Sunteți pe pagina 1din 69

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

CURS 06

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARILE FORMEI

TRANSFORMARI DIMENSIONALE

Toate formele care nu fac parte din categoria formelor primare pot fi privite ca transformari ale formelor primare, variatiuni generate de manipularea uneia TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE sau mai multor dimensiuni sau prin eliminarea (extragerea) , respectiv adaugarea unor elemente.

TRANSFORMARI PRIN ADAUGARE

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARILE FORMEI
TRANSFORMARI DIMENSIONALE

O forma poate fi transformata prin alterarea uneia sau mai multor dimensiuni pastrandu-si totusi identitatea ca membru al aceleiasi familii de forme. Un cub de exemplu poate fi transformat in forme prismatice similare printr-o discreta modificare a inaltimii, lungimii sau profunzimii. El poate fi comprimat intr-o forma planara sau intins intr-o forma lineara.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARILE FORMEI
O forma poate fi transformata prin extragerea unei portiuni din volumul sau. In functie de amploarea procesului extragerii forma poate pastra identitatea sa initiala sau poate fi transformata intr-o forma dintr-o alta familie de forme.
TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE

| 2009-2010 |

De exemplu un cub isi poate pastra identitatea de cub chiar daca o portiune din el este eliminata, sau sa se transforme intr-o serie de poliedre regulate care incep sa se apropie de forma unei sfere.

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARILE FORMEI

O forma poate fi transformata prin adaugarea de elemente la volumul sau. Natura procesului de adaugare si numarul si marimea relative a elementelor care sunt adaugate determina fie alterarea fie pastrarea identitatii formei initiale.
TRANSFORMARI PRIN ADAUGARE

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARILE FORMEI
Transformarea dimensional a unui cub intr-o dala verticala

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARILE FORMEI
Transformare prin extragere Creind noi spatii in cadrul formei

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARILE FORMEI
Transformare prin adaugare a unei forme inrudite prin adaugarea unor parti subordonate

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARI DIMENSIONALE

O sfera poate fi transformata in mai multe tipuri de ovoide sau forme elipsoidale prin alungirea in lungul unei axe.

O piramida poate fi transformata prin alterarea dimensiunilor bazei, modificand inaltimea la nivelul varfului sau modificand pozitia axei verticale.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

Un cub poate fi transformat in forme prismatice similare prin scurtarea sau alungirea inaltimii, latimii sau adancimii.

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARI DIMENSIONALE

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE

| 2009-2010 |

Intodeauna cautam regularitate si continuitate in formele pe care le vedem in campul nostrum vizual. Daca oricare din formele primare este partial ascunsa vederii noastre, avem tendinta sa completam forma respectiva sis a o vizualizam asa cum este ea in intregul ei deoarece mintea completeaza acolo unde ochii nu vad. Intr-o maniera similara, cand formele regulate au fragmente lipsa din volumul lor, ele pastreaza identitatea lor formala daca le percepem ca pe niste intreguri incomplete. Ne referim la aceste forme mutilate ca fiind forme rezultate prin extragere. .

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE


Deoarece sunt usor recognoscibile, formele geometrice simple cum ar fi volumele primare, se adapteaza repede la tratamentul de extragere. Aceste forme vor pastra identitatile lor formale daca parti ale volumelor lor sunt indepartate fara sa fie deteriorate colturile, varfurile si profilul general.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

Ambiguitatea in ceea ce priveste identitatea originara a formei, va rezulta daca partea indepartata din volumul sau afecteaza colturile volumului si altereaza drastic profilul.

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE

In seria de figuri alaturata, se vede in ce masura alterarea unuia dintre colturi face ca figura sa devina fie o configuratie in forma de L fie una alcatuita din doua planuri perpendiculare.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE - ADAUGARE


Compozitie cumulativa Forma prin adaugare Compozitie mai curand simpla Pitoresc, plin de miscare Poate fi complet ordonata prin clasificare si ierarhizare Compozitii cubice Foarte dificile (pentru a satisface spiritul ) Compozitii monobloc Foarte simple Usor de combinat Compozitii prin extragere Foarte generoase In exterior: o vointa arhitecturala La interior: toate necesitatile functionale sunt satisfacute ( lumina, strapungere, continuitate, circulatie ).

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARI PRIN ADAUGARE


In timp ce o forma prin extragere rezulta prin eliminarea unei portiuni din volumul originar, o forma prin adaugare se produce prin relationarea sau adaugarea fizica a uneia sau mai multor forme subordonate volumului principal. Posibilitatile de baza de grupare a doua sau mai multe forme sunt urmatoarele: Tensiune spatiala Contact muchie la muchie Contact fata la fata Volume intrepatrunse

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARI PRIN ADAUGARE


Tensiune spatiala Acest tip de relationare se bazeaza pe o stransa proximitate a formelor sau impartirea unor elemente vizuale comune cum ar fi conturul, culoarea sau materialul. Contact muchie la muchie In acest tip de relationare formele impart o muchie comuna si pot sa pivoteze in jurul acestei muchii. Contact fata la fata Acest tip de relationare cere ca doua forme sa aiba suprafete planare corespunzatoare care sa fie paralele unele cu altele. Volume intrepatrunse In acest tip de relationare formele se intrepatrund fara sa aiba nevoie de a isi impartii elemente vizuale.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARI PRIN ADAUGARE


Formele prin adaugare rezulta din cresterea unor elemente de detaliu pot fi caracterizate prin capacitatea lor de a creste si de a se imbina cu alte forme. Pentru noi, pentru a percepe grupari aditionale ca pe o forma de compozitie unitara, ca figure facand parte din campul nostrum vizual, elementele care se combina trebuie sa se relationeze intre ele intr-un mod coerent. Aceste diagrame categorisesc formele prin adaugare dupa natura relationarilor care exista intre formele componente ca si configuratile lor globale.

Forma centralizata Un set de elemente secundare adunate in jurul unei figuri dominante, centrale. Forma lineara O serie de forme aranjate secvential, in sir. Forma radiala O compozitie de forme lineare care se extind radial pornind de la un nod central Forma ciorchine Un grup de forme alaturate prin proximitate sau prin impartirea unor elemente vizuale comune. Forma reticulara Un set de forme modulare relationate si ordonate de o trama tridimensionala.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARI PRIN ADAUGARE

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TRANSFORMARI PRIN ADAUGARE


Formele centralizate cer o dominanta vizuala a unei geometrii regulate, o forma amplasata central, cum ar fi o sfera, un con sau un colindru. Datorita centralitatii lor inerente, aceste forme sunt orientate catre sine ca si punctul si cercul. Acestea sunt ideale pentru structurile independente isolate in context, dominand un punct in spatiu sau ocupand central unui camp definit..

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME LINEARE
O forma lineara poate rezulta dintr-o modificare proportionala a dimensiunilor unei forme sau din dispunerea unei serii de forme de detaliu de-a lungul unei linii. In cazul din urma, seria de forme poate fi repetitiva sau nu ca natura si organizata printr-un element separat si distinct, cum ar fi un perete sau un traseu.

SEMESTRUL

| 2009-2010 |

- o forma lineara poate fi segmentata sau curbilineara pentru a raspunde topografiei, vegetatiei perspectivelor sau altor elemente ale sitului;

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME LINEARE
- o forma lineara poate fi frontala sau poate defini o muchie sau un spatiu exterior, sau sa defineasca un plan, sau intrarea intr-un spatiu din spatele acesteia; - o forma lineara poate fi manipulata pentru a inchide o portiune a spatiului;

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

- o forma lineara poate fi orientata vertical ca un turn pentru a stabili sau a marca un punct in spatiu; - o forma lineara poate servi drept element de organizare caruia ii sunt atasate diverse forme secundare;

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME LINEARE

Crestere lineara prin repetarea formelor

Forma lineara exprimand procesul de miscare

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME LINEARE

Forme lineare alcatuind fronturi sau definind spatii exterioare

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME LINEARE

Organizarea lineara a spatiilor.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME RADIALE
O forma radiala este constituita din forme lineare care se extind in afara radial, pornind dinspre un element amplasat central. Forma radiala combina aspectele centralitatii si linearitatii intr-o singura compozitie.

Formele radiale pot creste intr-o retea de centre legate prin brate lineare.

| 2009-2010 |

Nodul unei compozitii radiale este fie un centru simbolic sau functional al organizarii. Pozitia sa centrala poate fi articulata cu o forma dominanta vizual, sau poate sa se suprapuna cu sau sa deserveasca bratele formei radiale. Bratele radiale, avand proprietati similare celor ale formelor lineare, dau formei radiale natura sa extrovertita. Ele pot sa intalneasca sau sa se afle intr-o relatie, sau chiar sa fie atasate unor anumite elemente ale sitului. Ele pot sa-si expuna suprafetele alungite pentru a raspunde necesitatilor de clima, de lumina naturala, de perspectiva sau spatiu.

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME RADIALE
Organizarea unei forme radiale poate fi vazuta si inteleasa cel mai bine dintr-o perspectiva aeriana. Vazuta la nivelul ochiului, nodul sau central poate sa nu fie vizibil in mod clar, iar schema radiala a bratelor lineare poate fi obturata si distorsionata in functie de unghiul perspectivei.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME TIP CIORCHINE


In vreme ce organizarea centrala are o puternica baza geometrica, pentru ordonarea formelor sale, o organizare de tip ciorchine isi grupeaza formele dupa necesitatile functionale de marime, contur sau proximitate. Daca ii lipsesc regularitatea geometrica si natura introvertita a formelor centralizate, organizarea in ciorchine este suficient de flexibila pentru a incorpora forme de diverse contururi, marimi si orientari in structura sa. Din punct de vedere al flexibilitatii, organizarile de tip ciorchine pot fi alcatuite in felul urmator: * pot fi atasate ca anexe la o forma sau un spatiu mai mare; * pot fi legate prin proximitate, izolat sau articulat si sa exprime volumele lor ca pe niste entitati individuale; * pot avea volumele intrepatrunse si suprapuse intr-o singura forma oferind o mare diversitate de fatete.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME TIP CIORCHINE

| 2009-2010 |

O organizare tip ciorchine poate de asemenea sa fie constituita din forme in general echivalente ca marime, contur si functiune. Aceste forme sunt ordonate vizual intr-o organizare coerenta, nonierarhica, nu numai prin stransa lor proximitate, ci si prin similitudinea proprietatilor lor vizuale.

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME TIP CIORCHINE

O grupare de forme in jurul unei forme inrudite O grupare de forme intrepatrunse

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME TIP CIORCHINE


Numeroase exemple de locuinte grupate in sistem ciorchine pot fi gasite in arhitectura vernaculara a diverselor culturi.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

Chiar daca fiecare cultura a produs un singur stil ca raspuns la diversii factori tehnici, climatici si socio-culturali, aceste forme de organizare a locuirii in sistem ciorchine au pastrat, de obicei, individualitatea fiecarei unitati si a moderat gradul de diversitate in contextul unui intreg ordonat.

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME TIP CIORCHINE


Exemplele vernaculare de forme tip ciorchine pot fi cu usurinta transformate in compozitii modulare, ordonate geometric, intr-un mod inrudit cu organizarea formala de tip retea.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME RETICULARE
O retea este un sistem de doua sau mai multe sisteme de linii distantate regulat intersectate. O retea genereaza o schema geometrica de puncte distantate intr-un mod regulat la intersectia liniilor retelei si campuri avand contururi regulate definite de liniile retelei.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME RETICULARE

Cea mai obisnuita retea se bazeaza pe geometria patratului. Datorita egalitatii dimensiunilor sale si simetriei bilaterale, o retea patrata este in mod esential nonierarhica si birectionala. Ea poate fi folosita pentru a reduce scara unei suprafete la unitati masurabile si pentru a-i conferi chiar o textura. Ea poate fi folosita pentru a diviza suprafetele unei forme si a le unifica prin geometria sa repetitiva si pregnanta.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME RETICULARE

Trama patrata, proiectata in 3 dimensiuni, genereaza o retea spatiala de puncte si linii de referinta. In cadrul acestei trame modulare pot fi organizate vizual orice numar de forme si spatii.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME RETICULARE

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

INTERFERENTE FORMALE GEOMETRICE


Cand doua forme difera ca geomtrie sau orientare, se intalnesc si se intrepatrund, fiecare va avea tendinta sa domine si sa detina suprematia din punct de vedere vizual. In aceste situatii, pot sa apara urmatoarele tipuri de forme: -doua forme care-si supun identitatile individuale si se combina pentru a crea o noua forma compozita; - una dintre cele doua forme, o poate primi pe cealalta in totalitate in cadrul volumului sau;

Patrat + cerc

Doua trame rotite

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

INTERFERENTE FORMALE GEOMETRICE


In aceste situatii, pot sa apara urmatoarele tipuri de forme: -cele doua forme isi pot pastra propria identitate si in acelasi timp sa imparta o parte a volumului lor;

- cele doua forme sunt separate si legate intre ele printr-un al treilea element care aminteste geometria uneia dintre formele originare;

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

INTERFERENTE FORMALE GEOMETRICE


Formele diferind ca geometrie sau orientare pot fi incorporate intr-o singura organizare pentru unul dintre urmatoarele motive: - pentru a se adapta sau a accentua diverse necesitati ale spatiului interior si ale formei exterioare; - pentru a exprima importanta functionala sau simbolica a formei sau spatiului in context; - pentru a genera o forma compozita care incorporeaza geometriile aflate in contrast intr-o organizare centralizata;

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

INTERFERENTE FORMALE GEOMETRICE


Formele diferind ca geometrie sau orientare pot fi incorporate intr-o singura organizare pentru unul dintre urmatoarele motive: - pentru a crea o inflexiune a spatiului catre un anume element sau cladire a sitului; - pentru a decupa un volum bine determinat din forma cladirii; - pentru a exprima si articula diverse sisteme constructive sau mecanice care exista in cadrul formei cladirii;

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

INTERFERENTE FORMALE GEOMETRICE


Formele diferind ca geometrie sau orientare pot fi incorporate intr-o singura organizare pentru unul dintre urmatoarele motive: - pentru a consolida o conditie locala a simetriei in forma cladirii; - pentru a raspunde geometriilor aflate in constrat ale tomografiei, vegetatiei, granitelor sau structurilor existente in sit; - pentru a pune in evidenta un traseu deja existent de parcurgere a sitului cladirii;

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

INTERFERENTA CERC + PATRAT


O forma circulara poate fi independenta in context pentru a exprima conturul ideal, dar in acelasi timp pentru a incorpora o mai functionala geometrie rectilineara in limitele sale.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

INTERFERENTA CERC + PATRAT


Centralitatea formei circulare ii permite sa actioneze ca un nod care unifica formele avand geometrii sau orientari contrastante.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

INTERFERENTA CERC + PATRAT


Un spatiu circular sau cilindric poate servi pentru a organiza spatiile in cadrul unei inchideri rectangulare

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

INTERFERENTA CERC + PATRAT


Un spatiu circular sau cilindric poate servi pentru a organiza spatiile in cadrul unei inchideri rectangulare

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

INTERFERENTA DE TRAME ROTITE

SEMESTRUL

2 | 2009-2010 |

Spatiul interior al moscheii din Agra / India, este orientat exact catre punctele cardinale astfel ca peretele quibla sa fie pe directia spre Mecca in timp ce inchiderea exterioara raspunde conditiilor de amplasare in cadrul fortului.

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

INTERFERENTA DE TRAME ROTITE

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

INTERFERENTA DE TRAME ROTITE

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ARTICULAREA FORMELOR

Articularea formei se refera la modul in care suprafetele unei forme definesc impreuna conturul si volumul. O forma articulata reveleaza in mod clar natura partilor sale si relatiile intre ele si cu forma ca intreg. Suprafetele sale apar ca niste planuri de detaliu, avand contururi distincte dar configuratia generala fiind lizibila si usor de perceput. Intr-o maniera similara, un grup articulat de forme accentueaza contactele intre partile constitutive in asa fel incat sa se exprime dpdv vizual, individualitatea fiecareia.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ARTICULAREA FORMELOR
O forma poate fi articulata prin: - diferentierea planurilor alaturate printr-o modificare de material, culoare, textura sau structura; - tratarea colturilor ca elemente lineare distincte independent de suprafetele pe care le delimiteaza; - eliminarea colturilor in locurile in care planurile invecinate se intersecteaza; - luminarea formei astfel incat sa se creeze contraste ferme de-a lungul muchiilor si colturilor;

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ARTICULAREA FORMELOR
Contrar accentuarii muchiilor si zonelor de contact, colturile si muchiile unei forme pot fi rotunjite sau atenuate pentru a accentua continuitatea suprafetelor. Sau un material, culoare, textura sau structura pot fi trecute de partea cealalta a muchiei sau coltului pentru a atenua senzatia de individualitate a suprafetelor plane si a accentua in schimb volumul formei.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ARTICULAREA FORMELOR
Atata timp cat articularea unei forme depinde de modul in care suprafetele sale se intalnesc la colturi, maniera in care sunt rezolvate relatiile de intersectare este critic pentru definirea si claritatea formei. Un colt poate fi articulat prin simpla contrastare a calitatilor suprafetelor planurilor care se intersecteaza, sau poate fi atenuat prin crearea unei continuitati a suprafetelor apeland la o structura optica unitara; Perceptia noastra despre existenta coltului este insa deasemenea influentata de regulile perspectivei si calitatea luminii care pune in valoare forma. Pentru ca un colt sa fie activ dpdv formal trebuie sa existe mai mult decat o usoara deviere de unghi intre planurile intersectate. Deoarece in

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ARTICULAREA FORMELOR
Pentru ca un colt sa fie activ dpdv formal trebuie sa existe mai mult decat o usoara deviere de unghi intre planurile intersectate. Deoarece in mod constant cautam regularitate si continuitate in cadrul campului vizual, avem tendinta sa regularizam sau sa atenuam micile imperfectiuni in formele pe care le vedem. De exemplu, planul unui perete care este numai usor deviat ne va aparea ca o suprafata perfect plana, poate cu o usoara imperfectiune. Un colt, in anumite conditii, poate chiar sa nu fie observat.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ARTICULAREA FORMELOR
Colturile definesc intalnirea a doua planuri. Daca cele doua planuri se ating pur si simplu iar coltul nu are un tratament special, prezenta coltului va depinde de tratamentul vizual al suprafetelor care vin in contact. Conditiile de la colt pun in valoare volumul formei. O conditie de colt poate fi intarita dpdv vizual prin introducerea unui element separat si distinct, independent de suprafetele cu care intra in contact. Acest element articuleaza coltul ca o conditie lineara, defineste muchiile planurilor in contact si devine un element pozitiv al formei. Daca o deschidere este introdusa pe una din laturile coltului, unul dintre planuri va aparea ca se suprapune peste celalalt. Deschiderea diminueaza conditia de colt, slabeste definirea volumului in cadrul formei si pune accentul pe calitatile planare ale suprafetelor invecinate.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ARTICULAREA FORMELOR
Daca niciunul dintre planuri nu este suficient de extins pentru a defini coltul, se creaza un volum spatial care inlocuieste coltul. Aceasta conditie de colt deterioreaza volumul formei, permite spatiului interior sa se extinda catre exterior si pune in evidenta in mod clar suprafetele ca planuri in spatiu. Rotunjirea coltului accentueaza continuitatea suprafetelor aflate in contact, aspectul de compact al volumului si aspectul atenuat al conturului. Raza curburii la colt este importanta. Daca este prea mica dpdv vizual devine nesemnificativa; daca este prea mare afecteaza spatiul interior si forma exterioara pe care o descrie.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

COLTURI
Colturile exprimate curat, fara decoratii, accentueaza volumul.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

Imbinarile pieselor din lemn articuleaza individualitatea elementelor la colt

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

COLTURI
Coltul este retras pentru a lasa fatadele independente

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

La basilica lui Palladio coloana de colt accentueaza muchia verticala a cladirii

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

COLTURI

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

COLTURI
Colturile rotunjite exprima continuitatea suprafetei, volumul compact si caracterul soft al formei

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

COLTURI
Golurile amplasate la colt accentueaza definirea planurilor in dauna volumului.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

COLTURI

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ARTICULAREA SUPRAFETELOR
Perceptia noastra asupra conturului, marimii, scarii, proportiei si greutatii vizuale a unei suprafete este influentata de proprietatile acestei suprafete ca si de contextul vizual. * Un contrast clar intre culoarea suprafetei si cea a campului din jur poate face clar conturul sau, in timp ce modificarea valorii tonului acestei culori poate fie sa creasca, fie sa diminueze greutatea sa vizuala. * O vedere frontala pune in evidenta adevaratul contur al unui plan; Vederile oblice il distorsioneaza. * Elemente avand o marime cunoscuta in cadrul contextului vizual al unei suprafete, pot ajuta perceperea marimii sale si scara. * Textura si culoarea impreuna influenteaza greutatea vizuala si scara unui plan, dar si gradul in care acesta absoarbe sau reflecta lumina si sunetul. * Structurile optice directionale sau supradimensionate pot distorsiona conturul sau exagera proportiile unui plan.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ARTICULAREA SUPRAFETELOR
Culoarea, textura si structura suprafetelor articuleaza existenta planurilor si influenteaza greutatea vizuala a formei.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ARTICULAREA SUPRAFETELOR
Transformarea de la o schema cu goluri impuscate la o fatada libera si apoi o fatada usoara articulata de trama lineara a strcturii fatadei

SEMESTRUL

| 2009-2010 |

Forma tridimensionala a golurilor creaza p textura a luminii, umbrelor si umbrelor purtate care articuleaza suprafata fatadei

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ARTICULAREA SUPRAFETELOR
Schema golurilor si cavitatilor intrerupe continuitatea planurilor peretilor exteriori

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ARTICULAREA SUPRAFETELOR
Transformarea de la o schema cu goluri impuscate la o fatada libera si apoi o fatada usoara articulata de trama lineara a strcturii fatadei

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORME COMPUSE

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

CURS 07

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU FORME COMPUSE

FORMA