Sunteți pe pagina 1din 60

APARATE DE DISTRIBUIE IN INSTALAIILE ELECTRICE

Curentii intrerupti si aparate


- I=0 separatoare (1000 cicluri de manevra)
- In- sarcina -separatoare de sarcina
- In -100 In ( suprasarcina si scurtcircuit) - disjunctoare
(100.000 cicluri manevra) si sigurantele fuzibile (1 ciclu de
manevra)
2.1 Separatoare
Separatoarele sunt aparate care nchid sau deschid un circuit fara
sarcina .Starea 646q1620g nchis -deschis trebuie sa fie foarte bine
evidentiata si vizibila Caracteristicile principale ale unui separator sunt
:
- Serviciul de functionare este de durata .De aceea , pentru a
asigura un contract bun, presiunea pe contacte trebuie sa fie
mare iar materialul sa nu oxideze, lucru care ar putea duce la
ntreruperea continuitatii circuitului sau la marirea rezistentei de
contact si implicit la ncalziri locale.
- Capacitatea de rupere este zero, deci nu se vor utiliza pentru
decuplari n sarcina (nu se prevad sisteme de stingere a arcului)
Constructia unui separator este reprezentat n figura
- constructie manevrare simpla ..
Separator - tipuri de contacte
Caracteristicile electromecanice ale separatoarelor fabricate n
tara sunt:
- tensiunea nominala : 500 V si 1000 V
- curentul nominal : 200 A; 315 A; 630 A ; 1000 A.
- rezistenta la uzura mecanica : 1000 cicluri
- actionarea : manuala (de obicei cu prajina izolatoare)
- durata de conectare : 100 %
2.2 Aparate de joasa tensiune de comutatie si protectie
Protectia retelelor de distributie reprezinta protectia:
o retelelor de distributie alimentate de un transformator
o retelelor alimentate de un grup generator
o cablurilor lungi din sistemele IT (cu neutru izolat) sau TN (cu
neutru legat la pamant).
Asigurarea comutatiei presupune camere de stingere a
arcului electric camera este puternic influentata de mediul de
stingere
- aerul atmosferic(disjunctoare, ntrerupatoare de
sarcina)
- materialul granulat (nisip de cuart- sigurante fuzibile).
Principii de stingere a arcului
- suflaj magnetic
- efectul de electrod si nisa.
2.2.1 ntrerupatoare de joasa tensiune
a Constructia si functionarea ntrerupatoarelor de joasa
tensiune
ntrerupatoarele - sunt aparate de comutatie capabile sa
suporte, nchida si deschida curenti nominali dar si de scurtcircuit
n conditii prestabilite.
Disjunctoarele sunt aparate de distributie n instalatiile
electrice dar joaca rolul si de aparat de protectie prin echiparea
ntrerupatoarelor cu declansatoare termice pentru protectia la
suprasarcina (DT), declansatoare electromagnetice (sau relee de
curent) pentru protectia la scurtcircuit (DE), declansatoare de
minima tensiune DTm sau declansatoare de deschidere DD
pentru comanda de le distanta.
Elemente constructive
- Circuitul principal de curent format din: contacte principale si
borne de racord la circuitul exterior realizate din profil de
cupru argintat. Piesele de contact se executa din materiale
sinterizate (argint cu wolfram).
- camere de stingere din materiale refractare, camere de
stingere ce limiteaza si izoleaza spatiul de formare si
stingere a arcului electric si permite evacuarea cantitatii de
caldura dezvoltata n coloana arcului electric. Ele se executa
din materiale electroizolante cu rezistenta la temperaturi
ridicate (termoceramit, azbociment, etc.) in care sunt plasate
placutele feromagnetice
- piese izolante ce servesc la sustinerea mecanica si la
izolarea electrica a cailor de curent. Piesele izolante se
executa din materiale ceramice (portelan pentru sigurante
fuzibile, steatit pentru aparate electrocalorice, etc.),
materiale termorigide (bachelita pentru piese fara solicitari
mecanice sau termice deosebite), materiale cu umplutura
anorganica - mica, azbest - pentru piese cu solicitari termice
deosebite, polistireni cu fibra de sticla - pentru solicitari la
arc si materiale plastice(PVC - pentru carcase, prize,
poliamide si polistireni pentru capace transparente
(plexiglas); din rasini fenolice;
- electromagneti sau motoare electrice pentru comanda si
actionarea nchiderii contactelor ntrerupatoarelor ;
- cutia aparatului executata din tabla la ntrerupatoarele mari
iar la cele de tip "compact" din rasini fenolice;
- elemente de protectie: DT, DE, DTm, instantanee sau
temporizate; termobimetalele si declansatoarele
electromagnetice
- elemente accesorii precum blocuri de declansare, contacte
auxiliare, transformatoare de curent.
- mecanismul de actionare
Elemente componente ale ntrerupatoarelor de jt
b. Functiuni:
- functiunea de comutatie mecanica -ndeplinita prin nchiderea ,
respectiv deschiderea contactelor principale si auxiliare realizata
prin actionarea mecanismului ;
- functiunea de detectie a suprasarcinilor si declansare automata cu
temporizare conform caracteristicii de protectie .
- functiunea de detectie a scurtcircuitelor si declansare instantanee;
- functiunea de declansare libera manifestata prin preponderenta
comenzii de deschidere asupra celei de nchidere ;

Functiuni ale ntrerupatoarelor de jt
Functiunea de comutatie mecanica-asigurata de: mecanismul de
actionare M ,.
o M= 0 , mecanism n pozitia deschis
o M= 1 , mecanism n pozitia nchis
Mecanismul de actionare ale
ntrerupatoarele de joasa tensiune
poate fi :
o cu actionare manuala ,
o cu electromagnet
o cu motor
ntrerupatoarele actionate manual au
doua pozitii stabile inchis -deschis si
una intermediara corespunzatoare
declansarii prin protectie

Pozitii ale manetei de comanda
Functiunea de detectie / declansare la suprasarcini asigurata
de declansatorul termic DT prin:
- releu termic (lamela bimetalica)
- declansator electronic
Functiunea de detectie / declansare la scurtcircuit blocul DE
asigurata de
- declansatoare electromagnetice
- relee de curent
- declansator electronic
Tipuri de declansatoare

Declansatoare
Caracteristica de declansare t
d
= f( I )
prezinta :
- zona dependenta de curent (actiunea DT)
- zona independenta de curent ( actiunea DE la I
sc
) .


Pentru asigurarea selectivitatii caracteristica de declansare poate fi
reglata in curent
- prag de declansare la suprasarcina
- prag de declansare la scurtcircuit
reglajul timpului de actionare a caracteristicii
- temporizare la declansarea protectiei la suprasarcina
- temporizare la declansarea protectiei la scurtcircuit
Caracteristica de declansare t
d
= f( I ) pentru protectie motoare


Curentul de actionare magnetica I
em
este cuprins n limite diferentiate
dupa tipul echipamentului protejat, cu valori de (3-20) In.
Se definesc curbele de forma B - (3-5) In, C - (5-10) In si D - (10-20)
In.


Simbolizarea ntrerupatoarelor n schemele electrice
CEI 60947-2 (disjunctoare ) si standardul romanesc 12120/2 - 83
indica
- litera reper Q pentru identificarea aparatelor cu comutatie si
pentru tipurile de ntrerupatoare echipate cu echipamente de
protectie.
- asociaza simbolul de contact normal deschis cu functia de
ntrerupator (x ), pe contactul fix,
- declansatoarele pe contactul mobil
o declansatoare electromagnetice (functia de declansare are
simbolul )
o si declansatoare termice (functia termica are simbolul )

a) b) c)
Caracteristicile standardizate indicate pe placuta indicatoare:
- tip aparat :se indica denumirea si curentul nominal
- Ui: tensiune nominala de izolatie
- Uimp: tensiune de tinere la impuls
- Icu: capacitate de rupere ultima, pentru diferite valori ale tensiunii
de utilizare Ue
-

cat: categorie de utilizare
- Icw: curent de scurta durata admisibil
- Ics: capacitate de rupere in serviciu
- In: curent nominal
- aptitudine de sectionare

Alegerea ntrerupatoarelor
Date consumatori: puterea , tensiunea ,randament, cos
simultaneitatea functionarii etc si instalatie curentul de
scurtcircuit se determina curentul nominal si de scurtcircuit ce
este vehiculat prin aparat
- Alegerea capacitatii de rupere
Capacitatea de rupere a unui intreruptor se determina din
calculul curentilor de scurtcircuit si reprezinta valoarea efectiva a
celui mai mare curent ntrerupt de aparat
Cunoscnd capacitatea de rupere functie de tipul
consumatorului (tensiune de utilizare si curentul nominal al
acestuia) se poate alege gama de intrerupatoare rezultat al
intersectiei capacitatii de rupere cu valoarea curentului nominal

curent nominal
- definirea tensiunii nominale de utilizare ce se alege functie
de valoarea nominala a tensiunii de linie a retelei. Aceasta
reprezinta tensiunea dintre caile de curent si poate avea valoarea
60, 250, 380, 500, 660, 800, 1000Vef.
- alegerea curentului maxim suportat de aparat (practic tipul
aparatului). Curentul nominal al ntrerupatorului reprezinta
valoarea efectiva a curentului suportat de aparat timp de 8h fara
ca ncalzirea cailor de curent sa depaseasca limita admisa
- ntrerupatorului echipat cu declansatoare electromagnetice
si declansatoare termice i se alege, in functie de curentul
consumatorului, curentul de reglaj termic I
R
In si curentul
declansatorului electromagnetic Im ( n general valoarea
curentul declansatorului electromagnetic Im este de 10I
R
pentru
protectie motoare
,
iar ntrerupatoare pentru distributie au gama
de reglaj 4-10I
R
)
- alegerea tensiunii de comanda (numai pentru
ntrerupatoarele actionate cu electromagneti sau motor electric)
ce reprezinta valoarea efectiva a tensiunii ce se aplica blocului de
comanda. Valorile acestor tensiuni sunt standardizate putnd
efectua comanda att n c.a. ct si n c.c. 24, 48, 110, 380, 500
Vc.a. respectiv 24, 48, 60, 110, 220, 440 Vc.c.
Din punct de vedere al capacitatii de rupere avem 4 mari
categorii:
1.ntrerupatoare cu capacitate mica de rupere Cr < 5KA
cunoscute sub denumirea de ntrerupatoare automate mici sau
ntrerupatoare pentru instalatii interioare;
2.ntrerupatoare compacte (trifazate) cu capacitate medie de
rupere
3.ntrerupatoare de mare putere de rupere Cr>50KA
4.ntrerupatoare limitatoare ce acopera ntreaga gama a
capacitatilor de rupere Cre(1 - 200)KA.
ntrerupatoare automate mici au capacitate de rupere sub
3-5 KA si pot fi regasite n c.a si n c.c. pentru curenti nominali
cuprinsi n gama de reglaj: 0,5; 1; 1,6; 2; 2,5; 3,2; 6; 10; 16; 20;
25; 32 A. 63A Variantele constructive sunt de tip monopolar,
bipolar si tripolar ,echipate cu DT si DE (in gama (3-5)In sau (5-
10)In) si/sau

Intrerupatoare automate mici
ntrerupatoarele compacte fabricate n tara noastra
AMRO si USOL. avnd capacitate de rupere cuprinse ntre 3-
25KA;
a) ntrerupatoarele compacte de tip AMRO reprezinta o serie
modulara completa n carcasa izolata pentru receptoare si linii de
c.a. cu valori nominale ale curentului cuprinse ntre 10 - 400 (630,
800, 1000)A. Aparatele din gama AMRO pot fi echipat cu
protectie la :
- suprasarcina (DT) (0,67 - 1)Ir, cu Ir - curent reglat termic;
- scurtcircuit AMRO 25 - 100A reglate n domeniul (2 - 4) In
si (3 - 6)In pentru AMRO 250 - 400A;
- minima tensiune (DTm) reglate n intervalul (0,35 - 0,7)
b)ntrerupatoare automate compacte de tip USOL se construiesc
pentru valori normale ale curentilor n gama (100 - 1000) A,
comanda poate fi manuala (curenti sub 100A), cu electromagnet
(250A), sau cu motor (1000).

ntreruptor compact tip USOL 250:
1 - maneta de actionare; 2 - clichet principal; 3 - clapeta de
armare; 4 - biela I; 5 - biela II; 6 - echipaj mobil; 7- element mobil de
contact; 8 - element fix de contact; 9 - resort principal; 10 - clapeta ax
declansator; 11 - declansator termic; 12 - buton de reglaj {0,8 ... 1) I
r
;
13 - miez fix pentru declansatorul electromagnetic; 14 - axul suport al
echipajului mobil; 15 - carcasa aparatului; 16 - placa de prindere; 17 -
borne de bare; 18 - camere de stingere cu placi feromagnetice; 19 -
armatura mobila a declansatorului electromagnetic; 20 - axul
declansatorului; 21 - clichet mic
Camera de stingere a ntreruptorului compact este construita pe
principiul efectului de electrod, cumulat cu efectul de nisa.

Camerele de stingere dimensionate la 500 V pentru ntreruptoarele
compacte tip USOL
Curentul
nominal
[A]
Curentul
de
rupere
KA.ef
Volumul
1
)
camerei
de
stingere
cm
3

Numarul
de placi
Grosi
mea
unei
placi
Material
pentru
placa si
tratamentul
Material
pentru
contacte
100 8 58,7 8 1,5 Ol zincat Ag-Ni
2
)
250 10 92,5 11 1,5 pasivizat Ag-Ni*)
500 20 299 12 1,5

Ag-Ni)
800 25 363 20 2

Ag-No *)
1
) pe un pol;
2
) un deget pe element;
3
) doua degete pe element;
4
) doua
degete pentru contact
permanent + un deget pentru contact de arc.
Schema electrica completa este functie de varianta constructiva
si de tipul actionarii. Spre exemplificare se prezinta schema
electrica a ntrerupatorului USOL actionat cu electromagnet si
respectiv motor.

USOL actionat cu electromagnet si motor
DT - declansator termic ; DE - declansator electromagnetic ; CFC
- contact de fine cursa ; M - motor de actionare ; F
em
- frna
electromagnetica ; CC - contactor de comanda ; RB - releu de
blocaj ; I,O - butoanele de comanda a nchiderii si deschiderii
c)Alte realizari tehnice
Firma Mitsubishi produce ntrerupatoare compacte PSS n
gama 30-800 A pe cinci categorii 30/60A, 100A, 250 A, 400A, si
800A .Categoria PSS-100A este similara ntrerupatorului
romnesc USOL-100 A , fiind echipat cu contacte auxiliare si de
alarma. Declansatoarele termice au curentii de reglaj Ir n gama
0,5; 1; 1,6; 2; 2,5; 3,2; 6,3; 10; 16; 20; 25; 32 ,40,63,80 100 A iar
declansatoarele electromagnetice reglate la 10 Ir , durata fiind
de 10ms. Vederea frontala a ntrerupatorului PSS-100A este
redata mai jos

Figura 2.13 ntrerupator PSS-100A
Grupul Schneider produce produce intrerupatoare
Masterpact pentru gama 80-6300 A Intrerupatoarele
automate Masterpact M08 pana la M63 sunt echipate cu unitati
de control electronice cu microprocesor, care asigura
indeplinirea functiilor de baza ale aparatului. Toate functiile de
protectie sunt alimentate de la reteaua de curent alternativ
deci nu este necesara o alimentare suplimentara. Acelasi lucru
este valabil si pentru majoritatea functiilor complementare.
Fiecare unitate de control a Masterpact-ului corespunde unui
anumit tip de aplicatie (instantanee, distributie, selectivitate,
universala).
ntrerupatoare cu mare putere de rupere tip OROMAX
Pentru a face fata curentilor de scurtcircuit de ordinul 50 kA,
ntreruptorul cu mare putere de rupere este echipat cu:
- contacte de regim permanent, de arc electric si rampe pentru
introducerea arcului electric n camera de stingere;
- camere de stingere cu placi mai groase pentru divizarea arcului
electric si extragerea de caldura prin piciorul arcului electric.
n figura se prezinta, schematizat, calea de curent n zona
contactelor, la un ntreruptor OROMAX 4000 A, fabricat de
ntreprinderea Electroaparataj. Prin contactul principal 7 trece
aproximativ 60% din curentul total, iar prin contactul de arc electric
aproximativ 40%.


Sistemul de contacte al unui ntreruptor cu putere mare de rupere:
1 - contact principal; 2 - contact de arc electric; 3 a, b - rampe ; 4 -
separator de flama; 5 - piesa suport pentru elementele mobile de
contact; 6 - resort; 7 - piesa intermediara; 8 - conductor flexibil;
9 - cale de curent
La deschiderea aparatului se face transferul total de curent din
contactul principal n cel de arc electric. Pentru ca transferul sa fie facut
ct mai rapid inductivitatea buclei stabilita ntre cele doua contacte
trebuie sa fie ct mai redusa,
Sistemul de ecuatii ce descrie transferul cailor de curent:


Indicele 1 este atribuit caii de curent prin care trece curentul
principal i
1
iar indicele 2 caii de curent prin care trece curentul secundar
i
2
.. Din cele doua relatii rezulta: Pe
durata transferului de curent, R
1
are tendinta de crestere, iar intensitatea
curentului total i se poate considera constanta; din relatia de mai sus se
obtine:

Derivata lui i
2
va fi cu att mai mare, cu ct inductivitatile L
1
si L
2

sunt mai mici; contactele principal si de arc trebuie situate ct mai
aproape unul de altul.
n figura se prezinta o sectiune ntr-un ntreruptor de mare putere
OROMAX de 4000 A. Principalele piese componente sunt trecute n
legenda figurii.

Fig. Sectiune ntr-un ntreruptor OROMAX 4000 A:
1-bare de legatura; 2 - cadru fix; 3 - contact debrosabil, element fix; 4-
contact debrosabil, element mobil; 5-contact principal, element fix; 6 -
contact principal, element mobil; 7 - rampa pentru extinderea arcului cu
element fix de contact pentru arc; 8 - rampa si element de contact
pentru arc, mobile; p-camera de stingere cu placi feromagnetice; 10 -
declansator de curent maxim; 11--declansator de tensiune minima; 12-
clichet principal; 13 - dispozitiv de siguranta contra debrosarii sub
sarcina; 14 - mecanism (partea centrala); 15-resoarte principale ; 16-
butoane de nchidere si deschidere; 17 - semnalizator "resoarte armate"
; 18 - semnalizator mecanic "nchis-deschis"; 19 - maneta pentru
armarea resortului 15.
Camera de stingere. Peretii camerelor de stingere sunt realizati din
ceramica electrotehnica rezistenta la temperatura arcului electric si la
variatii rapide de temperatura, principiu fiind electrod si nisa
Mecanismul de actionare Dispozitivele de actionare cu resort
(arc), sunt dispozitive cu acumulare de energie destinate echiparii
ntreruptoarelor de medie tensiune, joasa tensiune si, uneori, la cele de
foarte nalta tensiune (ntreruptor cu SF
6
).
Proprietate a acestui tip de dispozitiv este aceea ca nu necesita o
sursa de alimentare speciala si costisitoare, nsa mecanismul de
actionare trebuie sa asigure:
-mentinerea pozitiei nchis si zavorrea fortei de declansare
-declansarea cu o energie minima
-declansare libera la existenta unei comenzi de declansare

Schema principala a unui mecanism cu dispozitiv de actionare cu
acumularea energiei n arc 1- arbore motor (al dispozitivului de
actionare); 2- arbore rezistent (al ntreruptorului); 3- arc de nchidere; 4-
arc de deschidere; 5-6- clichet de zavorre a arcului de nchidere; 7-
electromagnet de nchidere; 8-9- clichet de zavorre a arcului de
deschidere; 10- electromagnet de deschidere; 11- cuplaj comandat; 12-
volant
Faza de nchidere (anclansare): arcul 3 acumuleaza energia necesara
efectuarii operatiei de nchidere fiind tensionat prin actionarea sa de
catre operator (prin manivela) sau de catre un electromotor: arcul este
zavort n pozitia tensionat printr-un sistem de clicheti 5,6. Manual sau
electric, clichetul 5 este eliberat prin electromagnetul 7; prin aceasta
arcul 3 antreneaza prin intermediul axului motor 1 si cuplajul 11 axul
ntreruptorului 2 si ntreruptorul se nchide. ntreruptorul este zavort n
pozitia nchis de catre sistemul de clicheti 8,9; totodata, este tensionat
arcul 4 care va asigura deschiderea.
Faza de deschidere (declansare): la eliberarea clichetului 8, prin
comanda manuala sau electrica prin elecromagnetul 10, se actioneaza
asupra clichetului 9; ntreruptorul este deschis sub actiunea arcului 4.
Volantul 12 restituie energia nmagazinata la sfrsitul curselor, cnd
arcurile sunt aproape destinse, ameliornd functionarea mecanismului
si asigurnd revenirea acestuia n pozitia necesara de repaus.
Alte realizari tehnice Firma Mitsubishi produce ntrerupatoare
compacte Super AE pentru gama 1000-6300 A fixe si debrosabile pe
doua categorii Super AE1000-3200 SS respectiv Super AE 4000-6300
SS. .


Figura 2.20 ntrerupatorul Super AE -1600A
Intreruparorul Super AE 1000-3200 admite urmatoarea gama a
curentilor nominali 1000,1250,1600 2000,2500, 3200 Amperi , are
tensiunea de izolare 1000 V, tensiunea de utilizare 690V ,si capacitatea
de rupere de 50KA la 690V respectiv de 65KA la 500V Categoria
Super AE este similara ntrerupatorului romnesc OROMAX , fiind
echipat conform figurii

Elemente ale ntrerupatoarelor Super AE
ntrerupatoare limitatoare
+ Teoria limitarii
ntrerupatoarele limitatoare sunt fabricate pentru ntreaga gama de
curenti nominali cu performanta ca pot ntrerupe orice curent de
scurtcircuit datorita capacitatii de rupere foarte ridicata (200 KA).
Denumirea de ntrerupator limitator ridica cteva ntrebari si anume
"ce limiteaza" si
"cum se limiteaza".
Pentru ntelegerea notiunii de "limitare" trebuie sa definim
conform recomandarii 50 a C.E.I. urmatorii curenti:
- curentul prezumat al unui circuit electric ce reprezinta curentul ce
ar trece prin circuit daca n locul aparatului de comutatie ar fi o bara
masiva conductoare de impedanta neglijabila. n c.a. curentul
prezumat reprezinta amplitudinea vrf la vrf a curentului ce ar trece
prin bara n circuitele de c.c. curentul prezumat
reprezinta valoarea curentului de scurtcircuit permanent (limitat de
rezistenta circuitului) .
- curentul limitat taiat reprezinta valoarea instantanee a curentului
prin aparat la care apare arcul electric. Valoarea curentului la care
ncepe stingerea arcului defineste curentul prezumat taiat.

ca cc

Notiunea de "ntrerupator limitator" nsemna o limitare a valorii a
curentului ce poate fi trecut prin aparat. Se defineste durata prearc
durata scursa ntre momentul aparitiei scurtcircuitului si momentul
atingerii valorii curentului limitat
"Ce limitam ?". - limitam curentul ca prin el sa limitam
solicitarile produse de acesta.
"Cum se realizeaza limitarea ?". Pentru a raspunde la aceasta
ntrebare sa consideram diagrama schematica din figura n care, de la
un transformator cu tensiunea secundara "E" alimentam printr-o linie R
- L impedanta Z protejata de un aparat de comutatie A.

- ecuatia tensiunilor: n care cresterea curentului de
scurtcircuit n momentul initial este limitata numai de inductivitate:

Aceasta crestere la un factor de putere corespunde
unui curent de scurtcircuit simetric.
Pentru a face posibila limitarea curentului trebuie sa sesizam
panta de crestere a acestuia si sa actionam aparatul de comutatie
pentru a deschide circuitul. Aparatul de comutatie poate ntrerupe
curentul numai daca sunt ndeplinite conditiile de ntrerupere :
- n ndeplinirea conditiei ca tensiunea necesara arcului sa fie
mai mare dect tensiunea furnizata arcului. ntr-o analiza
monofazata ecuatia: (cu reprezentare vectoriala
pentru un factor de putere ( ) si ),
devine . Curentul limitat atinge valoarea maxima
cnd , caz n care .
Concluzie nu putem limita cresterea curentului de scurtcircuit
pna cnd tensiunea arcului nu atinge valoarea tensiunii sursei.
Aceasta tensiune are valoarea nula n momentul separarii contactelor si
creste pe masura ce piesele de contact se departeaza.
.
Dupa ce tensiunea arcului depaseste valoarea tensiunii sursei, n
acel moment, ncepe procesul de stingere a arcului n aparatul de
comutatie. Notnd cu "P" punctul de intersectie a tensiunii arcului cu
tensiunea sursei si tinnd cont ca pentru sarcinile puternic inductive
curentul se maximizeaza dupa aproximativ 5 ms la 50 Hz, rezulta ca
procesul de sesizare a scurtcircuitului, de executare a comenzii de
deschidere si de separare a contactelor trebuie sa se faca sub 5 ms.
Daca aceste procese se realizeaza lent, nu se poate realiza limitarea
curentului de scurtcircuit.
Sintetiznd cele descrise putem desprinde trei conditii ce trebuiesc ndeplinite pentru o corecta limitare a
curentului de scurtcircuit si anume:
1. Timp de sesizare a scurtcircuitului redus la minim (t
0
- mic).
Acest lucru este conditionat n special de dispozitivele de sesizare
a curentului de scurtcircuit.
2. Mecanism performant de deschidere, concretizat prin viteze mari
de separare a contactelor si alungire rapida a arcului electric
mecanism cu inertie redusa.
3. Camera de stingere performanta, capabila sa creeze tensiuni
timpurii necesare arcului si cu valori mari

Se ajunge n baza conditiilor enuntate la o alta ntrebare si anume "cum
se pot realiza aceste conditii ?".
- tensiunea necesara coloanei arcului electric trebuie sa prezinte
o crestere rapida cu o aparitie timpurie, adica, pe ct posibil, nca
din faza de sesizare a scurtcircuitului.
Cresterea rapida a tensiunii arcului este usor de realizat prin
analiza definitiei acestei tensiuni si dependentele ei de rezistenta arcului
electric . O rezistenta foarte mare la un curent de
scurtcircuit dat, conduce la tensiuni ridicate din coloana arcului electric.
Cresterea rezistentei este posibila prin doua metode:
- introducerea de rezistente suplimentare n serie n circuit,
rezistenta ce trebuie sa aiba valoare foarte ridicata la curenti intensi.
Acest lucru este posibil prin utilizarea de materiale conductoare cu
punct de topire scazut, materiale prencalzite de trecerea curentului
nominal si cu o vaporizare rapida la curent de scurtcircuit. Rezistenta n
aceasta situatie creste foarte mult fiind dependenta de proportia
materialului usor fuzibil, n materialul caii conductoare. n acest sens,
ntlnim calea conductoare cu zone de strangulare, umplute cu un astfel
de material usor fuzibil (caz asemanator sigurantelor fuzibile).
Deficienta acestor solutii este ca dupa o deconectare cu limitare, calea
de curent trebuie nlocuita.
- utilizarea rezistentei coloanei arcului electric n limitarea
curentului de scurtcircuit prin intensificarea conditiilor de racire a
arcului. Rezistenta neliniara dependenta puternic de temperatura
coloanei arcului, poate fi un element cheie al limitarii curentului de
scurtcircuit. Asocierea peretilor reci, a suflajului magnetic ca principii
de stingere cu efectul de electrod si nisa poate conduce la intensificarea
conditiilor de racire si alungirea rapida a coloanei arcului. n cazul unor
astfel de camere tensiunile necesare existentei coloanei arcului electric
ating valori de 1000 V pentru o retea cu tensiunea de faza de 220 V.
.Aparitia timpurie a tensiunii arcului electric este posibila prin
utilizarea de contacte cu tendinta de desprindere la curenti intensi.
Astfel de contacte utilizeaza efectul electrodinamic al curentului de
scurtcircuit, forta ce tinde sa desprinda contactele permitnd aparitia si
dezvoltarea arcului nainte de primirea comenzii de deschidere


Circuite magnetice
Cmpul magnetic necesar desprinderii poate fi sporit prin
dispozitivul. caz n care actionarea este independenta de curentul de
defect
2 O corecta limitare a curentului de scurtcircuit implica un timp de
sesizare a scurtcircuitului si de actionare a mecanismului de
deschidere foarte redus (aproximativ 1 ms). Indicat ar fi ca limitarea sa
se faca pentru orice curent deconectat, iar mecanismul de actionare sa
aiba nmagazinata energia necesara deconectarii.
Aceasta energie necesara deconectarii poate fi:
- mecanica, acumulata n resoarte, dispozitive pneumatice sau
hidraulice. n general nu sunt economice deoarece creste gabaritul
constructiei si datorita inertiei durata actionarii este de aproximativ 10
ms.
- chimica, declansata prin explozie, poate provoca o acceleratie
ridicata necesara deconectarii. Acest procedeu nu este aplicat, dar exista
studii n acest sens.
- electrica, stocata ntr-un condensator conform experimentelor
Thomson. Dispozitivul contine pe disc un conductor spiralat ce produce
inductia B. Descarcarea condensatorului pe bobina controlata electronic
prin comanda tiristorului produce o forta de repulsie a discului superior
(conductor) prin interactiunea curentului indus n disc. Acest impuls
este de amplitudine ridicata cu un timp foarte redus (1 ms). Acest
procedeu este utilizat la ntrerupatoarele ultrarapide.

Figura Dispozitivul Thomson
Acest aparat de protectie limiteaza ca amplitudine si durata
curentul de scurtcircuit, ca urmare a faptului ca n retelele de joasa
tensiune cu curenti de scurtcircuit importanti (30-100 kA) si curenti
nominali mari (600-1000 A) , sigurantele fuzibile au efect de limitare
redus .
+ Parametrii limitarii functie de curentul de scurtcircuit
Circuit de cc
Ecuatia la aparitia scurtcircuitului U
S
= Ri
1
+ Ldi
1
/dt

In momentul t
1
tensiunea arcului depaseste tensiunea sursei si se
produce limitarea curentului:
di
2
/dt=1/L [u
S
-(Ri
2
+u)=0
.

Explicativa privind limitarea curentului
Daca rezistenta R a circuitului este nula u
S
- U
a
= L di
2
/dt unde cu
i
2
s-a notat curentul limitat , adica n prezenta tensiunii arcului electric
Prin scaderea ecuatiei u
S
=L di
1
/dt (circuit pur inductiv fara arc)
din u
S
-U
a
= Ldi
2
/dt se obtine : U
a
=L(di
1
/dt-di
2
/dt) = Ld(i
1
-i
2
)/dt=
Ldi
f
/dt unde i
f
este curentul fictiv definit cu relatia i
f
=i
1
-i
2
.

Explicativa privind limitarea curentului
Curentul i
f
apare n momentul t
1
al aparitiei arcului electric , iar nainte
de acest moment el este nul . Prin integrarea ecuatiei U
a

=L*di
f
/dt , n
limitele 0 si t , se obtine : i
f
=i
1
-i
2
= U
a
t/L pentru
circuitele pur inductive si pentru circuitele reale de
cc, cu T= L/R constanta de timp a circuitului ,
La t
1 ,
i
f
=0 iar i
2
=i
l
- U
a
t/L
La t
2
i
2
=0 rezultand durata arcului t
2
=i
l
L/U
a

Raportul de limitare
este mai bun cu cat t
1
mai mic T si U
a
mai mari.
Energia dezvoltata n camera de stingere(integrala Joule) se
calculeaza cu relatia :


Parametrii limitarii pentru curentului de scurtcircuit
simetric
Expresia curentului de scurtcircuit simetric este de forma
.
Unghiul
0
se datoreaza faptului ca numai dupa depasirea
curentului calibrat , declansatorul aparatului transmite un impuls
mecanic asupra puntii cu piese mobile, iar separarea pieselor de contact
se face cu ntrziere .n aceste conditii din relatia : i
1
-i
2
=(U
a
/L)t rezulta
expresia curentului limitat :
Raportul de limitare se obtine mpartind curentul i
2
din relatia
n momentul t
1
obtinand

Momentul t
1
(sau unghiul t
1
) la care are loc valoarea maxima a
curentului limitat se afla din conditia :
unde

Momentul t
2
trecerii curentului prin
zero(anularii curentului) este relatie care se
rezolva prin iteratii .

Explicativa privind momentul limitarii a- curent simetric b- dependenta
curent limitat de tensiunea sursei
Parametrii limitarii pentru curentului de scurtcircuit
asimetric
Expresia curentului de scurtcircuit asimetric , n ipoteza
amortizarii nule este : ,
Din relatia i
1
-i
2
=(U
a
/L)t rezulta t
Momentul t
1
(sau unghiul et
1
) la care curentul limitat are
valoarea maxima se afla din conditia :

Raportul de limitare este :
Momentul t
2
( sau unghiul et
2
) trecerii curentului
prin zero se obtine relatia :
care se rezolva prin iteratii .

Energia dezvoltata n camera de stingere se calculeaza cu relatia :


Comparnd functional si constructiv un aparat limitator cu unul
nelimitator se desprind urmatoarele avantaje pentru ntreruptorul
limitator :
- se diminueaza sensibil tensiunea de restabilire si ca urmare
solicitarea dielectrica dupa trecerea prin zero a curentului este mai
mica
- se diminueaza energia dezvoltata de arcul electric si ca urmare
gradul de ionizare , n camera de stingere , este mai redus
- caile de curent se dimensioneaza la curentul limitat si nu la curentul
de scurtcircuit prezumat .
+ Realizari tehnice. ntrerupatoarele limitatoare sunt fabricate de
Grupul Schneder prin firma Merlin - Gerin pentru curenti de pna la
630 A cu tensiuni necesare coloanei arcului cuprinse ntre 600 - 900 V.
aparate ce utilizeaza dubla ntrerupere (fig. 27 b). Aparatele cu
ntrerupere simpla sunt utilizate pna la 250 A. iar peste aceasta valoare
utilizeaza dubla ntrerupere ce au miscare de rotatie a contactului mobil
.Curent prezumat este de 100 KA (capacitate de rupere) ntrerupt n 2,5
ms.


ntrerupatoare limitatoare
Capacitatea exceptionala de limitare a gamei Compact NS se datoreaza
tehnicii rotative de dubla ntrerupere (respingerea naturala foarte rapida
a contactelor si formarea a doua arcuri n serie cu un front de unda
foarte abrupt).
Curbe limitatoare de curent si de solicitari termice
Capacitatea de limitare a unui disjunctor reprezinta aptitudinea acestuia
de a limita curentii de scurtcircuit
- curentul limitat -functie de curentul de scurtcircuit prezumat
Curentul de scurtcircuit prezumat reprezinta curentul care ar circula
daca nu ar fi montat nici un dispozitiv de protectie):

- solicitarea termica(A
2
s), adica energia disipata de scurtcircuit
ntr-un conductor cu o rezistenta de 1 O- in functie de curentul de
scurtcircuit prezumat

2.2 Aparate ce au mediu de stingere al arcului electric materialul
granulat. Sigurantele fuzibile
Cele mai simple si deci cele mai utilizate aparate de protectie sunt
sigurantele fuzibile. Ele se bazeaza pe fenomenul de transformare a
energiei electrice n energie calorica. Peste o anumita valoare a
intensitatii curentului , metalul elementului fuzibil se topeste si circuitul
respectiv se deschide. n momentul arderii sigurantei exista posibilitatea
formarii arcului electric care sa continue conductia si de aceea se iau
masuri speciale pentru a evita acest lucru.
Din punct de vedere constructiv sigurantele pot fi deschise, la
care arcul se rupe n aer liber, sau nchise, la care arcul se rupe n alt
mediu.
Sigurantele deschise Sunt utilizate mai mult n circuitele de forta
si se construiesc pentru curenti pna la 500 A, din lamele de zinc
electrolitic avnd un singur loc de topire. Ele se monteaza pe sigurante
de tip mner . Dezavantaje
1. Din cauza ca arcul care se produce la topirea fuzibilului este
exterior , produsele arderii se depun pe placa port siguranta
putnd duce la metalizarea acesteia.
2. n al doilea rnd , arcul format poate trece si-n fazele vecine, din
care cauza va trebui ca ntre faze sa se plaseze pereti despartitori
izolanti.

Sigurante de tip deschis
Un alt tip de siguranta deschisa este cea tubulara de fabricatie ruseasca ,
din portelan si fuzibile din argint, pentru 60,80,100,125,160 si 200 A la
tensiuni pna la 500 V. Utilizarea argintului prezinta avantajul ca nu se
oxideaza la ncalzire chiar pna la 350 , ceea ce asigura stabilitatea
conditiilor de topire. Un al doilea avantaj al acestor sigurante l
constituie prezenta tubului de portelan care limiteaza efectele arcului
electric.
Sigurante de tip nchis. Sigurantele de tip nchis pot fi fara sau cu
umplutura. Cele fara umplutura prezinta avantaje fata de sigurantele
deschise tubulare de care dealtfel se aseamana. n primul rnd efectele
arcului sunt mai strns localizate, fuzibilul fiind complet nchis, iar n al
doilea rnd, materialul tubului fiind gazogen (fibra , textolit ) , arcul
este rupt instantaneu ca urmare a cresterii presiunii locale. Desi
schimbarea fuzibilului este mai anevoioasa dect la sigurantele
deschise, se prefera ultimelor din cauza gabaritului de montaj mai
redus.
Din categoria sigurantelor fuzibile cu material de umplutura cele
mai utilizate sunt sigurantele unipolare cu filet, care se folosesc att n
circuitele de comanda, de iluminat ct si n cele de forta (6..100 A). O
astfel de siguranta se compune din trei parti:
- Soclul , montat fix pe panoul electric pe tabloul de distributie.
Soclul se construieste n doua variante : cu legare n fata (tip LF) si cu
legare n spate (tip LS ). Ele se compun din corpul de portelan 1 ,
capacul 2 tot din portelan , contactul filetat superior 3 cu borna de
legatura 4, contactul de fund 5 cu borna respectiva 6.

Soclul sigurantelor fuzibile cu material de umplutura
- Patronul port- fuzibil, confectionat dintr-un corp de portelan cu
doua contacte metalice la capace, ntre care se leaga fuzibilul. Interiorul
este umplut cu nisip de calitate superioara (90% bioxid de siliciu, lipsit
de oxizi metalici). Patroanele se construiesc n variante , deosebite ca
forma si dimensiuni:
- patroanele de 6,10,16 A (fig33 a )
- patroane de 20,25,35,50,63 A (fig33. b )
- patroane de 80,100 A (fig33. c )
- Capacul filetat (fig d) are rolul de a fixa n soclu si de a asigura
presiunea pe contactul de fund al acestuia . Cuprinde capacul propriu -
zis filetat si 1 si piesa izolatoare din portelan.
Elemente de siguranta
fuzibile cu umplutura: patrone
Diferitele prescriptii la aceste tipuri de sigurante sunt standardizate:
1. Conditii tehnice : STAS 452 / 1-73
2. Dimensiunile soclurilor : STAS 452 / 2-73
3. Capacele filetate : STAS 452/3-73
4. Patroanele sigurantelor: STAS 452/4,5-73
Curentul
Nominal
(A)
Diametrul
conductorului
(mm)
Numarul
de
conductoare
Sectiunea
fuzibilului
( )
6 0,18 1 0,0255
10 0,25 1 0,049
15 0,35 1 0,096
20 0,45 1 0,158
25 0,35 2 2 x 0,096
35 0,35 3 3 x 0,096
45 0,45 2 2 x 0,158
60 0,65 2 2 x 0,33
80 Banda de 0,15
mm
- 0,60
100 Banda de 0,15
mm
- 0,75
n distributia electrica gasim n aceeasi masura fuzibile
semincastrate , unde elementul fuzibil este purtat de un element mobil
debrosabil .
Performantele lor sunt limitate si ele sunt din ce n ce mai mult
nlocuite de cartuse cilindrice miniaturizate . Stingerea arcului electric
n contact cu granulele din material refractar este un principiu utilizat
la functionarea sigurantelor fuzibile.
n cadrul sigurantelor fuzibile de joasa tensiune (<1000 V ) gasim
fuzibilele cu un element ncastrat ntr-un cartus , de sectiune circulara
sau rectangulara

Element fuzibil

Caracteristici electrice specifice sigurantelor
a) Curentul nominal al soclului -este acel curent de valoare
constanta care poate fi suportat un timp nedefinit ,fara a depasi
supratemperaturile maxime admisibile si pentru care s-a calculat
functionarea de durata a partilor conductoare de curent si a contactelor
sigurantelor .Cum de obicei un anumit tip de siguranta permite
utilizarea mai multor elemente fuzibile pentru diferiti curenti nominali,
curentul nominal al soclului (indicat pe corpul lui) reprezinta cel mai
mare dintre curentii nominali ai elementelor fuzibile destinate acestei
sigurante.
b) Curentul nominal al elementului fuzibil - este acel curent de
durata la care elementul fuzibil trebuie sa functioneze timp ndelungat
;curentul nominal al fuzibilului se determina prin calibrarea sa pe baza
de ncercari. Rezulta ,att pentru socluri ct si pentru patroanele
elementelor fuzibile, ca valoarea curentului nominal este conditionata
de valoarea standardizata a temperaturii mediului ambiant si de
valoarea supratemperaturilor maxime admise la functionarea de
durata(u C).
c) Curent limita de topire al fuzibilului -este curent pna la
care elementul fuzibilului nu se topeste timp ndelungat (practic
una, doua ore, teoretic un timp infinit lung).Unele standarde
precizeaza domeniul de existenta al curentului de topire minim
indicndu-se:
- curentul cel mai mare (maxim)la care nca nu se
produce topirea (fuziunea) intr-un timp dat -curent
conceptional de nefuziune I .
- curentul cel mai mic (minim) la care trebuie sa se
produca topirea ntr-un timp dat-curent conceptional de
fuziune I .Acesti curenti se exprima ca multiplii ai
curentului nominal.
d) Tensiunea nominala a sigurantei fuzibile-intervine ori de
cte ori se aleg sau se compara intre ele doua sigurante de
constructii diferite .Cum in exploatare valoarea tensiunii variaza
intre anumite limite ,apare necesara notiunea de tensiunea de
serviciu maxima admisa (U ) .n majoritatea tarilor europene
,standardele prevad U .
e) Capacitatea de rupere (curent de rupere)- I -al sigurantei
indicat prin valoarea maxima a curentului de scurtcircuit ,pe care
l poate ntrerupe siguranta ,in conditii de ncercare precizate de
norme .
f) Puterea de rupere P
r
-a sigurantei la scurtcircuit se poate
determina pentru circuitele de curent alternativ cu relatia :

Observatie prin curent de rupere se ntelege curentul de
scurtcircuit de soc simetric ce s-ar stabili n circuitul dat( fara
componenta continua ) in cazul in care siguranta ar fi scoasa
din circuit prin suntare ( nlocuita cu o impedanta neglijabila- o
bara ).
g) Integrala Joule se obtine trecnd pe ordonata efectul
termic adica energia pre-arc si pe abscisa valoarea efectiva
a curentului nominal al elementului nlocuitor. aceasta
marime (Integrala Joule ) nu are dimensiunea unei energii
ci este definita ca o integrala Joule specifica (pe unitatea de
rezistenta)
h) caracteristicile timp-curent si de limitare a sigurantei
fuzibile
Functionarea sigurantei fuzibile
Se disting doua moduri de functionare dependente de intensitatea
curentului ce traverseaza fuzibilele , moduri ce determina doua
caracteristici si anume caracteristica timp-curent si caracteristica de
limitare.
Regimurile de functionare numite de fuziune , care sunt date cu faza
de pre-arc si faza de arc , depind foarte mult de supraintensitate .
1. Faza pre-arc a sigurantei fuzibile
Fuzibilele sunt fondate sub un principiu termic si sunt foarte
sensibile la suprasarcinile instantanee si la schimbarile termice
cu exteriorul .Trebuie mentionat ca procesul de ntrerupere
depinde de temperatura initiala a nisipului care este suficient de
mare n momentul aparitiei arcului produs de curentul de
suprasarcina . n acest caz rezistivitatea nisipului scade si deci
capacitatea acestuia de a rupe arcul electric.
Procesul complex al topirii fuzibilului sub actiunea curentului de
suprasarcina (caracteristica timp-curent) presupune ncalzirea
lamelei si a strictiunilor , apoi fuziunea acestora , ncalzirea lor este
continuata la temperatura de volatilizare si aparitia tensiunii de arc ;
tensiunea la borne ramne foarte slaba si nu modifica alura curentului
n circuit .
Comportamentul lamelei fuzibile depinde de conditiile de disipare
a pierderilor datorate supraintensitatii , disiparea se face prin conductie
, longitudinal de-a lungul conductoarelor si transversal de-a lungul
nisipului de umplutura si corpurilor izolante fata de mediul exterior
.Scurgerea relativa de energie termica este prea mare fata de
supraintensitate care este slaba si din acest motiv duratele de pre - arc t
p,
pot deveni foarte mari date de : , unde

cu R
t
rezistenta termica echivalenta a fuzibilului fata de mediul
ambiant Pentru un element de lamela fuzibila . de lungime L , sectiune
constanta S si rezistenta R , ncalzirea ramne uniforma . Calculul
unei capacitati termice

a metalului ,nisipului si anvelopei la
temperatura

parvenita de-a lungul timpului t este data iar dependenta
supratemperatura - timp este de forma .
ntruct ncalzirea este lenta fiecare supratemperatura este
datorata unui curent cu dependenta . Se obtine astfel
caracteristica de suprasarcina sau timp-curent a sigurantei fuzibile
caracteristica ce se adapteaza obiectului protejat.
Procesul complex al topirii fuzibilului sub actiunea curentului de
scurtcircuit(caracteristica de limitare) a fost prezentat unde
identificnd n intervalul de timp cuprins ntre ncalzirea materialului si
vaporizarea acestuia urmatoarea integrala Joule :
=W
p
energia
pre-arc
Caracteristica de limitare exprima dependenta curent limitat -
curent prezumat si se determina pe baza duratei pre-arc
+ Durata pre-arc n c. c.
circuit pur rezistiv parcurs de curentul I de scurtcircuit , relatia
anterioara conduce la :
I
2
t=kS
2
sau t=kS
2
/I
2
=t
0
numit timp de fuziune .
Curentul limitat de siguranta fuzibila este egal cu valoarea celui
prezumat i
l
=I
circuit R-L , iar constanta de timp corespunzatoare este ,
curentul care parcurge siguranta are expresia : conform
figurii

Figura Durata pre-arc n c. c
Prin introducerea curentului i n relatia integralei Joule se poate
determina timpul de fuziune astfel:
sau
relatie care stabileste o
legatura ntre durata t
2
si durata t
0
, dar se observa ca ecuatia
corespunzatoare este transcendenta .
Utiliznd dezvoltarea Taylor a exponentialei rezulta timpul de fuziune
corespunzator circuitului R-L


Curentul limitat se determina din relatia utiliznd
dezvoltarea Taylor a exponentialei si nlocuind timpul de fuziune
rezultnd i
l
=I t
2
/t.
Daca se raporteaza timpul de fuziune t
2
si timpul de fuziune n curent
continuu t
0
la constanta circuitului t, se obtin timpii de fuziune n
marimi relative
,

curentul limitat devenind i
l
=Io
ind

+ Durata pre-arc n c. a.
n cazul curentului de scurtcircuit simetric , expresia acestuia la
trecerea curentului prin zero poate fi scrisa sub forma :

n ipoteza ca topirea fuzibilului are loc dupa timpul t
2
timpul de
fuziune se determina din relatia :

Notnd va rezulta :
Daca se raporteaza timpul de fuziune t
2
si timpul de fuziune n
curent continuu t
0
la durata perioadei T, se obtin timpii de fuziune n
marimi relative :


Deci , timpul de fuziune relativ n c. a. simetric se poate exprima
n functie de timpul de fuziune relativ n c. c. Curentul limitat se obtine
nlocuind timpul de fuziune n determinnd
.
n figura este evidentiata evolutia curentului de scurtcircuit
prezumat(simetric) , a tensiunii din coloana arcului , a tensiunii sursei ,
a curentului limitat , durata pre-arc fiind determinata de intersectia
tensiunii arcului cu a sursei

Figura 2.39 Durata pre-arc n c. a.
Curentului de scurtcircuit asimetric cu asimetrie maxima :
prin dezvoltarea n serie a
functiei si limitarea la primii doi termeni se obtine :

Ecuatia corectata a parabolei :

Integrala Joule



Durata pre-arc pentru curentul asimetric
2. Regim de arc al sigurantei fuzibile

- Durata si energia arcului n fuzibile
Ec. tensiunii din coloana arcului Ua=U+Ldi
a
/dt
determina curentul din arc i
a
=i
l
-(U
a
-U)t/L cu i
l
=I t
2
/t=It
pa
/t
curentul limitat. .
ntruct curentul din arc se stinge i
a
=0 durata arcului t
a
se
determina 0=i
l
-(U
a
-U)t
a
/L functie de durata pre-arc t
a
=t
pa
/(k-1)



unde k=U
a
/U U=RI
Energia de-a lungul duratei arcului t
a
la o tensiune de arc constanta
U
a
=k U (k raport tensiune arc pe tensiune sursa) se determina functie
de energia dezvoltata n durata pre-arc :
(k-1)
Energia totala W
t
=W
p
+W
a
=[k/(k-1)]W
p
= [k/(k-1)]KS
2

Aceasta energie depinde de integrala Joule de pre-arc ,
caracteristica metalului folosit .
- Pierderile nominale n fuzibile
Pentru o lamela fara strictiuni pe ea cu o putere nominala
, are energia totala .
Presupunnd gradientul tensiunii de arc constant : E
a
= U/L , prin
nlocuirea L si S obtinem :
Perfectionarea constructiva a elementelor fuzibile
Progresele obtinute n perfectionarea constructiva a sigurantelor
fuzibile de joasa tensiune sunt ,mai ales ,rezultatul perfectionarii
constructive a elementului fuzibil.
n figura se reprezinta evolutia de perfectionare constructiva a
elementelor fuzibile rapide.

Figura Perfectionarea constructiva a elementelor fuzibile
n cazul:
a) - pentru tensiuni si puteri de rupere mici s-a utilizat initial un fir
de plumb ntins n aer liber. Plumbul avnd o rezistenta specifica
mare si o temperatura redusa de topire, necesita un volum mare
de metal, pentru un curent nominal dat. Pentru obtinerea de
puteri de rupere mari s-a observat ca n timpul arderii firului
fuzibil, trebuie sa se reduca la minimum cantitatea de ruperi
metalice.
Utilizarea firelor fuzibile din cupru sau argint, care, comparativ cu
plumbul, au o foarte buna conductivitate termica si electrica si
punct de topire ridicat(Cupru
20
o
=0,0169[Om];

20
o
=393[W/m.K]; u
top
=1083[
o
C] ; Argint
20
o
=0,0162[Om];

20
o
=493[W/m.K]; u
top
=960,6[
o
C]; Plumb u
top
=327[
o
C]) a permis
marirea densitatii de curent n fuzibil si obtinerea unor sectiuni de
fire mai reduse, reducndu-se volumul de metal ce se
vaporizeaza n timpul arderii.
b) si c) - la sigurantele de interior deschise producerea de
scurtcircuite prin expulzarea de metal topit n cazul distantei mici
dintre faze si din motive de protectia muncii firul fuzibil s-a
ecranat cu un tub dielectric care nsa nu duce la cresterea puterii
de rupere, ci doar mareste siguranta de functionare.
d) sigurantele umplute cu nisip cuartos pur si uscat, comparativ
cu firele de fuzibil n aer, au puterea de rupere foarte mare, si-n
anumite conditii au un accentuat efect de limitare a curentilor de
scurtcircuit.
e) daca n anumite locuri pe o banda fuzibila se practica gtuiri
sau perforatii se pot obtine urmatoarele performante:
caracteristica de topire foarte rapida, putere de rupere mare. Cea
mai buna perfectionare o constituie elementul fuzibil de tip sita
(figura 2.42) n care s-a practicat un mare numar de perforatii
aliniate n siruri longitudinale si transversale . n acest mod se
obtin mai multe ntreruperi n serie , care provoaca o crestere
rapida a caderii de tensiune n arc. iar legaturile transversale
reduc extinderea si durata arcului. cumulndu-se cele doua
efecte se obtine o considerabila micsorare a duratei arcului
Cresterea n continuare a puterii de rupere si a rapiditatii de
actionare a sigurantelor fuzibile cu umplutura de nisip a fost
posibila reducndu-se sectiunea echivalenta necesara, marind
gradul de racire al elementului fuzibil.

Figura 2.42 Element nlocuitor pentru siguranta fuzibila de joasa
tensiune
1, 2 - cutit pentru contact; 3 - banda fuzibila; 4 - semicarcasa din
material ceramic; 5 - spatiu pentru nisip de cuart; 6 - nit cu aliaj
eutectic; 7 - gaura pentru nitul eutectic; a - topire la scurtcircuit; b -
topire la suprasarcina