Stilul Gotic

Portofoliu Corbeanu Roxana, X b Colegiul National C. Negri

Stilul gotic este un stil artistic rspndit n Europa medieval ncepnd cu anul 1140 i pn n jurul anului 1500. Termenul a fost introdus n anul 1550 de Giorgio Vasari, care fcea aluzie peiorativ la tribul germanic al goilor, ca prototip pentru o cultur inferioar, "barbar". Arta gotic este diferit de arta romanic printr-o greutate mai mare a formelor, prin tendina liniilor ascendente, prin cutarea echilibrului in locul stabilitii maselor. Goticul a fost succedat de Renatere. Centrele oraelor din Transilvania sunt dominate cel mai adesea de construcii sacrale n stil gotic (Cluj, Sibiu, Media, Sighioara, Braov, Sebe,Bistria, Reghin) .a.m.d. Un exemplu ilustrativ n acest sens este Biserica Romano-Catolic Sf. Mihail din Cluj. Goticul nu s-a manifestat doar n domeniul arhitecturii, ci i n cel al artelor plastice (pictur, sculptur). Deschiztoare de drumuri a fost Statuia Sfntului Gheorghe, oper a meterilor clujeni Martin i Georg, prima statuie ecvestr turnat n bronz n evul mediu (comandat la 1373 pentru palatul imperial din Praga).

Arhitectura gotic reprezint unul din stilurile arhitecturale asociate cu catedralele, precum i cu alte biserici din aproape toat Europa n timpul perioadei medievale, ncepnd cu secolul al XII-lea i ncheind cu anii 1500. Ca o situare mai exact n timp i spaiu, cele mai importante opere arhitecturale gotice acoper perioada 1140 - 1500, fiind construite din Romnia pn n Portugalia i din Slovenia pn nNorvegia, Suedia i Finlanda. A fost precedat de arhitectura romanic i a fost succedat de arhitectura renascentist, o transformare astilului romanic, odat cu Renaterea, nceput n Florena secolului al XV-lea.

Exemple de arhitectur gotic

Dou dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta n arc frnt, sauogiva, care este de fapt o intersecie longitudinal a doua bolte clasice ale stilului romanic, i arcul de susinere al ogivei, aa numitul arc butant. Un al treilea element definitoriu, care apare la multe cldiri gotice, nefiind ns omniprezent, este rozeta, prezent att n basoreliefuri ct i n alte forme ornamentale. Stilul gotic este o transformare a stilului romanic, aprut din necesitatea de da o alt dimensiune vertical cldirilor. Goticul flamboaiant, adic goticul trziu, a fost faza de apogeu artistic a goticului care s-a remarcat prin exagerarea abundenei detaliilor, n parte pentru a diminua greutatea pe care cldirile gotice o impuneau, respectiv pentru a ncerca o salvare a stilului. n Anglia, la nceputul secolului al 19-lea, goticul cunoate o re-evaluare i o nou recunoatere, de fapt o "renatere" denumit gotic renscut (conform termenului original folosit n englez, Gothic Revival architecture) sau neo-gotic, producnd cldiri memorabile, dintre care Palatul Westminster, care a fost total refcut dup devastatorul incendiu din 1834, este un exemplu memorabil de gothic revival. Mai trziu, la sfritul aceluiai secol i nceputul secolului 20, arhitectura gotic are o ultim "tresrire de orgoliu", producnd opere durabile, n stilul numit deja atunci neo-gotic, n locuri foarte diferite ale lumii, aa cum ar fi Canada, Filipine, Germania, India, Norvegia, Romnia, Statele Unite ale Americii i Ungaria. Stilul care ulterior avea s aib identitatea definitorie sub numele de gotic, originase odat cu construcia numit Saint Denis Basilica, biserica abaiei bisericii din Saint-Denis, din apropierea Parisului, caz n care a exemplificat viziunea arhitectural a Abatelui Suger. Suger a dorit s creeze o reprezentare fizic a sfntului Ierusalim printr-o cldire de o verticalitate i liniaritate impuntoare. Asfel, faada bazilicii a fost designat efectiv de Suger, n timp ce nava a fost adugat sute de ani mai trziu. Ctre mijlocul secolului al XII-lea, n plin epoc de dominaie a romanicului, i face apariia un nou stil n arhitectur. Numele i-a fost dat de oamenii veacului al XVII-lea, care dispreuiau aceast art, vzut ca o art "barbar", "gotic" de la numele celor mai cunoscui "barbari" ai sfritului antichitii.n realitate, arta gotic a dat Europei capodopere comparabile cu cele mai mari creaii ale geniului uman. Monumentele romanice le preau arhitecilor secolului al XII-lea greoaie, masive i ntunecate, datorit ferestrelor puine i nguste. Arhitecii goticului au revoluionat viziunea spaial romanicului prin dou invenii: ogiva i arcul de susinere (arc boutant).Bolta semicircular este nlocuit cu o bolt n form de arc de cerc frnt, sau ogiva, la care presiunea vertical este mult mai redus.Meterii nlau pe patru coloane, dispuse in plan ptrat, cte dou perechi de arcuri n ogiv; fiecare arc este susinut de dou coloane diagonal opuse.Prin multiplicarea acestor grupuri de arcuri se putea obine o construcie foarte solid, capabil s susin, prin ncrucisarea de ogive, bolta edificiului, oricare ar fi dimensiunile ei. Arcurile de susinere, cealalta invenie, sprijin, din exterior, peretii nali ai navei centrale, alturi de contraforturi, pentru a contrabalansa presiunea lateral a bolilor. Aceste soluii au ngduit o nou organizare a spaiului bisericii, n care planul cu o nav este cel mai raspandit. Una dintre gloriile catedralelor gotice este turnul de nlime ameitoare, al crui varf mpunge bolta cereasc. Multe catedrale aveau mai multe turnuri, dar unele dintre ele au rmas neterminate din lips de fonduri, cum ar fi n Belgia catedrala din Anvers.Primele catedrale gotice au aprut n inima Franei, pe domeniul regal. Cea dinti este biserica abaial de la Saint-Denis din Paris, inlat n deceniile 45 ale secolului al XII-lea, sub ndrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui Ludovic al VI-lea. Au urmat, intre 1150 si 1250, patru catedrale celebre ale goticului francez. Prima este Notre-Dame de Paris, n a doua jumtate a veacului al XII-lea, cu cinci nave si o faad admirabil.ntregul ansamblu degaj echilibru i armonie. A doua este catedrala din Chartres, cu dou turnuri inegale. Catedrala din Amiens este cel mai mare monument gotic din Franta.n sfrit, cea mai frumoas rmne catedrala din Reims, comparat cu Partenonul, loc de ncoronare a regilor Franei. n Germania, goticul ptrunde mai tarziu, influenat de monumentele franceze. Cele mai cunoscute opere gotice sunt:domurile din Koln, Nurnberg si Bamberg. Caracteristica edificiilor germane este planul "bisericii-hal", cu trei nave de nlimi egale.n Anglia, trstura monumentelor gotice este masivitatea lor, necunoscut pe continent.Principalele edificii gotice de aici sunt catedralele din: Canterbury, Wells, Lincoln i Salisbury.i Spania st sub influena goticului francez, adus de pelerinii sositi n Peninsula Iberic de dincolo de Munii Pirinei.Caracteristicile acestui stil apar mai ales la catedralele din Burgos si Toledo.n sfrit,Italia rmne refractar inovaiilor gotice,datorit puternicei rezistene a influentelor bizantine. Cel mai reprezentativ monument gotic din Peninsula Italic este domul din Milano,nlat pe parcursul a cinci secole,al doilea mare monument religios din lumea cretin, dupa catedrala Sf. Petru din Roma.n schimb, Italia, mai mult decat orice alt ar european, a dat admirabile monumente gotice n arhitectura civil.Zeci de palate comunale din oraele italiene preiau elementele stilului, ce le ofer elegan i armonie.Printre cele mai faimoase edificii civile se numra Palatul Dogilor din Veneia i admirabila "Casa de aur" (Ca d'Oro) aflat n aceeai cetate din lagun.

Stilul gotic
-al doilea stil international, contemporan cu romanicul, elaborat in Franta, in Ile-de-France, in sec. al XII-lea.

-stabilitatea vietii sociale, in urma incetarii navalirii barbarilor; -desprinderea individului si familiei lui din dependenta fata de senior, organizarea cetatenilor liberi in bresle mestesugaresti, devenite la randul lor autoritati autonome, care decideau destinul colectivitatii; -societatea nu mai depindea asa mult de biserica; -progres material si cultural al societatii europene. Arhitectura -cea mai stralucita si cuprinzatoare forma de manifestare a artei gotice -constructii civile si militare, catedrale si palate comunale, primarii si palate de justitie Orasul medieval Evenimentele importante erau concentrate in piata publica unde se afla catedrala, monument reprezentativ al orasului. Catre piata publica si catedrala erau directionate toate strazile orasului, avand ca limita zidurile de incinta, inalte si groase. Piata publica erau si piata comerciala, deoarece zona de aparare trebuia sa fie cat mai mica. Strazile erau stramte. Castelele cu fatada ingusta erau orientate catre strada. Desfasurarea continua a incaperilor excludea curtile si gradinile.

Carcassone - oras medieval

-s-a maturizat intre sec. XII si XV, in toate tarile Europei centrale, apusene si nordice, ajungand in Polonia si Transilvania, pana in Carpati. -denumirea de gotic este un termen conventional, aparut in Renastere si atribuit artei in perioada afirmarii oraselor (sec. XII-XV).

Arhitectura de fortificatie a dezvoltat sistemul medieval al imbratisarii circulare a orasului cu ziduri de incinta, prevazute cu porti de aparare, corridor de straja si turnuri de observare si aparare. Turnurile zidurilor de fortificatie apartineau breslelor, ale caror resurse economice si umane asigurau securitatea si paza continua. Unul din orasele medievale din Franta, foarte bine pastrat, este Carcassone, datand din secolul al XII-lea si amplificat in secolele XIII-XIV. Carcassone

Bazilica Saint-Denis

Arhitectura civila Arhitectura civila a oraselor includea palatele prelatilor (Palatul arhiepiscopului din Sens, Palatul Papilor din Avignon), palatele sfaturilor comunale (Paltul communal din Regensburg, Nurnberg, Germania), spitalele orasenesti administrate de ordinele calugaresti, depozitele de produse si desfacere ale breslelor si ale negustorilor, casele breslelor, podurile de piatra (Podul vechi din Praga), podurile cu arce frante cu fortificatii. Catedrala si universitatea sunt roadele acestei complexe societati urbane europene a secolelor care au urmat epocii stilului romanic. Arhitectura religioasa Catedrala exprima nu numai inalta stiinta a constructiilor din piatra, ci si solidaritatea economica si sociala a colectivelor orasului, forta si mandria cultural a oraselor din centrul si apusul Europei. Cu cat catedrala era mai impresionanta ca dimensiune si turnul-flesa era mai inat, cu atat ilustra bogatia si orgoliul social al cetatenilor.

Compusa dintr-o nava cu doua travee si doua colaterale mai mici ca inaltime, cladirea a fost acoperita cu bolti pe ogive incrucisate. Imediat dupa construirea nartexului a urmat inaltarea noului cor, cu dublu deambulatoriu, cu acelasi sistem de boltire ogivala, gratie unei ogive suplimentare. Teza estetica formulate de Suger avea ca reper principal lumina in biserica, sursa de iluminare a spiritului. Inaltarea si largirea spatiilor, patrunderea luminii prin marile vitralii ale ferestrelor permitea jocul reflexelor, penumbrei si transparentei luminii.

Nava centrala Bazilica Saint-Denis

Stilul gotic in Franta

Trei etape- gotic lanceolat, gotic radiant, gotic flamboyant Primele experientele ale goticului prin construirea boltii cu arce frante au fost inregistrate la Bazilica Saint Denis, de langa Paris, la indicatiile abatelui Suger.

Goticul lanceolat. Catedrala din Chartres Prima etapa a goticului a avut drept carcteristica prezenta turlelorclopotnita, in forma de lance, plasate deasupra intrarii navelor laterale ale catedralei. Ascutite, inalte, acestea dadeau caracterul original de zveltelte si elansare a arhitecturii noi. Desfasurarea verticalitatii edificiului, cu turnurile lance, asigura impresia generala a sensului ascensional, opus orizontalei dominante si caracterului static si masiv al constructiilor romanice.

Catdrale de la St. Denis, Sens si Senlis Goticul radiant. Catedrala Notre-Dame din Paris Este considerat momentul clasic al stilului, avand caracteristica ponderea, echilibrul proportiilor, armonia ansamblului. Prezenta ferestrei in forma circular, rozeta sau rozasa, plasata pe fatada vestica a catedralei, dadea de asemenea particularitatea goticului radiant. Rozeta era considerata centrul compozitional al structurii plastic a fatadei.

Catedrala NotreDame, Paris

Catedrala Notre-Dame din Paris este capodopera goticului radiant. Toate reperele dimensionale urmeaza corespondentele geometrice care converg spre centrul marcat de rozeta. Armonia proportilor ansamblului, fara excese, fara ascensionalitatea proeminenta a turlelor-clopotnita, a determinat aprecierea goticului radiant ca fiind etapa clasica.

Catedrala Notre-Dame, Reims

Sculptura in ronde-bosse si relief creaza grandiosul spectacol al impodobirii intregului exterior al catedralei, siluetele si scenele figurative fiind amplasate si integrate arhitecturii de la sol pana la acoperis si muchiile acestora, dispuse pe arcele boutante si stalpii de sprijin ai acestora.

Catedrala Notre-Dame, Paris

Goticul flamboyant Arhitectura perioadei are caracteristica abundenta decorarii fatadelor cu sculpturi in relief si ronde-bosse, dominarea golului asupra plinului fatadelor si acoperirea golului cu vitralii. Catedrala Notre-Dame, Reims

Planul catedralelor gotice pastreaza in linii mari planul bisericilor romanice, cu distributia spatiilor caracteristice: nava centrala, doua, patru sau sase nave laterale, plasate simetric de o parte si alta fata de nava central, un transept, un deambulatoriu, in jurul absidei, si absidiole, acestea din urma fiind totdeauna in numar impar.

Catedrala Notre-Dame, Amiens Catedrala din Reims si Catedrala din Amiens sunt representative pentru aceasta perioada, in care vitraliile ocupa o mare parte a fatadelor, asigurand ambianta feerica a luminii.

Planul Catedralei Notre-Dame, Chartres Transeptul Catedrala Notr-Dame, Amiens

Altarul Catedrala Notre-Dame, Amiens Planul Catedralei Notre-Dame, Reims Ultimul nivel este al ferestrelor care asigura luminarea directa a navei central. Ferestrele de la triforium, transept si absidiole ca si cele ale navei centrale sunt acoperite cu vitralii. Sistemul de acoperire bolta nervurata cu arce frante. Se deosebeste fundamental de cel al bisericii romanice. Bolta gotica se bazeaza pe arcele frante (ogivale). Intersectata prin nenumarate deschideri nervurate, bolta gotica se inalta la zeci de metri de sol. Intre nervuri nu exista boltari (ca la bolta romanica), ci umplutura de zidarie nefunctionala. Desfasurarea cladirii pe inaltime, atingand 35 m (N-D Paris) si 48 m (C.din Amiens), s-a putut realiza datorita folosirii arcelor ogivale, care au permis boltilor gotice i inaltime impresionanta. Primele incercari ale arcelor ogivale cu fost efectuate de abatele Suger la C. St. Denis. Fata de bolta romanica, masiva si rigida, stilul gotic a folosit sistemul de acoperire suplu si gratios. Bolta era realizata din multiple arce frante, intre ele avand umplutura de zidarie. Cu cat arcele ogivale urcau mai sus, cu cat ele erau mai inalte in raport cu deschiderea, cu atat unghiul de impingere in zidurile laterale era mai mic. Traversarea, intretaierea si intalnirea arcelor frante se realiza in mijlocul boltii, punct numit cheie de bolta, marcata, de obicei, cu un relief sculptat.

Elevatia. Interiorul catedralei gotice se desfasoara pe mai multe niveluri decat in biserica romanica, dar pastrand distributia cunoscuta.

Elevatia Catedrala Notre-Dame, Chartres

Primul nivel ramane in continuare cel al arcadelor din dreapta si din stanga navei central care, prin suita arcelor sprijinite pe coloane, permit legatura si comunicarea intre nave. Nivelul superior al triforiumului sau tribunei se inalta adeseori pe doua etaje deasupra navelor laterale, permitand circulatia si vizibilitatea spatiilor navei central si altarului.

Transformarea peretilor in timpul goticului flamboyant in dantelarie de piatra a adaugat caracterul particular al esteticii plasticii fatadelor. Fatada vestica este subliniata compositional de trei register orizontale: registrul portalurilor, registrul rozasei, delimitat de o galerie si registrul turnurilor-clopotnita. Centrul compoz itional al fatadei este marcat de rozasa spre care converg sensurile directionale ale sarpantei plastic. Dispunerea pe fatada vestica a portalurilor intrarii in catedrala a continuat sa pastreze corespondente cu nava centrala si navele laterale, acestea din urma primind uneori un singur portal pentru doua nave (N-D Paris).

Nava centrala Catedrala Notre-Dame, Amiens

Structura catedralei gotice este un schelet de rezistenta. El este construit din arce frante (ogivale), coloane, stalpi fasciculati si arce boutante. Arcele ogivale se sprijina pe coloane la interior, dand impingeri orizontale care tind sa indeparteze coloanele cu rol de stalp de sprijin. Pentru a prelua impingerile, constructorii goticului au folosit la exteriorul zidurilor arce boutante (de descarcare). Astfel, preluarea impingerilor si descarcarile acestora le efectuaza arcele boutante.

Rozeta cu vitralii Catedrala Notre-Dame, Reims

Portalul navei central era subliniat compositional prin suprainaltarea arcului ogival de deasupra timpanului.

Arce boutante Catedrala Notre-Dame, Paris

Din aproape in aproape, de sun in jos, pentru fiecare nivel, aceasta solutie asigura usurarea masivitatii zidariei la exterior si mai ales inlocuia formula folosita de contrafortul romanic, masivul zidariei greoi si costisitor. Plastica fatadelor Ascendenta sensurilor vertical, dominarea golului asupra plinului au impus ornamentarea tot mai bogata a interiorului cu vitralii si a exteriorului cu sculpturi. Portalul de vest Catedrala Notre-Dame, Paris

Arhivolta cu voussuri a devenit locul plasarii sculpturilor in ronde-bosse, alipite la zid. Portalurile fatadei vestice si fatadele laterale din axul N-S al transeptului catedralei au sculptura in relief si ronde-bosse. Exteriorul impresioneaza datorita grandorii si armoniei ansamblului, frumusetea formelor desfasurate pe verticala neobisnuit de mare a inaltimilor zidurilor. Prestanta turnurilor clopotnita, armonioasa dispunere a ferestrelor si rozaselor cu vitralii incununeaza frumusetea fatadelor. Sculptura gotica in Franta Garguie Categrala Notre-Dame, Amiens -arta statuara -artisti necunoscuti

Vechilor tematici iconografice ale artei romanice le-au luat locul o mare diversitate tematica precum si organizarea si amplasarea disciplinata a noilor teme si subiecte in locuri precise ale edificiului. S-a formultat aprecierea despre infatisarea catedralei gotice ca ar fi asemanatoare unei Biblii in piatra sau a unei istorii a lumii, deoarece miile de personaje par sa ilustreze, pe de o parte, subiecte inspirate din Biblie, pe de alta parte, subiecte contemporane, inspirata din viata traita de artisti. Primeaza semnificatiile morale ale religiei si bisericii, valorile sacre ale credintei crestine si respectul pentru sacru. Catedrala Notre-Dame, Reims

Detaliu

Personaje ale lumii occidentale, statuile cu fizionomii individualizate ale catedralelor gotice la inceput evocata prin semnele zodiacului, apoi prin muncile campului, a fost completata de alegorii. Stiinta este simbolizata prin cele sapte arte liberale, filosofia prin Pitagora si Aristotel. Medalioane cu scene ale scolarilor, lectii ale profesorilor cu studentii ilustreaza imagini ale lumii invatamantului, mentalitatea epocii.

Sculptura reprezentand un inger si un diavol cantarind sufletele oamenilor Catedrala Notre-Dame, Paris

Printre operele de inceput, cele aflate la catedrala din Chartres sunt semnificative. Trecerea de la cultura Romanicului la cea a Goticului a definit, in etapa de inceput a Goticului, conceptia severa a interpretarii chipurilor biblice. Sculpturile de pe fatadele catedralelor emana concentrarea si suflul metafizic, expresia de interiorizare meditativa a fiinte umane, flacara vie a spiritului religios. -Iisus Binecuvantatorul, Sfantul Teodor, Sfantul Leon, Sfantul Ioan Botezatorul Catedrala din Reims si Catedrala din Amiens marcheaza apogeul experientelor artistice ale sculpturii europene in acea epoca. Maiestria tehnica, mijloacele plastic si expresivitatea artistic ating un nivel al experientei si cunoasterii demn de comparare cu sculptura clasica a Greciei antice. -Maria si Elisabeta, grupul Buna Vestire, Inger surazand (Reims)

Sfantul Denis Catedrala Notre-Dame, Reims

Artele decorative au dezvoltat ca centru de interes vitraliul, tehnica panourilor decorative din sticla colorata, montata in armature de plumb. Tematic, vitraliile au avut acelasi univers de inspiratie ca si sculptura, subiecte biblice si scene din viata contemporana.

Sculptura Catedrala Notre-Dame, Chartres

Inger surazand Categrala Notre-Dame, Reims Sculptura Catedrala Notre-Dame, Chartres

Biserica Neagra, Brasov Doi regi si o regina din Vechiul Testament Catedrala Notre-Dame, Chartres

Manuscrisele gotice dezvolta doua categorii diferite prin continut: unele destinate cultului, care cuprind texte religioase si altele cu continut laic (Les Tres Riches Heures du duc Jean de Berry).

Arta gotica in alte tari

Germania Catedralele- tipologie particulara inaltimea egala a tuturor navelor (biserica-hala). In zonele nordice si rasaritene-din caramida. -preferinta pentru gotic lanceolat, cu turnuri clopotinita foarte ascutite -Koln, Regensburg, Nurenberg, Bamberg Anglia -interpretare originala in constructia catedralelor -trei etape: Early English (c. Din Salisbury), Decoreted style (Lichfield, York) si Perpendicular style (Winchester, Canterrbury, Oxford, Cambrige) -Decoreted style-rolul functional al ogivei este abandonat in favoarea rolului decorative Castelul Bran Italia -entuziasm discret pentru problemele constructiei bazate pe ogiva -la cele mai multe catedrale plafon orizontal, fie simplu, fie bogat ornamentat -vechea traditie a peretilor construiti din zidarie cu umplutura s-a pastrat, desi era necorespunzatoare sistemului gotic (Domul din Milano, Palatul Dogilor-Venetia) Romania -a patruns in secolele XIV-XV in Transilvania Biserica Sf. Bartolomeu, Biserica Neagra- Brasov, Catedrala Sf. MihailCluj-Napoca -orase: Brasov, Sibiu, Sighisoara Castelul Corvinilor -Castelul de la Bran, Castelul Corvinilor

Biserica Sfantul Mihail, Cluj

Statuia Sfantului Gheorghe, Cluj

Conform unei teorii, intensificarea contactelor militare i culturale cu lumea musulman, inclusiv islamic n Spania au adus cucerirea normanda cunotinele a Siciliei pentru Conform islamice n 1090, cruciadele care au nceput n 1096 i prezena necesare construirea arcadelor ascuite n Europa medieval.

unei alte teorii, se crede c arcada (arcurile) ascuita a evoluat n mod natural n Europa de Vest, ca o soluie structural la o problem pur tehnic, concomitent cu introducerea i utilizarea timpurie ca o caracteristic stilistica n construirea bisericilor in Anglia si Franta.