Sunteți pe pagina 1din 100

SUPORT DE CURS

Lector univ.drd. Avram But-Cpuan DREPTUL TRAMSPORTURILOR


CAP. I NOTIUNI INTRODUCTIVE 1. Aspecte generale privind dreptul si activitatea de transport. Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, in scopul reglementari relatiilor sociale conform vointei de stat, a caror respectare obligatorie este garantata de forta coercitiva a statului. Dreptul poate fi asemanat cu un arbore din a carui simpla tulpina se desprind numeroase ramuri care la randul lor, toate i-si trag seva din tulpina si radacina de care nu se pot detasa. Dreptul ca sistem al normelor juridice nu constituie un scop in sine. El este creat pentru a reglementa conduita oamenilor. Aceasta se realizeaza prin reglementari juridice ce obliga oameni sa se comporte dupa anumite norme juridice. Aceste norme le dau oamenilor drepturi si obligatii. Dreptul ca sistem al normelor creaza raporturi sau relatii juridice. Dreptul ca expresie a vointei de stat reprezinta un obiectiv important al multor curente juridice si este privit ca un fenomen volitional sau nevolitional si il situeaza in sfera normativului si/sau al ralatiilor sociale. Dreptul se przinta ca o unitate intre continut si forma. Continutul conditioneaza formele de exprimare denumite: -izvoare ale dreptului sau izvoare formale ale dreptului. Formele de exprimare ale dreptului sunt acte normative si in primul rand legile, obiceiul juridic, precedentul juridic, contractul normativ. Dreptul cuprinde elemente de natura ideologica relationala si institutionala. Continutul aparitia si dezvoltarea normelor ce sunt realizate prin drept, pot fi intelese numai prin cunoasterea mecanismului factorilor ideologici, a politici. Prin drept sunt aduse la indeplinire cele mai importante masuri politice formulate ca fiind ale statului. Dreptul, constiinta juridica si politica este un fenomen social si psihologic complex de natura rationala, afectiva si volitiva. El reprezinta totalitatea ideilor si sentimentelor cu privire la

drept, dreptate legalitate. In cadrul constiintei juridice cel mai important rol il are ideologia juridica. Aceasta este determinanta in furnizarea cunostintelor cu privire la fenomenele juridice de valoare, si a atitudini fata de ele. Corelatia dintre constiinta juridica si drept constituie o premiza de elaborare a dreptului. Continutul si forma dreptului este rezultatul mai multor factori si au loc in conditiile impletiri acestora .

Prin drept sunt aduse la inplinire cele mai importante masuri ale statului. Politica se realizeaza numai prin elaborarea dreptului si a normelor juridice. In cadrul dezvoltarii relatiilor economice interne si internationale, a largirii si dezvoltarii schimburilor comerciale dintre state, un rol de seama revine transporturilor si expeditiilor interne si internationale de marfuri i cltori. Dezvoltarea economica a unei tari, a economiei mondiale in general, sunt de neconceput fara transporturi. Ele asigura buna desfasurare a productiei in agricultura si industrie, circulatia bunurilor materiale, a oamenilor si a informatiei. Transporturile faciliteaza legaturile intre regiunile cu materii prime si cele in care se prelucreaza, precum si desfacerea si redistribuirea produselor in centrele consumatoare, circulatia oamenilor, apropierea intre asezarile umane, intre tari, continente. Transporturile reprezinta o latura importanta a productiei materiale care prin rolul lor de deplasare a marfurilor influenteaza puternic si celelalte ramuri ale economiei mondiale, inclusiv comertul international. Constituind mijlocul material efectiv pentru concretizarea relatiilor economice interstatale, transporturile internationale pot fi considerate, pe drept cuvant, aparatul circulator al intregii economii. In scopul evidentierii gradului de inzestrare cu cai de comunicatii a unui teritoriu, a fluxurilor de transport, precum si in ce masura spatiul geografic dispune de un sistem de transport adecvat, se folosesc o serie de indici economici de genul: densitatea retelei de cai ale comunicatiei, transportul de marfuri redat in t/km., transportul de calatori/km. Nivelul de dezvoltare al cailor de comunicatii si transport depinde de gradul de dezvoltare economica a fiecarui stat, de progresul stiintei si al tehnicii, de intensitatea

traficului de marfuri si calatori. De asemenea, aceasta dezvoltare, depinde, in mare masura de conditiile naturale. Caile de transport se construiesc mai usor in zonele de campie, decat in zonele de munte, traseele lor urmaresc vaile si depresiunile, traverseaza pasurile si defileele folosite inca din vremurile vechi. Pentru a realiza legaturi, au fost necesare unele corectii aduse cadrului natural, prin construirea unor poduri, tunele, viaducte sau canale de legatura. In unele zone ale globului construirea si folosirea cailor de transport poate fi ingreunata de factori climatici: temperatura (foarte scazuta sau foarte ridicata), precipitatiile (prea abundente sub forma de zapada sau gheata), circulatia maselor de aer. Pornind de la aceasta premisa e necesar a face o incursiune in istoruia transporturilor pe glob i la noi in tara, sub toate aspectele sale, pentru a putea vedea saltul fcut de omenire de la caratul cu carca i pana la zborul cosmic de astazi, sub semnul iscusintei omului. CAPITOLUL II. ISRORIA RTRANSPORTURILOR 2. Istoria transporturilor in general Multa vreme omul a folosit pentru deplasare si pentru transportul greutatilor animalele pe care le domesticise.Taind copacii pentru constructi, au observat ca trunchiurile puteau fi transportate mai usor prin rostogolire. Probabil asa le-au venit ideea construirii rotii, nascocire care a deschis drumul deplasarii terestre,caci de la roata la primele automobile n-a fost decat un pas. Cele mai vechi informatii despre roata le avem din documente descoperite in Egipt si in China. Primele roti imaginate si construite de om erau niste discuri de lemn, fixate pe o osie.Ele erau plasate la carutele trase de boi,cai sau chiar de oameni. Tablitele de lut descoperite in Irak ne vorbesc despre existenta carelor inca din anul 3500 I.HR. La inceput acestea erau scobite in trunchiuri de copac; mai tirziu aratau ca niste roabe cu doua roti, cosurile fiind asezate direct pe osii. O data cu dezvoltarea drumurilor, pentru a mari confortul calatorilor se construiesc trasuri, diligente, calesti (trasuri elegante cu capota). 2.1. Istoria transportului in comun

Transporturiler n comun a inceput cu mai bene 5.000 de ani in urma atunci cnd a fost inventata roata. Desi unii ar spune ca de fapt odata cu descoperirea saniei acum vreo 9.000 de ani soarta transportului in comun a fost pecetluita. In ciuda vechimii pe care roata o are au fost necesare cateva mii de ani pentru ca ea sa fie imbunatatita suficient incat sa poata juca rolul important pe care il detine azi. Intre timp oamenii s-au multumit sa imbunatateasca transportul marin, ce se pare ca a fost printre primele forme de transport in comun.

Mai sunt voci care scormonesc in vestigii arheologice si comenteaza ca transportul in comun a inceput cu dosmesticirea calului si a camilei, dar noi suntem interesati de spatii stramte si inconfortabile nu de plimbari calare. Deci ii vom ignora si vom sari direct in calestile din anii 1600 care ne vor hurduca pe drumurile pline de gropi ale Europei. In 1640, diligentele din Marea Britanie recunosc importanta impartirii calatorilor in clase astfel ca cei mai avuti se ingramadesc in caleasca (maxim 8 la numar), clasa a 2-a incape intr-un cos atasat partii din spate a vehiculului, in timp ce calatorii de la clasa a 3-a stau pe acoperisul calestii, peste bagaje, infruntand direct riscul de a pica la orice groapa.

Primul autobuz si-a pus rotile in miscare in 1662, la initiativa lui Blaise Pascal. Autobuzul avea un orar dupa care circula, o ruta fixa, o taxa de transport si bineinteles, cai care sa il puna in miscare. In 1775, James Watt a perfectionat motorul cu aburi declansand nebunia transportul in comun. De acum inainte trenuri, autobuze, barci, toate se vor folosi de motorul cu aburi pentru a imbunatati viata maselor. In 1807 apare primul vas cu aburi care transporta pasageri. In 1825 este construita prima cale ferata publica din lume, intre Stockton si Darlington. n 1863 Londra se poate lauda cu primul metrou din lume. In 2009 Bucurestiul se chinuie inca cu extinderea retelei. In 1873 este introdus in San Francisco tramvaiul pe cablu. Este atat de apreciat incat si astazi turistii platesc zeci de dolari pentru o plimbare de 10 minute. au Transportul in comun aerian a luat nastere in 1910 odata cu prima linie de dirijabile, construite de Ferdinand von Zeppelin, ce efectuau transporturi de pasageri.Zeppelinele clienti. Era de asteptat. Oamenii nu prea se dau in vant dupa arsul de viu. Secolul 20 a imbunatatit cam tot ce a fost inventat pana atunci. Din pacate insa nu sufficient, ateptam de la secolul 21 sa creeze aparatele de teleportare si care sa rezolve problemele precum traficul taxele de autostrada. Primul vehicul cu motor a fost construit in anul 1769, in Franta, care se deplasa prin forta aburului si a fost denumit "Diavolul pufaitor". Dupa 1800 "Zeul automobil" se impune repede in lumea intreaga, constructorii avnd in vedere obtinerea unei viteze cat mai ridicate, marirea confortului, reducerea poluarii, siguranta circulatiei. fost destul de populare pana in 1937 cand accidentul de la Hindenburg a speriat toti posibilii

Romania s-a numarat printre primele 10 tari din lume posesoare de automobile. In anul 1898, in Bucuresti circula un Oldsmobile si mai multe automobile cu abur. In 1904 erau inscrise in circulatie mai mult de 60 de asemenea "carute fara cai". Geniul romanesc si-a pus amprenta si pe istoria automobilului. In 1923 un student pe nume Aurel Persu construieste primul automobil cu forma aerodinamica din lume. Pe locul unde este astazi Uzina Aro functiona, inca din 1954,o fabrica ce realiza partile componente pentru un automobil. In august 1968 a fost construit, la Pitesti, primul automobil romanesc: Dacia. Au trecut de atunci 43 de ani timp in care s-au creat peste 2 milioane de automobile, cu diverse forme si imbunatatiri. Spre a se putea transporta mai multi pasageri, era nevoie de vehicule mai mari.Asa au fost construite primele autobuze. Ele au circulat in Londra si aveau o capacitate necesara pentru... 10 calatori. Astazi, in Londra circula autobuze supraetajate, Astazi, in Londra circula autobuze supraetajate, iar n Romania se fabrica autobuze in Bucuresti, Brasov , Moinesti, etc. Cautandu-se solutii pentru realizarea unor mijloace de transport economice, a fost inventat troleibuzul, vehicul pe roti care circula cu ajutorul curentului electric de la cabluri suspendate. In 1955 troleibuzele au inceput sa circule in Timisoara si in Bucuresti. Primul tramvai a fost construit in 1775, era tras de doi cai, dar nu era folosit in oras. S-a mutat aici dupa ce unui francez i-a venit ideea de a incastra sinele de tramvai in pavaj. Primul oras din tara noastra in care s-a putut circula cu un asemenea mijloc de transport in comun a fost Timisoara , in 1869. Trei ani mai tarziu, tramvaiul cu cai devine si atractia Bucurestiului. Nu pentru multa vreme, deoarece in 1894 apar primele tramvaie electrice. In cadrul mijloacelor de transport terestru un loc aparte il ocupa bicicleta. Imaginea unei biciclete apare pentru prima data pe peretele unui templu din Egipt, construit acum 3000 ani. Schite ale unei astfel de vehicule apar si in desenele lui Leonardo da Vinci. Anul nasterii ei este 1813, cand un baron francez a construit-o pentru a se plimba in parcul sau imens. Era formata din doua roti si un cadru de lemn. Ciclistul statea calare si, pentru a se deplasa , misca picioarele pe pamant. Peste 10 ani, cand se realiza roata din fata, mobila, se pastreaza acelasi mod de inaintare.

Chiar si dupa inventarea pedalelor si a sistemului de franare pe roata din spate, calatoria pe bicicleta, numita si "scuturator de oase", nu era prea placuta. Caile ferate au existat cu mult inaintea locomotivelor cu abur, Pe ele se transportau, cu ajutorul cailor, pietre si carbuni. O data cu aparitia locomotivelor si a trenurilor s-a observat ca transportul pe calea ferata era ieftin si rapid. Ca urmare,liniile ferate s-au extins foarte mult. Cam in acelasi timp cu tramvaiul electric este data in folosinta si prima linie de cale ferata din Romania:Bucuresti-Giurgiu. Imbarcarea in tren se facea de pe peronul primei gari din tara, Gara Filaret astazi, Distante uriase sunt strabatute in tot mai putin timp cu trenuri moderne, rapide si sigure cum este Intercity. O data cu dezvoltarea rapida a mijloacelor de transport, strazile marilor orase au devenit tot mai aglomerate si mai greu de strabatut. Era nevoie de un altfel de mijloc de deplasare iar solutia a fost metroul. Prima linie de metrou din lume a fost data in folosinta la Londra, in1879. Proiectul metroului bucurestean a fost conceput de Dimitrie Leonida,in 1930. Au trecut aproape 50 de ani pana cand acest proiect sa devina realitate. In 1979 se da in folosinta prima linie de metrou , avand 6 statii amplasate la o distanta de 6 km, intre Semanatoarea si Timpuri Noi. Metroul bucurestean are acum 50 de trenuri care transporta, zilnic, peste 300.000 de calatori. 2.2. Transportul rutier Primele drumuri terestre au fost create de oameni care carau bunuri sau urmareau adesea urmele vanatului. Drumurile sau cararile erau create in mod natural in punctele cu mare densitate a traficului de oameni. Pe masura ce au fost domesticite animalele, caii, vitele si catarii au devenit un element in crearea de drumuri. Odata cu cresterea comertului, drumurile incipiente erau adesea nivelate si largite pentru a face loc traficului cu tractiune animala. Mult mai tarziu, sania, un cadru de lemn folosit pentru a tracta incarcaturile, a fost inventata. Vehiculele cu roti trase de animale au fost dezvoltate probabil in Sumer si in Orientul Apropiat antic in mileniile 4 sau 5 inaintea erei noastre si s-au raspandit in Europa si India in mileniul 4 inaintea erei noastre si in China aproximativ in anul 1200 I.Hr. Romanii aveau o mare nevoie de drumuri extinse si bine intretinute pentru a putea guverna intinsul imperiu creat. Ei au fost cei care au dezvoltat foarte mult drumurile pe tor cuprinsul imperiului mai intai ca nevoie strategic pentru uzul trupelor imperiale si apoi, treptat, si pentru uzul comercial.

In lumea islamica medievala, au fost construite multe drumuri pe tot cuprinsul Imperiului Arab. Cele mai sofisticate drumuri erau cele din Bagdad-Irak, care erau si pavate inca din secolul 8 d.Hr. Pavajul era confectionat din bitum element care se foloseste si actualmente la fabricarea si turnarea asfaltului modern. Bitumul era extras din petrol, o resursa foarte bogata chiar si astazi in regiune. In timpul Revolutiei Industriale, John Loudon McAdam (1756-1836) a proiectat primele autostrazi moderne, folosind ca material de pavaj un amestec ieftin de pamant si piatra (macadam), si a ridicat drumurile cu cativa centimetri mai sus decat terenul inconjurator permitand apei sa se scurga de pe suprafata drumului. Odata cu dezvoltarea transporturilor cu motor, a crescut nevoia de drumuri intarite cu suprafata dura pentru a reduce praful, noroiul si eroziunea de la ape pe drumurile urbane sau rurale. Initial s-a folosit pietris sau pavaj cu lemn in marile orase din vest, si in primii ani ai secolului 20 asfaltul si betonul au inceput sa fie folosite masiv chiar si pentru drumurile inter-orase. Istoria moderna a transportului rutier implica si dezvoltarea noilor vehicole, ca noi modele de vehicole cu tractiune animal, biciclete, autovehicule cu motor cu ardere interna, camioane, si in viitorul apropiat vehicole electrice. 2.3. Transportul naval In epoca de piatra, barcile primitive permiteau navigatia pe rauri si pescuitul riveran si in zona de coasta. S-a dezbatut ideea ca au fost necesare barci suficient de solide pentru a permite traversarea marilor, spre exemplu pentru primii oameni care au ajuns in Australia aproximativ acum 40.000-50.000 ani. Odata cu dezvoltarea civilizatiei, au fost construite vase mai mari pentru nevoile comerciale si de razboi. In Mediterana, au fost construite primele galere aproximativ in anul 3000 I.d.Hr. Galerele, vase cu propulsie bazata in special pe vasle si mai putin pe panze au fost trecute in randul istoriei de vasele oceanice cu panze, precum caravela araba in secolul XIII, navele oceanice chinezesti in secolul XV si Navele de linie mediteraneene spre sfarsitul secolului XV. In timpul revolutiei industriale au fost dezvoltate primele nave cu abur si mai tarziu cele motorizate diesel. Apoi, au fost dezvoltate primele submarine, in special pentru scopuri militare.

Intre timp, au fost construite nave specializate pentru transportul pe rauri si canale. Canalele au fost construite in Mesopotamia aproximativ in anul 4000 I.Hr. Civilizatia Vaii Indusului, in Pakistan si nordul Indiei ( incepand cu anul 2600 I.Hr) a avut primul system de irigatii din lume. Cel mai lung canal din epoca antica era Marele Canal din China. Are 1794 kilometri si servea transportului imparatului Yang Guang intre Beijing si Hangzhou. Proiectul a ainceput in anul 605, desi sectiuni mai vechi ale canalului existau inca din 486 I.Hr. Canalele au fost construite in epoca medieval in Europa in Venetia si Olanda. PierrePaul Riquet a inceput organizarea construirii a canalului Canaldu Midi de 240 Km in Franta anului 1665, acesta fiind deschis navigatiei in 1681. In epoca Revolutiei Industriale, canalele interneau fost construite in Anglia si mai tarziu in Statele Unite ale Americii inainte de dezvoltarea cailor ferate. Au fost constrite nave specializate pentru pescuit oceanic precum si baleniere. Istoria maritime se leaga strans de dezvoltarea navigatiei, oceanografiei, cartografiei si hidrografiei. 2.4. Transportul pe cale ferata Istoria transporturilor pe cale ferata dateaza de acum aproape 500 de ani si implica un sistem intre puterea umana sau animal si sine de lemn sau ocazional, de piatra. Acest sistem era folosit de obicei pentru transportul de carbuni din mina catre malul unui rau, unde era incarcat pe vase. Folosirea sinelor de metal a inceput in anii 1760. Transportul feroviar modern a aparut in Anglia anului 1820. Sistemul feroviar modern, care se folosea de o locomotive pe abur, a constituit prima forma de transport terestru mecanizat, si a ramas principal forma de transport mecanizat terestru pentru urmatoarea suta de ani. Secolul al XIX- lea a marcat inceputul istoriei Cailor Ferate din Romania, a caror traditie solida este demonstrata si atestata de documente si imagini de arhiva Caile Ferate din Romania au o istorie de mai bine de 125 de ani. De-a lungul acestora, calea ferata a fost un motor al progresului tehnic si uneori, chiar economic al societatii. De asemenea, a fost un factor de stabilitate care, in mare masura, nu a putut fi influentat de curentele politice.

Inceputul secolului al XIX-lea marcheaza nasterea caii ferate, adevarata aventura tehnica feroviara schimband viata si conditiile existentiale ale locuitorilor planetei. Aparitia caii ferate a inlaturat un concurent: tractiunea animalelor, nu dupa mult timp de la primul drum facut de locomotiva cu abur. Inevitabil caile ferate vor lupta din greu cu un concurent puternic: transportul auto, pentru a-si mentine importanta transportatorilor. O data ce nu poate fi uitata: 15 septembrie 1830, se deschidea in Anglia prima cale ferata din lume, intre Liverpool si Manchester. La 27 octombrie 1831 linia a fost vizitata de tanarul bursier roman Petrache Poenaru, care, in raportul sau oficial, spunea printre altele: "Am facut aceasta calatorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului... douazeci de trasuri legate unele cu altele, incarcate cu 240 de persoane sunt trase deodata de o singura masina cu aburi...". A fost primul roman care a calatorit cu trenul. Prima cale ferata construita pe teritoriul Romaniei: "Linia carbunarilor" - Oravita Bazias se datoreaz directorul districtului minier din muntii Banatului, Gustav Granzsteim, care, prin memoriul sau adresat Baronului Kubek - seful Administratiei Averilor Imperiale de la Viena - in anul 1845, atragea atentia asupra importantei economice a extragerii carbunelui din zona Aninei. Aceasta era o importanta sursa de alimentare cu carbune, la Bazias, a liniilor de navigare pe Dunare. Intre anii 1845-1846 statul austriac pune stapinire pe toate minele particulare de carbune din Muntii Anine si la 31 octombrie 1846 Cancelaria de la Viena aproba planul de construire a unei cai ferate cu tractiune cabalina, care sa transporte carbunele de la Anina la Oravita, ca si constructia fara intarziere a unei cai ferate normale de la Oravita pana in portul Bazias de la Dunare. Astfel la 20 august 1854 s-a inaugurat linia Oravita-Bazias, in lungime de 62,5 km, numai pentru transportul carbunelui, aceasta fiind prima cale ferata construita pe teritoriul de astazi al Romaniei. Preluata la 12 ianuarie 1855 de catre "Societatea Cezaro-Craiasca Privilegiata a Cailor Ferate Austriece" (St.E.G.), dupa unele imbunatatiri, la 1 noiembrie 1856 a fost deschisa si pentru transportul calatorilor. Prima linie din lume construita pentru transportul marfurilor a fost in Anglia, "linia carbunelui": Stokton-Darlington (1825), pentru ca in Romania, prima cale ferata pentru transportul marfurilor sa fie tot o "linie a carbunelui": Oravita-Bazias.

10

Constructia de cai ferate in Romania s-a realizat ulterior prin concesiuni straine 2.5. Transportul aerian Dorinta omului de a zbura dateaza din timpuri stravechi, de cand acesta a observant pasarile, observatii illustrate in legendele lui Dedal si Icar din mitologia greaca si legenda lui Vimanas in mitologia Indiana. Principalele preocupari in cercetarile timpurii s-au centrat pe imitarea pasarilor, dar prin incercari si erori au fost inventate baloanele, planoarele si in cele din urma avioanele motorizate si celelalte tipuri de masinarii capabile de zbor. Dar, primul zbor clar verificabil al omului a avut loc in Paris in 1783 cand JeanFranois Piltre de Rozier si Francois d'Arlandes au parcurs 5 mile ( 8 Km) intr-un balon cu aer cald inventat de fratii Montgolfier, apoi Fratii Wright au efectuat primul zbor controlat cu motor al unui aparat mai greu decat aerul in data de 17 Decembrie 1903. De atunci, avionul si transportul aerian s-a dezvoltat si continua sa se dezvolte mereu. 2.6. Caile de comunicaie Aparitia schimbului, odata cu prima mare diviziune a muncii, a determinat si aparitia clasei negustorilor ce se ocupau de comert, aceasta ducand la aparitia activitatii de transport i desigud deplasarea lor pe diferite ci. Dar, inca din antichtate cunoastem cele mai importante ci de comunicaie, astfel : Traficul dintre Africa i Europa sau Asia Mic, dintre Egipt i Europa, nu putea s ocoleasc coastele Feniciei. Prin mileniul I .Hr. corbierii fenicieni rmn n istorie ca primii crui ai mrilor care au plecat din localitile de pe coasta Libanului spre Vest, de-a lungul coastei Marii Mediterane, ocolind pentru prima dat Africa de Nord. i Africa de Sud. pe la capul Bunei Sperane (700 .Hr.). Ei calatoreau spre Britannia pentru a schimba diverse marfuri pe cositor i argin, iar in Cartagina ei faceau schimburi de marfuri cu localnici africani, cumparand fildes pretios, piei de animale i lemn. Astfel s-a facut legatura pe uscat si apa intre celer trei continente: Europa, Asia si Africa, la a caror incrucisare de drumuri se gasea Fenicia.
.

Drumul matasii, renumita cale ce lega China de Asia Centrala si Apuseana. In India antica, existau, de asemena, cai de comunicatie pe uscat (in India de Nord era

un drum bun) dar si pe apa (fluviul Gange).

11

Imperiul Roman beneficia de o retea vasta de drumur, cunoscut sub expresia: Toate drumurile duc la Roma. Cu toate acestea, transporturile in antichitate si evul mediu erau slab dezvoltate, bazandu-se in special pe tractiunea animala si mici ambarcatiuni (transport pe ape).

CAPITOLUL III. IZVOARELE DREPTULUI TRANSPORTURILOR SI CADRUL JURIDIC APLICABIL ACESTUIA 3. 1. Evoluia izvoarelor dreptului transporturilor Noiunea de izvor al dreptului, asa cum este ea definita de teoria generala a dreptului, este considerata ca fiind o notiune susceptibila de critici ca urmare a ambiguitatii sale1, n sensul ca ea poate desemna att originea dreptului, ct si modurile de expresie si creare ale dreptului. Corelnd, nsa, acceptiunile cuvntului drept2 cu notiunea de izvor (sursa) de drept se ajunge la concluzia ca se pot distinge patru acceptiuni ale sintagmei izvoarele dreptului: izvoarele materiale, izvoarele formale, sursele documentare si izvoarele reale. Daca distingem ntre notiunile de izvor de drept n sens material si izvor de drept n sens formal3, putem conchide ca izvorul material al oricarei reglementari juridice l constituie viata, conditiile materiale si morale ale existentei omului; iar, n sens formal, prin izvoarele dreptului transporturilor, ntelegem ansamblul formelor de reglementare juridica a acestui domeniu. Izvorul n sens material al dreptului transporturilor este dat de evolutiile permanente, de dezvoltarea continua a vietii, a aspectelor economice si, pe cale de consecinta, a transporturilor: crearea unor noi mijloace de transport, continua evolutie tehnica a vehiculelor, evolutia cailor de transport si, n general, o dezvoltare a transporturilor concordanta cu dezvoltarea economica si ca o consecinta a dinamizarii vietii.

1
2

. Nitoiu, A. Sorop, Teoria generala a dreptului, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 60-65 . Dogaru, Elemente de teoria generala a dreptului, Editura Oltenia, Craiova, 1994, p. 7. 3 B. Predescu, Drept international privat, Editura Universitaria, Craiova, 2002, p. 106.

12

Izvoarele n sens formal sunt constituite din ansamblul formelor de reglementare juridica. Astfel, n ceea ce priveste dreptul transporturilor, cadrul legal este dat de doua categorii de norme: norme juridice interne si internationale. Normele juridice interne, tinnd cont de sfera lor de aplicare, pot fi clasificate, la rndul lor, n norme cu caracter general si norme cu caracter special. Din sfera normelor cu caracter general fac parte: Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, ce asigura cadrul general de organizare si functionare a transporturilor; norme juridice cuprinse n Codul civil, ce constituie drept comun pentru transporturile de natura civila; norme juridice din Codul comercial referitoare la contractul de transport terestru de lucruri si la contractul maritim de marfuri si calatori. Transportul de persoane, nsa, nu este reglementat de Codul comercial. 4 Articolul 1 din Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 arata, practic, importanta acestei reglementari cu caracter general: prin ea se stabilesc normele generale aplicabile modurilor de transport rutier, feroviar, naval si aerian din cadrul sistemului national de transport, precum si atributiile si raspunderile autoritatilor competente de reglementare, coordonare, control, inspectie si supraveghere cu privire la activitatile de transport si la mijloacele de transport, asigurnd, n acest fel, cadrul general aplicabil tuturor actelor normative specifice modurilor de transport si activitatilor conexe acestora. Normele din Codul civil aplicabile transporturilor sunt: art. 1470 pct. 2 si art. 14731477. Aceste norme constituie dreptul comun pentru transporturile de natura civila. Codul civil consacra putine reguli n materia contractului de transport si se ocupa mai ales de raspunderea carausului pentru pagube suferite de persoanele sau de lucrurile transportate. Codul comercial cuprinde o reglementare detaliata a contractului de transport terestru de lucruri prin Titlul XII, art. 413-441 si se ocupa n acest sens de o vasta problematica: cuprinsul documentului de transport, raspunderea carausului, garantiile carausului pentru plata pretului transportului, drepturile destinatarului, transporturile cumulative. De asemenea, Codul comercial cuprinde, sub denumirea de contract de nchiriere, si reglementarea contractului maritim de marfuri si calatori (art. 557-600).

Transportului de persoane i se vor aplica dispozitiile legilor speciale sau principiile generale de drept.

13

n ceea ce priveste relatia dintre normele speciale si cele generale, se vor aplica cu precadere prevederile normelor speciale si numai n lipsa de prevederi speciale se aplica cele considerate norme de drept comun, adica reglementarile deja amintite. Din sfera reglementarilor cu caracter special, exemplificam pentru fiecare tip de transport urmatoarele reglementari juridice: pentru transporturile rutiere: O.U.G. nr. 109/2005 privind transporturile rutiere5, Legea nr. 102/2006, prin care a fost aprobat cu modificriaceadra ordonanta; O.G. nr. 97/1999 privind garantarea furnizarii de servicii publice subventionate de transport rutier intern si de transport pe caile navigabile interioare, aprobat cu modificriprin Legea nr.19/2002; O.G. nr. 48/1999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase, aprobata cu modificari prin Legea nr. 122/2002; O.G. nr. 88/1999 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat de marfuri; O.G. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto si utilizarea aparatelor de nregistrare a activitatii acestora; O.G. nr. 56/2002 privind monitorizarea pietei transporturilor rutiere si masurile ce trebuie luate n situatii de criza n domeniul transportului rutier de marfuri, aprobat cu modificri prin Legea nr.47/2003; Legea nr. 38/2003 privind activitatea n regim de taxi si n regim de nchiriere. Totodata, pentru transporturile feroviare mentionam urmatoarele acte normative: O.G. nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe caile ferate din Romnia; O.U.G. nr. 12/1998 privind transporturile pe caile ferate romne si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romne; O.G. nr. 95/1998 privind nfiintare unor institutii publice n subordinea Ministerului Transporturilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 3/2002; O.G. nr. 7/2005 privind aprobarea Regulamentului de transport pe caile ferate din Romnia, iar pentru transporturile maritime: O.G. nr. 42/1997 privind transportul naval, aprobata cu modificari prin Legea nr.412/2002, 6; reglementari ale Codului comercial; O.G. nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru de transport maritim internaional. Transporturile aeriene beneficiaza de reglementare speciala prin O.G. nr. 29/1997 privind Codul aerian, aprobat cu modificri prin Legea nr.130/2000.
5

Aprobata cu modificari prin Legea nr. 102/2006 pentru aprobarea O.U. G. nr. 109/2005 privind transporturile rutiere si modificata prin O.U.G. nr. 73/2006 si O.G. 45/2007. 6 O.U.G. nr. 74/2006 modifica si completeaza Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval si Legea nr. 290/2007 a aprobat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 74/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval.

14

n ceea ce priveste izvoarele7 de drept international, mentionam pentru: transporturile rutiere: Conventia de la Geneva din 1949 privind circulatia rutiera; Conventia de la Geneva din 1956 privind contractul de transport international de marfuri pe sosele CMR; Acordul european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase de la Geneva din 1957, pentru transporturile feroviare: Conventia internationala privind transportul international feroviar de marfuri COTIF, Berna 1980; Acordul european privind marile linii internationale de cale ferata AGC Geneva, 1985. Transporturile maritime beneficiaza de urmatoarele reglementari: Conventia internationala pentru unificarea anumitor reguli asupra sechestrului asigurator de nave maritime, Bruxelles, 1952; Conventia privind facilitarea traficului maritim international FAL, Londra, 1965; Conventia Natiunilor Unite privind transportul de marfuri pe mare Regulile de la Hamburg 1978; iar transportul aerian: Conventia pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international, Montreal, 1999. Activitatea de transport ce este reglementata prin norme internationale se realizeaza n conformitate cu Acordurile si Conventiile ratificate8 de tara noastra si, dat fiind faptul ca Romnia a armonizat legislatia nationala cu cea comunitara, se urmareste cu precadere promovarea unei politici comune a transporturilor. 3.2. Norma comunitara izvor de drept. Afirmatia ca norma comunitara reprezinta izvor de drept pentru dreptul transporturilor, ca si pentru alte ramuri de drept, reclama o scurta analiza asupra izvoarelor dreptului Uniunii Europene. Potrivit doctrinei9, ordinea juridica a Uniunii Europene este reprezentata de ansamblul normelor izvorte din: tratatele100 si principiile generale ale dreptului comunitar 11, acordurile internationale ncheiate de Comunitatea Europeana si statele membre, actele adoptate de
7

Conventii, acorduri, uzantele maritime si portuare Conventia privind traficul feroviar international de marfuri S.M.G.S., ratificata de Romnia la 1 noiembrie 1951; Conventia Internationala privind traficul feroviar de marfuri C.I.M. din 25 februarie 1961; Conventia privind recunoasterea internationala asupra dreptului aeronavelor, semnata la Geneva n 1948 etc. 9 A. Groza, Uniunea Europeana. Drept institutional, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p.342364. 10 Tratatele sunt considerate ca fiind izvoare primare ale dreptului comunitar 11 Principiile generale ale dreptului, alaturi de jurisprudenta si legislatia secundara sunt considerate a fi izvoare secundare ale dreptului comunitar.
8

15

institutiile europene pe baza tratatelor si jurisprudenta. Analiza asupra normei comunitare, ca izvor de drept, presupune analiza ordinii juridice din mai multe perspective: analiza dreptului primar, a dreptului conventional, a dreptului derivat si a jurisprudentei, precum si a efectelor acestora asupra ordinii juridice interne; pentru ca numai dupa stabilirea efectelor acestor izvoare se pot stabili implicatiile reglementarilor transporturilor comunitare asupra dreptului romnesc n materie. Dreptul primar este considerat fundamentul constitutional al Uniunii Europene si este stabilit caracterul absolut al prioritatii sale n raport cu celelalte izvoare.Dreptul primar cuprinde tratatele originare ale Comunitatilor si Uniunii Europene, tratatele de modificare ale acestora si tratatele de aderare. Curtea de Justitie a calificat tratatele drept carte constitutionale si le-a ierarhizat ca fiind vrful piramidei normelor comunitare12. Principiile generale ale dreptului reprezinta o sursa de drept nescrisa, de origine jurisprudentiala, situate n ierarhia izvoarelor de drept comunitare, valoarea lor juridica este considerata ca fiind apropiata de cea a tratatelor, dar fara a avea forta juridica a acestora. Prezenta principiile generale ale dreptului este justificata de caracterul lacunar si uneori neclar al tratatelor, ceea ce determina Curtea de Justitie sa recurga la ele13. Principiile commune aplicabile tuturor categoriilor de transport sunt categorisite astfel: a) Intraga activitate de transp. se desfasoara pe baza contactului de transport incheiat intre transportator si expeditor (calator);

b)

Programarea transporturilor si incheierea contractului de transp. urmaresc

satisfacerea necesitatilor de transp. reclamate de clientela precum si folosirea eficienta a mijloacelor de transp. si stabilirea obligatiilor ce revin partilor; c) Executarea transporturilor are intotdeauna un caracter oneros (in schimbul unei plati - tarif sau navlu in cazul transp. navale);

12 13

A. Groza, op. cit., p. 342. 13 A se vedea n acest sens, J.P. Jacque, Droit institutionnel de l Union europeenne, Editura Dalloz, Editura A III-a, 2004 : Orice edificiu juridic se sprijina pe un anumit numar de principii nescrise, fara de care nu ne-am afla n prezenta unui stat de drept.

16

d) Pentru indeplinirea intocmai a obligatiilor ce le revin expeditorilor, transportatorilor si destinatarilor, s-a instituit prin lege raspunderea lor patrimoniala prin plata de penalitati, locatii, despagubiri. Dreptul conventional reprezinta ansamblul acordurilor internationale ncheiate de Comunitatea Europeana cu state terte si organizatii internationale, precum si acordurile mixte. Trebuie precizat, totodata, ca pentru izvoarele dreptului comunitar, o importanta deosebita o prezinta acele acorduri ncheiate ntre statele membre, care se nscriu, prin finalitatea lor, n sfera obiectivelor comunitare si n prelungirea dispozitiilor tratatelor. Aceste acorduri sunt numite n doctrina drept complementar14. n ceea ce priveste ierarhia n rndul normelor comunitare, dreptul conventional ocupa o pozitie intermediara ntre tratate si principiile generale ale dreptului, pe de o parte si actele de drept derivat, pe de alta parte. Forta lor juridica este inferioara tratatelor si principiilor generale ale dreptului15. Dreptul derivat este reprezentat de ansamblul actelor constrngatoare din punct de vedere juridic, lipsite de o reala sanctiune juridica sau facultative pentru destinatarii lor, pe care institutiile Uniunii Europene le adopta n executarea dispozitiilor din tratate. Actele de drept derivat au fost clasificate n doctrina n acte tipice16 si acte atipice17. Jurisprudenta nu are n dreptul comunitar aceeasi acceptiune ca n dreptul anglo-saxon18. Curtea de Justitie, Tribunalul, etc, fac deseori referiri la hotarrile pronuntate anterior. Importanta jurisprudentei rezulta si din rolul pe care Curtea de Justitie l-a jucat n realizarea integrarii economice si politice, primele elemente ale integrarii politice realizndu-se tocmai pe cale jurisprudentiala19.

14 15

G. Isaac, M. Blanquet, Droit general de l Union europeenne, Editura Sirey, 2006, p. 235-240. 15 A. Groza, op. cit., p. 353. 16 Actele tipice pot fi clasificate, n functie de efectele lor juridice, n acte cu character obligatoriu si acte cu caracter facultativ. Astfel, regulamentul este un act obligatoriu, deciziile, de asemenea; directivaeste un instrument de armonizare a legislatiei comunitare, o forma de legiferare indirecta si spre deosebire de regulamente nu prezinta efect direct. 17 Actele atipice pot fi clasificate n acte adoptate de institutii ti organele complementare pentru a-si reglementa activitatile interioare, acte emise n cursul diferitelor proceduri decizionale, precum si acorduri ntre institutiile politice ale Uniunii. De exemplu, regulamente interioare, avize, recomandari, etc. 18 A. Bucureanu, O reconsiderare a jurisprudentei n dreptul romano-germanic, n Revista de Stiinte Juridice, nr. 29/2004, Craiova, p. 345-350. 19 C. Toader, Constitutionalizarea dreptului comunitar. Rolul Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, n Revista romna de drept comunitar, nr. 2/2008, p. 15-30.

17

3.3. Licenta de transport Licenta de transport este documentul prin care se atesta ca intreprinderea indeplineste conditiile de onorabilitate, capacitate financiara si competenta profesionala, acesta avand astfel acces la transportul rutier de marfuri. Licena de transport este documentul prin care se atesta inscrierea in Registrul operatorilor de transport rutier si dovedeste dobandirea calitatii de operator de transport. Acordarea licentei de transport se face doar daca intreprinderea indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: conditia de onorabilitatate conditia de capacitate financiara si conditia de competenta profesionala Conditia de onorabilitate se considera ca fiind indeplinita daca persoana desemnata: - nu a fost condamnata pentru infractiuni grave, inclusiv de natura comerciala - nu a fost declarata inapta pentru a conduce permanent si efectiv activitatea de transport rutier, conform prevederilor legale in vigoare; - nu a indeplinit functia de persoana desemnata pentru un operator de transport sau o intreprindere care a fost sanctionat/sanctionata pentru incalcari grave ale legislatiei cu privire la: conditiile de plata si de angajare; conditiile de desfasurare a operatiunilor de transport rutier, in special in ceea ce priveste regulile referitoare la perioadele de conducere si de odihna ale conducatorilor auto, incarcarea vehiculelor, utilizarea in conditii de siguranta a vehiculelor rutiere, siguranta rutiera si protectia mediului. Conditia de capacitate financiara consta in dispunerea unor resurse suficiente pentru a se asigura demararea in bune conditii a activitatii intreprinderii si buna administrare a acesteia. Conditia de capacitate financiara se considera ca fiind indeplinita numai daca operatorul de transport rutier dispune de un nivel financiar de minimum 9.000 Euro pentru primul autovehicul rutier si 5.000 euro pentru fiecare dintre celelalte autovehicule rutiere detinute si utilizate in conditiile prezentei ordonante de urgenta. Modul de evaluare a capacitatii financiare a unei intreprinderi se stabileste de autoritatea competenta. Conditia de competenta profesionala se considera ca fiind indeplinita daca persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport rutier este titulara a unui

18

certificat de competenta profesionala eliberat de autoritatea competenta in conditiile stabilite de aceasta. Licenta de transport se elibereaza operatorului de transport rutier de catre autoritatea competenta, are o valabilitate de 5 ani si se pastreaza la sediul acestuia. Pentru dovada existentei unei licente de transport sunt copiile conforme ale licentei de transport. Copia conforma a licentei de transport este documentul eliberat de autoritatea competenta pentru fiecare dintre autovehiculele sau ansamblurile de vehicule rutiere detinute si utilizate de operatorul de transport rutier la operatiuni de transport rutier. Copiile conforme ale licentei de transport se elibereaza de catre autoritatea competenta, pentru perioade succesive de un an, pana la expirarea valabilitatii licentei de transport. Copiile conforme trebuie sa se afle la bordul vehiculelor detinute si utilizate de operatorul de transport rutier cand efectueza operatiuni de transport rutier. Licenta de transport se retrage de catre autoritatea competenta in cazul in care operatorul de transport rutier nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza acordarii acesteia sau in cazul in care operatorul de transport a furnizat documente continand informatii eronate cu ocazia solicitarii acordarii acesteia. Copia conforma a licentei de transport se suspenda de catre autoritatea competenta in cazul savarsirii unor abateri grave sau repetate de la reglementarile in vigoare privind transportul rutier si/sau protectia mediului.

CAPITOLUL IV. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR Transportul de persoane sau de bunuri poate fi att transport n interes public ct i transport n interes propriu. Transporturile n interes public, denumite i transporturi publice, sunt cele executate de persoane juridice sau fizice, n condiii nediscriminatorii de acces pentru teri, pe baza unui contract de transport, contra plat. Transportul n interes propriu sau n interes personal este executat de persoane fizice n vederea asigurrii deplasrii unor persoane sau bunuri, precum i transportul n folos

19

propriu, organizat de persoane fizice sau juridice pentru activitile proprii autorizate, cu mijloacele de transport pe care le dein n proprietate sau le folosesc n baza unui contract de nchiriere sau leasing. Transportul n folos propriu de bunuri i de persoane trebuie s constituie accesoriul unei alte activiti economice executate de persoana care l organizeaz, iar bunurile transportate trebuie s fie proprietatea acesteia ori s fie rezultatul activitii sale. Transporturile n interes propriu de persoane sau de bunuri se execut fr perceperea unui tarif sau a echivalentului acestuia n bunuri sau servicii. Persoanele fizice sau juridice care efectueaz transporturi de bunuri i de persoane, altele dect cele n interes personal, se autorizeaz de ctre Ministerul Transporturilor. Evidena autorizaiilor se ine de ctre Ministerul Transporturilor n registre unice, pe moduri de transport. Sunt exceptate persoanele fizice sau juridice care efectueaz transporturi n regim de taximetrie. Tarifele transporturilor publice se formeaz liber i concurenial pe baza cererii i a ofertei. Specificul fiecrei categorii de transport impune ns o organizare proprie, care variaz de la o categorie la alta. Transporturile pe cale ferat, auto, navale (fluviale i maritime) i aeriene se realizeaz de ctre agenii economici (uniti specializate), crora le revine obligaia, n temeiul unui contract de transport, de a deplasa in spaiu mrfuri, calatori i bagaje. Specializarea stricta a fiecrei uniti de transport rezida din necesitatea profilrii ct mai adecvate specificului categoriei de mijloace de transport pe care le are n proprietate. Sistematic, transporturile se pot clasifica dupa mai multe criterii si anume: A. Dupa obiectul lor: a) transporturi de marfuri (bunuri); b) transporturi de persoane; c) transportul de informatii; B. Dupa mijloacele de transport folosite: a) feroviare (locomotive cu abur, Diesel, Diesel-electrice, electrice, vagoane); b) rutiere (auto si tractiune animala); c) navale (maritime si fluviale);

20

d) aeriene (aeronave); e) speciale (conducte, funiculare etc.); f) combinate (cale ferata-auto, auto-naval etc.). C. Dupa asezarea cailor de transport, transporturile orasenesti pot fi: a) pe strazi (tramvai, troleibuz, taxiuri); b) in afara strazilor (metrou, cale ferata, suspendate). D. Dupa itinerarul parcurs in interiorul sau dincolo de granitele statului: a) transportul in trafic intern (local); b) transportul in trafic international (intre doua sau mai multe state), care la randul lor pot fi: - transporturi in trafic international de tranzit, cand transporturile se efectueaza pe teritoriu unui stat strain numai in trecere. - transporturi de peage, cand transporturile au punct de plecare si de sosire de pe teritoriul unui stat, insa parcursul transportului trece si pe teritoriul altui stat vecin. E. Dupa cum transporturile se executa cu un singur mijloc sau cu folosirea succesiva a mai multor mijloace de transport: a) transporturi efectuate cu un singur mijloc de transport; b) transporturi in trafic combinat, cand transportul se executa cu doua sau mai multe mijloace de transport, de catre mai multi carausi in baza unui singur contract de transport. F. In functie de interesul social: - transport in interes public ce se executa de catre operatori de transport licentiati in conditiile legii si in temeiul unui contract de transport; - transport in interes propriu.

CAPITOLUL IV. CONTRACTUL DE TRANSPORT


4.1. Definiia contractuti de transport Contractul de transp. este o institutie a dr. civil caracterizata prin existenta unor raporturi patrimoniale reglementate potrivit principiului echivalentei prestatiilor si egalitatii partilor.

21

Prin contractul de transport se intelege conventia prin care o parte, carausul, profesionist se obliga in schimbul unei remuneratii sa efectueze o deplasare de persoane sau de bunuri pe o anumita distanta cu un vehicul corespunzator. Codul civil roman reglementeaza contractul de transport in cadrul Titlului VIIDespre contractul de locatiune art. 1410-1490 C Civ., locatiunea lucrarilor asa cum este infatisata prin art. 1470 C Civ formeaza in prezent obiectul reglementarilor speciale cuprinse in dispozitiile normative privitoare la contractul de transport- terestru, fluvial, maritim, aerian. 4.2. Caractere juridice al contractului de transport

a) este un contract bilateral sau sinalagmatic ceea ce denota ca obligatiile expeditorului si carausului sunt independente si reciproce fiecare avandu-si cauza juridica in cealalta b) caracterul oneros al contractului de transport presupune obtinerea de catre fiecare parte a unui echivalent, a unei contraprestatii in schimbul obligatiei ce ii revin c) este un contract comutativ de la incheierea contractului, drepturile si obligatiile partilor au existenta certa cat si o intindere determinata c) contractul este in principiu consensual incheidu-se valabil prin simplul consimtamant al partilor d) contractul are un caracter real, respectiv nu poate lua nastere decat prin remiterea efectiva a marfurilor catre caraus e) contractul este unul de adeziune 4.3. Caracterul autonom i cel commercial al contractului de transport Caracterul autonom si cel comercial al contractului de transport trebuie intelese ca trasaturi indispensabile pt executarea obligatiilor expeditorului fata de destinatar, obligatii cer isi au izvorul intr-un raport juridic preexistent contractului de transport izvorand de cele mai multe ori din vanzarea marfurilor respective catre un anumit cumparator cu sediul diferit de cel al producatorului.

22

Autonomia contractului de transport este evidentiata si in cazul litigiilor, partea care reclama daune de la caraus in baza unui contract de transport trebuie sa faca dovada calitatii sale de parte contractanta, iar nu un titlu de proprietate asupra lucrului predat pt transport, proprietarul lucrului predat neavand calitatea de a figura ca parte in proces. Caracterul comercial al contractului de transport rezulta din calitatea de comerciant al transportului.

4.4. Prile contractului de transport

4.4.1. Carausul este persoana care isi ia insarcinarea ca intr-un mod oarecare sa transporte sau sa faca sa se transporte un obiect oarecare. Denumirea de caraus este data in doua acceptiuni: prima de intreprindere de transport care isi asuma obligatia de a executa deplasarea de bunuri sau persoane in nume propriu: a doua de intreprindere care face sa se transporte marfuri sau persoane, se refera atat la marfurile succesive si la asa zisii comisionari. Comisionarul este considerat ca fiind un intermediar care se interpune intre proprietarul sau posesorul marfurilor si transportator, in temeiul contractului de expeditie. Contractul de expeditie imbraca forma unui contract de comision sau forma unui contract de mandat. In baza contractului de expeditie, comisionarul expeditor se obliga, in schimbul unui comision sa incheie in nume propriu dar pe seama comitentului unul sau mai multe contracte de transport, si sa efectueze anumite operatii materiale specifice transportului de marfuri. 4.4.2. Calatorul intervine ca parte in contractul de transport de persoane. Calitatea sa de profesionist sau neprofesionist nu intereseaza sub nici o forma deoarece acesta nu influenteaza natura raporturilor juridice in contractul de transport de persoane. 4.4.3. Expeditorul poate fi orice persoane fizice sau juridice ale carei interese se refera la incheierea unui contract de transport de marfuri si bagaje. Expeditorul la data incheierii contractului de transport detine facultatea sa nominalizeze in documentul de transport persoana beneficiaruluirespectiv persoana careia ii va fi eliberata marfa la capatul calatoriei. Pot avea calitatea de expeditor persoanele juridice de drept public si privat .

23

4.4.4. Destinatarul este aceea persoana fizica sau juridica careia transportatorul ii va elibera marfa la locul stipulat in contract. In ceea ce priveste pozitia destinatarului in contractul de transport se poate afirma ca desii nu participa efectiv la incheierea contractului de transport, dobandeste anumite drepturi si obligatii decurgand din contractul incheiat anterior intre expeditor si caraus devenind un asa zis tert beneficiar 4.5. ncheierea contractului de transport

CAPAPITOLUL V. INCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT

5.1. Condiiile de validitateale contractului de transport Pentru a fi valabil incheiat contrractul de transport de marfuri sau de calatori, trebuie sa indeplineasca anumite conditii, potrivit art. 948 C.civ. acestea sunt: 5.1.1. Capacitatea partilor contractante se refera la aptitudinea de a avea capacitate deplina de exercitu, adica de a exercita drepturile si obligatiile prin acte juridice incheiate in nume propriu. Alaturi de conditia capacitatii carausului si numai acestuia I se impune calitatea de comerciant in conditiile codului comercial. Prin comerciant se intelege aceea persoana fizica sau juridica care savarseste in nume propriu si in baza specializarii sale fapte de comert. 5.1.2. Consimtamantul reprezinta manifestarea de vointa a hotararii de a incheia contractul de transport, consimtamant care trebuiesa indeplineasca anumite conditii: sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fie exteriorizat cu intentia de a produce efecte juridice , sa nu fie alterat de vreun viciu. 5.1.3. Obiectul consta in obligatiile la care se indatoreaza partile. In contractul de transport principala obligatie a unitatii de transport este de a transporta marfa, pasagerii sau bagajele, iar pt expeditor ori pasager, obligatia de plata a tarifului de transport. Si obiectul material al prestatiei carausului trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa existe, sa fie determinat sau determinabil, sa se afle in circuitul civil, sa fie posibil, sa fie licit.

24

5.1.4. Cauza se refera la scopul in vederea caruia s-a incheiat contractul de transport. Pt caraus obtinerea pretului transportului in care este inclus profitul sau, iar pt expeditor deplasarea in spatiu a marfurilor, bagajelor conform unor interese. 5.1.4. Conditiile de forma fiind un contract consensual acesta se incheie prin simplul acord de vointa a partilor, insa dovada existentei lui se face printr-un inscris, denumit document de transport sau scrisoare de trasura, bilet sau legitimatie de calatorie. Fiin un contract real nu se incheie valabil decat prin predarea efectiva a marfurilor. 5.1.5. Documente de transport nominative, la ordin sau la purtator documentul de transport in cazul transportului de persoane se prezinta sub forma unui titlu la purtator. La transportul de marfuri contractul se intocmeste sub forma unui inscris nominativ. Contractul de transport nominativ infatiseaza partile contractante prin elemente de identificare cum ar fi: numele, denumirea, domiciliul, sediu, etc. contractul de transport la ordin se particularizeaza prin faptul ca transmiterea drepturilor catre terte persoane se realizeaza prin gir adica prin inserarea unei anumite formule prin care se exprima vointa posesorului actual de a efectua transmisiunea si remiterea titlului catre un nou posesor. Documentul de transport la purtator este transferabil catre terti prin simpla predare materiala, transferul operand prin remiterea inscrisului de catre posesorul actual unei alte persoane. 5.1.6. Cuprinsul documentului de transport in contractul de transport se disting clauze cu caracter obligatoriu de cele facultative: data incheierii contractului, partile contractului, identificarea bunurilor transportate, obligatiile carausului si plata pretului transportului, semnatura si sigiliul partilor. Daca bunurile sunt ambalate in lazi, saci, butoaie, trebuie stipulata calitatea, numarul, marcile si sigiliile aplicate acestora. Termenul de executare a contractului este unul de decadere si curge de la data cand lucrul a fost predat carausuluide catre expeditor. Pretul se stabileste in functie de felul transportului, distanta, natura, dimensiunea, greutatea si volumul marfii. Documentul de transport trebuie sa fie semnat de ambele parti contractante.

CAPITOLUL VI. OBLIGATIILE PARTILOR IZVORATE DIN CONTRACTUL DE TRANSPORT

25

Obligatiile partilor in contractul de transport trebuie analizate in functie de cele trei faze: locul de pornire, itinerariul propriu-zis si destinatia. 6.1. Obligatiile partilor la locul de pornire A. Obligatia expeditorului aceasta faza se refera la: alegerea si verificarea mijlocului de transport, predarea marfurilor destinate transportului, incarcarea acestora,colaborarea la intocmirea documentului de transport, plata pretului aferent transportatorului. a) Alegerea si verificarea mijlocului de transport daca marfurile supuse transportului se incadreaza in categoria marfurilor alterabile, expeditorul va solicita mijloace de transport dotate cu instalatii frigorifice, in transportul petrolier sunt necesare vagoane sau autocamioane cisterna. Atunci cand expeditorul sesizeaza ca mijlocul de transport nu corespunde efectuarii deplasarii in spatiu a marfii el va fi obligat sa anunte carausul prin obiectii in cuprinsul scrisorii de trasura. b) Obligatia expeditorului de predare a marfii este o sarcina care trebuie executata la locul convenit, la termenul fixat, si respectand conditiile cantitative, calitative precum si cea de ambalare a marfurilor. Datarea predarii marfii este o obligatie ce trebuie precizata si respectata cu strictete de catre partile contractante deoarece din momentul predarii marfurilor de catre expeditor carausului, acesta devine posesorul marfurilor respective si din acest moment se naste raspunderea sa. Aplicarea de etichete exterioare in cazul transportului unor expeditii de coletarie sau mesagerie este o obligatie ce trebuie realizata cu deosebita atentie pt ca marfurile sa nu fie confundate, rasturnate, casate. c) Incarcarea marfii - incarcarea propriu-zisa se realizeaza tinand cont de capacitatea mijlocului de transport ales, expeditorul avand obligatia de a folosi integral spatiu de incarcare a mijlocului de transport. Asezarea marfurilor se realizeaza prin urmatoarele operatiuni: stivuire, consolidarea marfii cu diferite tehnici de fixare, nivelarea, indreptarea marfurilor, invelirea marfurilor si legarea ambalajului cu sarma. Expeditorul este obligat ca odata cu predarea marfurilor catre caraus sa aplice pe sistemul de inchidere a mijloacelor de transport inchise sigiile proprii. d) Colaborarea expeditorului la intocmirea documentului de transport expeditorul este dator sa ofere carausului toate datele si informatiile reale privitoare la marfa ce urmeaza a fi transportata, itinerariul ce va fi parcurs.

26

e)

Plata pretului transportului momentul in care se realizeaza obligatia de plata a

pretului este stabilit prin acordul partilor contractante. Atunci cand expeditorul intarzie sa plateasca pretul transportului carausul poate ridica exceptia de neexecutare a contractului.

CAPITOLUL.VII

CONTRACTUL DE TRANSPORT DE CALATORI SI

BAGAJE PE CALEA FERATA.

7.1. Definiie i reglementare

Contractul de transport de calatori pe calea ferata este conventia prin care transportatorul se obliga in schimbul unui pret sa transporte, inauntrul unui anumit termen, o persoana numita calator, din statia de plecare pana la statia de destinatie. Ca reglementare, comparativ cu contractul incheiat in cazul transportului de marfuri, obiectul contractului de transport de calatori consta in transpottul uneia sau a unui grup de persoane si are o reglementare specifica. Contractul de transport de calatori pe calea ferata este reglementat prin dispozitiile C. civ., in care apare ca o locatiune de lucrari si prin art. 592-600 din C. com. Contractul de transport pe calea ferata este reglementat prin Regulamentul de transp. CFR, ale carui dispozitii se aplica transporturilor de calatori, bagaje si marfuri. Mai sunt aplicabile si prevederile Tarifului Intern de Calatori si Normele uniforme de aplicare. Transportul de calatori si bagaje in trafic international sunt reglementate prin Conventia privind transportul calatorilor si bagajelor pe caile ferate in trafic direct international (SMPS) si Conventia Internationala cu privire la transport de calatori si bagaje pe calea ferata (CIV) 7.2. Incheierea contractului de transport de calatori Contractul de transport de calatori pe calea ferata se incheie intre Compania Nationala de Cai Ferate, printr-o sucursala a Societatii Nationale de Transport de Calatori pe

27

Calea Ferata, si calator. Elementele esentiale ale acestui contract sunt: consimtamantul; capacitatea de a contracta; obiectul si cauza licita. Consimtamantul se realizeaza prin oferta facuta de calator la ghiseele statiilor de cale ferata si plata taxei de transport corespunzatoare si acceptarea ofertei, prin eliberarea legitimatiei de calatorie, in baza careia va putea calatori. Orice persoan care are capacitate de exercitiu va putea incheia un astfel de contract, inclusiv minorul cu capacitate restransa de exercitiu pentru satisfacerea nevoilor sale curente, fara incuviintarea ocrotitorului legal. Calea ferata efectueaza transp. de calatori atata timp cat: a) calatorul se conformeaza dispozitiilor caii ferate Regulamentelor de transpport pe calea ferata; b) transportul este posibil cu agentii si mijloacele de transport disponibile ce permit satisfacerea nevoilor regulate ale traficului; c) transportul nu este impiedicat de imprejurari pe care calea ferata nu le poate evita si inlaturarea lor nu depinde de ea. Legitimatia de calatorie eliberata de calea ferata reprezinta inscrisul doveditor al contractului incheiat. Nu se admit sau pot fi evacuate din tren si din statie: a) persoanele in stare de ebrietate sau drogate; b) persoanele care au un comportament nepermis fata de ceilalti calatori; c) persoanele care produc vatamari materialului rulant; d) persoanele care nu respecta prevederile Reg. de transp.; e) persoanele care, din motive de sanatate ori alte cauze, incomodeaza pe ceilalti calatori, in afara de cazul in care acestia calatoresc intr-un compartiment intreg, contra plata; f) persoanele ce insulta personalul caii ferate aflat in timpul serviciului. Acele persoane. care au fost excluse de la calatorie in timpul transportului nu au dreptul la restituirea bagajelor. Incheierea contractului de transport de transport se poate face pentru: costului calatoriei si nici la taxele platite pentru transportul facute publice, si

28

a) trenuri de calatori, prevazute in mersul trenurilor si afisate in statiile de cale ferata; b) trenuri suplimentare; c) trenuri speciale de calatorie; d) vagoane suplimentare. Incheierea contractului si eliberarea legitimatiei de calatori au loc la statiile CFR care au case de bilete deschise permanent si la agentiile de voiaj, de la agentii autorizati si personalul de tren. Incheierea contractului de transport de persoane se poate face si pe o durata determinata, cum este cazul abonamentelor care sunt limitate in timp si spatiu. Transportul de persoane pe calea ferata se poate face de unul, de doi sau mai multi carausi, in temeiul unei singure legitimatii de calatorie, caz in care transportul este in trafic direct. Daca transportul se executa cu mijloace de transport de acelasi fel, el este in trafic direct simplu, iar daca se executa cu mijloace de transport diferite, el este in trafic direct combinat. 7.3. Taxsa (tariful) de transport calatori In schimbul prestatiei de transport, calatorul care a beneficiat de aceasta este obligat sa plateasca tariful de transport corespunzator. Principiile alcatuirii tarifelor sunt: a) acoperirea costurilor de transp. prin nivelul tarifului de transp. impreuna cu subventia acordata, de la bugetul de stat sau bugetele locale;

b) reflectarea in tariful de transport a confortului oferit calatorului in timpul calatorie cu diverse categorii de trenuri; c) corelarea zonelor kilometrice ale diverselor tarife; in cazul in care calatorul a optat pentru o calatorie cu o alta categorie de tren, decat cea pentru care si-a cumparat legitimatia de calatorie, acesta va plati tarif numai pentru sporul de confort oferit in plus;

29

d) corelarea tarifului platit de calator pentru. transportul cu distanta parcursa de acesta. Potrivit Traficului Intern de Calatori, sunt fixate tarife diferentiate pentru tren de persoane, distingandu-se 26 zone kilometice, iar pentru. fiecare stabilindu-se tariful in lei corespunzator clasei I-a si clasei a II-a, iar ptr. trenurile accelerate si rapide, 12 zone. Persoanele care beneficiaza de reduceri trebuie sa prezinte, la cererea organului de control, dovada ca beneficiaza de reducerea respectiva. Copii pana la varsta de 5 ani se transport gratuit iar cei pana la 10 ani platesc 50% din tariful de transp. Calatoria in grupuri formate din cel putin 20 de copii sau elevi, beneficiaza de o reducere de 50% din tariful trenurilor de persoane, clasa a II-a, prin aprobarea sefilor de statii sau sefilor agentiei de voiaj, iar turistii organizati in grupuri de cel putin 35 persoane, beneficiaza de reducere de 25% din tariful trenurilor de persoane la orice clasa. 7.4. Formele de trasnsport calatori Formele pe care le poate avea incheierea acestui contract sunt: calatorie individuala; calatorie in grup; calatorie in circuit; abonamente; calatorie in conditii speciale. 7.4.1. Calatoriile individuala Persoanele care a incheiat contract de transport pe calea ferata poate calatori numai cu trenul pe ruta, clasa si data indicata in contract. Aceasta poate solicita incheierea contractului de transport si in tren, cu plata taxei diferentiat. Legitimatia de calatorie trebuie sa contina: - seria, nr. si timbru sec CFR; -parcursul, indicatia statiei de plecare, de destinatie si una intermediara; -clasa; -date de valabilitate (anul, luna, ziua, timpul). Lipsa oricaror din aceste elemente face ca legitimatia sa nu fie valabila. Legitimatiile individuale de calatorie, ca inscrisuri doveditoare ale contractului de transp., pot avea diferite forme: bilet de carton cu pretul intreg; jumatate de bilet;

30

exemplare; -

bilet de carton dus-intors; bilet de carton diferenta de clasa; supliment de tren accelerat; tichet de rezervare a locului; biletul de control; biletul bianco se foloseste pentru un singur calator cand lipsesc biletele de

carton pentru. o anumita destinatie, prin completarea unui formular tip , compus din 4 bilete de calatorie in circuit; bilete speciale de calatorie, ce insotesc biletele de trimitere in statiune, bilete de calatorie in grup; abonamente lunare nominale, saptamanale, pe zone kilometice sau cu nr. legitimatii de calatorie in trafic international; bilete de calatorie pe zone kilometrice; legitimatii de calatorie eliberate in tren; legitimatii de calatorie electronica 7.4.2. Calatoriile in grup presupun incheierea unui contr. de transp., iar biletele de calatorie in grup se emit cu plata ptr. trenurile in circulatie sau ptr. trenuri ori vagoane special comandate. Pentru aceste calatorii se pot acorda reduceri ale taxei de transport, in baza cererii formulate de unitatile prevazute in Tariful intern de calatori si aprobarii date de calea ferata. Incheierea valabila a contractului depinde de existenta certificatului de reducere a taxei si ca anexa un tabel nominal, in 2 exemplare, cu membrii grupului, care este vizat de casier si predat conducatorului grupului. Biletul de calatorie in grup este valabil 30 de zile de la data inceperii calatoriei. 7.4.3. Calatoriile in circuit se executa pe baza de contract, a carui incheiere se considera a fi perfectata in momentul in care partile contractante si-au executat prestatiile:

valabile dus-intors;

limitat ori cu nr. nelimitat de calatorii;

31

plata pretului si emiterea buletinului de calatorie in circuit. Acest document da dreptul calatorilor sa parcurga un traseu in circuit si sa ajunga in final in statia initiala de plecare. Posesorii unor astfel de legitimatii au dreptul la un nr. nelimitat de intreruperi pe parcursul calatoriei, din care cel putin 3 intreruperi obligatoriu de minimum 24 h, dar in cadrul termenului de valabilitate a biletului, care este de 2 luni. Incheierea acestui contr. de transp. necesita cererea scrisa a solicitantului si trebuie sa cuprinda: numele si adresa, clasa si felul trenului, circuitul si statiile unde se vor efectua intreruperile, numele pers. care il insotesc pe solicitant si data inceperii calatoriei. 7.4.4. Calatorii in conditii speciale asigurate in vederea satisfacerii de cereri pentru deplasarea in grupuri culturale, sportive etc.: - calatoria in vagoane special comandate; - calatoria in trenuri special comandate; - calatoria in vagoane de dormit; - calatoria in vagoane restaurant. Calatoria in vagoane de posta si vagoane penitenciare nu fac obiectul unui contract de transport Acestea se fac prin conventii incheiate intre calea ferata si organele de resort. 7.5. Modificarea contractului de transport persoane Modificarea contractului se face prin: amanarea calatoriei; intreruperea calatoriei; folosirea unei clase superioare sau inferioare; a unei rute mai lungi sau mai scurte; a unui tren de rang inferior sau superior. Calatorul are dreptul de reziliere a contractului de transport cu conditia sa se prezinte in cel mult o ora de la plecarea trenului, pentru ca statia de plecare sa puna viza de nefolosire a legitimatiei de calatorie si pentru. restituirea pretului platit. 7.5.1. Amanarea calatoriei se face pe baza vizei de neutilizare a legitimatiei, calatorul urmand a pleca cu orice tren care are acelasi traseu, in cursul zilei respective si cel mai tarziu a doua zi.

32

7.5.2. Intreruperea calatoriei este dreptul calatorului, ce-l poate exercita o singura data, cu exceptia cazurilor prevazute de conventii speciale. Durata intreruperii calatoriei este de 24h de la plecarea trenului cu care a sosit calatorul, sau de la plecarea primului tren de legatura, de acelasi rang, din statia de intrerupere. In anumite situatii, se pot acorda termene de intrerupere mai mari, competenta prelungirii acestora revenind: sefilor statiilor si agentilor de voiaj, ptr. intrerupere de maximum 3 zile; sefilor compartimentelor comerciale-calatori, pana la maximum 5 zile; conducerii directiei de specialitate a caii ferate, peste 5 zile. Nu au dreptul la intreruperea calatoriei cei care: au bilet de calatorie dus-intors; abonament lunar cu nr. limitat de calatorii; bilet de calatorie gratuit; bilet cu tarifare in tren si bilet eliberat in tren. 7.5.3. Alte modificari ale contractului pot consta: - folosirea unei rute mai scurte, a unei clase inferioare, a unui tren de rang inferior, fara a fi necesara indeplinirea vreunei formalitati si fara restituirea diferentei de taxa; - folosirea unei clase superioare, a unui tren de rang superior, a unei rute ocolitoare, in acest caz calatorul trebuie sa plateasca diferentele la casa statiei de plecare sau la conducator. CAPITOLUL VIII CONTRACTUL DE TRANSPORT DE MARFURI PE CALEA FERATA Transportul de marfuri pe calea ferata se executa pe baza contractului de transport incheiat intre Soc. Nat. de Transp. de Marfa si expeditorul marfii. Calea ferata, fiind un caraus unic, incheie un singur contract de transport la care pot participa una sau mai multe regionale de cai ferate, fiecare avand o raspundere proprie. Contractul de transport. da nastere la obligatii pentru. toate regionalele de cai ferate pe teritoriul carora trece transportul. Transportul va parcurge itinerariul stabilit pe baza unui

33

singur document de transport iar operatiunile pe care le presupune transport sunt efectuate de caraus. Regionala de cai ferate pentru Sucursala CFR Marfa ce a fost obligata la plata de despagubiri, are drept la actiune in regres impotriva celei vinovate de producerea pagubei. Atunci cand se foloseste intreaga capacitate de transport avem expeditie de vagoane, cand cantitatea de marfuri nu acopera intraga capacitate avem expeditie de coletarie (105000 kg) sau ca expeditie de mesagerie (60-100 kg). 8.1. Contractul pentru prestri servicii de transport

Acesta se incheie intre Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa si expeditorul marfurilor, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. Obiectul contrractului consta in stabilirea necesarului de vagoane si a modului de programare, comanda si asigurare in vederea preluarii cantitatii de marfuri prezentata de client, a conditiilor de executare, a modalitatilor de decontare si plata, a tarifelor pe care clientul trebuie sa le achite transportatorului. In vederea incarcarii, comandarea vagoanelor se face astfel: cantitatile de marfa sunt esalonate pe luni, trimestre si grupe de marfa, folosindu-se formularul pus la dispozitie de calea ferata Program de transport pe calea ferata pe anul. Partile pot adapta cantitatile esalonate la posibilitatile concrete de realizare prin programe lunare de transport. Clientul va prezenta transportatorului cantitatile ce urmeaza a fi transportate in luna urmatoare pana la data de 15 ale lunii curente. Transportatorul are obligatia de a da lamuriri privind modul de completare a formularelor. Programul de transport completat se depune la sediul statiei gestionare cu confirmare de primire. Transportatorul va verifica modul de completare a formularului la primirea programului de transport lunar, acesta se semneaza de primire, se stampileaza, devenind anexa la contr. pentru prestatii de transport Cantitatile de marfuri prevazute in programul de transport lunar, vor fi programate la incarcare de catre client, folosind un formular tipizat. Programarea se va efectua pe zile de incarcare, fel de marfa, categorii de vagoane si statii de destinatii, cu cel putin 2 zile

34

lucratoare inainte de inceperea fiecarei decade. Pentru anularea programarii, efectuate intr-un interval mai mic de 24h fata de ziua programata, se va percepe un tarif prevazut de Tariful Iintern de Marfuri Termenul de executare a contractului de transport se stabileste conform instructiunilor si regulamentelor transportatorilor, se poate prelungi cu termene suplimentare determinate de indeplinirea formalitatilor administrative, vamale. Clientul are obligatia de a-si lua masuri in vederea asigurarii indeplinirii in termen a formalitatlor de import-export, suportand toate taxele, amenzile, penalitatile ori alte formalitati vamale ce sunt intarziate din vina lui. Clientul datoreaza transportatorului majorari pentru. intarzierea platii de 0,3% pentru. fiecare zi de intarziere pentru neefectuarea platii in termenul scadent, iar in cazul repetarii neplatii, transportatorul este in drept sa intrerupa sau sa sisteze definitiv prestatiile. Partile pot conveni si asupra altor modalitati de plata decat cele stabilite anterior. Responsabilitatea partilor este reglementata in contract. In limitele stabilite prin acte normative interne, transportatorul va raspunde ptr. integritatea marfurilor transportate, clientul raspunzand fata de transportator prin plata de daune, in cazul in care materialul rulant pus la dispozitia sa, a fost avariat sau distrus din culpa. Inlaturarea raspunderii partilor opereaza in caz de forta majora, invocata si dovedita in conditiile legii. Partea care o invoca este obligata sa aduca la cunostinta celeilalte parti producerea acesteia, sa ia masurile pentru diminuarea consecintelor evenimentului, in termen de 72 h. Contractul de prestari de transpport poate inceta, fara interventia instantantei judecatoresti ,in cazurile urmatoare: din initiativa uneia din parti sau prin acordul partilor; una din parti se afla intr-o situatie de forta majora mai mult de 30 zile; una din parti nu executa o obligatie esentiala contractului timp de 30 zile; una din parti este declarata in stare de incapacitate de plata, faliment sau a intervenit fuziunea sau comasarea; Toate litigiile rezultate cu ocazia incheierii, interpretarii sau executarii contractului si care nu vor putea fi solutionate pe cale amiabila, vor putea fi solutionate de un tribunal arbitral, cu sediul la Camera de Comert si Industrie a judetului respectiv. Hotararea

este declansata procedura de lichidare;

35

pronuntata de tribunalul arbitral este definitiva si obligatorie, cheltuielile de judecata fiind suportate de partea cazuta in pretentii. Daca in timpul contractului apar acte normative care prin efectul lor duc la modificarea clauzelor contractuale, transportatorul poate cere modificarea sau rezilierea contractului in cazul in care clientul nu este de acord cu modificarea. Modificarea contractului poate fi facuta prin acordul scris al partilor, neputand fi considerat ca fiind prelungit prin acceptare tacita. 8.2. Obligatia de a incheia contractul de transport pe C.F. Din contractul pentru prestatii de transport si conventia cadru de incarcare-descarcare, pentru calea ferata si agentii economici. se nasc obligatii. Calea ferata trebuie sa aplice principiul egalitatii pentru. toti expeditorii de marfuri. Obligatia este conditionata de: poate evita. Pentru marfurile pentru a caror incarcare sau descarcare, calea ferata nu dispune de mijloace speciale, aceasta nu este obligata sa le primeasca. In cazul fortei majore, pentru a putea fi exonerata de raspundere, calea ferata are obligatia de a dovedi acest fapt. Calea ferata este obligata sa efectueze transporturile in ordinea primirii lor, ori in anumite conditii sa acorde unele prioritati. In cazul in care transportul nu poate fi executate imediat, in temeiul unui contract de depozit, marfurile pot fi primite provizoriu in depozit. Calea ferata poate refuza primirea la transport a marfurilor daca va constata ca acestea sunt: transport; necorespunzator ambalate; nu au fost respectate normele tehnice de incarcare si fixare in mijlocul de expeditorul sa se conformeze prescriptiilor regulamentului; transportul sa fie posibil cu personalul si mijloacele obisnuite de transport; transportul sa nu fie impiedicat de circumstante pe care calea ferata nu le

36

mijloacele de transport deschise nu au semne si marcaje corespunzatoare marfurile sunt interzise la transport sau admise conditionat. Potrivit art. 55 din Regulamentul de transport pe calea ferata, unele marfuri sunt

iar cele inchise nu au sigilii;

excluse de la transport: infectioase; paiele. Potrivit art. 3 al Conventiei S.M.G.S. si art. 5 al Conventiei C.I.M., se primesc la transport numai marfurile prevazute in fiecare conventie si fara sa se opuna imprejurari de neinlaturat, iar expeditorul sa respecte prevederile acestor conventii. 8.3. Incheiera contractului de transport de marfa pe C.F. Contractul de transport pe calea ferata este acel contract prin care Societatea Nationala de Transport de Marfuri, printr-o sucursala a sa din cadrul unei regionale de cai ferate, in calitate de caraus, se obliga, in schimbul unei taxe de transport, sa transporte intr-un anumit termen, sa pazeasca si sa elibereze marfa destinatarului, care poate fi expeditorul sau un tert indicat in scrisoarea de trasura. Sucursala de marfa, din cadrul regionalei de cai ferate, incheie contr. prin statia de cale ferata de expeditie si expeditor. Pentru incheierea contactului de transport este necesar realizarea consimtamantului partilor (expeditor si caraus). Oferta este facuta de expeditor, prin prezentarea marfii insotita de scrisoarea de trasura, iar acceptarea ofertei de caraus consta in verificarea incarcaturii si aplicarea stampilei statiei de expeditie pe documentul de transport. Oferta de a contracta poate apartine si carausului.In lipsa contr. de prestatii, clientul depune la agentia de marfa o comanda scrisa cerealele infestate si caramizile nearse. Marfurile admise conditionat sunt: munitiile (dezamorsate), cadavrele, fanurile si obiectele in greutate de pana la 10 kg care sunt supuse regimului postal; marfurile ptr. a caror incarcare-descarcare sunt necesare mijloace speciale; marfurile al caror transport este interzis ptr. motive de ordine publica; marfurile explozibile, inflamabile, cele ce se autoaprind, radioactive,

37

cu minim 5 zile inainte de inceperea incarcarii si o garantie in lei sau valuta prevazuta in tarife, aceasta restituindu-se dupa incheierea contractului de transport Calea ferata poate percepe tarife de urgenta, iar comanda trebuie sa cuprinda: a) b) c) d) e) f) statia de destinatie a expeditiei; felul marfii; modul de prezentare la transport; cantitatea de transport; data si locul unde are loc incarcarea; tipul mijloacelor de transport; rechizitele necesare; trenul cerut pentru expediere.

g)
h)

Neinceperea incarcarii marfii in 6 h de la punerea la dispozitia clientului a mijlocului de transport, inseamna renuntarea tacita la incarcare, iar garantia va fi un venit al caii ferate. Potrivit art. 8 din Conventia CIM, incheierea contracutlui de transport international de marfuri presupune consimtamantul partilor si predarea marfii, insotita de scrisoarea de trasura. Determinarea momentului incheierii contractului de transport are o mare insemnatate teoretica si practica pentru ca, din acest moment, raspunderea asupra marfii trece catre caraus si se calculeaza curgerea tinpului de executare a transp. In cazul in care se nasc litigii si transportatorul a omis sa stampileze scrisoarea de trasura, expeditorul poate face dovada momentului incheierii contractului de transport cu alte mijloace de proba: chitanta de primire a marfurilor, buletinul de predare a vagoanelor, etc. Expeditiile de vagoane complete se tarifeaza ca:

vagoane izolate sau grupuri de vagoane; trenuri complete de marfa comandate; trenuri special comandate.

Scrisoarea de trasura model CIM se intocmeste in limba franceza, germana sau italiana, dar si in alta limba considerata utila, iar scrisoarea de trasura model SMGS se intocmeste in limba tarii de expeditie si in limba rusa sau germana.

38

In cazul transporturilor de mesagerii, documentul de transport se numeste scrisoare de mesagerie. 8.4. Scrisoarea de trasura

1.

Contractul de transport de marfuri pe calea ferata se incheie in forma scrisa,

completandu-se un formular tipizat, cu denumirea de scrisoare de trasura, al carui model este stabilit de acte normative. Scrisoarea de trasura se completeaza de expeditor, iar de catre caraus se completeaza doar datele cuprinse in chenare cu linie groasa. Completarea scrisorii de trasura trebuie facuta astfel incat sa nu prezinte stersaturi, adaugiri ori prescurtari, aceasta avand un continut obligatoriu: a inst. jud.); transport; acestuia; facultative: in gara sau a se preda la domiciliu; valoarea sumei privind interesul eliberarii de timp; francare sau transmise; in primul caz, tarifele se platesc de expeditor, nr. si seria sigiliilor aplicate; felul ambalajului, marca, nr. coletelor; enumerarea anexelor la scrisoarea de trasura; nr. mijlocului de transport; masa bruta a marfii; mentiunea de francare. numele, domiciliul (sediul) expeditorului si semnatura ori stampila denumirea statiei de predare si a celei de destinatie; numele, domiciliul si nr. contului bancar al destinatarului; denumire, greutatea si alte elemente de identificare a marfii predate la locul si data intocmirii scrisorii de trasura (pt. stabilirea competentei terit.

In sistemul Conv. CIM si SMGS, scrisoarea de trasura poate contine si alte mentiuni

in cel de-al doilea, de dest.;

39

suma rambursului; itinerariul si indicarea garilor unde se face vamuirea.

Scrisoarea de trasura, potrivit dispozitiilor TIM (Tarif intern de marfuri), se compune din 5 parti si fiecare are o alta destinatie, iar ptr. fiecare expeditie, expeditorul este obligat sa intocmeasca o scrisoare de trasura: - fila 1 -exemplarul de serviciu; insoteste transp. pana la destinatie; - fila 2 -copia care se pastreaza la statia de expeditie; - fila 3 avizul si adev. de primire, care se pastreaza la statia de dest. si insoteste transp. - fila 4 duplicatul, se elibereaza exp. si face dovada predarii marfii; - fila 5 unicatul scrisorii insoteste marfa si se preda destinatarului la eliberarea marfii. In temeiul unei singure scrisori de trasura, se poate expedia coletarie in greutate de 10 kg pana la 5000 kg si marfuri incarcate in mai multe vagoane, in cazul marfurilor indivizibile, al trenurilor speciale de marfa si al trenurilor marsrutizate. Nu sunt admise la transport impreuna cu alte marfuri: marfurile periculoase; marfuri care prin natura lor nu pot fi incarcate la un loc cu altele; marfuri care datorita prescriptiilor vamale, fiscale, adm. nu pot fi marfurile a caror incarcare este in sarcina caii ferate, pe acelasi document

expediate impreuna cu altele; cu cele a caror incarcare este in sarcina exp. Pot fi admise la transport cu o singura scrisoare de trasura: - expeditia de mai multe vagoane incarcate cu aceeasi marfa, in urmat. cazuri: - transp. marfurilor indivizibile; - transp. marfurilor care necesita vagoane de siguranta; transp. marfurilor in trafic de transbordare; - trenuri de marfa special comandate; - expeditii de marfuri diferite, incarcate in acelasi vagon; - expeditii de marfuri incarcate in vagoane care au acelasi regim; - expeditii de vagoane care indeplinesc aceleasi conditii tarifare.

40

Expeditorul raspunde de exactitatea mentiunilor facute in scrisoarea de trasura si suporta consecintele ce rezulta daca acestea ar fi incomplete, prescurtate, imprecise sau insuficiente. Mentiunile din scrisoarea de trasura referitoare la masa marfii sau nr. coletelor nu fac dovada impotriva caii ferate, decat daca verificarea acestora a fost facuta efectiv de calea ferata si certificate in scris pe documentul de transport. 8.5. Predarea marfii catre CF Predarea marfii consta in transferarea detentiunii marfii caii ferate care o detine, pe contul expeditorului. Predarea marfii carausului de catre expeditor, se face in locuri fixate si cunoscute de clientela: magazii, depozite, iar predarea-primirea marfii este stabilita prin art. 58 din Regulamentul NUT (Norme uniforme de transport). Expeditorul are urmatoarel obligatii:

a)
b)

de a determina greutatea marfii prin mijloace proprii si de a face mentiunea in documentul de transport, iar in cazul marfurilor ambalate se va

mentiona greutatea neta a marfii si separat a ambalajului;

c) d)
raspun. exp.;

sa faca determinarea cantitativa a marfii sub 2 aspecte: greutate si volum;

greutate si numar de bucati; sa ambaleze marfa coresp. stassurilor, caz in care marfurile circula pe

e)

sa aplice o eticheta, in care sa inscrie denumirea, cantitatea si calitatea marfii,

precum si numele celui care a facut operatiile de cantarire, masurare, numarare si ambalare; eticheta va contine si numele si adresa dest. precum si nr. de ordin al coletului indicat in scrisoarea de trasura; f) g) ambalajului. Nu pot fi predate ca expeditii de coletarie: a) marfurile excluse la transp. conform art. 55 din Reg.;
41

sa apere marfa de riscul pierderii, avariei, scaderii calitatii; sa nu pericliteze viata si sanatatea personalului care o manipuleaza.

Carausul poate sa refuze primirea marfii sau sa faca mentiunile necorespunderii

b) c) d)

cadavrele; vietatile, cu exceptia celor prezentate in colivii; obiectele ce depasesc gabaritul.

Transportul marfurilor pe palete, este admis atat ca expeditie de coletarie, cat si de vagoane, dar sa nu depaseasca 1000 kg.. Transportul marfurilor in conteinere este admis atat ca expeditie de coletarie, cat si de vagoane, dar numai in statiile de expeditie deschise traficului de marfuri in conteinere. Expeditorul este obligat sa aplice sigilii proprii pe conteinere si sa indice felul marfii, marca, numarul si capacitatea in metri cubi. Transp. marfurilor in transconteinere este admis numai ca expeditii de vagoane in statiile si spre statiile deschise traficului de marfuri in transconteinere. Expeditorul trebuie sa verifice vagonul sau conteinerul, iar daca a acceptat transportul fara obiectii, raspunderea cade asupra sa. Expeditorul este obligat sa aplice sigilii proprii la conteinere si vagoanele inchise si semne si marcaje la vagoanele deschise. Calea ferata efectueaza transport atata timp cat sunt indeplinite urmatoarele conditii generale:

a)
b)

expeditorul se conformeaza normelor Reulamentului. si tarifelor; transp. este posibil cu personalul si mijloacele de transp. obisnuite; transportatorul nu este impiedicat de imprejurari pe care calea ferata nu le

c)
poate evita.

Regionala de transp. pe calea ferata stabileste marfurile ce sunt excluse de la transp.: a) b) exploatare; c) d) mica de 10 kg; materialele si obiectele excluse de la transp. prin Reg. privind normele tehnice sunt excluse ca expeditii de coletarie marfurile a caror masa totala este mai referitoare la transp. marfurilor periculoase; marfurile al caror transp. este interzis prin dispozitii legale; obiectele care nu pot fi transportate, ca instalatiile sau mijloacele ordinare in

42

Sunt categorii de marfuri care trebuie sa indeplineasca conditii speciale pentru a fi primite la transport:

a)
b) c)

materiile si obiectele admise la transport in conditiile normelor tehnice privind marfurile ptr. care sunt stabilite conditii speciale; cadavrele se admit numai ca expeditii de vagoane si numai cu insotitor si pe

transp. marfurilor periculoase;

baza autorizatiei sanitare de transp. mortuar. Responsabilii cu expedierea marfurilor raspund de exactitatea marfurilor ce se expediaza, de integritatea lor, pana in momentul predarii lor caii ferate. 8.6. Primirea la transport a marfurilor pe CF Primirea la transport a marfurlor are loc in toate statiile destinate traficului de marfuri, in orele de program stabilite si cunoscute clientelei. Preluarea la transport a marfii consta in operatiuni care se refera:

a) b)

la expeditiile de mesagerie si coletarie: nr. coletelor, greutatea, starea

ambalajului, adresa dest. si etichetele aplicate pe colete; la expeditiile de vagoane: natura marfii, respectarea regulilor tehnice de

incarcare si fixare a marfurilor, la vagoane inchise, in plus sigiliile, iar la vagoanele deschise, semnele si marcajele. Preluarea prin cantarire este obligatorie in cazul marfurilor destinate exportului ori provin din import, iar daca statia de primire se afla in varf de trafic, cantarirea se face prin sondaj la minimum 10% din marfurile prezentate la transp. Calea ferata poate prelua fara cantarire marfurile ambalate potrivit stassului, cu greutatea stantata. Nu se cantaresc lichidele a caror greutate se determina prin volum. Nu vor fi admise la transp. marfurile care nu indeplinesc conditiile urmatoare :

a) b) c)

marfurile a caror ambalare este necorespunzatoare; marfurile incarcate cu nerespectarea normelor tehnice de incarcare si

fixare in mijlocul de transp.; expeditiile in vagoane inchise fara sigilii si cele in vagoane descoperite fara

semne si marcaje;

43

In cazul refuzului primirii marfii, reprezentantul caii ferate trebuie sa faca aceasta mentiune in scrisoarea de trasura ori sa incheie un proces-verbal impreuna cu reprezentantul expeditorului, ptr. neindeplinirea conditiilor impuse. Primirea la transport a expeditiilor de conteinere mari se face la fel ca in cazul primirii expeditiilor de vagoane. Predarea primirea expeditiilor de vagoane se face pe baza de semnatura si stampila, prin inscrierea numelui, prenumelui si functiei participantilor la respectiva operatiune in unul din urmatoarele formulare: a) b) c) registrele Veghetor; listele de predare primire; aratarea vagoanelor.

Operatiunea de preluare a marfurilor pentru transport se incheie cu aplicarea stampilei statiei de expeditie. Lipsa, neregulile din documentul de transp. ori pierderea acestora nu afecteaza existenta sau validitatea contr. de transport. 8. Taxa (tariful) de transport marfa Aceasta se determina conform Tarifului intern de marfuri si se stabileste in raport de felul expeditiei: tarif pentru. expeditii de vagoane complete; tarif pentru. expeditii de coletarie; tarif pentru. expeditii de mesagerie. Principiile care stau la baza stabilirii tarifelor: stabilirea tarifelor in functie de costurile prestatiei de transp.; corelarea tarifelor intre diferitele mijloace de transp. in functie de distanta si simplificarea sistemului tarifar in transp. de marfuri pe calea ferata; tarifele transp. publice se formeaza liber si concurential pe baza cererii si ofertei.

caracteristicile de transp. ale marfii;

Calculul taxei de transport se face de catre statia de predare pentru fiecare expeditie, aplicandu-se tariful in vigoare la data incheierii contr. de transport, iar in transportul internat., tariful legal in vigoare in momentul intrarii transp. pe liniile C.F.R.

44

Taxa de transp. pentru. expeditii de vagoane se determina in functie de natura marfii, greutatea si distanta kilometrica ce presupune transportul la destinatie. Elementele care stau la baza determinarii cuantumului taxei de transport: ambalajul. In vederea aplicarii tarifului de transp., se mai poate lua in calcul: masa stabilita de expeditor si indicata in scrisoarea de trasura; masa minima de aplicare a tarifului; masa stabilita de calea ferata. se stabileste pozitia tarifara a marfii din indexul alfabetic al marfurilor; se determina clasa tarifara din clasificarea marfurilor pe baza pozitiei tarifare; se calculeaza tariful prin inmultirea tarifului ptr. expeditiile de vagoane, felul expeditiei: coletarie sau vagoane; felul vagonului; masa expeditiei; distanta de aplicare a tarifului si alte conditii prevazute in tarif.

Greutatea la care se taxeaza expeditia, cuprinde tot ce se preda la transp., inclusiv

Pentru expeditiile de vagoane, tariful de transp. se calculeaza:

coresp. clasei marfurilor transp. Distanta minima pentru. care se calculeaza taxa de transp. este de 30 km, exceptie facand transp. efectuate in complexe feroviare la care distanta tarifara minima este de 10 km. Expeditorul raspunde de greutatea declarata, iar daca a facut o declaratie falsa si se stabileste o diferenta de 2-5%, va fi obligat la plata unei penalitati in lei/vagon iar penalitatea se dubleaza daca diferenta este mai mare de 5%. Daca denumirea marfii din scrisoarea de trasura este incompleta, calea ferata va respinge primirea marfii, solicitand exp. sa faca precizarile necesare. La expeditiile de vagoane, in afara taxei de transp., mai sunt aplicabile si unele dispozitii speciale de taxare:

la vagoanele de marfa, transportate la cererea exp. cu trenurile de coletarie, se

percepe un spor de taxa de 50%, exceptie facand marfurile perisabile si animalele vii;

45

daca transp. se executa cu vagoane ce nu apartin caii ferate, se percepe o daca marfurile depasesc gabaritul, sporul este de 100%; sporul este de 20% ptr. marfurile perisabile transp. cu vagoane frigorifice.

redeventa in lei de osie si km;

Cazuri de percepere a unor tarife speciale: pentru renuntarea la trenurile special comandate; pentru schimbarea statiei de destinatie. Calea ferata poate percepe tarife de transport: cand incheie contr. de transp.; odata cu eliberarea marfii; prin facturarea periodica in baza unei conventii de daca clientul a intarziat se percep majorari de intarziere sau calea ferata poate sa

plata centralizata; refuze ori sa opreasca transp.;

exp. poate incarca expeditia cu un ramburs pana la o valoare egala cu cea a

marfii. Transporturile incarcate cu ramburse si deburse (exp. foloseste serviciile caii ferate pentru transmiterea unei sume catre dest., ptr. executarea unor operatii legate de marfa transp.) sunt supuse perceperii unor tarife. Pentru. transporturile internationale, prin scrisoarea internationala de trasura se stabileste cui revine plata taxei:


sa o plateasca.

franco orice taxe, exp. isi asuma plata tuturor taxelor; franco, exp. plateste taxa de transp.si taxele accesorii; franco de vama, presupune plata catre exp. a taxelor de vama; franco pentru, exp. ia asupra sa o anumita suma pe care urmeaza

8.7. Obligatiile CF in vederea executarii transportului Calea ferata se obliga sa transporte marfa la destinatie si sa o predea destinatarului in cantitatea si starea primita. Calea ferata trebuie sa puna la dispozitia exp. mijloacele de transport stabilite si in stare corespunzatoare.

46

Transportatorul are obligatia sa avizeze expeditorul cu cel putin 3h inainte de ora punerii la dispozitie a vagoanelor, serviciile de avizare functionand fara intrerupere. Din momentul in care a fost stabilita ora avizarii, incepe sa curga termenul liber tarifar de incarcare, la expirarera lui incepe curgerea tarifelor de imobilizare iar termenul de executare a transport incepe sa curga de cand a fost incarcat vagonul. Termenul de incarcare incepe sa curga: o o dupa 24h de la ora depunerii avizului scris la posta; dupa 12h de la avizarea telefonica.

Daca vagonul pentru transport de munitii sau vietati a fost pus la dispozitie pentru incarcare-descarcare pe timpul noptii, termenul liber tarifar va curge de la aparitia luminii din ziua urmatoare. Calea ferata este obligata sa organizeze paza si supravegherea pe intraga perioada de la preluarea marfii de la expeditor si pana la predarea ei destinatar Expeditorul poate delega un insotitor, in vederea asigurarii integritatii marfurilor. Insotirea este obligatorie in cazul transport de animale domestice si salbatice vii, pasari, fainuri si cadavre. Calea ferata este obligata de a executa transportul in termenul stabilit, sa avizeze destinatarul de punerea la dispozitie a mijloacelor de transport la descarcare, sa predea marfurile in cantitatea in care au fost primite odata ce transportul a ajuns la destinatie. 8.8. Incarcarea descarcarea marfii Aceasta operatiune se poate executa de catre expeditor sau de catre calea ferata. Atunci cand obligatia incarcarii-descarcarii marfii revine caii ferate, este necesara incheierea unei conventii scrise intre parti. Expeditorul este obligat sa verifice mijlocul de transport inainte de incarcarea marfii Pe liniile de garaj industriale, expeditorii sunt obligati sa incarce, iar destinatarii sa descarce, in 24h, nr. de vagoane corespunzator capacitatii de incarcare-descarcare zilnica, iar daca transportatorul a introdus vagoane cu nerespectarea indicatiei beneficiaruluii, facute pe scrisoarea de trasura, carausul se afla in culpa si nu poate sa pretinda plata locatiilor. Termenele de incarcare-descarcare sunt diferite, in raort cu natura marfii incarcate, in functie de felul vagonului, de perioada din an in care se efectueaza opertiunea.

47

In cazul in care nu se incepe incarcarea marfurilor in termen de 6h de la punerea mijloacelor de transport la dispozitia clientului, inseamna renuntarea tacita la incarcare, dand dreptul caii ferate sa faca venit garantia platita de expeditor Daca destinatorul nu se prezinta pentru descarcare in 24h de la avizare (6h ptr. vietati, marfuri perisabile) calea ferata este in drept sa descarce marfa fara a fi prezent destinatarul si sa o depoziteze. Destinatarul este obligat, ca in 6h de la descarcare, sa elibereze terenul din vecinatatea liniei si sa nu impiedice descarcarea altor vagoane. Depasirea termenului de incarcare-descarcare din vina clientelei, atrage obligatia de plata a unor sume numite tarife de stationare si tarife de utilizare. In cazul itroducerii unei reclamatii adm., calea ferata este autorizata sa reduca sau sa anuleze plata tarifului, daca se stabileste ca neincarcarea (descarcarea) in termen se datoreaza unei cauze de forta majora, iar daca depasirea termenelor de descarcare se datoreaza culpei comune, seful statiei stabileste cota parte din tarif ce revine fiecarei parti. In legatura cu plata tarifului orar de utilizare, instantele jud. au statuat ca situatiile deficitare in aprovizionarea cu combustibil sau energie nu constituie cauze de forta majora care sa-l exonereze pe exp. de raspundere ptr. plata de locatii. Nu constituie forta majora care sa exonereze pe destinatar de plata locatiilor, faptul ca vasul in care urma a fi incarcata marfa prin transbord direct a sosit cu intarziere fata de termenul avizat, iar paratul neavand spatiu de depozitare, vagoanele au trebuit sa astepte in triaj pana la sosirea vasului, unitatea beneficiara de transport neputandu-se apara de raspundere; pentru incarcarea (descarcarea) vagoanelor cu depasirea termenului liber tarifar, invocand faptul ca vagoanele i-au fost puse la dispozitie dupa terminarea programului de lucru. La marfurile in suferinta (care nu au putut fi descarcate in 120 h de la sosire), tariful orar de utilizare pentru nedescarcarea vagoanelor in termen se calculeaza pentru max. 144 h, socotite de la ora avizarii, in cazul depasirii acestui termen se aplica tariful de stationare, dovada facandu-se cu registrele si documentele caii ferate din care rezulta data si ora primirii vagoanelor si data si ora terminarii operatiunilor.

48

Daca destinatarul refuza sa confirme datele din registrul veghetor, carausul are obligatia sa cheme ptr. constatare un delegat neutru care sa confirme datele inscrise in registru. Dupa incarcarea marfii, expeditorul are obligatia de a aplica sigilii la usi si obloane iar la vagoanele descoperite sa puna semne si marcaje, care sunt mentionate de exp. in scrisoarea de trasura. Expeditiile de coletarie trebuie ridicate la destinatie inauntrul termenului de magazinaj, acest termen in statiile de destinatie este de 1 zi pentru orice marfa si de 6 h pentru. cele explozibile. Nu se acorda nici un termen liber de magazinaj la marfurile care se descarca in magaziile CFR, sub soproane sau pe teren CFR. Depasirea termenului de incarcare (descarcare) a unui conteiner, de 2h, duce la plata de tarife de imobilizare, constand intr-o suma in primele 24 h, suma ce se dubleaza pentru. urmatoarele 24h si restul timpului. Se acorda termen liber de magazinaj de 24h in statia de destinatie pentru paletele sosite incarcate ca expeditii de coletarie si vagoane, descarcate in magazii sau terenuri CFR. Neridicarea paletelor in acest termen, naste obligatia dest. de plata a tarifului de magazinaj ptr. fiecare paleta. 8.9. Termenul de executare a transporturilor Calea ferata are obligatia de a transporta si preda marfa destinaie in termenul legal. Termenele contr. de transport se stabilesc pentru. expeditiile de: vagoane cu alte marfuri decat cele perisabile; vagoane cu marfuri perisabile; coletarie; mesagerie.

Termenele de executare a contr. de transp. ptr. vagoane complete incepe sa curga de la ora 24 a zilei cand marfa a fost primita, insumand: 1. termenul de expediere (24h); 2. termenul de transport ptr. fiecare fractiune indivizibila de 300 km; 3. termenul suplimentar de 24h ptr. trecerea de pe liniile principale pe liniile secundare;

49

4. termenele suplimentare stabilite prin normele uniforme. In vechiul Reg. , fractiunea indivizibila era de 250 km, in prezent este 300 km, deci avem un transp. eficient si rapid. Termenul de executare a contr. de transport, ptr. expeditiile de vagoane cu marfuri perisabile si vietati insumeaza: termenul de expediere de 4h; termenul de transport ptr. fiecare fractiune indivizibila de 300km=24h; termenul suplimentar de 10h; termenul de expediere de 24h; termenul de transport ptr. fiecare fractiune indivizibila de 300 km=24h.

Pentru expeditiile de mesagerie termenul contractului insumeaza:

Termenele contr. de transp., precizare mai sus, se prelungesc cu exceptia culpei imputabile caii ferate, cu durata stationarii necesare pentru: verificarea expeditiei; indeplinirea formalitatilor cerute de organele vamale; modificarea contr. de transp.; tratamente speciale ce trebuie acordate marfii; transbordarea ori refacerea unei incarcaturi efectuate defectuos de expeditor; orice intrerupere a traficului ce impiedica temporar inceperea sau continuarea

transp. (durata si cauza prelungirilor trebuie mentionate in scrisoarea de trasura). Se considera respectat termenul de executare a contr. de transp. daca: - marfurile au sosit la statia de destinatie inainte de expirarea termenului; - dest. a fost avizat; - marfurile sunt tinute la dispozitia dest. in locurile de descarcare ori in magazii ale caii ferate. In conditiile in care calea ferata a facut public faptul ca nu lucreaza sambata, duminica sau sarbatorile legale, termenul contr. de transp. se suspenda, iar daca acesta trebuie sa ia sfarsit dupa ora de terminare a programului statiei de destinatie, expirarea termenului se amana pana la trecerea a 2h de la reinceperea programului statiei. Ptr. expeditiile ce nu pot ajunge in statiile de destinatie, termenul de executare a contr.de transp. se incheie odata cu avizarea dest. asupra opririi transporturilor in parcurs.

50

Mijloacele de transp. stau la dispozitia clientului: a) ptr. durata cat mijloacele de transp. stau la dispozitia clientului ptr. incarcare, decarcare, transbordare, aranjarea incarcaturii, impiedicarea la eliberare, se percep tarife orare de utilizare a mijloacelor de transp. b) ptr. mijloacele de transp. apartinand caii ferate straine se percep tarife orare de utilizare in concordanta cu chiriile platite in traficul international. 8.10. Modificarea contractului de transport Exp. poate sa modifice contr. de transp. pana in momentul in care scrisoarea de trasura a fost predata dest. Modificarea contr. consta in dispozitia ulterioara incheierii contr. de transp., dictata de imprejurari ce impun un anumit interes al exp., sau de ivirea unor piedici la transp., ori de impiedicarea la eliberarea marfii la dest. Prin dispozitii ulterioare, exp transp., indicand: retragera marfii la statia de expeditie; oprirea marfii in parcurs; amanarea eliberarii marfii; eliberarea marfii unei alte persoane decat dest. mentionat in scrisoarea de trasura; inapoierea marfii la statia de destinatie; poate sa modifice contr. de

Calea ferata poate extinde dr. exp. privind modificarea contr. de transp. cu urmatoarele: stabilirea unui ramburs; majorarea, micsorarea ori anularea unui ramburs.

Modificarea contr. de transp. se poate face numai prin declaratie scrisa ce trebuie semnata de exp., trecuta pe duplicatul scrisorii de trasura si prezentata caii ferate. Declaratia se inregistreaza in formularul Dispozitii ulterioare ale expeditorului. Calea ferata poate sa nu dea curs dispozitiilor de modificare ale exp. daca nu au fost date prin statia de expeditie.

51

Contr. de transp. poate fi modificat si de dest. in cazul in care exp. nu a luat in sarcina sa tarifele aferente transp. pe calea ferata de destinatie si nu a facut mentiunea dest. neautorizat sa dea dispozitii ulterioare in scrisoarea de trasura. Modificarea contr. este obligatorie ptr. caraus daca dispozitia data de exp. este conforma cu prevederile Reg. de transp. pe calea ferata. Carausul are dreptul la despagubiri ptr. cheltuielile ocazionate de executarea modificarii dispuse de exp., in afara de cazul cand aceste cheltuieli se datoreaza caii ferate. Calea ferata este in drept sa refuze dispozitiile ulterioare date de exp. dau dest., cu conditia ca refuzul sa fie justificat si comunicat predatorului in scris. In caz de executare inexacta sau de neexecutare a unei dispozitii, despagubirile nu trebuie sa fie niciodata mai mari decat cele prevazute in caz de pierdere a marfii. Modificarea contr. de transp. in trafic international, este reglementata in sistemul conventiilor CIM si SMGS. Modificarea se poate cere o singura data de exp. prin statia de predare, iar de dest., prin statia de frontiera. Dr. exp. de a dispune modificari, se stinge odata cu ridicarea scrisorii de trasura de dest. 8.11. Impiedicarea la transport Constituie impiedicare la transp. faptul ca inceperea ori continuarea transp. nu mai este posibila sau este impiedicata pe itinerariul prevazut. Impiedicari la transp. sunt calamitatile naturale, sechestrarea marfii, perturbarile in serviciu, grevele etc. Calea ferata hotaraste daca este preferabil sa transp. din oficiu, schimband itinerariul, sau daca trebuie sa-i ceara instructiuni exp. Calea ferata poate sa perceapa tariful de transp. aplicabil pe itinerariul parcurs efectiv, afara de cazul cand este in culpa. Cand instructiunile exp. modifica destinatia sau statia de destinatie, va trebui sa le inscrie pe duplicatul scrisorii de trasura si sa-l prezinte caii ferate.

52

Calea ferata poate proceda potrivit normelor privind impiedicarea la eliberare daca exp. nu da in 72h instructiuni executabile. Cand impiedicarea la transp. inceteaza inaintea sosirii instructiunilor exp., marfa este indrumata la destinatia sa , exp. fiind instiintat in cel mai scurt timp posibil. Calea ferata poate sa perceapa tariful orar de utilizare a mijloacelor de transport, afara de cazul cand este vinovata. 8.12. Impedicarea la eliberare Se considera impiedicare la eliberare faptul ca dest. refuza primirea ezpeditiei, nu poate fi gasit sau nu ridica scrisoarea de trasura in termen.. In acest caz, calea ferata trebuie sa anunte exp. ptr a-i cere instructiuni, iar daca impiedicarea la eliberare inceteaza inainte de sosirea instructiunilor, marfa va fi eliberata dest. Atunci cand marfa a fost valorificata prin vanzare, suma obtinuta dupa scaderea tarifelor de transp., ce greveaza marfa, trebuie tinuta la dispozitia exp., iar daca suma este mai mica decat tarifele, exp. va trebui sa plateasca diferenta. In cazul in care impiedicarea la eliberare se iveste dupa ce dest. a modificat contr. de transp., calea ferata este obligata sa-l anunte pe dest., iar marfa nu va fi inapoiata exp. fara consimtamantul scris al acestuia. 8.13. Eliberarea marfii la destinatie Calea ferata are obligatia contractuala de a elibera marfa beneficiarului inscris in scrisoarea de trasura, iar dest. are obligatia de a ridica marfa in termenul stabilit in tarif. Executare contr. incheiat cu exp. continua pana cand are loc receptionarea marfii de dest. Dr. de dispozitie al exp. trece asupra dest. din momentul primirii marfurilor. Reprezentantul statiei de destinatie are obligatia ca impreuna cu dest. sa verifice starea mijloacelor de transp., a sigiliilor, semnelor, iar daca nu constata deficiente, dest. sa faca mentiunea primit transp. in stare intacta, sa puna ora si data eliberarii si sa semneze avizul si adeverinta de prmire.

53

Carausul este obligat la predarea marfii: - sa o predea numai dest. indicat in scrisoarea de trasura; - sa recantareasca la eliberare marfurile ce au fost transbordate fara a mai fi cantarite, expeditiile de coletarie si mesagerie cu urme de violare precum si cele care trebuiesc in mod obligatoriu cantarite, carausul raspunzand de cantitatea trecuta in scrisoarea de trasura. Daca se constata la mijlocul de transp. urme de violare, pierderi, acesta nu se va deschide si marfa nu se va descarca, fiind sesizat seful statiei ptr. a se constata situatia marfurilor si a cauzelor ce au dus la provocarea pagubelor. Acesta va trebui sa intocmeasca un proces-verbal prin care se constata starea marfii, masa, marimea pagubei, cauza acesteia si momentul in care s-a produs. In cazul in care sunt banuieli ca lipsurile ar fi rezultatul unei inf., vor fi sesizate telefonic organele de urmarire penala, retinandu-se transp. pana la sosirea lor, iar marfa va fi eliberata numai dupa terminarea cercetarilor. Procesul-verbal este opozabil atat exp. cat si caii ferate. In cazul grevarii transp. cu un ramburs, suma va fi platita de dest. care va face dovada in acest sens, inainte de eliberarea marfii. Calea ferata este tinuta sa despagubeasca pe exp. daca transportatorul a eliberat marfa fara a cere dovada achitarii ei. Daca dest. nu poate sa achite rambursul, calea ferata va retine marfa, instiintand exp. si asteptandu-i instructiunile. Dr. de retentie poate fi valorificat fata de orice pers. fiz. sau jd. ce pretinde dr. saupra marfii. Ptr. urmarirea transp. la cererea beneficiarului, calea ferata percepe tarife. Daca dest. mentine refuzul primirii marfurilor, dupa depasirea termenului de 120h de la ajungerea la destinatie si avizarea sa, marfurile sunt declarate in stare de suferinta, carausul avand obligatia sa anunte exp. Daca acesta nu dispune schimbarea dest. sau inapoierea marfii, in statia de predare, carausul va putea valorifica marfurile in conditiile prevazute de lege. In transp. internationale, eliberarea marfurilor la destinatie si a unicatului scrisorii de trasura de catre calea ferata, se face numai dupa ce dest. a facut dovada ca a achitat toate creantele care greveaza transportul.

54

CAPITOLUL IX. EXECUTAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT AUTO Prin transp. rutier se intelege orice operatiune de transp. care se realizeaza cu vehicule rutiere, ptr. deplasarea persoanelor, marfurilor sau bunurilor, chiar daca vehiculul rutier este pe o anumita portiune a drumului transp. la randul sau pe/de un alt mijloc de transp., iar operatiunile si serviciile adiacente sau conexe transp. rutiere sunt considerate operatiuni de transp. rutier. In vederea executarii in bune conditii a transp., carausul are obligatia de a pune la dispozitie mijlocul de transp. in stare corespunzatoare, la data si ora fixata. Exp. si dest. sunt obligati sa incarce/descarce ziua si noaptea, in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale sau religioase, fiind raspunzatoare partea in culpa ptr. depasirea termenului liber de incarcare-descarcare, stabilit, prin ultimul Tarif, de 80 de minute ptr. autovehicule cu o capacitate pana la 5t si, proportional, pana la 240 minute, cand aceasta capacitate este mai mare de 20t. Ptr. depasirea termenului liber, se percepe de la partea in culpa taxa de stationare care este o taxa suplimentara si nu o penalitate. Reglementarile in vigoare fac referiri privitoare la termenul de executare a contr. de transp. numai ptr. vietati si marfuri perisabile, in cazul celorlalte marfuri putandu-se stabili un anumit termen pe cale conventionala de catre parti, iar in caz de litigiu intre parti, prin expertiza tehnica. Exp. are obligatia sa execute incarcarea in mod corespunzator, sa repartizeze marfurile pe intreaga suprafata, sa respecte gabaritul, sa fixeze incarcatura si sa respecte dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice. Carausul elibereaza conducatorului auto o foaie de parcurs, care cuprinde mentiunile: societatea comerciala de transp. auto; felul, capacitatea, marca si nr. de circulatie al autovehiculului; numele si prenumele soferului si al insotitorului; destinatia, ruta si dest.; km parcursi (la plecare si sosire); viza si observatiile revizorului tehnic; seria si nr. carnetului foii de parcurs si a scrisorii de transp.; obsevatiile organelor de control, consumul de carburanti si lubrefianti;

55

raportul soferului referitor la timpul, parcursul in km, t/km; confirmarea beneficiarului si viza autogarilor. Exp. pastreaza dr. de dispozitie asupra marfii, care se mentine pana in momentul

predarii ei catre dest.. Transportatorul are un dr. de retentie asupra marfii transportate pana la plata taxelor care greveaza transp. In cazul in care se constata urme de violare, pierderi, avarieri, scurgeri etc., se va incheia un proces-verbal constatator. In ceea ce priveste transp. auto de calatori, transportatorul are obligatia sa asigure conditiile de confort si seviciile necesare unei caltorii normale. Deasemenea, transportatorului ii revine obligatia de a lua toate masurile de siguranta necesare ptr. ca, in timpul calatoriei, pana la ajungerea la destinatie, calatorului sa nu i se intample nimic, fiind raspunzator in caz de moarte sau accidentare a calatorului. Exonerarea de raspundere poate sa fie posibila doar daca transportatorul va putea dovedi culpa exclusiva a calatorului sau a unor imprejurari care nu-i sunt imputabile. Calatorii au obligatia sa respecte regulile de calatorie stabilite ptr. transp. auto de persoane, sa se supuna masurilor luate de angajatii carausului si sa

CAPITOLUL X. TRANSPORTURILE AERIENE INTERNATIONALE DE CALATORI SI BAGAJE Transp. aeriene de calatori si bagaje sunt reglementate prin Conv. de la Varsovia din 1929, modificata prin Protocolul de la Haga din 1955. Conform Conv. de la Varsovia, transportatorul are obligatia de a emite document de transp., constatator al contr. de transp. Documentul calatoriei este biletul de calatorie si buletinul de bagaje, iar continutul este in limba tarii unde a fost emis si in limba engleza. Eliberarea biletului de transp. se face pe baza prezentarii pasaportului, certificatului de sanatate, viza etc. si cu plata tarifului de transp. De unele reduceri privind costul biletului de transp. beneficiaza femeile peste 50 ani si barbatii peste 60 ani, precum si copii pana la 12 beneficiaza de tarife speciale in functie de varsta si de modul cum calatoresc, singuri sau insotiti.

56

Calatorul are dr. la un bagaj de mana pana la 10 kg. Greutatea maxima admisa ptr. fiecare bagaj nu trebuie sa depaseasca 32 kg. Ptr. calatorii spre/dinspre celelalte puncte decat SUA sau Canada, la cl. I-a se admit bagaje pana la 30 kg, iar la cl. turistica, 20 kg, inclusiv bagajul de mana. Nu sunt admise la transp. de bagaje marfuri cum ar fi: explozive, munitie, gaze comprimate, lichide si solide inflamabile, materiale magnetice, otravuri etc. Bagajul transp. in cala avionului trebuie sa fie din material rezistent, prevazut cu incuietori si etichete cu numele si adresa calatorului, atat in exterior, cat si in interior. In cabina de pasageri este interzis a se transp. arme de foc, cutite. Raspunderea carausului ptr. moartea sau leziunea corporala suferita de pasager va putea fi antrenata numai daca accidentul s-a produs la bordul navei sau in cursul imbarcarii sau debarcarii. Conv. de la Varsovia limiteaza raspunderea la 250 000 franci/calator. Buletinul de bagaje face dovada incheierii contr. de transp. de bagaje si a conditiilor de transp. pana la proba contrara. Lipsa, pierderea, neregularitatea buletinului de bagaje nu afecteaza existenta sau validitatea contr. de transp Transportatorul raspunde de dauna cauzata prin pierderea sau avarierea bagajelor, atunci cand paguba a fost provocata de un eveniment produs in timpul cat bagajele se aflau pe aeroport, in magazie sau la bordul navei. Exonerarea de raspundere va avea loc daca se face dovada ca dauna provine din culpa proprietarului bagajelor. In caz de avariere a bagajelor, dest. trebuie sa adreseze transportatorului un protest, in termen de 7 zile de la primirea lor; in cazul intarzierii la transp., protestul trebiue introdus din ziua in care bagajul a fost pus la dispozitia proprietarului, dar nu mai mult de 21 de zile.

CAPCAPITOLUL XI

CONTRACTUL DE TRANSPORT NAVAL

1. Consideratii introductive Transp. navale se clasifica in: transp. publice de calatori si marfuri pe apa; transp. pe apa in inters propriu;

57

activitati de incarcare-descarcare, reparatii, agenturare, aprovizionare, asigurarea

cu echipaje si nefolosirea navelor. In raport de itinerariul parcurs, transp. navale se mai clasifica in: transp. maritime (pe mari si oceane); transp. interioare (pe rauri, fluvii si canale navigabile). In functie de natura marfii transp., navele se impart in nave ptr. transp. marfurlor uscate si nave ptr. transp. marfurilor lichide. Din grupa navelor ptr. transp. marfurilor uscate fac parte: mineraliere (ptr. transp. mineralelor); cargouri (ptr. transp. marfurilor generale); pescadoare (traulere); nave RO-RO (ptr. transp. de masini si tractoare); nave refrigerente; nave port conteiner; nave port barje; nave mixte (O.B.O.), pot transp. simultan mai multe categ. de marfuri. Capacitatea navei de a transp. in conditii optime de navigabilitate o anumita cantitate de marfuri, masurata in unitati de greutate (tone lungi sau metrice), poarta denumirea de deadweight (t.d.w.). In tonajul deadweight se include greutatea marfurilor supuse transp., a combustibilului, a rezervelor de apa, a alimentelor si pieselor de schimb. 2. NOTIUNEA, NATURA SI FORMELE CONTR. DE TRANSP. MARITIM Definitie. Contr. de transp. maritim de marfuri este acel contr. prin care una din parti o copanie de transp. naval (navlosantul)- se obliga sa transporte marfuri dintr-un port in altul pe mare, iar cealalta parte navlositorul (expeditorul)- sa plateasca pretul stabilit, denumit navlu. In ceea ce priveste natura juridica a acestui contr., unii autori sustin ca ar fi un contr. de locatiune a unui bun, sau ca ar fi un contr. de navlosire atunci cand se inchiriaza nava si armamentul, iar alti autori sustin ca ar fi un contr. de transp. deoarece are acelasi continut ec. ca si celelalte contr. incheiate in toate categoriile de transporturi. Contr. de transp. maritim de marfuri poate fi incheiat in urmat. forme:

58

1 Contr. de transp. naval propriu-zis, ptr. transp. executate cu navele de linie.


Contr. se incheie ptr. transp. marfurilor determinate cu bucata, ptr. transp. de colete, in conteinere si palete. Navele de linie fac curse regulate intre diferite porturi, dupa un anumit itinerar si orar, cunoscut si afisat in port.

1. Contr. de navlosire, care se incheie in cazul navigatiei tramp (vagaboanda),


cand navele nu au un orar si un itinerar fix. Navele circula in cautare de marfa si se opresc in acele porturi unde gasesc incarcaturi. Atunci cand contr. prevede transp. unei incarcaturi complete sau punerea la dispozitie a unei nave in acest scop, contr. de navlosire este incorporat intr-un document numit Charter Party (Ch/P). La transp. de marfuri cu navele tramp, Ch/P este intotdeauna insotit de un conosament, la transporturile cu navele de linie este obligatorie insotirea marfurilor de un conosament, Ch/P nefiind obligatoriu. Contr. de navlosire (Ch/P) se incheie in mai multe forme, cele mai importante fiind: a) Time charter (pe timp determinat) - Navlositorul primeste de la navlosant nava cu echipaj cu tot, ptr. a transp. marfuri, calatori, pe o perioada determinata si achita navlul in avans. Raspunderea ptr. exploatarea tehnica a navei revine armatorului, iar cea ptr. exploatarea comerciala, navlositorului. b) Voyage charter (pe durata uneia sau a mai multor calatorii) Navlositorul se

obliga sa plateasca navlul convenit iar navlosantul suporta toate cheltuielile de intretinere a navei si a echipajului. c) Charter by demise este forma folosita in cazul tancurilor petroliere, navlositorul devine armator-chirias, avand pe perioada de valabilitate a contr. posesia si controlul deplin al navei. Navlositorul echipeaza nava si plateste anticipat navlul, suportand cheltuielile cu echipajul si combustibilul, precum si taxele cuvenite. In contr. de transp. cu navele de linie, nu se pune la dispozitia exp. nava, ca in contr. de navlosire, ci se efectueaza numai transp. lotului de marfa contractat.

59

In ambele forme de contract se elibereaza de catre compania de transp. naval un document de transp. numit conosament sau polita de incarcae, ce constituie un titlu reprezentativ al marfii. 3. INCHEIEREA CONTR. DE TRANSP. MARITIM Conform art. 557 din C. com., contr. de transp. naval (de navlosire si cu navele de linie) se incheie in forma scrisa , pe formulare tipizate. Contr. tip folosite de companiile romanesti se numesc Gencon si sunt imprimate in limba engleza. Contr. de transp. maritim, avand un caracter consensual, momentul incheierii sale valabile este acela al realizarii acordului de vointa intre parti. Pe baza tranzactiilor care se incheie intre armatori si exp. de marfuri sau intre reprezentantii acestora, se incheie contr. de transp. si se negociaza navlul. In porturile romanesti, Romtransul intocmeste conosamentele, face declaratiile de vama si depune la unitatea vamala declaratia de export, dupa care stabileste cu comandantul navei ziua si ora plecarii in cursa, pe care le anunta pilotilor, punctului de frontiera, vamii si capitaniei portului. Contr. si conosamentul fac dovada incheierii contr. de transp.si a conditiilor de executare a transp, dar acestea pot fi dovedite si cu oricare alt mijloc legal de proba. Contr. de navlosire, precum si contr. de transp. cu navele de linie trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni: a) b) c) d) e) f) nationalitatea, capacitatea, tonajul, viteza, felul propulsiei, locul unde se afla in numele si prenumele, adresa partilor contractante; numele si adresa dest. marfurilor; locul si timpul stabilit ptr. incarcarea si descarcarea marfurilor; navlul si alte sume datorate de catre navlositor ca urmare a executarii transp. si a denumirea marfurilor si determinarea lor cantitativa prin mentionarea tonajului momentul incheierii contr. si data la care este gata de incarcare;

altor operatiuni; navlosit sau a metrilor cubi.

60

Se considera ca facand parte din contracte urmatoarele clauze: primit; sa respecte itinerariul stabilit; partile trebuie sa contribuie cu buna credinta la realizarea scopului ptr. care au compania de transp. garanteaza buna stare de navigabilitate a navei; garanteaza ca marfurile ajung la destinatie in cantitatea si calitatea in care le-a

incheiat contractul. 4. CONOSAMENTUL (BILL OF LADING Potrivit art.1 din Conv. Natiunilor Unite privind transp. pe mare din 1978, Conosament inseamna un document care face dovada unui contr. de transp. pe mare si consta in preluarea sau incarcarea marfurilor pe nava de catre un caraus, precum si obligatia acestuia de a livra marfa transportata contra prezentarii documentului. Prevederile Conv. din 1978 se aplica contr. de navlosire (Charter Party), numai daca se intocmeste un conosament, prin care se reglementeaza relatiile dintre caraus si detinatorul conosamentului, daca acesta din urma este navlositor. Conosamentul poate avea urmatoarele forme: 1.Din p.d.v. al persoanei indreptatite sa ridice marfa in portul de destinatie, avem: a) conosamentul nominativ, se practica mai rar, armatorul fiind obligat sa eliberze marfa, in portul de destinatie, persoanei inscrise in conosament, dupa ce aceasta a achitat navlul, parte din el si cheltuielie accesorii ce ii apartin. b) c) conosament la ordin, forma cea mai raspandita, armatorul elibereaza marfa dest. conosament la purtator, nu sunt inscrise nici un fel de date cu privire la numit, sau la ordinul acestuia. persoana, ci prezentarea acestuia ca atare, da detinatorului dreptul de a intra in posesia directa a marfurilor pe care le prevede. 2.Din p.d.v. al expedierii marfii, avem: a) conosament incarcat la bord- aceasta forma se foloseste cand denumirea navei, care transp. marfa, este cunoscuta, fie prin precizarea ei in contr., fie prin prezentarea marfii in timpul cat nava se afla ancorata in dana de incarcare.

61

b)

conosament primit spre incarcare- aceasta forma se practica in transp. cu

nave de linie, iar mentiunile facute de conosament, urmate de semnatura si stampila armatorului, evita la destinatie implicatii de natura juridica. 3.Din p.d.v. al starii marfii sau al ambalajului specificate in conosament, avem: a) b) conosament curat presupune inexistenta vreunei nereguli cu privire la marfa conosament patat sau murdar - contine mentiuni categorice cu privire la starea sau ambalajul acesteia; necorespunzatoare a marfurilor sau ambalajului; 4.Dupa modul de intocmire a conosamentului, avem: a) b) c) conosament direct (through bill of lading care se foloseste in cazul transp. conosamentul fractionat - este utilizat ori de cate ori primitorul marfii doreste conosamentul semnat sub protest (bill signed under protest) S 1.a succesive cu mai multe nave apartinand unor navlosanti diferiti; sa-si revanda marfa inscrisa in conosament, in partizi mai mici, mai multor cumparatori; Comandantul, ori de cate ori constata la incarcare nereguli in legatura cu marfa sau cu ambalajul acesteia, iar exp. refuza sa preia un conosament murdar sau patat, iar marfa nu se descarca ptr. acest motiv, are posibilitatea sa elibereze un conosament curat, semnat sub ptotest. Comandantul va fi obligat, ptr. a inlatura raspunderea sa, ca, odata semnat conosamentul sub protest, sa redacteze un protest cu privire la starea marfurilor sau ambalajelor, pe care sa-l depuna notarului local, caz in care raspunderea va apartine exp. Ca orice titlu de credit, conosamentul poate circula liber de la un posesor la altul, ultimul posesor care se prezinta cu conosamentul putand fi considerat titularul unui dr. autonom, fata de care nu se pot opune exceptiile ce ar putea fi invocate impotriva posesorilor precedenti. De regula, in conosament sunt prevazute dr. si obligatiile nascute din rap. jd. existent intre compania de transp. naval si dest. prevazut in contr. si conosament. Conosamentul face dovada primirii si incarcarii marfurilor ptr. transp., dar va putea face si dovada incheierii contr. de navlosire sau transp., nunai daca in cuprinsul sau se face referire la contract sau se face trimitere la clauzele contractuale.

62

Orice conosamentul reprezinta un titlu constitutiv in ceea ce priveste dreptul incorporat in el, si, in acelasi timp, un titlu probatoriu referitor la contr. de navlosire (transport). Conosamentul are si functia de titlu reprezentativ al marfurilor incarcate, functie care ii asigura independenta fata de contr. de navlosire avand originea in actul incredintarii marfii companiei de transp. si intr-o anumita nava, comandantului acesteia revenindu-i obligatia de a o elibera posesorului legitim al titlului, in portul stabilit. Ca titlu de circulatie, conosamentul este un titlu autonom si literal numai in raport cu obligatia de eliberare a marfii si de disponibilitate asupra ei.

CONTINUTUL CONOSAMENTULUI Mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le contina un conosament sunt: natura generala a marfurilor, marcajele principale necesare ptr. identificarea marfii, o declaratie expresa, daca este cazul, privind caracterul periculos al marfurilor, nr. de colete sau de bucati, precum si greutatea marfurilor sau cantit. exprimata in alt mod; starea aparenta a marfurilor; denumirea si sediul principal al carausului; denumirea si sediul incarcatorului; denumirea si sediul dest. daca este nominativ, sau mentiunea ca a fost emis la portul de incarcare; portul de descarcare; denumirea, pavilionul si capacitatea navei; navlul si mentiuni privitoare la plata; mentiunea ca transp. este supus prevederilor Conv. din 1978; termenul de livrare a marfurilor in portul de descarcare; limita sau limitele majore ale raspunderii partilor; nr. de exemplare originale ale conosamentului; locul emiterii conosamentului; semnatura carausului sau a unui reprezentant.

ordinul sau, sau mentiunea ca a fost emis la purtator;

63

Mentiunile facultative se pot referi la: itinerariul navei; escalele si porturile in care se vor face; plata navlului si a altor cheltuieli datorate etc.

Lipsa uneia sau a mai multor mentiuni nu afecteaza valabilitatea jd. a conosamentului. Conform art. 566 C. com., orice conosament se intocmeste in 4 exemplare: un exemplar ptr. comandantul navei; unul ptr. compania de transp. naval; unul ptr. incarcator (navlositor sau expeditor); un exemplar ptr. dest. NAVLUL Navlul reprezinta suma de bani la care are dr. compania de navigatie, ptr. prestarea transp. unei anumite cantitati de marfa. Stabilirea navlurilor se face in functie de mai multe criterii, in practica obisnuindu-se sa se prevada cine suporta cheltuielile de incarcare-descarcare, prin precizarea uneia din urmatoarele clauze: clauza free in and out (f.i.o), cand navlositorul suporta cheltuielile ptr. clauza free in and out stowed (f.i.o.s), cand navlositorul suporta atat chelt. de clauza free in (f.i), cand navlositorul suporta chelt. de incarcare a marfurilor, iar clauza gross terms (g.t), presupune asumarea obligatiei de catre armator de a Determinarea cuantumului navlului se face in functie de timpul cat nava sta la dispozitia navlositorului, dupa nr. de calatorii efectuate, dupa felul si greutatea marfurilor. Neincarcarea navei cu intreaga cantitate de marfuri prevazute, nu duce la diminuarea navlului prevazut, navlositorul fiind obligat si la plata navlului mort, iar incarcarea unei cantitati de marfa mai mari de cat cea prevazuta, atrage obligatia navlositorului de plati navlul si ptr. surplusul de marfa incarcat. efectuarea operatiunilor de incarcare si de descarcare; incarcare-descarcare, cat si cele ocazionate de stivuirea marfurilor; armatorul pe cele de descarcare; suporta chelt. de incarcare-descarcare.

64

Renuntarea la calatorie si la incarcare, facuta prin declaratie de catre navlositor, face ca obligatia de plata a navlului sa se reduca cu 50%. Daca navlositorul nu declara in termenul prevazut renuntarea la calatorie, va plati navlul intreg, chiar si in cazul in care nu a incarcat marfa pe nava. In cazul contr. de navlosire incheiat ptr. o calatorie dus-intors, navlul se plateste in intregime, chiar daca la intoarcere nava nu a fost incarcata. Daca la intoarcerea navei se incarca marfa de la alti incarcatori, navlul corespunzator se va scadea din navlul ce trebuia sa-l plateasca navlositorul. Tarifele se stabilesc ptr. fiecare marfa in parte sau ptr. fiecare categorie de marfuri, in raport de valoarea marfii, avandu-se in vedere diferenta dintre pretul marfii in portul de incarcare si cel de destinatie. Daca marfurile pier, din cauza unor vicii proprii, in timpul transp., incarcatorul este tinut la plata navlului in intregime. Pieirea sau avarierea totala a marfurilor cauzate de nava inapta, duce la pierderea dr. la navlu, navlositorul poate cere, potivit art. 1020 C.civ., rezilierea contr. si despagubiri. In transp. maritime pot interveni urmatoarele cazuri care influenteaza plata navlului: a) navlosant; b) Potrivit art. 578 din C. com., sosirea cu intarziere a navei la destinatie din cauze de forta majora, nu da dr. la despagubiri nici companiei de navigatie nici incarcatorului la reducerea navlului; c) Sosirea la destinatie a marfurilor cu o alta nava, care le-a preluat pe parcurs, daca se prevede un asemenea caz in contr., incarcatorul va plati atat navlul cuvenit navlosantului initial, cat si cel ce revine ptr. nava care a continuat transportul; d) e) Navlosantul trebuie sa plateasca navlul si atunci cand marfurile au ajuns la Cand pierderea totala sau partiala este rezultatul unei cauze de forta majora destinatie avariate prin viciul lor; (naufragiu, piraterie etc.), nu se datoreaza navlu. In cazul intreruperii fortate a calatoriei, navlositorul poate sa aleaga fie asteptarea continuarii calatoriei, fie sa achite navlul intreg si sa continuie calatoria cu alt

65

OBLIGATIILE PARTILOR REZULTATE DIN CONTR. DE NAVLOSIRE Obligatiile partilor pana la plecarea navei in cursa Contr. de transp. prevede ptr. navlosant obligatia de a pune la dispozitia navlositorului nava stabilita si in stare buna de navigabilitate, adica sa reziste la navigatie si la riscurile pe care le presupune ruta stabilita, dintre portul de incarcare si cel de descarcare. Nava este considerata gata de incarcare, atunci cand sunt indeplinite conditiile urmat.: a) b) c) nava sa fie ancorata in locul stabilit de contr. de navlosire (Ch/P); nava sa indeplineasca toate conditiile fizice si tehnice ptr. incarcare; comandantul sa depuna notice-ul in cadrul orelor oficiale, iar navlositorul sa O alta obligatie este aceea de a incarca un caric plin si complet, fara a depasi capacitatea de incarcare a navei. Daca se incarca o cantitate mai mica de marfa, sau a altei marfi decat cea stipulata in contr. de navlosire, navlosantul are dr. la despagubiri. Daca navlositorul nu se prezinta cu marfurile la incarcare, navlosantul poate sa adopte urmatoarele solutii: sa ceara rezilierea contractului; sa ceara despagubiri ptr. durata stationarii sau sa incheie un alt contr. cu Raspunderea ptr. stivuirea corespunzatoare a marfii, in vederea asigurarii integritatii navei, revine comandantului. Dupa incarcarea navei se intocmesc urmatoarele documente: Istoricul de incarcare, care contine fapte care intereseaza nava si marfa, de la sosirea in rada portului, in timpul incarcarii si pana la parasirea portului. Acesta este avizat de comandantul navei si este consemnat in jurnalul de bord. Decontul de timp - prevederile lui constituie baza stabilirii staliilor si Manifestul marfurilor, este doc. in care sunt consemnate, in ordinea eliberarii, contrastaliilor; conosamentele marfurilor incarcate pe nava.

accepte notice-ul fara rezerve (incepe sa curga T de incarcare-descarcare).

navlositorul.

66

STALII, CONTRASTALII, SUPERCONTRASTALII SI DESPATCH MONEY Staliile (lay days) marfurilor, respectiv ptr. descarcarea acestora. Staliile se folosesc numai in cazul contr. de navlosire, nu si in cazul celor de linie. In practica transp. tramp se folosesc doua feluri de stalii: stalii fixe, care reprezinta zilele acordate prin contr. de navlosire ptr. incarcareastalii determinate, care sunt socotite potrivit prevederilor contractuale si Timpul de stalii incepe sa curga dupa sosirea navei in portul de incarcare-descarcare, gata de incepere a operatiunii si, dupa expirarea perioadei de ragaz, ce urmeaza notice-ului comandantului, adresat incarcatorului (destinatarului). Dupa expirarea perioadei de stalii, timpul necesar in plus ptr. incheierea operatiunilor de incarcare-descarcare, precum si sumele ce se platesc navlosantului de catre incarcator sau dest. se numesc contrastalii. Contrastaliile Conrastaliile reprezinta despagubirea pe care navlositorul trebuie sa o plateasca navlosantului, ptr. retinerea navei peste timpul de stalii stabilit, iar pe de alta parte, contrastaliile reprezinta perioada de imobilizare a navei de catre navlositor, ptr.terminarea operatiunilor de incarcare, dincolo de timpul de stalii. Contrastaliile se stabilesc printr-o suma forfetara, ptr. fiecare zi de intarziere a navei. Durata maxima a contrastaliilor este prevazuta in contr. de navlosire, de exemplu, 5 zile pentru incarcare la suma de 2000$, ptr. fiecare 24h de intarziere. Daca in calculul staliilor nu se includ duminicile si sarbatorile legale, in schimb contrastaliile le includ, calculandu-se in zile consecutive de 24h, potrivit principiului odata intrata in contrastalii, nava este mereu in contrastali. Daca, dupa expirarea timpului de contrastalii, operatiunile de incarcare-descarcare nu s-au incheiat, navlosantul va putea: descarcarea marfurilor; uzantelor locale, tinand cont de conditiile in care se efectueaza incarcarea-descarcarea. S 14.a

Staliile reprezinta timpul cat nava sta la dispozitia navlositorului, ptr. incarcarea

67

sa dispuna ramanerea navei in continuare la incarcare-descarcare, adica sa ramana sa dispuna plecarea navei in cursa, primind navlul in intregime si despagubiri. Supercontrastaliile reprezinta acoperirea chelt. ocazionate de imobilizarea navei, a

in supercontrastalii;

sumelor pe care le-ar fi obtinut daca ar fi plecat in cursa, a pagubelor pe care le-a suferit prin despagubirile platite altor clienti prin intarziere etc. Ele sunt cu 50% mai mari decat contrastaliile. Despatch money reprezinta suma de bani pe care navlosantul o plateste navlositorului, ptr. timpul de stalii economisit si numai in masura in care exista o asemenea clauza in contractul Charter Party. In tara noastra, potrivit art. 7 din D. 309/1978, acordarea primei (despatch money), platita de armatorii straini, se cuvine unitatii prestatoare de servicii portuare (care a efectuat efectiv operatiunile de incarcare-descarcare) si nu agentului economic ce are calitatea de navlositor (expeditor) in contr. de transport.

OBLIGATIILE NAVLOSANTULUI IN TIMPUL CALATORIEI Dupa incheierea operatiunilor de incarcare a marfii la bord, armatorul procedeaza la pregatirea navei in vederea plecarii in cursa, care consta in: verificarea si punerea in stare de functionare perfecta a aparaturii de navigatie, a inchiderea si etansarea hambarelor, fixarea si asigurarea instalatiilor; pregatirea echipajului, verificarea efectivului, a actelor de navigatie ale acestuia, a Momentul inceperii calatoriei este acela al depasirii limitelor portului de incarcare, iar momentul terminarii caltoriei este acela al sosirii navei in portul de destinatie. Daca in timpul voiajului nava se defecteaza, comandanrtului navei ii revine obligatia de a lua toate masurile de conservare a marfurilor, pana la repararea navei si reluarea calatoriei. In cazul in care repararea navei presupune o perioada mai lunga de timp, armatorul are obligatia de a procura o alta nava, de a asigura transbordarea marfurilor si de a suporta toate cheltuielile ocazionate de aceste operatiuni.

masinilor si a instalatilor de propulsie, a instalatiilor de punte;

certificatelor de vaccinare etc.

68

Navlosantul mai are obligatia de a asigura buna stare de navigabilitate pe intreaga durata a calatoriei, raspunzand ptr. toate greselile comandantului comise in domeniul navigatiei, administratiei pe nava si ptr. lipsa de diligenta in pastrarea si conservarea marfurilor. O alta obligatie este aceea de a executa transp. pe calea cea mai directa, abaterea de la traseu neputandu-se face fara o autorizare prealabila din partea navlositorului, cu exceptia cazului in care exista un pericol ptr. nava, incarcatura sau echipaj.

OBLIGATIILE LA SOSIREA NAVEI IN PORTUL DE DESTINATIE Sosirea navei in portul de destinatie este anuntata din timp prin agentul naval, care agentureaza nava, sau de catre comandantul navei prin radiograma. Comandantul navei trebuie sa avizeze dest. si sa anunte autoritatile portuare (capitanie, vama, graniceri si organe sanitare), ptr. obtinerea permisului de acostare. Dupa terminarea formalitatilor de acostare, comandantul trebuie sa inmaneze agentului notice-ul, din acest moment incepand sa curga timpul de stalii acordat ptr. efectuarea descarcarii marfiurilor. Si la descarcarea marfurilor se redacteaza aceleasi documente ca la incarcare: fisa de pontaj, istoricul de descarcare si raportul de descarcare. In portul de destinatie, comandantul are oblig. de a pregati nava ptr. descarcare si eliberarea marfurilor posesorilor conosamentelor sau dest. prevazuti in contr. Dest. au obligatia de a asigura descarcarea fluenta a marfurilor, in cazul neindeplinirii corespunzatoare a acestei obligatii, navlosantul poate proceda la executarea lucrarilor pe riscul si chelt. dest., iar daca a suferit un prejudiciu, poate pretinde despagubiri ptr. intarziere. In situatia in care eliberarea marfurilor se face conform prevederilor contractuale, prin cantarire, masurare, compania de navigatie raspunde de avariile suferite de marfuri dupa descarcarea lor, dar mai inainte de efectuarea operatiunilor de cantarire sau masurare, din acest moment riscul asupra marfurilor trecand la dest. Cheltuielile ocazionate de descarcarea marfurilor revin armatorului sau dest., in functie de conditiile de descarcare prevazute in contr.

69

Locul de descarcare este dana prevazuta in contr., iar daca nu este o astfel de prevedre, beneficiarii marfurilor, impreuna cu organele portuare vor alege dana cea mai convenabila sau pe cea libera. Schimbarea danei se face cu acordul comandantului navei si in schimbul platii chelt. de acostare. Pe baza rapoartelor zilnice de descarcare, comandantul navei sau agentul acestuia intocmeste cargo-raportul, in care va mentiona denumirea navei, sortimentele de marfuri descarcate, cantitatea, eventualele lipsuri cantitative sau calitative. Daca se constata lipsuri la marfurile primite, dest. va intocmi un protest, pe care il va inmana comandantului sau armatorului. Protestul, cargo-raportul si procesul-verbal constatator al lipsurilor constituie probe cu care se vor dovedi in instanta pretentiile la despagubiri impotriva armatorului.

CALATORIA NAVEI SI AVARIILE COMUNE Prin avarie se inteleg pagubele sau cheltuielile extraordinare pe care le suporta in cursul voiajului pe mare incarcatura sau nava, cauzate de evenimente, accidente sau fapte neobisnuite, proprii riscului acestui fel de transp. Cauza pagubei exceptionale consta intr-o imprejurare neobisnuita, care nu putea fi prevazuta sau preintampinata de prepusii armatorului. In conformitate cu dispozitiile C.com., avariile sunt de doua feluri: comune sau generale (reglementeaza diverse cazuri de avarii comune, cum ar fi: esuarea voluntara a navei, fortarea masinilor etc.), presupun ca partile interesate contribuie la acoperirea cheltuielilor; particulare sau simple presupun ca pierderea sau cheltuiala necesara sa fie suportata de partea care a suferit-oIn domeniul avariilor comune sunt aplicabile prevederile Conv. Natiunilor Unite, Regulile York-Anvers din 1950, precum si legislatiile nationale. Ptr. a se cunoaste care sunt reglementarile aplicabile, se obisnuieste ca partile sa faca mentiunea necesara in contr. de navlosire, in conosament sau in polita de asigurare.

70

Prin avarie comuna se inteleg pagubele sau cheltuielile extraordinare voluntare si rationale, facute in cursul calatoriei in legatura cu incarcatura sau cu nava, determinate de evenimente exceptionale (neobisnuite), proprii navigatiei maritime, ptr. a salva de la un pericol comun nava, incarcatura si navlul, si la a caror acoperire contribuie toti cei interesati in expeditia maritima. Ptr. a fi in prezenta unei avarii comune, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: a) b) c) d) sa existe un pericol grav, actual sau iminent. care ameninta nava sau incarcatura; sacrificiul trebuie facut ptr. a preintampina o paguba mai mare; pericolul care ameninta nava si incarcatura trebuie sa fie determinat de intre actul deliberat de avarie si pagubele sau cheltuielile extraordinare

imprejurari exceptionale; (sacrificiul) facute sa existe o legatura cauzala directa. Lichidarea avariilor comune Lichidarea avariilor comune are loc pe cale amiabila sau pe cale judecatoreasca, si dupa o anumita procedura. Impartirea proportionala a avariilor comune, intre partile care au beneficiat de sacrificiul facut (proprietarul navei cu nava si navlul si proprietarul marfurilor cu valoarea acestora), poarta denumirea de contributie. In vederea determinarii despagubirilor ce se cuvin se procedeaza la formarea a doua mase: masa activa si masa pasiva. Masa activa cuprinde daunele suferite de nava sau de incarcatura. Ptr. daunele suferite de nava, navlosantul poate sa pretinda sumele necesare ptr. repararea si punerea ei in stare de navigabilitate, iar ptr. pagubele suferite de incarcatura, acestea se refera la pierderea sau deteriorarea ei si cheltuielile ocazionate de lichidarea avariilor. Daunele pretinse de proprietarul marfurilor se determina dupa pretul existent pe piata in ziua sosirii navei in portul de destinatie sau a poprtului de refugiu. Masa pasiva cuprinde bunurile carora le-a profitat sacrificiul comun, si anume nava, incarcatura si navlul care vor suporta, in comun, contributia stabilita, ptr. fiecare in parte, in vederea lichidarii masei active.

71

Conform art. 659 C.com., nava si navlul contribuie cu jumatate din valoarea lor. In cazul masei pasive se are in vedere valoarea pe care o are nava in portul de destinatie sau de refugiu, sau pretul la care ar putea sa fie vanduta. Conform art. 667 din C. com. incarcatura salvata contribuie cu valoarea pe care o are in portul de destinatie. Atat nava , cat si incarcatura, daca au suferit o avarie particulara, din valoarea lor se vor scadea avariile particulare, daca s-au produs ulterior avariilor comune. Odata ce s-au format cele doua mase, se procedeaza la stabilirea contributiei proportionale a masei pasive, ptr. acoperirea masei active. In 24h de la sosirea navei in port, comandantul navei are obligatia de a sesiza instanta jud. competenta, ptr. a numi lichidatori-dispasori. Daca nava rom. acosteaza intr-un port strain, se va sesiza consulatul roman, iar daca una din parti este o pers. jd. straina, se va sesiza instanta locala. Prin intermediul agentului, comandantul navei depune la capitania portului protestul de mare. Capitania portului il verifica si, numai daca partile nu cad de acord cu lichidarea avariei comune pe cale amiabila, il va inainta instantei competente. Instanta sesizata numeste experti-lichidatori, care intocmesc regulamentul avariei comune si-l supun omologarii instantei. In ceea ce priveste creanta navlosantului, rezultata dintr-o avarie comuna, aceasta este garantata cu privilegiul pe care-l are asupra marfurilor transp., iar creanta proprietarului marfurilor este garantata cu privilegiul asupra navei. TRANSPORTURILE FLUVIALE Transp. fluviale presupun cheltuieli de investitii reduse ptr. asigurarea infrastructurii lor, in raport cu transp. aeriene, feroviare, auto, deoarece caile de navigatie fluviala sunt naturale, singurele investitii fiind ptr. construirea podurilor. Transp. efectuate pe aceste cai contribuie la dezvoltarea industriilor care folosesc materii prime in mari cantitati. Transp. fluviale presupun riscuri mult mai mici decat transp. maritime si permit transp. marfurilor in vrac sau folosirea de ambalaje mai ieftine. FLUVIALE DE MARFURI IMPORTANTA TRANSP.

72

Dezavantajele pe care le au trans. fluviale ar fi: realizarea lor este conditionata de existenta cailor fluviale; la noi in tara caile navigabile sunt reduse, in afara de Dunare; transp. fiind destinate unor beneficiari aflati la distanta de caile fluviale, este transp. fluviale realizeaza o viteza comerciala mai redusa si o relativa

necesara si folosirea altor mijloace de transp., ceea ce inseamna cheltuieli suplimentare; punctualitate in exploatare iar in perioadele de inghet devin impracticabile. Canalul Dunare-Rin-Main are o lungime de 3500 km si face legatura intre Marea Neagra si Marea Nordului si alte numeroase porturi straine, dintre care cel mai important este portul Rotterdam, unul din cele mai mari porturi ale lumii si cu cel mai mare trafic de marfuri. Porturile Galati si Braila sunt deschise si transp. maritime, avand acces nave cu un pescaj pana la 7 m. TRANSP. FLUVIAL DE MARFURI IN TRAFIC INTERN (CABOTAJ) Este reglementat prin O.G. nr.42/1997 privind navigatia civila. Transp. fluviale de marfuri se executa pe baza contractelor de transp., incheiate intre societatile de transp. si ag, ec. expeditori. In determinarea necesarului de transp., exp. trebuie sa aibe in vedere urmatoarele: a) cantitatile de marfuri rezultate din contr. de vanzare incheiate intre furnizori si beneficiarii interni; b) cantitatile de marfuri care rezulta din contractele de import-export;

c) in cazul neincheierii contractelor prevazute la la lit.a si b se vor avea in vedere ,


dupa caz, programul de productie sau conventiile incheiate sau programele de comert exterior; d) volumele si relatiile de transp. rezultate din programele de optimizare a transp.; e) asigurarea de catre expeditori a capacitatilor de predare, si de catre destinatari a capacitatilor de primire a marfurilor; f) utilizarea integrala a capacitatii mijlocului de transp. in tot cursul anului, ptr. evitarea varfurilor de trafic.

73

Aceste transp. se pot realiza ca expeditii de coletarie (ptr. marfurile in greutate de la 1000-5000 kg) si mesagerie (ptr. cele sub 1000 kg), de remorcare si expeditie in traficul apropiat cu ambarcatiuni mici. Transp. fluvial se executa pe baza de scrisoare de trasura. Exp. are obligatia de a completa mentiunile prevazute in formularul scrisorii de trasura, raspunzand ptr. exactitatea datelor, indiferent daca intocmirea este facuta personal sau prin mandatar. Scrisoarea de trasura concretizeaza drepturile si obligatiile partilor, iar cand nu se incheie un contr. special de transp. fluvial, face dovada incheierii contr. Pe scrisoarea de trasura, comandantul navei va face mentiunea primirii marfii de transp., a sosirii navei in portul de destinatie si a eliberarii marfii dest. Staliile se stabilesc pe baza normelor de incarcare-descarcare, prin intelegerea partilor si numai in cazul in care incarcarea-descarcarea se executa de clientela. Staliile pot fi modificate prin intelegerea partilor. Termenul de incarcare incepe sa curga din prima zi care urmeaza zilei in care s-a avizat punerea navei la dispozitie si se termina in ziua in care se predau documentele de transp. carausului, iar descarcarea se considera incheiata in ziua eliberarii navei. Plata navlului si a taxelor accesorii se face inainte de inceperea operatiunilor de descarcare a marfurilor. Raspunderea companiei de transp. fluvial incepe in momentul semnarii scrisorii de trasura de catre comandantul navei si de seful agentiei, dupa luarea in primire a marfii, si se termina in momentul eliberarii marfii catre dest. si semnarea de catre acesta pe scrisoarea de trasura. TRANSP. DE MARFURI PE DUNARE IN TRAFIC INTERNAT. Transp. de marfuri pe Dunare in trafic internat. se efectueaza conform Conditiilor generale de transp. din 1961, cu unele modificari ulterioare, precum si dupa regulile adoptate de Conventia de la Bratislava. Potrivit Conditiilor generale de transport: a) Exp. (navlositorul) are obligatia de a inainta companiei de transp. fluvial cererea ptr. transp., in care sa specifice:

74

data la care marfurile pot fi incarcate, felul si cantitatea marfurilor; portul sau punctul de incarcare-descarcare;

- denumirea (numele), sediul (adresa) exp. (navlositorului) si ale dest.


b)Documentele de transp. sunt: scrisoarea de trasura fluviala intocmita de exp.; conosamentul intocmit de transportator pe baza ordinului de incarcare al exp. Aceste documente se intocmesc pe formulare tipizate in limba tarii transportatorului si in limba rusa si franceza. Scrisoarea de trasura si conosamentul se intocmesc in cel putin 2 exemplare, originalul insoteste marfa iar duplicatul ramane la exp. c) Ptr. nepredarea in totalitate a marfurilor, exp. trebuie sa plateasca penalitati egale cu 50% din tariful de transp. calculat asupra cantitatii de marfa nepredata la transp. d) Operatiunile de incarcare-descarcare pot fi executate de catre clientela cu mijloacele si pe cheltuiala sa, sau de catre transportator in contul clientelei. e) Prin intelegerea partilor, taxa de transp. poate fi achitata de catre exp. sau dest., dupa tarifele in vigoare. f) Transportatorul raspunde ptr. marfa primita din momentul atestarii primirii in raportul de incarcare si pana in momentul semnarii de catre dest. a conosamentului. g) Predarea si eliberarea marfurilor la destinatie se face prin urmatoarele modalitati: dupa greutatea rezultata prin cantarire; dupa greutatea declarata de exp.; dupa scara de pescaj a navei inainte si dupa descarcare; dupa nr. de bucati si cu determinarea greutatii totale a incarcaturii. In cazul

marfurilor lichide, cantitatea se determina: dupa capacitatea rezervoarelor, dupa greutatea declarata de navlositor sau prin masurarea cantitatii de marfa in tancuri.

g) Transportatorul raspunde ptr. incarcarea si stivuirea marfurilor in interiorul


navei, ptr. ca acestea sa ajunga in stare buna la destinatie.

h) Transportatorul raspunde ptr. pierderea si avarierea marfurilor, ptr.


depasirea termenului de executare a transp. Ptr. a fi exonerat de raspundere, el trebuie sa faca dovada ca pierderea sau avarierea marfurilor s-au datorat unor cauze pe care nu le-a putut evita.

75

i) Prin avarie comuna se inteleg pagubele suferite ca urmare a cheltuielilor


extraordinare sau a sacrificiilor facute de bunavoie si in mod intentionat, cu scopul de a salva nava, navlul si marfurile de la un pericol comun ptr. ele.

j) In traficul international pe Dunare, Conv. de la Bratislava din 1955 a stabilit


tarife unice, care au fost majorate in raport cu cresterea pretului de cost al transp. CONTR. DE TRANSP. MARITIM DE CALATORI SI BAGAJE Este acel contr. in baza caruia compania de navigatie se obliga sa transp. un calator de la portul de imbarcare la portul de destinatie, in schimbul unui tarif (taxe de transp.) platit de calator. Biletul de calatorie face dovada incheierii contr. de transp. si a platii, de catre calator, a tarifului de transp. Biletul de calatorie nu este transmisibil in transp. maritime de calatori, in transp. fluviale, ele pot fi transmise, fara a face insa obiectul unor castiguri ilegale. Din contr. de transp. rezulta obligatiile companiei de transp. maritim: - de a pune la dispozitia calatorilor o nava corespunzatoare: asigurarea fiecarui calator a unui loc; primirea pe nava a bagajelor personale ale calatorilor, care vor fi transp. gratuit;

- inceperea calatoriei la data si ora mentionate in itinerariul calatoriei. Daca nu se


respecta aceasta conditie, transportatorului ii revine obligatia de a asigura calatorului cazarea si masa la bordul navei, cu conditia ca masa sa fie inclusa in pretul biletului. Totodata, calatorul poate cere despagubiri, daca prin intarziere a suferit un prejudiciu, iar daca intarzierea se prelungeste peste 10 zile, poate cere rezilierea contr. si restituirea taxei de transp. transportatorul are obligatia de a face numai escalele stabilite. sa achite biletul de calatorie; sa se prezinte la bordul navei la data si ora stabilita. Daca nu se prezinta va pierde Calatorului ii revin urmatoarele obligatii:

taxa de transp. achitata, iar daca declara mai inainte de plecarea navei ca renunta la calatorie sau daca neprezentarea s-a datorat unui caz de forta majora, va avea dr. la restituirea unei jumatati din taxa de transp.

76

daca incetarea calatoriei se datoreaza unui caz de forta majora, calatorul are

obligatia de a achita numai taxa corespunzatoare distantei parcurse, iar daca a decedat in naufragiu, ptr. a primi ddespagubiri, mostenitorii datoreaza taxa de transp. neachitata cu anticipatie; calatorii trebuie sa respecte ordinea existenta la bord, dispozitiile cuprinse in actele normative din domeniul transp. naval de calatori si cele date de comandantul navei. TRANSP. DE MARFURI IN TRAFIC COMBINAT O.G.88/1999 reglementeaza transp. combinat de marfuri pe teritoriul Rom., efectuat de detinatorii de licenta/autorizatie in conditiile legii. Prin transp. combinat se intelege transp. de marfuri ptr. care autocamionul, remorca, semiremorca cu sau fara autotractor, cutia mobila sau conteinerul de 20 picioare si peste se deplaseaza sau sunt deplasate pe caile rutiere, pe parcursul initial si/sau final, iar restul transp. se efectueaza pe calea ferata sau pe calea navigabila interioara, sau pe un parcurs maritim de peste 100 km, in linie dreapta. Parcursul rutier initial/sau final poate fi: a) intre punctul de incarcare a marfii si cea mai apropiata statie de cale ferata de expeditie adecvata acestui mod de transp., pentru parcursul initial si intre cea mai apropiata statie de cale ferata de destinatie adecvata si punctul de descarcare a marfii, ptr. parcursul final. b) pe o raza care sa nu depaseasca 150 km in linie dreapta de la portul fluvial sau maritim de imbarcare sau debarcare. Documentul de transp. trebuie sa contina: elemente: material rulant specific transp. combinat; numele si adresa exp. si dest. natura si greutatea marfii; indicarea statiei feroviare de expeditie si destinatie; locul si data primirii marfurilor ptr. transp.; locul unde urmeaza sa fie livrata marfa.

Potrivit OG nr. 88/99, ptr. efectuarea transp. combinat sunt necesare urmat.

77

vehicule rutiere; unitati ale transp. intermodal (conteinere, cutii mobile, semiremorci); utilaje si dispozitive de manipulare; logistica aferenta transp. combinat (calculatoare).

DEFINITIA TRAFICULUI Prin trafic se intelege totalitatea transp. efectuate intr-o perioada de timp (luna, trimestru, an), in cadrul unor anumite relatii de transp. Traficul intern reprezinta totalitatea transp. efectuate in limitele frontierelor unei tari.Volumul transp. se concretizeaza in curenti de marfuri (t) si de calatori (numar), care trebuie sa se transp. intr-o perioada de timp pe intreaga retea de cai ferate. Traficul intern poate fi: direct si local. Traficul intern direct reprezinta transp. efectuate intre doua sau mai multe regionale. Traficul intern local reprezinta transp. efectuate intre aceleasi statii regionale, adica traficul inchis in cadrul unei singure regionale. In functie de continutul lor, acestea se prezinta sub doua forme: trafic internat. de marfuri (intrerupt si direct); trafic de calatori.

Traficul imternational intrerupt se efectueaza de la o frontiera la alta a unei tari pe baza de scrisori de trasura locale, valabile in traficul internat. cu aplicarea regimului de transp. al fiecarui stat. Traficul internat. direct se desfasoara de la statia de predare pana la statia de destinatie pe baza documentului unic de transp: scrisoarea de trasura internationala. Traficul de peage poate fi reglementat in doua moduri:

- traficul de peage complet, care implica tranzitul prin tara vecina, avand
caracterul unui trafic local (transp. se executa cu trenuri proprii si personalul caruia ii apartine tranzitul si fara nici un fel de restrictii vamale);

- traficul de peage restrictiv, care implica remorcarea trenurilor de tranzit cu


locomotivele si personalul tarii careia ii apartine linia, iar taxa de transport pentru parcursul pe teritoriul strain se plateste in statia de predare sau de destinatie.

78

CAPITOLUL XII RASPUNDEREA IN DREPTUL TRANSPORTURILOR RASPUNDEREA PARTILOR DIN CONTR. DE TRANSP. PE C.F. a. Consideratii introductive Raspundera partilor din contr. de transp. pe calea ferata, se intemeiaza pe culpa. In cazul in care una din parti nu-si indeplineste obligatiile asumate, intervine raspunderea patrimoniala care are rol de sanctionare si reparatie. Raspunderea contractuala opereaza cand sunt intrunite cumulativ conditiile de existenta: fapta ilicita; prejudiciul; raportul de cauzalitate dintre fapta si rezultat; culpa.

In aprecierea faptei ilicite, trebuie avut in vedere nu numai clauzele stabilite de parti in contract ci si cele care rezulta din dispozitiile imperative care reglementeaza contr. de transp. b. Raspunderea expeditorului Intervine in cazurile in care obligatiile ce-i incumba din contr. de transp., pot fi calificate ca neindeplinite sau indeplinite necorespunzator. Expeditorul raspunde de exactitatea informatiilor si declaratiilor inscrise in scrisoarea de trasura, suportand toate consecintele rezultate din neprecizia lor. Expeditorul raspunde fata de dest. ptr. lipsurile cantitative si avariile ivite pe parcurs. Exp. va raspunde si atunci cand nu si-a indeplinit obligatia de a verifica mijlocul de transp inainte de incarcarea marfii si ptr. depasirea termenelor de incarcare a mijl. de transp. Exp. va fi scutit de raspund., daca va dovedi ca neindeplinirea oblig. se datoreaza fortei majore sau unor cauze posterioare momentului trecerii detentiunii marfii la caraus sau la dest. c. Raspunderea caii ferate Calea ferata care a primit marfa si scrisoarea de trasura, este raspunzatoare de executarea transp. pe intregul parcurs, din momentul primirii in statia de expeditie si pana in statia de destinatie.

79

Calea ferata raspunde in urmatoarele cazuri: a) cand nu se asigura paza si supravegherea, aceasta raspunde ptr. paguba pricinuita clientelei; b) ptr. avaria marfurilor; c) ptr. neexecutarea contr. de transp. sau ptr. depasirea termenului de executare a transp; d) ptr. marfurile primite, in baza unui contr. de depozit si ptr. marfurile descarcate in magaziile sale pana la ridicarea lor. Ptr. materializarea pretentiilor impotriva caii ferate, exp. poate actiona pana in momentul eliberarii marfii, iar dest. de la acest moment si pana la implinirea T de prescriptie. Sarcina probei, ca pierderea sau avaria s-au produs in timpul transp. si in culpa caii ferate, revine reclamantului (exp. sau dest.), care va trebui sa dovedeasca existenta obligatiei de transp. a carausului, rezultata din contr. de transp., cantitatea, calitatea si starea marfii incredintate, precum si pierderea sau avaria ei in timpul transp., pe baza scrisorii de trasura si a procesului-verbal constatator. Daca prejudiciul este dovedit de catre reclamant, calea ferata este socotita a fi in culpa , pe care o poate rasturna daca va dovedi unul din cazurile reglement. de art. 83 pct.4-5 din Reg. Neindeplinirea obligatiilor sau indeplinirea lor necorespunzatoare poate duce la scutirea de raspundere a carausului, daca s-a datorat unui caz fortuit sau de forta majora. In contr. de transp., raspunderea carausului este o raspundere limitata, constand in prejudiciul efectiv, dar nu si beneficiul nerealizat de creditor, dupa cum rezulta din Reg. De la aceasta regula, a raspunderii limitate, exista o exceptie, atunci cand carausul a folosit, in interes propriu, marfurile incredintate la transp. si cand despagubirea consta in valoarea dubla a marfii consumate. O alta exceptie se refera la pierdera , avaria sau depasirea termenului datorate dolului sau culpei grave a caii ferate sau intentiei de a provoca un prejudiciu clientului, raspunderea putand fi calculata dupa dreptul comun, adica prin cumularea prejudiciului efectiv si a folosului nerealizat.

80

In cazul pierderii totale sau partiale a marfii, calea ferata va fi obligata la plata unei despagubiri al carei cuantum se determina dupa pretul prevazut in factura anexa a scrisorii de trasura. In cazul alterarii marfurilor perisabile, al imbolnavirii sau al mortii animalelor, calea ferata va raspunde numai daca a fost depasit termenul de executare a transp. Calea ferata va fi exonerata de raspundere ptr. avarierea marfii, daca va face dovada ca depasirea termenului de eliberare nu a fost cauzata din vina sa. d. Raspunderea caii ferate in transporturile internationale In sistemul ambelor conventii (art. 26 CIM si art. 21 SMSG), calea ferata, care a primit marfa la transport pe baza scrisorii de trasura, este raspunzatoare de executarea transp. pe intregul parcurs, pana la eliberarea in statia de destinatie. In transp. in trafic direct (simplu sau combinat), exp. expediaza marfa la statia de predare, catre statia de destinatie dintr-o alta tara, in temeiul unui singur contr. de transp. incheiat cu carausul initial. Calea ferata primind marfurile la transp., actioneaza in numele sau si al celorlalti carausi succesivi, fara prezenta exp. Exp., desi a incheiat contr. numai cu calea ferata din tara de expeditie, are dreptul de a actiona pe oricare alt caraus care a cooperat la executarea transp., toti carausii fiind obligati solidar fata de exp. si dest. (art. 438 C.com.). Actiunea va putea fi indreptata impotriva primului caraus, a celui intermediar sau a ultimului, cand se va putea face dovada ca dauna a avut loc in timpul transp. executat de catre el. Carausul care a raspuns pentru un fapt al altui caraus, va avea o actiune in regres impotriva carausului raspunzator, iar daca nu-l poate identifica, il va actiona pe cel dinaintea lui, pana va fi descoperit carausul in culpa. Calea ferata raspunde pentru pierderea totala sau partiala, ptr. avariile suferite de marfa si ptr. depasirea termenului de executare a contr. de transp. In cazul pierderii totale sau partiale a marfii, calea ferata va fi obligata la plata unor despagubiri care sa compenseze contravaloarea marfii pierdute si care se calculeaza conform Conv. CIM. In Conv. SMSG, cuantumul tuturor despagubirilor nu poate fi mai mare decat despagubirea datorata ptr. pierderea totala a marfii. Calea ferata este scutita de raspundere daca pierderea sau avaria se datoreaza:

81

adm.; conventii.

transp. efectuat in vagon descoperit; lipsa sau defectuozitatea ambalajului; operatiile de incarcre-descarcare efectuate de predator si respectiv dest.; indeplinirea de catre predator, dest. sau un mandatar a formalitatilor vamale sau natura anumitor marfuri expuse fie pieirii fie avariei; expedierea sub o denumire incompleta a unor obiecte excluse de la transp.; transp. de animale vii; ca urmare a imprejurarilor pe care calea ferata nu le poate preintampina; din cauza insusirilor proprii ale marfii care au provocat degradarea acestora; din vina predatorului sau a dest. ca urmare a dispozitiilor acestora; in urma scaderii naturale a greutatii marfii in limita normelor indicate de

Calea ferata este scutita de raspundere ptr. nerespectarea termenului de executare , in urmatoarele cazuri:

- in caz de inzapezire, inundatii, surpari de terenuri si alte calamitati, pe T de 15


zile;

- in cazul imprejurarii care ar provoca suspendarea temporara sau restrictii in


circulatie, pe baza dispozitiilor tarii respective. RASPUND. TRANSPORTAT. IN SISTEMELE C.I.M. SI S.M.S.G. Conventia internationala de transport de marfuri pe calea ferata (C.I.M.) si Conventia privind traficul international de marfuri (S.M.G.S.), adoptata la Moscova in noiembrie 1951 si revizuita la Berlin in 1955, reglementeaza conditiile in care are loc transportul international de marfuri, drepturile si obligatiile partilor ce rezulta dintr-un contr. de transp. international de marfuri , precum si caile de atac folosite de parti, in caz de neexecutare a contr.si pentru repararea prejudiciului. Potrivit Conv. SMGS art.3 si Conv. CIM art.5, se primesc la transp. numai marfurile prevazute in fiecare conventie si fara sa se opuna imprejurari de neinlaturat, iar exp. sa respecte prevederile conventiilor. In ambele conventii sunt excluse de la transp. relativ

82

aceleasi marfuri ca si in traficul intern, precum si marfurile excluse de la transp. de o singura tara, pe teritoriul careia urmeaza sa treaca transportul. In conformitate cu art.8 din Conv. CIM, incheierea contr. de transp. international de marfuri presupune atat consimtamantul , cat si predarea marfii, insotita de scrisoarea de trasura. In transporturile de marfuri in trafic international pe calea ferata, momentul incheierii contr. de transp. este acelasi ca si in traficul local. Contractul de transport poate fi incheiat in numele caii ferate de expeditie, precum si in numele ei si al celorlalte cai ferate participante. Intre scrisoarea de trasura model CIM, si cea model SMGS sunt unele deosebiri, neesentiale, de continut si de limba in care se intocmesc. Astfel, scrisoarea de trasura model CIM se intocmeste in limba franceza, germana sau italiana, precum si in alta limba considerata utila, iar scrisoarea de trasura model SMGS, in limba tarii de expeditie si in limba rusa sau germana. Si in transp. internationale, ca si in trafic local, scrisoarea de trasura nu poate fi decat nominativa si poate sa contina, in plus, anumite mentiuni facultative. In sistemul ambelor conventii (art. 26 CIM si art.21 SMGS), calea ferata care a primit marfa la transp. pe baza scrisorii de trasura, este raspunzatoare de executarea trans. pe intregul parcurs, pana la eliberarea in statia de destinatie, de pierderea totala sau partiala, ptr. avariile suferite de marfa si ptr. depasirea termenului de executare a contr. de transp. Deasemenea, Conv. CIM si Conv. SMGS stabilesc si cum se calculeaza eventualele despagubiri in caz de pierdere sau avarie a marfii, precum si ptr. depasirea termenului de executare a contr. de transp. In Conv. SMGS, despagubirea ptr. depasirea termenului se stabileste numai atunci cand nu a fost respectat termenul total de executare a contr. de transp., de la statia de predare la statia de destinatie. Conv. SMGS stabilesc situatiile in care calea ferata este scutita de raspundere in caz de pierdere sau avarie a marfurilor. Eliberarea marfii in Conv. SMGS se face potrivit normelor aplicabile in tata careia ii apartine calea ferata de destinatie, fixandu-se un termen unic ptr. orice actiune izvorand din pierderi, avarii sau depasire a termenului de executare.

83

In Conv. CIM se permite promovarea actiunii judecatoresti la instanta competenta din tara careia ii apartine calea ferata parata, fara a fi conditionata de introducerea prealabila a reclamatiei adm. Potrivit Conv. SMGS, actiunea poate fi intentata impotriva caii ferate care a primit reclamatia adm. si numai daca nu a solutionat-o in 180 de zile, iar mai inainte, numai daca reclamantul a fost incunostintat de respingere sau solutionare partiala. Termenul de introducere a reclamatiei adm. si a actiunilor judecatoresti impotriva caii ferate, precum si actiunile acesteia impotriva expeditorilor si destinatarilor ptr. plata taxelor, amenzilor si despagubirilor este de 9 luni, in Conv. SMGS, si de 1 an, in Conv. CIM. In ambele conventii, introducerea reclamatiei adm. suspenda curgerea T de prescriptie pana la primirea raspunsului de respingere totala sau partiala, sau dupa 180 de zile, cand a ramas fara raspuns. e. Raspunderea destinatarului Dest. ii revin o serie de obligatii a caror neindeplinire sau indeplinire necorespunzatoare atrag raspunderea sa. Aceste obligatii constau in:

preluarea marfurilor de la calea ferata; descarcarea lor in termenul liber tarifar; plata taxei de transp., a altor taxe accesorii si a rambursului, atunci cand exp. a

stabilit prin scrisoarea de trasura aceste obligatii in sarcina dest. Raspunderea dest. poate fi antrenata si in cazul depasirii termenelor de descarcare a marfurilor. Ptr. nedescarcarea in termen liber tarifar, acesta va fi obligat la plata tarifului de stationare stabilit de calea ferata. Daca vagonul a ajuns la destinatie cu marfa necorespunzatoare, ceea ce a dus la intarzierea descarcarii sale, dest. ramane obligat la plata tarifului de stationare, urmand a se folosi de calea actiunii in regres impotriva exp. Daca intarzierea descarcarii se datoreaza defectarii sistemului de deschidere a vagonului pe timpul respectiv de intarziere, nu se calculeaza si nu se datoreaza tarif de stationare.

84

Daca depasirea termenului de descarcare se datoreaza subunitatii carausului, dest. nu se afla in culpa si nu datoreaza acest tarif. Descarcarea marfii trebuie facuta in asa fel incat sa nu provoace deteriorarea mijloacelor de transp., in caz contrar calea ferata poate pretinde si obtine despagubirile corespunzatoare.

1. RASPUNDEREA TRANSPORTATORULUI (CARAUSULUI) Pentru toate categoriile de transport, in materia transporturilor exista acte normative de aplicatie generala sau aplicabile numai intr-o anumita ramura de transport. Prin art. 1073-1090 C.civ. este reglementata raspunderea contractuala, iar prin art. 998-1000 C. civ. raspunderea delictuala. In cazul cand prin fapta sa culpabila, carausul a prejudiciat un tert, raspunderea va fi de natura delictuala. Daca prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor rezultate din contr. de tansp. s-a produs o paguba proprietarului marfii, se poate spune ca ne aflam in prezenta raspunderii contractuale a carausului. Transportatorul raspunde ptr. pieirea totala sau partiala a marfii, ptr. avarierea ei, depasirea termenului de eliberare a marfii sau ptr. orice alt caz ce poate fi considerat neexecutarea contr. de transp. Pentru a fi exonerat de raspundere, carausul trebuie sa faca dovada ca indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei asumate se datoreaza unei cauze care exclude culpa sa , cum ar fi forta majora ( fapta unui tert, calamitatile naturale) si cazul fortuit. Carausul va raspunde de fapta ilicita savarsita de tertii cu care acesta are o conventie. Cauzele exonerarii de responsabilitate a carausului sunt prevazute in art. 418-429 C. com., modul de stabilire a pagubei suferite de expeditor in art. 430, 431si 438, raporturile dintre caraus si dest. in art. 432-435, actiunea in despagubire art. 436, 440 si interzicerea unor clauze prin care s-ar diminua raspunderea carausului art. 441. Partile pot deroga de la raspunderea carausului ptr. neindeplinirea obligatiilor, cu 2 exceptii: orice conventie a partilor, prin care s-ar limita raspunderea stabilita prin art. 417419, 425, 427-430, 432-433, 436 si 440, este nula cu exceptia cazului cand se stabilesc preturi mai mici decat cele prevazute in tarifele ordinare.

85

Nu se poate deroga de la regulile stabilite, referitoare la raspunderea in caz de dol

sau culpa grava a carausului, conform art. 430 C.comercial, deoarece ar fi imoral sa se acorde beneficiul limitarii raspunderii. Potrivit art. 506 C.com., carausul nu va raspunde daca va putea face dovada ca neindeplinirea obligatiilor se datoreaza unor obstacole provenite din caz fortuit sau forta majora. 2. ACIUNILE IZVORTE DIN CONTRACTUL DE TRANSPORT a. NOIUNI INTRODUCTIVE Actiunile izvorate din contr. de transp., pot avea ca obiect plata neregulata a pretului sau pretentii ce decurg din executarea necorespunzatoare a contr. de transp. Transportatorul este in drept sa pretinda taxa legala ptr. transportul efectuat, iar exp. sau dest. este indreptatit sa ceara restituirea taxei platite cu depasirea cuantumului legal, ori ptr. un transport ce nu s-a mai efectuat. Dreptul transportatorului la actiune exista indiferent de cauza care a determinat respectiva situatie. Actiunile in despagubire se pot referi la obligatia de executare a transportului, de paza a marfii si de eliberare a acesteia in termen, in aceeasi cantitate si calitate, dar si la obligatiile accesorii transportului. Actiunea in regres se poate folosi de catre un caraus impotriva altui caraus, in cazul in care primul caraus a fost obligat la plata unor despagubiri pentru pagubele cauzate de cel de al doilea caraus precum si in alte cazuri. Tot pe calea actiunii in regres, carausul isi va recupera de la dest. contravaloarea unui ramburs platit expeditorului, atunci cand a eliberat marfa fara a pretinde si incasa suma cu care era grevat transportul de la dest. In cazul unor pretentii impotriva transportatorului titularul dreptului la actiune poate folosi calea reclamatiei administrative. b) RECLAMATIA ADMINISTRATIVA SI ACTIUNEA IN JUSTITIE

86

Reclamatia administrativa constituie o cale procedurala obligatorie de solutionare a litigiilor rezultate din neexecutarea ori executarea necorespunzatoare a obligatiilor izvorate din contr. de transp. Prin art. 87.C. aerian, Regulamentul de transp. pe calea ferata si Instructiunile privind rezolvarea operativa a pretentiilor nascute din contr. de transp. este reglementata reclamatia administrativa. Reclamatia adm. se adreseaza in scris transportatorului, la care se anexeaza duplicatul (unicatul) documentului de transport, dupa caz, scrisoarea de trasura, recipisa de bagaje, buletinul de mesagerie precum si intreaga documentatie doveditoare a pretentiei. Deasemenea, ea trebuie sa cuprinda toate elementele necesare unei actiuni, deci sa fie motivata in fapt sau in drept. Reclamantul va putea promova actiunea la instanta de judecata numai daca reclamatia adm. introdusa la transportator a fost respinsa ori a ramas fara raspuns in termenul stabilit de lege de 3 luni. Toate actiunile introduse la instanta de judecata trebuie sa fie insotite de dovada inregistrarii reclamatiei adm. ori a raspunsului prin care a fost solutionata partial sau respinsa. Reclamatia adm. se poate folosi, ca mod obligatoriu, numai in transp. aerian si feroviar. Atat reclamatia adm. cat si actiunea in justitie trebuie introduse inauntrul termenului de prescriptie. Orice actiune privind raspunderea, conform art. 87 din Regulamentul de transp. pe calea ferata, nu poate fi exercitata impotriva caii ferate decat in conditiile si limitele acestor reglementari. Situatiile pentru care calea ferata raspunde, potrivit art. 3 din Regulament: a) calea ferata raspunde de greselile sau abuzurile comise de agentii aflati in serviciul ei; b) in cazul in care agentii caii ferate fac servicii care nu cad in sarcina caii ferate, se considera ca lucreaza in contul si pe raspunderea pers. interesate, pentru care se fac aceste servicii; Reclamatiile adm. rezultate dintr-un contr. de transp. sunt obligatorii si trebuie adresate in scris caii ferate in termenul de prescriptie (3 luni) in urmatoarele situatii:

87

1. 2. 3. 4. 5. calatorie 6. 7. 8. 9. a) b)

Reclamatia in daune ptr. pierderea totala, din a 30 zi care urmeaza expirarii Actiunea in daune ptr. pierderea partiala, avarierea ori eliberarea cu intarziere, Reclamatia privind plata sau restituirea tarifului de transport, din ziua platii Reclamatia privind plata unui supliment de tarif solicitat de organele vamale In toate cazurile privind transp. calatorilor, din ziua expirarii legitimatiilor de Actiunea referitoare la rambursare, din a 30 a zi care urmeaza dupa expirarea Actiunea in restituirea unei plati nedatorate, din ziua efectuarii platii.; Actiunea privind plata pretului marfii vandute, din ziua vanzarii. In oricare alte cazuri din ziua in care dreptul poate fi exercitat. actiunile pentru daune interese, intemeiate ptr. raspunderea caii ferate in caz de Actiunile intemeiate pe o paguba rezultata dintr-un act, dintr-o actiune sau

termenului prevazut de art. 28 din Regulament. din ziua in care a avut loc eliberarea marfii. sau din ziua in care plata ar trebui facuta. sau de alte autoritati adm., din ziua cererilor acestor autoritati.

termenului contr. de transp.

Situatiile in care reclamatiile adm. nu sunt obligatorii: moarte si de ranire a calatorilor. dintr-o omisiune comisa fie cu intentia de a provoca paguba, fie avand cunostinta ca ar putea rezulta o astfel de paguba si acceptand producerea ei. c) d) Pentru plata unui ramburs incasat de calea ferata de la dest. Pentru plata unui rest din pretul unei vanzari efectuate pe calea ferata. Dreptul de a reclama apartine persoanei care are dreptul de a actiona calea ferata (cel care poseda recipisa de bagaje, scrisoarea de trasura sau legitimatia de calatorie), iar in cazul restituirilor ori a despagubirilor privind expeditiile de calatori sau bagaje, cel indreptatit anexeaza la reclamatie legitimatiile de calatorie, recipisele de bagaje, in original sau copie legalizata. Cand reclamatia este facuta de expeditor, in cazul expeditiilor de marfa, ptr. despagubiri sau avariere, acesta va trebui sa prezinte duplicatul scrisorii de trasura, iar daca reclamatia este facuta de dest., acesta va trebui sa prezinte unicatul scrisorii de trasura.

88

Actiunea in justitie contra caii ferate apartine persoanei care are legitimatia de calatorie, recipisa de bagaje sau scrisoarea de trasura, ori in lipsa acestora dovedeste dreptul sau in alt mod. Retinem: 1. 2. 3. 4. In caz de accident in timpul transportului, dr. la actiune apartine calatorului Actiunea in restituire a unei plati, facute in mod gresit, apartine intotdeauna Actiunea relativa la rambursele prevazute de Regulament apartine sau mostenitorilor celui decedat; celui care a facut plata si impotriva carausului; expeditorului; Alte actiuni contra caii ferate care deriva din contr. de transp.apartin: -expeditorului, daca are dreptul sa modifice contr. de transport; -destinatarului, atunci cand acesta a aderat la contr. de transp. Ordinea de prioritate a unitatilor de cale ferata care vor fi actionate in judecata: a) incasata. b) impotriva caii ferate de predare se face actiunea jud. referitoare la la ramburs. Alte actiuni jud. pot fi exercitate impotriva caii ferate de predare, a caii ferate de destinatie ori impotriva aceleia pe parcursul careia s-a produs faptul care a dat nastere actiunii. Chiar daca nu a primit nici marfa si nici scrisoarea de trasura, calea ferata de destinatie poate fi actionata in judecata. Actiunea jud. poate fi exercitata impotriva unei alte cai ferate cand ea este formulata in instanta, pe cale de cerere reconventionala sau de exceptie, in legatura cu acelasi contr. de transp. Orice actiune a celui indreptatit, in caz de moarte si de ranire a calatorilor, este stinsa daca nu se semnaleaza, in scris, accidentul survenit calatorului, in termen de 6 luni de la cunoasterea pagubei. Aceasta actiune nu se stinge daca: accidentul nu a fost semnalat sau a fost semnalat cu intarziere din motive ce nu cel indreptatit dovedeste ca accidentul a avut drept cauza o culpa a caii ferate; sunt imputabile celui indreptatit; pentru restituirea sumei platite in baza contr. de transp., actiunea jud. poate fi exercitata impotriva caii ferate ce a incasat suma ori impotriva aceleia in folosul careia a fost

89

Dreptul la actiune nu se stinge: a) verbal. b) in caz de reclamatie ptr. pagubele neaparente a caror existenta s-a constatat daca s-a intocmit proces-verbal de constatare dupa ce a descoperit paguba, dar nu in termen de 60 zile in cazul depasirii termenului contr. de transp. daca cel dupa primirea bagajelor ori a marfii de cel indreptatit daca: mai tarziu de 3 zile de la primirea bagajelor sau de 5 zile de la acceptarea marfii; indreptatit si-a valorificat drepturile de la una din caile ferate (de predare, de destinatie ori de la cea pe parcursul careia s-a produs faptul ce a dat nastere actiunii); caii ferate. Raspunderea ptr. pierderea totala a bagajelor se stinge daca acestea nu au fost cerute in statia de destinatie in 14 zile dupa sosirea trenului cu care acestea trebuiau sa soseasca, afara de cazul cand bagajele sunt regasite si au datele necesare avizarii. Actiunile in caz de pierdere partiala sau avariere se sting daca marfa a fost predata in conformitate cu art. 84 din Regulamentul de transp. pe calea ferata. Prezumtia legala prevazuta de art. 140 Cod comercial nu opereaza in caz de culpa grava a transportatorului ori de dol. c) PRESCRIPTIA DREPTULUI LA ACTIUNE Prescriptia extinctiva este o modalitate de stingere a dr. la actiune neexercitat in interiorul T prevazut de lege. Dreptul la actiune prevede atat dr. material cat si dr.subiectiv. Dr. material se poate pierde dupa expirarea T de prescriptie insa dr. subiectiv ramane. Prescriptia este reglementata prin dispozitiile art. 945 si urmatoarele din C. com. si ale D 167/1958 privind prescriptia extinctiva, modificat si republicat in 1960. Orice actiune care izvoraste dintr-un contr. de transp. auto, cale ferata, naval sau aerian indreptata impotriva transportatorului de catre o pers. fizica sau jd. se prescrie in T de daca se dovedeste ca paguba are drept cauza un dol sau o culpa grava imputabila in caz de pierdere partiala sau de avariere a marfii daca: pierderea sau avarierea marfii a fost constatata inainte ca persoana indreptatita sa daca din vina caii ferate s-a omis constatarea ce trebuia facuta pe baza de proces-

fi primit marfa;

90

6 luni. Daca un contr. de transp. a fost incheiat ptr.a fi executat succesiv, T de prescriptie este de 1 an. T de introducere a actiunii este de 2 ani in cazurile: a) b) c) d) pentru plata unui ramburs incasat de calea ferata de la destinatar; pentru plata unui rest din pretul unei vanzari efectuate de calea ferata; intemeiata pe o paguba ce a rezultat dintr-o actiune ori omisiune, cu intentia de a intemeiata pe unul din contr. de transp. anterioare repredarii si atunci cand

provoca o paguba; pierderea partiala sau avarierea este constatata dupa repredare, daca marfa a ramas in paza caii ferate si a fost repredata in statia de repredare in aceeasi stare in care a sosit. TERMENUL de prescriptie de 6 luni opereaza numai in cazul in care transportatorul apare ca parat iar cand are calitatea de reclamant impotriva expeditorului, parat, T de prescriptie este cel de dr. comun (term. general de 3 ani). T de prescriptie de 6 luni se practica si in cazul exercitarii actiunilor in regres de un transportator impotriva altui transportator, ca urmare a unor prejudicii suferite prin plata de despagubiri catre clientela. T de 6 luni este valabil ptr. stingerea dr. la actiune privind un dr. principal dar si ptr. dr. accesorii ( obligatia accesorie urmeaza soarta obligatiei principale). Exceptii de la T de prescriptie de 6 luni: daca s-a incasat de doua ori taxa de transport sau o penalitate; in cazul penalitatilor rezultate din neindeplinirea ob. nascute din programarea transp.; cand prejudiciul a fost generat prin dolul sau culpa grava a carausului. T de prescriptie este supus suspendarii si intreruperii. Prescriptia se intrerupe in urmatoarele cazuri: cazul in care paratul recunoaste drepturile creditorului; prin introducerea unei actiuni (chiar daca actiunea este adresata unei instante printr-un act incepator de executare. cat timp cel impotriva caruia curge prescriptia este impiedicat sa faca acte de

jud. necompetente); Prescriptia se suspenda in urmatoarele cazuri: intrerupere datorita unui caz de forta majora

91

pe timpul cat una din parti face parte din fortele armate ale tarii iar acestea sunt pana la rezolvarea reclamatiei adm.(in termen de 3 luni de la inregistrarea Pentru pretentiile nascute dintr-un contr. de transp. in trafic international,

pe picior de razboi; reclamatiei); suspendarea prescriptiei are loc in conformitate cu reglementarile internationale existente, iar in lipsa acestora se vor aplica dispozitiile legale interne.

EFECTELE CONTR. DE TRANSP. DE CALATORI PE CALEA FERATA. DREPTURILE, OBLIGATIILE SI RASPUNDEREA PARTILO a. Drepturile, obligatiile si raspunderea calatorului In baza contr. de transp., calatorul are dr. de a fi transp. pe un anumit parcurs, in trenul si clasa indicata in legitimatia de calatorie, totodata, caii ferate ii revine obligatia de a transp. calatorul in conditiile stabilite in contract. Calatorul are dreptul la un loc in vagon, iar daca s-a convenit calatoria in picioare, la ivirea unui loc liber, va avea dreptul la acesta. Calatorul are dr. de a rezilia contr. si restituirea taxei platite, cat si la modificarea lui. Calatorul are dr. sa ceara inapoierea bagajelor sale in statia de plecare, in mod gratuit, precum si restituirea taxei ptr. parcursul neefectuat, daca respectiva calatorie nu a avut loc din vina caii ferate, iar in situatia in care a pierdut legatura, poate sa ceara sa fie transp. la destinatie, pe ruta initiala sau pe alta ruta; seful statiei va certifica pe legitimatie situatia, prelungind valabilitatea ei ptr. alt tren, alta clasa sau alta ruta. Calatorul are dr. sa ia in vagon bagaje de mana, dar care sa nu depaseasca 30 kg, sa nu incomodeze pe ceilalti calatori, sa nu cauzeze o paguba calatorilor sau caii ferate. Calatorul are dr. sa transp., fara plata, caini, pisici, animale mici, pasari in colivii. Vanatorul are dr. sa ia in vagoanele de clasa a II-a, cel mult doi caini de vanatoare ptr. care trebuie sa plateasca jumatate de bilet clasa a II-a ptr. fiecare, emitandu-i-se recipisa de bagaje. Vanatorii care isi rezerva un compartiment, pot lua cate un caine fiecare gratuit. Calatorul are urmatoarele obligati: sa nu fumeze decat in locurile special amenajate;

92

fiscale; ferestre; -

sa ocupe numai locul prevazut in legitimatia de calatorie; sa nu calatoreasca pe scari, tampoane, acoperisuri si in alte locuri care nu sunt sa respecte prevederile Reg. de transp. si celelalte prescriptii vamale, adm., sa nu actioneze sistemul de alarma sau frana de mana, ptr. motive nejustificate; sa pastreze legitimatia de calatorie si sa o prezinte la cererea organelor CFR; sa nu urce sau sa coboare din vagon pe ferestre sau in timpul mersului, sa nu se

destinate calatoriei;

aplece pe fereastra, sa nu deschida usile in timpul mersului, sa nu arunce obiecte pe usi sau sa nu deschida ferestrele fara consimtamantul celorlalti calatori, sa nu fumeze in sa nu provoace scandal, sa nu transp. substante inflamabile, otravitoare,

compartiment; explozibile. b. Drepturile, obligatiile si raspunderea carausului Carausului ii revin urmatoarele dr. si obligatii: activitatii; necesare; sa asigure un serviciu de informatii care sa anunte din timp pe calatori de plecarea In cazul in care calatorul moare, calea ferata datoreaza daune-interese, care cuprind: si sosirea trenurilor;. obligatia de a asigura locul rezervat in vagon si de a da calatorilor indicatiile obligatia de a transp. calatorul la destinatie, in termenul si in conditiile stabilite; de a incasa taxe de transpot conform tarifului; dr. de a elabora tarife cu avizul oficiului concurentei; dr. de a nu permite accesul in vagoane a pers. excluse de la transp.; dr. de a incheia procese-verbale de ultraj pers. care insulta personalul CFR; dr. de a aproba restituirea taxei si intreruperea calatoriei; obligatia de a asigura in statii si trenuri ordinea ptr. desfasurarea normala a (nu)

93

cuprind: -

cheltuielile ptr. transp. cadavrului si ptr. inmormantare; o indemnizatie persoanelor aflate in intretinerea accidentatului. In caz de vatamare a integritatii fizice sau mintale a calatorului, daunele-interese cheltuieli de transp. si tratament; repararea prejudiciului cauzat; prejudicii morale, estetice, fizice etc. Calea ferata raspunde de greselile sau abuzurile comise de personalul sau, precum si

de alte pers. pe care le intrebuinteaza in executarea transp. de calatori, deasemenea este raspunzatoare de paguba care rezulta din, avarierea totala sau partiala a bagajelor. Carausul raspunde ptr. paguba pricinuita prin neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a contractului. Carausul va fi exonerat de raspundere daca dovedeste ca paguba se datoreaza culpei calatorului, a unui tert sau fortei majore.

REGLEMENTAREA RASPUNDERII PRIN CONV. NATIUNILOR UNITEPRIVIND TRANSPORTURILE PE MARE DIN 1978
Prin aceasta conv. se reglementeaza raspunderea carausului si limitele raspunderii sale: raspunderea incarcatorului; caile de de valorificare a pretentiilor in caz de pierdere, avarie sau intarziere; prescrierea dr. la actiune si competenta solutionarii litigiilor. Carausul este raspunzator de prejudiciile rezultate din pierderea sau avariile produse marfurilor, precum si ptr. intarzierea in livrarea marfurilor. Se considera intarziere in livrare atunci cand marfurile nu au fost eliberate la destinatie in termenul stipulat de parti sau, in lipsa unui asemenea acord, intr-un termen ce poate fi pretins in mod rezonabil unui caraus. Marfurile pot fi considerate pierdute daca nu au fost livrate in termen de 60 de zile de la expirarea termenului. Carausul va raspunde de pierderile sau avariile provocate marfurilor in caz de incendiu sau ptr. intarziere daca reclamantul va dovedi ca este rezultatul greselii sau neglijentei carausului sau prepusilor sai.

94

In cazul transp. de animale vii, carausul nu este raspunzator de pagubele sau intarzierile rezultate din transp. maritim, insa daca reclamantul face dovada ca pierderea, paguba sau intarzierea se datoreaza carausului sau prepusilor, acestia sunt raspunzatori. Carausul nu este raspunzator, cu exceptia cazurilor de avarie comuna, cand pierderea, avaria sau intarzierea au aparut ca urmare a masurilor luate ptr. salvarea vietii unor oameni sau ptr. salvarea bunurilor pe mare. Raspunderea carausului rezultata din pierderea sau avarierea marfurilor, este limitata la 885 de unitati de cont (corespunde valorii de 55,5 mg aur de noua sute miimi puritate, sume ce pot fi convertite in moneda nationala) pe colet de incarcatura, sau la 2,5 unitati de cont/kg de greutate bruta a marfurilor pierdute sau avariate. Potrivit Conventiei, carausul si incarcatorul pot fixa, de comun acord, limite de raspundere superioara celor de mai sus. Cazurile de exonerare si limitele raspunderii prevazute in Conventie se aplica, in orice actiune, impotriva carausului, in legatura cu pierderea sau avarierea marfurilor sau ptr. intarzieri la livrare. In cazul existentei unui caraus si a altui caraus efectiv, raspunderea lor este comuna si solidara. Incarcatorul nu este raspunzator de prejud. suferit de caraus sau de carausul efectiv. nici de avariile suferite de nava, decat atunci cand prejudiciul sau avaria au fost produse din vina sau neglijenta incarcatorului sau prepusilor. Incarcatorul este raspunzator fata de caraus, ptr. prejudiciul care rezulta din incarcarea marfurilor periculoase, fara a informa pe caraus despre caracterul periculos al marfurilor si asupra precautiunilor ce trebuie luate.

Prescrierea dr. la actiune, referitoare la transp. marfurilor pe mare, se face in termen de 2 ani. Termenul de prescriptie incepe sa curga din ziua cand carausul a predat marfurile sau o parte a acestora, sau in cazul cand marfurile nu au fost predate, incepand din ultima zi in care marfurile trebuiau sa fie predate. Ziua din care incepe sa curga termenul de prescriptie nu se include in acest termen.

95

De solutionarea litigiilor se ocupa tribunalul care este competent in conformitate cu legea statului in care este situat si sub jurisdictia caruia se afla unul din locurile sau porturile urmatoare: a) b) c) d) sediul principal sau domiciliul paratului; portul de incarcare sau descarcare; locul unde s-a incheiat contractul, cu conditia ca paratul a aibe acolo un sediu, o orice alt loc desemnat in contr. de transp. maritim. Potrivit prevederilor Conv., partile pot stabili expres prin contract, ca pot recurge la arbitraj ptr. a solutiona unui litigiu. Cand un contr.Ch/P. contine o dispozitie prin care se prevede ca litigiile ce pot aparea vor fi deferite arbitrajului si daca conosamentul emis in conformitate cu acest contract nu specifica printr-o clauza expresa ca aceasta dispozitie este obligatorie ptr. detinatorul conosamentului, carausul nu poate invoca aceasta dispozitie fata de un detinator de bunacredinta al conosamentului. Potrivit art.23 din Conv., orice clauza dintr-un contr. de trans. maritim este nula daca deroga, direct sau indirect, de la prevederile Conv., cu exceptia clauzei prin care carausul isi asuma obligatii mai mari decat cele prevazute in Conventie.

agentie prin care s-a incheiat contractul;

LIMITAREA RASPUNDERII PROPRIETARILOR DE NAVE In practica transp. maritime sunt aplicabile mai multe sisteme privind limitarea raspunderii proprietarilor de nave. 1. Sistemul abandonului navei. Proprietarul navei, potrivit regulilor generale

stabilite prin art. 998 C.civ., este obligat cu intregul sau patrimoniu prezent si viitor, sa acopere prejudiciul cauzat. Sistemul abandonului navei consta in declaratia de vointa a proprietarului navei de a desparti patrimoniul naval de patrimoniul sau general, ceea ce are ca efect posibilitatea creditorilor gestiunii navale de a se putea indestula in creantele lor in limita valorii navei si a navlului. Abandonul navei este permis in cazurile privind obligatiile nascute in sarcina proprietarului din faptele ilicite ale comandantului si echipajului naval, sau din obligatiile

96

izvorate din actele incheiate de comandant in timpul calatoriei, ptr. necesitatile navei si continuarea calatoriei. Deci. armatorul nu beneficiaza de limitarea raspunderii si abandonul navei nu este admisibil atunci cand datoria pe care trebuie sa o acopere este rezultatul faptelor sau omisiunilor personale, sau ale prepusilor sai, care nu fac parte din echipajul navei in cauza. 2. Sistemul criteriului tarifar. Legislatia engleza reglementeaza un sistem care Potrivit acestui sistem, in vederea acoperirii datorilor cauzate prin faptele ilicite ale comandantului si echipajului sau prin actele incheiate de comandant in timpul calatoriei in folosul navei, proprietarul este obligat sa plateasca creditorilor o suma fixa, in limita a 8 lire sterline, ptr. fiecare tona registru brut a navei. In cazul in care armatorul propritar urmeaza sa plateasca despagubiri unor persoane carora le-au fost cauzate leziuni corporale, sau sa despagubeasca mostenitorii celor decedati, despagubirile vor fi platite in limita unui fond constituit prin plata a 7 lire sterline, ptr. fiecare tona registru. consta in limitarea datoriei la care este obligat proprietarul navei printr-un criteriu tarifar.

3. Sistemul raspunderii reale, care consta in raspunderea proprietarului armator cu


nava si navlul.

4. Sistemul nord-american, raspunderea se limiteaza la valoarea navei si a


navlului.

5. Prin Conv. Internationala de la Bruxelles din 25 august 1924, s-a incercat o


reglementare care tine seama de toate sistemele:

- Raspunderea proprietarului armator in limita sumei de 8 lire sterline, ptr.


fiecare tona registru brut, are loc pentru: a. daune provocate tertilor pe apa sau pe uscat; b. daunele pricinuite incarcaturii primite de comandant la transp. si aflata la bord; c. obligatiile rezultate din conosament; d. daunele pricinuite de o culpa nautica comisa in executarea contr. de transport; e. obligatia de a ridica epava navei scufundate. Proprietarul navei raspunde cu nava, navlul si accesoriile navei pentru: - remuneratiile de asistenta si salvare; - partea contributiva ce cade in sarcina sa in caz de avarie comuna; - obligatiile rezultate din contr. incheiate de comandant in afara portului de origine al navei, ptr. nevoile navei si continuarea calatoriei.
97

- In caz de deces sau leziuni corporale, despagubirile se vor plati din fondul
alcatuit special, de 7 lire sterline/tona registru brut, despagubiri ce se vor acorda, dupa caz, victimelor sau urmasilor acestora.

- Proprietarul navei nu va beneficia de limitarea raspunderii, fiind tinut sa


raapunda nelimitat pentru: - obligatile rezultate din faptele sau culpa proprie; - obligatiile rezultate din contractele incheiate de comandantul navei; - obligatiile proprietarului, rezultate din contractele de munca ale membrilor echipajului.

BIBLIOGRAFIE 1. O.Capatana, Dreptul transporturilor. Contractul de expeditie a marfurilor, Ed. LuminaLex, Buc.1997 2. Gh. Filip i colab., Dreptul transporturilor, Editura Junimea, Iai, 2002; 3. O. Manolache,. Dreptul transportatorilor, Ed. All Beck, Buc., 2001

98

4. Gh. Piperea, Dreptul transporturilor, Ed. All Beck, Bucureti, 2005 5. Gh. Stancu, Dreptul transporturilor, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2005 6. C. Stanciu,.. Dreptul transporturilor, Ed. CH Beck, Bucuresti, 2008 7. A.T. Stnescu, S.A. Stnescu, Contractul de transport de mrfuri in trafic intern i internaional. Practica judiciar. Editura Hamangiu, Bucureti, 2008 8.Caraiani, Ghe. , Transporturi si expeditii rutiere, , Ed. LuminaLex, Bucuresti, 2007 9. Caraiani, Ghe. , Transporturi si expeditiile aeriene, , Ed. LuminaLex, Bucuresti, 2007 10. Caraiani,Gheorghe: Lexicon. Transporturi si vam, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, 2009 11. O. Cpn, Gh. Stancu, Dreptul transporturilor. Partea general, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2001 12. O. Cpn, Gh. Stancu, Dreptul transporturilor. Partea special, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2002 13. Ciobanu, I.T. Dreptul transporturilor, Ed. Actami, Buc., 1999 14. Demetrescu, P.I. Contractul de transport,Cartea I, Ed. Disactica si pedagogica, Buc.,1962 15. Eliescu, M. Raspunderea civila delictuala, Bucuresti, 1972 16. Sipos, St. Cu privire la natura juridica a activitatii de transport, RDC nr. 11/1996 17. Sitaru, D.A., Contractul de transporturi international de marfuri, Ed. LuminaLex, Bucuresti, 2007

Universitatea Bogdan Vod din Cluj-Napoca Facultatea de Drept Catedra de drept public si drept privat

99

Teme pentru lucrarea de licen n anul universitar 2011 2012 la disciplina Dreptul transporturilor 1. Obligaiile prilor n contractul de transport intern de persoane 2. Contractul de transport auto intern de mrfuri 3. Asigurrile de mrfuri n contractele de transport 4. Contractul de transport cu mijloace auto 5. Organizarea transportului feroviar n Romnia 6. Structura organizrii transporturilor 7. Licena de transport 8. Autonomia contractului de transport 9. Drepturile si obligaiile operatorului de transpor 10 Contractul de transport intern de mrfuri pe calea ferat 11 Transportul intern de mrfuri 12 Contractul de transport internaional de mrfuri cu mijloace auto 13 Obligaiile prilor n contractul de transport persoane si bagaje 14 Contractul de transport fluvial, pe canale, lacuri si alte ape interioare 15 Contractul de navlosire Lect. univ. drd Avram But-Cpuan

100

S-ar putea să vă placă și