CAPITOLUL 1

STABILREA ROLULUI FUNCIONAL AL PIESEI FOLOSIND ANALIZA MORFAFUNCIONAL A SUPRAFEELOR

Cunoaterea rolului funcional al piesei este prima etap n proiectarea oricrui proces tehnologic de realizare a piesei respective rolul funcional al piesei este dat de rolul funcional al oricrei suprafee ce delimiteaz piesa in spaiu de aceea in primul rnd se stabilete rolul funcional al fiecrei suprafee din punct de vedere al rolului lor funcional suprafeele se clasific n: - suprafeele de asamblare caracterizate prin: - o anumit configuraie geometric; - precizie dimensional ridicat; - rugozitate mic; - prescripii referitoare la forma geometric; - prescripii referitoare al poziia suprafeei in raport cu alte suprafee; - eventuale prescripii referitoare la duritatea suprafeei. - suprafee funcionale caracterizate prin: - precizie dimensional ridicat(depinde de rolul funcional in ansamblul din care face parte); - rugozitate mic(uneori este mare , depinde de rolul funcional); - prescripii referitoare la poziia suprafeei in coresponden cu alte suprafee; - eventuale prescripii referitore la configuraia geometric; - eventuale prescripii referitoare la proprietile mecanice, aspectul suprafeelor. - suprafee tehnologice apar n timpul prelucrri i ajut la poziionarea piesei n vederea prelucrri ele pot rmne dup terminarea prelucrri sau pot dispare, in funcie de configuraia geometric final a piesei . Se caracterizeaz prin: - precizie dimensional corespunztoare(neprecizat, de cele mai multe ori cote libere); - rugozitatea suprafeei corespunztoare cu procedeul tehnologic de realizare a suprafeei; - fr prescripii sau eventuale prescripii referitoare la forma geometric; - eventuale prescripii referitoare la poziia suprafeei in raport cu suprafeele ce urmeaz a fi prelucrate.

- suprafee auxiliare (de legtur) fac legtura intre suprafeele funcionale i cele de asamblare. Se caracterizeaz prin: - precizia dimensional mic (neprecizat); - rugozitatea suprafeei mare (cea care rezulta din procedeul de obinere a semifabricatului); - fr prescripii referitoare la precizia de forma; - fr prescripii referitoare la precizia de poziii. Cunoscnd aceste elemente referitoare al tipurile de suprafee ce delimiteaz o pies n spaiu se poate stabili rolul funcional al unei piese fr a cunoate ansamblul din care face parte piesa sau se poate proiecta o pies care s ndeplineasc un anumit rol funcional impus. Metoda folosit pentru stabilirea rolului funcional posibil sau pentru proiectarea unei piese care s ndeplineasc un anumit rol funcional impus poarta numele de metoda de analiz morfofuncional a suprafeelor. Acesta metod presupune parcurgerea intr-o succesiune logic a urmtoarelor etape: - descompunerea piesei n suprafee ct mai simple (plane, cilindrice, conice, evolventice, elicoidale etc.); notarea tuturor suprafeelor ce delimiteaz piesa in spaiu ; analizarea fiecrei suprafee n parte din urmtoarele puncte de vedere: forma geometric a suprafeei, dimensiuni de gabarit, precizie dimensional, precizie de form, precizie de poziie, rugozitate i duritate; ntocmirea uni graf suprafee caracteristici stabilirea rolului funcional al piesei , se face n urma analizei de corelaie a diferitelor tipuri de suprafee obinute in graful suprafee caracteristici . Rolul funcional impus unei pese se obine presupunnd pentru suprafeele ce delimiteaz piesa in spaiu caracteristicile corespunztoare tipurilor de suprafee (de asamblare, funcionale, tehnologice, sau auxiliare). innd cont de rolul funcional al fiecrei suprafee n parte si analiznd forma i dimensiunile piesei, ne rezult c aceasta va fi folosit la transmiterea micrii pentru o transmisie auto ca cruce cardanic .

Graful Suprafee Caracteristici

Nr. Crt. 1 S1 2 S2 3 S3 4 S4 5 S5 6 S6 7 S7 Elicoidal M 10 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de material Raz de racordare R 10 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de material Tehnologic De asamblare Cilindric 28 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de material De asamblare Tronconic 1X45 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de material Auxiliar Cilindric 24 _________ _________ | 0,03 | A 0,8 n funcie de material Funcional Tronconic 2X45 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de material Auxiliar Circular R10 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de material Auxiliar Suprafaa nr. Forma geometrica a suprafeei Dimensiune a de gabarit Caracteristici Precizia dimensionala Precizia de forma Precizia de poziie Rugozitatea Duritatea Tipul si rolul suprafeei Procedee tehnologice de obinere -turnare -defornare -achiere -turnare -defornare -achiere -turnare -defornare -achiere -turnare -defornare -achiere -turnare -defornare -achiere -turnare -defornare -turnare -defornare -achiere Obs.

8 S8 9 S9 10 S10 11 S11 12 S12 13 S13 14 S14 Plan 37 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de material Tronconic 1X45 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de material Circular 39 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de material Plan 14,5 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de material Cilindric 6 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de material Plan 1 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de material Cilindric 5 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de material

De asamblare De asamblare De asamblare De asamblare De asamblare

-turnare -defornare -achiere -turnare -defornare -achiere -turnare -defornare -achiere -turnare -defornare -achiere -turnare -defornare -achiere -turnare -defornare -achiere -turnare -defornare -achiere

Auxiliar

Auxiliar

Capitolul 2
Alegerea materialului optim folosind metoda valorilor optime
Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa . O alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie , este o problem foarte complex ce trebuie rezolvat de proiectant. Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului cu o astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolul funcional . Adic se alege acel material care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite. Proprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul nconjurtor n care va lucra. Prezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim i a caracteristicilor acestuia :
Fizice

Proprieti Funcionale

Greutate specific , temperatura de topire , condiii termice Rezistena la coroziune Rezistena la rupere , duritatea Conductibilitate , impedan Permeabilitate magnetic Opacitate , reflexie Perioada de njumtire , absorbia , atenuarea Culoare , aspect , grad de netezime

Chimice Mecanice Electrice Magnetice Optice Nucleare Estetice Turnabilitate

Proprieti Tehnologice

Deformabilitate Uzinabilitate Clibilitate Sudabilitate Pre de cost , consum de resurse i de energie , coeficient de poluare si coeficient de protecie a operatorului

Proprieti Economice

Nr. crt. 0 1 2 3

Proprietatea
1 Densitatea materialului. in [Kg/dm3] Conductibilitate termica Cr in [cal/cm*s* C] Rezistenta la coroziune. Rc viteza de coroziune in[mm/an] Duritatea. HB, in [HB] Modulul de elasticitate. E in [daN/cm2] Rezistenta la curgere a materialului Rp 0,2 In [N/mm2] Rezistenta la rupere. Rm , in [daN/mm2] Rezistenta la oboseala. 1 In [N/m2] Alungirea relativa At [%] Reziliena KCU 30/2 in [J/cm2] Rezistena la fluaj in [N/mm2] Proprietile tehnologice (turnabilitatea ,deformabilitatea , uzinabilitatea , sudabilitatea , clibilitatea) Preul de cost , PC in [lei/kg]

4 5 6

7 8 9 10 11 12

Game de variate 2 < 5,0 5,010,0 >10 <0,2 0,20,4 >0,4 <0,02 0.020,05 >0,05 <90 90160 >160 <10 6 10 62,0*10 6 >2,0*10 6 <700 7001500 >1500 <35,0 35,060,0 >60,0 <300 3001000 >1000 <20% 20%40% >40% <50 50100 >100 <100 100300 >300 Satisfctoare Bun Foarte bun <500 5001000 >1000

Not a 3 1 2 3 1 2 3 3 2 1 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 3 2 1

Obs. 4

Se ine cont i de temperatura Notarea se face cu calificative

13

Obs.

23

optim

Proprieti Funcionale Mecanice Proprieti Proprieti tehnologice economice

k=1

tkdk 10

Fizice

Chimice

Conductibili Rezisten-a la tatea [mm/an] coroziune termic

Duritatea Deformabilita [daN/mm2] la rupere [daN/mm2](E*10 p6) Turnabilitatea Rezisten-a Uzinabilitatea [HB] tea

Preul de cost [lei/kg]

T2

T3

T4

T5

T6 vCalificati

T7 vCalificati

T8 Calficativ

T9

V T10

4 50 60 3 1 3 3 3 2 3 3 3 3 1 3 1 20 65 30 40 1 1 3 1 60 2 95 3 60 2 40 1 2.1 2.1 2.1 2.1 1.3 0.8 1.6 1.2 54 2 2.1 58 2 2.1 3 3 3 3 3 3 2 1 2 2 45 2 1.7 2 60 1 1.5 2 FB B B FB FB FB FB B FB FB FB FB 70 3 1.6 2 FB 20 1 64 3 1.2 2 FB 3 3 3 2 2 3 3 3 3 2 3 3 3 3 1 30 1 0.74 1 FB 3

10

11

12

13

14

15

16 FB S S S S S S S S S S N B N S

17 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 2 0 1

18 FB FB FB FB FB FB FB FB FB B B FB FB FB FB

19 3 3 3 3 3 3 3 3 2 3 3 3

20 500 3 1000 300 900 450 475 400 425 750 750 2 1300 350 625 390 3 1200

21 3 2 3 2 3 3 3 3 3 2 1 3 2 3 1

22 2,35 2,05 2,20 1,85 2,25 2,40 2,30 2,10 2,30 2,20 2,20 1,95 2,05 2,15 1,70

0.25

<.05

0.3

>.05

0.01

>.05

280

0.25

>.05

0.2

<.05

120

0.2

<.05

164

0.2

<.05

187

0.2

<.05

110

0.2

<.05

169

0.2

<.05

217

0.3 90 65

<.02

187

0.14

>.05

260

0.20

<.01

0.14

>.05

250

0.2

<.03

Proprieti Funcionale Proprieti tehnologice Proprie-ti economice

k=1

tkdk 10

Mecanice

Obs.

Rezis tenTurnabilitate Deformabilita Uzinabilitate Preul de cost a la [daN/mm2](E*10 p6) a tea a [lei/kg] Nr. Materia-lul crt.

[Kg/dm3]Densita-tea

[cal/cm*s* C]

T5

T6 vCalificati

T7 vCalificati

T8 Calficativ

T9

T10

T1

11 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 B 2 0,05 B 2 S 1 FB FB FB B 2 FB 3 3 3 3 0,10 S 1 FB 3 S 1 FB 3 S 1 FB 3 210 300 310 310 310 310 320 S 1 FB 3 200 3 3 3 3 3 3 2 2 0,15 S 1 FB 3 200 3 BBBB 2 FB 3 200 3 S 1 FB 3 500 3 FB 3 B 2 1500 2 FB 3 FB 3 2000 1 2,20 1,85 2,30 2,35 2,30 2,30 2,20 2,30 2,30 2,35 2,30 2,30 2,30 1 FB 3 FB 3 2100 1 2,20 B 2 FB 3 1000 2 2,30

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1
Duraluminiu CuZn15 Fgn-700-2 CuSn10 OL37 OL50 OLC45 OT40 OT60 41MoCr11 13012Cr130 Fc300 ATSi5Cu Fm320p CuZn39Pb2

2 2.8 8.8 7.32 8.8 7.3 7.3 7.7 7.4 7.4 7.5 7.5 7.3 2.6 7.36 8.4

3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 2 2

2,2

FB

1,9

FB

1,8

FB

1,4

FB

2,2

FB

0,9

FB

1,05

FB

1,2

FB

1,3

FB

1,9

FB

1,9

FB

FB

2,1

FB

2,1

FB

2,1

FB

0,1

0,05

0,05

Fizice

Chimice

Nr Materia-lul Rezisten-a la Duritatea crt. [Kg/dm3] Densita-tea [cal/cm*s*C]Conductibilitatea termic [mm/an] [daN/mm2]rupere coroziune [HB]

T1

T2

V T3

V T4

0 16 17 18MgCr10 18 20MoNi35 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Fc350 Ponderea Fc300 Fc250 Fc200 Fc150 7,3 7,1 7,2 7,2 7,3 Fc100 7,4 2 2 2 2 2 2 0,05 FcX350 7,1 2 FcX300 7,2 2 FcX250 7,1 2 FcX 200 7,1 2 OLC 60 7,4 2 40Cr10 7,2 2 6,5 3 8,0 2 15Cr08 7,9 2 0,22 0,19 0,20 0,10 0,20 0,01 0,01 0,01 0,07 0,01 0,01 0,02 0,01 0,01 0,03

5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0,10

6 <.05 <.05 <.05 <.05 <0,5 <0,5 <0,5 <0,5 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1

7 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 0,20

8 174 207 208 217 190 195 300 380 385 180 180 170 240 260 280

9 3 3 3 1 3 3 3 3 3 2 3 3 3 3 3 0,15

10 79 89 117 98 50 74,5 88 98 113 76 75 230 115 120 180

Optimizarea alegerii materialului se bazeaz pe experiena proiectantului i pentru o alegere rapid a materialului se pleac de la cteva date referitoare la : solicitrile din timpul exploatrii , condiiile de exploatare , clasa din care face parte piesa i condiiile de execuie . n continuare se va prezenta o metod de alegere a materialului optim numit metoda de analiz a valorilor optime . Metoda presupune rezolvarea urmtoarelor etape : 1. stabilirea rolului funcional al piesei , a tehnologicitii construciei i a condiiilor economice de funcionare ale acesteia ;

2. determinarea i stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim ; 3. descompunerea factorilor analitici n elemente primare ; 4. aprecierea cantitativ a factorilor analitici se face folosind un sistem de notare , n funcie de valoare fiecrei proprieti k acordndu-i-se o not tk; 5. stabilirea ponderii importanei fiecrui factor primar se face innd cont de datele rezultate din etapele 1 i 3 acordnd fiecrei proprieti k o pondere dk n stabilirea ponderi trebuie ndeplinita condiia : d k = 1 ;
k =1 m

6. alegerea soluiei optime la momentul dat se face aplicnd criteriul :

m Tk * d k = max im k =1

7. analiza soluiilor din punct de vedere al utilitii lor i stabilirea condiiilor de nlocuire economic a unui material cu alt material . innd cont de proprietile funcionale (rezistena la coroziune, ocuri mecanice i rezistena la rupere) i de cele tehnologice(turnabilitatea i uzinabilitatea) la care se adaug cele economice materialul ales pentru realizarea piesei este OL 50.

CAPITOLUL 3
Studiul proceselor de obinere a semifabricatului
Obinerea piesei semifabricat printr-un procedeu tehnologic de turnare

Turnarea, ca procedeu tehnologic este una din cele mai vechi metode de obinere a pieselor prin punere in forma, dezvoltate de om. Turnarea intervine ntotdeauna ca metoda tehnologica distinct la materialele care sunt elaborate in stare lichida sau vscoasa. mpreun cu prelucrrile prin matriare si cu cele de formare prin sintetizare sunt utilizate in mod nemijlocit la realizarea formei pieselor spre deosebire de alte prelucrri, unde forma rezulta prin mijlocirea unor procese tehnologice preliminare distincte ( laminare, tragere, forjare libera, achiere si microachiere). Prin turnare se pot realiza forme practic nelimitate, piese cu mase diverse, de la fraciuni de gram si pana la sute de tone, care i gsesc utilizri in toate domeniile de activitate. Procesele de execuie a pieselor prin turnare se remarca prin urmtoarele avantaje: - permit realizarea de piese cu configuraii diverse, in clasele de precizie 6..16, cu suprafee de rugozitate Ra=1,6...200 m; permit realizarea de piese cu proprieti diferite in seciune (unimaterial, polimaterial); creeaz posibilitatea obinerii de adaosuri de prelucrare minime ( fata de forjarea libera, sau prelucrrile prin achiere); creeaz posibilitatea de automatizare complexa a procesului tehnologic, fapt ce permite repetabilitatea preciziei si a caracteristicilor mecanice, la toate loturile de piese de acelai tip; - permit obinerea unei structuri uniforme a materialului piesei, fapt ce i confer acesteia o rezisten multidirecional. In general, compactitatea, structura i rezistenta mecanica a pieselor turnate sunt inferioare pieselor similare realizate prin deformare plastica (deoarece acestea poseda o rezistenta unidirecional, dup direcii prefereniale). Dintre dezavantajele procedeelor de realizare a pieselor prin turnare se pot enumera: - consum mare de manopera, ndeosebi la turnarea in forme temporare; - costuri ridicate pentru materialele auxiliare; - consum mare de energie pentru elaborarea si meninerea materialelor in stare lichida la temperatura de turnare; - necesit msuri eficiente contra polurii mediului si pentru mbuntirea condiiilor de munc. Se pot prelucra prin turnare materiale metalice si nemetalice , in producie de serie sau de unicate. De menionat c , prin turnare se pot realiza att piese/semifabricate dintrun material unic, sau din cel puin doua materiale ( acoperiri prin turnare statica sau centrifugala, utilizarea turnrii cu inserii, obinerea prin turnare a materialelor compozite etc.).

Tendina actual este de a eficientiza procesele de producie prin reducerea adaosurilor de prelucrare si a operaiilor de prelucrare dimensionala ulterioare. Din acest motiv, procedeele de punere in forma, ntre care i turnarea, capt o atenie deosebit, cunoscnd un grad mai ridicat de perfeciune i inovare fa de alte procedee. In funcie de domeniul de aplicare al procesului de turnare ( tehnologii mecanice, metalurgice, de mecanica fina, de tehnica dentara, de prelucrri de industria chimica, de construcii etc.), pot exista denumiri specifice, care sunt sinonime. Principalele denumiri cu care se prezint in continuare. Amestecul de formare este materialul din care e realizeaz interiorul formei de turnare ( la turnare in forme temporare), fiind compus din doua elemente: un material granulat, care are rolul de a se modela dup configuraia modelului si de a umple rama de formare, si un liant, care confer rezistenta si stabilitate formei de turnare, permind ulterior dezbaterea formei pentru extragerea piesei. Amestecul de formare trebuie sa aib o bun refractaritate, pentru a rezista la contactul cu topitura, precum si o granulaie corespunztoare, pentru a asigura etaneitatea pereilor cavitaii formei. Forma de turnare este scula specifica procesului tehnologic de turnare care conine cavitatea de turnare reeaua de turnare si canalele de evacuare a gazelor. Cu ajutorul ei se realizeaz configuraia ,gabaritul si calitatea suprafeei piesei. Formarea este denumirea generica a operaiilor prin care se realizeaz forma de turnare; acest termen se refera numai la realizarea formelor temporare i semitemporare, confecionate din amestecuri de formare. Formele permanente , de tipul matrielor si al cochilelor se realizeaz prin turnare sau forjare, urmate de prelucrri mecanice, tratamente termice i de suprafa . Extragerea piesei denumete operaia de scoatere a piesei solidificate din forma de turnare. Miezul este o parte distincta a formei de turnare, cu ajutorul cruia se obin golurile interioare ale piese turnate. Miezurile pot fi permanente(la turnare in matrie sau cochile) sau temporare ( la turnarea in cochile sau in forme temporare).Formarea miezurilor se fa ce cu ajutorul cutiilor de miez. Modelul de turnatorie este o macheta tridimensionala care reproduce aproape identic piesa, mrit corespunztor in funcie de caracteristica de contracie ala solidificare a materialului piesei si servete in operaiile de formare. Mulajul este un model intermediar (negativul formei piesei reale); servete la realizarea modelului de turnatorie(pozitivul formei piesei). Reeaua de turnare este partea tehnologica a cavitaii formei de turnare, care conine plnia d turnare, totalitatea canalelor de conducere a materialului lichid spre cavitatea piesei, precum si maselotele. Pentru formarea reelei de turnare se realizeaz modele corespunztoare.

Turnabilitatea este proprietatea tehnologica a unui material ce definete capacitatea acestuia de a capt dup solidificare configuraia geometrica si dimensiunile unei forme geometrice in care se introduce in stare lichida sau lichido-vscoas. Este o proprietate tehnologica complexa, care determina posibilitile unui material de a fi prelucrat prin turnare; ea este influenat de mrimi fizice precum: fuzibilitatea, fluiditatea, contracia de solidificare etc. Turnarea este denumirea generica a unor grupe de procese tehnologice de realizare a pieselor semifabricat i/sau finite . Proprieti de turnare ale metalelor i aliajelor 1. Turnabilitatea: proprietatea tehnologic global , care reflect comportarea materialelor n raport cu procedeele tehnologice din grupa turnrii . Ea se exprim prin calificative : foarte bun , bun , satisfctoare , slab , nesatisfctoare . 2. Fuzibilitatea : este proprietatea materialului de a trece n stare topit . 3. Fluiditatea: este proprietatea materialului aflat n stare lichid sau vscoas de a curge i umple toate detaliile cavitaii formei de turnare . 4. Contracia: este proprietatea materialului metalic de a-i micora volumul n timpul solidificrii . 5. Segregarea: este separarea constituenilor unui amestec eterogen astfel nct distribuia acestora nu mai este uniform . 6. Absorbia gazelor: exprim proprietatea de a dizolva gaze . La proiectarea modelelor i a cutiilor de miez trebuie parcurse urmtoarele etape: 1. stabilirea rolului funcional al piesei se face pe baza metodei de analiz morfofuncional a suprafeelor; 2. alegerea materialului optim pentru confecionarea piesei - se folosete metoda de analiz a valorilor optime; 3. ntocmirea desenului piesei brut turnate se face pornind de la desenul piesei finite, pe care se adaug: -Ap - adaosuri de prelucrare, pe toate suprafeele a cror precizii dimensionale i rugoziti nu pot rezulta direct din turnare; -At - adaosuri tehnologice, pentru toate suprafeele a cror configuraie sau poziie nu poate fi obinuit direct prin turnare sau n vederea simplificrii formei tehnologice a piesei; -A - adaosuri de nclinare, care faciliteaz scoaterea modelului din form i a piesei din form. Valoarea adaosurilor de nclinare depinde de poziia planului de separaie; -Rc - adaosuri sub forma razelor de racordare constructive, n scopul de a evita apariia defectelor de tipul fisurilor i crpturilor; -Ac - adaosuri de contracie. Stabilirea acestuia se face n funcie de natura materialului de turnat;

ntocmirea desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut turnate inndu-se seama de valorile adaosurilor de contracie i de numrul i forma mrcilor; 5. ntocmirea desenului cutiilor de miez se face innd cont de configuraia interiorului piesei brut turnate care indic numrul i forma miezurilor. Alegerea planului de separaie se face innd cont de urmtoarele recomandri: - s fie, pe ct posibil, plan de simetrie; - s fie, pe ct posibil, un plan drept; - s fie situat n poziie orizontal; - s conin suprafaa cea mai mare a piesei. Stabilirea adaosului de contracie, se face utiliznd formula:
4.

k = d 1 + m p 100 (mm)

unde: dm dimensiunea modelului; dp dimensiunea piesei; k contracia liniar Pentru piesa n discuie am ales ca procedeu de turnare , turnarea n forme permanente statice . Acest procedeu permite obinerea de piese cu configuraie simpl sau complex , n serie mare sau mas , o precizie dimensional 0,08 mm sau 0,1 mm; o calitate a suprafeei bun ( Ra 3,2 m ) , permite obinerea de piese cu grosimea peretelui de 0,75 1 mm cu guri interioare 0,75 mm filetate sau nefiletate . La acest procedeu metalul sau aliajul lichid se introduce prin cdere liber . Forma permanent poart uzual numele de cochil i este confecionat din aliaje de Al , rezistnd pn la 70.000 turnri sau fonte aliate 150.000 turnri . n pereii semicochilelor (1) i (1) se prelucreaz cavitatea (2) i elementele reelei de turnare : plnia (3) , piciorul plniei (4) , canalele de alimentare (5) i rsufltorile (6) prin care se elimin gazele (7) . Metalul sau aliajul lichid se introduce prin reeaua de turnare n cavitatea de turnare (10) . Pentru scoaterea piesei din cochil se acioneaz dispozitivele (12) prin rotaie sau prin translaie . Deoarece se formeaz o cantitate mare de gaze la contactul dintre metalul sau aliajul lichid i pereii reci ai cochilei n planul de separaie XX pot fi prevzute orificii de felul celor prevzute n figur sau n pereii cochilei pot fi prevzute orificii (13) nfundate cu dopuri rotunjite (14) .

Obinerea piesei semifabricat printr-un procedeu de deformare plastic

Plasticitatea este proprietatea tehnologic a unui material de a suferi deformaii permanente sub aciunea unor fore exterioare . Ca urmare , obinerea unei piese care s corespund unui anumit rol funcional se face prin redistribuirea de material n stare solid ( nu prin ndeprtarea de material ) n concordan cu sistemul de fore care acioneaz asupra materialului . Cel mai vechi procedeu de deformare plastic este forjarea . Forjarea este procesul de prelucrare prin deformare plastic ce const n introducerea n volumul de material a unor stri tensionale care s produc curgerea sa (a materialului ) . Aceste fore se aplic prin lovire i/sau presare . Forjarea este de dou feluri : liber , cnd curgerea materialului se face liber sub aciunea unor fore de lovire:
-

n matri (matriare) , cnd curgerea materialului este limitat cavitaional , sub aciunea unor fore de lovire i/sau presare .
-

innd cont de programa de fabricaie i de dimensiunile de gabarit relativ reduse procedeul de deformare plastic ales va fi matriarea . Se alege matriarea , deoarece pentru ca pe lng obinerea unor semifabricate cu configuraii de la cele mai simple la cele mai complexe se mai obin i rugoziti foarte bune (uneori nu mai necesit prelucrri ulterioare prin achiere) , procesul de fabricaie are i o precizie dimensional foarte bun ( 0,05m ) , pot fi obinute produse ale cror proprieti fizico-mecanice variaz pe seciune . ns acest proces de fabricaie are i un dezavantaj deosebit : cost foarte mare al matriei . Pentru a stabili procedeul tehnologic optim ntre forjare liber i forjare n matri trebuie inut cont de : -configuraia geometric a piesei; -programa de producie; -precizia dimensional; -gabarit(greutate). Semifabricatul iniial (1) se aeaz pe semimatria inferioar () care este montat prin intermediul unui ghidaj coad de rndunic(3) i a unei pene plan-paralele(4) pe abota presei sau nicovala ciocanului(5). Semifabricatul este deformat cu fora de deformare plastic Pm cu ajutorul semimatriei superioare prins prin intermediul unui ghidaj coad de rndunic(8) i a unei pene plan-paralele(9) pe culisorul presei sau pe berbecul ciocanului.In semimatria inferioar s-a practicat prin achiere semicavitatea de matriare (6) iar n semimatria superioar semicavitatea de matriare(11).

Prin nchiderea matriei rezult piesa brut matriat(12) prevzut cu bavura(13), datorit canalelor de bavur(14).In urma debavurrii rezult piesa matriat(15). Tehnologia matriarii: 1. stabilirea rolului funcional al piesei folosind analiza morfofuncional a suprafeelor(vezi cap.1) ;
2.

alegerea materialului pe baza analizei valorilor optime (vezi cap.2);

3. ntocmirea desenului piesei brut forjate se face pornind de la desenul piesei finite pe care se adaug :

adaosurile de prelucrare Ap pe toate suprafeele a cror precizie dimensional i calitatea acestora nu se pot obine direct prin forjare n matri: adaosuri tehnologice At pe toate suprafeele care nu au rezultat prin forjare liber i n scopul simplificrii constructive a formei piesei ; adaosuri de nclinare pentru a uura extragerea piesei din matri; adaosuri prin raze de racordare Rc pe toate suprafeele de racordare ; mrimea acestor adaosuri depinde de dimensiunile piesei finite, iar valorile lor sunt date n STAS - uri.

4. Alegerea planului de separaie se face astfel nct s se asigure o extragere a piesei din matri, o curgere uoar a materialului i economii de material; 5. calculul masei semifabricatului iniial se face mprind desenul piesei brut matriate n suprafee simple crora li se calculeaz volumul i masa . Masa total a semifabricatului brut forjat este data de expresia : MSf=mPf+ma+mAp+mAt+mRc+mAd+mcp+mg unde :
-

mSf : masa total a semifabricatului brut matriat ; mPf : masa piesei finite ; ma : masa pierderilor prin arderea materialului ; mAp : masa pierderilor cu adaosurile de prelucrare ; mAt : masa pierderilor cu adaosurile tehnologice ; mRc : masa pierderilor prin raze de racordare ; mpf = V * = [4*( *122*21+*142*4)+39*34*39]-*2,52*932**32*2 5**52 mm3 * 7,3 kg/dm3 = 91016,8492 mm3 * 7,3 kg/dm3 = = 0,6644 kg

- mcb : masa canalelor de bavur;

ma= 1,2 % Mpf mAp= 0,9 % Mpf mRc= 3% Mpf mAt= 4% Mpf mcb= 15% Mpf Msf =24,8% Mpf = 0,829 kg deci Vpf = 0,8291 kg / 7,3 kg/dm3 = 0,1135dm3 = 113585,09 mm3 6. Alegerea semifabricatului iniial:bar laminat de diametru d= 45 mm. 7. Debitarea la dimensiuni dup legea volumului constant : bar laminat 45 X 71mm.

Capitolul 4
Alegerea procesului tehnologic optim
Oricare tehnologie trebuie s realizeze maximum de eficien pentru care a fost proiectat n momentul aplicrii ei. Piesa trebuie realizat :

- mai repede ; - mai bine ; - mai ieftin ; - la momentul oportun. Factorii care influeneaz eficiena procedeului tehnologic sunt : - costul; - productivitatea; - fiabilitatea; - consumul de energie; - consumul de material; - protecia mediului; - protecia operatorului. Eficiena presupune optimizarea din punct de vedere al tuturor acestor factori. Acest lucru este foarte dificil de realizat, ntotdeauna existnd factori prioritari. Pentru realizarea analizei tehnico-economice vom lua n considerare procesele tehnologice de turnare i de matriare. Foarte important pentru ntocmirea unei tehnologii de realizare a piesei este numrul de buci care trebuie realizate(programa de producie). Din acest punct de vedere se deosebesc: -producie individual- care se refer la realizarea unui singur produs sau a unui numr foarte mic de produse care nu se mai reia n timp; folosete maini unelte universale, S.D.V.-uri universale, productivitatea este foarte mic, preul de cost este foarte mare, necesit muncitori cu nalt calificare; -producie de serie - se refer la un numr mare de producie, folosete maini unelte universale i specializate, S.D.V.-uri universale i specializate, productivitatea este medie, preul de cost este mediu, necesit muncitori calificare medie; - producie de mas - numr foarte mare de produse de acelai fel care se repet dup o anumit perioad de timp; folosete utilaje speciale i specializate; S.D.V.-uri speciale i specializate; muncitori cu calificare redus (cu excepia muncitorului reglor); productivitate foarte mare; pre de cost mic(bunuri de larg consum).

Analiza economic a procedeului de turnare

Se vor folosi urmtoarele notaii : - tiind c un lot are 7.000 de buci :

CT =cost total; CF =cost fix;

CV =cost variabil. CF/buc = 3.000 lei CV/buc =20.000 lei C

CT/lot=161.000.000 lei CF/lot=21.000.000 lei V/lot=140.000.000 lei

Lund n considerare cheltuielile de stocaj s = 600 lei/buc rezult i tiind c un lot are 7.000 buci: C = CF/lot /n+CV/lo+sn ; Din formulele anterioare se poate calcula numrul de buci rentabile pentru procedeul respectiv: nop=( CF/lot /s)1/2=187 buc Deci costul total pentru 7.000 de buci este : CT = CF/lot + CV/buc * n = 21.000.000 + 20.000 * 7.000 = 161.000.000. lei

Analiza economic a procedeului de matriare

CF/buc = 5857 lei CV/buc =10.000 lei CT/lot=111.000.000 lei CF/lot=41.000.000 lei CV/lot=70.000.000 lei

Lund n considerare cheltuielile de stocaj s= 600 lei/buc rezult: C = CF/lot /n+CV/lo+sn ; Din formulele anterioare se poate calcula numrul de buci rentabile pentru procedeul respectiv: nop=( CF/lot /s)1/2=261 buc Deci costul total pentru 7.000 de buci este : CT = CF/lot + CV/buc * n = 41.000.000 + 10.000 * 7.000 = 111.000.000. lei

Compararea celor dou procedeelor tehnologice de obinere a piesei

Pentru determinarea procedeului de obinere optim , folosim o metod grafic .

Numrul de buci pentru care costurile de producie pentru cele dou procedee sunt aceleai este :
(C ) (C ) t / lot turnare t / lot matritare = 161.000.000 111.000.000 = 5.000 N = (C buci ) (C ) 20.000 10.000 v / buc turnare v / buc matritare
Milioane lei
nare Tur itare r Mat

41 21 Bucati 5.000 7.000

Rezult c procedeul de obinere al piesei prin matriare este mai eficient din punct de vedere economic .