Sunteți pe pagina 1din 23

Re: Instructiuni proprii ART.1.

Autovehiculele ce urmeaza a fi spalate se manevreaza cu atentie n interiorul spatiului de spalare si se asigura contra pornirii necomandate, cuplndu-se ntr-una din viteze, actionndu-se frna de ajutor si asezndu-se cale de blocare la rotile din spate n ambele sensuri ( fata si spatele rotilor). ART.2.Furtunul prin care vine apa sub presiune va fi n buna stare, iar legatura cu piesele metalice se va asigura cu coliere de strngere. ART.3. Se interzice ndreptarea jetului de apa sub presiune spre instalatiile electrice aflate n vecinatate. ART.4.Urcarea sau coborrea autovehiculelor pe/si de pe rampa se va face numai dupa ce lucratorii din jur au fost avertizati referitor la operatia ce se executa. ART.5.Decantoarele si separatoarele de reziduuri petroliere aferente instalatiilor de spalare vor fi acoperite si ngradite. Aerisirea se va efectua permanent. ART.6.Mlul din decantoare va fi evacuat cu ajutorul pompelor de noroi sau alte mijloace mecanizate. ART.7.n timpul curatirii decantorului, lucratorul nu va sta pe suprafata decantorului. ART.8.nainte de pornirea pompei de apa, capatul furtunului cu dispozitivul de evacuare si pulverizare a apei va fi tinut n mna sau fixat ntr-un colier pentru a se evita lovirea ca urmare a presiunii jetului de apa. ART.9.Lucratorii desemnati pentru efectuarea operatiilor de spalare manuala a autovehiculelor sunt obligati sa poarte echipamentul individual de protectie din dotarea sa si anume :- cizme de cauciuc rezistent la apa si produse petroliere, combinizon sau salopeta impermeabila. ART.10.La terminarea programului de lucru utilajele actionate electric folosite la spalare, vor fi scoase de sub tensiune si vor fi curatate. Furtunele de apa vor fi curatate si strnse, eliminndu-se astfel mpiedicarea lucratorilor de aceste furtune. ART.1.La terminarea programului de lucru spatiul destinat spalarii autovehiculelor va fi curatat si spalat. Vor fi ndepartate rezidurile rezultate n urma spalarii, iar pardoseala va fi spalata. ART.12.Dupa terminarea lucrului, ncaperea pompelor si tabloul electric se vor fi ncuiate cu cheia. Re: Instructiuni proprii STRUCTURI DE SERVIRE A MESEI Generalitati Art.1 Structurile de servire a mesei sunt obligate s respecte prevederile Normelor sanitare. Art.2 (1) Activitile ce se desfoar n structurile de servire a mesei sunt legate de aprovizionarea cu marf, depozitarea acesteia, prepararea alimentelor n

buctrii i laboratoare de cofetrie patiserie, precum i servirea acestora n saloane sau n alte locuri destinate acestui scop. (2) Prevederile din instructiuni privind structurile de servire a mesei se refer la activitile de pregtire a alimentelor prin tratare termic i la rece. Art.3 Pentru desfurarea activitii n condiii de igien i de securitate a muncii, spaiile de producie pentru prepararea alimentelor trebuie organizate n funcie de volumul activitii i n funcie de tehnologiile din producia culinara. Art.4 n structurile de servire a mesei cu un numr sub 150 locuri la mese prelucrrile primare tranare, pregtirea crnii, petelui i a legumelor se pot efectua n cadrul buctriei propriu-zise, n locuri special repartizate sau n nie dotate cu utilaje i mobilier adecvat acestor operaii. Fiecare loc de munc va fi marcat prin indicatoare i va fi dotat cu mese i ustensile separate pentru carne crud i carne fiart, pentru pete, zarzavat etc. Art.5 Este obligatorie evacuarea resturilor de la prelucrarea crnii, petelui, zarzavatului i legumelor, la fiecare preparare de meniuri sau ori de cte ori este nevoie. Art.6 resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul de producie i din operaia de servire a clienilor se vor colecta n saci din material plastic, n recipiente etane, confecionate din materiale rezistente, evacuarea fcndu-se nainte ca acestea s depeasc capacitatea sau s intre n descompunere. Art.7 Unitile de alimentaie public care au secii de producie trebuie s-i stabileasc o zon pentru depozitarea gunoiului menajer care s fie la distan mare de locul alimentar i amenajat conform normelor sanitare. Art.8. La instalarea, exploatarea, ntreinerea i repararea utilajelor, aparatelor, precum i a altor echipamente tehnice folosite n alimentaia public (restaurante, cantine, bufete, baruri etc.) se vor respecta urmtoarele: - tehnologia stabilit prin documentaia elaborat de proiectant sau cea indicat prin cartea tehnic, privind exploatarea utilajelor, instalaiilor, aparatelor etc.; - prevederile documentaiei tehnice emise de furnizor referitoare la cunoaterea componenei, a caracteristicilor tehnice i funcionale, precum i a condiiilor tehnice de execuie, montaj i recepie, a mijloacelor tehnice din dotare; - prevederile documentaiei tehnice referitoare la periodicitatea i condiiile tehnice de efectuare a verificrilor i reparaiilor; - instruciunile tehnice specifice fiecrui mijloc de producie, privind exploatarea acestuia; - exploatarea mijloacelor din dotare numai cu aparatur de msur, control i automatizare prevzut. Art.9. Personalul din buctrii (buctari, ajutori de buctari i buctari auxiliari) este obligat s poarte echipamentul de protecie i de lucru prevzut de normative. Art.10. n buctrii sau alte spaii de pregtire la cald este interzis lucrul fr asigurarea ventilrii ncperilor. Art.11. Curarea locului de munc se va efectua ori de cte ori este necesar pentru prevenirea alunecrii persoanelor n zona de lucru.

Art.12. Lucrtorii din buctrie trebuie s fie instruii asupra modului de utilizare a agregatelor la care lucreaz (maini de gtit, roboi, marmite cu aburi, tigi basculante, friteuz, cuptoare de diferite tipuri etc.) pentru prevenirea accidentelor. Art.13. Este interzis aprinderea focului la mainile de gtit la care se utilizeaz combustibil gazos sau injectoare cu combustibil lichid, de ctre persoane neinstruite. Art.14. Eventualele defeciuni ce apar n funcionarea unor agregate, roboi de buctrie etc. vor fi remediate numai de ctre persoane calificate de specialitate (mecanici, electricieni etc.). Art.15. Personalul din buctrie vor purta nclminte bine fixat pe picior. Este interzis folosirea nclmintei tip papuc (neasigurat la clci). Art.16. Este interzis aezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbini, pentru prevenirea accidentelor prin oprire. Art.17. Vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor i ustensilele se vor pstra n mod ordonat pe rafturi. Art.18. Ferstraiele acionate electric pentru tiatul oaselor se vor utiliza conform prevederilor din cartea tehnic, referitor la msurile de securitate ce trebuie respectate, iar personalul va fi instruit n acest scop. Art.19. Cuitele utilizate la tranarea crnii se vor purta n suporturi speciale (teci). Este interzis purtarea cuitelor n buzunare. Art.20. resturile rezultate din prelucrarea crnii i oasele nefolositoare vor fi colectate n recipiente speciale cu care se vor transporta zilnic la punctul de depozitare a deeurilor menajere. Art.21. Pentru prevenirea riscurilor de alunecare ct i a unui focar de infecie, pardoseala se va spla zilnic, dup terminarea operaiilor respective. Exploatarea utilajelor din structurile de servire a mesei Art.22. Este interzis prepararea unor compoziii fr fluiditate pentru prevenirea nclzirilor excesive i neuniforme a pereilor, utilajelor, agregatelor. Art.23. Utilajul nu se pune n funciune, dect atunci cnd este ncrcat complet. Art.24. Alimentarea cu abur se va face n limitele de presiune joas (0,4 0,7) bari, cu excepia autoclavelor sau a altor aparate speciale, la care se indic presiunea maxim de regim. Art.25. Introducerea aburului n mantaua de nclzire se controleaz pn la evacuarea aerului din acestea, respectiv pn la ieirea aburului. Utilaje alimentate cu energie electric Art.26. Utilajele acionate electric se vor exploata i respectiv instala n condiiile prevzute standardele pentru aparatele electrice de gtit. Art.27. Este interzis folosirea utilajelor fr echipamentul electric de comandcontrol n stare de funcionare, prevzut de proiectant. Art.28. Manevrarea tuturor ntreruptoarelor sau comutatoarelor se va face cu minile uscate.

Art.29. n situaii de exces de umiditate, manevrarea se va efectua cu mnui electroizolante i de pe platforme electroizolante sau de pe covoare din cauciuc. Art.30. Este interzis rcirea plitelor cu ap pentru a se evita fisurarea acestora i producerea de scurtcircuite la instalaia electric. Utilaje acionate cu combustibil gazos i lichid Art.31. Utilajele alimentate cu gaze naturale se vor instala i exploata n conformitate cu normele specifice pentru utilizarea, distribuirea gazelor naturale, Normativului 16-67. Art.32. Instalaiile trebuie s fie prevzute cu un sistem de opturare (clapet) care s rein gazul cnd acesta revine pe conduct dup o eventual ntrerupere de la reea. Art.33. Pentru spaiile nchise (cuptor, maini de gtit cu plit cu cuptor etc.) instalaiile vor fi prevzute cu sistem automat de ardere a gazului, cu flacr de veghe. Art.34n lipsa aparaturii de automatizare, instalaiile cu arztoare n spaii nchise ct i mainile de gtit cu mai multe arztoare, pentru siguran, vor fi prevzute cu o eav de fug a flcrii, care are controlul de reaprindere a arztorului stins din cauza manevrrii greite sau peste care s-a vrsat mncare. Art.35. Evacuarea gazelor se va face prin canale dimensionate conform normelor n vigoare. Art.36. Este interzis evacuarea gazelor arse prin hota de absorbie cu excepia reourilor sau flcrii deschise. Maini de gtit cu plit Art.37. Instalarea mainilor de gtit cu plit se va efectua de ctre persoane cu calificare de specialitate i dup caz autorizate. Art.38. nainte de punerea n funciune a mainilor de gtit se va verifica starea sistemului de alimentare (electric, cu arztor cu gaze, injector pentru combustibil lichid). Art.39. Punerea n funciune a mainilor de gtit cu plit nclzite electric, se va face conform prevederilor din Cartea tehnic a instalaiei respective. Art.40. manevrarea comutatorului din tabloul electric se va efectua cu respectarea msurilor de electrosecuritate pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare. Art.41. Acionarea butoanelor de la maina de gtit cu plit electric se va face numai cu mna uscat, stnd pe un covor de cauciuc. Art.42. La mainile de gtit nclzite cu gaze naturale, nainte de aprinderea focului, obligat se va verifica dac nu sunt scpri de gaze, dac toate robinetele sunt bine nchise i etane. Art.43. n cazul n care se constat scpri de gaze se iau msuri de ventilare a ncperii, nu se acioneaz ntreruptoarele de la lumin, nu se utilizeaz foc deschis i se evit orice posibilitate de iniiere a unui eventual amestec aer-gaz exploziv.

Art.44. Remedierea scprilor de gaze se va efectua de ctre o persoan autorizat n instalaii de gaze. Art.45. La mainile nclzite cu combustibil lichid este interzis utilizarea injectoarelor care au scpri de combustibil pe la mbinri. Art.46. Aprinderea combustibilului (lichid sau gazos) se va face utilizndu-se o vergea metalic prevzut la capt cu un tampon de azbest ce se va nmuia n petrol. Art.47. Tamponul astfel nmuiat se aprinde cu chibritul, dup care vergeaua se va introduce n main pn n dreptul arztorului de gaze sau injectorului dup care se d drumul progresiv la combustibil prin robinetul de la conducta de gaz metan sau motorin. Art.48. Oprirea funcionrii arztorului i a injectorului (stingerea flcrii) se face prin nchiderea robinetelor de alimentare cu combustibil. Art.49. Pentru prevenirea incendiilor la mainile ce utilizeaz combustibil solid (lemn, crbune etc.), acesta va fi de dimensiuni care s permit introducerea complet n spaiul de ardere, n aa fel ca n timpul procesului de combustie s nu cad n exterior pri aprinse. Art.50. Este interzis arderea combustibilului solid cu ua deschis de la spaiul unde are loc combustia. Art.51. Este interzis amorsarea aprinderii combustibilului solid cu substane inflamabile cu vitez de reacie violent (benzin i altele similare). Art.52. Capacele i ochiurile plitelor mainii de gtit, trebuie s fie pe timpul funcionrii nchise (la locul lor) pentru a se evita emanaia gazelor i fumului n exterior. Art.53. Este interzis utilizarea mainilor de gtit cu plita fisurat sau spart. Maini de gtit tip aragaz cu cuptor sau reou Art.54. Mainile de gtit tip aragaz cu cuptor sau reou se vor utiliza numai dac au complete toate capacele-ciuperc la arztoare. Art.55. Este interzis lrgirea orificiilor de ardere. Art.56. nainte de folosire se va verifica cu ap i spun dac sunt scpri de gaze la prile care se mbin. Este interzis ca aceasta (verificarea) s se fac cu flacr. Art.57. Este interzis folosirea buteliilor de aragaz fr regulator de presiune. Art.58. Montarea regulatorului la butelie se face dup ce n prealabil s-a verificat dac robinetul este nchis, dup care se va deuruba buonul de siguran. Art.59. Este interzis transportul buteliei de aragaz fr buonul de siguran (piulia) i capacul de protecie al robinetului (corpul de bronz) montate. Art.60. Manevrarea buteliei de aragaz se va efectua fr lovirea brusc a acesteia. Art.61. Amplasarea buteliei se va face n poziie vertical, la distan de cel puin 1 m fa de sursa de nclzire. Art.62. Este interzis folosirea unor furtunuri de alte tipuri n locul celor special realizate, pentru racordarea buteliei la arztor. Art.63. Furtunul de racordare trebuie s fie n perfect stare, s nu aib crpturi

i scpri de gaze. Art.64. Prinderea furtunului de cele dou capete, butelie i respectiv reou, se va efectua prin colier metalic. Art.65. Este interzis nclzirea buteliei cu ap cald sau cu alte mijloace, pentru mrirea presiunii. Art.66. Este interzis utilizarea altor tipuri de butelii dect cele de construcie standardizat i verificate periodic de organizaiile abilitate. Art.67. Aprinderea aragazului se va face de la o surs de foc (chibrit, aparat electric de produs scntei etc.) care se va apropia de arztor, deschiznd treptat robinetul (buonul) mainii ce urmeaz a fi pus n funciune. Art.68. Pe timpul ct arztoarele sunt aprinse se va supraveghea ca lichidele ce fierb s nu curg din vase i s sting flacra, producnd acumulri de gaze ce pot determina explozii. Art.69. Este interzis aprinderea focului n ncperile n care se simte miros caracteristic de gaze odorizante. n aceste situaii, imediat se va ventila ncperea prin deschiderea ferestrelor sau alte sisteme de ventilare. Art.70. Remedierea defeciunilor (neetanietilor) se va efectua de o persoan special calificat. Cuptoare pentru copt i fiert Art.71. Cuptoarele nclzite cu gaze vor fi exploatate conform prevederilor instruciunilor elaborate de fabrica productoare i a instructiunilor proprii Art.72. Cuptoarele electrice se vor exploata respectnd prevederile din cartea tehnic (n funcie de tipul acestora). Art.73. Dac la utilizare temperatura mnerelor de manevrare a diferitelor ui o depete pe cea din mediile normale, acestea vor fi confecionate din materiale izolante. Art.74. Burlanele pentru evacuarea emanaiilor rezultate n timpul procesului de copt vor fi racordate la courile de fum care trebuie s fie curate periodic. Art.75. Manevrarea tvilor i a produselor supuse procesului de coacere la temperaturi ridicate, se va efectua cu ajutorul materialelor izolante (mnui cu palm de azbest, buci de pnz). Art.76. ncperile n care sunt amplasate cuptoarele vor fi dotate cu instalaii de ventilare local i general, pentru asigurarea unui climat normal de lucru. Cuptor cu microunde Art.77. Este interzis introducerea obiectelor din metal n cuptor. Art.78. Este interzis pornirea cuptorului cu microunde cu ua deschis. Art.79. Este interzis scurtcircuitarea sau demontarea dispozitivelor de siguran. Art.80. Este interzis acoperirea cu diferite obiecte a uii precum i acumularea de murdrie pe suprafaa de protecie a acestuia. Art.81. Defeciunile tehnice ce apar n funcionarea cuptorului cu microunde vor fi remediate numai de ctre personal specializat.

Maini pentru mecanizarea muncii n buctrii Robotul universal pentru buctrii i cofetrii Art.82. Este interzis montarea dispozitivelor anexe pentru efectuarea operaiilor dorite, fr ca maina s fie decuplat, n prealabil, de la reeaua de alimentare cu energie electric (tablou de comand). Art.83. Dup fixarea dispozitivului-anex, maina se pune n funciune n gol pentru a se verifica dac aceasta a fost montat corect. Art.84. Pe timpul lucrului maina va fi supravegheat n permanen de ctre un lucrtor instruit pentru folosirea acesteia, iar la apariia unei funcionri anormale va aciona butonul de oprire. Art.85. La introducerea n sistemul de alimentare a produselor ce se prelucreaz (carne, legume, fructe etc.) se vor utiliza sistemele din dotarea mainii pentru operaia specific. Art.86. Este interzis apsarea produselor cu mna spre sistemele active ale dispozitivelor. Art.87. La terminarea operaiilor la robot, acesta se deconecteaz de la butonul de oprire i de la automatul de pornire. Art.88. Este interzis a se demonta dispozitivul (anexa) nainte de deconectarea mecanic i electric a mainii. Art.89. Dispozitivele anexe ce au fost folosite se vor spla, usca i depozita n dulapul mainii. Malaxorul pentru frmntat i amestecat Art.90. Amplasarea malaxorului se va face respectnd distanele care s permit alimentarea i golirea acestuia cu uurin. Art.91. Alimentarea sau golirea cuvei malaxorului se va face cu maina oprit. Art.92. Este interzis s se introduc minile sau alte ustensile n cuva malaxorului, n timpul funcionrii. Art.93. Este interzis utilizarea malaxorului fr aprtoare de protecie la cuv. Art.94. nainte de introducere n cuva malaxorului compoziia ce urmeaz a fi prelucrat (carne, aluat etc.) va fi controlat pentru nlturarea eventualelor unelte, corpuri tari, ce ar putea rmne n coninutul acesteia. Art.95. Este interzis curarea mainii fr a fi deconectat de la reeaua de alimentare. Maina electric de tocat carne Art.96. (1) Instalarea mainii electrice de tocat carne se va face conform prevederilor din cartea tehnic, de ctre persoane calificate. (2) Exploatarea i ntreinerea acestora se va face conform instruciunilor proprii. Art.97. Intervenia la main, n cazul blocrii, se va face numai dup oprirea ei. Art.98. Este interzis a se utiliza maina fr plnie de alimentare i fr

dispozitivul mner din lemn sau material plastic, pentru presat carnea, legumele etc. Art.99. Este interzis presarea crnii, legumelor, fructelor etc. cu mna n plnia de alimentare a mainii de tocat carne acionat electric. Art.100. Maina de tocat carne, antrenat prin curele de transmisie, va fi prevzut cu aprtori de protecie la prile n micare. Art.101. Fixarea accesoriilor la maina de tocat carne, se va face dup ce maina a fost decuplat de la tabloul de alimentare cu energie electric. Curarea i splarea mainii se va efectua conform instruciunilor proprii. Art.102. Mainile de tocat carne vor fi conectate la nulul de protecie. Este interzis utilizarea de cordoane electrice improvizate, cu izolaia defect. Maina de tiat mezeluri sau pine Art.103. Amplasarea mainilor de tiat mezeluri i a celor de tiat pine se va face n aa fel ca accesul la ele s se fac cu uurin. Art.104. Fixarea mezelurilor pe masa mobil se face cu dispozitivul din dotarea mainii prevzut cu mnere de presare a produselor i manevrare a masei mobile. Art.105. Este interzis inerea mezelurilor i a pinii cu mna n timpul tierii acestora cu cuitul mainii. Art.106. Feliile de mezeluri sau pine vor fi luate cu o palet destinat n acest scop. Art.107. Este interzis manevrarea mainilor de tiat mezeluri i pine de persoane neinstruite. Art.108. Curarea mainilor se va face dup ce acestea au fost deconectate de la sursa de curent prin scoaterea techerului. Aparate de buctrie acionate electric Art.109. Aparatele de buctrie acionate electric se vor instala i exploata n condiiile prevzute de crile tehnice. Art.110. Este interzis folosirea aparatelor de buctrie conectate la prize electrice fr nulul de protecie i dispozitive de deconectare automat la apariia eventualelor defecte. Art.111. Este interzis folosirea aparatelor fr aparatur de msur i control n stare de funcionare. Art.112. Este interzis folosirea aparatelor cnd prile care nu sunt, n mod normal, sub tensiune curenteaz. Art.113. Repararea, curarea i splarea aparatelor de buctrie se va face dup ce au fost deconectate de la reeaua de alimentare cu energie electric (scoaterea techerului din priz). Unelte i scule pentru buctrie

Art.114. uneltele i sculele pentru buctrie vor fi ntreinute corespunztor i se vor pstra pe sortimente, n locuri destinate acestui scop. Art.115. Este interzis folosirea uneltelor fr mnere, cu margini agtoare, reparate improvizat, cu fisuri, ruginite etc. Utilaje pentru distribuit n slile de consumaie Utilaje frigorifice Art.116. Utilajele frigorifice (dulapuri, tejghele, vitrine, mese reci i agregate) se vor instala i exploata, potrivit prevederilor din instructiunile proprii ale acestora. Art.117. Amplasarea instalaiilor frigorifice se va face cu respectarea distanelor prevzute de legislatia in vigoare, asigurnd condiiile normale de lucru, evitnd incomodarea vnztorilor i cumprtorilor. Art.118. se va asigura rcirea condensatoarelor cu aer, prin curarea periodic de praf i neacoperirea canalelor de aerisire i a aripioarelor de rcire cu prosoape, materiale etc. Art.119. Este interzis depozitarea diferitelor materiale pe instalaiile frigorifice i echipamentele aferente. Art.120. Evaporatoarele se vor dezghea prin oprirea utilajului, deschiderea uilor sau a geamurilor glisante i ndeprtarea gheii cu ap cald. Art.121. Pentru prevenirea alunecrii i protecia lucrtorilor se vor folosi grtare din lemn depuse pe pardoseal n zona de lucru. Art.122. Personalul de deservire va fi instruit cu privire la modul de folosire a instalaiilor frigorifice n condiii de securitate, conform prevederilor crilor tehnice. Art.123. Defeciunile ce apar n funcionarea instalaiilor frigorifice vor fi remediate numai de ctre persoane de specialitate calificate. Utilaje calde Art.124. exploatarea utilajelor calde prevzute cu rezistene electrice libere (n aer) (mesele calde, spaiile calde de sub grtar) vor fi dotate cu aprtori care s asigure att circulaia aerului ct i prevenirea atingerii directe a rezistenei de ctre lucrtori. Art.125. La utilajele cu rezistene electrice imersionate n lichide de tip termoplonjor se va controla n mod sistematic dac nivelul lichidului este n limitele de nivel, marcate pe cuve (bain marie urilor). Art.126. La utilajele cu completare automat a apei calde din bazinele nchise, se va controla periodic starea de funcionare a ventilului de alimentare cu flotor. Art.127. Aparatura de automatizare i control se va verifica nainte de a se pune n exploatare, conform instruciunilor prevzute n crile tehnice, n funcie de tipul instalaiei. Art.128. Este interzis folosirea folosirea utilajelor calde de orice tip cu aparatur de automatizare defect sau efectuarea unor modificri de scurtcircuitare a acesteia.

Art.129. Este interzis folosirea utilajelor calde fr izolaia termic a pereilor. Art.130. Manevrarea uilor, capacelor, ce se nclzesc se va face numai de la mnerele termoizolante de protecie. Art.131. Este interzis funcionarea utilajelor calde cu uile deschise, iar n cazul bain marie urilor fr a respecta nivelul apei prevzut n cuv. Art.132. La instalarea utilajelor calde electrice se vor respecta prevederile instructiunilor proprii de montaj. Re: Instructiuni proprii Pentru cei care m-au contactat pe mail: INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU LABORATORUL DE TEHNICA DENTARA Art. 1 Se va utiliza un compresor cu uscare fara ulei,deoarece in timp prin degradarea componentelor motorului compresorului poate duce la patrunderea de particule fine de ulei in circuitul de aer. Compesorul va fi reglat la o presiune minima de 4 atm si maxima de 8 atm. Art. 2 Instalatia electrica se va imparti in doua circuite: unul pentru iluminat unul pentru prize . Art. 3 Prizele vor avea toate contact de protectie (impamantare), cu o tensiune de max 230V/50Hz si vor fi distribuite cat mai in apropierea locului unde vor fi montate aparatele pentru a evita aglomeratia de cabluri. Art. 4 In lipsa unei bune ventilari naturale se va folosi un ventilator extern cu o capacitate de ventilare de cel putin 10m/s. Art. 5 Se va izola fonic acest compartiment deoarece nivelul de zgomot rezultat se poate propaga cu usurinta in incaperile si spatiile alaturate. Art. 6 Personalul va purta obligatoriu echipament de protectie corespunzator normativului intern de acordare intocmit conf. HG. 1048/2006. Art. 7 Curatarea locului de munca se va efectua ori de cate ori este necesar pentru prevenirea alunecarii persoanelor in zona de lucru. Art. 8 Se interzice aprinderea focului de catre persoane neinstruite. Inainte de aprinderea focului se va avea in vedere depistarea eventualelor scapari accidentale in incapere. Art. 9 Rafturile suspendate vor fi prinse in suporti metalici de partile solide ale constructiei astfel incat sa se previna daramarea acestora. Deasemenea obiectele depozitate (asezate) pe acestea vor fi in greutate si astfel asezate incat sa se previna alunecare, caderea sau rostogolirea acestora. Art. 10 Se interzice manevrarea utilajelor care nu corespund din punct de vedere al sigurantei la electrocutare (cu improvizatii, cordoane deteriorate, fara stechere cu impamantare etc.) Art. 11 Manevrarea tuturor echipamentelor electrice se va face cu mainile uscate. Art. 12 Instalatia de gaz va fi prevazuta cu sistem automat de ardere a gazului. Art. 13 Instalatia de gaze va fi prevazuta cu un sistem de opturare care sa retina

gazul cand acesta revine pe conducta dupa o eventuala intrerupere de la retea. Art. 14 La cuptor de topit precum si la arzator inainte de aprinderea focului se va verifica obligatoriu daca nu sunt scapari de gaze, daca toate robinetele sunt bine inchise si etanse. Art. 15 In cazul in care se constata scapari de gaze se iau masuri de ventilare a incaperii, nu se actioneaza intrerupatoarele de lumina, nu se utilizeaza focul deschis si se evita orice posibilitate de initiere a unui eventual amestec aer-gaz exploziv. Art. 16 Remedierea scaparilor de gaze va fi efectuata de catre o persoana autorizata in instalatii de gaze. Art. 17 Este interzisa largirea orificiilor de ardere. Art. 18 Inainte de folosire se va verifica cu apa si sapun daca sunt eventuale scapari accidentale de gaze. Se interzice verificarea cu flacara. Art. 19 Aprinderea arzatorului se va face de la o sursa de foc care se va apropia de arzator deschizand treptat busonul. Art. 20 Pe timpul cat arzatoarele sunt aprinse se va supraveghea ca lichidele ce se topesc sa nu curga din vase si sa stinga flacara, producand acumulari de gaze ce pot determina explozii. Art. 21 Se interzice aprinderea focului in incaperile in care se simte miros caracteristic de gaze. Art. 22 Manerele cuptoarelor vor fi din materiale izolante termic. Art. 23 Manevrarea tavilor si a produselor supuse procesului de coacere la temperaturi inalte se va efectua cu ajutorul manusilor de protectie. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU CABINET STOMATOLOGIC Art. 24 Instrumentele rotative pentru domeniul stomatologic trebuie s fie utilizate numai de medici i de ali experi, care sunt familiarizai cu utilizarea acestor instrumente datorit pregtirii lor profesionale i experienei acumulate. Art. 25 Folosirea necorespunztoare poate contribui la uzura prematur a instrumentelor, poate da rezultate proaste i poate deveni un pericol pentru pacieni i utilizatori. Art. 26 Este permis numai utilizarea turbinelor i a pieselor de mn i contraunghi ireproabile din punctde vedere tehnic i igienic, bine ntreinute i curate. Pn la prima lor utilizare acestea se vor pstra n ambalajul lor original la temperatura camerei, ferite de praf i de umezeal. Art. 27 nainte de folosirea lor la pacieni, instrumentele rotative trebuie s fie dezinfectate, curate i sterilizate, n msura n care acest lucru este necesar i dac materialul suport aceast operaiune. Art. 28 Instrumentele deteriorate, deformate sau care nu lucreaz precis, se vor tria imediat i vor fi scoase definitiv din uz. Instrumentele se vor fixa ct se poate de adnc i se vor pune n micare nainte de aplicarea lor pe obiect. Art. 29 n funcie de modul de utilizare se vor purta ochelari de protecie. n cazul utilizrii discurilor de diamant, se recomanda folosirea unei protecii-disc. La prelucrarea materialelor uscate trebuie s se lucreze cu aspirare, deoarece se

produce praf. Utilizatorul trebuie s evite atingerea instrumentelor fr a fi protejat. Art. 30 Nerespectarea numrului maxim de rotaii permise duce la o pierdere sporit de material i la o cretere a riscului de siguran pentru utilizatori i pacieni. Art. 31 Se interzice folosirea instrumentarului uzat deoarece instrumentele lungi i ascuite au tendina s oscileze la depirea numrului maxim de rotaii permise, ceea ce poate duce la distrugerea instrumentului si implicit ranirea utilizatorului si a pacientului prin proiectare. Art. 32 Forele excesive de presare trebuie s fie neaprat evitate. Acestea pot produce deteriorarea prii de lucru la instrumente cu rupturi prin tiere i totodat degajarea cldurii excesive. Art. 33 Forele excesive de presare pot cauza ruperea granulelor abrazive la instrumentele de polizat sau mnjirea instrumentului i deasemenea degajarea de cldur. Art. 34 Pentru evitarea degajrii de cldur prea puternic, trebuie s se asigure la preparare o rcire suficient aer/ap (minimum 50 ml/min). Art. 35 Instrumentele folosite trebuie s fie ntotdeauna dezinfectate nainte de curarea lor. Toate instrumentele i piesele sunt ambalate nesteril i trebuie s fie sterilizate nainte de utilizare fiecare conform scopului propriu de utilizare. Curarea i sterilizarea neconforme prevederilor regulamentare pot duce la infectarea pacientului cu germeni nocivi. Toate materialele sunt sterilizabile sterilizare la cldur umed n autoclav (la 134C pe o durat minim de 3 minute cu vid preliminar fracionat i cu minimum 10 minute timp de uscare). Art. 36 Instrumentele trebuie s fie dezinfectate i curate suficient de bine nainte de sterilizare. Dezinfecia se poate efectua manual sau la main. Art. 37 Instrumentele se vor clti dup curare foarte bine cu ap i se vor usca imediat. Instrumentele nu trebuie s se ating ntre ele n timpul currii / dezinfeciei, pentru a se evita deteriorarea lor. Se vor purta mnui de protecie la executarea tuturor operaiunilor de lucru cu instrumente murdare. Dezinfectorul termo nu este indicat nici pentru polizoare nici pentru celelalte instrumente rotative. Instrumentele sunt atacate i deteriorate. n general nu este indicat sterilizarea polizoarelor la temperaturi de peste 135C. Art. 38 Trebuiesc asigurate intotdeauna conditii corecte de operare si de functionare a racirii. Art. 39 Inainte de utilizare a micromotorului pneumatic se va verifica micromotorul si piesa dreapta/contraunghi pentru a identifica eventualele parti deteriorate sau partial desprinse. Art. 40 Aerul de intrare pentru turbina trebuie sa fie conditionat de un compresor stomatologic si sa fie filtrat, fara ulei si racit. Art. 41 Este strict interzisa interventia la utilaj pentru schimbarea frezelor in timpul functionarii acestuia sau oprirea frezei cu mana. Art. 42 Este interzisa folosirea frezelor uzate sau cu defectiuni. Art. 43 Pe timpul operatiei de frezare executantul va purta obligatoriu echipament de protective conform Normativului Intern de acordare.

Art. 44 ntotdeauna se va nchide robinetul de ap la sfiritul orelor de lucru. nainte de nceputul lucrului se va verifica dac unitatea lucreaz n condiii normale. Art. 45 Se interzice amplasarea obiectelor strine n aria de micare a unitii stomatologice deorece se pot provoca situaii periculoase. Art. 46 Becul cu halogen i reflectorul sunt calde pe durata funcionrii lmpii reflector. Este strict interzisa atingerea suprafeelor calde pe durata funcionrii reflectorului. Acest lucru se permite la 1 ora dup stingerea lmpii deoarece ea se menine cald n aceasta perioada. Art. 47 Compresorul va fi oprit folosind butonul pornit-oprit de pe panou i descrcata presiunea din compresor prin deschiderea robinetului de descrcare a aerului , la terminarea unei zile de lucru i de cte ori unitatea nu e folosit o perioada mai lung de timp. Robinetul rezervorului de aer dup descrcarea aerului din interiorul rezervorului se va inchide. Art. 48 Se interzice amplasarea unui echipament emitor de cldura n vecintatea unitii stomatologice sau a carcasei compresorului. Art. 49 Se interzice conectarea de consumatori de putere mare ( ca radiator, nclzitor ap, aer condiionat..etc) la priza principal la care este conectat compresorul. Art. 50 nainte de funcionarea unitii stomatologice fii sigur c acesta este legat la nulul de pamntare independent de nulul de lucru. Art. 51 Substantele de dezinfectare, vor avea obligatoriu etichete si vor fi tinute in dulapuri inchise si separate de dulapurile cu medicamente. Art. 52 Deseurile sanitare rezultate in urma desfasurarii activitatii si care prezinta risc sanitar se vor depozita in recipiente speciale si vor fi evacuate periodic fiind preluate de societati autorizate. Re: Instructiuni proprii Buna ziua! As avea nevoie de o instructiune proprie pentru agent vanzari , sau cel putin care ar fi NSSM -ul in care as gasi ceva legat de aceasta meserie.Mentionez ca agentul are munca de teren in special la clienti dar si furnizori si foloseste pentru deplasare autoturism , distribuie si marfa ,incaseaza facturi etc. Multumesc Re: Instructiuni proprii Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca pentru activitatea de distributie pot fi intocmite din NSSM cod 23 - TRANSPORTURI RUTIERE, NSSM cod 57 - MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTAREA SI CU MIJLOACE NEMECANIZATE SI DEPOZITAREA MATERIALELOR si din NSSM cod 62 COMERTUL CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL.

Re: Instructiuni proprii Instructiuni proprii de securitate pentru masina de debitat gasiti in NSSM COD 2 Taierea si sudarea metalelor. Instructiuni proprii de securitate pentru masina de debitat: INSTRUCIUNI DE SECURITATE I SNTATE N MUNC PENTRU MAINILE DE DEBITAT Art.1. Operaiile de tiere cu ajutorul mainilor de debitat de tipul foarfecelor vor fi executate numai prin metoda de lucru specific utilajului folosit, stabilit prin tehnologia de lucru sau indicat de ctre conductorul procesului tehnologic. Art.2. La operaiile de tiere a tablelor i profilelor cu maini de tiat (foarfece pentru table i profile ), materialele se susin numai cu dispozitive de prindere, pe mese prevzute cu role. Art.3. naintea nceperii lucrului se va verifica ordinea n jurul mainii, se elibereaz cile de acces i se degajeaz locul de munc de orice obiect ce ar mpiedica bun desfurare a lucrului. Art.4. Comanda de acionare a mainii de tiat se d numai dup ce se verific fixarea materialului( la cele prevzute cu un sistem de fixare) i ndeprtare personalului din zona de aciune a cuitului i de cdere a materialului de debitat. Art.5. Se interzice tierea la ghilotina a mai multor table suprapuse, chiar dac grosimea pachetului de table nu depete caracteristicile mainii. Art.6. ndeprtarea cu mna a deeurilor sau a pieselor tiate se va face numai dup oprirea mainii. Art.7. Foarfecele vor fi prevzute cu dispozitive de blocare pentru prevenirea coborrii accidentale a cuitului mobil. Art.8. Foarfecele pentru tierea tablelor trebuie prevzute cu o mas i rigle de protecie fixate astfel nct zona de tiere s poat fi observat de lucrtori. Art.9. Foarfecele circulare sau rotative trebuie s fie prevzute cu dispozitive de protecie care s mpiedice prinderea degetelor lucrtorilor. Art.10. Toate foarfecele mecanice trebuie s fie prevzute cu aprtori la pedalele de acionare pentru a se preveni pornirea involuntar a mainii. Art.11.

Se interzice tierea materialelor mai groase dect grosimea maxim admis de constructor pentru foarfeca respectiv, precum i a materialelor cu duritate mai mare; de asemenea, este interzis tierea simultan a mai multor table. Art.12. La mainile pentru debitarea metalelor cu discuri abrazive, acestea trebuie s aib inserii fibroase n cazul cnd nu se pot prinde rigid ambele capete ale materialului care se debiteaz. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU CABINETE MEDICALE

Operatiunile executate de lucratori in cadrul procesului de munca sunt: - Tratamente; - Efectuarea de investigatii; - Recoltare de probe biologice; - Examinare pacienti. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca: La efectuarea activitatilor in domeniul sanatatii vor fi repartizati numai lucratori care corespund controlului medical obligatoriu (la angajare) conform reglementarilor Ministerului Sanatatii. In functie de specificul activitatii desfasurate, se interzice lucrul in cadrul activitatii respective al persoanelor care prezinta diverse afectiuni, constatate la controlul medical si care constituie contraindicatii pentru desfasurarea activitatii in conditii de securitate Controlul medical periodic este obligatoriu si se va desfasura potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii. Curatenia si dezinfectia spatiilor de lucru 1.In spatiile de lucru in care se desfasoara activitati medicale se va mentine permanent curatenia, folosind substante dezinfectante autorizate de Ministerul Sanatatii; 2.Actiunile de curatenie si dezinfectie se vor desfasura zilnic (de doua ori pe zi si de cate ori este nevoie) si periodic, conform reglementarilor Ministerului Sanatatii; 3.Curatenia si dezinfectia sunt obligatorii pentru toate grupurile sanitare; 4.Ustensilele si materialele folosite pentru curatenie si dezinfectie vor fi pastrate in incaperi incalzite si aerisite, special amenajate. Sterilizarea

1.Instrumentele, obiectele si materialele folosite in scop de diagnostic, tratament, vor fi sterilizate inainte de utilizare. 2.Sterilizarea se va efectua in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii si cu instructiunile furnizate de producatorul aparaturii sau al instrumentarului ce urmeaza a fi sterilizat. 3.Pe toata durata ciclului de sterilizare se va urmari starea de functionare a aparaturii de masura si control. 4.In cazul sterilizarii in pupinel sau etuva, materialele se vor scoate din acestea numai dupa coborarea temperaturii (in jur de 100C). In timpul sterilizarii nu se va deschide usa incintei de sterilizare pentru scoaterea sau introducerea de instrumente sau materiale 5.La fiecare sarja de sterilizare se vor introduce in aparatele de sterilizare teste de verificare a eficientei sterilizarii; 6.La scoaterea din aparatele de sterilizare, toate trusele si/sau casoletele vor fi banderolate, avand obligatoriu, inscriptionate pe banderola data si ora scoaterii din aparat. 7.Aparatele de masura si control al echipamentelor de sterilizare, vor fi verificate la termenele scadente, fiind interzisa utilizarea lor cand termenele sunt depasite. In cazul in care aparatele de masura si control dau indicatii eronate sau au sigiliul rupt vor fi inlocuite Reguli de igiena individuala si colectiva 1.Asistentii medicali sunt obligati sa-si spele mainile cu apa si sapun lichid, ianinte si dupa contactul cu fiecare bolnav ( examinare si aplicare de proceduri terapeutice); 2.Se interzice asistentilor medicali ca, in timpul desfasurarii activitatii, sa manance si sa-si atinga gura sau fata cu mainile; 3.In incaperile de lucru sunt interzise depozitarea alimentelor si servirea mesei, precum si fumatul; 4.Grupurile sanitare ale personalului sanitar vor fi separate de cele destinate pacientilor; 5.Pentru asistentii medicali care desfasoara activitati in domeniul sanatatii, permanent sau in stagiu, este obligatoriu sa se autodeclare conducatorului locului de munca in cazul in care prezinta semne de imbolnavire, conducatorul locului de munca interzicandu-i accesul la locul de munca; 6.Salariatii din unitatile sanitare vor efectua vaccinarile obligatorii, pe categorii de personal sau integral, conform reglementarilor Ministerului Sanatatii. 7.Se interzice asistentilor medicali sa efectueze vizite in laboratoarele de microbiologie. Aplicarea si efectuarea investigatiilor si tratamentelor 1.Inainte de inceperea lucrului se verifica daca echipamentele de munca sunt in buna stare fizica si de functionare; 2.Folosirea materialelor si echipamentelor corespunzatoare operatiei efectuate

se realizeaza cu respectarea riguroasa a instructiunilor de lucru; 3.Medicamentele care contin substante toxice vor fi pastrate in dulapuri din lemn masiv sau metal, asigurate cu cheie; 4.Termometrele dupa utilizare, vor fi spalate cu apa calda si sapun si vor fi pastrate in solutie dezinfectanta; 5.Se interzice orice interventie cu mainlile unse de grasime, la recipientele de oxigen; 6.Se interzice efectuarea oricarei interventii cu miinile umede la echipamentele tehnice electrice Gestionarea deseurilor 1.Din activitatile medicale rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: - Deseuri intepatoare - Deseuri neintepatoare - Deseuri anatomopatologice. - Deseuri chimice si farmaceutice. Deseurile intepatoare sunt constituite din: ace , lantete , ace cu fir, branule, lame de bisturiu de unica folosinta. Acestea se vor depozita in cutii din material rezistent la actiuni mecanice cu capac nedetasabil , de culoare galbena. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Deseurile neintepatoare rezultate: tampoane (imbibate cu alcool, murdarite de sange si alte produse biologice), pansamente contaminate cu sange sau alte materiale biologice rezultate de la interventiile de mica chirurgie, pansamente (toaleta locala a plagilor) spalaturi oculare si auriculare , interventii ginecologice si dermtologice, fasa aplicata ca bandaj compresiv, leucoplastul aplicat pe locul de punctie, echipamente medicale de unica folosinta ( manusi, sonde), hartia de filtru folosita la tamponarea picaturii de sange de la ureche,), seringile ( dupa detasara acului). Acestea se depoziteaza in cutii de carton de culoare galbena inscriptionata cu potential biologic infectios, si prevazuta in interior cu saci din polietilena de culoare galbena si marcati cu pictograma pericol biologic Toti pacientii sunt invitati sa depuna materiale folosite si murdarite de sange in aceasta cutie si li se interzice sa paraseasca cabinetul pana nu au aruncat aceste materiale. Deseuri anatomopatologice: fetusi si placente proveniti de la interventiile de ginecologie ,rebuturi de recoltare , eprubete partial vidate in care nu s-au putut recolta suficient sange, eprubete sparte, eprubete murdarite cu sange, probe de urina sau materii fecale, medii de cultura insamantate, parti anatomice rezultate in urma intervntiilor de mica chirurgie si dermatologie ( cauterizare). Acestea se depoziteaza in cutii din carton de culoare galbena, prevazute in interior cu saci din polietilena si marcate cu pictograma "pericol biologic". Deseurile chimice si farmaceutice sunt reprezentate de medicamentele expirate, serurile cu termen de valabilitate deposit, reactivii si substantele folosite in laboratoare, substantele folosite pentru curatenie si dezinfectie.Acestea se

colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului (coroziv, toxic). 2.La sfarsitul programului de lucru , sacul galben cu deseu moale infectios , este legat la gura cu un colier fix, cutiile cu deseuri intepatoare se predau pe baza de proces verbal ingrijitoarei de curatenie. 3.Se interzice aruncarea la rampa de gunoi a deseurilor care rezulta din activitatile medicale. Dotarea cu echipament individual de protectie 1.Dotarea cu echipament individual de protectie se face in scopul prevenirii accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale; 2.Angajatii care beneficiaza de echipament individual de protectie au urmatoarele obligatii: Sa poarte intregul echipament individual de protectie pe toata durata indeplinirii sarcinii de munca sau activitatii pe care o desfasoara in unitate; Sa solicite un nou echipament individual de protectie, atunci cand cel avut in dotare se deterioreaza; Sa utilizeze echipamentul individual de protectie numai in scopul pentru care acesta a fost atribuit. 3. Vestiarele destinate echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru imbracamintea personala din exterior; 4. Pe langa echipamentul individual de protectie corespunzator, salariatii vor fi dotati cu materiale igienico-sanitare si solutii dezinfectante pentru protectia ochilor si igiena tegumentelor.

Re: Instructiuni proprii INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU ACTIVITATI N UNITATI DE NVATAMNT MANAGEMENTUL SECURITATII SI SANATATII Angajatorii sunt solicitati sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor si sa actioneze n vederea prevenirii sau controlului acestor riscuri (1). Acest proces poate fi desfasurat ntr-o succesiune de etape: ?? planificarea evaluarii prin consultare cu lucratorii ; ?? identificarea riscurilor; ?? identificarea persoanelor care pot fi vatamate, n ce mod si unde ; ?? evaluarea nivelului de risc si decizia privind modul de actiune ; ?? luarea masurilor n vederea eliminarii sau reducerii riscului ; ?? monitorizarea si analiza actiunilor. Aceasta fisa informativa descrie pericolele si riscurile obisnuite dintr-o institutie de nvatamnt si aduce cteva sugestii privind prevenirea acestora dar, tinnd cont de anvergura sectorului si de dimensiunea acestei fise, nu pot fi cuprinse toate pericolele. Activitati precum excursiile scolare si activitatile recreative (de

exemplu, activitati sportive) nu sunt analizate n aceasta fisa informativa, dar poate ar trebui incluse n evaluarea riscurilor(2). UN MEDIU DE MUNCA SIGUR O institutie de nvatamnt ar trebui sa fie un mediu de munca sigur si sanatos si propice educatiei. Pentru a realiza acest lucru, evaluarea riscurilor trebuie sa ia n considerare proiectarea, organizarea si constituirea mediului de munca. Trebuie sa se tina cont n mod special de prezenta unor grupuri vulnerabile (de exemplu elevi foarte tineri) si trebuie luate n considerare nevoile persoanelor cu disabilitati. 1.ALUNECARI SI MPIEDICARI Alunecarile si mpiedicarile sunt printre cele mai obisnuite tipuri de accidente, iar n institutiile de nvatamnt, unde pot fi numeroase persoane tinere n miscare ntr-un spatiu relativ restrns, riscul este si mai mare dect n alte locuri de munca. n cadrul evaluarii riscurilor trebuie avute n vedere cauzele alunecarilor si mpiedicarilor. Acestea pot fi subsumate unui numar de factori de risc : de mediu (de exemplu suprafata pardoselii); de contaminare (de exemplu apa mprastiata pe pardoseala); organizationali (de exemplu lipsa unor sisteme de curatenie); ncaltaminte; si factori individuali (de exemplu lucratori cu disabilitati). Cinci puncte care trebuie luate n considerare Locurile de munca interioare, fie ca este vorba de sala de clasa, de cancelarie sau de o bucatarie, trebuie sa fie ventilate si illuminate corespunzator, sa aiba un nivel adecvat de umiditate, spatiu suficient si sa fie curate. Daca n incinta institutiei intra vehicule, trebuie ca semnalizarea sa fie clara si acolo unde este posibil sa se faca delimitarea ntre zona carosabila si cea pietonala. Pardoselile trebuie bine ntretinute, pastrate curate pentru reducerea riscurilor de alunecare si mpiedicare. Se va acorda o atentie speciala protectiei mpotriva caderilor de la naltime n zone cum ar fi balcoanele si casa scarilor. Ar putea fi necesara o protectie suplimentara a balustradelor pentru copiii foarte mici. Usile si ferestrele transparente trebuie marcate clar si realizate dintr-un material corespunzator. 2.NTRETINERE n activitatile de ntretinere si reparare a cladirilor unitatilor de nvatamnt pot fi implicati contractori externi. Este necesara o comunicare clara ntre unitatea de nvatamnt si contractant pentru a se asigura att securitatea lucratorilor ct si a

elevilor. Contractorii trebuie sa fie avizati asupra riscurilor suplimentare n munca din cadrul institutiilor de nvatamnt, iar corpul profesoral trebuie instruit cu privire la procedurile aplicabile n vederea tinerii elevilor la distanta fata zona de lucru. n vederea reducerii riscului accidentelor de transport, livrarile trebuie planificate astfel nct vehiculele sa nu se afle la locul de munca n momentul n care elevii intra sau pleaca din incinta de nvatamnt. Trebuie luata n considerare si activitatea zilnica de ntretinere a locului de munca, cum ar fi curatenia si micile reparatii. Lucratorii si elevii trebuie protejati de orice riscuri specifice (de exemplu lichide toxice de curatat). Depozitarea n siguranta a substantelor si uneltelor poate avea o importanta semnificativa. 3.PAZA CONTRA INCENDIILOR SI PLANUL DE URGENTA n fiecare institutie de nvatamnt trebuie luate masuri adecvate de paza contra incendiilor, cu proceduri de evacuare n caz de urgenta, testate n mod regulat, semnalizarea cailor de evacuare n caz de urgenta, precum si extinctoare si alte echipamente similare. Trebuie sa existe proceduri de urgenta pentru situatii cum sunt accidentele din atelierele scolare si pe terenurile de joaca. 4.SECURITATEA SI SANATATEA N SALILE DE CURSURI SI N LOCURILE DE JOACA Salile de cursuri si locurile de joaca sunt locurile n care elevii sunt cel mai mult expusi riscurilor cauzate de materialele necesare desfasurarii cursurilor, aparatele, dispozitivele specifice locurilor de joaca. Nivelul de educatie va influenta semnificativ tipul de pericol si nivelul de risc, dar exista cteva puncte comune: Instructiunile scrise trebuie afisate la loc vizibil si regulile de securitate evidentiate ; Instructiunile de securitate trebuie prezentate verbal si comunicate la nceputul fiecarui ciclu scolar att salariatilor proprii ct si aduse la cunostinta parintilor si a elevilor ; Educatorii trebuie sa aiba un comportament exemplar din punct de vedere al securitatii ; Trebuie sa existe o supraveghere suficienta n orice moment ; Orice persoana care lucreaza cu un echipament tehnic trebuie sa cunoasca n ntregime instructiunilor de utilizare si ntretinere, si cerintele de securitate si sanatate ; Trebuie purtat echipamentul individual de protectie si mbracamintea de lucru adecvate Echipamentele si dispozitivele trebuie verificate si ntretinute n mod regulat ; Substantele periculoase, uneltele si echipamentele trebuie depozitate n locuri sigure pentru a preveni utilizarea lor neautorizata ; Salile de cursuri, de servire a mesei, de odihna, de joaca trebuie sa fie curate, avnd echipamentul bine ntretinut si cu o securitate foarte mare la utilizare;

Trebuie asigurata dotarea corespunzatoare pentru prim ajutor, pentru utilizare n cazul unui eveniment sau situatie de urgenta. 5.AFECTIUNI MUSCULO-SCHELETALE Manipularea manuala implica deplasarea sarcinilor grele prin utilizarea fortei manuale sau corporale si trebuie evitata. n sectorul nvatamnt exista un risc specific de vatamare, n unitatile n care copiii trebuie ridicati. Afectiuni la nivelul membrelor superioare pot fi cauzate si de proiectarea deficitara din punctul de vedere ergonomic a locurilor de munca si a posturilor de lucru, de exemplu n timpul lucrului prelungit la calculator n birourile scolii. VIOLENTA Violenta la locul de munca reprezinta orice incident n care o persoana este abuzata, amenintata sau agresata la locul de munca si care i pune n pericol securitatea, sanatatea, starea de bine sau eficienta profesionala. Ea include insultele, amenintarile, sau agresiunile fizice sau psihice exercitate de persoane din afara institutiei asupra unei persoane care se afla la locul de munca. Violentele pot avea si o dimensiune rasiala sau sexuala. Lucratorii din sectorul nvatamnt pot fi uneori victime ale violentei pentru ca agresorii i considera reprezentanti ai institutiei sau sistemului. implica : raporturi directe cu elevii si/sau cu cei care i au sub supravghere lucrul la ore trzii sau singuri ; efectuarea de vizite n afara institutiei sau la domicliu ; sau lucrul cu copiii care au nevoi speciale. 6.INTIMIDAREA Intimidarea poate fi definita ca un comportament repetat si irational mpotriva unui angajat sau grup de angajati, care creeaza un risc pentru securitate si sanatate. Spre deosebire de violenta, care de obicei provine din exterior, intimidarea apare ntre colegi. Cel mai bun mijloc de a lupta mpotriva intimidarii este att prin crearea unei culturi organizationale pe baza de standarde si valori care lupta mpotriva intimidarii si ct si prin mbunatatirea mediului de munca psihosocial, de exemplu prin evitarea neclaritatilor din descrierea rolului si sarcinilor fiecaruia. Masuri de securitate a muncii n timpul lucrului cu calculatorul. Atunci cnd avem de lucru la calculator, este bine sa tinem cont de o serie de masuri de protectie, dintre care amintesc n cele ce urmeaza: Calculatorul si celelalte componente se vor conecta la retea prin intermediul alimentatoarelor cu prize de mpamntare. La achizitionarea calculatorului, este bine sa aveti n vedere ca acesta sa dispuna de o tastatura ergonomica, astfel conceputa nct sa reduca durerile provocate n ncheietura minii si n degete de utilizarea ndelungata sau

miscarile repetitive. Amplasarea calculatorului se va face astfel nct sa existe spatiu ntre el si perete, pentru aerisire. Nu se va aseza nimic pe monitor si nu se vor acoperi gaurile pentru aerisire. n timp ce calculatorul este pornit, nu se vor conecta alte componente (tastatura, imprimanta, etc); deoarece se pot produce defectiuni la componentele calculatorului. Asigurati-va ca scaunul are naltimea potrivita. Deoarece monitorul emite radiatii electromagnetice daunatoare, este bine sa fie prevazut cu ecran de protectie. Nu este indicat sa dati luminozitatea la maxim, imaginea oboseste ochii. Nu asezati lichide n apropierea calculatorului, deoarece prin varsare ar putea produce deteriorarea tastaturii. Nu stati timp ndelungat n fata calculatorului; concentrarea ndelungata asupra ecranului sau a tastaturii produce dureri de cap si obosirea ochilor. Cel putin o data pe ora parasiti lucrul la calculator si odihniti-va antebratele. Dupa terminarea lucrului la calculator, ndreptati-va umerii si faceti cteva exercitii de rotire a capului. Sfaturi tehnice de utilizare a calculatorului. Evitati folosirea unor dischete fara a le fi verificat n prealabil daca nu sunt infectate cu virusi. Cnd pornesti calculatorul, verifica daca nu exista o discheta n unitatea de floppy. Curatati mouse-ul atunci cnd cursorul face salturi pe ecran. Nu pastrati dischetele n vecinatatea telefonului, pe calculator, televizor sau difuzoare. Atunci cnd calculatorul este oprit, acoperiti-l cu huse speciale pentru o mai buna protectie mpotriva prafului. PREVENIREA INCENDIILOR SI A EXPLOZIILOR Masuri si mijloace de prevenire a incendiilor si exploziilor 1. nlaturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor si exploziilor, prin proiectarea procesului tehnologic. 2. Evitarea formarii n hale de productie a amestecurilor explozive prin curatarea n mod periodic a prafului de pe toate suprafetele ncarcate cu electricitate statica. 3. Marirea umiditatii relative a aerului, acolo unde produsele permit. 4. Prevederea unor aparate de deconectare automata n caz de avarie. 5. Prevederea n depozitele de materiale combustibile a instalatiilor speciale de declansare automata a stropirii cu apa la ridicarea temperaturii. 6. Amenajarea unor spatii pentru fumat. 7. Asigurarea unei bune evacuari a oamenilor si a bunurilor din cladire n caz de incendiu.

8. Instalarea de scari de incendiu, guri de apa, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe etc.). 9. Ignifugarea materialelor combustibile folosite n constructii. 10. Marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a cailor de evacuare din cladiri si asigurarea unor bune conditii pentru interventia rapida la stingerea incendiilor. 11. Organizarea de formatii de pompieri voluntari si special angajati. 12. Interzicerea folosirii flacarii deschise, a fumatului n medii periculoase. 13. Stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea si combaterea incendiilor si asigurarea prelucrarii si afisarii lor. 14. Instruirea muncitorilor si raspndirea cunostintelor tehnice referitoare la cauzele si prevenirea incendiilor. 15. Dotarea cu utilaje si materiale tehnice de combatere a incendiilor (lopeti, pompe de mna, stingatoare manuale, motopompe, autopompe, instalatii cu retele de apa etc.). Offline

S-ar putea să vă placă și