
0 ---'
greutate Fig.4.34 Cazulcand centrul maselorcorespunde centrulde cu al arieiplanseului Estcazcoordonatele centrului masese pot calcula de astfel: -, A x, ,4 x,+A . ,, At+A 2 t4 (4.129)
At vt+Ar'), b' = t 1 v, '" At+A , ZA,
(4.130)
r,4isunt arii simple(drcptunghiuri), x, si li sunt coordonatele iar centrelor de hte aleacestor arii.
175
4. Cabululctadiilot cu percti structurati zdane din
4.3.4.2Poziliacentrutuido dgiditate(CR) Cenuulde rigiditate estecentrulde greutate rigidit5litor al peretitor (Fiq.4.35). determins raportcu acetagi in siste; de axe f"if ;;'";d;;';;il;il;
centrului maselor.
trl
@+
'l
.l
a,l
pozjlia Fi9.4.35 centruluide rigiditate: . Fperele curent j_perete transversal, curent longitudinal rigiditEilitor per4ilor d6fiecare este fala axe egat i l"^:]1:.:i."rrn: rigidittititor: momentut sumeil:,T-:ntotor
I
2k, .xt = 1e",.27", Zki.4 = lcn.Eki unde:
{4.1311 14.1321
rigiditatea peretelui &-este curent hansversalparalel axav iar i cu r/" esterigiditatea peretelui curent tongjtudinalj paratelcu axjx. Dinrelatijle 13t ) Si(4.j32) rczuttE\ (4. 2k,
>k,
L^l
',
(
(4
2k; i,
Expre_siile rigiditatitor retatiite din {4.13.1),i ( a.13a ) se catculeazd cu (4.108).
176
CLADIRICU
SIRUCiUMLIDIN ZIDARIE
Iodul de a4iune al momentuluide torsiune (CM)nu coincide centrul rigidjtate (CR),atunci .nlrulmaselor cu de clddirea definitdprin distantadintre cele doue centre,pe *nbicitate slructurald, (e.,) (e,) lcngitudinalA 9i transversald (Fi9.4.35). pe structuralS, fiecare directie, stabilegte relaliile: se cu (4.135)
e- =llcM YcRl
(4.136)
bre
direclie clddirii, excentricititile a la structurale adaugd excentricitate se o poziliei la, carereprezinte abaterea incdrcerii seismice de CNI(punctul fata in carcactioneaz6). Rezufte: (4.137) (4.138)
paralel directia itelib e/,rf, intervin y cand6eismul aclioneazd cladirea cu paralelcuar x (pe directia C-reclia transversale), s/?6,) iar candseismuleste
nale cledirii). a
daidirj obignuite,cu regularitate structural6, excentricitatea aditionaleare pe candseismul actioneazd dheclia transversale:
ea! = !0,05 L
(4.139)
pe c6ndseismul actioneazd dircc!ia longitudinale:

e4 - !{'O5 B
(4.140)
L lungimea, .rFde: 9i B reprezinid respectiv lSlimea cladiriiinplan. h.Arcarea seismici,F, considerisuccesiv celedoudexcentricite!, se c! rezuftand pe.Ilru iecare direclie acliune seismului, generali. de a douamomente torsiune de pe Asfel,dacdseismul aclioneazd direclia transveIsale, avem:
Ma =!Ft et,
(4.141) (4.142)
Mtz = ):4.e* Dace seismulactioneazepe direclia longiiudinal;,avem:
(4.143)
177
4. Calcululcladiilor cu
structunli din zidane
(4.
(4.141) (4.144) t. seismul actioneaza alten in relaliile avemsemnul deoafece depind de m;rimea relal Merimeagi sensurile momentelor Tncovoietoare transversald cd estepe direclia excentricitSlilorgi e".Considerand seismul e, 4 (Fig.4.36): de - aacale",l>e.,l - doudmomente senscontrar: cu oaca le",l<le,,l - douamomente acelagisens; contrare. egale,dar cu sensuri dacd le",l=0 - doudmomente
situalierezult5 candI e- | > e,.,iar cea mai favorabila Cea mai defavorabile !
pe longitudinale. Situatia estesimilara dacdseismul actioneazd direclia proiectare va ceutaca prinformain plana cladirii prinmodulde dispu in se 9i (e,, structurale respectiv e-l a maselor rigiditatilor, avemo excentricilate sd 9i generalisi fie cat mai mici. de cat maimice,astfelci momente torsiune
c, D. generald clddiriicand a lncdrcarea seismicd a4ioneaza Fig.4.36 Torsiunea I dire4ia lransversalS: e.,>eo,,b- ea\<eot,c-ear=0 adin 4.3.4.4 Determinarea valorilorincircirilor suplimentare efectultolsiq
generaEproduce r! Daceplangeele sunt infinitrigidein planullor, torsiunea N'lom ramanand neschimbat5. cledirii unghiula,formain plana planFeului cu (cota10.00),iar ro a de torsiune este maximla nivelulde incastrare peretilor maximd nivel. estela ultimul propo4ion Datoritdrotiriicledirii,pere!:ivor avea deplasarisuplimentare, astfel: distantele Ia per4i la cenhulde rigiditate, de perote pe y: transversali, directia
Li = zi tgd ltl.
CLADIRICU
STRUCruRALI ZIDARIE DIN
perete pe longitudinalj, directia x: \4.146), ade unghiul carese rotegte cu clddirea un nivelcureot la
t\,4r
generale FE.4.37Deplasari suplimentare peretilor ale datorit5 torsiunii suplimentare sunt propo(ionale /S atat cu deplaserib suplimentare ,1, perelilor (,1.)or rigiditelle pereliii 9ij, incdrce.ile suplimentare torsiune sunt: din /,S
i S i= kj. Li = ki.zi.tg d Lj kj.vj.tg d
^ Si
\4.147)' (4.148)
t \ . 5 = kj j
perelilor ti 9i tr sunt rigiditalile transversali longitudinali, z, 9i !j sunt iar 9i de la pereliit la axele sij sistemuluiz-rcu centrulin CR. momentelor incercirilorsuplimentare raportcu centrulde riqiditate in este generaldl c momentul torsiUne de t AS. z.+IAS..v. =,|-1. . t g a t L k , z; +L ts.t;t= Mt (4.149) (4.150)
rezuit6: l(4.150) M, rigiditatea la b *e reprezintd cledirii torsiune. =|-kt z?+1.\'4 rta
(4.151)
(4.152)
Euind4.151 tn 4.147 9i 4.14a obtinemvalorileinc;rcarilorsuplimentare din in perelii irne transversali $i long A.,Sj itudinali A,t, 179
4. Cabululcladiilor cu
structunli din zidaie
L .,. LS, = M,.:.!_:! k .-v , r;-!
N j = M1
14.1
4.3.5incercdrileseismicetotale repartizato per4i (S, S/) ta prin Tnsumarea RezultS incercaritor repartizate efectulhanslaliei(&, Sr) din inc5rcdrile suplimentare torsiunea generald(ASr, ASi), in tunctieOe Oi din incarcdrii seismice, astfel: - cendsejsmu' pe aotioneaza directia transversald (Fig.4.3ga):
s , = s ,, s ,- F^ :l -A
Sj= M t . - 4
Lk,
-hr,.*'.'
ka
(4.155) (4.1561
k, v.
cendseismul actioneazd direclia pe longitudinale (Fig.4.39b):

s t= L S i = M,.k t;z t lrR
(4.154
kt 3;=S ,,+A J. =p, ', t r. . k , , - 2k, kE dsi rll

ASj
ASi
nsi
-I.:
b.
'o l
IT 1t
,4si
Fig.4.3B incerceri totate sersm: din a- semnul pe direclia e transversale, respectiv longiludinal6 (b) ^ . Srr- incdrcari efectul Sr din iranstaliei AS _ din dfeauttorsluri ASi. 180
CLADIRI PERETI CU SfRUCTUMLI DINZIDARIE
pot generalS clSdirii de la actiunea vantului, s5 aparemomente torsiune a ffior incdrceri rd rezultanta vant nu hece prin centrulde rigidilate,.ezuftand din idimentare in Dereti. c3.6 Efo.turiseclionalein pereti ,i{ hriurile seclionale M y (eforturiaxiale, momenteincovoietoare fo4e 9i d@are) sunt produsede incdrcarilece aclioneazaperelii: gravitationale $i prin alperetilor. r!"e.rtaledinvantsauseism.Elese determind calcululstatic (3.6.1 Eforturiseclionaleprodusede inciirciirile gravilalionale plangeelor greutatea propriea gi rezultate greutatea din ircirc.irilegravitalionale |a atat in cazul pdrqilor cuplali,cat qi se :ee,tiloa, determine fiecaremontant, Ele la nivelsubformede incdrc6fi, cdrorrezultanti a rE r.iplali. actioneazd fiecare in ale Aceasie ie consided,in mod simplificat, cenkelede greutate montantilor. incovoietoare intrucatexcentricitdlile momeniele care r-plificare este posibild ii pe cu se ;Dar pe montanti, semnecontrare, anuleazd intregulnivel.Prinurmare, produc numai eforturiseqionale de considera incercerilegravitalionale cA centricd :.rnpresiune ofc). verticale excentrice importante, ar fi cum i anumite situalii,'in caresuntincdrcad dispusenumaipe o parte a clSdirii(Fi9.4.39), momentele :aaJl unor balcoane 'r'i@voietoare produse incercdrile gravitalionale se iauin considerarc. (Mc) de _rcdrcarea gravitalionald la planieecarerevineunuimontant, determinipe se de prin ducereabisectoarelor coltuliramelorSi la :aza ariiloraferentemontantului golurilor, cum s-a aratatpentru deschiderii ala suprafelelor mijlocul la peretilor Tncdrcdri gravitalionale. -limitarea la aakulul
nesimetrice Fi9.4.39 Clddire balcoane cu proprie montantului se determine conformitate alcatuirea (G.) in a cu sa Greutatea (Fi9.4.40).
181
;i1
_ fL_.,
--r r-*
Fig.4.40Alcdtuirea curent6 gpatelitor a (montanlitor) G.=(.A, y. +Ah.y).(h" h,)
(4.15e)
unde (G,) este greutatea peretelui un nivel (fiare pe ceniur; 9i fer; buiandrug), A,,y",4,yb sunl atiileli greutdtile specifice ziddriei betonului stalpigori. ate din 9i Laziddria nearmata,t. 0. La. valoareadatd de relalja (4.159) se mai adaugd jumdtate din greutatea buiandrugilor tampldriei pent.ugolurile usisauferesire de adiacente ii mo;tantului. Totodata. maiadaugd se greuratea cenlurii aferenta montanlului. La fiecaG nivelse stabilegte incarcarea gravitalionald totaldde nivelpe montant. per prininsumarea incdrcerii la planseu ctl grbuiatea de montantului, dup,icarese calculeazd efortulaxial de compresiune incdrcarea din gravitalionald peniru (tr'c) fiecare montant (Fig.4.41).
=+
Fig.4.41 Eforturi seclionale lnlr-unspaleldinincarcari gravilationale lr'c- efodaxial, Mc - moment (in iocovoietor cazurispeciale)
'182
CLADIRICU
avemefortul axialmaxim: ri$elulde incastrare tto =lpo1+lG. (4.160)
a :rupareafundamentale incarcirilor,efortulaxial Nd este un eforl de calcul grupdrii incdrcdrile caracteristice multiplicate fiind cu fundamentale, T de i pa4iali sigurante (incdrcdri calcul). de efortul axial i[a este un efort de calcul ;ruparea specialda incercdrilor, grupirii speciale, produs incerc:rilepermanente caracteristice si de e? Tncdrcdrile din variabile. Eforturisectionaledin actiuneaincerctriilororizontale orizontale determin;prin se in incdrcdrilor &.tnile seclionale per4i din acliunea o staticd lncdrcdri definite. static, carepresupune schemd sd:llul 9i este o consola Sdre.na statice a unui perete solicitatde incercariorizontale ,srcal6 incastrate cota 10.00,respectiv parteasuperioard fundaliilor la a Tn la la celulare per4i suplimentari subsol. fdrd @i structurilor plangeelor. aplicate nivelul la fo4e orizontale concenlrate thrSrc6rile considera se incarcariseismice in fundamental5 lncafcdridin vant respectiv sunt tlFgal.iparea grjparea special;. ,1"3-62.1 Cazulpaf4ilor necuplali Fa.elii necuplalisunt perelii plini, respectivmontanliiperelilorcu goluri fard dintremontanli face numaiprin placaplanseului, se bJfr|drugi ('a care legdtura ,:?e nu poatepreluamomente9i fo4d taieloare incdrcdriorizontale) la din sau (in in aportulbuiandrugilor specialin cazurile care centurile ae se neglijeaze 9i separate). din hjardrugii suntformate elemente producin pdretiicuplalisoliciterile forfecareii incovoiere, de fuele orizontale (Fig.4.42). incovoie{oare planulperetelui in spectivfo4etdietoare momente 9i F, M
Fr F'
b Fig.4.42Eforturi sectionale incirceriorizontale pere! necuplali din incovoietoae V- forteteietoare. momente M-
'183
Calcululcladiilor cu
sttucturalidin ldaie
La nivelulcurent rezult5 k : vt = Vr, r t (4.161]
Mk=ZFt@ -H)
\4.162J
Nolatia r* se referd la fo4a taietoare sub nivetulk. penku o precizare de ma' exactdse pot utilizadol indici,carereprezintd doudnivelud consecutive inre care fo4at;ietoareesteconstanti. Momentul incovoietor poatecalcula cu relaliade recurente se si :
Mk = Mk+1+T k+j.he
(4.163)
4.3.6.2.2 Cazulperetitorcuptali Perelii cuplati sunt peretii cu siruri verticalede goluri, la cre se considera ourandrugii. maialesin cazurile crecenturile buianclrugii in si formeaza sinolr un element golurilor, deasupra numitcenturdbuiandiuo. Buiandrugii panicipE preluarea la incarcerilor orizonitale. solicitati forfecare fiind la (fortdtaietoare) momenlincovoietor. aceasta prin Si Ouianarugit reOJc Jepiasari; lateralesi mSrescrigiditatea perelilorcuplaliin comparalie cei necuplali: iu de asemenea micgoreaza momentele introduc etonunaxialeln montanti actiuni $i dj; oizontale Pdretii cuplati suntneomogeni. avendmontantidin zidarie, buiandruoi cu sicentur orn beton. armat..l\raimutt. zidariapoate fi nearmatd sau armatd itatpiqo. rar {connnala}. buiandrugji fi elemente pot ", separate centurisau pot fi realizar de rLpr9yni-cucentudle (centuri-buiandrugr). Acesteaspecieconslruciive conducte oncula! In catcutut ngiditefii sieforturilor perelilor cuplati sub aciiunea incardtrilo( onzonlate. PenlrLi_calculul sunt necesate stalic programe calcul.dar elaborarea de acesrora esteortrcr, avendin vedere considerarea tuturor aspectelor. aceea,in calculu De perelilor cuplati utilizeazd se metode simplificate calculstatic. de ln-cdrulmetodelor simplificate frecventutilizate este metocia cadruluiinlocullc. carese aplicein caztllsiructurilor cadre,precumsiin cazulstruciurilcr tM.U,l). in cu pere! din betonarmatsa! din ziddrie, carepdreljicug;urise asimileaze la ccadre. 4.3.7Metocla cadruluiinlocuitor Asa cum s-a ardtalanterior. pereiecuplatpoatefi asimilat un cadru.Meroce un cu caorutur intocuilor (l\rcl)esteo metoda pentrucalculul simplificatd staric cadreb. al care- fost ex nsa si pen(u catcutut a peretitor cuptalidin bero919?31?19. "tujg!": armatsi din zid;rie la lncSrceri orizonrale vant sau sejsm.[y'eioda apljce din se 144
L
CU CLADIRI PEREIISTRUCTUMLIDINZIDARIE
geometrice de peretilor toate caracteristicile cuplalimonotoni, care pdstreaz5 ti Rezulteastfel pe indllime,inclusivinallimeaniveludlor. rigiditate constante gplurile sub trebuie fie dispuse form6de girudverticale. se ,1.3.7.1 nirea cadruluiinlocuitor Defi unuiperete cuplatse inlocuie9te cu cadrulasimilat in scopul simplificdrii calculelor, deschidere nufiarulde cu cadrul inlocuitor, careesteun cadrusimetric o singurd 9i (2,t celordoi montanli echivalenli niveiuri egalcu cel al cEdini.Sumarigiditellor ") peretelui Ia fiecare nivel(Fig4.43). de riglelor esteegaldcu sumadgidit5tilor
L-!.-I
q'
Definirea cadrului lnlocuitor Fig.4.43
(4.164) (4.16s)
k,"=Lk,
se de seamade relalia(4.86), poatedefini9i un moment ine4ieal stalpului Tinand echivalenth".k." E.
(4.166)
o similard (4.166) cu numai riglacadrului inlocuitor reiatie Se poatescriegi pentru (I) totaleale riglelor suntegaleintreele. dacdlungimile
185
4. calculul cladiilor cu pereti structuralidin ida e
4.3-7.2 Calcululstatic al cadruluiinlocullor Sub acliunea incercdrilororizontaleaplicate in noduri, cadrul inlocuitor se calculeazd astfel: din montanlii - in primul rand se calculeaz5momenteleincovoietoare (rotiri fdre in d se echivalenli ipoteza nodudle deplaseazd, sa 6e roteascd perfectA ) pe montanlii (t blocate). Acestea suntmomentele incaslrare de cadruluiinlocuitor. rotirile,care, a9a cum s-a ar6tat se numesc - apoi se deblocheazS distorisuni, acesteafiind rolirilein situatialn care nodurileau deplaseri distorsiunilor rezult5momentele finalein lateralelibere.Prin deblocarea elementele cadrului lnlocuitor: montanti rigle. 9i rczolvarca analitice cadrului a Se parcurc a,b,cde maijos,carereprezintd etapele inlocuitor. a.) Deteminareamomentelorde incaskarc perfectdpe cadrulinlocuitor orizontale aplicatein Momentele incastrareperfectdprodusede incercdrile de rotirile nodurilor sunt blocate nodudaparnumaiin montanlii echivalenli, deoarece (Fis.4.44\.
1I
F.
1;"
-,7
perfecld montanlii Fig.4.44Momente incastrare in cadrului inlocuitor de perfecu, de a-deformata cadrului, b-momente incastrare totald c- diagrama fortptdietoare de
Sunoscand incarcedb, se determinafo4ele tdietoaresi apoi momentelede ircastrare perfecti, avandin vederecd punctele inflexiune moment de (de nul)se i6 lajumatatea inSlljmii nivetutui. r nivelurile cuprinse intrenodurile igij, respectjv lntrej si k avem:
li 4 h"
(4.167) o. (4.168)
= 't
sunimomentele produse incerc;rileexterioare. de -qcesteamomentulde neechilibrate n modulj perfectd lncastrare neechilibral este.
M. = r 4. t t r 74 (4.169)
b.) Deblocarea distorsiunilor Se deblocheaze succesiv distorsiunile nodurilor, jos in sus, adic5incepand de cu primul nivel.Se poateoperacu rotiridenoduri cu momente sau incovoietoare. Se pote trece de la rotiri pe baza relatiilorcare exprimaproportionaljtatea eforturilor produsele cu dintrerigidiieli rotiri.in modull avem: si M'*=k* qi
'Qi
(4.170) (4.171)
Mi.
in rclaliile(4.170)ii @.171]} Mr."?i Mrsunt momentete montantut rigta pe si .adrului inlocuitor,k,", k_-rigidilel|Fmontantutuj riglei cadrului inlocuilor si calculate relaliile(4.164)-(4.165), ej esterotireanodutui S-a renuntat cu iar j. la semnul minusin relatiile (4.170)-(4.171). exprimal care faptulcalmomentele si rotirile sensuri roiatiidiferrte. au de inrrucat momentele voi reprezenta fibrel; se pe inlinse sectiunilor. ale ln figura4.45 se prezintd distorsiunite , e t 9i pr 9i momentete lncovoietoare e, mresunzatoare rezultatedin deblocarea nodurilorconsecuiive l9 i t , p e u n i montant semiriglele si cadrului locuitor. in
187
4. Calcululcladiilor cu Detetistructuralidin zidane
M,.
,.-_ n -
i lllrnru-* E
nodurilor consecutivej 9i k i, Fig.4.45Deblocarea succesiv5 distorsiunilor a Se scfieechilibrul momentelor nodulj: din

M ii -pM = ii+ M,i)+M ik M j
(4.172)
perfectii pe un montant cadrului de al undeMj estemomentul lncastrare de (4.169). (4.172), in momentele inlocuiesc se cu inlocuitor, calculat relalia cu (4.170) (4.171). expresiile Rezultii: 9i k* a, 12 k*-k,,) o,-** ,, tt (4.1731
(4.173)ctt rczufte ecualie rotiride noduri. k* o de Dacase imparte ecualia

M, tp-\z+ )") Qt +9k =-
14.171| (4.'t75'
una" r=!!'=!..
Lk.
k,"
(4.174) scriepentru rezutAunsistemliniarde Dacdecualia se toatenivelurile, (Qt, Q1 e,). sunt nodutilot ecualii, cale necunoscutele rotjrile Tn niu"lul t - lz * ll 1 ^ r t, =4 ' k-"
cuDtRtcu
STRU3TlJF.r'LI DINzIDARIE
t: G -lz+Al o.+o,== ''k*
M.
"-
t* t).,t,=Ao
14.176]'
r in parantezd avem 1+, , deoarece avemnumaimontantul ,r'J. r, (4.170) (4.'171) determine relatiile se momentele finalepe montanlii si 9i (in dlului inlocuitor noduri). in taSile(4.174) exprimd se rotirile functie rigiditelib in de riglelor relatia cu sunt din ! rearhe o ecualieln care necunoscutele momentele nodurioe :adului inlocuitor.
tt'*_1rt *trx" =Mi ' k,. t_ ^1M/" k,. k*

(4.177) lt , rczufte. ecuatia cu se inmulle9te n:. =.1.M (2.+))Ml"+M:" j
\4.177)
(4.178),
momentele pe riglele cadruluiinlocuitordin noduri se de simplificare pentrufiecarenivel,rezultdun cu M, M, Mk 9i scriindecuatia(4.'178) lniar de ecuatii carenecunoscutele momentele pe riglele in sunt de cadrului
u, -Q.+.l\u, +tvt,= s".

2 : 4 - Q +1 ) M 2 +M .r =.1. M,
Mn t - \t+ 11 M, = 1 'M r
\4.179)
se tineseamade deformabilitatea axialS montanlilor a sislemul ecualii de
1 . -C+ ) / ) 4 + M 2= 7 t\ 2: M, -(2.+ ),y)M,+M, = x. M, n: tt,,-(t+.ty\u, = l, u, (4.104). cu ./secalculeazd relalia
(4.180)
sistemului ecuatii(4.179) de sau (4.180), care rezultd din momentele riglelecadrului inlocuitor face cu ajulorulcalculaloarelor manual.prin se s-au inarea succesivd necunoscutelor Mr, Mr ele.,astfelce in ultimaocuatie a M/, (M,). e o singura necunosculd
189
4. Calculul cladi.ilar cu pereti structurati .tir ,itj.Ê
c.) Calcululmomentelorin montanliicadrutui inlocuitor
Calcululmomentelor montaniiicadruluijnlocuilor in se mlntant.careeste incarcat jumarate incar"aril" face prin izolareaunu cu oin 0e continuitale dgle,determinate rezolvareaori.ont"r6"j din ofin sistemului ecuatii 17q de "u--riiiniJ (4 sau(4.180) (Fig. 4.46).
M",
ti
u"lln,
a]',
FiS..4.46 Momente un montant cadruluj pe al inllocuitor ^^-"a-schema stataci, b-momente pjl2, c- ra din
o" momenteb d-0,"n.".:"#:[t:J,.lHnl:o'"0,"" din risre,
1"",,::1"",:l::.^!t::'." "oo.
l:::::Tf:l:l:'l: #*i: p.
[""T^"::,,:.:':I*tf
atsebricd a mornenreror produse ilg:*i1".3:.:l:!::rezuttd,prin insumarea :1ei
rezulta doudmomenle: unulsuperiorlnulinferior. si
,.i,""r"r"ou plr.ig;] ""Lf.l*"i" ii,,n"i",',ii"i, o","* *'.*""pri" ..i lijili',l
orizonrateri deta por ff1.""y:X"jlra-ptJ-cjincarcarire deter;ira;;a ;-;m;;";: ;;i",;#Jil:."1; stansa """1 ll:"^:l: Nueste::::l:..*.l:06
necesar catcufa afteeforturi caomt a pl 9i inlocuitorl
cadrurui inrocuitor, -onLniii'.iii!,"r" ;; :i;'i,.!"L;iil:;"::1:lJlT:i:t, :", se ?:i:: noleaza f;:*il:"lj::T,:"j:Fis.i.iii. Mn.,iarcete rigre ia,. pe cu
i1
Fig.4.47Momente cadrul pe inlocuitor pentru incdrcdri la snga la dreapta de
190
cuDlRl CU
73 Calcululcadruluiinlocuiior cu alte metode sicu alle metode, cum sunt: inlocuitor poatecalcula se metoda coeficienlilor, 9i neechilibrate. distributiei transmiterii si momentelor - metoda d ltoda coeficientilor Tn se h rnetodacoeficienlilor calculeaziin primul rand momentele montanlii idivalenti cu relatia: (4 . 1 8 1 ) pe liniar,respectiv triunghiular lndllimea incarcerii distribuite llrde 9 estevaloarea ,dediii,lrt este un coefidentcarc se dd in tabele{Anexa8A), in functiede lipul gi , de Hrcarii (vantsau seism).numalrul niveluri coeficienlii 9i /, iar H este i.d,timea clSdirii. q F.adrcarcase determin;astfel(Fig.4.48). q,,
}L
h. h.
q incSrcdrii din relalia(4.18'1) Fig.4.48Stabilirea pentru vant: W pentru seism: 2S 14.182)
(4.1e3)
cantsauseism). se cu Coeficientiin (4.181) noteazd D.sau n"(pentru din
191
nivel,cu exceplia ultimuluigi celuideTncastr a Se menlioneazi la fiecare cd ,r,: dau dou6valoripentrucoeficientul superior inferior. 9i q se ln cazulseismului tncdrcarea din (4.181) maicalculeaziqicu relalia: r
s"=+
incdrcarea seismice concentrata la ultimul de nivel. undePne61e in nodurilor: Calculul momentelor riglese faceprinechilibrul M,"=M;.+ML
(4.1
14.'
N4etoda coeficientilor, degi ln aparentesimplS,prezintadezavantajul p ca delerminarea coeficientului din \4.181)trebuiefecub o multimede inteq n pentru fiecare coeficient suntnecesare inte{ rn trei coeficientii 9i /. Pentru , penhuy (1.00, ln pfus, tabele daudoartreivalori 1.10,1.20). .Penfu in se ln />1.20nu este corectdextrapolarea atunci se considerd, mod sirql $i v I a0 ceeace introduce eroare. o b.) filetodadistributiei9i transmiteriimomentelorneechilibrale.
perfecta aclioneq Momentele neechlibrate momentele ?ncastrare sunt de ce fiecare monlantal cadruluiinlocuilor.calculatecu relatiile(4.'167) (,L 9i pe Acestea6e reprezintd o schemd cu un singur montant,pe care so lor vecinepe bazacoeficienlilor dis't de distribulia transmiterea la nodurile 9i p- (pentru p. montantul echivalent), respectiv pentruriglele echivalente, aF se arati in figura4.49,undemomentele neechilibrate notatcu m. s-au
P"S' -+-s' +-s'
PJJl
w,
pentru prin momentelor mc Fig.4.49Schema cadrului lnlocuitor determinarea momentelor neechilibrate distibutiei atransmiterii si
'1. Suma momentelor neechilibrate nodul 1 tS, Vo din 'V" cu Sr= mro +mr2cum e pe figurd) distribuie semnschimbat se dems coeficienlilor distributie !d de concurente noduriprin inmultirea ln 9i pe nodurilor vecinecu valoarea integ distribuite montant transmit se I semnschimbat. Celede pe rigldnu se transmit.
CLADIRICU
RALI DINZIDARI E STRUCTU
din neechifibrate nodul2l32 = p. \+ M2l +M23) se S,rna momentelor gitransmite la punctul 1. ca istibuie neechilibrate este la Se orocedeaze felin nodul3, undesumamomentelor S-= p-. Sr+Mu de datecu nodul1, de catevaori, de e operatiile maisus,incepand fiecare sunt mici. Calcululse va lerminacu o ie./alorile distribuite transmise 9i pentru aveaechilibrul nodurilor. transmiteri, a ub, fdae ale la cu i de distributie calculeazd valorilerigiditdlilor distorsiune se riglelor echivalente 9i curent: b nivelul (4.186)
(4.1871 la ultimul nivel:

k* -=
(4.188)
(4.189) fnale ale momentelor rczu a prin insumareavalorilordo pe fiecare momentelor Deqi aparentlaborioas;,metodadistributiei transmiterii Ei pe prezintdavantajul oblineriimomentelor montanli9i rigle intr-o
influenlei momentuiui are asemenea, o preciziemai buni prin considerarea niveluri,spre deosebire de tuturorcelorlalte rat de la un nivel asupra este considerata neechilibrate analitice.unde influentamomentelor nivelurilor adiacente. asupra 7.4Trecercade la cadrulinlocuilor la cadrul asociatperetelui (ff..9i M.,)se deiermind inlocuitor cadrului momentele montanlii riglele ln Fi perelelui (montanli buiandrlrgi), tinandseama in elemenlele cuplat 9i (2M,")esteegald echivalenli de pe montanlii nivelsumamomentelor b fiecare respectivsuma suma momentelorde pe montanlii petelelui lLM.), ( inlcuitor 2ni1,"esteegalAcu sumamomentelor de pe riglacadrului ) peretelui IMr, ): ( buiandrugii (4.190) 2M-" =LM^
ebpe.
4. Calcululcla.litilor cu
structuralidin zidaie
2M*=lyo 9j91 ln figura 4.5Q aratd se (4.190) (4.191) unnivel modul aplicare relatiilor de a la 9i curent.
I (ai
.b.
2 (b)
pe Fig.4.50lvlomente incovoietoare cadrulinlocuitor si (a) peretele cuplat(b) (momentele gi pe - pe montanli superioare inferioare fiecare nodcu ultimului nivelli cel de ?ncastrare): 2M"-"= +M;+M; Mi 2M*= Mi +M'r+Mi _ pe nge: 2M,. = M:tb+Mli + M{" + Mf: Momenteledin peretele cuplat sunt proportionale rigiditiilile cu (montanli rigle). sau Momentele rezultato elementele ln cadrului inlocuitor epartizeaze se peretelui bazarigiditelii pe montanlilor, astfel: intr-unmontant curnti al peretelui, avandrigiditatea rezultS: /r.,, (4.1
v.,-2M."J+-v*4--'
LL.,
L^_,
v k.'
'" k^"
2 So constatd relalia(4.190) cd esteindeplinitS. N,lomentele in prin cuplatse determind echilibrul (Fig.4.5'i). nodurilor
4. Calculd cladiilot cu percti structunli din zidaie
tt"'= >ta l_L= tr liL
(4.203)
Momenlele figura4.47corespund cazului inc6rcarile clr orizontale aclionend din
pentru La schimbarea sensului acliunii orizontale schimba se sensurile (4. momentele. constatd momentele buiandrugi Se cd din calculate relaliile cu (4.203) (4.191), $iechilibrul respecte relatia atat cat nodurilor. Dinrelaliile maisusrezultd: de s-Icr 4 tl = r on
(4.2041
tl,r =z.oo
pereteluicuplat 4.3.7.5 Calcululfo4elor tdietoarein elementele a.) in montanll:
(4.205)
Calculul fo4elortdietoare incerceri din orizontale montanlii in unuipereteci.iplat pe detemine prin izolarea montantului un nivel (Fig. 4.52). Se pe momenlele ce incovoietoare continuitate ationeazd capetele de montantiloa se determind do fo4elet6ietoare montanli ecualiile moment. Tn din Tntre curentej- & rezultd: M",+ML r,, = ----!--------Fh.
t!
l=-- Mi
"!_' fr,
l
--t;
IL
1'.
.-!-*
Fig.4.52Schema calculafoqelor de lSietoare montanli ln Avandin vederecd momentele pe capetele montantjlor izolatiau sens de
(4.207) positive cucelede pefetele nodurilor, rezultd Tn ce relalia sunt carerotesc sensantiorar. toatenivelurile tn La trebuie rezulte sd fo4e positive, aotesc care montantiiin orar. seds
hr In buiandrugi *rlulJo4elo,r taietoare buiandrugii in unuiperetecuplatse lace la fel, ca in 9i monEntrtor: izoleazabuiandrugii. se care sunt actionati momentele de .:arl de =-!nutratece actioneaze fetelebuiandrugilor 4.5b). pe (Fiq.
M"t i\V LV
\M* ^l V* I
Fig. 4.53 Schema de calcul a fo4elor taietoareln buiandruoi
M"' +Md,
g.207)
momentete figura4.53sunt negative din .i:9rj^^"::l:"1t"j. d" sernnedacar rcrcarea onzontald sensul la sEnga dr.Jpt" ,, u"t n"guiiuu,-""-uliJ are de la semne schimbandu-se taschimbarea "i iniii"irii-oiiroii"'rJ"'" sensitui d" ""tlr"u " ; figura 4.54 s"e aratddiagrama fo4e tdietoare un peretecuplat de la -'_' cu trei -lontanlipenlru incercari -- ""' orizontale actionand la stanga ireaota. de la
Fig.4.54Diagrama foate de tdietoare intr_un perete cuplat 4.3.7.6 Calcululeforturiloraxialedin incerciri orizontalo Efortudle axialedin incerceri orizontale sur numaiin cazulmontan,tilor perelitor cuplali, putand negtijate buianffiporta'te fi in 't97
4. Calcululcladiilot cu
structuralidin lclaie
In_figura se prezjnle 4.55 cazulunuiperete cuplat trei montanti, cu sensulinc5rciF onzontale de la stangata dreapia. fiind Eforturileaaxiale montanlise determine in prin lnsumarea fo4elortiietoare dh
ml
N.t
,\4
N-
[i tFig.4.55Schema montanlilor pentru catcutul efortului axiatin montanli La nivelul curent in montantii k, extremi avemefortul unitartr'": (4.208) La acelgi nivel,pe montantul central rezulti:
it
*- =f(r;; -n1;)
(4.209')
oizontaldaclioneazd la dreapta stanqa. de la
*. de in.ndere cu minus iJ;8:::'"" :"ri::ffif incarcarea ':11":::iilH'"1i:";,5' orizonra' acrioneazd de st;r]J,J::3ff1]".TffJ:j'Jj&tl"ll# ra
*'tfiJi:.;Jigf proOus",ie i,ji,trl"."".8itiiltli :ii[.Yi{".i+!i4:il:ff compiesiune ptus, eforturile de :.11-i9jlt ", semnut in,Ji"a;
198
DIN 1LADIRI PERE1I cU SIRUCTURALI ZIDARIE
h montantul centralefortula(ial cu valoarerelativmice,poatefi de compresiune in fo4elor tdietoare stAnga dreapta. din saude intindere, functie merimea de 9i Pentruo sectiunesimet.],cEt rczufte N-r=o. in axialedin buiandrugi sunt mici 9i pot fi negl|jate, continuare se Degiefodurile plezintddeterminarea care este utild pentrua vedeaechilibrul nodurilor lor, sub adiuneaeforturilor forfecare axiale.In figura4.56 se prelntd un caz pentru de si acliuni orizontale la stanga dreapta. de la
-r-t-+j-
lq,
--T-|
I
IiT,
---l
1$'
P. I
Nt"' N;'
Nit
I
r-!-
ml
m2
m3
ta.)
(b)
(cl
axiale buiandrugi in Fig.4.56Schema calculaeforturilor de pe in d, Dinecualiile proieclie orizontale de scrise nodurile Si4, respectiv 4r-1 s,i ,,r-1 rezirltd eforlurile axiale buiandrugi. in Nh=P, V., \4.210) \4.211)' (4.212) \4.213)
NX"= N:b,rb, N:;t = P, 1+v,,-r"., 1 NXi = N:;'+vh, I/h.rl
Ecualiile proieclie pe Relaliile mai sus potfi scrisepentru de toatenivelurile. de de (m3 verificare. ultimului montant in cazulde fald)servesc doarpentru nodurile 4.3.8Eforturilinalein planul peretelui (obignuit numaiefortul Dupe de{erminarea eforturilor incdrcddgravitalonale din din se finale pe axial)gi a eforturilor inc6rciri orizontale, calclleazdeforturile, principiul suprapunerii efectelor. Rezulta: 199
4. Calcutul ctadiitar cu
structuftli din ldade
in montanli:
(4.214'
Ilse - !l/p
(4.2151
(4.216)
ln rclaliile.14.2j - \4.216) 4) s-aufotosit notal te: N16-t/n. cr.eforlutile Mt finale (efortaxial,fo(d teiebareSimoment incovoietor) din plpresiune incarcari sravitalionate l":to,Iy.l"y] 9" din incdrcarea NF,ItF,MF efotluile oriront i!, cre poate fi din vant in '- '
respecdin v seism r=sj. linuteie l:i:T:lj111lgg:1" r= ry), g;;g1eig91".m,1ani.,e1,"i"riiii,JliiiJii!'j,i'illi,i".

ate acestora eforturile cu maxime
in rigle: va =t/c!t/r
MED = MG lMF
jrtu cete ..]:1y]19.T"*jr"in sectiunite maisoticitate. eastentetor rupere pereljtor de
.., on_,
i" "u"."ula ii montanlib; pr""J-i"i qi""";
c-"t"ii
(4.217) (4.2181
:i'l:,':fi,:.ili:""Jtff TiJj:ll1:il:'"":%$::::: ,:,1,i{,*;:,* ff?f;

(vant cF, seism bS). in in
4.3.9Rezistenla efort efort axial gi incovoiere,n planul la median rncovoietroM,,. Aceste :r*ul axial .ir'd gimomentur 3,:,":i,::-"_1"P"^:".: sunt fioduse de incdrcdrile corespunieto"r" g*parii d" lncdrcdri carese la venltcarea Rezistenlala efort axial incovoiere in li .".
incovoieror (r/,,r: de rupere *.iL,.,-r,,n,il, llliilJfl*'#"l"fJ"rT:"
4.3.9.1 Condiliigenerate catcul de de la l"l,tj:.9"]"T'1"1"" ,-?istenlei proiectare ro4aaxiatd momenr in 9i Inpranutp-erelelui sefolosesc urm6toarele iporezete generate calcul: de - tpoteza plane: sectiunilor
-
iJ"t? :ifl,i"r, inssdep;gi o9p_aririe,rr1," carcut:::,,1-1"j1111i.11. nupot varorire "i"o"i.",r"i.G,,i oerormaliitoid#;;iffi",:i: :;

rezistenla intindere ziddriei neglijeaze; ta a se
in,cazulsecliunitor ziddriearma (ZC ZtA) din betonul conlucreaze Ai
200
CUDIRI CU
ZIDARIE STRUCruMU DIN
in stadiul ultim, eforturiteunitare in zona comprimatea ziddriei se beton: idempentru distribuite: consderauniform de (1, lransversale L,T) rezistenla a formdcomplexa secliunii cu Er =zul Deretilor determlna se in incovoietor planulperetelui va d:.ectare la io(d axiale9i moment oe cilcul cu lungimiletdlpilor;se va verifica dacd talpa L- uut, la ".Cirnii de =ronmala s;tisfaceconditia rezistenlal compresiune' precum9i secliunile cu lituiii" oinn" inima9i dlpile peretilor formecomplexd verticale pentru de etorturile lunecare prinstituri vor verticaie fi verificate Fe intre talpa ii inimaperetelui legatura dacd +.-".tu u"riti"ur. ru este necesara conditii: =dsfaceurm;toarele nearma6(ZNA): din . in cazuloeretilor ziddrie simultan; suntexecutali directii -pereliide pe ambele pringlituriverticale: lntreperelinu esteslabil6 de -secliunea legdlure . armatunln rosunle sunt prevazute ramificalii -la colturi.intersectii 9i orizontale. previzutein cu din c.) in cazulperctilor ziddriaconfinatd, sau ferd armaturi (ZCIZC+AR): orizontale rosturile intrezid:rie9i beton; de 50%dinsuprafata contact reprezintd - Slrepii pringliluriverticle: peretinu esreslabitd intre -ieciiunea de leqdtura armdtudin rosturile sunt prevazute 9i - la;olturi. interaectii ramifictii orizontaie. Per4ii din zNA 4.3.9.2 n momentulruperii se consider5cd efortul unitar al blocului efortuluide a la de ,oafL"iun" este egal cu O'8 din rezistenla proiectare compresiune zidariei. secliunii9i sensul incercdriiseismiceputem avea in tn iunctie Oe alcailuirea si in sectiuni iormdde T cu talpain zonalntinsesau comprimat:l se4iunii eenerat, telpiexkemefiindin zonaintinse9i cealata i'.-io*i O" i. E. L, una din celedoua rn zonacomprimatS. a) Monta fari talpd in zona comprimA(Fig 4 57) de a numaizid;ria oin zona comprimatd cfueirczullanlA compresiune -ucreazA e219J . C , = o,a.x.r fd pe rezultd de lin ecuatia proiectie verticalS (4.22O) zoneicomprimate: ine4imea rezultd Din(4.219) (4.220) ti N,, (4.221) ' o.8 t f.,j la respectiv al in C, Rezullanta aclioneazd centrulde greutate ariei comprimate, x/2.
i'r r:r- r1--!:11-i'. l1rrrl:-njl
4. Calcululcladirilorct)
structuralidin idaie
&}'"
din Fig.4.57Montant zNA cu talpain zonalntinsd al este: de Distanla la C, la centrul greutate secliunii de Y -=1.-rc-o'5r capabil: respectiv momentul a Rezistenta incovoiere montantului, de
MM =Cz. Yt = NH ' Yz.
b) montantcu talpa in zona comprimali (Fig.4.58)
din Fig.4.58N,'lontant ZNAcu talpaTnzonacomprimate
CLADIRI cU
STRUCTURALI IN ZIDARI D E
Ct =0.8 re.1!
/,,j
(4.224) (4.225)
C,=0,8 t" x
1"'
dinzonacomprimau zidddei a este: c. : 0 , 8 . Ar . fd esteariazoneicomprimate \4.227) total; de comoresiune ooatescrie: se

C- =Ct + Cz =0,8.(t p + t x').f",t p.l
\4.226)
14.2281
Crsi C, 6unt rezultantele compresiune talpd, respectiv zona de din din a inimii. ia de proiectie rezuft5 Tndllimea zoneicomprimate:
NEd=C" =0,8.(tp tp +t. t ). f,a NEd 0.8.tr.t,. J,,1 0.8. f.d t.
(4.229) (4.230) (4.231)
de Tncovoiere : este
M kt -C .. y , . = Ct - y t + C 2 J 2
(4.232)
I verific6riiperetilor acliuniseismice limileaze la se atia zoneilntinseprin excentricitdtii rezultantei comorcsiune: de t= 31,2 r" pe r, estelimitasemburelui central directia excentricitilii. \4.233)
de alcituireasecliuniiSi sensulactiuniiseismice sunt posibile diverse astfel: , carepotfi considerate secliunicu singurstalpiiorinextremitaiea un lntinsda seqiunii; secliuni un singur cu stelpigorin extremitatea comprimatd sectiunii; a
4. Calcululdadhitor cu
structuralidin idaie
secliunicu statpigori doi dispurila extremitdlile sectjunii. a sectiunii
a) Scliunicu un singur stalpigordispus in extremitatea inlins; In.acesl caz este necesarca a.mdturadin stalpigor jntre sd in
ina comprimare, asi!*anouo. u"tr"ro r.iili" oi :ll9"l,::!rt1'a li1nili ziddriei " cantitalii armalurd ceeace necesitd limilarea de intinsa. uupa nsurare, ziddria zonaintinsd preiaeforturi. din nu
cu.gere
I I
1-,m, ll lllll lostd ' . r r r r rr l ull
.:-J--._,_-]
+'
l*
b.)
f-
l"
G
Fig.4.59Deformalii specifice secliunea in transversajA
G
fvd
a.
",*
caractedstice armeturii zid;riei .' Fig.4.60Diagramele ate 9i Comportarea perelilordin ziddriearmatddepindede caractedsticile sectrrcantilatea armature, special de in intinsa. asa cu. se in fi;;;;+.i9;;;; prezinta cazuride deformaliiin trei "rau sectiunea transveEald: 204
CLADIRI PERETI CU STRUCTUMLIDINZIDARIE
1- situalia balans, caredeformalia curgere armetura de in de din intins5( 6, ) limit5a zideriei(,,,) se atingsimultan(fig.4.4g).Armiturd 9i scurtarea intinsdcorespunzdtoare situaliede balans(,1: ) atingedeformaliarrdar nu inta in curgerein momentul ruperii,care se produceprin atingerea deformatiei ultime ziddriei. a Esteo rupere fragild. 2- situaliain care armdtu Tntinsd este mai micd de6etcea din situaliade balans.Defomalia, ," din armbturd atingelnainteaatingerii se scud6rii limitiia zidiriei. scurterii limitda zideriei, 3- siiuatiade rupereprin atingerea inse armdtura intinsdavanddeformatii substanlial maridecatcea de curgere, mai ceea ce asigur;o rupere ductile. Pentru realiza comportare a o ductild, CR6-2006 limiteaze Tn se cantitatea maxime de armeture intinsela jum;tatedin cea corespunzetoare situatiei balans. de al) Situaliado balans (x) rezullddin asemenarea in sjtualiade balansinetimea zonei comprimale :riunghiurilor figura4.59. din ?entru simplificare considerd la marginea se rr se4iunii.
\4.2341
Conform Codului CR6-2006, considerd efoftulunitar ziderie se ce din esteegal pe t8r.1,iar blocul eforturilor unitare extinde indltimea: se
r* =0 816
(4.235)
Eclaliade proieclie este:

T : + NE d= C b u n d el
(4.236) \4.237)'
r! =.t2.f,,t
Rezultanta diferdde formazoneicomprimate: C: Pentru cazuldinfigura4.59aavem: c: =Q.8.t x).0.s f.,i =0.64 t 4--!!Pentru cazuldinfigura4.59bavem: f",t
(4.238)
205
structutalidin idaie
e: =l0.ba t t^---:!z-+08.tp.tle
,l
-ttlLd
J inlocuind (4.236) in rezultd armaturiide aria oarans: pentru cazuldinfigura4.48a: cI',a *.ra e*+e, 1ra Jya pentru cazuldinfigura4.48b:
A2 -0.64 t r," -
e!=10.u.,.r"--!t--0.s.t, tt,-,'l.+ . v;Ld

L "u -) I !)d
fn compar4iecu A: din(4.240],, din(4.241) cea rezulte maimaredatorjtd cd tialpa estein zonacompdmat;. Cantitatea maximd armaturd de intinsdestejumEtate ceade balans: din a.M =o.5. A: Procentul maximde armareraportat ada inimiieste: la pentru cazuldinfigura4.48a: p* = . t, "* . t-,0-5s ! *z.r-t, --:1-L.1s6 s . , rt , r. t . , . J , " f,a t%l
pentru cazuldinfigu 4.48b:
'^-)";?'*'-*:);:
so;:t,
(%r t4
Totodatd codulCR6-2006 limiteaze in se indllimea maximd zoneicomorimate a rB < 0.30./, In tabelul4.4 se dau valorite 4,, (scurtarea specificatimite)pentru ziddrie rr (alungirea specificd careamitura inte in curgere). la
--Titil##ffi';ic;tc..-_din arg'td;sd;in grupal-
(%t
3
Tabelul4.4 Valoile e,," Fi Pentru otel e, \Val
oB37
'1,0
PC52 1,50
frim:*H:;*+;**#*r:
ornbrocuri goluridin betonusoi cu
Penlru elementele argiEarsdcu goluriverticale din djn grupa25 valoarearzvafl declarate produc:tor. de a2) Rezistenla la incovoiero relstenlala incovoiere (M,?,/) determind, situaliile se in in careada armdturji este ma' mjcddecet lztu . h siiualia carein zonacomprimati in estetametard (ferdtalpa) rezultd (Fig.4.6i).
:5
I'
t
r- !:JMRd
Fig.4.61Montant st6lpigorul cu sitalpain exiremitatea intinsd

T =A. .fy C, =0.8 t.:t. .f,a
(4.246) (4.247)
207
structuralidin Zdaie
T + NE t=C" A ..Jrd+n*=9.9 1- t " t r' ,=A . Jta+Nu .o.r, 0.8-t-f.i

N e d .l N
\4.248) 14.245) (4.2s0) (4.2511
M a a = C " .y *
ln rcl4iile (4.2461 (4.251 s-au folosit notallile: ) /- rezuftanta ameturaintinse, din Cr rezultanta ziddria din comprimate lr'&r efortulaxial, i- ineftimea zoneicomprimate ln situalia caretalpaestein zonacompdmata ln (Fig.4.621. rczufte
Fig.4.62Montant sielpigorln cu extremitatea intjnsdsitatpein zonacomprimatai Procedand in cazuldinfigura ca 4.61rezulta:
(4.252)
Cz = C^ +Czz= 0.8.tp .l p. f,d +0.8.t.xrf,,t T+Ntu -C,
14.253)\4.2s4)
208
CLAD|RI CU
STRUCTUMLI ZIDARIE DIN
Aa fld +NEd =08 tp lp f"d +08 t l f"d . A..fd -0.a.t. 1r'f.d+Net
(4.255) (4.2561
'=
a rt j -
x= x'+tp 3O.31* Maa =Ct \+C"z Jz-Nu fu
(4.2s7),
(4.258)
compdmatda secliunii bl Sctiunicu un singur stalpis,orinexlremilatea _r_fiut situatiaeste similardcu cea pentru in zona intinsd nu este armdtura, din zona :dirie nearmatd,cu deosebireace se lne seama de stalpigorul :a.nprimala. 2 condifjile: +ntru elementele zidirie din grupele 9i 25 se vor respecta de delotnaliaspecifice ziddriei, a comprimafdr6lalpEt - pentruextremjtatea de la limjtAcu stalpi$orul beton, nu va fi mai mare decat deformalia maximaa betonului, rezultatd din specificd maximd(6,"), iar deformalia plane,nu va depdgii 3%o; ipotezd sectiunilor maximda betonului comprimatd talpe,deformalia cu - pentruextremitatea specifice maximi a (r..) din stalpigor va fi mai maredecatdeformalia nu zidenei e,.). \ comprimatd(Fig,4.63) Situatiafird talpi in extremitatea de x,. intrd ln zonacomprimaiS stalpigorul ziddria pe indllimea $i de Problema poate fi abordatd prin exprimareadistincte a rezultantelor sau adei armitu comprimate, pdn utilizarea din compresiune ziderie,beton9i rezultantele compresiune de Penhuprimulmodde abordare, echivalente {ideale). dinsectiune sunt: dinzidarie: C, =0.8 t-x. -J,a (din comprimatd): dinstalpigor beton9i armdiu.a C , =C, +C. - t t, fd+A ".f," (4.260)
(4.2s9)
209
4- Catcutut ctadiitor cu
sttuctuEli din tdaie
1*
lr,
b_
i
(4.2611
\4.262,
zidddei comprimate (.r.), ru6""T11i,"fi #":":ffiof;:1t,ii''t''*

C,+Cc+C"=NE 0.8 t . x.. f.d +t.t". f",j + Aa. f!,r = Nh
210
CLADIRICU
STRU CTURALIDIN ZIDARIE
NEt t.t".f",t 0.8 t J.d
4,, Lr
(4.2631 (4.264)
(4.264) qi la ZNAintrucat ca zonaintins; estenearmatd. 5e mpunecondita Din de in cu rezultSl Ec-aiia momente raport cenlrulde greutate sectiunii al
MRt = C. . y , + C ,.!.
(4.265],
aria de betona slpisorului transformiin arie h al doileamod de abordare se poziliecentruluide greutate, studentd de ziddrie, pdsirarea cu realizand talpd o srivalentd (Fig.4.63b). (4.266)' \4.267) (r..r) se ia egal cu raportul :oeficientul echivalentd de dintrevaloarea bazda de de proiectare compresiune betonului stalpifor( /; ) gi rezistenla la a din -ristentei proiectare compresiune zidStiei(f.d), considerand la a coeflcientul -.iiari de de lucrupentrubelonegalcu0,75: :anditiilor
=0.75+=0,7s-lL Y' n",h

J",t n"'Jt /.
(4.26B)
Unde 9i ,,r, 1,,9i /" sunt rezitenlele caracteristice, respectiv coefi cienliipa4iali r, iar de siguranle ziddriei9i beionului m, este coeficientul ai condiliilor lucrual de ndariei. Rezultanta compresiune zidarie, de din careaclioneaze cenlrulde greutate in al (C) zoneicomprimate este: c,=c^+ c.2
(4.2691
UndeC,/ 9i C.r sunt rezultantele compresiune zonacomprimatainimii, de din a respectiv talpd. din C)-0.8.t.x\f.,) c,, =0 .8.t . J.r t.tr 14.27O) (4.271)
211
4. Calcululcladiilor cu percti structuralidin ldaie
Dinecualia proieclie de rezulta r':

, N a -o.8.t,.1.f.r - A. ./,,1 0.8 t. f.d resPeqN
)tah = f+t " <l -2rt
(4.2721
(4.273\
Dinecuatia momente raport cenkulde greutate de in cu rezulti:

MM = C z ' )z + C a ' l a =C zt tt+ cz2 yz2+ C d.j d
(4.274't
In situaliacu un stelpigor talp5tn zona comprimatd procedeaze acel gi se in mod, fie utilizend mod distinctrezultantele compresiune. utilizand in de fie echivalentAzoneicomprimate, careElimeat5lpiieste: a Ia
l p " = l e -t n -h
Undet esle liitimeatetpiidin secliunea reat6. c) Secliuni cu stalpigorila ambetextremitef
amatura stalpigorul se intre curgere din Tntins Tn inaintea scurterii limit;a comorimate,
Ca si in cazul cu un singur stalpigor exlremitatea in intins6,este necesar
In situaliade balansinallimeazonei comprimate se calculeazi cu (.rt ce {4.234)qi se considerd blocul eforturitor unitaredin zideriacomorimat?i extinde a8irr. cu Extremitatea compimatepoatefi lamelara (fig.4.65) sau cu talpd(fig.4.64). c1) Situaliade balans Modul de abordarepoaie fi pe sectiuneareal;, considerand mod in eforlurile compresiune ziderie,betonsi armetura de din (fig. 4comp.imatd 4.65a) sau ariaechivalentd 4.64b,4.65b). (fig. Suntvalabife (4 relatiile .234)-(4.2351, ecualiade proiectie situalia iar in de penhusectiunea idealS este: :r: +N,n =C: +C. unde: (
r: =A:.f,,
C j = 0 .8 ./.' * .:f.d + t p (/p* h- t)..f" d
212
CUDIRI CU PERETI STRUCTUMLI DINZIDARIE
\4.275)
I'
t
I-
l'su
t".I
tf
Fig.4.64Silualia balans seqiunicustalpiqori ambele la de la extremitdtia- sectiunea : reald,b- sectiunea ideald. c-deformalii in specifice secliune situatia balans, 1de 2-A:* -:L<M'^
213
4. Calcululcladihlotcu
structutulidin zidaie
(4 atia de seama (4.234) (4 235)din rclalia 227)tezufte tmauii 9i Tinand pentru debalans: situalia
A := , 0 . 6|4t " ^ c ' : - o .t- ,0 - ,r o "o - ' tl - L "- Y- n .

unde lp se inlocuieltecu f-r !i se Care este relalia(4.280)corectatd, ( comprimatSl: ). armituradin extremitatea din intinseestejumdtate cea de balans Rezultd: a Ariamaximd armdturii
r,-L"' - o.+.'t,.*u, f ,t"^ =lo.tz,.

la raportat ariainimii: maximde armare Sauprocentul
:+ - +
\4.2
tt" :r ttl. l+ - to Y , _ . o - = l p " " | 4 o t,t t , r, o '* 8",-c! 2

| I unde
p .I
14
i' 14 ,oo o = t'k') ' t-l " la raportiat ariainimii comprimat din de Esteprocentul armare stalpilorul cu In comparalie se4iunitocu un singurstelpiiorln extremitatea.intinsdcantitate-a ambele extremitSli, in (4.243J (4.244)-la secliunicu stalpigori 9i (4 din irmaturdiniinsepoaten mbimare,a9acum rezull5 relaliile 283)9i (4 284
r
E
l.
o.
t
'-]'M*
N.
a-ariereal5,b- ariaechi ferd Fig.4.65Sctiune talpdin zonacomprimate:
)LADIRIcU PERETI STRU1TUMLI DlNZIDARIE
d) Rezistenla incovoiere la 1) Montantfir6 talpdin zona comprimale (Fig.4.54a). reaErezultd Considerend sectiunea Compresiune ziddrie: ln C, =0.8.t x, f,,j \4.284)
: Compresiune ln stalpigor
C"=t t" J"d+A. fla Ecualiade proieclie: T+Ntu=C"+C" f NLj 0.8 r .r 'Ir.t t. J.n A- Jt,
(4.285)
(4.286) (4.2871
in6llimea zonei comprimate:
.' =
NEd+T - t - t,. f,,/ - A" f,.d
ul.t j.
(4.288) g.29g)
t-r"+tp
Rezistenla incovoiere: la rezufte ecuatia momente raport din de in cu armituraintinsS: Mna=C"'Y" +C" t" Nra !t (4.290)
(fig.4.54b) Considerand secliunea idealdrezulta : Compresiunea zid;rie : in c"=cr +c2 2 \4.291)
Unde C.r 9i C, sunt rezultantele compresiune zona comprimate inimii, de din a respectiv talp;. din Cr=0.8 t-xrf"d
C"2 = 0.8-t .1p" f,,l "
(4.292)
(4.29s)
215
4. Calcululcladiibt cu
sttuctumlidin idaie
Compresiune Tn armdtura comprimate

C. = A. .fy lntinderea armdtura in lntinsd: (4.294)
Ecualia proieclie de :
T + NE =Cz +Cd
InSllimea zoneicompdmate:
, _NEa +T -0.8 t" lP".f"d - A:...fi 0.8.t.fd
fespecflv,
Rezistenla incovoiere Ia rezultd ecuatia moment raport T. in din de cu

)" Nrz fu-Ct lt+C.r'y",+C.'y'-Nra yx I
MFa=C, !,+C'
lvomentulrezultantei toiale de compresiune din zona compdmat5(C,) actioneazd C (la caretrebuie ln determinat?i distanta esteegalcu momentul C,) de componentele 9i C,rIa carc se cunosc (C,r C,, distanlele SiC")panS|a iniins6. 2) Montantcu talpi in zona comprimai5
(Fig.4.66a) Considerand sectiunea realarezulte : Compresiunea ziderje: ln Cz=C,1+C.2=o,8t.xz.f p ,n4,8t (!p r.fd Compresiune dalpisor: in
C " = t.tp . f" d + A " ..f ,4
Ecualia proieclie de : T+Net = C^ -)) +C"2 . 2 + C" y
216
STRUCTUMLIDlN ZIDARIE
A" ftd + Ntu =0.8 t':tz f.d +0,8tp(le
(4.303)
ffi
I I
r:
a
-
:_--_,-w:_
0.8|,
+ vvr* iNr,r
ir
i---,
r t-
oRf .
.l
..J-ru".,
Nr':
Fig.4.66Secliune talpdin zonacomprimatd cu a-ariareald,b-ariaechivalentd 217
4. Calcululctadhibr cu pereti structurali ldane din
lnetimea zonei comprimate:

NEd+T O,st _C. "lt " -t). t-, o.8.t. J,d
(4.304)
5ff!lTli'f"9":*"*:
rezutti ecuaria momenterapod din de in cu

(4.305'
MR d = C A y d + C ,2 . !,2 + C " . y" - N Fd .yN
Considerand sectiunea idealarezuttd (Fig.4.55b). Ldlimea telpiiechivatente : lo.=lo+t.n* Compresiuno ziddrie: din
cz - czt + cz2 = o,8t.x .f .4+o,8t Ip.. fd p.
(4.306)
(4.3O7,
Compresiune in armdtura comprimau : c" =4 fp

(4.308)
Intinderea arm;tuEintinsd Tn :
1:"= A. .fy Ecualia proieclje de : T+Nru=C,+C" Indl{imea zoneicomprimate:
x, NEt +T -0.8.t e./ p..fd - A,..frd 0.8.t.lzd
(4.3091
@31q
(4.311'
respectN,
(4.314
Rezistenla incovoiere la rezulta ecuatia moment din de
' f" -N p a l r= C ,t.!" 1+ C ,2
in raport Z. cu
g31Tl
M Rd= C ,.y ,+ C "
tz2 + C a. Iu - N E d.yN
21 8
CIADIRI CU
STRUCTUMU DN ZIDARIE
echivalente rezislenlala incovoiere(Mid) Se constati ce in cazul sectiunilor secliunea ideald estepulinmaimicddecatpentru sectiunea reale. c*rlatd pentru unitad de proiectare lfrrenla rezultdc; in cazul se4iunii reale rezistenta la (4,r) a iar crnpresiune betonului esteneredusd, in cazulsectiunii echivalente, dupd aceasiase rcduceorin dnilarea arieide betoncu o arie de ziddrieechivalente. irnultircacu coeficientul 0.8.
-tp+
i ilp
l.
I
Fig. 4.67Situalia care.r<1, in (Fig.4.67)situatie posibild pentru Dacd neutrd situatA talpe axa este Tn letimi mari , ab tdlpii9i efortaxialrelativ mic,se considerd rea.rltanta compresiune cd de nu trece exteriorul in armetudi comprimate I
r >.rnii = 2a
(4.314)
Inproiectarea curente poate se considera :

(4.315)
Situalia esteacoperitoare se deoarece micgoreaze di6tanladintreeforturile din blpe 9irezultanta intindere stalpiForulintins. de din
comentariile Codul CR6-2006, cazul montantilor doi stalpisorila din in cu 'n momentulde rupere calculeazd extremitillesectiuniicu armeriidentice, se astfel:
M Rd=MRJ.+MNo
(4.316)
UndeMndeste momentul rupercpreluatde afia idealede ziddrie, de calculat cu rcla\ia(4.223)sau (4.232), Ma,h iar esle momentul ruperepreluat armeturi. de de lntrucat avem: c=r =A. fl a (4.317) (4.318)
MRn" - 7. ) ) " = C. y "
In cazulsectiunilor doi stalpi9ori extremitdti armdturidiferite, poate cu la cu se utilizarelalia(4.318)unde se considere arm;tura din dalpigorulcu mai pulina armaturd. Difercnta dintrearmeturile celordoi stalpisori estefie in zonaintinsd, fie ln zonacomorimaie se va considera ataresi ca 219
structuali clinzidaie
4.3.10 Rezistenta forfecare la Estefo4atdietoare rupere (capabila) unuipereie de a (r."r). Subactiunea tdieloare, qerete poate un se rupein rostorizontal (Fig.4.6ga) dup6o sau inclinatd 45' (rupere scara). la in
da
Fig.4.68Ruperea unuiperete acliunea sub fo4eitdietoare a- in rost orizontal,b- rupereain scar6 ln-cazul al doilea,ruperease datoreazi eforturilor principale lntindere de 4.56b).fo4a tiietoarecapabila este valoarea minimda fo4ei t6ietoare r de calculauin celedoudmodurj rupere. de In cazulruperiiinscare, funcliede raportuldintre in lungimea peretelui gj nivelului, fisurapoatefi la un sjngurnivelsau poateintersecta centu. 4.3.10,1 Rezistenta forfcarein rost orizontal la a) Perelidin ziddrienearmata (ZNA)in cazulsoticitirilor neseismice in conformitate prevederile CodutCR6-2006, cu din fo4a teietoare este pret numaidezonacomprimald inimii, a rezistenle forfecare avandvaloarea: Ia ,,tu (4.319) unde:,1este grosimea inimii,/" lungimea comprimatd inimii iar Jd _ rezi a unitare proiectare forfecare ziddriei rost orizontal, de la a in care iai; consir efortulunitar compresiune produs efortul de (o.) de axialt/rr. (4.32O) Undel. esteariazoneicomprimate secliunii a (inclusive tapacomprjmata).
220
CLADIRICU
(4.319) inallimea zonei comprimate determindconsiderand se cat unitare compresiune distribuite de liniarpe zonacompdmata. sunt combinatd efortuluide compresiune 9i a montantului a lr'r,r Mr? se cu acliunea efortului rVI?aplicat excenhic, excentricitatea: cu (4.321) eforturilor compresiune zona comprimatd zidariei(C:) este de din a or efortulrvtrl. (Fig.4.69). liirS talpi in zona comprimatS
Fig.4.69Perete ZNAfardtalpd?nzonacomprimata din
ig|urra rezuftea 4.57

(4.322) seama cd )'. =/. /3 pentru distribulaa liniari a eforturilororn zona
prinata, rezulti: I.=3(rc-e,

maximd efortului a unitarrezufte relatia: din
\.o t .t, =C, =N *,
\4.323)
(4.324)
4. Calcululcladiilor cu pereti structuhti din zidaie
\4.325) Respectiv efortul jtarmediu: un (4.3261 a2) Peretecu talpi in zona comprimati EfortufN,,/ aqioneazdcu excenhicitatea da]dde (4.221) este colinia.e e ol 9i rezultanta carese compune douerezultante: din'inimd c, ctin cea cin fc,rl t;a talpd (C,,\. Pentrudistribulia liniar5a efortudlor, valoarea cu maxim5 dl, se considerd in cd talpe avem o = @nstsi .ea]/|te.. -q
"2 C,2 = tp (le t)ol
(4.327\ 14.3281 (4.3291
=LL!!+teu-r).ot c" =c"t+c., e

l.
t
Il.o Fig.4.70Perete ZNAcu tatpdTn din zonacomprimate
222
CUDIRI CU PERETI STRUCTUMLI ZIDARIE DIN
lromentul rezultantei in raportcu fibraextreme C, comprimate esteegalcu suma Tomentelor rezultantelor 9i C.?in raport aceea9ifibrd. cu C, C - v- =C- ,.- :+C-, -a 'l"|
-nde Y, = Yc-e
(4.330) (4.331) ecualie gradul avand de ll (4.332)
-r]locuind expresiile{4.3271(4.329)in 14.33O) rczulld o :a necunoscutdlungimeazoneicomprimate/": t^ l- - Jv- l- J(l- r\(2v^ t -\ | 0 t-t)
Valoarea efortului unitary maximdr, rezufte rela.tia: din

C" , + C" , = t lt . o, + tr(l p t o1=NF4
(4.333) (4.334)
'
t.1.+2lp.0p
t)
Valoarea mediea efonului unitarde compresiune esle:
" ,= --+ := ;
C,' + C,'
o'
(4.335)
a3) Perelidin ZNA in cazulsolocitdrilorseismic in cazul solicterilor seismiceefectuladerenlei esie anulatpe zoneledesprinse (fisurate) ciclulprecedente po4iunile pe in intinse. Rezistenta Droiectare lunecare rostorizontal calculeaz6 relatia: de la in se cu
r Rt=
U,.b. +o,ao -t, EaY yL- ?
(4.336)
penlrudistributia /.- estelungimea zoneicompfimate deterfiinata liniar;a efortudlor unitare se4iune, in

/d:/,"-/" este lungmea pe care adeaenla este anulatd.
din zideriecontinate in Gazulperelilordin zidarieconfinati putemavea diversesituatii, funcliede i+a stalpi$orilor tdlpilorin sectiune. Sia
223
4. Calcululcladiilar cu
sttuclunli din zidaie
b1) Peretedin ZC cu stalpigor in extremitateaintinsii 9i zona com (feri talpe). lamelard AceastS situatie este prczentalA fi!. 4.71. in inlinsa, care nu preia eforturide intindere. armdtum intinsdnu Dreia fortdUietoaae.
Yr
Fig.4.71Perete ZC cu stalpiForin din zonaintinsi Datoritd fortpide intindere armdtura din intinsa,rezultanta compresiune de C: deplaseazd valoareaA, care se detemine scriindecualiade momentnul cu raportcu l/trl:
T Yr =C,'L.
intrucat
C,=Nu+t Rezultd: ,T
' N Ed + T "
Efortuldin armdlura intinsE poatecalcula rclatia: se cu
,=, _ -*
. 4 u = o . , . ! !- v
Mro
(4.U
cUDtRt cu
JJi;estemomentul rupere(rezistenta incovoiere) peretelui de la a asociat cu exiall{rr. dbtribulia liniare eforturilor a avem:
. =i" t. =3(yc - et\
\4.342) (4.343)
FerEde ZC cu stalpitorin extremitatea din compdmatn(Fig.4.72) fari talpecomprimatd.
a.
b.
l',"
Fig.4.72Perete ZC cu un singurslpigorinextremiiatea din comprimata a-secliunea reaE,b- sectiunea echivalentd tSietoare capabila determind relalia: se cu
rRl = I/?i, +l/Rd. +IrRd"
\4.344)
ItRe I/Rd,9i VR sunt rczistenlele de forfecare ale zidariei (r/Rd),betonului comprimatcare se determin6cu relatiile: Fiarm6turii(f/rd,)din stalpisorul
(4.3451
4. Calcululcladiilor cu pereti structuEli din zidane
14.u6l
Vaa"= 0'2' A" .fy
(4.347)
iar&este la a undel,r qil;sunt rezistenlele unitare forfecare zideriei betonului, 9i (,{"). comprimate rezistenla unitard compresiune armdturii la a de se cu Ariade beton9i arm5tur6 comprimat; inlocuiesc o arieechivalentii ziderie din subfomd de talpdechivalente cirei l;time rezultd relalia(Fig.4.72b): a
t't o f6 + A"'fg =to'lo"'J"2
A I pe= t . na + J nu
(4.348) (4.349)
pentru beton9i armdtura: unde,r,.9i ,- suntcoeficienlii echivalenF de
(4.350)
(4.351)
zidAriei unitarela compresiune betonului, al unde,,i, /'., gilr sunt rezistenlele 9i amdturii. se Pentruse4iuneaechivalentd eforturile Fi Nrdsunt coliniare in continuare C, 9i procedeazd pentru pereliidin ZNAcu talpdln zonacomprima{i. ca b3) Pereiedin ZC cu talp; ti dalpigo.in zona comprimati (4.344)- (4.351)sunt valabile in acest caz, cu precizarea lelimea s,i cA Relatiile tdloiiechivalente calculeaz; relatia: se cu lr.=to +t(n- -11+Ln*
(4.352)
/p, inimii. telpiisecliunii rcalecu grosimea iar1- grosimea unde/pestelSlimea b4) Peretedin ZC cu stalpisoriin ambeleextremitili ale socliunii,firi talpdin zona compJimatS efortul Se prccedeaze giin cazuldin fig.4.72,insa trebuieluat?nconsiderare ca de intindere armatura din stalpigorului intins(Fig.4.73). intins se face ca 9i Tn cazul Considerarea efortuluidin armdturaslpis,orului (4.337) (4.345). (}r, aplicand anterior relatiile 226
CLADIRI CU
RALIDIN ZIDARI E STRUCTU
b.
L'"
Perete doistalpigori cu Fig.4.73 Peretedin ZNA cu *alpitor la ambeleextrerniGliale sectiunii ii talpa in comprimatii cu ce rocedeazdca giin cazulprccedent, precizarea E$meatdlpiiechivalente (4.352). cu determind relalia la 10.2Rezisienla efortuti principalede intindere la inclinate 45 '{ruperein s6ar6) dupdsecliuni se a@stcaz ruperea produce 4.68b. a de numaiin proiectul revizuiae coduluiCR6rezistenta e6ie analizatd Pereliidin zNA skucturali din inclina{e perelilor a Ia nta de proiectare cedarepe secliune cu nearmatise va calcula relal,a:
r*.,=t.f,.'
(4.353)
pe inclinate, de unitare cedare sectiuni de a eslevaloarea proiectare rezistentei panoului dimensiunilor caretine seamade raportul de esteun coeficient corectie
pentru r/;1.1 b=1.5 .0 h/1"< b=1 pentru LA,
b= h,l,pentrul.0att/t.<1.5.
lne$meapanouluide ziddrie va lua: se h=hopenlru perctii care lucreaz6ln con6ole, /'=4 pentru gpalelii carepotfi considerali dubtuincastrali extremit4i. la
Daoafisura inclinatd intersecteaze centura, atunci50%din armdtura centurd din se va luain considerare, tSietoare fo4a preluate centur5 fi: de va =0,s(0,8A" Vna" ft)=o,aA, f;a
(4.354)
unde,.1. estearia amdturilordin centurd, iaa& rezistenla unitard proiectare de a armiturii. DaGapeleteleeste prevezutcu armatudln roslurile odzonlale, foqa tdietoare preluate aceaste de armdturi este:
v*. =o.t,{..7,"
(4.355)
Unde ,{;este ariatotalaa armituriiintersectate ja (carose considerd 4S.) Se precizeazd armdtudle c5 pot orizontale preluafo46 kiietoare numaidac6sunt prevdzute loati lungimea pe pereleluigi ancorate corespunzdtor capete. la Se poatedetermina cantitatea armdturd de pe orizontala unitatea lungime de a peretelui: (2.355) Unde AI , A:::Fi 4 suntariilede armdturi intersectate fisurd1z/; ; , Oepe un de nivel 4j", respectiv dintr-un singurrost orizontal, fiind distanta s dintrearmdtudb orizontalo. Din(2.355') armdturite orizontate:
tfr =ei1;a=4.L
Astfelcd relalia(4.356) poatescriesubformete: se
(2.356)
g35n
228
}LADIRI cU PERETISTRU?TML!
DINZIDARIE
,,
0,8A:".t^ ,
(4.358)
ln in cazulunuiperete zNA cu armdiuri rosturile ;in orizontale la carefisura 9i inclinatii intersecteazd centura, rezistenla forfecare sectiunea ln inclinatd se cu calculeazd relatia:
I,Ra =VRdz + VRJC VRJ| +
(4.359)
yRd,9i,/tub calculeaze relaliile (4.353), (4.354) Undet/Re, se cu 9i(4.355), respectiv (4.357) (4.358). sau (carese utilizeazS pentruevaluarea Pentruperqii din ZNA fn codulP'100-3/2008 cledirilor existente) definesc capacitdli rezistenta fo4atiietoare, astfel: se trei de h fo4a teiebareasociate cedariiprin compresiune excentrice unuiperete, a candin sediuneactioneaza efortul axialde proiectare si momentul NFd de rupereMr?,r:
I/,,, =L(_j,t5u"\
(4.360)
caredepindede conditiile fixarela extremildlile de undecr este un coeficient ale peretelui: pentru perete dublu cr=2,0pentru perete console(montant),.r='1,0 incastrat la extremiteli(gpalet cuprins intre centuri-buiandrugi) |e=teste factorul forn5 al peretelui indllimea de cu total5H,9i lungimea /,. to-fi,unAe cu iarreste rezistenla d& se calculeaze rclatia(4.326), unitard
de proiectare ziddriei. a - fo(a taietoarede proiectarede rupere prin fisura inclinatd (fisurare diagonald Tnscard). sau
"-='rjtF k"t-
(4.361)
unitar; de proiectare zidiriei la eforturiprincipale a undeld este rezistenta de iar cu conditiei 1,o<bsl,5. intindere, , = r,din relalia(4.360), respectarea de - fo4a teietoarede proiectare rupere prin lunecarein rost orizontal, calcut5 relalia(4.319). cu in final, rezistenta ruperela forfecareeste valoareaminimddintrecele trei de valon.
229
structuraliclinldaie
b)
Peretiidin zidiria armata
poate intersectadi ln cazul perelilordin ziderie armatd fisura Tnclinate elemente peretului. ale pentru In cazulunuiperete ZC+AR, din relaliagenerald determinarea rezistente principale intindere eforturi de esteurmdtoare:
t R& = l/Mz + VRdc+ l/Rda + l/Rds
Unde ,/xu fo4ataietoare capabile ziddriei a calculaticu relalia(4.353), (4.354), ,'xd. fo4atiietoarecapabild centurii a calculate relatia cu IlRd" fotla laieloare capabilda armaturiidin rosturi orizontalecalculati (4.357) (4.358). relatia sau
preluatd stalpulintersectat fisura.in codulCR6-2006 ,1,r" fortatdietoare de de proiectulde revizuirea coduluiacesta relstenta nu se ia in considerare. Dace unele elemente lipsesc sau nu sunt intersectate fisure, de coresDunzdtoarerelatia in 4.362suntnule. 4.3.'10.3 Rezistenla poiectare a prqilor la lunecareverticaleasociatd de incovoiedi Datorite dualitdtii eforturilor unitaretangentiale, actiuniorizontrale din rezute (lunecdri) si forfecare secliuniverticale forfeoare secliuniorizontale in cat in elementele zid5rie de legateprinlesere. Ink-o sectiuneorizontalddiagramaeforlu lor unitaretangentialS o are parabolica valoarea cu maximd centrul greutate salturiingectiunile ln de si in sunt varialiibrulte ale lSlimiisecliunii intre talpd inimd,precumSi ln zone (ililuriverticale) (Fig.4.74). eventuale slSbiri
Fig.4.74 Diagramaefotlutilor unilarcIangentiale sectiuneorizontali, intr-un in oerete inimasldbitd cu
cuDlRI cU PERETI sTRUcfUML] D]NZIDARIE rrnecarea verticala(r,) reprezintd reatlti
ionsideratd pe ine,rtime;',; ;ili;,
secriunea venicard
(4.363)
":t#,"?t?T"JjlLi,'"
::"HH,r': i:"'ff ttr1fl':ffi iTi*?.i;"';ff *ffi

. L , = -..1 f S
h " = 7. h" 1=
L, V Ej !
(4.364)
, intr-osecliune stabitd: y11" =: _::.1. = 6117 * t. ",1_! ,, 1

I !n d e ,
(4.365)
= M'il -M";! (4.366) ^ME! Diferenta momenteraportatd de la ,. este valoarea forteiteiefoare pe njvetul de respecliv (Fi9.4.75).
V raMT
.i l n'
l -
t-
r _ i _e 4Tl =-t*
1 '-1
Fis.4.75Vatorjte L,t4,* 9i A,4,t"J din rctalia (4.2s9) in relalijte (4.364) (4.365) s_au utitizat 9i noraliite: statjcatsecliunji caretunecd, raportcu centrut grcllate in de :;:rt'j:fi:ntut al 1- momeniul inertie sectiunii. de al lniazLlZ^C, si / se determina s pentru deata. neaslenlade proiectare lunecare secliLnea la venjcala leiJf,iur se catcuteaz; a cu retaqia: Lxa = A1 f6.==t.h" f,o" (4.367)
2s1
4. Calcululcladiibr cu percti structuralidin zidaie
unde/,,r esterezistenta unitard forfecare rostorizontal efortaxial( o ) nul, la in cu ln conformitatecu CR6-2006,rezistenla unitard la forfecare a zidiriei in verticale, rosturilegate,se considerd cu egala cu rezistenia unitardinitiale forfecare rosturiorizontale (r.r,),pentru d=0, intrucetin din continue verlicalS avemeforturide nu compresiune. 4.3.11Rezistnlade proiectarcla incovoierc perpendicular planul pe alpeaelelui l\rodul rupere perelilor umpluture perpendicular planullor median pe de al de fi intr-unplande rupereparalel rostudle (o.izontal) plande cu orizontale sau perpendicular rosturile pe (vertical). orizontale Rezistenta proiectarc de este momentul incovoietor ruperecalculatoentru de fa9'e(banda) perete liilimeade 1m,dispusd zonelecu momente de cu in maxi panourilor in centrul pl'ne,respectiv marginea golurilor (Fig.4.76). la
Fig.4.76Ruperea perpendicular planul pe peretelui unuiperelela incovoiere a- vedereperete, solicitarea bfagieiverticale rupe.ea planorizontat in 9i c- solicitarea fagieiorizontale ruperea planvertical ln 9i
Maa=W. f,at M"t, =w f., l l
unde ,t/ este modulul de rezisten!- al fagiei cu ldlimea de un metru, iar /,,r, sunt rezistenleleunitarede rupere dupa ceb doue planuride rupere.
_- 100. /':
6
(cm') (4.3701
232
CLADIRICU
STRUCTUMLI ZIDARIE DIN
perpendicular planulmedian peretelui pe de rupere incovoiere la al este (4.368) (4.369). mlnimd momentuluide qi a rupere de relaliile dat l2 Rezistenla proiectarea panourilorde umpluturdin planul lor de peretelui, panou umpluturd incercerilor acliunea orizontale planul in un de se
IL
ri:
posibile rupere unuipanoude umpluture Fig.4.77Moduri de a solicitat planuls6umedian ln prin Ruperea alunecare fo4dUietoare rostodzontal, din ln fo4ataietoare de rupere fiindYxjr(Fg- 4.65a/:
/ p( l + a \ ,, YR)d= " , r - l r ' t cose
- il
\4.371),
a =0.071;-1]|
(4.372)
2. Ruperea fisuriinclinate prin (dupddiagonal5), taietoare rupere fo4a de fiind ye (Fis.4.65b) :

'"= 06."" d
(4.373)
racollurile cadrurui' derupere strivire ro4a pdn ;;l#'i:i81$.ef:)comprimate
=o-" *"',ff",urt, 'rro 1-o
14.3741
ln rclaliile s-au notatiite: 14.371)-(4.374) utilizat peretelui, rp-grosimea moduliide etasticitate betonului (''r 9i zidedt ai (E,\; 1,,-valoarea mediea momentelor inertie stalpilor; de ale rezistenla unitard iniliald de proiectarea ziddriei la forfecare in rost ,""orizontal efortde compresiune sub zero; rezistenta unitar6 proiectare ziddriei compresiune. de a la /.r Rezistenta proiectare panoului umplutur;estevaloarea de a de minimd dintre,.xr6
YRd9i r8i
4.4 Verificarca 6iguranleictidirilor din ziddrie Verificarea sigurantei structurilor ziddriese face prin calculindiferent tioLl din de ziddflei, numerulde de niveluri de acceleratia si seismica amplasamentului. a Vedficarea sigurantei va fa6ela stdrilelimitauttimo(SLU)si ta stareatimitd se de (SLS),prin respectarea serviciu conditiitor ceruted6 codutplOO/.1-2006 CRe li 2006.Pent.uSLIJse vor respecta cerintele rezistenle, de rigiditate, stabiiitate * ductilitate, pentruSLSse va respecta iar conditia limitdrii deptasdrilor orizontale ab clddirii. 4.4.1Cerintade rezistente Tn genoral,verificarea cerinleide rezistenldse face din condiliaca efortuaie sectionale de proiectare(lrrd, ME,, VEt\produsede incercarib exterioarein cele mai solicitatesecliuni,sd fie mai mici sau cel mult egale cu rezistentele de proiectiare (lr'paMR, yR), carc sunt efortudsectionale capabilesi depind de caracteristici'e materialelor abetuirea si secliunilor. 4.4.1.1Verificarea incdrc;ri gravitationale la Verificarea ziddriei incircariverticale facepe o fasiede perete la se egalacu un metru, respectiv egalecu Elimeagpaletului dad acestaesteliber(nelegat un cu perete cealaltd pe directie) relatia: cu (4.375)
234
CUDIRI CU PERETI STRUCTURALI ZIDARIE DIN
verificarea relaliei(4.375)se face atat in gruparea fundamentald lncircaritor a aGD, cal 9i in cea speciaH(GS), deci efortulde proiectarety'r:corespunde grupdrii incdrcdri, timp ce rczistenla proieclare compresiune are o de Tn de la ly'iz sinourd valoare. Determinarea efortu lor axiale,ir'E? a relaliilorde calcul pentrurezistenta gi de proiectare compresiune fagieide perete6u lStimea la a unitara suntprezenlato la patagraful4.2. 1.1-1.2Verilicarea zideriei solicitat; la compresiune siincovoiere in planul peretelua in acest caz pereielee6te solicitatIa compresiune excentdca la forfecare, Si pentru verificarea necesara fiind ambele solicitari. a.)Vorificarea comDresiune la excentrici in acestcaz,in celemaisolicitate secliuni avemdouasituatii: in speciale actiunilor; a " I\,,lha"N"r,carerezulld gruparea 9i carerezultd gruparea in fundamentaE actiunilor. a - N.,* qi l\r"r, Mnd 9i Nar rezufte aceeagi din pentruNmax schemA de'incdrcare GS- Similar in si MdinGF. in cazulverificerii compresiune Tncovoiere planulperetelui, la gi in verificarea la compresiune excentricd oeretelui facecu relatia: a se Mu S Mr" \4.376)
in relalia (4-376)rezistenlade proiectare incovoiere Me, depindeatet de Ia caracteris{icile materialelor a secliunii,cet si de valoareaefortuluiaxial de si prciectare afereni. b.) Veriticarea la forfecare in cazul verificarii forfecare, deiermini foda teiebare tinand seama de la se ( suprarezistenta armeturilorr/r.r,). /u, <11* (4.377)
Unde tr/rd este fo4a tffetoare de proiectare care lezultd din calcululstatic al skucturiiin domeniulelasticlin;ariar / este factorulde suprarezjstentd datorat efectului consolidareaotelului, valoarea: de a cu - /=1,3 pentru clasade ductilitaie inaftelH) 9i =1,2 pentru - / clasade ductilitate medie([r). Verificarea forfecare facecu relalia: la se
235
4. Calcululcladiilar cu eretistructuralidin idaie
rRd<1.25. vtu,
(4.378)
Unde ,td esterezistenla proiectare forfecare peretelui. de la a Valoarea in maximda fotei tdietoare este cea care ar rezulta cazul6spu seismicefastic,avendvaloarea q.rE!, unde q este factorulde comportare structurii acliuneaseismici, utlizat in relaliade calcula incdrcdrii la totale. Se admite realizarea condiliei:
Vo1 s(.V02,)^ = q-V*
(4.379)
Adicd rezistenla proiectare forfecarenu trebuie6d depSgeascd va de la maximd fo4eitdietoare liniar, a carese oblinepentru rdspunsul seismic chiar rezistenlade rupere la incovoiere(MRd) rezultdmai mare decel q. M E . 4.4.'1.2 Veriticareapanourilorde umpluturE ziddrie din pe a) La incircid perpendiculare planul panoului pdn Cerinla rezistenlS verificd respectarca de se rclaliilor:
(4.38o)
(4.
produsede incercarile peeendiculare unde Mrrxrgi MEl,zsunt momentele pfanulperetelui, M Rd,tli MR,h2sunl perpendicul iar rezistentele incovoiere la pe planulpereteluiin planorizontal $ivertioal. b) La incercAriin planul panoului Cerinta rezistenti verifici orinresDectarea de se relatiilor: (4.382) unde fr,r, este efortul de proiectarepe diagonalapanoului,iar I/Ru rczislenla proiectare panouluiinplanulseu,carese calcuieazd relaliile Ia a cu de 4.3.12. 4.4.2Vedficarea cednlei de rigiditate Cerinla de rigiditatela acljuneafo4elor seismicea cl;dirilor din ziderie satisfdcuta daci deplasarile laierale deplasdrile relative nivelale c|ediriii de 9i se inscriu limitele Tn siabilite CodulP'100/1-2006. Tn
236
STRU CTURALIDIN ZI DARE I
Limitarea deplasdrilor este necesaranu numai pentru aealizarea rigidit6liiunei clddiri, sipentrualteconditii, ci cumsunt: evitareaprdbus,irii unor elemente nestructurale care ar pune in pericol viataoamenilorl peniru evitarea coliziuniiintre cl6djrile vecine, in siluatia in care dimensiunile rosturilor antiseismice potfi oricetde mari. nu Verificarea deplasiriilaterale este necesad penku conshuctiile nu amplasate in zonele seismicecu acceleratia amplasamentuluj <o,l2gprecumsi in cazul ag culremurelor crustale zonaBanatului. din ln cazuldedirilor pergi structurali ziddrie, rcspectarea cu pdn din condiliilor impuse preliminad.rezultdrigidit;ti mari cu perioadaoscilatiitor in proiectarea p;oprii f :0.8 secunde. considerd deplasdrile se ca laterale suntsuflcient micioentrua de salisface condiliile rigiditate, de astfelcd acestea se majcalculeazi. nu 4.4.3Ve.ificarea cerinleide stabititate Siabili{atea ansamblu clddirilor ziddrie de a din esteasiquraudacd: - in cazulcl6dirilor pe amplasate ierenurii; pantd,masivul oament de pe careestesituate prezintd de alunecare; nu risc pericol rdsturnare clddiii datoritd - nu existS de a fortelor orizontale: esteasigurata rigiditatea spaiiala cliidirii. a De asemenea, stabilitatea locald pereliloreste a asiguratE dac6: - se asigurd conlucrarea rigidizarea perelilor pe celedou5directii; si de peretilor se limiteazd zveltetea astfel: Pentru ZNA9i ZNA+AR:
2 < 12
(4.383) (4.384)
Pentru si ZC+AR: ZC
unde i, esleinellimea pe efective zidariei nivel: a h.=4 -h, !nde ,s esieindllimea etajului /r"indllimea iar centurii. 4.4.4 Veiificareacerinleide ductilitate Cerinlade ductilitate peretilor zidarieeste satisfdcute a din dace sunt realizate urmdtoarele cerinte: unitarmediude compresiune incdrcdrile - efortul gravjlationale se limileazd din dn aslfel: (4.385)
237
4. Cabutulcladiilot cu pereti svucturatidinictane
n=)=o+!u
(4.386)
ln relalia(4.386),lr'Rdeste rezistenla compresiune la centrica ziddriei(eforhd a axiaf capabif), A,- atia zidetiei/percte plin sau montant, ty'&_ efortut de produs incdrcdrile compresiune de verticale gruparea in speciaE. - valoarea maxima lndltimii a (j) zoneicomprimate se limiteaze astfel:
(4.387) iar /, estelungimea peretelui sau a montantului. plin - armetura intinsdreprezint5 maximum 50% din cantitatea coresounzetoare situatiei balans; de - se limiteazE valorile ultimeale deplasirilor specifice compresiune in de s,,, vedereamenlinerii rezistenlei rigiditdlii per4ilorin domeniul neliniarde Fi solicitare.Evident ca aceastd conditie limiteazedomeniul neliniar de solicitare ductilitate; 9i ruperca buiandrugilor se producd soljcitarea incovoiere; se din de - rezistenta fo4a teieioare perelitor la a asociatimecanismului ductil(candse considedsuprarezistenla armAturilor) compresiune djn excentrice. Referitor ruperea la buiandrugilor trebuie respectate conditjile: prin - ruperea incovoiere se producd pdn sa inaintea ruperii forfecare. - ryqgreapril forfecaresd se producdinainteaced5riibuiandrugutui prin strivirea zidarieidin zonade incastrare buiandrugilor montanti. a in
CLADIRI CU
5. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLADIRILE PEREflSTRUCTURALI CU DIN ZIDARIE
Prevederile constructive referd, principiu, modulde alcdtuire elementelor se in la al prin prevederile faza de proiectare de construclii. completeaze, detaliere, EIe din preliminarS. 5.2Prevederi reteiitoarola suorastructuri 5.2.'lMateriale penkualcetuirea Materialele clSdirilor zid6rie respecta din vor condiliile minime de precizate coduri. calitate in 5.2,2Sl5birilocalin pereli Acesteslabiripot fi datorate amplasiriinecorecte cogufilor fum sau ventilatii, a de precumgi qliturile in necesare ingroparea pereli a cablurilor electrice bentru Si pentru precum a unorconducte pentru telefoane, gi instalaliisanitare. Pereliistructurali vor fi sldbili prin goluri verticalepentrucoguride fum sau nu prin ventilatii, urmand acestegolurisd fie realizate elemenle ca distinct amplasate 'r'e'ey'l.t2a2,az z7eae,z,a.e4pe-e,?,v., tz2aZs/dtz/?,7/7/A.z?dr2a,"k/e prin oblice, indiferent (dupeexecutarea dacdse realizeazd spargere perctilor) prinzidire, timpulexecutiei. in prin accept; slituriverticale executate zidirecu adAncimea maximede 1/3 din imea peretelui, slSbirea fiind luatein considerare calcululperetelui. ln Dace cazul se vor lua mdsuride interirea zonei sldbitecu amAturi in rosturile le sau cu elemenle belonarmat. din peretjlor acceptdglituriverticale executarea se sau obliceexecutate numai frezare adancimea cu maxim6 2cm de 5.2.3Centudin supraslructurd potfi: lor, Dupepozitia centurile planseu la nivelulfiecdrui (centuri curente); -
239
5. Prevedeiconsttuctive
centud intermediare, plangee; fnhe centuri mansarde. la
5.2.3.1 Centudcurentela clediri cu planlee din beton amat monolit
Centurile curentese prevadpe toti peretiistructurali, portanli de mntravantuire si (autoportanti). a-) Pentruclediri cu peregi ZNA din lndllimea pentru minimi a centurilor perqii structurali interiori esteegaldcu grosimea pldcii,iar pentru ceiexteriori esteegatdcu dublulacesteia (Fig.5.1).
_t
Fig.5.1lnegmeaminime centurilor peretiinteriod 9i exteriori a (a) la (b,c) pentrupereliiexteriori Ldtimea cenfurilor fi egaldcu grosimea va perctelui. centura poatefi relrasa raporlcu fata exterioarai peretelui. se aibdldtimea in a dar minin6 de 25cm. Armituradincenturi trebuie indeplineasce sE condiliile: - armdturalongitudinalSl o min4o10: o procentul armare: 0.5% de min vor - etrierii fi inchigi, omn=6mm. vor dispune distanla cu Se la maxime 15 de cm in camp curent, respectivde locm in zonele de inidire prit sUprapunerearmdturilor a longitudinale. Centurile trebuiesd fie continuepe loatd lungimea perelilor, formendco inchise,asigurandu-se legatura monolitd centurilor Pe cele doua direclii a de colluri, prin interseclii ramificatii, ancorarea si perpendiculare barelor centurile Tn o lungime cel putin60 o. de
:60c 2606
Fig.5.2Ancoreabarelor centuri a colluri. din l interseclii ramificalii 9i 240
IRJSlE4ELryiIw43ryry crAD
de cel Pulin prin se din oe Barele centuri inedesc suprapunere 50%din bare, distanladinire zonele vor inadicelnult #";;;;i;; 'lm "" fiind inadire decelputin (l-l9 c r'' h 60 de diametre-
''' i ijii:':X*i:"j:j,9:fl':l3i:il"#;",:'*" n"'"' :::Y":"il*J::'"'.ilf,"1""":l;"ii'"l,11i,"il '*f,i,::ffi::ijH,l!fi:li

-t 2++
sl5bite secliuni armdturilor?n Fig.5.4Continuitatea piese nivetse vor prevedea de la ultimul cu cladirilor sarpanteln cenruflle in cazul co9oroaoel pentru ancorarea metalice C' b,) Pentruclddiri cu pereli din Z pentruZNA, la care se mal a de prevederile alcetuire centurilor Se vor respecta Se per4ii structurali admiteintreruperea numaiin situaliile: continuiu\ii
llllix'"T'3!'-r' ii:Sir:".T: egH:
casei 9' "9191i'i, - indreptur scariror' :Li:,,1'"":"r:3,r'p;.'";.;flljl"j:
m[:iiw"#;ilii,tL,."^^
241
l'": ;le:li'{#,x..*r'"i'ffi f#ifr#':J:H: '"#s
5. Prevedei constructive
Fig.5.5lntrefuperea perelele centurilorin e\.teriorde casascdrii(olan la falada):1,2centurilanivelul planseelor curente, respectiv nivei;l la jnaermediare: plangeu; centuri nivelul ultimului podestelor 3la 4statpigori betonarmat. din Sectiunea transversale centurilor satisface a va urmdtoarele cond(ii: - ariasectiuniitransversale fi >S00 va cmzi - ldlimeacenturiisd fie >25cm,respectiv din grosjmea peretelui 2y3 daca aceasta estemai marede 25 cm; ' inatimeacenturiise fie:2ocm; Armdturile longitudinate tndeptinii vor conditiite: - cliametrul minim:1omm - procentulminim armare0,8%: de Reglementdrile Ia peretii din ZNA referitoarela etderi, inedirea bardc de longrtudjnale, ancorarea barelor colturi intersectii continuitalea la si armalurilor h 9i sectiunisEbite vor aplicasi perelilor ZC. se din 5.2,3.2 Centudcurenlin cazulplanseelordin elementeprcfabricat a.)in cazulplangelor felii profabricate goluri tongitudinate din cu DupAdireclia in raport fasiile, fi: lor pot cu - peFendiculare direclia pe fagiitor; - paralel direclia cu fasiilor Dupdmodulde alcSluire fi (Fjg.5.6) pot prefabricate; elementelor - pe grosimea pe grosimea prefabricate subcentu.a subfaqii. elementelor plu6 de
242
CLADIRI CU PEREiI STRUCTUMLI DINZIDARIE
J. -T
l---t--l
>8 a>U3, cm 80,3t, >8 cm
i1+
b.
_Ll_
min06150 cm
c .Fig.5.6Alcdtuirea centurilor plansee fagiiprefabricate la din pe pe a,b centuri grosimea fagiilor; c,d-centuri subcenlud; perpendiculare cu a,cdireclia fagiilor; paralele direclia b,dcu faiiilor;1- mustdti formdde bucle sub petrecute; 2-amdturdde legSture subcentura. cu b.) in cazul planteelordin panourimari ti semipanouriprefabricate pe Panourile marisisemipanoule prefabdcate rcalizeaze alveole praguri se cu 9i pentru puteaprelua contur a lunecdrile planul din orizontal plangeelor. al pot ln funcliede modulde realizare, fi de doudfeluri: pe (Fig.5.7a); cu praguri alveole deschise fatasuperjoar; 9i pe cu praguri alveole cant,lnchisepe ambele fete (Fig.5.7b). 9i
Ws
a) Fig-5.7 Panouri mariprefabricate cu praguri gialveole deschise; cu praguri gialveole F lnchise'1muste$ form; de baredrepte: must.li subformdde bucl6;3sub 2p.aguri;4-alveole. 243
5. Prcvedei construclive
Panoul reazema pe toate cele 4 laturi, respectjv pe semipanourilor trer laturi in
pe panou,u I"::::''i""[Tlii:#f;1'Jiffi J:i';ffiff::snuit srosimea
Fig. 5.8Centurj plansee Ia
dinpanourimari prefabricate sisemipanourj: cuatveote deschise pirteasuperidara; la u-.cu.liveote inchise: . 1-mustel simpte; 2_mustali forme bucte sub de petrecute;3armdturi longitudinale; 4- befon monotitizare. de
,;:n $3,"Jil:i:J:irli"n J:g!)Bi:Htl: ::f #,ii, i:l flfsJ:Ii"ffi :
c.) in cazul plarleelordjn predali cu supraDetonare
Fig.S.9Centurila plangee predata suprabetonare din cu d.) in cazul plangelordingrinzi prefabflcate gi corpuaid6 umpluklrd
f"i::.x" ;hffi :i{;iirll:,;;;"+#ildij,[1",,".ii;:

244
CLADIRI CIJ PERETISTRUCTUMLI DINZIDARIE
c, b. din Fig.5.10Centuri plansee grinziprefabricat la ticorpuride umpluturd: pe paralelS grinzile; prin perpendiculare grinzi; centura cu ba-sectiune centura prin de 12transversald plan9ee; grinziprefabricate; corpuri umpluturS; c- sectiune lonqitudinale 3- armEturi e. Armareaminiml a centurilorla planseedin elementeprefabJicate pentruperet!interiori cantitelib trebuiesd respecte Armarea minimda centurilor in tabelul5.1, unde valoriledin panteze sunt pentruolel 0837, celolalte date valori fiindpentru PC52. ab. 5.1 Armareaminimda centuilor (dglg) clediri planlee cu zona seismicd la prefabdcate niveluri 0,16 0,20;0,240.28:0.30 0.08 0,12; 3,50 4,50 I (3,50) 3,00 {2.50) (2,00) 3,00 4,50 6,50 3 (2,oo) 13.50) {5.50) 3,50 4 (4.50) (2,50) 4,50 5 (3,50)
cl;dire lm)
<4.00 4-9 9-12 12-15
pentrupereliiexteriori fi mai va din Secliunea armefudlor longitudinale centurile interioare. marecu 20olo de centurile fatd care in cazulcenturilor plangee panourima gi predalacu suprabetonare, la din centu lor se pot considera bareledin rcazemepe tot coniurul, armdturile in 9i peretelui, plangeu paralele centurape o distanldde 20 cm de la marginea cu cu putin 50% din ariile prevdzule tabelul5.1 si fie realizaie in de conditiaca cel barele cenluGprcpriu din zis5. sau mustdli acestorbare prin bucle suprapuse Trebuieasiguratdcontinuitatea suoare.
245
5. Prevedeiconsttuctive
5.2.4Stalpigoridin beton armat Stelpigorii betonarmattrebuie indeptineasci din se conditiile: ariasecliunij transversale fie 2625cm2, ldtimea sd cu minima 25 cm: de armarea satisfacS sa umatoarele conditii: procentul de armarelongitudinalA: min o 0.8%penlru zoneleseismice aeso.169 cu o 1.0% pentru zoneleseismice a^zo.20o cu diametrul minimal baretor longitudinab de 1; mm: vjfi djametrul mjnimaletriedlor:6mm; distanla maxim6 dintreetrierivaIi: o 15cm in campcurent: o '10 cm pe lungimea de inddire a armdturilorlonqitudinale (verticale). inddirea barelor longitudjnale va faceprinsuprapunere cerlioe. o se f6rd oe lungimede cel putin50 de diametre. secliunea incastrare sodu in de i-n sau in pereliidesubsol suprapunerea fi de celpulin60 diametre. va
Stalpigorii prev;d continuipe toatd indtlimeactadirii,fiind legati se de zideria perelilor Ftrepi, prin carerezutte teserea din (Fig,5.11). zjddriei
Fig.5.1.1 perelitor stetpigori s.trepi Legarea de prin 'lstalpisor: centurS 25.2.5Armdturi rosturiteorizontale in Arm5lurile rosturjle din orizontale fi dispuse cazulZNA(rezult6nd pot in peretidin zf\A+AKJ, respectrv cazut kezulland ih zc peretidin zc+AR). Se prevdd armeturi rosturile ln orjzonlale cazulcladirilor in situate zoneseimice in cu aqao,129, urmdtoarele la elemente:
246
CUD]RI CU
intreinelime qi lelime<2,5 ferestre u9icareau raportul sau lpaletiidintre (Fig.5.12). extremitdii6u stalpigori dacdnu suntintari la ambele
orizontale Fpaleti la Fig.5.12Armeturi rosturile in respectiv zonelede legdture infe pereliistructu.alj pe celedoui direclii, de 5.13 la colluri, interseclii, famificalii(Fig. 9i 5.14).
t t
J
Fig.5.13Armeturiln rosturile or;zontale colluri la si interseclii pereti ZNA la din in rost,astfelce armiturilede pe cele Se va evitasuprapunerea armeturilor acela$i dou6directii disoun se decalat un rand. cu armiturilorinrosturile in cazulperetilor zidirie confinata, din dispunerea odzontale se faceca in figura5.14-
5. Prevecleiconstructive
Fig.5.14Armdturi rosturile Tn orizontale interseclii ramificalii perelii ZC la la din 9i 1armdtud formede U. 2- armeturi in dreote Armeturile rosturile din orizontale satisface vor urmdtoarele condilii: pe distanta verticale dintrearmefuri fi de cel mult40c.n; va ariaarmdturilor dinlr-un rostvafide celputin1cm2{min2o8).
ln cazulin caresunt necesare pentrupreluarea armituriodzontale fo4eitdietoare, acestea dispunpe toatalungimea peretelui, prin se fiindancorate indoireabarelo. in stelpigori prin prelungirea sau armefuibr astfellncatsd se asigure lungjme o de ancorare cel pulin60 o (Fig.5.15). de
Fig.5.'15 pe Dispunerea armaturilor peretelul orizontale toatdlungimea (montantului) 5.2.6Centuriintermediaro Centurilo intermediare 6unt centuricale se prevadintre nivelud,respectiv intre centurile la nivelulplangeelor clddiricu peretirari (sistemcelular)a car6 de la indllimede nivel este mai mare decat 3,20min zoneleseismicecu ag>O,2og. respectiv marede 4,0mln zonele mai (Fig.5.16a). seismice ag<o.169 cu De asemenea, prevedcenturiintermediare in cazulclddirilor lip sal; sau se de Si hald(Fig.5.16b).Pentrualqetuirea construdive armarea centudlor intermediare Si se vor respecta pentru plangeelor. regulile centurile dreptul din
248
CLADIRICU
STRUC|UMLIDINZIDARIE
T T
a15r.7 Buiandrugl gi un in cazulin care buiandrugul centurarealizeazd singurelement(centurase vor espectaconditiilel buiandrug) la partea armatura centurd fi continue; din va superioara, parteainferioariprocentul la minimde armareva fi 0,1% raportatla intreaga de beton; arie intermediare dacdhe$mea estemai marede 60cm,se previd armeturi pe lungimea rezemare pereliva fi z40cm. de intermediare Fig.5.16Centuri la clddiri perelirari,b- la clddiritip cu saie (sauhal6) intemediare, 2-stalpigori centud
in este separatde centurd,armdturainferioariva in cazurile care buiandrugul realiza procent armare cel putin0,'15old. un de de re 5.3 Prevederi constructiveoentruinfrastrucfu 5.3.1Socluridin beton simolu pe Soclurile betonsimpluse admitin cazulamplasamentelor teren normalde din fundare urmdtoarele ln sjtuatiil din clasa de importanF lll in zone seismiceavand - pentru construclii <3; num6rul niveluri aq50.169.si de lV, construcliidin clasele importanle in toatezonele de seismice. - pentru din I Pentruconstructiile claselede impodanle gi ll nu se admitsocluridin beton samplu.
249
5. Prevedei constructive
Tncazurile care se admitsocluridin betonsimpluse vor respecta in urmdtoareb mesuri(Fig. 5.17): - la parteasuperioard soclului vor prevedea a se pe centuri ambeledirecE catefotrneazA contururi Tnchise. armaturilor Aria longitudinale fi cu cd va pultn 20% mai mare decat aria armdturjlor dintr-o centurdcurentda suprastructurii. inetimeasoclului, Dace pestenivelul tdlpiide fundare este >'1,50m, vor prcvedeacenturisi la parteainferioard soclurilor, se a ol aceeasi armare si centura la partea ca de superioari. armeturilor pentrustalpigorij suprastructurd fi ancorate - mustalile -l.| din vor soclupe o lungimede cel pulin 60 de djametre sau un metru(valoaree maxima). Dacdeste necesare centurdFi la parteainferjoard soclurilor. a mustetib vorfi ancorate centura in dejos.
S ectiurea A,A
EI
Fl
"1, eF
al
Secliunea 8-g
Fig.5.17Soclurj betonslmptu din 1,2- centurilapartea superioarS siinferioard; penlruarmdturite stpigori 3- must6li din
250
STRUCTUMLI Z]DARIE DIN CLADIRICU PERETI
5.3.2Socluridin betonarmat prin cu din Soclurile betonarmatse realizeazd armareaacestora doud plasede (Fig.5.18). pe celedoudfele laterale armdturidispuse
a.
o,
Fig.5.18Socluri belonarmat din a- fdretalpede fundare,b-cutalpade fundarc care ca superioard, Fi inferioard, se armeazd 9i cat Se prevad centuri atatla partea centudle la soclurile betonsimplu. de din constructiv, fiind Armetura fomd de plasesudatecu ochiuriegalese dispune sub fotmaledin d4110, a5120 o6l20cm. sau 5.3.3Perelide subsol din betonsimplu condiliica 9i soclurile din Se admitperetide subsoldin betonsimpluTnaceleaFi mai mare de 1,50m,se vor prevedea doud cu beton6implu.Avand o Tndllime de armatoca 9i centurile la la sisteme centuri, parteasuperioare inferioard, de Si soclurile betonsimplu. din 4 cu vor Golurile usi si ferestre fi bordate ameturiverticale o12 PC 52 sau4o14 de o837. pentru in dejos. se Ivlustatile ametura stalpigorilor ancoreazd centura 5.3.4Perelide subsol din belon armat sub ca din Se armeazA gisoclurile betonarmatcu armdturi formdde plasedispuse pe celedouafele laterale. aveacentud cat atat la parteasuperioare, s,ita cea Vor in de din se infe.ioar6, mustetlepentruarmSturile stalpisori ancoreaze centura iar la partea dejos a peretelui. de de a Procentulminim armare peretilor subsoleste: veriicale; barele - 0.2%oentru 251
5. Prevedeicon sttuctive
0.15%pentrubarele orizontale
Distanta maxjme dintrebare: - 25 cm la barele orizontale; - 30 cm la barele verticale Diametrul minimal arm6turilor: - I mm pentru barele orizonlale; - 10 mm pentru barele verticale. 5.3.5Stratulsupojt at pardoselii Stratulsuportal pardoselii prevede nivelulpa(eruluiin cazulclddkilor se ta #re suosot. respectiv nivelul pardoselii ta penlrusubsol. Slratulsuport pardoselii la niveiul al de parteruluise prevede betonslabarmal din In roaresttuattite. indiferent zonaseismicii de sau numiiruldeniveluri cl;dirii,cu al grosimea 8-10 cm 9i armatconslructiv plaseo4t1o. de cu oSIZO sau oOZO.Se orspune un stratde pietriF p sort unic(farenisip)cu grosimea B_.10 Dentru de cm ruperea.{rnlreriiperea) capilaritetii. re@mandd fata superioard siatului Se ca a suponar pardosetii ta partersA nu depiiseasc5 de inaltimeasoclurilor, astfelc armaturile plasdsd poatA ancorate centurile socluri. din fi in din Stratulsuportal pardoselii la subsolse armeaze de constructiv cazulcladirilor in amplasate terenuride fundaredificild. pe precumsi in cazulterenului normalde runoare.In zonete seismice avand aq>0,24g.sau dacai suporE Dereti de companmentare carenu se ptevedingrosairi la localeale slratuluisuport, Armaufltese vorancora cenlurile in dejos ale peretilot subsol. de 5.4 Prevederi pentru elemenlenestructurare Desielementele nestruciurale zidarienu fac partedin struclura rezistente. din de ele trebuie s; indeptineasca exigentetespecificea" ,*Li""G. ligia-i,;'ii stabilitate. trebuiesa preiaincd;caiiorizontate Ete to""te c"r. proau"siii"i;ri o-1, Incovorere perpendicular olanulmedian oe Dinkeelementele nestruclurale ziddrie parte: din fac peretiexteriori neslruc{urali; peretiintedori compartimentare: de elemente lucreaz;in console ce verticale.
5.4.1Peretiexteriorineslructuli Din aceastacategorie partepereriineslructurali fac penlrubovindouri {care sunt partiatin consote) (Fig.5.19a).precumsi pererii inchidere de din :9-]1|:iu,:"9*: zroaae srr.rcturi cadre.carepot fi in planulcadruluj ra in sau in exteriorul stalojlor. canoreazema console conlurrealizate placaplan;eului pe pe din (Fig.5.19b).
252
CLADIRl
Sectiuaeaa-a
Secliria ea b-b
ffi
'H L
b_ abovindouri; in de din Fig.5.19Pereti zidedenestructurali inchidere: pentru 2de nestructurali lnchidere; perqi rilor cazulstructu in cadre;1-perete pentru 4 3bovindou; stalpidin betonarmat; - consold contur nestructurali Pe pe sau sd Acestiperelitrebuie rczistela acliuniseismice din vant perpendiculare P100/1conform Codului planul de median la dephserirelative niveldeterminate 9i verticalda acliunii se 2006. Consoleleplan9eelor vor ve fica la componenta se|smtce. 5.4.2Peretiinterioride compa im6ntare de executalidin ziddrie,indiferent grupa interioard Pereliide compartimentare de elementelor zidarie, trebuie sd poatd prelua incercareaseismicd locald pe perpendiculare planul peretelui9i incErcirile utile datorateprccesuluide pe impingerea oamenilor (mobilier, suspendate console, echipamente exploatare etc.) in spaliiaglomerate de trebuielegalide pereliistructurali pe direcliaperpendiculara Per4ii despS4itori prin: (asize)egale 9i se executd - lesere, daci perelii au inetimi de r,anduri structurali; simultan perelii cu peretelui comparfimentare prevezubin rosturile de 9i - prin barc orizontale sau rosturile odzontale in gaufiexecutate structuralin ancorate peretele ln sunt in acest scop (Fig. 5.20a),sau variantain care bareleorizontale (Fig.5.20b) prinse o ba verticaE in peretele structural ancorati de
253
5. Prev5dei constructive
E] -lE-
a.
b.
Fig.5-20Ancorarea perclilorde compartimenlare bareorizontale cu ancorate in peretele structural sau cu bareorizontale rosturi (a) prinse o bar; verticald in de ancoratd peretele (b) in structural 1- perete slructural, perete comparijmentare, 2de 3-almaturdverticald. 5 _ 4: armdturi orizontale in cazuiperetilor compaftimentare prinlesere.indiferenl rezultatele de legali de carcututur. vor pGvedea se suplimentar penlrulegare. armeturi minimum doudbare in rostorizontal OB 37 la cca.socmpe verticald. @6 Dacdperetele compartimentare poateprelua de nu prcduse eforturjle de inceroirile orizontale, special cazurile ?n in unorperetide compartimentare cu sup.afele marl,se pot adopta urmitoarele solutii: armareacu bare in rosturileorizontale, toate lungimeaperetelui pe Si ancorarea aceslora, dacedin calculrezultiice ruperea produce plan se in perpendicular rosturile vertical pe orizontale; prevedereade centud Si st6lpigoriintermediari ancorati in struciura principalS dimensionali pentru puteaprelua a incarcdrile $i lalerale.
h czulperelilor companimentare inAlljmea micedecatin5ltimea de cu mai utrlaa Incapenbr.cre nu pot fi fixati la nivelultavanului, vor prevedeacentld la se panea-superioard ancorate pereliistructurali In adiacenti, care sd poatd prelua incdrcerile laterale. 5.4.3Elemente lucreazd consoleverticalo ce in in funcliede dimensiuni mase,acesteelemente ctasifica se 9i as$el: elementeminore, cu dimensiunisi mase reduse: atice, parapetide balcoane sceri.parapeli sau interiod. coSUri fum.etc. de etemente maiore, dimensiuni masemari:calcane, cu frontoane, timpane. li
a.) Rezistenta elementelor mjnore rezemate plansee fi verificate clcul pe vor prin lajncovoiere perpendiculard planullor.Grosimea pe ;cesiorava fi cel puiin1/aOin Tnaitime.
254
DIN CLADIRI CU PERET]STRUCTURALI ZIDARIE
prin stelpisori intermediari betonarmatcu armdturile din stabilitatea va asigura se (Fig.5.21) partea superioard in structuriigicenturila ancorate elementele
Sectir neaa- a
la
(parapet balcon) reazema minore de ce elementelor Fig.5.21Asigurarea stabilitelii pe centuri plangee: 1-slpiFori, 2-centuri sau prin: va cogurilor fum sauventilalii fi asiguratd de b.) Stabilitatea gi in dispuse tencuiald ancorate planseul Tn armituri sau profileverticale (Fig.5.22); aferente fota soismicd de Ia ultimul nivel,carosd poati prelua gifixaliin planleulde de ancorarea cogurilor culirantiprinqi bridemetalice la ultimulnivel.
nivel. ancorarea centuriindreptulfiecarui cu Se recomande
ffi1t
]--l
ti l' r
!-:f!4
]t,.T
l ' r]rl r
b. cogurilor fum sauveniilatii: de Fig.5.22Asigurarea stabilitSlii L legate cu legatecu etrieri; cu profile verticale, ba- cu arm5turi verticale pEcutesudate;1-ameturi;2- etrieri; agrafe;4-profile;piesemetal:ce 53sudate orofileoe 'impotriva risturnarii majore lucreaziin consoEvor fi asigurate ce c.) Elementele pnn: ancorareade garpantaclSdiriidac; aceasta are rezjstenli !i rigiditate pentru rezista fortelorde dstumare; suficiente a de stalpisorilor la nivelulinferioral cladiriidin ZC, sau - prin continuarea prevederea stalpigori caarl dddirilordin zNA, ancorali centurile ln de in de 255
5. Prcvedei constructive
Ia ultimulnivel.in ambelecazuristalpiForii leagecu o centurdIa partea se supedoare, respectiv gi cu o centurd intermediarddacd Tnaltime elementului mai marede 2 metri(Fig.5.23). este
,l
Fig.5_23 Asigurarea stabilitdtii timpanetor 1-stelpigori; centura 2superioard; centura 3intermediare

M. Dumitras Constructii Civile II

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M. Dumitras Constructii Civile II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

coNsTRUCTrr

llll lllll llll ltilllllllilll uuuuuu

I!.. un. in,". Nr" .,?."nP..{"9.,^

U.T. PRESS Cluj-Napoct,2011

arhitect Ioana Moldovan

ffimbfro;eUTCI{tfilJlfitfl{r,r-l m r9J{JOll hdcttm Tiqi: 2{X} exeryke

CLADIRI CU PERETI STRUCruRALI DINZIDARIE

2'2'2'7'1 sruparea *t":"':iJ;";t"' ';;";.i\*A:;;r5[""'[iu"'o'p""q''1lll*1'lT: stirile limitade serviciu GruPiriale acltunt

unitare acliunilor z'7'1''i'z Evaluarea dinvant z"i"l'l's Fo(adefrecare

103 104 105

129 131 131 132 133 136

CUDIRI CU PEtrn srFil,cruRAl, DINZIDARIE

fr f" f," "fa .f* .f,u."f*z f"arf"az -f""

.f"a .f'a G, G1 Gia

h, hp h" h" h"

Msdtt'Mndx2 Mndrr,M Rdtz M,,M

o b a d m'o a a d m cmax oo oEd T,r*

eujatalaolm ap leuuInlualcuao9 op olsuauellnulls Inlolcel

CLADIRICUPERETI STRTJ9TIJRALI ZIDARIE DIN

1. ELEMENTE PENTRU ZIDARE

a de Fig.1.1Moduri lesere zidiriei

cUDtRt cu qERETI ztDARrE srRucruP(/.UDtN

STRUCTU RALIDIN ZIDARIE

Factor 6 0.81 0.92 1.12 0.87 't.o7

S"r[N/mm'] 7.5 5 6.1

8.4 6.5 8.0 3.8 4.4

Blocuricu goluri din beton obignuit9i usor(290x240x188mm)

cLADtRtcu PERETT STRUCTURALT Z\DAR\E DtN

CLADIRI PERETISTRUCTIJRALI ZIDARIE CU DIN

fvla=Q^' ' o=o

=?' o>o '"u

la de a unde.'R. esterezistenla rupere mortarului compresiune.

de Modulul elasticitate E lonqitudinal (N/mm2) 100....1000 1500...25000 > 25000

cLADtRtCU ?ERETISTRUCTURALT Z\DAR\E DtN

PERETI CLADIRICU STRUCTURALI ZIDARIE DIN

STRUCTURALI ZIDARIE DIN

de Tab.1.3 Stadiile lucrual ziddriei

Stadiul exploatiirii normale, cdnd zidiria nu prezintd fisuri,incdrcareaavind o valoareredus6.

CLADI CIJ PERETI RI STRIJ?TIJMLIDIN E ^IDARI

0,8 0,6 0,4 0,2 0

cLADrRt pERETt cu srRucruRAl DtN zoAar

10 7,5 5,0 2,5 0

plinemari 1- blocuri 2- blocuri micidinbeton 3- elemente ceramice 4- piatrabruta

_] CLADIRICU PERETI STRIJCTURALI ZIDARIE DIN

(N/mm2) 15 M15 6.60

Rezistenla medie mortarului ^a (N/mm')

mhlttl;ffirnizj cirn i@ftm argild nmMgr 1 si rnlmlrctie uz ggrirera (G)

cu rosturi verticale interioare

12.5 10 7.5 5.0 15 12.5 10 7.5 5.0 15 12.5 10 7.5 5.0

5.15 4.40 3.60 2.70 6.00 5.25 4.50 3.70 2.75

4.70 4.05 3.30 2.50 5.50 4.80

(fyin N/mmz) ziddriilor Tab.1.6Rezisten,ta caracteisticd compresiune la a

fdrd rosturi verticale

3.75(BC3) 2.50(BC2) 7.50(BCA 6) cu rosturi verticale 6.25(BC5) 5.00(BC4) (BC3) 3.75

cuDtRt cu PERETT STRUCTURALT Z\DAR\E DtN

Rezistenlade proiectarela forfecare

parlialde siguranld undem" (coeficientul condiliilor lucru)gi yy (coeficientul de al zidiriei)suntaceeagi, 9i la compresiune. ca

----{> .--.'.> -'--'-+

--+ -----+ --+ ----.-+

unde: condiliilor lucru; de m"-coeficientul pa(ial de siguranlial ziddriei. l,M-coeficientul

CUDIRIcU PERE STRUCTURALI ZIDARIE DIN

Tipul elementelor Argili arsd,plindsau cu perforatii verticale Betoncelular autoclavizat

1. Elemente nentru zidarie

f-o, = f.,k,i ''tofu,lt+r6fr

2'2'2'7'1 sruparea t":"':iJ;";t"' ';;";.i\A:;;r5[""'[iu"'o'p""q''1lll*1'lT: stirile limitade serviciu GruPiriale acltunt