Sunteți pe pagina 1din 42

PROTECTIA CONSUMATORILOR PE PLAN NATIONAL SI INTERNATIONAL

Cuprins Cap.1. Protectia consumatorilor-teorie si realitate Cap.2. Problematica protectiei consumatorilor pe plan international Cap.3. Protectia consumatorilor in Romania 3.1. Cadrul legal si institutional national privind protectia consumatorilor 3.2. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (A.N.P.C.) Cap.4. Perspective ale protectiei consumatorilor in tara noastra; Bibliografie

CAPITOLUL 1 Protectia consumatorilor-teorie si realitate

Protectia consumatorilor se inscrie in cadrul politicilor sociale promovate de catre orice stat. Totodata, ea trebuie, datorita importantei pe care o prezinta, sa se constituie intr-o politica de sine statatoare cu obiective, prioritati si insrumente proprii. In prezent, consumatorul in calitatea sa de purtator al cererii de marfuri a devenit un real partener de piata, ale carui pozitii ocupate in cadrul pietei se consolideaza pe masura dezvoltarii societatii. Comportamentul de cumparare al consumatorilor afecteaza din ce in ce mai multe intreprinderi, organizatii, organisme si institutii; de aceea, consumatorului ii este acordata o atentie din ce in ce mai mare. Relatiile complexe dintre agentii economici genereaza aspecte extrm de diverse care pot face obiectul unor programe de protectie a consumatorilor. Atat guvernele, cat si alte organisme ce activeaza in domeniul protectiei consumatorilor isi stabilesc anumite structuri si domenii pentru programele lor de protectie a consumatorilor. Dar sunt anumite domenii ale protectiei consumatorilor asupra carora s-au oprit toate guvernele, asociatiile, institutiile si organismele cu implicatii in protectia consumatorilor. Aceste domenii sunt : -imbunatatirea consumului populatiei prin politicile sociale ale statelor; -asigurarea calitatii bunurilor si serviciilor oferite spre vanzare in cadrul pietei; -asigurarea unui sistem de preturi in concordanta cu cerintele pietei si cu calitatea produselor; -organizarea unui sistem de informare util pentru consumatori; -apararea consumatorilor impotriva practicilor comerciale agresive si a publicitatii mincinoase. Organizatia Natiunilor Unite a stabilit prin rezolutia 39/248 din aprilie 1985 o serie de principii directoare pentru protectia consumatorilor, menite sa asigure guvernelor tuturor tarilor un cadru care sa poata fi folosit in elaborarea si fundamentarea politicii si legislatiei pentru protectia consumatorilor. Principiile directoare privind protectia consumatorilor,document adoptat de Adunarea Generala a ONU in 1985, este rezultatul eforturilor pe plan international ale Organizatiei Mondiale a Consumatorilor, Consumers International, formata in 1960 de cele cateva asociatii nationale de consumatori existente la acea vreme.
3

In prezent, Organizatia Mondiala a Consumatorilor cuprinde peste 200 de organizatii membre din aproape toate tarile lumii. Aceste organizatii s-au intalnit in noiembrie 1997 la Santiago, in cadrul celui deal 15-lea congres mondial, sub deviza Puteri sporite pentru consumatori in secolul 21. Consumatorii in societatea civila. Mesajul congresului a fost foarte clar:in toate tarile, oamenii, in calitatea lor de consumatori, joaca un rol crucial in dezvoltarea institutiilor care apar ca urmare a procesului continuu de democratizare si liberalizare economica. Potrivit acestui cadru, se poate considera ca politica de protectie a consumatorilor vizeaza urmatoarele obiective: -promovarea unei cooperari internationale in domeniul protectiei consumatorilor; -facilitarea producerii si distribuirii de produse corespunzatoare cerintelor consumatorilor; -promovarea eticii producatorilor si distribuitorilor de produse si servicii catre consumatori; -stabilirea unui sistem de prioritati privind protectia consumatorilor din fiecare tara; -asigurarea accesului consumatorilor la informatii corecte; -crearea unui sistem de educare a consumatorilor; -asigurarea unor posibilitati reale de despagubire a consumatorilor; -crearea, in fiecare tara, a unor organisme care sa-si asume responsabilitati de protectie a consumatorilor; -asigurarea libertatii consumatorilor de a se uni in vederea realizarii de actiuni care au drept scop apararea intereselor lor; -incurajarea si sustinerea concurentei si competitivitatii care sa contribuie la cresterea gamei sortimentale, la preturi avantajoase pentru consumatori. Organizare protectie consumatorilor sub forma unui proces complex, in care este implicata atat puterea publica, cat si consumatorul insusi, are in vedere: -legislati asigurata la nivel national si international care sa stea la baza protectiei consumatorilor; -institutiile publice create special pentru a veghea asupra protectiei consumatorilor din fiecare tara (Oficiul de Protectie a Consumatorilor); - ministere, departamente, sau alte organisme guvernamentale ce actioneaza in ramuri in care, pe langa obiectivele de baza specifice sectorului in cadrul caruia activeaza, au in sarcina si protectia consumatorilor; -institute sau centre nationale de cercetare stiintifica;
4

-organizatiile sau asociatiile de consumatori; -consiliile consultative de consumatori; -organizatiile internationale de protectie a consumatorilor.

CAPITOLUL 2 Problematica protectiei consumatorilor pe Plan international


Incercand un scurt istoric, trebuie mentionat ca toate comentariile legate de politica consumatorista incep cu expresia formulata pentru prima oara de scotianul Adam Smith, in secolul al XVIII-lea aceea ca unicul scop final al produsului este consumul, producatorul fiind subordonat in toate cerintele consumatorilor. Intr-o formulare moderna, se poate spune ca scopul activitatii economice este de a aloca resurse, cat mai eficient posibil, pentru a satisface nevoile consumatorilor.O asemenea actiune conduce direct la ideea de suveranitate a consumatorilor, in ultima instanta, persoana indicata a decide alocarea resurselor fiind consumatorul insusi, ideea in cauza avand suport politic, moral, logic si, nu in ultima instanta, economic. De altfel, in literatura de specialitate, se afirma ca, asa cum in politica democratia consta in asigurarea drepturilor alegatorilor, in economie, o asemenea democratie inseamna asigurarea drepturilor consumatorilor, posibilitatea acestora de a alege. Conceptul privimd drepturile consumatorilor isi are originea, asa cum se mentiona intru-un capitol precedent, in Carta drepturilor consumatorilor definita de fostul presedinte al S.U.A. J.F.Kennedy in martie 1962, sub forma unui mesaj special adresat Congresului american. Desi Carta nu a mai fost definitivata (in acelasi an, presedintele Kennedy a fost asasinat), ea ramane importanta prin conturarea drepturilor fundamentale ale consumatorilor (dreptul de a alege libera, dreptul la informatie, dreptul la petitie si ascultare, dreptul la protectie), dar mai ales prin faptul ca ea a servit drept model de referinta la elaborarea legilor de protectie a consumatorilor ce au aparut in deceniile sapte si opt in S.U.A. si in alte tari din continentul american (Canada, Mexic), cat si in Europa (Belgia, Franta, Germania, Suedia). In ultimele decenii, problemele protectiei consumatorilor se afla in centrul atentiei teoriei si practicii economice si juridice din intreaga lume.Asemenea probleme, tot mai complexe, prin continut si mai ales prin solutiile reclamate, fac ca teoria protectiei consumatorilor sa fie tot mai mult studiata la nivelul diverselor comunitati internationale si mondiale, guvernamentale si neguvernamentale, colaborat cu stabilirea masurilor necesare pentru crearea cadrului necesar si adecvat, legislativ si institutional, asigurarii unei protectii reale a consumatorilor. Intr-un asemenea context, comunitatea mondiala, prin cel mai inalt forum al sau Organizatia Natiunilor Unite, a considerat necesar sa

puna in discutia structurilor sale problematica pe care o presupune protectia consumatorilor, adoptandu-se, prin Rezolutia nr.39/248, in 8 aprilie 1985, Principiile directoare pentru protectia consumatorilor. Potrivit acestui important document guvernele tuturor tarilor trebuie sa dezvolte, sa intareasca si sa mentina o politica puternica de protectie a consumatorilor, tinand cont de principiile directoare declarate. Forma finala a documentului in cauza este rezultatul unor ample studii, consultari si colaborari ale diferitelor organisme ale Organizatiei Natiunilor Unite cu o multitudine de institutii nationale, dupa studierea legislatiilor elaborate de acestea in domeniul protectiei consumatorilor si dupa discutii si negocieri cu numeroase guverne si ulterior in cadrul Adunarilor Generale din anii 1980 si 1985. Principiile directoare adoptate de Organizatia Natiunilor Unite sunt menite sa asigure guvernelor tuturor tarilor un cadru care sa poata fi folosit in colaborarea si consolidarea politicii si legislatiei pentru protectia consumatorilor. Privite dintr-un asemenea unghi de vedere, principalele obiective asupra carora este necesar sa se concentreze fiecare tara, prin organismele sale guvernamentale si neguvernamentale, trebuie sa urmareasca, in principal, urmatoarele aspecte: - facilitarea productiei si distributiei de produse corespunzatoare nevoilor si cerintelor consumatorilor; - incurajarea unor niveluri ridicate ale eticii celor angajati in producerea si distribuirea bunurilor de consum si serviciilor catre consumatori; - asigurarea tinerii sub control, prin intermediul tuturor organizatiilor nationale si internationale, a practicilor comerciale abuzive care afecteaza consumatorii; - promovarea unei cooperari internationale in domeniul protectiei consumatorilor; - incurajarea dezvoltarii conditiilor de piata care sa asigure consumatorilor o gama larga de produse si la preturi avantajoase pentru acestia; - stabilirea unui sistem de prioritati privind protectia consumatorilor din fiecare tara, conform circumstantelor economice si sociale specifice nivelului de dezvoltare atins, precum si nevoilor caracteristice populatiei statului respectiv; - protectia consumatorilor fata de pericolele ce afecteaza siguranta si sanatatea lor; - promovarea si protectia intereselor economice ale consumatorilor; - asigurarea accesului consumatorilor la informatii corecte, care sa le permita o alegere conform dorintelor si necesitatilor personale;
7

- crearea unui sistem de educare a consumatorilor; - asigurarea posibilitatii unei despagubiri efective a consumatorului in cazul ivirii unor daune generale de produse sau servicii achizitionate in cadrul pietei; - obligativitatea tuturor intreprinderilor ofertante-producatoare sau comerciale - de a se supune legilor si reglementarilor privind protectia consumatorilor din toate tarile cu care au afaceri; - obligativitatea firmelor de a respecta prevederile standardelor internationale privind protectia consumatorilor ; - infiintarea in fiecare tara a unor organisme corespunzatoare, care sa creeze si sa aplice, potrivit legilor statului respectiv, politici de protectie a consumatorilor, ce urmeaza sa fie implementate in beneficiul tuturor sectoarelor, in general al intregii populatii si in special al diferitelor categorii de populatie din mediul rural; - luarea in considerare, la elaborarea politicilor de protectie a consumatorilor, a potentialului pozitiv al institutiilor de invatamant si cercetare - publice sau private; - asigararea libertatii consumatorilor, precum si a altor grupuri sau asociatii reprezentative, de a se organiza si a-si desemna liderii, care sa le exprime opiniile in procesele de luare a unor decizii si sa le reprezinte interesele. Prin natura lor, principiile conturate de Organizatia Natiunilor Unite si recomandate guvernelor statelor membre se adreseaza puterii de stat, administratiei publice. Ele pot insa sa constituie un serios suport in stabilirea obiectivelor specifice miscarii de aparare a drepturilor consumatorilor din cadrul fiecarei tari in parte. Tot in cadrul preocuparilor in domeniul protectiei consumatorilor, trebuie amintita Rezolutia Organizatiei Natiunilor Unite nr.35/63, adoptata in sedinta plenara nr. 83 din 5 decembrie 1980, privind practicile comerciale restrictive (anexa). Rezolutia cuprinde un ansamblu de principii si de reguli privind controlul practicilor comerciale restrictive, sub forma de reglementari menite sa previna prejudiciile cauzate comertului, in special cel al tarilor in curs de dezvoltare, si sa contribuie la dezvoltarea si ameliorarea relatiilor internationale, pe o baza justa si echilibrata. Asemenea recomandari se adreseaza statelor, inclusiv societatilor transnationale, intreprinderilor, la nivel national, regional si subregional, stabilindu-se si o serie de masuri cu caracter international. Un deosebit rol in apararea drepturilor consumatorilor il au organismele internationale pentru protectia consumatorilor. Astfel, in anul 1960, a fost fondata Organizatia Internationala a Uniunilor de Consumatori, organism international care reprezinta si sprijina organizatiile consumatorilor din intreaga lume. Organizata ca fundatie
8

nonoprofit, Organizatia Internationala a Uniunilor de Consumatori (I.O.C.U.) reprezinta in prezent interesele a 180 de organizatii dintr-un numar de 70 de tari. Sprijinul acestei organizatii se manifesta in trei directii: - promovarea colaborarii intre membri prin schimburi de marfuri, schimburi de experienta etc.; - extinderea miscarii consumatoriste si sprijinirea organizatiilor consumatoriste nou aparute ; - reprezentarea intereselor consumatorilor in forurile internationale. Conducerea I.O.C.U. este asigarata de Adunarea Generala, Consiliul de Conducere si un organism executiv. Operational, I.O.C.U. este organizat astfel : - Oficiul central-cu sediul la Londra ; - Oficiul Regional pentru Asia si Pacific (ROAP); - Oficiul Regional pentru tarile din America Latina si zona Caraibelor (ROLAL); - Oficiul Regional pentru Africa (ROAF); - Programul pentru Economiile de Tranzitie (PROECT); - Programul pentru Economiile Dezvoltate (PRODEC ); Romania face parte din Programul pentru Economiile de Tranzitie (PROECT), program creat in octombrie 1993 si finantat prin Programul Phare. Impreuna cu Centrul de Drept al Consumatorilor (CDC), IOCU a fost mandatat de catre Comitetul European de Standardizarea sa-si dezvolte programul CICPP (Institutiile Consumatorilor si Programul de Politica Consumatorista), ambele organisme fiind desemnate sa gestioneze Programul Phare destinat protectiei consumatorilor. Centrul de Drept al Consumatorilor, ce functioneaza pe langa Universitatea Louvain-Neuve, din Belgia, a fost creat in anul 1978 in cadrul Facultatii de Drept a Universitatii amintite si are ca obiectiv participarea la realizarea programelor de cercetare in domeniul dreptului consumatorului. El incearca sa impuna dreptul consumatorului intre preocuparile stintifice ale institutiilor de studiere a dreptului din toate statele comunitare, ca si in celelalte state europene. In Europa miscarea consumatorista are o vechime de circa 200 de ani, ea aparand mai intai ca o notiune, conturandu-se o data cu dezvoltarea stiintei si tehnicii, forma principala de manifestare exprimandu-se prin preocuparile pentru asigurarea si controlul calitatii. In ultimii ani asistam la realizarea unei piete europene unice, caracterizata printr-o deosebita exigenta fata de toti agentii economici ce doresc sa fie prezenti pe o asemenea piata.In prezent , in toate tarile europene dezvoltate, exista o serie de organisme guvernamentale sau
9

neguvernamentale pentru protectia consumatorilor; exista, de asemenea, in unele tari europene si institutii de cercetari in domeniul protectiei consumatorilor, total sau partial subventionate de la buget si care desfasoara o activitate de cercetare, dar si de informare si educare a consumatorilor. In Germania, lipsesc de fapt organismele guvernamentale pentru protectia consumatorilor, apararea drepturilor acestora fiind preluata de societatea civila. In general, protectia consumatorilor are in vedere 2 servicii de prima insemnatate, respectiv informarea si consilierea,servicii oferite prin Ordmungsamt si prin Consiliul Central de Consiliere a Consumatorilor. Ordmungsamt-ul este responsabil pentru functia de supraveghere a modului cum se aplica legislatia in domeniul protectiei consumatorilor, atat la nivel federal, cat si al fiecaruia din cele sase landuri in parte, inclusiv de reclame pentru produsele alimentare, de problemele de igiena,de licenta in afaceri si de practici comerciale. Inspectorii de specialitate sunt imputerniciti sa faca verificari, sa aplice amenzi sau, in unele cazuri,sa confiste anumite bunuri suspecte. Sistemul de penalizari administrat este aplicat intr-o procedura ce cuprinde trei etape: avertizarea, aplicarea de amenzi si actionarea in judecata. La nivelul fiecarui land, exista un consiliu de protectie a consumatorilor, iar in localitatile landurilor functioneaza birouri locale de consiliere a consumatorilor, care sunt de fapt organizatii independente, ce incearca sa rezolve diferendele dintre consumatori, pe de o parte si producatori,importatori,comercianti si prestatori de servicii, pe de alta parte. In Italia, Inspectia Generala Economica se ocupa de respectarea regulilor legale privind protectia consumatorilor, in principal cele referitoare la preturi avand competente in sanctionarea celor gasiti vinovati, inclusiv prin intocmirea documentatiei necesare in cercetarile penale, acolo unde este cazul. In Belgia, principalele responsabilitati in domeniul protectiei consumatorilor la nivel central revin Inspectiei Generale Economice, departament aflat in structura Ministerului Afacerilor Economice. Inspectia coordoneaza intreaga activitate in domeniul protectiei consumatorilor, avand in structura sa 2 sectiuni speciale responsabile cu investigatiile in domeniu, la nivel national si european, precum si sapte directorate regionale, care actioneaza in provinciile belgiene. Politica suedeza privind consumatorii se bucura de o traditie indelungata, in anul 1986 Parlamentul infaptuind o revedere partiala a acesteia. Institutia centrala insarcinata cu problemele consumatorilor este Consiliul national pentru politicile privind consumatorul,a carei activitate este orientata pe economiile de familie,siguranta produselor, marketingul

10

clasic si clauzele contractuale. Principalele obiective in domeniul consumatorilor au in vedere: - influentarea starii pietei prin adaptarea bunurilor , serviciilor,metodelor de marketing si a clauzelor contractuale la nevoile consumatorilor; -perfectionarea functiilor generale cu impact asupra consumatorului; -informarea generala a consumatorilor. In Grecia,prima responsabilitate in domeniul comertului o are Directia de Control Tehnic si de Protectie a Consumatorilor,structura sa organizatorica cuprinzand un numar de 5 sectiuni care acopera domeniile privind bunurile de consum,cercetarile si studiile,inspectiile si analizele chimice,precum si protectia si informarea consumatorilor. In Luxemburg,functiile protectiei consumatorilor se realizeaza exclusiv prin Guvernul central,responsabilitatea adoptarii si aplicarii legislatiei in domeniu fiind impartita intre cateva ministere. In Marea Britanie, principala responsabilitate in domeniul apararii drepturilor consumatorilor revine autoritatilor locale din districte.Astfel, in Anglia si in Tara Galilor,responsabile de protectia consumatorilor sunt Districtele Metropolitane si Comisiile Comitatelor.In Scotia aplicarea legislatiei privind protectia consumatorilor este in sarcina Consiliilor Regionale, iar in Irlanda de Nord a Departamentului guvernamental pentru dezvoltarea economica. Fiecare autoritate locala responsabila pentru aplicarea politicii de protectie a consumatorilor este autonoma,coordonarea fiind asigurata de Organismul de coordonare a autoritatii locale pentru alimente si comertul standard (LACOS). Autoritatile responsabile pe probleme legate de exercitarea unui comert corect si protectia consumatorului au cate un Departament de protectie a consumatorilor sau pentru standarde comerciale. Aceste departamente pun la dispozitie servicii complete de consiliere si aplicare a legislatiei, administrand intreaga gama de legi ce guverneaza securitatea produselor si mediului inconjurator, metrologie,comert corect, produse alimentare si protectia consumatorilor. In fiecare din tarile prezentate, dar nu numai, exista asociatii ale consumatorilor, organisme neguvernamentale si nonprofit care au corespondent la nivel european, respectiv Asociatia europeana, care, la randul ei, are sarcini de lobby si de promovare a drepturilor si protectiei consumatorilor. Asociatia europeana are o componenta eterogena, in cadrul ei facand parte reprezentanti ai miscarii de protectie a consumatorilor, ai miscarii cooperatiste si chiar ai organizatiilor familiale. In ultimul timp, ca urmare a unor divergente intre reprezentantii miscarii cooperatiste, aceasta nu mai are dreptul de a depune rapoarte

11

care sa faca obiectul discutiilor membrilor Asociatiei ci are doar rol consultativ. In conditiile in care tot mai multe voci considera ca cele doua organisme comunitate, Consiliul Europei si Comisia Europeana, au creat o suprareglementare in domeniul protectiei consumatorilor, devenind in conceptia acestora o adevarata piedica, s-a creat si o alta organizatie EFLA, cu cinci state membre(Norvegia, Danemarca, Suedia, Elvetia, si Luxemburg), aparand, in acest fel, un nou spatiu economic, neafiliat celui comun. Fiind formata din tari potente din punct de vedere economic, care nu au neaparata nevoie de sprijinul Comunitatii, aceasta organizatie asista la efortul Consiliului si Comisiei Eia act de actiunile in domeniul protectiei consumatorilor ale acestor organisme, fara a se angaja insa la traducerea in fapt a acestora. Optiunile Uniunii Europene privind protectia consumatorilor Potrivit optiunilor Uniunii Europene este absolut necesar sa se actioneze in domeniul protectiei consumatorilor, deoarece, pe masura ce consumatorii vor beneficia de granite deschise, largite si de o piata competitiva la nivelul Uniunii, trebuie sa creasca grija pentru protejarea si promovarea pe scena europeana a drepturilor legitime ale acestora. In acest sens, au fost adoptate la nivelul Uniunii Europene o serie de directive care , la nivel national, se transpun in legi, in reglementari cu caracter obligatoriu, ce au in vedere, in principal, securitatea produselor, reclama inselatoare, responsabilitatea producatorilor pentru produsele cu defecte, creditul pentru consumatori, denumirea si etichetarea produselor. In vederea realizarii optiunilor Uniunii Europene in asigurarea drepturilor si a protectiei consumatorilor, au fost create structuri institutionale corespunzatoare care sa raspunda de problemele consumatorilor, inclusiv de atribuirea unei competente generale si orizontale in domeniul drepturilor consumatorilor unei singure autoritati cu responsabilitati si initiative in domeniu si care coordoneaza actiunile intreprinse de autoritati in aplicarea altor politici.In acelasi timp, au fost create structuri consultative , fie generale, cum este Comitetul Consultativ al Consumatorilor din Uniunea Europeana, fie specifice, care reprezinta interesele consumatorilor si asigura participarea acestora la procesul decizional.Directivele Uniunii Europene privind creditul de consum, clauzele abuzive din contractele incheiate cu consumatorii, calatoriile cu pret forfetar, dreptul de proprietate multipla asupra bunurilor imobiliare cu divizarea duratei de folosinta si contractele incheiate inafara unitatilor comerciale impun noi obligatii ale producatorilor, importatorilor si vanzatorilor.Toate fac parte din responsabilitatile ce definesc mediul legal in care firmele trebuie sa-si desfasoare activitatea pe piata.
12

In domeniul falsei publicitati,de exemplu, Directiva 84/450/CEE din 10.09.1984 obliga statele membre sa se asigure ca exista mijloacele adecvate si eficiente pentru controlul publicitatii inselatoare, atat in interesul consumatorilor cat si al concurentilor, in general al publicului. Edificator pentru optiunile Uniunii Europene privind protectia consumatorilor ramane Carta Alba privind pregatirea tarilor asociate din centrul si estul Europei pentru integrarea in piata interna a Uniunii Europene care, precizand conditiile minime absolut necesare in materie legislativa ce trebuie insusite de fiecare tara in parte pentru a asigura functionarea pietei interne, scoate in evidenta obiectivele si masurile ce trebuie intreprinse in vederea asigurarii drepturilor si protectiei consumatorilor, ele referindu-se in principal la: - protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor; - protectia intereselor economice ale consumatorilor; - formarea specialistilor in domeniul protectiei si educarii consumatorilor; - accesul consumatorilor la justitie; -crearea si dezvoltarea de asociatii ale consumatorilor si sprijinirea activitatii acestora; - perfectionarea cadrului legislativ si institutional; - elaborarea de programe pentru educarea consumatorilor. Realizari ale Uniunii Europene in domeniul protectiei consumatorilor Rolul si mai ales realizarile Comunitatii Europene in apararea drepturilor si asigurarea protectiei consumatorilor se pot structura in trei principale domenii: 1. Introducerea unui minim de reguli, de principii directoare, de norme cu caracter obligatoriu, atat pentru fiecare stat membru, dar si pentru celelalte state europene, in conditiile in care acestea din urma ar dori sa se integreze in Piata Europeana Unica, principii ce se constituie intr-un insemnat suport in stabilirea obiectivelor specifice protectiei consumatorilor. 2. Crearea la nivelul Uniunii Europene a unui cadru institutional adecvat protectiei consumatorilor, a unor organisme cu atributiuni in acest important domeniu si, in felul acesta, crearea premiselor ca in fiecare stat in parte sa functioneze organisme guvernamentale sau neguvernamentale pentru protectia consumatorilor. 3. Continua preocupare pentru amortizarea legislatiei si a cadrului institutional in domeniul protectiei consumatorilor, preocupare ce se regaseste atat in activitatea de ansamblu a organismelor Uniunii europene cat si a fiecare tari in parte.
13

CAPITOLUL 3 Protectia consumatorilor in Romania


In tara noastra exista urmatoarele institutii publice, organizatii si asociatii ale consumatorilor cu atributii de protectie a consumatorilor: - Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania(APC) - Centrul de Consiliere si Informare a Consumatorilor Bucuresti,serviciu asigurat de APC Romania; - Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor; - Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, organizatie bugetara guvernamentala, inzestrata cu atributii de control, inspectie si sanctionare; - Oficiul pentru Protectia consumatorilor din Bucurest, care este organul teritorial al Oficiului pentru protectia consumatorilor; - Oficiul Concurentei. Orice persoana care cumpara, dobandeste, utilizeaza ori consuma produse sau servicii se numeste consumator. Drepturile consumatorilor sunt: - dreptul de a alege - dreptul de a fi informat corect asupra produselor si serviciilor si de a fi educati pentru a face o alegere cat mai avantajaoasa - dreptul de a fi in siguranta - dreptul de a se organiza in asociatii pentru protejarea propriilor interese - dreptul de a avea acces la o gama variata de marfuri - dreptul de a fi protejati contra riscului de a cumpara bunuri care le pun in pericol sanatatea - dreptul de a fi despagubiti atunci cand bunurile nu corespund Aceste drepturi sunt recunoscute de legislatia romaneasca (Ord. Guv. Nr. 21 din 1992 si nr 58 din 2000), iar cine le nesocoteste sufera sanctiuni. Producatorul de bunuri alimentare trebuie sa informeze consumatorul despre: - denumirea/marca sa, adresa, cantitatea, termenul de garantie, - principalele caracteristici tehnice si calitative, compozitie - eventualele riscuri ce pot aparea, modul de utilizare, depozitare. - cazuri in care produsul nu este indicat Eticheta produselor reprezinta orice material scris, imprimat, ce trebuie sa contina: - denumirea produsului; - numele si adresa producatorului, distribuitorului sau importatorului inregistrat in Romania; - data durabilitatii minimale/termenul de valabilitate;
14

- cantitatea neta; - conditii speciale de depozitare si folosire,daca este cazul; - locul de origine sau provenienta a produsului; - lista cuprinzand ingredientele folosite,specificand cantitatea - instructiuni de utilizare. Data durabilitatii minimale reprezinta data pana la care produsul isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare. Aceasta este exprimata de obicei prin sintagma a se consuma de preferinat inainte de. Pentru produsele de folosiinta indelungata, obligatiile producatorilor sunt: - acordarea unor termene de garantie minime pe grupe de produse - asigurarea unitatilor service autorizate, documentatiei de remediere, catalogului pieselor de schimb,etc - supravegherea respectarii conditiilor in care au fost abilitati producatorii pieselor de schimbsi unitatile service; - obligatia producatoruli fat de vanzator de a asigura si suporta toate cheltuielile pentru punerea in functiune,intretinerea, repararea acestora, precum si cheltuieli de diagnosticare, montare, ambalare pentru produsele reclamate in cadreul termenului de garantie. Bunurile de folosiinta indelungata trebuie sa fie insotite la comercializare de certificat de garantie semnat si stampilat de producator si vanzator, declaratie de conformitate si carte tehnica ori instructiuni de folosire. Toate aceste documente vor fi redactate in limba romana, indiferent de tara de origine a produsului. 3.1.Cadrul legal si institutional privind protectia consumatorilor Principalele proleme cu care se confrunta practica juridica sunt legate de dificultatea crearii unor mijloace cu adebvarat eficace care sa actioneze pentru asigurarea unui echilibru de forte in cadrul relatiei ofertant-consumator. Mijloacele judiciare presupun apelarea la un tribunal de natura civila sau administrativa, ceea ce prezinta numeroase inconveniente pentru consumatori:costul foarte ridicat al justitiei, obstacole de ordin psihologic,etc. Mijloacele parajudiciare sunt organizate de stat sau institutii particulare si se situeaza in afara ordinului jurisdictional. Acestea se impart in: consultatii juridice furnizate consumatorilor gratuit sau la preturi reduse, exercitarea de presiuni asupra

15

ofertantilor si rezolvarea litigiilor prin aducerea fata in fata a consumatorilor si ofertantilor. Voi prezenta acum cateva acte normative care alcatuiesc cadrul legislativ adecvat privind protectia consumatorilor: - O.G.nr 21/1992 care institutionalizeaza OPC-ul(actualul ANPC) - O.G.nr 19/1992 privind activitatea de standardizare, modificata prin legea nr 11/1994; - O.G. nr 20/1992 ce cuprinde prevederi referitoare la activitatea de metrologie; - H.G.nr 167/1992 privind constituirea si functionarea sistemului national de certificare a calitatii; - H.G.665/1995 privind inlocuirea sau restituirea produselor care prezinta deficiente de calitate; - H.G.784/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare; - Legea nr 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de igiena si sanatate .H.G.nr 23/1995 privind instruirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse de tutun si bauturi alcoolice; 3.2.Autoritatea Nationala pentru Proectia Consumatorilor (A.N.P.C.) Aceasta Autoritate functioneaza pe baza urmatoarei legislatii in vigoare: - H.G.nr 166/2001 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor; - O.G. nr 21/1992 privind protectia consumatorilor; - O.G. nr 58/2000 pentru modificarea si completarea O.G. nr 21/1992; - O.G. nr 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor; - H.G. nr 752/2001 privind majorarea valorii amenzilor contraventionale prevazute la art 46 si 46 din O.G. nr 21/1992; - Legea nr 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite; - O.G. nr 126/1998 privind modificarea Legii nr 12/1990; - Legea nr 177/1998 pentru completarea art 2 din Legea nr 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite;
16

- H.G. nr 665/1998 privind inlocuirea, remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente; - H.G. nr 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice sau juridice in comercializarea produselor de folosinta indelungata destinate consumatorilor; - H.G. nr 953/1999 privind modificarea si completarea H.g. nr 784/1996 pentru aprobarea normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare; - H.G. nr 187/2000 privind imitatiile de produse alimentare care prezinta riscul de a pune in pericol sanatatea sau securitatea consumatorilor; - Ordin al Ministerului Sanatatii nr 975/1998 partea 1,2,3,4,5,6, privind aprobarea normelor igienico-sanitare pentru alimente; - O.U.G.nr 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor; - Legea nr 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori; - O.G. nr 87/2000 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produse periculoase; - H.G. nr 947/2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vanzare; - Legea nr 178/2000 privind produsele cosmetice; - O.G. nr 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase; - H.G. nr 329/2000 privind importul si comercializarea unor produse folosite; - Ordinul ANPC nr 217/2001 pentru aprobarea normelor privind criteriile de clasificare a produselor folosite destinate copiilor mai mici de 36 luni; - H.G. nr 332/2001 privind denumirea, marca compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile - H.G. nr 1219/2000 privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionatea de piese de schimb auto, altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei si protectia mediului; A.N.P.C. participa impreuna cu alte organe, la elaborarea strategiei in domeniul protectiei consumatorului. Elaboreaza,proceduri privind obiectivele, conditiile si modul de colaborare in desfasurarea activitatii de protectie a consumatorilor. ANPC efectueaza analize si incercari in laboratoarele acreditate conform legii sau in laboratoarele proprii ori agreate, sprijina asociatiile de consumatori in actiunea de infiintare si functionare a centrelor de consultanta, informare si educare a
17

consumatorilor. De asemenea ANPC-ul prezinta informari periodice Guvernului si organelor administratiei publice centrale interesate, referitoare la activitatea proprie privind respectarea drepturilor si intereselor consumatorilor. In afara de cele mentionale ANPC-ul mai are o serie de atributii, participand si la realizarea programelor interne si internationale in domeniul protectiei consumatorilor.

18

CAPITOLUL 4 Perspective ale protectiei consumatorilor in tara noastra Una dintre cele mai importante teme dezbatuta de catre Ministrii responsabili de aplicarea politicii de protectie a consumatorilor a fost PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE POLITICII DE PROTECTIE A CONSUMATORILOR DIN NOUA EUROPA: DREPTURI, INSTRUMENTE SI PROTAGONISTI. La aceasta intalnire au participat ministri din toate tarile membre ale UE, precum si ministri din tarile in curs de aderare si candidate. Aceasta intrunire a avut loc la Roma pe data de 21 noiembrie 2003. Cateva zile mai tarziu,mai exact pe data de 26-28 noiembrie 2003, Romania si-a exprimat intentia de a semna un Memorandum de itelegere cu Comisia Europeana pentru a participa la cadrul general pentru finantarea actiunilor comunitare de sustinere a politicii de protectie a consumatorilor pentru anii 200420007. Autoritate de negociere a fost desemnata Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului. Aceasta Autoritate acorda in permanenta sprijin organizatiilor neguvernamentale, in vederea atingerii obiectivelor pe care acestea si le propun, sprijina asociatiile de consumatori cu materiale documentare si de legislatie in domeniu si a asigurat participarea in perioada raportata la peste 20 de seminarii organizate de asociatiile pentru protectia consumatorului.

19

BIBLIOGRAFIE
1. PATRICHE,D. Protectia consumatorilor in economia de piata editura Academia Universitara, Athenaeum, Bucuresti, 1994 2. PATRICHE,D, PISTOL GH, Protectia consumatorilor, editura Regia Autonoma Monitorul oficial Bucuresti,1998 3. TEODOR T, Protectia consumatorului-protectia pietei Tribuna Economica nr 24/1994 4. www.anpc.ro

20

PROTECIA CONSUMATORILOR I A SNTII

21

Cuprins I. Consideraii introductive II. Acquis-ul comunitar privind protecia sntii i a consumatorului A. Protecia sntii B. Protecia consumatorului III. Implementarea acquis-ului comunitar A.1. Armonizarea legislativ n materie de protecie a sntii A.2. Capacitatea administrativ n materie de protecie a sntii B.1. Armonizarea legislativ n materie de protecie a consumatorului a. Calitatea produselor b. Protecia consumatorilor c. Sigurana consumatorilor . Etichetarea B.2. Capacitatea administrativ n materie de protecie a consumatorului

22

I. Consideraii introductive
Protecia sntii i a consumatorului sunt domenii importante pentru legislaia UE, aspect reflectat i n politicile comunitare care le corespund. Aceste domenii fac parte din serviciul public european. Serviciul public european este o noiune juridic ce se refer la un ansamblu de atribuii ale funcionarilor publici din rile membre ale UE. n conformitate cu standardele europene, funcionarul public se afl la dispoziia ceteanului european pentru a-i asigura servicii de calitate n toate domeniile. Aceast atribuie este i cea mai relevant obligaie de serviciu a sa. Prin urmare, acest aspect se reflect i n domeniul sntii i al proteciei consumatorului. n materia proteciei sntii experiena comunitar a dovedit c unele idei preconcepute pot fi depite; astfel, o privire comparativ - de ansamblu - asupra sistemelor de protecie a sntii i asigurrilor de sntate existente n statele membre ale UE poate lesne dovedi c nu exist o relaie direct, de cauzalitate, ntre cuantumul cheltuielilor realizate cu sntatea i acoperirea real a nevoilor de sntate ale populaiei. State care au cunoscut evoluii comparabile din punct de vedere ale demografiei, al nivelului de trai i al progresului tehnic i tiinific au ajuns la stadii destul de diferite n materie de protecie a sntii populaiilor lor. Acest fapt a ilustrat i mai bine necesitatea i importana existenei nu doar a instrumentelor tehnice, bugetare sau a resurselor umane nalt calificate, ci i a unor a unor standarde comune n domeniul serviciilor de sntate i, mai ales, a unor instrumente eficiente i mijloace concrete de asigurare a supravegherii i controlului asupra modului n care aceste standarde comune sunt puse n aplicare. n cea mai mare parte a sa, acquis-ul comunitar referitor la protecia sntii vizeaz stabilirea unor standarde comune n domeniul alimentaiei i al serviciilor (publice, dar i private) de sntate, inclusiv al asigurrilor de sntate, al luptei mpotriva drogurilor, etc., precum i crearea unor instituii i proceduri prin care punerea n aplicare a acestor standarde s fie efectiv realizat. Acquis-ul comunitar n domeniul proteciei consumatorului este extrem de vast. El cuprinde nu doar reguli referitoare la etichetarea produselor comercializate pe ansamblul teritoriului Uniunii Europene, ci i reguli privitoare la instituiile i procedurile de care consumatorul european dispune pentru a putea beneficia n mod concret i eficient de drepturile sale. Consumatorul trebuie s poat avea acces la toate informaiile care i-ar permite s ia o decizie conform cu dorinele sale reale vis--vis de un produs sau serviciu existent pe piaa european.
23

Informaiile oferite trebuie s i permit s nu fac confuzie cu alte produse sau servicii similare existente pe pia, fr ns ca acestea s limiteze n vreun fel libera competiie existent n cadrul UE ntre productorii i cei care comercializeaz respectivele bunuri i servicii. Tocmai de aceea nu este surprinztor c regulile juridice referitoare la protecia consumatorului sunt invocate nu doar de destinatarii lor direci, consumatorii europeni, ci, destul de des chiar, de statele membre, care ncearc s le opun regulilor referitoare la libera competiie pe piaa comunitar i celor patru liberti definitorii pentru UE (libertatea de circulaie a persoanelor, serviciilor, bunurilor i capitalurilor). Protecia consumatorului, ca de altfel i protecia sntii, sunt domenii n care acquis-ul comunitar poate fi uor utilizat n dublu sens: fie pentru protecia efectiv a unor obiective i standarde comunitare, de integrare a sistemelor juridice i economice ale statelor membre ale UE, fie pentru justificarea unor msuri cu caracter protecionist din partea diferitelor state membre. Din aceast perspectiv, capitolul 23 interfereaz i trebuie interpretat n strns legatur cel puin cu primele ase capitole ale acquis-ului comunitar, dar nu numai. Numeroase decizii ale Curii Europene de Justiie au ilustrat acest aspect, jurisprudena n materie fiind cel puin la fel de variat ca i acquis-ul nsui. Sntatea i protecia consumatorului sunt domenii foarte vaste. Ele includ subdomenii cum ar fi: protecia sntii i a consumatorului n privina produselor alimentare, a confeciilor, jucriilor, produselor cosmetice, a detergenilor sau a buturilor alcoolice, etc.

II. Acquis-ul comunitar privind protecia sntii i a consumatorului


A. Protecia sntii Sntatea public este o prioritate a UE, care se reflect n mod corespunztor n legislaia european. Prevenirea bolilor, reducerea efectelor nocive ale drogurilor i lupta mpotriva maladiilor mortale pe cuprinsul UE presupune ncurajarea cooperrii dintre statele membre, dar i cu statele tere i organizaiile internaionale competente. Baza legal pentru protecia sntii la nivelul UE o constituie art. 152 (4) al Tratatului Constitutiv al UE. Msurile de protecie a sntii sunt de competena Consiliului, cu consultarea Comitetului economic i social i a Comitetului regiunilor. Ele se refer la numeroase domenii, ca: sigurana nuclear, protecia mediului, a florei i faunei, prevenirea polurii, fixarea de standarde ridicate i de siguran ale organelor i substanelor de origine uman, ale sngelui i ale derivatelor sale, protejarea sntii publice n domeniul veterinar i fitosanitar i n orice alt domeniu, cu excepia msurilor de armonizare a dispoziiilor
24

legislative i de reglementare ale statelor membre. Aciunile Comunitii n domeniul sntii publice respect pe deplin responsabilitile statelor membre n materia organizrii i funcionrii serviciilor de sntate i a ngrijirii medicale. Aceast precizare se refer, n special, la dispoziiile naionale privind donarea de organe i snge sau utilizarea lor n scopuri medicale. Preocuprile pentru armonizarea aciunilor statelor membre n materia proteciei sntii nu au nceput o dat cu construcia european, dar ele se manifest tot mai pregnant, astfel nct eventualul decalaj n timp a fost extrem de mult atenuat. La nivel instituional, nc din 1996 funcioneaz Agenia European pentru Securitate i Sntate n Munc, cu sediul la Bilbao, Spania. Aceast agenie este o instituie a UE, creat pe baza deciziei Consilului European, care faciliteaz schimbul de informaii economice, tehnice i tiinifice pentru mbuntirea condiiilor de munc i prevenirea accidentelor de munc. La 12 ianuarie 2000 a fost adoptat Cartea Alb a Securitii Alimentare (White Paper on Food Safety), care prevede nfiinarea unei autoriti independente privind sigurana alimentelor. Aceasta va obine avizele tiinifice necesare n baza analizei riscurilor i a stabilirii precise a ingredientelor alimentare. Drept consecin, n baza Regulamentului Comisiei nr.1782002 a i fost creat Autoritatea European pentru Securitatea Alimentelor (European Authority on Food Safety). Scopul ei const n asigurarea controlului tiinific cu privire la producerea alimentelor. Organismul corespondent acesteia n Romnia este Fundaia pentru Alimentaie Sntoas. n domeniul nutriiei, regulile privind determinarea nivelului minim i maxim al vitaminelor i mineralelor n alimente vor fi stabilite conform avizelor tiinifice ale Autoritii Europene pentru Securitatea Alimentelor. Analiza riscurilor, independena i transparena avizelor tiinifice, precum i sigurana alimentelor trebuie s fie apreciate pe baza informaiilor tiinifice i a schimbului comunitar ntre autoritile naionale ale celor mai bune practici. Comunicarea riscurilor nu trebuie s fie pasiv, ci interactiv, bazat pe dialog. Un important principiu de drept n acest sens este cel al precauiei n luarea deciziilor. Respectarea sa se impune n domeniul sntii, precum i n cel al proteciei mediului sau siguranei consumatorului n general, dat fiind c o calitate superioar a mediului, ca i sigurana consumatorului, sunt direct legate de precauie. Sub preedinia irlandez din cursul anului 2004 un grup de funcionari publici din statele membre ale UE au examinat legislaia european sub acest aspect, raportul lor urmnd s fie dat publicitii n viitorul apropiat. Cea mai recent reuniune la nivelul UE relevant pentru acest domeniu, cea a Consiliului pentru angajarea forei de munc, afaceri sociale, sntate i protecia consumatorului, a avut loc ntre 1 i 2 iunie
25

2004, la Luxemburg. n cadrul acesteia, Comisia European a prezentat un Plan de aciune pentru crearea Sferei Europene a Sntii (E-Health). Statele membre se oblig s implementeze acest plan ca parte a strategiilor naionale de sntate public. Prevzut n acest plan drept una din aciunile prioritare, informatizarea evidenelor va contribui la reducerea erorilor i a timpului de ateptare n domeniul rezultatelor medicale. CE a informat minitrii cu privire la negocierile din cadrul OMS n domeniul controlului bolilor infecioase i a reducerii riscurilor consumului de alcool n rndul tinerilor. Propunerea CE pentru o Strategie a UE n domeniul consumului de alcool i al sntii se refer la aciuni prevzute pentru anul 2005. Consiliul de la Luxemburg a propus i o abordare multidisciplinar a problemei astmului n rndul copiilor n cadrul CEHAPE Planul de Aciune al Copiilor pentru Sntate i Mediu n Europa. Conferina paneuropean a Minitrilor de la Budapesta, care a avut loc ntre 23 i 25 iunie 2004, s-a ocupat de prioritile acestei aciuni importante pentru sntatea copiilor. Acelai Consiliu de la Luxemburg a hotrt i ratificarea de ctre CE a Conveniei OMS privind Controlul asupra Tutunului (Framework Convention on Tobacco Control). Principalele sale dispoziii vor institui un control instituional asupra comerului ilicit, a mrcilor de fabric i comer i a reclamelor n domeniul tranzaciilor cu tutun. Comisia European a adoptat standarde obligatorii i n materia proteciei muncitorilor fa de radiaiile optice. Data de 1 iunie 2004 este prevzut pentru introducerea unui card de asigurare de sntate, valabil pe teritoriul a 15 state membre ale UE, prevzndu-se ca celelelate state membre s generalizeze aplicarea acestui card n urmtoarele 18 luni. Cardul va facilita mobilitatea persoanelor, mai ales a turitilor, studenilor, a persoanelor aflate n cutarea unui loc de munc. Reglementrile UE privind etichetarea i reclama produselor sunt reguli unde protecia consumatorului interfereaz foarte mult cu protecia sntii. Directiva 2000/13/EC privind prezentarea i reclama produselor alimentare pentru vnzare ctre consumatorul final se aplic produselor alimentare pre-ambalate care urmeaz a fi livrate ca atare ctre consumatorul final sau restaurante, cantine, spitale i alte uniti similare. Directiva nu este aplicabil produselor destinate pentru export n afara Comunitii. Etichetarea nu trebuie s induc n eroare consumatorul n privina caracteristicilor efective ale produselor alimentare, prin atribuirea de proprieti pentru prevenirea, tratamentul sau vindecarea unei boli umane. Excepie fac apele minerale naturale i produsele alimentare destinate unei diete speciale. Elementele obligatorii pentru etichetare sunt: numele sub care este vndut produsul, care trebuie s fie un nume permis de UE sau de reglementrile naionale i s includ informaii
26

despre caracteristicile produsului pentru a evita posibile confuzii, ingredientele acestuia, n ordine descresctoare a greutii, cantitatea net, data minim a valabilitii i numele sau numele comercial i adresa productorului sau a ambalatorului (comerciantului), precum i locul de origine sau proveniena produsului i instruciunile de utilizare (de exemplu, indicarea triei alcoolice). B. Protecia consumatorului Protecia consumatorului este reglementat n Tratatul Constitutiv al UE ntr-un Titlu distinct, al XIV-lea. Art. 153 (ex-art.129 A) din Tratatul de la Maastricht precizeaz contribuia Comunitii la protecia sntii i a intereselor economice ale consumatorilor, la promovarea dreptului lor la informaie, la educaie i la aprarea intereselor proprii. n acest scop, Comunitatea ia msuri n cadrul realizrii pieei interne i msuri care susin i completeaz politica statelor membre. Astfel, toate persoanele fizice i juridice implicate n lanul comercial european trebuie s se conformeze standardelor de calitate i etichetare ale UE, n condiiile legislaiei pe care o vom prezenta. n aplicarea acestor dispoziii, statele membre sunt abilitate s menin sau s stabileasc msuri de protecie mai stricte, cu condiia ca acestea s fie compatibile cu legislaia european. Curtea de Justiie de la Luxembourg a fost deseori chemat s se pronune n astfel de cazuri; dup cum artam i anterior, statele membre au ncercat s utilizeze reglementrile referitoare la protecia consumatorului drept un instrument pentru promovarea unor politici sau aciuni protecioniste. Tratatul de la Amsterdam recunoate politica privind protecia consumatorului ca o politic de sine-stttoare ntr-o msur mult mai mare, instituind i o baz legal pentru diverse aciuni la nivel european. Precum artam anterior, acquis-ul comunitar n materia proteciei consumatorului este extrem de vast, cuprinznd att dispoziii referitoare la protecia i sigurana consumatorului european, ct i dispoziii amnunite n domeniul standardelor de calitate i a rspunderii ce poate reveni productorilor sau celor care comercializeaz produse i servicii. O expunere amnunit a ntregului acquis n aceast materie ar risca s produc confuzie, ntratt este de detaliat i intrinsec interferat cu alte capitole ale acquis-ului. De aceeam ne vom limita doar la a semnala o evoluie de ultim or n domeniul politicii de protecie a consumatorului, creia se tinde s i se acorde o tot mai mare importan, anume problema emiterii n mediu a organismelor modificate genetic. Ele intereseaz att sub aspectul proteciei sntii, ct i sub cel al proteciei consumatorului. Au existat dezbateri intense cu privire la motivele etice care mpiedic experimentele de acest gen. Avnd n vedere c, n general, consumatorii considerau imprecise tehnicile de inginerie
27

genetic, Consiliul CE a emis directive referitoare la obinerea i utilizarea deliberat, n mediu, a alimentelor i organismelor modificate genetic. Directiva 18/01/CEE se refer la potenialele efecte averse ale eliberrii acestora n mediu, acestea fiind dovedite de apariia bolilor umane, dar i ale animalelor i plantelor. Diseminarea bolilor infecioase este datorat tot acestei eliberri n mediu a organismelor modificate genetic. Directiva precizeaz c introducerea lor trebuie fcut cu respectarea principiului pas cu pas, analizndu-se efectele cumulative pe termen lung.

III. Implementarea acquis-ului comunitar


Implementarea acquis-ului comunitar n Romnia presupune att adoptarea de acte normative care s alinieze reglementrile romne la standardele existente n EU, ct i punerea n aplicare a respectivelor reglementri. Negocierile n vederea aderrii vizeaz att aproximarea legislativ, ct i evaluarea capacitii administrative i instituionale de aplicare a legislaiei adoptate i armonizate. n Raportul su anual privind Romnia, dat publicitii la 5 noiembrie 2003, Comisia European aprecia c n domeniul proteciei sntii i al proteciei consumatorului s-au nregistrat progrese, mai ales sub aspectul activitii de supraveghere a pieei i al coordonrii activitilor de control dintre ministerele competente. Cu alte cuvinte, angajamentele i obligaiile asumate de ctre Romnia cu ocazia negocierilor la capitolul 17 din acquis sunt ndeplinite. Cu privire la acest domeniu, Strategia Naional de Dezvoltare pe Termen Mediu a Romniei (2000-2004) prevedea urmtoarele direcii de dezvoltare: 1. Creterea capacitii de rezisten la competitivitatea internaional, care se va realiza prin tranziia ctre noua structur a comerului exterior. Accent deosebit se va pune pe inovaii, cercetare i dezvoltare. Important este i implementarea, n legislaia naional, a cerinelor echitii n domeniul proteciei sntii i a consumatorului, respectiv a egalei ndreptiri a consumatorilor cu productorii. O prioritate esenial const n stabilizarea legislaiei privind protecia consumatorului, a mediului i fluidizarea concurenei pe piaa intern. 2. Creterea competitivitii i a accesului produselor romneti pe pieele externe implic ntrirea rolului Departamentului de Comer Exterior din Ministerul Industriei i Comerului, pe msura reducerii influenei Ministerului Agriculturii i Alimentaiei asupra deciziilor n domeniul politicilor comerciale privind produsele agricole.

28

3. n plan legislativ, Romnia va solicita s devin parte la Acordul privind Spaiul Economic European (SEE) n baza art. 129 al SEE. A.1. Armonizarea legislativ n materie de protecie a sntii n ceea ce privete negocierile n vederea aderrii Romniei la UE, domeniul proteciei sntii se concentreaz pe combaterea bolilor mortale, pe sprijin financiar acordat statelor membre dezavantajate ale UE i a celor candidate la aderare. Aceste prioriti includ lupta mpotriva bolilor subdezvoltrii i ale srciei. n Romnia, cele mai importante legi n domeniul proteciei sntii sunt urmtoarele: Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului - Prin pacient legea nelege persoana sntoas sau bolnav, care utilizeaz serviciile de sntate. Pacientul are o serie de drepturi eseniale, dup cum urmeaz: dreptul la informaia medical (serviciile medicale disponibile, identitatea i statutul profesional al furnizorilor de servicii de sntate, interveniile i riscurile poteniale ale fiecrei proceduri, dreptul de a-i da, n scris, consimmntul la interveniile medicale, cu excepia celor de urgen. Nu pot fi folosite pentru cercetare tiinific persoanele care nu sunt capabile s-i exprime voina. Pacientul are dreptul i la confidenialitatea informaiei i a vieii private. n domeniul reproducerii, legea arat c atunci cnd sarcina reprezint un factor de risc major pentru viaa mamei, dreptul femeii la via prevaleaz. Dreptul la cele mai sigure metode de planificare familial trebuie s fie asigurat. Legea nr.25/2004 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.96/2003 privind protecia maternitii la locul de munc Aceast lege are n vedere transpunerea, pe ct posibil, a egalitii de anse ntre brbai i femei n Romnia, dar i recunoaterea, n plan legislativ, a drepturilor speciale de care trebuie s se bucure viitoarea mam. Art.1 al legii precizeaz c indemnizaiile pltite de angajator femeilor pe timpul concediului de maternitate vor reprezenta 75% din media veniturilor lunare realizate n ultimele 10 luni anterioare datei din certificatul medical, pe baza crora se datoreaz contribuia individual de asigurri sociale. Art.20 arat c femeile nsrcinate nu pot fi supuse unor munci cu caracter insalubru sau greu de suportat. Garanii importante pentru protecia femeilor cuprinde art.21, respectiv precizarea c angajatorului i se interzice s dispun ncetarea raportului de munc sau serviciu din motive care au legtur direct cu starea salariatei, salariatei aflate n concediu de risc maternal sau de maternitate, a celei aflate n concediu pentru creterea copilului mai mic de doi ani, respectiv trei ani, n cazul copilului cu handicap, ca i a salariatei aflate n concediu de ngrijire a copilului bolnav pn la apte ani (optsprezece ani n cazul copilului handicapat).

29

Legea nr.130/1999 privind unele msuri de protecie a persoanelor ncadrate n munc - Legea prevede obligaia angajatorilor de a ncheia contracte individuale de munc sau convenii civile de prestare de servicii, cu garaniile prevzute de legislaia muncii. Legea nr.53/1992 privind protecia special a persoanelor handicapate - Msurile de protecie prevzute n aceast lege au ca scop prevenirea i nlturarea consecinelor profesionale, economice i sociale ale handicapului i egalizarea anselor prin asisten medical i prin educaie normal sau specific a persoanei handicapate. Legea instituie o serie de faciliti pentru aceste persoane, cum ar fi, de exemplu, acordarea de medicamente gratuite, tratament n unitile sanitare i staiuni, scutirea de plata taxelor vamale pentru proteze i aparate ortopedice, prioritate la instalarea postului telefonic i scutirea de plata taxelor de instalare i de abonament telefonic. Legea nr.349/2002 pentru prevenirea i combaterea efectelor consumului produselor de tutun Legea prevede restrngerea fumatului n spaiile publice nchise, inscripionarea explicit a pachetelor cu produse din tutun, desfurarea de campanii de informare i educare a populaiei. Conform acestei legi, se interzice vnzarea produselor din tutun la bucat i punerea pe pia a pachetelor de igri care conin mai puin de 20 de buci. Unitile care comercializeaz sau dein automate pentru vnzarea produselor din tutun sunt obligate s afieze la loc vizibil interzicerea vnzrii produselor din tutun minorilor sub 18 ani i cuantumul amenzii aplicate pentru nerespectarea acestei prevederi. Fiecare pachet care conine produse din tutun se inscripioneaz, n limba romn, cu un avertisment general i cu unul adiional. Decizia nr.47/2004 privind aprobarea Statutului Casei Naionale de Asigurri de Sntate - Asigurrile de sntate se bucur de o reglementare juridic amnunit n statele membre ale UE, iar garania plii compensaiilor medicale este un aspect esenial al bunei funcionri a sistemului de sntate. Corespunztor, legislaia romn cuprinde acest act normativ prin care se reglementeaz unele din aspectele instituionale pertinente. Conform acestei Decizii, Casa Naional de asigurri are 59 de atribuii, precizate concret n cuprinsul ei. Cele mai importante sunt asigurarea funcionrii unitare a sistemului de asigurri sociale i stabilirea modului de utilizare a Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate. Casa Naional de Asigurri de Sntate propune Ministerului Sntii proiecte de acte normative relevante pentru utilizarea acestui Fond. A.2. Capacitatea administrativ n materie de protecie a sntii Ministerul Sntii, Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, Ministerul Transporturilor sunt ministere de specialitate care au
30

atribuii de aplicare a legislaiei naionale n domeniile artate. Prioritate se acord catastrofelor ecologice i msurilor de urgen care se impun n astfel de situaii: situaia de la Roia Montan, Ocnele Mari, Delta Dunrii. Rezervele naturale ale Romniei sunt nu doar patrimoniu naional, ci european. Din perspectiva aderrii Romniei la UE, aceast afirmaie are i importante consecine juridice. Ministerele de specialitate au competena i atribuia de a interveni n situaii de urgen ecologic, n conformitate cu gravitatea respectivei urgene. Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului are atribuia de a proteja mediul natural n toate cele trei domenii specificate n denumirea sa. Conform legislaiei de protecie a mediului, se consider c personalul inspectoratelor silvice exercit atribuii care presupun exerciiul autoritii de stat. Acest aspect determin o mai substanial protecie legal pentru aceti inspectori; de exemplu, mpiedicarea lor de a-i exercita atribuiile de control constituie infraciune de ultraj contra autoritii publice i se pedepsete conform Codului penal. B.1. Armonizarea legislativ n materie de protecie a consumatorului Exigenele juridice ale integrrii europene impun, pentru Romnia, adoptarea de legi noi, dar i de politici instituionale cu ajutorul crora s se implementeze efectiv noua legislaie. Actele normative mai importante n acest domeniu, care armonizeaz legislaia romneasc cu cea comunitar sunt urmtoarele: a. Calitatea produselor n materia calitii produselor, a fost adoptat Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitii produselor i Ordonana Guvernului nr. 21/1992 privind protecia consumatorilor, modificat i aprobat prin urmtoarele acte normative: Legea nr.37/2002 privind aprobarea Ordonanei nr.658/2000 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr.21/1992, Ordonana nr.58/2000 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr.21/1992 i Legea nr.178/1998 pentru modificarea art.47 din Ordonana Guvernului nr.21/1992. Conform Legii nr.608/2001 privind evaluarea conformitii produselor, de la 1 ianuarie 2007 vor fi admise pe pia doar jucriile care poart marcajul CE i care corespund cerinelor de securitate precizate n Anexa 2 a Hotrrii nr.396/2003. Hotrrea Guvernului nr.396/2003 privind asigurarea securitii utilizatorilor de jucrii - Dincolo de exigenele legislative din dreptul familiei i al ocrotirii intereselor minorilor, securitatea copiilor este asigurat, n domeniul proteciei consumatorului, prin normarea jucriilor
31

conform standardelor de calitate ale UE. Conform art. 2 al Hotrrii, prin jucrie se nelege orice produs sau material creat sau destinat n mod clar utilizrii n jocul copiilor mai mici de 14 ani. Pentru claritatea interpretrii, Anexa 1 a Hotrrii enumer care sunt produsele ce nu pot fi considerate jucrii. Acestea sunt: podoabele pentru pomul de Crciun, echipamentele sportive, ppuile n costum popular i cele decorative, locomotivele cu aburi, jucriile video i suzetele. O a doua Anex la Hotrrea citat prevede n ce constau cerinele eseniale de securitate pentru jucrii, n conformitate cu standardele de calitate ale UE, respectiv obinerea unor certificate de examinare CE de tip, care se finalizeaz prin marcajul CE. Marcajul nseamn conformitate cu modelul aprobat de Comunitatea European. Examinarea CE de tip este o procedur prin care un organism notificat constat i certific faptul c un exemplar reprezentativ de jucrie - denumit model- respect cerinele de securitate europene. Lista cuprinznd standardele romneti din domeniul securitii utilizatorilor de jucrii se aprob i se actualizeaz prin Ordin al Ministrului Industriei i Resurselor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Introducerea pe pia a jucriilor este admis doar dac acestea nu pun n pericol sntatea sau securitatea utilizatorilor sau a terelor persoane i doar dac sunt utilizate conform destinaiei sau n alt mod previzibil, avndu-se n vedere comportamentul normal al copiilor. Dac se consider c standardele europene armonizate nu respect total cerinele eseniale de securitate prevzute n cuprinsul Hotrrii nr.396/2003, Ministerul Industriei i Resurselor informeaz Comitetul Permanent din cadrul Comisiei Europene, prezentndu-i motivele. Dup primirea deciziei Comitetului, Comisia European informeaz Ministerul Industriei i Resurselor dac standardele avute n vedere trebuie retrase total sau parial din public. Pentru informarea consumatorilor, numerele de referin ale acestora se public n J.O.C.E. i n M.O. al Romniei. De asemenea, dac jucria pune n pericol viaa, sntatea i/sau securitatea utilizatorilor sau a unor tere persoane, autoritatea responsabil cu supravegherea pieei ia msuri pentru retragerea jucriei de pe pia, interzicnd sau limitnd distribuirea, sub orice form, a acesteia pe pia. Ministerul Industriei i Resurselor este informat imediat cu privire la msurile luate. Persoanele juridice cu sediul n Romnia sau n statele membre ale UE au obligaia s pun la dispoziia organelor de supraveghere a pieei documentele care atest conformitatea jucriilor cu standardele UE. b. Protecia consumatorului

32

Ordonana nr. 21/1992 privind protecia consumatorului subliniaz c libertatea de a alege este un drept esenial al consumatorului. n concretizarea acestei idei, Ordonana prevede c statul va garanta accesul nelimitat al consumatorilor la produse i servicii i informarea lor complet n acest domeniu. Sunt explicai termenii legali relevani: prin consumator se nelege orice persoan fizic ce utilizeaz sau consum produse obinute de la agenii economici sau care beneficiaz de serviciile acestora, n calitate de destinatari finali; prin agent economic se nelege orice persoan fizic sau juridic productoare, transportatoare, importatoare sau depozitoare de produse, respectiv prestatoare de servicii; prin produs se nelege orice bun material destinat consumului sau utilizrii finale, individuale ori colective; prin servicii se neleg orice activiti altele dect cele care rezult din produse n scopul satisfacerii necesitilor consumatorilor; prin declaraie de conformitate se neleg declaraiile agenilor economici, prin care acetia informeaz, pe proprie rspundere, c un produs sau serviciu este conform normei sau altui document specificat; prin termen de valabilitate se nelege limita de timp stabilit de productor, n care produsul poate fi consumat i n care el trebuie s-i menin calitile calitative prescrise; prin vicii ascunse se neleg deficienele calitative ale produselor i serviciilor, existente n momentul predrii sau executrii lor, i care nu au fost cunoscute i nu puteau fi cunoscute prin mijloace obinuite de verificare. Ordonana nr.21/1992, cu modificrile ulterioare, precizeaz principalele drepturi ale consumatorilor: protecia mpotriva riscurilor produselor i serviciilor care prejudiciaz viaa, sntatea sau securitatea persoanelor, informarea complet, educarea n calitate de consumatori cu privire la caracteristicile produselor i serviciilor, accesul nelimitat la piee, acordarea de despgubiri pentru prejudiciile cauzate de calitatea necorespunztoare a produselor sau serviciilor, interzicerea
33

comercializrii produselor falsificate sau a substitutelor n dauna consumatorilor. n mod corelativ, obligaiile agenilor economici sunt urmtoarele: comercializarea doar a produselor i serviciilor certificate conform legii, oprirea livrrilor i/sau retragerea de pe pia a produselor la care s-a constatat nendeplinirea caracteristicilor calitative prescrise, asigurarea condiiilor igienico-sanitare n producerea, transportul i desfacerea produselor. Protecia economic a consumatorilor este un aspect esenial al respectrii drepturilor acestora, sens n care Ordonana prevede c agenii economici sunt obligai s se abin de la practicile comerciale abuzive, s redacteze clar i precis clauzele contractuale, mai ales n ceea ce privete preul, garaniile i calitatea produselor i a serviciilor i s acorde despgubiri pentru daunele cauzate de produse sau servicii care nu corespund clauzelor contractuale. Imposibilitatea folosirii produselor sau a serviciilor impune restituirea contravalorii lor sau nlocuirea acestora, atunci cnd ea nu este imputabil consumatorului. Informarea i educarea consumatorilor se bucur de o reglementare extensiv n cuprinsul Ordonanei. Consumatorii trebuie s fie informai n mod complet i clar asupra caracteristicilor eseniale ale produselor i serviciilor, prin elemente de identificare vizibile, prin redactarea crii tehnice a produselor, respectiv a ambalajelor de vnzare. Informaiile trebuie s fie indicate n limba romn, cu excepia mrcilor de fabric i comer, a denumirilor de firm sau societi comerciale cunoscute publicului larg i a termenilor explicai n dicionarele uzuale. Indicarea rii de origine a produselor este obligatorie. Agenii economici au obligaia s efectueze demonstraii de utilizare a produselor n beneficiul consumatorilor, iar informaiile referitoare la acestea nu pot fi nlturate prin invocarea secretului comercial sau a celui profesional. Rspunderea agenilor economici include rspunderea pentru viciile ascunse. Legea nr. 58/2002 pentru modificarea art. 47 din Ordonana Guvernului nr. 21/1992 prevede creterea cuantumului sanciunilor pecuniare n raport cu nivelul inflaiei. Rspunderea agenilor economici este material, disciplinar si penal (avnd caracter cumulativ). Hotrrile de condamnare ale agenilor economici se comunic la Registrul Comerului. Din voluminosul corp de acte normative destinate proteciei consumatorului face parte i Legea nr.137/1995 referitoare la protecia mediului nconjurtor. Aceast lege este legea-cadru n materia proteciei mediului. Ea explic noiuni importante n domeniu, cum ar fi: risc ecologic, precauie n luarea deciziei, securitate nuclear, daun ecologic, poluare. Toi aceti termeni sunt menionai n Anexa legii, i

34

trebuie nelei conform definiiei artate n aceast Anex. Este o operaiune de precizare a sensului legal al termenilor la care ne referim.

Alte acte normative relevante sunt: a) Hotrrea Guvernului nr.119/2004 privind stabilirea condiiilor pentru introducerea pe pia a mainilor industriale; b) Hotrrea Guvernului nr.228/2004 privind controlul introducerii n ar a deeurilor nepericuloase, n vederea importului, perfecionrii active i tranzitului, Hotrrea Guvernului nr.236/2004 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr.88/2003 privind echipamentele radio i echipamentele terminale de telecomunicaii i recunoaterea mutual a conformitii acestora; c) Recent, au fost adoptate dou Ordine ale Preedintelui Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorului, respectiv Ordinul nr.37/2004 pentru aprobarea modelelor mrcilor utilizate de fabricanii, productorii, importatorii, exportatorii i vnztorii de obiecte i bijuterii din metale preioase i aliajele acestora i Ordinul nr.38/2004 pentru aprobarea modelelor mrcilor de certificare care urmeaz s fie aplicate pe obiecte i pe bijuterii din metale preioase i aliajele acestora de ctre Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorului. Tot Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorului a iniiat dou proiecte de lege, care se afl n faza de promulgare: proiectul de lege privind rspunderea productorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase, a crei intrare n vigoare este prevzut pentru 1.10.2004 i proiectul de lege privind securitatea general a produselor, care va intra n vigoare la 30.06.2004. n privina Directivei 99/44/EC, care reglementeaz vnzarea produselor ctre consumatori i garaniile asociate, implementarea ei n legislaia intern romneasc a fost prevzut pn n anul 2002. Directiva 98/27/EEC privind aciunile pentru ncetarea practicilor ilicite n materia proteciei interesului consumatorului precizeaz c implementarea va necesita un termen mai lung, motivat prin prevederile art. 4 al Directivei, care este intitulat Infraciuni intracomunitare i de cele ale art. 5, Consultri prealabile, care conin proceduri inoperante

35

pentru statele nemembre. Aadar, data aderrii Romniei la UE (1 ianuarie 2007) este i data la care dispoziiile Directivei vor deveni aplicabile pe deplin n legislaia noastr intern. c. Sigurana consumatorului n ceea ce privete msurile de siguran a consumatorului, legislaia romneasc este, n mare parte, aliniat cu acquis-ul comunitar. Legea nr. 245/2004 privind securitatea general a produselor transpune Directiva 2001/95 CE a Parlamentului European i a Consiliului Europei, referitoare la securitatea general a produselor. Aceast reglementare este legea-cadru n domeniu, deoarece ea prevede definiia termenilor importani n materia sntii i a proteciei consumatorului, precum i regimul juridic al instituiilor relevante. Se impun cteva precizri cu privire la noiunile pe care le conine aceast lege. Astfel, conform art. 2 al legii, prin productor se nelege fabricantul produsului, care este stabilit n Romnia sau n rile membre ale Uniunii Europene, precum i orice alt persoan care se prezint ca productor, prin aplicarea pe produs a numelui su sau a altui semn distinctiv. Productor poate fi i reprezentantul produsului sau ali ageni economici din lanul de comerciani n condiiile legii. Distribuitor este orice agent economic din lanul de comerciani a crui activitate nu influeneaz caracteristicile de securitate ale produselor. Tot conform legii citate, produsele trebuie s fie sigure, adic s nu prezinte un risc pentru securitatea consumatorilor. Acest aspect se refer la calitatea produselor sau a lotului de produse, n conformitate cu standardele europene. Consumator este orice persoan care cumpr un produs n scopuri ce nu intr n domeniul su de activitate comercial sau profesional. Desigur, acestea sunt definiiile legale ale termenilor relevani, pentru c, n limbajul obinuit, consumatorul poate fi i productor al unui produs sau invers. Conform standardelor europene de calitate a produselor, preurile de vnzare i unitare ale produselor trebuie s fie precizate n mod lizibil, n limba romn i s fie uor de identificat pe ambalajul acestora. Obligaia este general aplicabil n ntreg spaiul european i revine productorilor. Standardul european este referina publicat n J.O.C.E. Aa cum precizeaz art. 3 al legii, productorii mai au urmtoarele obligaii: s pun pe pia doar produse sigure. Un produs este sigur, aa cum am precizat deja, atunci cnd el nu prezint riscuri pentru securitatea consumatorilor. Din punct de vedere legal, un produs
36

este considerat sigur atunci cnd el este conform cu reglementrile naionale ale Romniei ori ale statelor membre pe teritoriul crora este comercializat. Aceast regul este aplicabil n absena prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produselor n cauz. s asigure informaii utile, care i permit consumatorului s evalueze riscurile interne ale unui produs i s previn riscurile; s informeze asupra identitii i a detaliilor privind productorul i produsul sau lotul de produse, prin Hotrre a Guvernului care va conine lista produselor pentru care este obligatorie referina produselor sau a lotului de produse, precum i modul de ntrebuinare a acestora. Art.5 prevede care sunt obligaiile distribuitorilor de produse: s acioneze cu atenie pentru a contribui la respectarea cerinelor de securitate, s monitorizeze securitatea produselor puse pe pia, s informeze asupra riscurilor, s furnizeze documentele necesare pentru a determina originea produselor, s colaboreze la activitatea productorilor pentru evitarea riscurilor, s informeze autoritile competente n condiiile precizate n Anexa 1 a legii -asupra eventualelor riscuri. Capitolul IV al legii prezint obligaiile specifice i responsabilitile subiectelor implicate n producerea i distribuirea produselor. Autoritatea competent n Romnia, n sensul legii, este Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorului, care colaboreaz cu alte organisme de specialitate cu atribuii n supravegherea pieei. De exemplu, poliiei i revine obligaia s sprijine reprezentanii mputernicii ai Autoritii n asigurarea securitii produselor. n conformitate cu Ordonana Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat i completat prin Legea nr.180/2002, aceti reprezentani sunt abilitai s constate contravenii i s aplice sanciuni. ANPC este punctul naional de contact n reeaua european a autoritilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene n materie de securitate a produselor. Tot pentru asigurarea securitii produselor, legea prevede n art.13 situaii de intervenie rapid. Acestea se refer la produsele care prezint un risc grav pentru sntatea i securitatea consumatorului. Acordurile Romniei cu reeaua european a autoritilor competente ale UE n materia securitii produselor este bazat pe reciprocitate i va include prevederi de confidenialitate a informaiei.

37

Anexa 1 a legii cuprinde informaii despre produsele neconforme cu obligaia general de securitate, pe care productorii i distribuitorii sunt obligai s le comunice autoritilor competente. Informaiile referitoare la securitatea produselor se comunic autoritilor desemnate n acest scop n statele membre ale UE, n care produsele n cauz au fost puse pe pia sau furnizate n alt mod consumatorului. n situaia n care se apreciaz c exist un risc grav pentru securitatea consumatorului, aceste informaii trebuie s conin cel puin date pentru identificarea precis a produselor sau a lotului din care ele fac parte, descrierea complet a riscului, informaii utile pentru a determina produsul i descrierea aciunilor ntreprinse n scopul prevenirii riscurilor pentru consumator. Anexa 2 cuprinde procedurile pentru aplicarea TRAPEX (Sistemul Tranziional de Schimb Rapid de Informaii) i liniile directoare pentru notificri n cazul existenei riscurilor grave la adresa securitii produselor. Aadar, TRAPEX acoper produsele care prezint un risc grav pentru sntatea i protecia consumatorului. d. Etichetarea n materie de etichetare i mpiedicarea publicitii neltoare legislaia comunitar a fost implementat n ntregime n legislaia romneasc, dup cum urmeaz: Legea nr.148/2000 privind publicitatea neltoare i comparativ transpune Directiva nr. 84/450/EEC. Aceast lege preia rigorile legislaiei UE n materia publicitii neltoare i comparative. Hotrrea Guvernului nr.176/2002 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupele de produse amelioratori i substraturi de cultur transpune Decizia Consiliului nr.688/2001/EEC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice comerciale pentru amelioratorii de sol i substraturile de cultur. Hotrrea Guvernului nr.175/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse calculatoare portabile transpune Decizia Consiliului 687/2001/EEC, referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei pentru calculatoare portabile. Hotrrea Guvernului nr.253/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergenii folosii la mainile de splat vase transpune Decizia Consiliului nr.31/2003/EEC, referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice comerciale pentru detergenii pentru mainile de splat vase. Hotrrea Guvernului nr.254/2004 privind stabilirea condiiilor de acordare a etichetei ecologice pentru articole de nclminte

38

transpune Decizia 231/2002/EEC privind stabilirea condiiilor pentru acordarea etichetei ecologice comerciale pentru articole de nclminte. Hotrrea Guvernului nr.259/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse lacuri i vopsele interioare transpune Decizia 739/2002 privind condiiile de acordare a etichetei ecologice pentru vopsele i lacuri. Hotrrea Guvernului nr.542/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupele de produse lmpi electrice transpune Decizia Consiliului nr. 747/2002/EEC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice comerciale pentru lmpi electrice. Hotrrea Guvernului nr.298/2004 privind modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr.487/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea i notificarea naional a laboratoarelor de ncercri, precum i a organismelor de certificare i inspecie care realizeaz evaluarea conformitii produselor din domeniul reglementat, prevzute n Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitii produselor. Ordinul Guvernului nr.58/2001, care transpune Decizia Consiliului nr. 92/59/EEC privind securitatea general a produselor. Ordinul Guvernului nr.87/2000, care transpune Directiva 87/374/EEC privind rspunderea pentru produsele defectuoase. Acquis-ul cuprinde i msurile de transpunere n legislaia naional a prevederilor Directivelor 87/102/CEE, 90/88 /CEE i 98/7/CE privind creditul pentru consum. Directivele menionate precizeaz c urmresc protecia beneficiarilor acestor credite. Trebuie amintit aici i faptul c exigenele juridice ale integrrii europene impun, pentru Romnia, adoptarea de legi noi, dar i de politici instituionale cu ajutorul crora s se implementeze efectiv noua legislaie. De exemplu, conform Legii nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public au fost organizate edine publice privind regimul juridic al contractelor de creditare pentru consum destinate consumatorului. La aceste edine, au fcut observaii i propuneri Banca Naional a Romniei, Asociaia Romn a Bncilor, ministerul Finanelor Publice. A.2. Capacitatea administrativ n materie de protecie a consumatorului Instituiile abilitate s implementeze msurile legislative i politicile n domeniu sunt: Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorului (integrator de capitol), Ministerul Integrrii Europene, Ministerul Finanelor Publice, Ministerul Justiiei, Ministerul Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Proteciei Mediului, Agenia Naional

39

Sanitar-Veterinar, Agenia Naional pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i Cooperaie, Consiliul Naional al Audio-Vizualului. Pentru transpunerea acquis-ului comunitar n domeniul proteciei sntii i consumatorului n Romnia exist Autoritatea National pentru Protecia Consumatorului (ANPC), organism care coordoneaz politicile n domeniul proteciei consumatorului i care supravegheaz piaa i implementarea legislativ i administrativ a msurilor n acest domeniu. Aceasta este un organ al administraiei publice centrale de specialitate, aflat n subordinea primului ministru, care are urmtoarele atribuii: coordoneaz i realizeaz strategiile i politica Guvernului n domeniul proteciei consumatorului, acioneaz pentru combaterea practicilor care duneaz sntii, securitii sau intereselor economice ale consumatorilor. Prin Hotrrea Guvernului nr.776/2000 de organizare i funcionare a ANPC, Preedintele acesteia are rang de secretar de stat, calitate n care particip la edinele Guvernului n care se dezbat probleme din domeniul proteciei consumatorului. Preedintele emite ordine i instruciuni cu caracter normativ, care se public n Monitorul Oficial al Romniei. n exercitarea atribuiilor sale de serviciu, personalul mputernicit al Autoritii are dreptul s aplice sigilii sau semne distinctive cu valoare de sigiliu, n condiiile legii. Acest aspect certific importana pe care legea o acord calitii produselor n cadrul general al proteciei consumatorilor. Prin Hotrrea Guvernului nr.755/2003 privind organizarea Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorului se precizeaz c n subordinea acesteia funcioneaz, ca uniti cu personalitate juridic, 42 de oficii judeene pentru protecia consumatorului, care monitorizeaz piaa bunurilor i a serviciilor destinate consumatorilor la nivel local i Oficiul pentru Protecia Consumatorului al municipiului Bucureti. n vederea creterii capacitii de reacie a consumatorului i a autoprotejrii acestuia, n cadrul ANPC a fost creat i Centrul Naional pentru ncercarea i Expertizarea Produselor Larex Bucureti; acesta este un centru de informare i consiliere a consumatorilor, n scopul asigurrii unei opinii publice reale i active n domeniul proteciei sntii i consumatorului. Tot sub aspectul descentralizrii, Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorului poate nfiina i asociaii pentru protecia consumatorului. Acestea sunt persoane juridice i au ca scop unic aprarea drepturilor i a intereselor legitime ale consumatorului. Ele trebuie s aib cel puin 10.000 de membri i filiale n cel puin cinci judee. La nivel judeean exist federaii pentru protecia consumatorului n cel puin cinci localiti din jude - iar la nivel central exist confederaii, alctuite din cel puin douzeci de federaii. Aceste asociaii
40

pot deveni parteneri sociali cu drepturi de reprezentare n organismele consultative cu rol n domeniul proteciei consumatorului, dac au cel putin 1000 de membri i funcioneaz n fiecare jude al rii. n vederea proteciei consumatorului la nivelul UE a fost creat Sistemul Tranziional de Schimb Rapid de Informaii (TRAPEX). Sub egida acestuia, n perioada ianuarie-iunie 2003 au fost primite 21 de notificri pentru produse periculoase ne-alimentare care ar putea fi gsite pe piaa romneasc. Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorului este punct de contact pentru TRAPEX. n cadrul ultimului su raport anual, dat publicitii n octombrie 2003, Comisia European a apreciat n mod critic-selectiv activitatea unei alte instituii menite s pun n aplicare acquis-ul comunitar n acest domeniu, anume cea a Comitetului Interministerial pentru supravegherea pieei, a produselor i serviciilor i protecia consumatorului. Astfel, CE a considerat c acesta s-a ntrunit de mai multe ori i a aprobat chiar un Program Comun de Control pentru anul 2003, ns unele organisme relevante pentru activitatea sa, cum ar fi Ministerul Muncii, al Solidaritii Sociale i Familiei i Ministerul Comunicaiilor nu s-au implicat n lucrrile Comitetului. Dei n Romnia s-a urmrit n mod prioritar armonizarea legislativ a prevederilor privind ne-sigurana, publicitatea neltoare, publicitatea comparativ i vnzarea la distan, n domeniul reprezentativitii organizaiilor de consum nu s-au nregistrat progrese semnificative. n Romnia exist dou organisme consultative independente n domeniu, Comisia pentru Securitatea Produselor i Comisia pentru Clauze Abuzive. Prima s-a ntrunit doar de dou ori n decursul anului 2003, iar cea de-a doua nu s-a ntrunit niciodat. Se impune ridicarea standardului profesional al acestor organisme specializate, mai ales n contextul n care consumatorul din Romnia nu are, n general, iniiative n planul verificrii calitii produselor i a serviciilor. Pregtirea necorespunztoare a personalului din serviciile publice, impoliteea fa de consumatori, dar i lipsa unei informri corespunztoare cu privire la caracterul fundamental al drepturilor n materie motiveaz aceast atitudine. n scopul impulsionrii iniiativei cetenilor consumatori, exist o emisiune radio sptmnal i o emisiune televizat lunar, care aduc la cunotina publicului situaia din domeniul proteciei i al sntii consumatorului. Emisiunile au caracter de educare i informare. Tot n materie de protecie a consumatorului, Romania a solicitat un aranjament tehnic, care const n aplicarea, pn la 1 ianuarie 2010, a unei limite valorice mai mici a daunei produse de deteriorarea sau distrugerea unui alt bun dect produsul defect, prevzut de art. 9 (b) din Directiva Consiliului 85/374/EEC privind responsabilitatea
41

productorului. Pragul valoric pentru Romnia este de 50 Euro, mai mic dect prevede Directiva, justificat, ns, prin nivelul preliminar al veniturilor populatiei romneti. La nivel naional s-ar aciona mai eficient dac ar fi folosit metoda analizei de risc asupra produselor neconforme.

BIBLIOGRAFIE

1.http://www.crj.ro/files/23_protectia %20consumatorului%20final.pdf

42