Sunteți pe pagina 1din 21

TEMA DE PROIECT A.

Intr-o unitate economica din constructia de masini se realizeaza 15 tipuri de repere de gen arbore pentru care itinerariul tehnologic si durata fiecarei operatii sunt redate in tabelul alaturat. Simbolurile din tabel reprezinta : C - centruire S - strunjire F - frezare G - gaurire, alezare; R - rectificare B. Caracteristicile sarcinii de productie: Lungimea semifabricatului se calculeaza din tabel ca suma a valorilor corespunzatoare timpilor de prelucrare de pe linia reperului respectiv si se exprima in mm. Diametrul semifabricatului la pornire (Dmax ) se determina din tabel ca valoarea maxima corespunzatoare timpilor de prelucrare de pe linia reperului respectiv si se exprima in mm. Greutatea bruta a reperului se calculeaza considerandu-se ca semifabricatul de pornire este cilindric cu dimensiunile L i Dmax determinate anterior, iar densitatea materialului (otel) este 7.8 g/cm3. Seria anuala de fabricatie se calculeaza din tabel ca suma a valorilor timpilor de prelucrare de la primele 4 operatii inmultita cu valoarea timpului de prelucrare de la operatia a cincea si se exprima in buc/an. Analiza sarcinii de productie se face avand in vedere urmatoarele trei criterii cu coeficientii de importanta aferenti: -Greutate bruta (kg); K1 =0.3 -Lungimea semifabricatului (mm); K2 = 0.3 -Rigiditatea piesei (L/Dmax); K3 =0.4 . C. Se mai dau urmatoarele date: 1.Pretul materialului din care sunt confectionate reperele este Pm=26,0 lei/kg. 2.Cota de cheltuieli de transport aprovizionare este Tra=5%; 3.Gradul de utilizare al materialului este in medie 75%; 4.Salariul tarifar orar brut al muncitorilor executanti este St=12 lei/ora. 5.Contributiile suportate de angajator (cota pentru fondul de asigurari sociale, ajutorul pentru somaj, sanatate etc) sunt CAS=25%; 6.Pretul de valorificare a deseului rezultat este Pdes = 6 lei/kg. 7.Regia de fabricatie a sectiei este 300%; Regia de fabricatie a intreprinderii este 30%. 8.Fondul de timp de lucru al unui muncitor ntr-un an este 1880 ore/an; productivitatea medie realizata este 21.500 lei/om*an; costul la 1000 lei productie realizata este 750 lei. 9. Durata de recuperare a investitiei legata de introducerea SFF este de 4 - 6 ani. 10.Preturile in vigoare ale utilajelor implicate in constituirea SFF se considera: -masina de centruit 7.700 lei/buc; -strung 81.100 lei/buc; -masina de frezat 44.700 lei/buc; -masina de gaurit, alezat 29.200 lei/buc; -masina de rectificat 64.000 lei/buc; -centrul de prelucrare 116.600 lei/buc. 11.Costul instalarii si compatibilizarii echipamentelor in SFF aste 12.000 lei/sistem. 12.Regimul de lucru al sistemului este de: D = 260 zile lucratoare/an; S = 2 schimburi/zi; h = 8 ore/schimb.
1

13.Timpul mediu anual de oprire pentru revizii si reparatii reprezinta 10 % din fondul de timp nominal. 14.Gradul minim admisibil de utilizare a fondului de timp disponibil este 75 %. 15.Costul tranzitiei de la prelucrarea unui tip de produs la altul este de 90 lei pentru fiecare punct de afinitate. 16.Robotii inclusi in sistem au urmatoarele caracteristici: -grade de libertate 5; -viteza medie de deplasare pe traiectorie 0.9 m/s; -precizia de pozitionare +/- 1mm; -volumul spatiului de lucru 10 m3 ; -actionare hidraulica. 17.In urma introducerii SFF se prezuma obtinerea unor economii anuale, in afara celor care se calculeaza, de 200.000 de lei/an. Aceste economii se incadreaza in categoria economiilor care nu se pot cuantifica (de genul cresterea competitivitatii intreprinderii, etc.). D. Lucrarea va urmari proiectarea de principiu a unui SFF prin parcurgerea urmatoarelor etape: -analiza ABC a sarcinii de productie; -determinarea matricii coeficientilor de concordanta in contextul in care situatia cea mai favorabila este exprimata de valorile minime ale criteriilor de analiza; -determinarea coeficientilor de afinitate (matricea clasamentelor de preferinte) inclusiv a coeficientului de corelatie dintre coeficientii de concordanta si coeficientii de afinitate; -determinarea numarului si naturii modulelor de prelucrare din SFF si a repartizarii lor spatiale; -verificarea functionarii dinamice a SFF (cu ajutorul teoriei asteptarii); -determinarea loturilor optime de fabricatie; -determinarea succesiunii de intrare in sistem a tipurilor de produse (succesiune predeterminata); -modelarea SFF ca joc matematic (determinarea solutiei jucatorului minimizant); -analiza de sensibilitate a costului mediu de tranzitie in raport cu valoarea jocului (in solutia optima a jucatorului minimizant). Tabel 1 Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Tip Reper R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10 R11 R12 R13 R14 R15 Operaia nr. (min/buc) 1 2 3 C5 G14 F39 C5 F66 G20 C5 F40 C5 F42 C5 G23 F31 C5 S48 F46 C5 G19 F77 C5 G28 F49 C5 F44 C5 S33 F57 C5 F73 C5 F32 C5 F67 C5 F65 C5 G30 S49 4 F40 F72 G16 S38 S34 F64 S58 F67 G14 F56 S39 G14 5 R28 R30 R37 R31 R28 R34 R24 R34 R39 R26 R36 R27 R38 R26 R33

1. Analiza sarcinii de productie 1.1. Calculul caracteristicilor sarcinii de productie Lungimea semifabricatului se calculeaza din tabel ca suma a valorilor corespunzatoare timpilor de prelucrare de pe linia reperului respectiv si se exprima in mm. Diametrul semifabricatului la pornire (Dmax ) se determina din tabel ca valoarea maxima corespunzatoare timpilor de prelucrare de pe linia reperului respectiv si se exprima in mm. Greutatea bruta a reperului se calculeaza considerandu-se ca semifabricatul de pornire este cilindric cu dimensiunile L si Dmax determinate anterior, iar densitatea materialului (otel) este 7.8 g/cm3. Pe baza acestor date, s-au obtinut urmatoarele rezultate: Tip Reper R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10 R11 R12 R13 R14 R15 L [mm] 86 121 122 150 103 171 125 150 152 179 181 78 166 135 131 Dmax [mm] 39 66 40 72 31 48 77 49 64 58 67 32 67 65 49 Gb [kg] 0.800 3.227 1.195 4.761 0.606 2.412 4.537 1.276 3.812 3.687 4.974 0.489 0.456 3.492 1.925 Tabel 2 San [buc/an] L/Dmax 1624 2730 3145 3689 2100 4658 2424 3944 4407 3978 5220 1377 4864 2834 3234 2.205 1.833 3.05 2.083 3.322 3.562 1.623 3.061 2.372 3.086 2.701 2.437 2.477 2.076 2.673

Seria anuala de fabricatie se calculeaza din tabel ca suma a valorilor timpilor de prelucrare de la primele 4 operatii inmultita cu valoarea timpului de prelucrare de la operatia a cincea si se exprima in buc/an. a) Deteminarea volumului cilindrului V = R 2 h mm 3 L=h D R = max 2 2 Dmax 1 V1 = L1 = 3.14 380.25 86 = 102682.71 10 9 m 3 2

[ ]

D V2 = max 2 L 2 = 3.14 1089 121 = 413754.66 10 9 m 3 2 D V3 = max 3 L3 = 3.14 400 122 = 153232 10 9 m 3 2
2 2

[ ]

[ ] [ ]

D V4 = max 4 L 4 = 3.14 1296 150 = 610416 10 9 m 3 2


3

D V5 = max 5 L5 = 3.14 240.25 103 = 77701.655 10 9 m 3 2 D V6 = max 6 L6 = 3.14 576 171 = 309277.44 10 9 m 3 2
2 2

[ ]

[ ] [ ]

D V7 = max 7 L7 = 3.14 1482.25 125 = 581783.125 10 9 m 3 2 D V8 = max 8 L8 = 3.14 600.25 150 = 163711.5348 10 9 m 3 2 D V9 = max 9 L9 = 3.14 1024 152 = 488734.72 10 9 m 3 2
2 2 2

[ ]

[ ] [ ] [ ]

D V10 = max 10 L10 = 3.14 841 179 = 472692.46 10 9 m 3 2


2

D V11 = max 11 L11 = 3.14 1122.25 181 = 637819.565 10 9 m 3 2 D V12 = max 12 L12 = 3.14 256 78 = 62699.52 10 9 m 3 2
2 2

[ ] [ ] [ ]

D V13 = max 13 L13 = 3.14 1122.25 166 = 58496.59 10 9 m 3 2


2

D V14 = max 14 L14 = 3.14 1056.25 135 = 447744.375 10 9 m 3 2 D V15 = max 15 L15 = 3.14 600.25 131 = 246906.835 10 9 m 3 2 b) Determinarea greutatii brute Densitatea materialului este: = 7.8 g / cm 3 = 7800 kg / m 3 m Formula densitatii materialului este: = V Greutatea bruta=masa m = V [ kg ] m1 = V1 = 7800 kg / m 3 102682.71 10 9 m 3 = 0.8009251 [ kg ] m2 = V2 = 7800 413754.66 10 9 = 3.2272863 [ kg ] m3 = V3 = 7800 153232 10 9 = 1.1952096 [ kg ]
2

[ ]

[ ]

m4 = V4 = 7800 610416 10 9 = 4.7612448 [ kg ] m5 = V5 = 7800 77701.655 10 9 = 0.6060729 [ kg ] m6 = V6 = 7800 309277.44 10 9 = 2.412364 [ kg ]

m7 = V7 = 7800 581783.125 10 9 = 4.5379084 [ kg ] m8 = V8 = 7800 163711.5348 10 9 = 1.27695 [ kg ] m9 = V9 = 7800 488734.72 10 9 = 3.8121308 [ kg ]

m10 = V10 = 7800 472692.46 10 9 = 3.6870012 [ kg ]

m11 = V11 = 7800 637819.565 10 9 = 4.9749926 [ kg ] m12 = V12 = 7800 62699.52 10 9 = 0.4890563 [ kg ]
4

m13 = V13 = 7800 58496.59 10 9 = 0.4562734 [ kg ]

m14 = V14 = 7800 447744.375 10 9 = 3.4924061 [ kg ] m15 = V15 = 7800 246906.835 10 9 = 1.9258733 [ kg ] c) Seria anuala de fabricatie S an1 = ( 5 + 14 + 39 ) 28 = 1624[ buc / an] S an 2 = (5 + 66 + 20) 30 = 2730 [ buc / an] S an 3 = ( 5 + 40 + 46 ) 37 = 3145 [ buc / an] S an 4 = ( 5 + 42 + 72 ) 31 = 3689 [ buc / an] S an 5 = ( 5 + 23 + 31 + 16 ) 28 = 2100 [ buc / an] S an 6 = ( 5 + 48 + 46 + 38) 34 = 4658 [ buc / an] S an 7 = ( 5 + 19 + 77 ) 24 = 2424[ buc / an] S an8 = ( 5 + 28 + 49 + 34 ) 34 = 3944[ buc / an] S an 9 = ( 5 + 44 + 64 ) 39 = 4407 [ buc / an] S an10 = ( 5 + 33 + 57 + 58) 26 = 3978[ buc / an] S an11 = ( 5 + 73 + 67 ) 36 = 5220[ buc / an] S an12 = ( 5 + 32 + 14 ) 27 = 1377 [ buc / an] S an13 = ( 5 + 67 + 56 ) 38 = 4864 [ buc / an] S an14 = ( 5 + 65 + 39 ) 26 = 2834 [ buc / an] S an15 = ( 5 + 30 + 49 + 14) 33 = 3234 [ buc / an] . 1.2. Analiza ABC si Curba Pareto Se va efectua analiza ABC, cele 15 repere fiind ordonate descrescator, ordonare efectuata in functie de timpul de prelucrare. Tabel 3 Nr. Tip reper Consum anual de timp CATP cumulat Clasa CATPC [%] crt. de prelucrare [min/an] [min/an] 1 R11 944820 944820 13.04 A 2 R13 807424 1752244 24.19 A 3 R6 796518 2548762 35.19 A 4 R10 712062 3260824 45.02 A 5 R8 591600 3852424 53.19 A 6 R4 553350 4405774 60.83 A 7 R9 550875 4956649 68.44 B 8 R15 423654 5380303 74.29 B 9 R3 383690 5763993 79.58 B 10 R14 382590 6146583 84.87 B 11 R2 330330 6476913 89.43 B 12 R7 303000 6779913 93.61 C 13 R5 215300 6995213 96.58 C 14 R1 139664 7134877 98.51 C 15 R12 107406 7242283 100 C In urma acestei clasificari, rezulta ca reperele de tip A au consistenta cea mai mare, si, in etapa de stabilire a nucleului tipologic, ne vom axa asupra lor, calculele referitoare la proiectarea SFF. In figura 1 este prezentata Curba lui Pareto, adica analiza ABC.
5

Figura 1 Reperele de clasa A sunt redate mai jos cu principalele lor caracteristici. Reper R11 R13 R6 R10 R8 R4 Lungime [ L ] (mm) 181 166 171 179 150 150 Greutate bruta [ GB ] 4.974 0.456 2.412 3.687 1.276 4.761 Tabel 4 Rigiditate [ L/D max ] 2.701 2477 3.562 3.086 3.061 2.083

Pentru a aduce aceste rezultate la un numitor comun, pentru a putea fi comparate, se recurge la inlocuirea valorilor din tabel cu utilitati, care se vor calcula folosind formula:
6

max a k UK = max - min unde: UK - utilitatea calculata in cadrul criteriului pentru reperul k; ak - valoarea criteriului considerat pentru reperul k; max, min - valoarea maxima, respectiv minima inregistrata in cadrul criteriului respectiv; In cazul nostru se acorda utilitatea 1 situatiei celei mai favorabile, si anume valorii minime a criteriului considerat. Pe baza acestor consideratii se obtine Matricea utilitatilor. Din acest tabel rezulta matricea utilitatilor conform aplicarii formulei de mai sus Reper R11 R13 R6 R10 R8 R4 Lungime [ L ] (mm) 181 166 171 179 150 150 Greutate bruta [ GB ] 4.974 0.456 2.412 3.687 1.276 4.761 Tabel 5 Rigiditate [ L/D max ] 2.701 2.477 3.562 3.086 3.061 2.083

Tabel 6 Greutate bruta Rigiditate [ GB ] [ L/D max ] R11 0 0 0.58 R13 0.48 1 0.73 R6 0.32 0.56 0 R10 0.06 0.28 0.32 R8 1 0.81 0.33 R4 1 0.05 1 Inmultind utilitatile obtinute la fiecare criteriu cu coeficientul de importanta corespunzator criteriului respectiv si insumand produsele obtinute la nivelul fiecarui tip de reper, se obtine o nota asociata reperului, nota ce-l caracterizeaza global din punctul de vedere al criteriilor considerate. N R11 = 0 0.3 + 0 0.3 + 0.58 0.4 = 0.232 N R13 = 0.48 0.3 + 1 0.3 + 0.73 0.4 = 0.736 N R 6 = 0.32 0.3 + 0.56 0.3 + 0 0.4 = 0.264 N R10 = 0.06 0.3 + 0.28 0.3 + 0.32 0.4 = 0.23 N R 8 = 1 0.3 + 0.81 0.3 + 0.33 0.4 = 0.675 N R 4 = 1 0.3 + 0.05 0.3 + 1 0.4 = 0.715

Matricea utilitatilor Reper Lungime [ L ] (mm)

2. Determinarea matricii coeficientilor de concordanta


7

Apropierea si departarea dintre tipurile de repere poate fi masurata prin diferenta dintre notele tipurilor respective, efortul sistemului de a trece de la un reper la altul fiind cu atat mai mare cu cat diferenta dintre notele acestora este mai mare. Diferena dintre notele a doua repere este coeficientul de concordanta, care poate fi calculat cu formula: C( g , h ) = Kj * gj - uhj u unde: g,h - indicii tipurilor de repere intre care se stabileste concordanta; j - indicele criteriului de descriere a sarcinii de productie; kj - coeficientul de importanta al criteriului j; ugi , uhj - utilitatile calculate pentru tipurile de repere Rg si Rh in cadrul criteriului j. Rezultatele obtinute formeaza matricea coeficientilor de concordanta. Matricea coeficientilor de concordanta R11 R13 R11 0 0.501 R13 0.501 0 R6 0.496 0.472 R10 0.206 0.506 R8 0.643 0.373 R4 0.483 0.549 R6 0.496 0.472 0 0.29 0.411 0.757 R10 0.206 0.506 0.29 0 0.445 0.623 R8 0.643 0.373 0.411 0.445 0 0.496 Tabel 7 R4 0.483 0.549 0.757 0.623 0.496 0

3. Determinarea coeficientilor de afinitate sau matricea clasamentelor de preferinte Se observa ca efortul de flexibilitate exprimat prin intermediul coeficientilor de concordanta este simetric, lucru ce nu este adevarat in realitate. De aceea se apeleaza la asa numitii coeficienti de afinitate, conform carora sistemul va prefera un reper sau altul pe baza principiului efortului minim. Pornind de la ideea ca, SFF aflat in starea corespunzatoare reperului Rg, va prefera, conform principiului efortului minim, daca este obligat sa-si schimbe starea, sa treaca spre starea corespunzatoare acelui reper Rh pentru care CRg,Rh este minim. Elementele matricii clasamantelor de preferinte vor fi utilizate ca masura a flexibilitatii sistemului. In matricea aceasta nu mai exist simetria fata de diagonala principala, dar, coeficientii de afinitate nu reflecta fidel diferentele dintre tipurile de repere. Matricea coeficientilor de afinitate Tabel 8 R11 R13 R6 R10 R8 R4 R11 0 4 3 1 5 2 R13 3 0 2 4 1 5 R6 4 3 0 1 2 5 R10 1 4 2 0 3 5 R8 5 1 2 3 0 4 R4 1 3 5 4 2 0 Matricea coeficientilor de afinitate ase formeaza astfel: - la valoarea cea mai mare se da nota cea mai mare, in cazul nostru notele sunt de la unu la cinci, adica cinci la valoarea cea mai mare, iar pentru valoarea cea mai mica se da nota unu.

Pentru a vedea in ce masura matricea clasamentelor de preferinta conserva tendinta rezultata din matricea coeficientilor de concordanta, se apeleaza la o modelare executata cu ajutorul regresiei liniare. In urma modelarii rezulta o dreapta de regresie. Prin rulare pe calculator se obtine coeficientul de corelatie = Coeficientul de corelatie indica intensitatea legaturii dintre cele doua matrici. El poate lua valori intre -1 si +1. Cu cat este mai apropiat de 1 legatura dintre cele doua variabile este mai intensa.

4. Determinarea numarului si naturii modulelor de prelucrare din SFF si a repartizarii lor spatiale 4.1. Stabilirea tipului si numarului de module-operatie Ca o consecinta a etapei de analiza a sarcinii de productie se va stabili configuratia S.F.F., adica natura si numarul componentelor incluse in el. Premisa tehnologica pentru etapa de proiectare este definirea unor module-operatie la care sa se afilieze toate tipurile de repere ale nucleului tipologic. Modulul-operatie reprezinta o operatie, un grup de operatii, sau o faza dintr-o operatie, care va fi materializata printr-un echipament de prelucrare. Determinarea configuraiei S.F.F. se face prin modelare matematica. Asfel, se poate imagina urmatorul model de programare matematica liniara de numere, in numere intregi, avand ca obiectiv stabilirea tipului si numarului de module-operatie ce compun S.F.F. min Z =
j

x
i

, supus conditiilor:

xi Ftpli S j ntij , i = 1.....I , K ui xi Ftpli S j ntij


j

xi 0, xi numar int reg unde : i = 1 ... I indicele asociat modulelor-operatie delimitate pentru prelucrarea tipurilor de repere cuprins in nucleul tipologic; j = 1 ... J indicele care determina tipurile de repere din cadrul nucleului tipologic; xi - variabila intreaga asociata modului-operatie i; Ci -costul, in lei, implicat de materializarea modulului-operatie i; Ean -economiile anuale prezumate a se realiza prin introducerea S.F.F. (lei/an) kui -gradul de utilizare normativ al modulului-operatie i, considerat acceptabil de catre utilizator; Ftpli fondul de timp anual planificat penmtru modulul-operatie i (ore/an) R -costuri globale pentru realizarea S.F.F., care nu pot fi asociate modulelor-operatie, (valoarea robotilor, echipamentelor de calcul) in lei; Sj -sarcina anuala de productie de tipul j (buc/an); ntij -durata procesului de prelucrare a reperului de tipul j in cadrul modulului-operatie i (ore/buc); trep -durata admisa pentru recuperarea investitiei necesare pentru introducerea S.F.F. (ani). Conform acestor restrictii se va calcula functia obiectiv a S.F.F., si anume: min Z = x1 + x2 + x3 + x4 + x5 , unde: x1 -centruire, x2 -strunjire, x3 -frezare, x4 -gaurire, x5 -rectificare

R + C i xi t rec E an 0, i = 1......I ,

Conform primei inegalitati, avem: xi Ftpli S j ntij Ftpli = D s h t rep = 260 2 8 10% ( 260 2 8) = ( 4160 416 ) 60 = 224640 [ min/ an] x1 224640 5 ( 3689 + 4658 + 3944 + 3978 + 5220 + 4864 ) x1 0.58 x 2 224640 0 3689 + (48 + 38) 4658 + 34 3944 + (33 + 58) 3978 + 0 5220 + 0 4864 x 2 3.99 x 3 224640 (42 + 72) 3689 + 46 4658 + 49 3944 + 57 3978 + (73 + 67) 5220 + (67 + 56) 4864 x 3 10.61 x 4 224640 0 3689 + 0 4658 + 28 3944 + 0 3978 + 0 5220 + 0 4864 x 4 0.49 x5 224640 31 3689 + 34 4658 + 34 3944 + 26 3978 + 36 5220 + 38 4864 x5 3.93 Cel de-al doilea termen al sistemului de inegalitatii conduce la urmatoarele rezultate: K ui xi Ftpli S j ntij 0.75 x1 224640 5 ( 3689 + 4658 + 3944 + 3978 + 5220 + 4864 ) x1 0.78 0.75 x 2 224640 0 3689 + 0 4658 + 0 3944 + 0 3978 + 0 5220 + 0 4864 x 2 5.32 0.75 x3 224640 (42 + 72) 3689 + 46 4658 + 49 3944 + 57 3978 + (73 + 67) 5220 + (67 + 56) 4864 x3 14.15 0.75 x 4 224640 0 3689 + 0 4658 + 28 3944 + 0 3978 + 0 5220 + 0 4864 x 4 0.65 0.75 x5 224640 31 3689 + 34 4658 + 34 3944 + 26 3978 + 36 5220 + 38 4864 x5 5.24 Daca se considera ca toate componentele care vor materializa modulele-operatie i sunt nou achizitionate, cunoastem costurile lor Ci, atunci ecuaia de eficienta a sistemului devine: 1.66 C i xi t rec E an 0 unde: Ean = EPC+BS+EENC EPC - economia la pretul de cost EENC - efecte economice necuantificabile BS - beneficii suplimentare EPC = S j
j j

ntij S tij CAS IPM 1 + 1 + [ lei / an] 60 100 100 i j unde: i - indicele operatiei; j - indicele reperului cuprins in nucleul tipologic; ntij-norma de timp la operatia i de la reperul j ; Sj -sarcina de productie la reperul j din nucleul tipologic; stij -salariul tarifar orar brut al muncitorului care realizeaza operatia i la reperul j
10

EPCC = 32941.25 [ lei / an] EPC S = 0 3689 + (48 + 38) 4658 + 34 3944 + (33 + 58) 3978 + 0 5220 + 0 4864 (12 / 60 ) (1 + 0.25) EPC S = 224170.5[ lei / an] EPC F = ( 42 + 72) 3689 + 46 4658 + 49 3944 + 57 3978 + (73 + 67) 5220 + (67 + 56) 4864

EPC C = 5 ( 3689 + 4658 + 3944 + 3978 + 5220 + 4864 ) (12 / 60 ) (1 + 0.25)

(12 / 60 ) (1 + 0.25) EPC F = 595972[ lei / an] EPC G = 0 3689 + 0 4658 + 28 3944 + 0 3978 + 0 5220 + 0 4864 (12 / 60 ) (1 + 0.25)

EPCG = 27608[ lei / an] EPC R = 31 3689 + 34 4658 + 34 3944 + 26 3978 + 36 5220 + 38 4864 (12 / 60 ) (1 + 0.25) EPC R = 744383[ lei / an]

EPC=EPCC+EPCS+EPCF+EPCG+EPCR=32941.25+ 224170.5 +595972+27608+744383 EPC= 1625074.75 [lei/an] S j ntij C1000 PM i j BS = W 1 [ lei / an] 60 Ftm 1000 unde: C1000 PM- costuri la 1000 lei productie realizata [lei] Ftm - fondul de timp de lucru anual al unui muncitor [ore/an] W - productivitatea medie a muncii realizata [lei/an * persoan] BS = ( 3689 150 + 4658 171 + 3944 150 + 3978 179 + 5220 181 + 4864 166 ) / ( 60 1880) 21500 0.25 BS = 209938.25 [ lei / an] Ean= EPC+BS+EENC=200000+209938.25+1625074.75=2035013[lei/an] In urma acestor calcule se poate determina ecuatia de eficienta a sistemului: 1.66 C i xi t rec E an 0

unde: Ci - costul utilajelor de la operatia i trec durata de recuperare a investitiei este de 4 ani 1.66 ( 7700 x1 + 81100 x 2 + 44700 x3 + 29200 x 4 + 64000 x5 ) 5 2035013 0 12782 x1 + 134626 x 2 + 74202 x3 + 48472 x 4 + 106240 x5 10175065

4.2. Rezolvarea modelului matematic Modelul va cuprinde o functie obiectiv si 11 restrictii. Asezand coeficientii necunoscutelor xi sub forma matriceala pentru a putea fi rezolvat cu ajutorul programarii matematice liniare. Prima linie reprezinta funcia obiectiv: min Z = x1 + x2 + x3 + x4 + x5 , celelalte linii deteminand numarul de masini necesar pentru fiecare modul de prelucrare, conform notatiei initiale x1 = centruire, x2 =strunjire, x3 = frezare, x4 = gurire, x5 = rectificare. Valoarea 27629 reprezint suma seriilor anuale ale reperelor din clasa A, iar 224640 reprezinta fondul de timp disponibil al unei masini. Ultima linie a matricii este ecuatia de eficienta a sistemului: 1.66 C i xi t rec E an 0

Modelul va fi rulat pe calculator fara restrictia ca xi sa fie numar intreg. In urma rularii programului, sau obtinut urmatoarele rezultate: x1 =0.58; x2 = 0 ; x3 = 10.61 ; x4 = 0.49 ; x5 =3.93.
11

Cu aceste rezultate se calculeaza gradul de utilizare al fiecarui modul-operatie: nr.teoretic de ma sin i K ui = 100[%] nr.adoptat de ma sin i K uc = K uF K uG K uR 0.58 100 = 58 % 1 10.61 10.61 = 100 = 96.45 % K uF = 100 = 88.41% 11 12 0.49 = 100 = 49 % 1 3.93 3.93 = 100 = 98.25 % K uF = 100 = 78.6% 4 5

Deoarece gradul de incarcare la operatia frezare si rectificareeste prea mare, se mai adauga o masina. Trebuie precizat ca aceasta configurare a sistemului a fost efectuata in conditii statice, netinandu-se seama de caracterul aleator al intrarii diferitelor repere in sistem si nici de caracterul aleator al prelucrarilor in cadrul modulelor. 4.3. Determinarea valorii robotilor inclusi in sistem Din analiza statistica a sistemelor flexibile de fabricatie cu prelucrare mecanica, care prelucreaza piese de rotatie si prismatice, structura S.F.F. cuprinde in medie un robot la 4.38 unitati de prelucrare. Conform acestei statistici, pentru cazul nostru, vom avea: 19/4.38 = 4.33=> 5 roboti Problema estimarii valorii robotilor este relativ dificila, data fiind diversitatea acestora ca performante si modele constructive. A aprecia insa valoarea robotilor este absolut necesar in perioada de proiectare a S.F.F. in vederea calculului necesarului de fonduri de investitii pentru introducerea S.F.F. Estimarea pretului robotilor pleaca de la 5 caracteristici ale acestora. Redam acest calcul in continuare, pe baza a 5 caracteristici: mp - capacitatea portanta a robotului [Kg], adica greutatea maxima a reperului; gm - grade de mobilitate ale robotului; vsl - volumul spatiului de lucru al robotului; vmed - viteza medie de deplasare pe traiectorie [m/s]; pp - precizia de pozitionare [mm]; Pe baza performantelor robotilor se obtin punctaje. Insumand punctajele pentru toate caracteristicile avute in vedere, se obtine un numar global de puncte care se transforma in valoare astfel: Ccom = cursul comercial al leului in raport cu euro => Ccom = 4.3 [lei/EUR] Pentru cazul nostru performantele robotilor sunt: gm = 4.974 ; vsl = 0.8 m3 ; vmed = 2.25 [m/s] ; pp = 4.5 [mm] Pe baza acestor date se obtine urmatorul punctaj pentru roboti: - mp = 0.3 puncte - gm = 3.2 puncte - vsl = 0.9 puncte Total = 11 puncte - vmed =2.1 puncte
12

- pp = 4.5 puncte Actionarea fiind hidraulica si considerand Ccom = 4.3 [lei/EUR], pretul estimativ pentru un robot va fi: Probot = 12823 11 4.3 / 2 = 303263.95 [lei ] Presupunand ca intregul sistem de transfer este realizat de cei 8 roboti, se poate estima costul S.F.F. astfel: -modulul de centruire (1 masina) 1*7700 = 7700 -modulul de frezare (12 masini) 12*44700 = 536400 -modulul de gaurire (1 masini) 1*29200 = 29200 - modul de rectificare (5 masini) 5*64000 = 320000 Total 893300 Sistemul de transfer: - roboti (8 unitati) 5* 893300= 2031004.8 Total 4466500 4.4. Amplasarea spatiala a modulelor de prelucrare ale SFF Pentru a rezolva acest aspect se va folosi metoda gamelor fictive. Aceasta metoda urmareste, in principal, realizarea unor fluxuri de fabricatie fara intoarceri. In cele ce urmeaza se va prezenta fluxul de fabricatie pentru reperele ce intra in nucleul tipologic. Nr.crt. al operatiei M Flux in cadrul O tehno procesului D logic tehnologic Op. R4 pentru R4 C 1 S F 2,3 G R 5 Nr.crt. al operatiei in cadrul procesului tehnologic pentru R6 1 2,4 3 5 Nr.crt. al operatiei Flux in cadrul tehno procesului logic tehnologic R6 pentru R8 1 4 3 2 5 Nr.crt. al operatiei Flux in cadrul tehno procesului logic tehnologic R8 pentru R10 1 2,4 3 5 Tabel 9 Nr.crt. al operatiei Flux Flux in cadrul tehno tehno procesului logic logic tehnologic R10 R11 pentru R11 1 2,4 5 Nr.crt. al operatiei in cadrul procesului tehnologic pentru R11 1 2,4 5

Flux tehno logic R11

Asadar, din cele 6 repere din nucleul tipologic, 3 au intoarceri de flux, intoarceri ce trebuie eliminate. Pentru a face acest lucru, este necesar a completa un tabel cu incarcarea modulelor pe numere de operatie.
13

Pentru generarea acestui tabel se procedeaza astfel: - se calculeaza consumul anual de timp (timpul unitar inmultit cu seria anuala de fabricatie pentru fiecare tip de prelucrare) la toate reperele cuprinse in nucleul tipologic; -numarul teoretic Nt de masini se calculeaza prin impartirea valorii consumului anual de timp pe fiecare tip de operatie la 224640, valoare ce reprezinta fondul anual de timp al unei masini. Tabel 10 Incarcare corespunzatoare nr. crt al reperelor in cadrul Incarcare procesului tehnologic a Modul [min/an] anuala op. totala Op.1 Op.2 Op.3 Op.4 Op.5 [min/an] C 131765 131765 S 354858 541824 896682 F 861886 1522002 2383888 G 110432 110432 R 883007 883007 Numar teoretic de masini 0.586 3.99 10.61 0.49 3.93 Numar masini adoptat 1 4 11 1 4

Eliminarea intoarcerilor in flux se realizeaza prin ordonarea incarcarilor corespunzatoare numarului curent al operatiei de-a lungul diagonalei principale, asa dupa cum se arata in tabelul 11. Incarcare corespunzatoare nr. crt al reperelor in cadrul procesului tehnologic [min/an] Op.1 Op.2 Op.3 Op.4 Op.5 131765 354858 861886 110432 1522002 541824 883007 Incarcarea anuala totala [min/an 131765 354858 861886 110432 1522002 541824 883007 Tabel 11 Numar Numar teoretic masini de adoptat masini 0.586 1 1.579 2 3.836 4 0.49 1 10.61 11 2.41 3 3.93 4

Mod op. C S1 F1 G1 F2 S2 R1

Aceasta procedura atrage dupa sine divizarea modulelor de prelucrare, ducand la cresterea numarului de masini. Amplasarea in spatiu a acestor module se poate face in mai multe variante, tinandu-se cont de spatiul efectiv de lucru existent, de scurtarea traseelor de transport, asigurand scurtarea si simplificarea comunicatiilor dintre module. In toate situatile este nevoie de o economisire a spatiului de aceea e nevoie de o aranjare judicioasa a masinilor.

Mod Nr.crt. al Op. operatiei in cadrul

Flux Nr.crt. al tehno operatiei logic in cadrul

Flux Nr.crt. al tehno operatiei logic in cadrul


14

Flux Nr.crt. al tehno operatiei logic in cadrul

Tabel 13 Flux Nr.crt. al tehno operatiei logic in cadrul

Flux tehno logic

procesului tehnologic R1 pentru R1 C S1 F1 S2 F2 R 1 2 3 4 5

procesului tehnologic R4 pentru R4 1 2 3 4 5

procesului tehnologic R2 pentru R2 1 2 3 4 5

procesului tehnologic R10 pentru R10 1 2 3 4

procesului tehnologic R15 pentru R15 1 2 3 4

Pe baza acestor consideratii pentru cazul nostru, amplasarea spatiala a modulelor de lucru ar putea fi de urmatorul gen:
C S1 S1 S1 S1 S1 F1 F1 F1 S2 S2 S2 S2 F2 R R

S1

S1

S1

S1

F1

F1

F1

F1

S2

S2

S2

S2

Figura 2 Amplasarea utilajelor

5. Determinarea loturilor optime de fabricatie in SFF Problematica determinarii loturilor de fabricatie in SFF trebuie neaparat asociata cu modul de lucru al SFF. Am putea considera doua principale modalitati de functionare a SFF: a) tipurile de repere intra in sistem aleator in mod individual b) tipurile de repere intra in sistem determinist in mod individual sau grupate in loturi. Determinarea loturilor optime se realizeaza cu formula:

K* =

N
i =1

N c i 1 i Pi , K = N 1 = N 2 = .... N n n Q1 Q2 Qn 2 ai
i =1

Ni K* unde: Q*i -marimea optima a lotului de fabricatie [buc/lot] K* -numarul optim de loturi pe an Ni -seria anuala [buc/an] Ci -costul unitar al reperului de tipul i [lei/buc] -rata stocarii =0.2 [lei/leu*an] pi -capacitatea de productie a sistemului pentru reperul de tip i [buc/an] ai -costul lansarii in fabricatie a unui lot de repere tip i [lei/lot] Qi* =
15

5.1. Determinarea costului de lansare Costul de pregatire incheiere ai, se obtine prin media aritmeticaa valorilor de pe coloana aferenta reperului i din matricea coeficientilor de afinitate si valoarea unui punct de afinitate care este de 90 lei. Matricea coeficientilor de afinitate, valoarea costului lansarii R11 R13 R6 R10 0 4 3 1 3 0 2 4 4 3 0 1 1 4 2 0 5 1 2 3 1 3 5 4 14/5=2.8 14/5=2.8 14/5=2.8 13/5=2.6 2.8*90=252 2.8*90=252 2.8*90=252 2.6*90=234 Tabel 14 R8 R4 5 2 1 5 2 5 3 5 0 4 2 0 13/5=2.6 21/5=4.2 2.6*90=234 4.2*90=378

R11 R13 R6 R10 R8 R4 ai (lei/lot)

5.2. Determinarea costului unitar al fiecarui reper Costul piesei de tip ise calculeaza cu formula: Ci = PCi - MN PCi = [M+MN(1 + Rs/100)](1+ Ri/100) unde: M cheltuielile cu materialul [RON/buc] MN-cheltuielile cu manopera RI -regia intreprinderii [%] = (30%) RS-regia sectiei [%] = (300%) M=PMGB(1 + Tra/100) - GdesPdes unde: GB -greutatea bruta PM -pretul materialului (26.0 lei/kg) Tra-cheltuieli de transport-aprovizionare (5%) Gdes-greutatea deseului (25% din GB) Pdes-pretul de valorificare a deseului (6 lei/kg) ntij s tij CAS IMP MN = 1 1 60 100 100 unde: ntij -timpul de prelucrare pentru reperul i stij -salariul tarifar orar brut al muncitorului (12 lei/ora) Cu aceste date se calculeaza ci pentru toate reperele din nucleul tipologic. MN=(282+208+217+174+184)/60*12(1+25/100) = 1065/60*12*1.25 = 266.25 [lei/buc] Cheltuielile cu materialul se calculeaza pentru fiecare reper in parte. MR1=16.93126(1+0.05)-(4.236) = 436.83 [lei/buc] GNdes = GB*25% GNdes = 16.931*25/100 = 4.23 [kg] MR4=12.488261.05-(3.1226) = 322.19 [lei/buc] GNdes = 12.488*25/100 = 3.122 [kg] MR2=11.746261.05-(2.9366) = 303.046 [lei/buc] GNdes = 11.746*25/100 = 2.936 [kg] MR10=6.993261.05-(1.7486) = 180.419 [lei/buc] GNdes = 6.993*25/100 = 1.748 [kg] MR15=7.034261.05-(1.7586) = 181.477 [lei/buc] GNdes = 7.034*25/100 = 1.758 [kg]
16

PCi = (M+MN)*(1 + Rs/100)*(1+ Ri/100) (1+Rs/100) = 1+300/100 = 4 (1+Ri/100) = 1+30/100 = 1.3 PC1 =(436.83+266.25) 5.2 = 3656.016 [lei/buc] PC4 = (322.19+266.25)5.2 = 3059.888 [lei/buc] PC2 = (303.046+266.25)5.2 = 2960.339 [lei/buc] PC10 = (180.419+266.25)5.2 = 2322.678 [lei/buc] PC15 = (181.477+266.25)5.2 = 2328.18 [lei/buc] Capacitatea de productie a sistemuluiPi de a produce sortimentul i s-a determinat pornind de la capacitatile fiecarui modul. La calcul s-a utilizat metoda coeficientului fondului de timp. Rezultatele sunt trecute in urmatoarele tabelele. Centruire (C) 1 masina Tabel 15 Reper Seria anuala Timp de Consum anual de Coef. Capacitate de prel.unitar timp de prel. fondului de productie [buc/an] [min/buc] timp [min/an] [buc/an] 0 2 4 1 3=1*2 5=1*4 R1 9477 5 47385 1.626 15409.602 R4 5191 5 25955 1.626 8440.566 R2 3940 5 19700 1.626 6406.44 R10 4653 5 23265 1.626 7565.778 R15 4368 5 21840 1.626 7102.368 Total 138145 Coeficientul de timp s-a determinat prin impartirea fondului de timp disponibil, 224640, (se inmulteste aceasta valoare cu numarul de masini) la valorea totala a consumului anual de timp, 138145. Capacitatea de productie se determina inmultind coeficientul de timp cu seria anuala de fabricatie. Strunjire (S1) 9 masini Tabel 16 Seria anuala Timp de Consum anual de Coef. Capacitate de prel.unitar timp de prel. fondului de productie [buc/an] timp [min/buc] [min/an] [buc/an] 0 4 1 2 3=1*2 5=1*4 R1 9477 82 777114 1.099 10415.223 R2 3940 94 370360 1.099 4330.06 R10 4653 81 376893 1.099 5113.647 R15 4368 72 314496 1.099 4800.432 Total 1838863 Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de strunjire 1 este: 2246409/1838863=2021760/1838863=1.099 Reper Reper 0 Frezare (F1) 7 masini Seria anuala Timp de prel.unitar [buc/an] [min/buc] 2 1 Consum anual de timp de prel. [min/an] 3=1*2
17

} 4*1.3 = 5.2

Coef. fondului de timp 4

Tabel 17 Capacitate de productie [buc/an] 5=1*4

57 540189 1.035 9808.695 34 176494 1.035 5372.685 51 200940 1.035 4077.9 55 255915 1.035 4815.855 79 345072 1.035 4520.88 Total 1518610 Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de frezare 1 este: 2246407/1518610=1572480/1518610=1.035 Strunjire (S2) 8 masini Tabel 18 Reper Seria anuala Timp de Consum anual de Coef. Capacitate de prel.unitar timp de prel. fondului de productie [buc/an] [min/buc] timp [min/an] [buc/an] 0 2 4 1 3=1*2 5=1*4 R1 9477 99 938223 1.09 10329.93 R4 5191 99 513909 1.09 5658.19 R2 3940 47 185180 1.09 4294.6 Total 1637312 Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de strunjire 2 este: 2246408/1637312=1797120/1637312=1.09 Frezare (F2) 1 masina Tabel 19 Reper Seria anuala Timp de Consum anual de Coef. Capacitate de prel.unitar timp de prel. fondului de productie [buc/an] [min/buc] timp [min/an] [buc/an] 0 2 4 1 3=1*2 5=1*4 R4 5191 41 212831 1.05 5450.55 Total 212831 Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de frezare 2 este: 2246401/212831=1.05 Rectificare (R) - 4 masini Tabel 20 Seria anuala Timp de Consum anual de Coef. Capacitate de prel.unitar timp de prel. fondului de productie [buc/an] [min/buc] timp [min/an] [buc/an] 0 2 4 1 3=1*2 5=1*4 R1 9477 39 369603 1.02 9666.54 R4 5191 529 150539 1.02 5294.82 R2 3940 520 78800 1.02 4018.8 R10 4653 533 153549 1.02 4746.06 R15 4368 528 122304 1.02 4455.36 Total 874795 Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de rectificare este: 2246404/874795=1.02 Reper Pentru fiecare reper se construieste balanta capacitatilor de productie; capacitatile de productie a sistemului pentru fiecare reper Pi va fi data de minumul capacitatilor modulelor care concura la realizarea reperului respectiv. Tabel 21 Reperul 1 Modul operatie Capacitatea de productie C=5 15409.602
18

R1 R4 R2 R10 R15

9477 5191 3940 4653 4368

S1 = 82 F1 = 57 S2 = 99 R = 39

10415.223 9808.695 10329.93 9666.54

Figura 3. Capacitatea de productie pentru reperul 1 Tabel 22 Modul operatie C=5 F1 = 34 S2 = 99 F2 = 41 R = 29 Reperul 4 Capacitate de productie 8440.566 5372.685 5658.19 5450.55 5294.82

Figura 4. Capacitatea de productie pentru reperul 4 Tabel 23 Modul operatie C=5 S1 = 94 F2 = 51 S2 = 47 R = 20 Reperul 2 Capacitate de productie 6406.44 4330.06 4077.9 4294.6 4018.8

19

Figura 5. Capacitatea de productie pentru reperul 2 Tabel 24 Modul operatie C=5 S1 = 81 F1 = 55 R = 33 Reperul 10 Capacitate de productie 7565.778 5113.647 4815.855 4746.06

Figura 6. Capacitatea de productie pentru reperul 10 Tabel 25 Modul operatie C=5 S1 = 72 F1 = 79 R = 28 Reperul 15 Capacitate de productie 7102.368 4800.432 4520.88 4455.36

20

Figura 7. Capacitatea de productie pentru reperul 15 Avand acum toate valorile cunoscute, se poate determina K* cu formula aratata anterior:

K* =

N
i =1

N C i 1 i Pi = n 2 a i
i =1

[(9477 3389.76) + (5191 2793.63) + (3940 2694.08) + (4653 2056.42) + (4368 2061.93)] 0.2 [(1 9477 / 9666.54) + (1 5191 / 5294.82) + (1 3940 / 4018.8) + (1 4653 / 4746.06) + (1 4368 / 4455.36)] 2 ( 360 + 180 + 157.5 + 225 + 202.5) = 3394189.318 = 38.83 39 2250 K*=38.83 => K*=39 (ot/an)

QR1=N1/K*=9477/39=243 [buc/lot] QR4=N4/K*=5191/39=133.10=134 [buc/lot] QR2=N2/K*=3940/39=101.02=102 buc/lot] QR10=N10/K*=4653/39=119.30=120 [buc/lot] QR15=N15/K*=4368/39=112 [buc/lot]

21