Sunteți pe pagina 1din 24

ISTORICUL SI EVOLUTIA FORMELOR FARMACEUTICE SOLIDE CU ADMINISTRARE ORALA

COORDONATOR: S.L. Dr. FLORENTINA RONCEA

STUDENT: CLAUDIA MIHAELA GHENEA Anl I Gr.IX

Page 1

INTRODUCERE

Medicamentul a aparut o data cu omul insusi, iar prepararea multiplelor forme farmaceutice utilizate pentru ingrijirea si vindecarea bolnavilor este cunoscuta inca din antichitate. Incepand din timpuri stravechi, medicamentul a cunoscut o lunga istorie, care se confunda si este strans legata de istoria medicinei, marcata fiind de civilizatiile succesive. Medicament poate fi considerat orice substanta sau combinatie de substante prezentate ca avand proprietati pentru tratarea sau prevenirea bolilor; orice substanta sau combinatie de substante care pot fi administrate la om, atat pentru restabilirea corecta, cat si pentru modificarea functiei fiziologice prin exercitarea unei actiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical. Istoria medicamentului si a actului farmaceutic este divizata in patru parti: Perioada empirica,religioasa- nu se stie care farmacie este mai veche: egiptean, chinez sau mesopotamic Perioada filozofica- de la anul 1000 .e.n. pn la 900 e.n. dominat de Hipocrate (printele medicinei), de medicul farmacist Claudius Galenus i de Dioscoride (printele fitoterapiei); Perioada experimentala- dominat de alchimiti arabi. Acetia au folosit aparate de distilat, au realizat ape aromatice, au izolat alcoolul etilic, anumite aldehide, au separat zahrul din trestia de zahr, au efectuat sublimri. Prima farmacie public apare n 754 la Bagdad, iar prima farmacopee din lume a fost , aprut la Milano, n 1512;

Page 2

Perioada stiintifica aduce izolarea cafeinei, iodului, bromului, magneziului, morfinei, stricninei, emetinei, chininei, piperidinei, codeinei, cocainei, papaverinei. Samuel Hahnemann introduce homeopatia. Louis Pasteur pune bazele enzimologiei i bacteriologiei, crend vaccinul antirabic. Pierre i Marie Curie deschid calea utilizrii radiumului. 1.1.PERIOADA EMPIRICA,RELIGIOASA

Se cunosc putine date despre metodele de tratament medicamentos utilizate in preistorie, dar se considera ca boala este anterioara omului, medicina de asemenea si prin urmare si farmacia. Animalele sunt cele care au utilizat primele, anumite plante atunci cind sufereau. Aparitia actului farmaceutic a avut loc deci in preistorie si aceasta a fost intii instinctiv sau empiric. Nu avem de unde afla care erau plantele folosite curent de omul primitiv, dar in straduinta lui de a-si diversifica hrana, a observat ca unele plante aveau insusiri tamaduitoare, iar altele erau otravitoare sau cu efecte mortale. Oamenii au cercetat cauza bolilor si mijloacele de vindecare si explicatia a atribuit-o unor forte supranaturale. Farmacia empirica a fost practicata de magicieni. De-a lungul istoriei popoarelor, utilizarea plantelor a fost legata de practicile magice sau religioase care insoteau prepararea, prescrierea si utilizarea lor. Omul primitive traia 30-40 de ani. Cei care atingeau o virsta mai inaintata aveau o experienta mai bogata si dintre acestia au fost alesi la inceput vracii, care au devenit si conducatori de trib si religiosi. Vracii au cumulate functiile administrative, spirituale, cu cele de medic si farmacist. Oamenii arhaici au avut medicamentele lor, o adevarata farmacologie empirica, de care s-au folosit constient si care cuprindea in mare parte leacuri de origine: - vegetala, - animala

Page 3

- chimica, - minerala ca: argila, namolul, tuful vulcanic, caolinul, bitumul, sarea, potasiul, apele termale sulfuroase. Cele mai vechi remedii utilizate erau: - fierturile de buruieni( infuziile si decocturile de astazi) - ungerile; - spalarile; - prafurile; - uleiuri; - bauturi si sucuri fermentate in care dizolvau prafuri; - inhalatii; - boluri; - fumigatii; - lichide introduse in rect ( apa de mare, apa calda sau fierturi de buruieni) cu ajutorul unor tuburi de bambus. Acestea sunt primele informatii si referiri la produse vegetale, animale si minerale utilizate in terapeutica. Farmacie empirica acopera prima parte a istoriei farmaciei. Nu stim care farmacie este mai veche cea: - egipteana; - chineza; - mesopotamica. In China, in cursul mileniului I apar si lucrari propriu-zise medicale si farmaceutice; mai cunoscuta este Farmacopeea Chineza numita Pen- Tsao, in care sunt prezentate date elementare ale actului farmaceutic: - alegerea si recoltarea plantelor; - utilizarea lor; - cit si un numar mare de medicamente de origine animala si minerala. Formele farmaceutice erau diverse:

Page 4

- solutii; - colire; - unguente; - paste; - prafuri; - pilule; - emplastre; - boluri; - sucuri de plante; - decocturi. Vechii chinezi cunosteau : - acupunctura; - ignipunctura; - anestezia generala; - variolizarea.

1.2.PERIOADA FILOZOFICA

Simbolul farmaciei Incepe de la anul 1000 i.e.n. pina la 900 e.n., fiind dominate de personalitatea unor medici greci si romani.
Page 5

La vechii greci, Asclepios este zeul medicinei si este reprezentat in gravure rezemat de un baston pe care se incolaceste sarpele, simbol al legaturii cu Pamintul, izvor de leacuri. Hygiea, fiica lui tinea in mina o cupa din care bea sarpele ( aceasta reprezentare a devenit simbolul farmaciei). Terapeutica Greciei antice este dominata de personalitatea lui Hipocrate, fiind considerat parintele medicinei. In conceptia hipocratica, acelasi medicament poate avea efecte deosebite. El se folosea de doua principii: - cel al contrariilor, fata de simptomele bolii( contraria contraries curantur ceea ce este contrar vindeca); - sau cel cu efecte asemanatoare bolii ( similia similibus curantur ceea ce esta asemanator vindeca); Principii care stau si astazi la baza terapiei medicamentoase: ALOPATIA si HOMEOPATIA

Un aspect deosebit de important, il reprezinta preocuparile etice si deontologice exprimate in Juramintul lui Hipocrate, din care se constata ca cele doua discipline, medicina si farmacia, erau practicate de aceeasi persoana. In greaca veche era folosit cuvintul pharmakon= medicament care a ajuns pina in zilele noastre; El sta la baza multor cuvinte, ex: farmacografie; farmacologie; farmacodinamie; farmacocinetica; farmacie; farmacopeae

Mitridate al VI-lea, regale Pontului(i.e.n.), pentru a se feri de otravire, ingera zilnic doze crescinde de otravuri. De la numele lui deriva notiunea de mitridatism( obisnuinta la otravuri).

Page 6

Cel mai mare medic- farmacist al antichitatii a fost Claudius Galenus (130- 210 e.n.). A pus bazele studiului prepararii medicamentului. A scris peste 500 lucrari de medicina, care cuprind si clasificarea medicamentelor, compozitia lor, descrierea prepararii formelor farmaceutice si conservarea lor. Ca omagiu, stiinta care transforma drogurile in medicamente s-a numit Farmacie GALENICA. Adeptii medicatiei cu remedii se numesc galenisti

Farmacie mobila In Roma si Grecia antica, medicamentele se eliberau in oficine deschise direct pe strada. In laboratoare se preparau uleiuri si parfumuri,unguente, cosmetice.

Laboratoare 1.3.PERIOADA EXPERIMENTALA

vechi

Page 7

Este in Evul Mediu pina in secolul al XVII-lea. Contributie importanta la dezvoltarea stiintelor farmaceutice au adus arabii. Ei inventeaza aparatul de distilat si distilarea, antrenarea cu vapori ( apele aromatice), izoleaza alcoolul etilic, aldehidele, unii alcaloizi, descopera zaharul din trestia de zahar. Tot arabii au infiintat prima farmacie publica la Bagdad, cu specialisti in prepararea medicamentelor( anul 754). In Europa farmaciile publice erau inexistente. Prin expansiunea lor in Europa, arabii aduc cu ei alchimia si magia, alaturi de numeroase medicamente si infiinteaza primele farmacii. In secolul XII-XIII si in Europa farmacia devine distincta fata de medicina. In 1140 la Neapole se deschide prima farmacie din Europa Se separa profesiunea de medic de cea de farmacist Apar farmacii care cuprindeau doua parti: una pentru primirea pacientilor; alta pentru prepararea remediilor.

In epoca Renasterii, o personalitate marcanta a farmaciei a fost Paracelsius care a pus bazele extractiei vegetale, a procedeelor de preparare a tincturilor, a introdus idea de principiu activ. Cresterea populatiei oraselor, frecventa epidemiilor, cererea mare de medicamente, infiintarea farmaciilor publice,necesitatea introducerii unor norme unitare in prepararea, controlul si eliberarea medicamentului au determinat aparitia primelor farmacopei. Prima farmacopee din lume realizata de un farmacist este considerate lucrarea Thesaurus Aramatariorum, Milano, 1512.

Page 8

Apoteca in Germania

Farmacie de moda veche

Farmacie veche 1.4 PERIOADA STIINTIFICA Descoperirile din domeniul stiintelor naturii, medicinii si farmaciei au luat o mare amploare. Sunt descoperite numeroase remedii minerale: sulfatul de sodiu ( purgativ); glucoza; tartratul de Na si K ( laxativ).

In 1691 apare prima editie a Farmacopeii Universale a lui Nicolas Lemery (farmacist si chimist francez ) Dupa descoperirea Americii(sec.XVI), in farmacii apar droguri ca: radacina de ipeca;

Page 9

ceaiul; cafeaua; ciocolata; tutunul; scoarta de China; balsamul de Peru; frunzele de Jaborandi; tuberculii de Jalapa; radacina de Polygala.

Sec.XVIII se descopera multi acizi organici: citric; tartric; uric; malic; lactic; benzoic; glicerina acidul fosforic; arsenic;

In 1733 medicul englezThomas Dover, prepara pulberea.de opiu si ipeca, numita pulberea Dover, cu rol expectorant. Richard Lower este cunoscut pentru experientele de transfuzie de singe. SAMUEL HAHNEMANN (1755-1843) introduce HOMEOPATIA ca metoda terapeutica,controversata si astazi. Louis Pasteur (1822-1895) creeaza vaccinul antirabic si infiinteaza institutul care ii poarta numele (1877),iar medicul francez Cl.BERNARD elaboreaza teoria si practica medicinei experimantale,punand bazele fiziologiei moderne. In 1796 se creeaza Scoala de Farmacie la Paris.

Page 10

Symbol medical Perioada stiintifica

Symbol 1936

1936

1951

Simbol international

Simboluri farmaceutice 1.5.ACTUL FARMACEUTIC PE TERITORIUL TARILOR ROMANE Prima farmacie publica s-a infiintat la Sibiu in secolul XIV. In documentele vechi din Transilvania, farmacistul era inscris cu denumirea de apothicarius, iar in Tarile Romane spiciar.
Page 11

Primele farmacii publice s-au infiintat la Bucuresti 1740 si la Iasi pe linga spitalul Sfintul Spiridon. Pe linga farmacii, existau si asa-numitele dughene in care se vindeau plante medicinale, drogherii, cu medicamente ( de unde si cuvintul drog) Termenul de farmacist si farmacii sunt de influenta franceza si apar pe la 1818. In 1830 se infiinteaza la Iasi Societatea de medici si naturalisti din Iasi . Carol Davilla infiinteaza invatamintul medical si farmaceutic la Bucuresti 1862 si Iasi 1879. In 1862 apare prima Farmacopeae Romana

Muzeul de istorie a farmaciei - SIBIU

1.6.EVOLUTIA MEDICAMENTULUI INDUSTRIAL Viitorul industriei farmaceutice,ca si al altor sectoare industriale,va fi conditionat de rezultatele cercetarii si dezvoltarii de noi medicamente,care reflecta efortul intreprinderilor in acest domeniu.Europa dispune de o politica proprie in materie de cercetare a medicamentului.Cooperatia in domeniul cercetarii este inscrisa in Actul Unic European din 1986, ca obiectiv comunitar al finalizarii economice a tratatului de la Roma,din 1957; in acest act,un program cadru plurianual,comunitar,defineste principalele axe ale cercetarii; unul dintre ele se refera direct la stiintele biologice.Astfel,se tinde tot

Page 12

mai mult catre o internationalizare a medicamentului industrial.La nivel european,deja au fost adoptate si sunt aplicabile mai mult de 35 de lunii ghid,iar mai mult de 10 sunt in pregatire,in materii de chimie,toxicofarmacologie clinica si biotehnologie.Sunt in curs de aparitie noi tehnologii,in particular biotehnologiile,si se are in vedere intrarea in campul de aplicare a directivelor comunitare privind unele medicamente,pana in prezent excluse,ca: medicamentele imunologice,derivatii de sange sau de plasma umana si medicamentele radiofarmaceutice.

Farmacia a fost strins legata de importantele descoperiri stiintifice. Pina in secolul al XIX-lea, prepararea drogurilor si a remediilor era o arta, monopolul fabricarii fiind recunoscut numai pentru farmacisti, in oficina lor. Spre sfirsitul secolului XIX, descoperirile din chimia organica au deschis calea fabricarii industriale. Odata cu aparitia primelor medicamente de sinteza si semisinteza, farmacia care opera pe baza retetei recomandate de medic, va trece la organizarea unor laboratoare, care apoi se transforma in nuclee industriale si apoi in gigantele fabrici de medicamente de astazi. Industria farmaceutica a debutat in Germania apoi in Elvetia (Ciba, Sandoz, Hoffman-laRoche). In 1936 s-a descoperit Prontosilul, care a dus la aparitia unei noi si mari clase de medicamente de sinteza : clasa Sulfamidelor. In 1944 Fleming a sintetizat Penicilina in America. In 1945 se descopera clasa Antituberculoase.. In 1947 Waksman a biosintetizat Streptomicina.

Page 13

Din 1952 au inceput sa se verifice efectele secundare ale medicamentelor deoarece au aparut o serie de accidente mortale din cauza unor medicamente ( in 1955, s-au inregistrat 50 de morti datorita unor antibiotice. Medicamentul Saftenon a provocat 107 morti. Mai tirziu medicamentul Talidomida, a provocat la copii malformatii). In urmatorii 10 ani, peste 3800 produse farmaceutice apar: grupa Tranchilizante; grupa Cardiovasculare; grupa Antibiotice; grupa Steroizi.

Industria de medicamente are aproape 100 de ani. Prin Tratatul de la Roma 1965 prin care Comunitatea Economica Europeana a reglementat legislatia privind fabricarea specialitatilor farmaceutice. Industria farmaceutica traieste astazi un process de expansiune fara precedent. La ora actuala farmacistul de pe intreg globul prepara din ce in ce mai putine medicamente in oficina, cele mai multe realizindu-se in industria de medicamente. Actul farmaceutic insa a evoluat in oficina. Farmacistul a devenit un educator sanitar, rolul sau fiind acela de a mentine sanatatea publica.

1.7. Forme farmaceutice Forma farmaceutic reprezint modul de condiionare a medicamentului n farmacie. Clasificare: n funcie de locul unde este produs: o o
o

Magistrale produse n farmacii Oficinale se pot prepara cu sau fara prescriptie medicala (Farmacopeea Industriale produse n fabrici de medicamente

Europeana) n funcie de alea de administrare:


Page 14

o o o o

Forme cu administrare enteral Forme cu administrareparenteral Forme cu administrareextern Forme cu administrare inhalatorie

n funcie de starea de agregare: o


o

Solide Semisolide Lichide Gazoase

o o

1.8.Forme farmaceutice in functie de calea de administrare 1. Forme farmaceutice cu administrare enteral

Intern (orala) inghiirea formei farmaceutice Sublinguala (Perlinguala) Bucala per lingual sau sublingual Intramusular = IM efect rapid, mai lent decat IV, dar mai rapid decat SC Subcutanat = SC Avantaj permite autoadministrarea (insulina) Intravascular Intravenos = IV au T scurt (fibrinolitice); substane administrate strict IV Intraarterial Subarahnoidian (n LCR) puncie lombar, pentru anestezii regionale Intraperitoneal administrare de antibiotice sau citostatice n sinusurile viscerocraniului Transtimpanal n ventriculii cerebrali Intracardiac

2.Forme farmaceutice cu administrare parenterala

Page 15

Intracavernoi Intraocular (n toate camerele) i retroorbital Intrasinovial pentru afeciunile articulare Pe tegumente pentru afeciuni dermatologice sau ale altor organe (subst liposolu-bile) = PATCH Strict cutanat (RA foarte important) = BANEOCIN Pe mucoase(rectal, bucala, vaginala, conjunctivala(obl. Sterile), optic, nazal)

3. Forme farmaceutice cu administrare extern

4.Forme farmaceutice cu administrare inhalatorie Gaze (AG) Aerosoli (pufuri) Spacer 1.7.FORME FARMACEUTICE SOLIDE CU ADMINISTRARE ORALA Calea oral (per oral per os deriv de la cuvintele per = pe + oris = gur) este cea mai frecvent utilizat i const n administrarea pe gur a medicamentelor care apoi prin nghiire ajung n tractul digestiv inferior de unde substana activ este absorbit. Utilizarea acestei modaliti (calea per oral) pentru absorbia medicamentelor prezint o serie de avantaje: Administrare orala (PER OS = pe cale bucala), se face prin mucoasa bucofaringiana Pe aceasta cale se pot administra diferite forme farmaceutice ca de exemplu: comprimate, solutii, comprimate retard, granule si globule homeopatice etc Avantaje:

Administrare elegant (lejer, netraumatizant); Permite autoadministrarea; Posibilitatea administrrii unor doze mari de medicamente ntr-o singura administrare; Posibilitatea utilizrii formelor retard;

Page 16

Nu are risc de infecii, hematoame, embolii; La substanele care prezint o cldur de dizolvare pozitiv (proces endoterm) ntlnite la majoritatea substanelor solide dizolvarea crete odat cu creterea temperaturii;

Dezavantaje: Alimentele sau lichidele pot scdea absorbia (nu se administreaz cu lapte, suc de grapefruit); Absorbia este influenat de progresia alimentelor n intestin (diaree, constipaie, gastri);

Nu poate fi evitat pasajul hepatic (risc de inctivare); Nu se pot administra n vrsturi; Riscul descompunerii substanei active sub aciunea unor enzime digestive; Absorbie deficitar la unele substane medicamentoase (aminoglicozide); Necesitatea utilizrii unor corectori de gust, aromatizani, ndulcitori la medicamentele unde situaia impune; Efecte locale iritative asupra diferitelor segmente ale tractului digestiv (ex. salicilai etc.).

Forme farmaceutice solide:


1. Pulberi: obinute prin fragmentarea fin a medicamentului (megistral/industrial) o

Avantaje: suprafa mare de contact; permit amestecul omogen; o buna

dozare; stabilitate superioar a substanelor medicamentoase n comparaie cu preparatele lichide; se disperseaza rapid n fluidele digestive, fapt ce faciliteaz absorbia, o Dezavantaje: conservare dificil; la administrarea per os nu se poate evita gustul neplcut; nu se pot administra substane higroscopice (rein mult ap) sau eutectice (substane solide, care amestecate, devin lichide). Clasificare:
-

In funcie de compoziie:

Page 17

Simple Compuse Naturale: Vegetale Animale pulberi de organ (hipofiz, tiroid) Minerale sruri (NaHCO3, CaCO3, etc.) Sintetice Nedivizate pulberi la borcan cu o linguri sau unitate de msur Divizate (Plicuri (SMECTA) minim 200mg; Capsule)

- n funcie de origine:

- n funcie de dozara formei de prezentare:

2. Capsule = inveliuri pentru pulberi, dar la care se pot aduga pulberi entectice,

lichi-de, substane higroscopice; pot fi: o Amilacee o Gelatinoase:

Operculate 2 cilindri cu capete rotunjite Perle perete continuu Gelatin kratinizat pentru protecia coninutului mpotriva HCl

o Spansule capsule cu granule gastrosolubile sau enterosolubile


3. Pilule, comprimate, granule: obinute prin modelare i presare, cu adaos de

excipi-eni, acoperite sau nu de nveli ceea ce permite mascarea gustului si a mirosului neplacut, o dozare corecta, usurinta de administrare prin umectare. o Excipieni: substan fr aciune farmacologic (talc, cret)

Volum Agregani Dezagregani (pt. efervescen = ac. citric, NaHCO3) Edulcorani i aromatizani Colorani

inexact)

o Pilule = form farmaceutic obinut n farmacie (dezavantaj dozare

Page 18

4. Comprimate = form farmaeutic obinut n industrie, prin comprimarea unui

amestec de pulberi constituit din una sau mai multe substane active asociate cu substane auxiliare, destinate administrrii pe cale oral sau alte ci. o o o o Avantaje: Dozare exact; dimensiuni mici Pot fi realizate n diverse forme i culori; se pot inscripiona Posibilitatea corectrii gustului i mirosului prin utilizarea unor Substanele active din comprimate au o stabilitate mai mare, fa

auxiliari potrivii de substanele active din soluii, suspensii i pulberi, deoarece au dimensiuni reduse, se realizeaz o suprafa de contact mic cu agenii externi, exist posibilitatea acoperirii comprimatelor cu nveliuri protectoare iar prin acoperire gustul i mirosul neplcut sunt total nlturate. o o Dezavantaj: dozare standardizat posibilitatea unor iritaii ale tractului digestiv datorit

concentraiilor mari de substane active eliberate ntr-o anumit poriune o o o deglutiie dificil mai ales la copii posibile interaciuni ntre componente necesitatea unor aparaturi costisitoare ct i condiii speciale pentru

preparare Tipuri de comprimate solide adm. Per Os:


o

Drajeu Cp. efervescente Cp. cu administrare parenteral prez n sticle; se dizolv cu SF

o
o

steril

Page 19

Cp. retard abs. ntrziat prin poziionare n mozaic sau straturi a Granule = form farmaceutic obinut prin presare; au dimensiun

substanei active
o

mici i mul zahr; se folosesc n pediatrie, alopatie, homeopatie


5. Alte forme solide Per Os:

o Pastile pentru supt, cu coninut crescut n zahr o Ciocolate Ciocolate, Cavit, Lecitin Substanta farmaceutica sau materii prime folosite pentru farmaceutice sunt produse de origine: Umana, pecum: sange uman, produse derivate din sange uman; Animal: microorganisme, animale intregi, parti de organe(tesuturi, glande uscate, sange sub forma de pulbere), secretii animale, toxine, extracte. Vegetale

Materii prime de origine biologica: -

Materii prime de origine vegetale; Plante intregi sau parti alei plantei; Plante intregi; Parti ale plantei; Produse exudative ale plantelor(gume (Arabica, Tragacanta), cazeine) Organe, tesuturi, glande uscate(tiroida, splina, ovar); Sangele cu elementele sale constructive plasma Seruri terapeutice antitetanic, antidifteric; Extract de ficat; Extract total de ochi Component active puri obtinuti prin extractive de hormoni, insulin, pancreatina

Materii prime de origine animala (produse opoterapice - opoterapie): -

Materii prime de origine mineral: Folosita ca atare sau purificate(talc, sulf, silice etc.)
Page 20

Produse elaborate prin reactii din materii prime minerale; Substante medicamentoase( sulfat de sodium, sulfar de bariu, sulfat de magneziu, sarurile insolubile de bismut); Substante auxiliare(apa, talc, argile, gaze lichefiate(pt. mucoasa nazala sau cea pulmonara) Materii prime de sinteza; Semisinteza; Sinteza totala

Operatiile farmaceutice care au loc pentru obtinerea medicamentului: Cantarire; Masurarea la volum a lichidelor; Distilare; Dizolvare; Solubilizare; Filtrare; Pulverizare; Matuntire, pulverizare, cernere, uscare, sterilizare; Amestecare; Granulare; Comprimare, medicamentul. Conditionarea are rol de protective, functional, de identificare, de informare si promovare. Conditionarea primara este operatia care urmeaza dupa prepararea (fabricarea) medicamentului, si consta in inchiderea formei farmaceutice intr-un invelis de forma si material foarte variate Conditionarea secundara forma farmaceutica este protejata printr-un ambalaj Aspectul. F.R. X prevede pentru comprimate respectarea obligatorie a urmtoarelor caractere: aspect uniform, respectarea formei prevzut n momentul brevetrii granule ect. intr-o forma farmaceutica care reprezinta

Page 21

produsului, margini intacte, suprafa plan sau convex, cu gust, miros i culoare caracteristice componentelor. Conservarea si depozitarea se face prin: conditionare, conservare(ferit de lumina caldura), la rece(2-80C), loc racoros (8-150C), la temperature camerei(15-250C) Comprimatele se pot pstra n ambalaje bine nchise, n loc uscat, ferit de lumin, periodic verificndu-se timpul de dezagregare. Capsulele se conserv n recipiente bine nchise la umiditate relativ potrivit i o temperatur de maxim 300C. Ambalarea - comprimatele se pot ambala manual sau mecanizat n urmtoarele tipuri de ambalaje: - tuburi din sticl sau din metal; - borcane; - foi de celofan; - cutii de material plastic etc. nchiderea recipientelor de sticl sau metal se face cu un capac prevzut cu filet, iar pentru foliile din material plastic se realizeaz prin termosudare mecanizat (dop rodat).

CONCLUZIILE MELE nc din cele mai vechi timpuri, oamenii au cutat leacuri pentru bolile lor.Putem spune ca primii medici au fost vracii,vrajitorii triburilor,care foloseau leacuri de origine vegetala,animala sau minerala. Cu timpul,arta de a vindeca s-a perfectionat,medicina si farmacia devenind doua profesii distincte,dar care se intersecteaza in drumul vietii oamenilor. Medicamentul a devenit la fel de obisnuit ca si hrana,util in cele mai multe situatii pentru a le prelungi viata a miliarde de oameni. Se zice ca... "Omul modern nu mai poate concepe existena n suferin, fie ea fizic sau psihic i caut remedii pentru ndeprtarea acesteia.In concluzie, fiecare perioada din istoria medicamentului are un lucru special care a contribuit la evolutia medicamentului.Totul se intampla cu un scop, si oarecum personajele din spatele crearii medicamentului si-au lasat

Page 22

amprenta in viata fiecarui om: vraci, egipteni, greci, marii filosofi, farmacisti, medici, fiecare a contribuit la sanatatea noastra.

Cuprins
INTRODUCERE...............................................................................................2 CONCLUZIILE MELE.....................................................................................22 Cuprins...........................................................................................................23

Page 23

Bibliografie Tehnologie farmaceutica Vol. 1 Autori: Iuliana Popovici Dumitru Lupuleasa Tehnologia farmaceutica pentru asistentii de farmacie

Page 24