Sunteți pe pagina 1din 91

Fundatia Ecologica Green FEG

- Functionar Bancar -

Finane

EFECTUAT LA:

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale

Cuprins
Capitolul 1.Banca Romna de Dezvoltare. Prezentare general. 1.1 Scurt istoric al B.R.D. 1.2 Recunoaterea B.R.D. pe plan naional i internaional. 1.3 Cadrul juridic de organizare i funcionare al bncii. 1.4 Structura organizatoric a bncii. 2. Sistemul informaional bancar. 2.1 Spececificitatea departamentului sisteme informatice al B.R.D.-GSG. 2.2 Documente i programe informatice utilizate de B.R.D.-GSG. 3. Problematica deschiderii i funcionrii conturilor bancare. 3.1 Titularii de conturi. 3.2 Conturile care se pot deschide la banc- modul de funcionare. 3.3 Particulariti n sistemul de codificare a conturilor clienilor. 4. Tehnica i evidena operaiunilor bancare cu numerar. 4.1 Organizarea operaiunilor bancare cu numerar. 4.2 Instrumente utilizate n derularea operaiunilor de ncasri i pli. 5. Activitatea bancar privind decontrile fr numerar. 5.1 Modaliti i instrumente de decontare utilizate n activitatea de decontare. 5.2 Decontri fr numerar. 6. Tipuri de carduri emise de B.R.D. 6.1 Visa Business. 6.2 Visa Electron. 6.3 Maestro. 6.4 Visa Clasic. 7. Tehnica i evidena operaiunilor de cereditare bancar. 7.1 Categoriile de credite ce se acord de banc. 7.2 Perioade de creditare. 7.3 Analiza creditelor. Analiza bonitii clienilor. 7.4 Principii i clauze generale privind contractul de credit. 7.5 Acordarea de credite n lei i valut. 7.6 Garnia creditelor. 7.6.1 Credite n lei i valut acordate pentru finanarea activitii curente. 7.6.2 Credite n lei i valut pentru investiii. 7.6.3 Credite n lei i valut acordate societilor n leasing. 7.7 Credite acordate persoanelor fizice. 7.8 Descrierea procesului de creditare. 8.Concluzii. Bibliografia. Pagina 3 3 4 4 5 7 7 8 11 11 12 23 25 25 27 32 32 35 59 59 61 62 64 66 66 70 71 75 76 79 79 81 81 81 85 87 90

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale

CAPITOLUL 1. BANCA ROMN PENTRU DEZVOLTARE. PREZENTARE GENERALA


Forma juridic: societate pe aciuni, persoan juridic romn Numr de aciuni Adresa Central - Sucursala Iai Durata de funcionare Capital social actual Cod fiscal 348.450.670 str. Doamnei nr. 4, sector 3, Bucureti tel. 401-3133201 str. Anastasie Panu nr. 1B-2A tel. 4032-213050 12 ani, ncepnd cu 1991 1.742.253.350 lei R361579/1992

Obiectul de activitate activiti bancare, conform Legii Bancare nr. 58/1998

1.1.Scurt istoric al Bncii Romne pentru Dezvoltare


Istoria BRD a nceput n anul 1923, odat cu nfiinarea prin lege a Societii Naionale pentru Credit Industrial ca instituie public. Statul deinea 20% din capitalul social i BNR 30%. Restul de 50% era deinut de persoane particulare. Pn la cel de-al doilea rzboi mondial, n baza Legii privind naionalizarea din 11 iunie 1948, Societatea Naional pentru Credit Industrial a fost naionalizat i redenumit Banca de Credit pentru Investiii., iar din 1957 poart denumirea de Banca pentru Investiii. Schimbrile profunde aprute n mediul bancar romnesc dup 1989 au adus pe firmamentul sistemului financiar din Romnia bnci moderne, capabile s rspund exigenelor n cretere ale clienilor. Banca Romn pentru Dezvoltare a fost nfiinat prin hotrre de guvern n decembrie 1990 i nmatriculat n februarie 1991 ca societate pe aciuni, cu capital social deinut de statul romn. n martie 1999, Societe Generale a achiziionat un pachet de aciuni reprezentnd 51% din capitalul social al BRD, prin intermediul unei achiziii de la Fondul Proprietii de Stat (FPS), combinat cu o participare la majorarea de capital social al BRD. 3

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale La sfritul anului 2000 Fondul Proprietii de Stat scoate la vnzare, prin ofert public secundar, pachetul de aciuni deinut la BRD, care reprezint 9,87% din totalul aciunilor. Banca se afl n acest moment n plin proces de restructurare, al crui scop este mai buna repartizare a sarcinilor i responsabilitilor ntre diverse departamente, direcii i sucursale i creterea eficienei fluxului de informaii n cadrul Bncii.

1.2.Recunoaterea BRD pe plan naional i internaional


Anul 1999 i prima jumtate a anului 2000 au remarcat ca i n ali ani recunoaterea meritelor BRD ca banc de prestigiu n domeniul su de activitate de ctre analiti i observatori specializai n domeniul financiar i de ctre agenii de clasificare a instituiilor financiare recunoscute pe plan mondial. In mai 1999, BRD a primit Central European Award 1999, fiind considerat cea mai bun banc romneasc. Distincia a fost atribuit BRD de ctre Central European, publicaie a grupului de editur Euromoney Publications. Tot n aceast perioad BRD a primit din partea Privatization International Magazine premiul pentru Privatizarea anului 1998 n Europa Central i de Est. In iulie 1999, revista Euromoney a distins BRD cu Premiul pentru Excelen i a desemnat BRD drept Cea mai bun banc din Romnia. In octombrie 1999, revista economic romneasc Capital confer BRD premiul Oskar Capital pentru lansarea gamei de ase carduri de debit i credit (VISA i EUROPAY). :

1.3.Cadrul juridic de organizare si functionare al Bancii.


Banca Romana pentru Dezvoltare-S.A.,face parte din Grupul Societe Generale si in calitate persoana juridica romana se supune reglementarilor emise pe teritoriul Romaniei. Banca Romana pentru Dezvoltare-_S.A. este inmatriculata la Oficiu Registrului Comertului-Municipiu Bucuresti sub nr.J 40/608/1991 in Registru Bancar sub nr. PJR-40007/1999 si are codul fiscal nr.R361579/1992; autorizatia BNR, seria A nr.1 din data de 1iulie 1994. Banca Romana pentru Dezvoltare S.A se supune reglementarilor BNR, privind politica monetara, de credit, valutara, de plati, de asigurarea prudentei bancare si de supraveghere bancara, precum si a celor emise de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale REGULAMENTUL DE FUNCTIONARE , toate celelalte reglementari referitoare la desfasurarea activitatilor Bancii, precum si toate amendamentele acestora,se pastreaza la sediul principal al Bancii si se transmit la Banca Nationala a Romaniei. Banca Romana pentru Dezvoltare-S.A poate desfasura, conform Actului Constitutiv, urmatoarele activitati: a) acceptarea de depozite; b) contractarea de credite,operatiuni de factoring si scontarea efectelor de comert ,inclusiv forfetare; c) emiterea si gestiunea instrumenetelor de plata si de credit; d) plati si decontari; e) transferuri de fonduri; f) emiterea de garantii si asumarea de angajamente; g) tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu instrumente monetare negociabile(cecuri,cambia,bilete la ordin,certificate de depozit); h) tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu titluri de stat; i) tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor,metale pretioase,pietre pretioase; j) tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu valuta; k) actionarea ca agent custode pentru valori mobiliare; l) desfasurarea de activitati de depozitare pentru fonduri deschise si societati de investitii; m) inchirierea de casete de siguranta; n) consultanta financiar-bancara; o) operatiuni de mandate;

1.4.STRUCTURA ORGANIZATORICA A BANCII Administrarea si conducerea Bancii


Banca Romana pentru Dezvoltare-S.A are o structura organizatorica si reguli de functionare axate in principal pe: asigurarea conditiilor de a crea profit net, pe de o parte, prin realizarea activitatii bancare, iar pe de alta parte prin exercitarea unui control riguros al costurilor operationale si al riscurilor; ale bancii; 5 prioritatea acordata clientilor, astfel incat nevoile acestora sa fie satisfacute in cele mai bune conditii de deservire si de costuri in concordanta cu interesele de ansamblu

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale ansamblul activitatilor bancii este organizat pe structuri si entitati conform

organigramei generale astfel: 1.Administrarea si conducerea bancii: -Adunarea Generala a Actionarilor, Consiliul de Administratie,Comitetul de Directie; -Directorul General, Directorul General Delegat,Directori Generali Adjuncti; -Comitete specializate prevazute de legea bancara; -alte comitete si comisii; 2.Centrala Bancii; Este structurata in langa departamente, structurile directii din si asimilate pot acestora,servicii functiona si compartimente.Pe Centrala diverse

comitete/comisii,impuse de legislatia in vigoare sau create pentru activitati specifice,care functioneaza dupa regulamente sau instructiuni proprii. Pot fi create echipe de proiect subordonate direct conducerii Bancii sau conducerii unei directii.La infiintarea unor astfel de structuri,trebuie sa se defineasca de catre initiator misiunea,atributiile,competentele si raspunderile. 3.Reteaua teritoriala a Bancii este organizata conform principiului teritorialitatii si cuprinde sucursale si alte tipuri secundare de sedii fara personalitate juridica: -Sucursale zonale; -Sucursala Mari Clienti Corporative-Sucursala Campineanu; -Sucursale Judetene; -Sucursale; -Agentii; -Reprezentante; -Grup Unirea. 4. Filiale: BRD Invest S.A. si BRD/SG Corporate Finance Advisory S.R.L., BRD Sogelease S.R.L. Organizarea Bancii are la baza principiul autoriatatii ierarhice si /sau functionale. Conducatorii structurilor Bancii au o autoritate ierarhica asupra personalului direct subordonat. Ei pot de asemenea sa aiba , in masura in care li se atribuie, si o autoritate functionala asupra activitatii prestate de retea, in vederea asigurarii coerentei de actiune a Bancii.

CAPITOLUL 2.SISTEMUL INFORMATIONAL BANCAR 2.1.Specificitatea departamentului sisteme informatice a BRD-GSG


6

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Caracteristici: informatice; Misiune: Defineste solutiile strategice si asigura coerenta sistemului informatic in concordanta cu strategia globala a Bancii. Organizare: Departamentul Sisteme Informatice cuprinde urmatoarele directii de compartimente: informatii; Compartimentul Calitate-defineste metode standarde si procedurile de lucru privind activitatea de informatica in general si in special proiectele informatice-elaboreaza metodologia specifica domeniului informatic; Compartimentul Control de Gestiune; -centralizeaza datele privind fundamentarea bugetului activitatii de informatica; -urmareste realizarea bugetului propriu si informeaza conducerea Departamentului Sisteme Informatice; -urmareste derularea contractelor incheiate de Departamentul Sistemului Informatic. Proiect iBank-este un proiect informatic care face obiectul unei organizari speciale avand ca misiune proiectarea aplicatiei iBank si integrarea acesteia in sistemul informatic al Bancii; existente; Directia Sisteme si Retele-asigura studierea, controlul, implementarea si mentinerea sistemelor masina care sa suporte aplicatiile necesare in vederea exploatarii; -asigura studierea, controlul, implementarea si mentinerea sistemelor de baze de date care sa suporte aplicatiile necesare in vederea exploatarii; Directia Exploatare-asigura productia informatica a Bancii prin exploatarea aplicatiilor dezvoltate de catre Directia Dezvoltare si Studii; 7 Directia Dezvoltare si Studii-este o structura functional-operationala; -elaboreaza studii pentru implementarea de noi produse si servicii sau ameliorarea celor Compartimentul Securitate-defineste normele de securitate de acces la Este condus de un director de department. Este o structura functionala si operationala; Este subordonat directorului general al Bancii; Are vocatie strategica pentru Banca, pe linia activitatii privind sistemele

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale -acorda asistenta utilizatorilor;

2.2.Documente si programe informatice utilizate de BRD-GSG


Fiecare entitate are un server propriu-XUI si utilizatorii acceseaza aceeasi baza de date comuna situate la Centrala Bucuresti.Aceeasi schema este prevazuta si la Botosani cu Dorohoi si Vaslui cu Husi si Barlad, etc. Entitate contabila-entitate unde se intocmeste balanta de verificare. Entitate noncontabila-sunt punctele de lucru propriu zise. Aplicatia utilizata de BRD-iasi se numeste iBank scrisa pe arhitectura CLAIN SERVER. In acest mod informatia se scrie direct pe serverul de la Bucuresti.

Baza de date unica (Bucuresti)

XUI-Independentei

XUI-Iasi (A.PANU)

XUI-Targu Frumos

User 1 User 2..n

Usri 1 User2..n

User 1

User2,3..n

Programul iBank a fost conceput spre sfarsitul anilor 80 de catre o firma specializata din SUA. BRD a achizitionat produsul in 1994/1995 pentru a inlociu programul PCBANK, fara insa a transforma aceasta achizitie intr-un veritabil proiect. 08.04.2002 este prima zi de lucru in iBank.Vechea aplicatie in PCBANK era scrisa in FOX.Se lucra in DOS, iar iBank este sub sistemul de operare UNI B. R. D. a implementat sistemul IT, bazat pe aplicaia de software bancar iBank. n decembrie 1996, B. R. D. a ncheiat un contract cu ICL, prin care B. R. D. a cumprat dreptul de a folosi iBank n Romnia pentru un comision anual stabilit n funcie de numrul de utilizatori autorizai. n calitate de integrator de sisteme, ICL s-a angajat s instaleze iBank, n 9 din sucursalele B. R. D. i s pun la dispoziie hard-ul necesar (inclusiv servere). 8

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale ICL a transferat B. R. D. rspunderea privind derularea iBank n ntreaga reea de sucursale. Pentru a realiza acest lucru, B. R. D. beneficiaz de asistena Socit Gnrale, i, n plus, intenioneaz s foloseasc furnizori locali de servicii n calitate de subcontractori. Simultan, B. R. D. analizeaz procedurile de operare pentru a le face compatibile cu folosirea iBank. Sub-sistemul de cri de credit a devenit operaional n septembrie 1999. interfaa dintre sistemul de cri de credit i sistemul informatic principal B. R. D. a fost dezvoltat n anul 1999. B. R. D. a implementat un sistem internaional compatibil pentru tranzaciile internaionale, prin instalarea unui pachet software pentru tranzacii financiare, numit Bank Trade, care proceseaz acreditive, scrisori de garanie, ordine de plat i ncasare. O condiie de baz necesar pentru funcionarea tuturor acestor sisteme este existena unei infrastructuri eficiente de telecomunicaii. n 1999 cu asisten din partea Global One, B. R. D. a introdus o reea de telecomunicaii X.25, capabil s susin noul sistem bancar integrat iBank li operaiile reelei de ATM-uri. Reeaua X.25, care utilizeaz linii nchiriate, nlocuiete treptat procesul de transfer al fiierelor. n acest moment, centrala i 100 de sucursale sunt deja conectate la noua reea. Toate aceste progrese au permis testarea ntregului proces n uniti pilot, agenia Tei trecnd la iBank n luna noiembrie. Aceast operaiune a fost urmat de trecerea la iBank a Grupului Unirea la nceputul lunii martie 2002. n cursul lunii aprilie trecerea la iBank a Grupului Iai. Mai nti se cuvine s notm c iBank este orientat ctre client i nu ctre cont, ceea ce va permite s dispunem de o imagine global despre client, adic s putem alctui n orice moment un inventar al situaiei patrimoniale a clientului, oricare ar fi agenia sau ageniile cu care el lucreaz. Aceast baz de date clieni va putea fi dup aceea definitiv ca sistem de referin pentru toate celelalte aplicaii utilizate de B. R. D. Obiectivele de dezvoltare pentru urmtorii ani depind de capacitatea bncii de adaptare i de anticipare a micrilor pieei. Este vorba de asigurarea structurilor i a instrumentelor potrivite i din acest punct de vedere proiectul de reorganizare i modernizare a reelei este cheia de bolt a viitoarei evoluii a bncii. Chiar dac este de concepie mai veche, programul iBank rspunde nevoilor B. R. D. mai bine dect Pcbank, att n ceea ce privete concepia (arhitectur client, timp real), ct i n modul de funcionare, centralizat, care va permite transferul anumitor funcii de suport, i n special a informaticii, dinspre agenii ctre Central, permind astfel unitilor din reeaua B. R. D. s se concentreze pe funcia lor esenial, cea comercial. 9

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Bineneles, clienii B. R. D. vor beneficia, n mod indirect, de funcionalitile sistemului. Toate avantajele de care va beneficia reeaua vor avea un impact asupra clientelei. Noiunea de imagine global a clientului va permite o mai bun abordare, tradus printr-o ofert personalizat de servicii i un proces decizional mai rapid. Trecerea la iBank benefic i n perspectiva introducerii, n momentul n care toate unitile vor lucra cu acest program, a funciei Any branch banking, care va permite accelerarea operaiunilor intrabancare (viramente etc.) i va conferi astfel un avantaj att clienilor, ct i bncii, n competiia cu concurena. n 2000 a fost implementat sistemul Multicash, care permite B. R. D. s pun la dispoziie clienilor si servicii avansate de gestionare a numerarului. Costurile pentru acest proiect se ridic la aproximativ 250.000 USD (fr taxe). B. R. D. este de asemenea n proces de introducere a sistemului Intranet, care va nlocui sistemul de pot electronic cu un sistem mai performant. ncepnd cu decembrie 2000, banca a pus la dispoziia clienilor ntreprinderii un nou serviciu bancar din gama produselor Electronic Banking, MultiX. Acesta permite clientului s realizeze o serie de operaiuni bancare de la propriul sediu. Oferind servicii de banc la distan i bazat pe schimbul de date ntre client i banc, MultiX se adreseaz n special clienilor care au relaii de afaceri frecvente cu B. R. D. i care fac n mod regulat viramente naionale i internaionale. Pentru client MultiX nseamn un acces la serviciile bncii 24 ore din 24, 7 zile din 7, operaiuni n cont urmrite zi de zi, proceduri simplificate pentru operaiunile bancare, o securitate mai bun, confidenialitate i controlul informaiilor, schimburi mai rapide de informaii ntre client i banc, mai puine costuri legate de comisioane. Cea mai modern metod de administrare a conturilor la ndemna clienilor B. R. D. G. S. G., avnd acces rapid la banc de oriunde i oricnd, pentru a obine informaii n timp real despre situaia conturilor i avnd posibilitatea gestionrii eficiente a fondurilor, direct din faa calculatorului 24 ore din 24, 7 zile din 7, prin On-Line Banking. Astfel pot fi controlate soldul i tranzaciile din conturile personale, pot fi transmise ordine de plat interne sau se pot iniia transferuri interne. Ratele de schimb valutar, precum i ratele dobnzilor, sunt afiate n meniul principal al site-ului www.brd.ro. n cazul plilor interne sau al schimburilor valutare, clienii trebuie s mai in cont de ora-limit de procesare a acestor tranzacii. Toate ordinele de plat primite de banc vor fi procesate n urmtoarea zi lucrtoare. Ora limit de procesare va disprea, pentru plile interne, n momentul n care

10

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale B. N. R. va implementa o platform electronic de prelucrare naional a datelor i sistemul su de compensare naional va funciona on-line. O noua aplicatie paralela este TRANSACT-ul si este falosita in vederea industrializarii creditelor pentru personae fizice. Fiecare utilizator are parola proprie cu care utilizeaza programul iar modificarile efectuate sunt vizualizate si de ceilalti utilizatori. O alta aplicatie este MEGARA folosita pentru Fondul deschis de investitii-SIMFONIA, pentru achizitionare de titluri. Aplicatia FCEX (folosita pentru achizitionarea si rascumpararea de titluri prin BRD).Pentru tranzactiile WESTERN UNION este folosit un program cu acelasi nume care face transferuri cu strainatatea. BRD-ul mai are o aplicatie care gestioneaza carduri la nivel de conventie si de utilizatori-plata salariilor se face pe card. Aflarea informatiilor despre clienti (nume,adresa,cod numeric personal,cod fiscal) se face cu ajutorul aplicatiei INFO.Aceasta aplicatie are legatura cu aplicatia carduri.Pentru licitatia valutara este folosita o aplicatie generala numita LICIT- banca se comporta ca un dealer pentru client. Aceasta exporta informatia catre iBANk si este preluata in contul clientului.

CAPITOLUL3. 3.1. Titularii de cont

PROBLEMATICA

DESCHIDERII

SI

FUNCTIORARII CONTURILOR BANCARE


Titularii de cont pot fi persoane juridice i fizice, denumite clieni, dup cum urmeaz:

regiile autonome i societile comerciale cu capital de stat, mixt sau privat; societile comerciale cu participare strin de capital; societile agricole; asociaiile familiale i persoane fizice autorizate s desfoare activiti

independente; fermierii agricoli (individuali) i cei organizai n diferite forme de asociere

simpl, fr personalitate juridic; instituiile publice, organizaiile cooperatiste i obteti;

11

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale

Romniei;

organizaiile i organismele internaionale care funcioneaz pe teritoriul

alte persoane juridice din ar i strintate; persoane fizice populaia.

3.2. Conturile care se pot deschide la Banc - modul cum functioneaza acestea
a) La cererea clienilor persoane juridice i fizice Banca poate deschide:

ncasri i pli;

conturi de disponibiliti bneti, prin care se fac operaiuni de

limit de sum etc.

conturi curente cont de disponibiliti bneti prin care se efectueaz

i acordri i rambursri de credite, soldul debitor reprezentnd creditul n termen existent; conturi de depozite la vedere sau la termen pentru pstrarea i

fructificarea resurselor bneti atrase de la persoanele juridice i fizice; conturi de credite prin care se efectueaz operaiuni de acordri i

rambursri de credite; conturi cu destinaie special ce reflect produse i prestri de servicii

efectuate de banc la solicitarea clientului: acreditive, ordine de plat, carnete de cecuri cu b) Clienii cu capital integral sau majoritar de stat, potrivit normelor legale n vigoare, sunt obligai s-i pstreze disponibilitile bneti la o singur unitate bancar i s efectueze operaiunile de ncasri i pli prin dou conturi distincte: - unul pentru activitatea de producie i alte activiti curente; - altul pentru investiii. Clienii cu capital integral sau majoritar de stat, conform normelor legale, pot deschide conturi de credite la alte bnci dect cele la care au deschise conturi de disponibiliti pentru activitatea curent, numai n baza avizului prealabil al Ministerului Finanelor. De regul, conturile se deschid la unitatea bncii n a crei raz de activitate i au sediul clienii.

12

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Conturile de disponibiliti bneti Documentaia pentru deschiderea conturilor de disponibiliti Pentru deschiderea conturilor de disponibiliti bneti, n care se fac operaiuni de ncasri i pli, clienii prezint la banc o cerere (anexa). Persoanele juridice completeaz i depun n banc odat cu cererea de deschidere a contului i o declaraie . Cererea va fi nsoit, dup caz, de urmtoarele documente, n copii xeroxate: hotrrea de nfiinare a regiilor autonome i societilor comerciale i agricole cu capital integral de stat sau mixt, dat de guvern pentru unitile de interes naional i de organele locale ale administraiei de stat pentru unitile locale; hotrrea judectoreasc de nfiinare a societilor; contractul de societate n form autentic n cazul societilor cu capital privat; regulamentul de organizare i funcionare al regiilor autonome, respectiv statutul societilor n form autentic; certificatul de nmatriculare n registrul comerului sau registrul societilor agricole, dup caz; autorizaia pentru funcionare emis de primriile judeene i a municipiului Bucureti i dovada de nregistrare la Administraia Financiar pentru asociaiile familiale i persoanele fizice autorizate s desfoare activitate independent; extras din hotrrea organului competent care a mputernicit persoanele autorizate s dispun de cont; fia cu specimenele de semnturi ale persoanelor mputernicite s dispun de cont i amprenta tampilei (anexa). La persoanele fizice, semntura de pe cerere constituie i specimenul de semntur. Persoanelor fizice, banca le deschide conturi de disponibiliti bneti dac depunerea iniial n cont este de minimum 100.000 lei. Cererea de deschidere a conturilor de disponibiliti bneti se prezint Bncii n dou exemplare i se nregistreaz n Registrul de intrri al bncii. Numrul dat se nscrie pe ambele exemplare ale cererii. Aprobarea i deschiderea conturilor de disponibiliti bneti Documentele depuse de clieni pentru deschiderea conturilor la Banc se verific de ctre compartimentul decontri contabilitate. 13

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Compartimentul decontri contabilitate, n cazul n care sunt ndeplinite condiiile, completeaz spaiile rezervate Bncii de pe cerere i, sub semntur, o prezint la aprobare directorului Bncii. n baza aprobrii, conductorul compartimentului decontri contabilitate stabilete codul contului, nscriind n registrul de eviden a conturilor deschise clienilor datele necesare (data deschiderii contului, codul atribuit acestuia, denumirea titularului de cont, adresa i telefonul). Cele dou exemplare ale cererii de deschidere a contului de disponibiliti bneti aprobate au urmtoarea destinaie:

exemplarul nr. 1 mpreun cu documentele anexate, se rein la

conductorul compartimentului decontri contabilitate, n mape separate, constituind astfel, dosarul juridic al clientului;

exemplarul nr. 2, semnat i parafat cu tampila Bncii, se pred,

dup aprobare clientului, care va semna de primire pe exemplarul nr. 1 al cererii. Fia cu specimenele de semnturi se pred referentului din cadrul compartimentului decontri contabilitate care administreaz contul respectiv. Operaiunile n contul de disponibiliti bneti Operaiunile de ncasri i pli, n i din conturile clienilor deschise la banc, se efectueaz de Banc, la cererea i din ordinul clienilor, care rspund de legalitatea i realitatea operaiunilor. Conturile n lei, deschise persoanelor fizice nerezidente, pot fi alimentate numai cu sume provenind din cumprri pe piaa valutar sau din activiti legale realizate pe teritoriul Romniei. La fiecare operaiune de ncasare/alimentare a acestui cont, titularul persoan fizic nerezident va depune la banc o declaraie scris asupra provenienei sumelor. Disponibilitile din aceste conturi pot fi utilizate numai pentru pli n lei pe teritoriul Romniei. Operaiunile de rambursare a ratelor de credite i de ncasare a dobnzilor, datorate de clienii bncii, se pot efectua i din iniiativa bncii n cazurile i n condiiile convenite ntre clieni i Banc prin contracte i alte documente ncheiate. n operaiunile de ncasri i pli, clienii Bncii pot utiliza ca forme i instrumente de decontare, prin virament:

a)

cu rezervare prealabil a sumelor necesare efecturii plii: 14

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale cecul din carnet cu limit de sum; acreditivul; dispoziia de plat operat, n prealabil, n contul pltitorului; ordinul de plat; scrisoarea de garanie. dispoziia de plat; dispoziia de ncasare.

b) fr rezervare prealabil a sumelor necesare efecturii plii:

Documentele emise de titularii de cont sau de teri asupra conturilor clienilor deschise la banc trebuie s fie ntocmite pe imprimatele tipizate n vigoare la acea dat i completate clar i cite, cu toate elementele prevzute de formular. Ele vor fi verificate de referentul de ghieu. Documentele care ntrunesc condiiile de a fi decontate, dar cu data ntocmirii sau acceptrii anterioar datei de prezentare la ghieul bncii, se dateaz de ctre referentul de la ghieu, pe toate exemplarele, cu data zilei de primire n spaiul rezervat acestui scop. Documentele care nu ndeplinesc condiiile menionate anterior se restituie depuntorului sau se transmit acestuia prin pot, dup caz, indicndu-se pe verso-ul exemplarului nr. 1 de ctre referentul de ghieu, cauzele restituirii, aplicndu-se semntura, tampila i data restituirii. Documentele iniiate de titularul de cont vor fi primite de Banc spre decontare numai n limita disponibilitilor existente n contul respectiv, pentru orice sum, fr a se stabili o limit minim obligatorie, titularii de cont avnd obligaia, potrivit legii, s efectueze plile datorate ctre orice creditor persoan juridic, inclusiv cele pentru achitarea obligaiilor cu orice titlu ctre stat, n ordinea scadenei. n lips de disponibiliti n cont, documentele respective vor fi restituite titularilor de cont, cu indicarea motivului restituirii, aplicarea datei i tampilei, sub semntura referentului de ghieu. Titularii de cont sunt singurii n msur s hotrasc, pe propria rspundere, asupra plilor, asumndu-i i riscurile ce decurg din eventualele pli neefectuate la termen (contravenii, penaliti contractuale, majorri pentru plata cu ntrziere a sumelor datorate, sistarea livrrilor de ctre furnizor etc.). Documentele prezentate la plat de ctre pltitor nu se admit s fie decontate parial; pentru acestea se ntocmesc noi documente de plat la nivelul disponibilitilor.

15

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Documentele privind titlurile executorii, dobnzile, comisioanele i spezele bancare se deconteaz i parial, caz n care aceste documente se menin n banc la carcotec pn la decontarea integral i, pe ele, se vor trece i evidena decontrilor pariale. Plile se efectueaz cronologic i n urmtoarea ordine: obligaiile de plat prin titlu executoriu (impozite, taxe i alte vrsminte datorate bugetului, contribuii datorate fondului asigurrilor sociale), dobnzi, rate de credit i penaliti. Pentru disponibilitile n cont, Banca acord titularului de cont dobnzi, iar pentru operaiunile de ncasri i pli efectuate n cont, Banca ncaseaz de la titularul de cont comisioane. Pentru operaiunile n cont efectuate de ctre Banc prin telex, fax, telefon etc, la cererea titularului de cont, acesta achit bncii spezele bancare respective. nchiderea conturilor de disponibiliti bneti nchiderea conturilor de disponibiliti bneti deschise la banc se efectueaz dup cum urmeaz:

a)
b)

la cererea scris a titularului de cont; n caz de deces al titularului de cont, pe baza cererii i actelor legale prezentate de

motenitorii legali;

c) n caz de dizolvare sau faliment a societilor comerciale i agricole, la cererea scris


a lichidatorilor numii potrivit legii; d) din iniiativa bncii. Eventualele disponibiliti rmase n cont, dup achitarea obligaiilor fa de banc, dac nu au fost solicitate de titularul de cont, se vireaz n contul de Creditori cu analitice deschise pe titulari de cont, urmrindu-se lichidarea sumelor respective. Conturile de depozit Deschiderea conturilor de depozite Conturile de depozit se deschid de ctre compartimentul decontri contabilitate n baza contractului de depozit, cuprinznd condiiile depozitului, completat i semnat de depuntor pe formular (anexa ), care se depune la ghieul bncii, n dou exemplare. Semntura titularului de depozit de pe contractul de depozit constituie specimenul de semntur al acestuia, care se va confrunta cu semnturile de pe dispoziiile ulterioare ale titularului cu privire la depozit. 16

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Contractul de depozit, dup verificare, se semneaz de ctre directorul unitii i conductorul compartimentului decontri contabilitate. n exercitarea acestei atribuii, directorul unitii i conductorul compartimentului decontri contabilitate, pot da mputernicire expres controlorilor de grup i administratorilor de cont. Dup semnare, se tampileaz i se nregistreaz n registrul de eviden a conturilor deschise clienilor i se nscrie pe acesta numrul dat contului de depozit. Exemplarul nr. 1 al contractului de depozit se pred referentului din cadrul compartimentului decontri contabilitate, care administreaz contul de depozit, pentru deschiderea contului i nregistrarea n cont a depozitului. Exemplarul nr. 1 din contractul de depozit se pstreaz de referent, ntr-o map separat, pe fiecare client. Exemplarul nr. 2, semnat i tampilat de banc se pred depuntorului, mpreun cu o copie dup documentul (chitan sau ordin de plat, dup caz), pe baza cruia s-a nregistrat suma depus n cont drept depozit. Pentru fiecare depozit n parte se deschide un cont separat de depozit. Suma depozitului trebuie s fie cel puin la valoarea minim stabilit de banc. Depozitele pot fi la vedere i la termen. Depozitele la vedere sunt depozitele care nu au termen fixat i a cror durat trebuie s fie egal cu cel mult o zi lucrtoare. La depozitele la termen, perioadele de pstrare a sumelor n contul respectiv sunt n zile calendaristice, potrivit contractului de depozit. Termenul se socotete ncepnd cu data nregistrrii sumei consemnate ca depozit n creditul contului de depozit i pn la data cnd expir acest termen. La depozitele constituite, banca acord titularului de depozit dobnda prevzut n contractul de depozit, al crei nivel este n funcie de termenul depozitului. Nivelul de dobnd prevzut n cerere-convenie este indexabil, de la data hotrt de banc, n funcie de piaa financiar bancar. Dobnda se pltete lunar sau la expirarea termenului depozitului. Persoanele fizice pot constitui numai depozite cu plat lunar a dobnzilor. Dobnda lunar nencasat se ine ntr-un cont separat de disponibiliti la dispoziia titularului, la care se acord dobnda la vedere practicat de banc. nchiderea conturilor de depozit Conturile de depozit se nchid la expirarea depozitului sau nainte de termenul stabilit prin contractul de depozit.

17

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale n cazul n care deponentul solicit nchiderea contului de depozit, naintea termenului stabilit prin contractul de depozit, depozitul respectiv se consider depunere la vedere la care se acord dobnd la vedere practicat de banc la momentul desfiinrii. n cazul n care la expirarea termenului, depozitul nu a fost desfiinat i nici nu s-a depus n banc un nou contract de depozit, se consider un nou depozit pe acelai termen i n aceleai condiii ca ale celui iniial, a crui sum va fi egal cu: a) b) expirare. n cazul n care titularul depozitului, dup expirarea termenului acestuia, solicit transformarea depozitului ntr-unul nou, n baza unui nou contract de depozit, depozitul existent se nchide i se deschide un nou depozit. Conturile de credite Deschiderea conturilor de credite Conturile de credite se deschid de ctre compartimentul decontri contabilitate pe baza unui exemplar din contractul de credite ncheiat, prezentat de ctre compartimentul de credite care a analizat i supus la aprobare cererea de credite a clientului, potrivit Normelor de creditare ale bncii. Deschiderea contului de credite este condiionat de existena, la aceiai banc, a contului de disponibiliti. Pentru clienii cu capital integral sau majoritar de stat, cu cont de disponibiliti pentru activitatea curent deschis la alte bnci, deschiderea contului de credite este condiionat de avizul prealabil al Ministerului Finanelor. Contractul de credite se pstreaz ntr-o map separat pe fiecare client, care st la referentul de la ghieu din compartimentul de decontri contabilitate, care are n administrare contul. Operaiunile n contul de credit Creditele aprobate se pun la dispoziia mprumutatului, prin efectuarea de pli din contul de credite, pe baza documentelor trase asupra contului de credite i acceptate de mprumutat. depozitul iniial pentru depozitul cu plata lunar a dobnzilor; depozitul iniial plus dobnda aferent pentru depozitul cu plata dobnzii la

18

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale n acest caz, operaiunile de pli se efectueaz de ctre banc prin contul de credite, cu respectarea normelor de decontare valabile pentru funcionarea contului de disponibiliti bneti. Creditele aprobate se pot pune la dispoziie i direct n contul de disponibiliti al mprumutatului, dac aceast modalitate s-a convenit prin contractul de credite. Punerea la dispoziie a creditului se face prin debitarea contului de credite, rulajul debitor al contului reflectnd creditele efectiv utilizate din creditul aprobat. Creditele acordate se ramburseaz, din iniiativa mprumutatului, la termenele i n cuantumul stabilite prin graficul de rambursare, anex la contractul de credite. n cazul nerambursrii la scaden a creditelor acordate, de ctre mprumutat, compartimentele de credite i decontri contabilitate, n ziua urmtoare scadenei, potrivit contractului de credite, efectueaz rambursarea creditului respectiv din contul de disponibiliti prin creditarea contului de credite curente i debitarea contului de disponibiliti. n lipsa disponibilitilor n cont, creditele scadente se trec la restan prin debitarea contului de credite restante i creditarea contului de credite curente. La creditele acordate, banca ncaseaz dobnzi, i comisioane la nivelul i n condiiile prevzute n contractul de credite, iar pentru efectuarea operaiunilor n cont, ncaseaz comisioane. nchiderea contului de credite Contul de credite se nchide la termenul prevzut n contractul de credite pentru rambursarea integral a creditului prin debitarea contului de disponibiliti bneti. n cazul lipsei de disponibiliti, contul de credite curente se nchide la scaden prin debitarea contului de credite restante, care se nchide la rambursarea efectiv a creditelor restante. Contul de credite curente poate fi nchis i nainte de termenul final stabilit pentru rambursarea creditului. n aceste situaii, dac la data cnd contul de credite trebuie nchis nu sunt disponibiliti n contul de disponibiliti pentru rambursarea creditelor utilizate, acestea vor fi trecute la restan, contul respectiv urmnd a fi nchis dup rambursarea integral a creditelor acordate. Conturile cu destinaie special Conturile cu destinaie special (acreditive, carnete de cecuri cu limit de sum, ordine de plat etc.) se deschid de ctre banc la solicitarea scris a clienilor ce au deschise 19

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale conturile de disponibiliti la BRD, cu indicarea expres a funciunii pe care o va ndeplini contul respectiv, la solicitarea instituiilor publice sau n cazurile prevzute prin dispoziii legale. Din aceast categorie de conturi fac parte i conturile speciale ce se deschid la solicitarea clienilor pentru sumele depuse drept capital social, potrivit legii, pn la deschiderea, pe numele persoanei juridice, a contului de disponibiliti bneti, care se face dup nregistrarea n Registrul comerului i atribuirea codului fiscal. Funcionarea conturilor cu destinaie special este dat de natura operaiunilor ce urmeaz a se efectua n i din contul respectiv. Aceste conturi se nchid de ctre banc la expirarea termenului de valabilitate sau la data ncetrii funciunii pentru care s-au deschis. Eventualele disponibiliti rmase n asemenea conturi se vireaz n conturile din care ele s-au format sau conturile pentru care s-au format, dup caz. Conturi n valut Deschiderea conturilor n valut i administrarea lor Rezidenii i nerezidenii pot deschide conturi n valut la bnci, precum i la orice alte entiti stabilite de lege. Unitile bncii vor deschide conturi numai n valutele agreate i menionate n lista cursurilor pieei valutare, comunicate de Banca Naional a Romniei. Deschiderea conturilor curente n valut se face la solicitarea scris a titularului de cont sau odat cu prima operaiune de creditare a contului. Deschiderea conturilor n valut se face la unitile bncii pe baza urmtoarelor documente:

a)

Pentru persoane juridice rezidente:

cererea de deschidere a contului, aprobat de directorul unitii bncii; contractul de societate i/sau statutul autentificat la notariat; copia legalizat dup autorizaia de constituire a societii emis potrivit legii de organele judectoreti; certificat de nmatriculare la Registrul Comerului i cererea de nscriere de meniuni; foaie de virament a capitalului social n valut pentru persoanele juridice romne cu capital mixt (romn, strin); certificatul fiscal cu numr de cod fiscal; 20

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale procesul verbal de numire a persoanelor care asigur conducerea societii i care au drept de semntur n banc; fia cu specimenele de semnturi ale persoanelor autorizate s semneze operaiunile derulate prin cont, vizat de directorul economic al unitii bancare/ef serviciu decontri contabilitate. La serviciile/ birourile/ compartimentele valutare din unitile bncii, se vor prezenta numai cererea de deschidere a contului i fia cu specimenele de semnturi, n original, iar dosarul complet se va pstra la serviciul decontri contabilitate. b) Pentru persoanele juridice nerezidente: o o cererea de deschidere a contului, aprobat de directorul unitii bncii; copie dup nregistrarea persoanei juridice la Camera de Comer sau

organizaia autorizat din ara de origine, legalizat i tradus la notariatul romn, fiind obligatorie i prezentarea originalului; o un notar romn); o fia cu specimenele de semnturi ale persoanelor autorizate s semneze operaiunile derulate prin cont. La serviciile/ birourile/ compartimentele valutare se va pstra cererea de deschidere a contului, fia cu specimenele de semnturi n original, iar dosarul complet al clientului se va pstra la serviciul decontri contabilitate. c) Pentru persoanele fizice rezidente, nerezidente: cererea de deschidere a contului, semnat de ef serviciu; fia cu specimenul de semntur. mputernicirea dat de ctre firm unei persoane fizice care s o reprezinte n Romnia, autentificat la notariatul din ara de origine (tradus i legalizat de

Suma minim pentru deschiderea contului este de USD 25 sau echivalent. Pentru persoanele juridice rezidente se pot deschide conturi n valut i fr prezentarea certificatului de nmatriculare din Registrul Comerului (cererea de nscriere de meniuni) i a codului fiscal, care sunt n curs de aprobare, pentru a se asigura depunerea capitalului social n valut, dar conturile n valut nu sunt operaionale pn la prezentarea tuturor documentelor. Operaiunile de ncasri i pli n numerar sau transfer bancar, din conturile n valut se efectueaz de banc din dispoziia i la cererea scris a titularului de cont, cu respectarea prevederilor legale. 21

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Toate operaiunile valutare efectuate prin conturi curente sau depozit ale titularilor se reflect n extrasele de cont care se pun numai la dispoziia titularilor de cont sau reprezentanilor legali, numai sub semntur de primire. La solicitarea titularilor de cont n valut sau a reprezentanilor legali ai acestora, unitile bncii pot elibera duplicate dup extrase de cont sau dup oricare alt document numai cu aplicarea comisionului prevzut n lista de comisioane n vigoare. Reclamaiile la extrasul de cont se fac n maxim 15 zile de la efectuarea operaiunilor conform prevederilor din Normele de ncasri i pli ale Bncii Romne pentru dezvoltare. Plile din conturi se efectueaz numai n limita disponibilului n cont, la cererea scris a titularilor de cont, cu respectarea prevederilor legale n vigoare. Titularii de cont rezideni / nerezideni pot solicita bncii ca sumele n valut aflate n conturi s fie schimbate n lei pe piaa valutar, conform prevederilor legale n vigoare i normelor interne ale bncii. Pentru disponibilitile n valut se bonific dobnda n valut, innd seama de felul valutei, durata de pstrare a disponibilitilor valutare, plafonul i nivelul dobnzilor comunicate de Direcia Trezoreriei. Nivelul dobnzii bonificat de banc se comunic titularului la momentul deschiderii contului i cu prilejul fiecrei modificri. Dobnda bonificat pentru disponibilitile la vedere sau pentru depozitele la termen se calculeaz i se vireaz n cont titularului. La serviciul operaiunii valutare se urmrete calcularea i nregistrarea corect a dobnzilor i ncasarea comisioanelor i spezelor cuvenite bncii potrivit reglementrilor n vigoare aplicate de banc. Conturile n valut se nchid n urmtoarele cazuri:

la cererea scris a titularului de cont; n caz de deces al titularului de cont, pe baza cererii i actelor

legale prezentate de motenitorii legali cu avizul Oficiului Juridic; din oficiu, dup expirarea termenului de 6 luni cnd soldul

contului n valut scade sub limita de USD 25 sau echivalent. Soldul n valut rmas n conturile care se nchid se va vira n contul 356 Creditori diveri, cu conturile analitice deschise pe titulari de cont, solicitndu-se n scris titularilor de cont soluionarea. Dac sumele trecute pe contul de Creditori diveri nu se lichideaz n termenul de prescripie (36 de luni n cazul persoanelor fizice i 18 luni n cazul persoanelor juridice) se procedeaz la lichidarea lor prin trecerea la veniturile bncii. 22

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Extrasul de cont Pentru operaiunile de ncasri i pli efectuate zilnic n cont, Banca elibereaz n ziua urmtoare extras de cont (anexa ). Extrasul de cont se semneaz de ctre referentul de ghieu care gestioneaz contul, aplicnd i tampila bncii. Extrasul de cont se nmneaz titularului de cont la ghieul bncii, sub semntur, sau se expediaz prin pot, dac aceast modalitate s-a convenit la deschiderea contului. Titularii de cont sunt obligai s verifice operaiunile nregistrate n cont i s semnaleze bncii n scris orice omisiune sau eroare n cel mult 10 zile lucrtoare de la data primirii extrasului de cont. Rspunderea bncii nceteaz dac nu este sesizat, prin reclamaia titularilor de cont, pn la expirarea termenului stabilit de 10 zile lucrtoare de la primirea extrasului de cont, de a aduce la cunotin nenregistrarea sau nregistrarea eronat a operaiunilor n conturi, reflectat n extrasul de cont sau n alte documente bancare.

3.3.Particularitati in sistemul de codificare a conturilor clientilor CODIFICAREA CATEGORIILOR DE CLIENTI IN IBANK


A-clienti uzuali B-personalul unitatilor bancii (inclusiv directori executive) D-personalul Centralei BRD (inclusiv director executiv) F-familiile personalului propriu din unitatile bancii G-familiile personalului Centralei I-personalul unitatilor bancii, actionarii care si-au desemnat un reprezentant J-personalul Centralei, actionatii care si-au desemnat un reprezentant K-personalul unitatilor bancii care se incadreaza in categoria persoanelor fizice prevazute in Norma 8, art.1, lit.n, L-personalul Centralei bancii care se incadreaza si in categoria de familie a persoanelor fizice prevazute in Norma 8, art.1, lit.n, M-actionari care detin cel putin 10% din capitalul persoanelor juridice, actionari BRD si administratorii acestora N-actionari semnificativi ai BRD (care detin cel putin 5% din actiunile bancii) O-actionari care si-au desemnat un reprezentant avand una din calitatile prevazute la art.1, lit.n, din norma 8/1999 BNR P-personalul BNR care exercita atributii de control sau de supraveghere bancara R-membrii CA ai BNR S-familiile persoanelor fizice prevazute in norma 8, art.1, lit.n, T-persoane fizice care sunt in acelasi timp familii ale personalului BRD din unitatile bancii si familii ale persoanelor fizice prevazute in norma 8 V-persoane fizice care sunt in acelasi timp conform definitiilor din norma 8, familii ale personalului BRD din Centrala bancii.

23

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale In conformitate cu adresa numarul 60/22/01.1999 a Directorului de Informatica, codificarea documentelor care se transmit prin telex, fax, cu scopul de a evita intarzierile provocate de PRIORIPOST, se va face astfel: 704-prin documente ce pleaca telex la comanda clientului 517-prin salariatii BRD care doresc sa transmita telex, fax un ordin de plata 722-prin documente ce pleaca telex, fax din unitatile bancii. Deschiderea, functionarea si inchiderea conturilor clientilor Titularii de conturi pot fi personae fizice sau juridice: -regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, mixt sau privat constituite potrivit Legii nr.15/1990 si respective Legii35/1991; -societati comerciale cu participare straina de capital, infiintate potrivit Legii 35/1991 -socitati agricole constituite potrivit Legii 36/1991 -asociatiilefamiliale autorizate sa desfasoare activitatea potrivit Legii 34/1990 -fermieri agricoli individuali si cei organizati in diferite forme de asociere simpla fara organizare juridical potrivit Legii 36/1991 -institutii publice, organizatii cooperatiste si obstesti; -organizatiile si organismele internationale care functioneaza potrivit Legii de pe teritoriul Romaniei; -alte persoane din tara si strainatate (asociatii, fundaii, reprezentante,) constituite si care functioneaza potrivit legii; -persoane fizice rezidente si nerezidente; -comercianti persoane fizice care executa in mod obisnuit acte de comert asa cum sunt definiti prin Legea nr.26/1990; -cabinetele medicale infiintate in temeiul Ordonantei Guvernamentale 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale -persoane fizice autorizate in temeiul Legii 54/1990 privind organizarea si functionarea unor activitati economice in baza liberei initiative; -cabinete individuale, cabinete associate si societati civile profesionale organizate in temeiul Legii 51/1995 prin organizarea si executarea profesiei de avocat; -birouri notariale organizate in temeiul Legii 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale; -avocati (birouri de avocatura) potrivit Legii prin asigurarea si exercitarea profesiei de avocet nr.51/1995; Titularii de conturi pot fi subunitati cu si fara personalitate juridical; -expertii contabili si contabilii autorizati care isi desfasoara activitatea in temeiul O.G. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati. Conturile care se pot deschide la banca la cererea clientilor personae fizice si juridice -conturi de disponibilitati banesti prin care se fac operatiuni de incasari si plati; -conturi curente-conturi de disponibilitati banesti prin care se efectueaza acordari si rambursari de credite; soldul creditor reprezentand credit in termen existent; -conturi de depozite-la vedere si la termen-pentru pastrarea si functionarea resurselor banesti atrase de la personae fizice si juridice; -conturi de credite -prin care se efectueaza operatiuni de acordari si rambursari de credite; -conturi cu destinatie speciala in lei, care reflecta produse sau prestari de servicii efectuate de banca la solicitarea clientilor. 24

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Clientii cu capital integral sau majoritar de stat potrivit normelor legale in vigoare, sunt obligate sa-si pastreze disponibilitatile banesti la o singura unitate bancara si sa efectueze operatiuni de incasari si plati prin doua conturi distincte: -unul prin activitati de productie si alte activitati curente; -altul prin investitii; De regula conturile se deschid la unitatea bancii in a carei raza de activitate isi au sediul clientii. Termenele de deschidere a conturilor Pentru conturi de disponibilitati banesti termenul de deschidere a contului este de cel mult 3 zile de la depunerea in banca a documentatiei de catre client. Pentru conturile de depozit deschiderea se face in ziua in care s-a depus in banca depozitul. Conturile de credit se deschi cel tarziu in ziua in care se pune la dispozitia imprumutatului prima suma din creditul aprobat. Pentru cheltuieli cu destinatie speciala, termenul este in aceeasi sau cel mult in ziua urmatoare depunerii documentatiei de catre client. CODIFICAREA DOCUMENTELOR IN VEDEREA CUNOASTERII ANUMITOR OPERATII CARE VOR GENERA ACTIUNI DE TIPUL CELOR DESCRISE IN COLOANA EXPLIC CODOPEARATIE 11 22 33 44 55 66 57 77 EXPLIC Trecerea la restanta Incasare commission prin eliberare extras prin casierie Trecerea in extrabilant a creditelor care sunt in executie silita Incasare commission depunere numerar dupa program Autorizare operatiuni in luna urmatoare Neincasare comision prin operatiuni la beneficiar Autorizare operatiuni tranzactionate in luna urmatoare lunii curente prin tranzactionare cu societatea bancara Operatiuni tranzactionate cu societatile bancare

CODIFICAREA DOCUMENTELOR Documentele se codifica de catre administrator de credit, astfel: 107-documnte de incasare 607-plati prioritare(salarii) 624-plati reprezentand titluri executori catre bugetul statului (nu se incaseaza commission) 25

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale 615-alte titluri executori 589-(noto contabila necesara commission) 544-(nota contabila necesara dobanda) 571-documente intrabancare transmise fax, telex, telefon prin care nu se percep nici un fel de commission (salariati BRD) 713-documente intrabancare primate prin telex, fax 704-dacumente intrabancare transmise prin telex,fax 722-documente intrabancare transmise telex, fax, prin care nu se percep commission prin texex, fax Denumiri acceptate ale documentelor obligatorii si semnificatia documentelor OPH-ordin de plata OPHT-ordin de plata prin trezoreria statului OPHC-ordin de plat ace constituie el insusi centralizatorul mai multor operatii dispuse de clieti si materializate sub diverse forme(borderou, ordin de plata, mandate) OPVM-ordin de plat ape valori mobiliare OPPMV-ordin de plat ape plati de mare valoare CECV-cec virament CECN-cec numerar CAM-cambie BLO-bilet la ordink; FV-foaie de varsamant NC-nota contabila DP-dispozie de plata DI-dispozitie de incasare OPI-ordin de plata intern OII-ordin de incasare intern BII-borderou insotitor intern CECS-cec simplu prin ridicare numerar

CAPITOLUL 4. TEHNICA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR BANCARE CU NUMERAR 4.1. Organizarea operaiunilor bancare cu numerar
Banca efectueaz operaiuni de ncasri i de pli n numerar pentru clienii si. Pentru primirea, verificarea, numrarea, pstrarea i eliberarea numerarului banca i organizeaz compartimente de tezaur i casierie. ncasrile i plile n numerar prin casieriile bncii privesc: - titularii de cont persoane juridice i fizice; - salariaii bncii. Pentru persoane juridice i fizice documentele de ncasri i pli se ntocmesc de ctre acetia, dup care le prezint la ghieul bncii. Pentru lucrtorii bncii documentele de ncasri i pli se ntocmesc de compartimentul decontri contabilitate.

26

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Operaiunile de depunere n banc a numerarului se fac pe baza urmtoarelor documente: foaie de vrsmnt cu chitan; ordin de ncasare intern; borderoul nsoitor cu chitan. Operaiunile de pli n numerar se fac de banc pe baza urmtoarelor documente:

cecuri n numerar i cec simplu pentru ridicarea numerarului; ordine de plat interne.

Aceste documente sunt tipizate de banc i se procur de la unitile acesteia contra cost. Ele se completeaz de ctre depuntor, cu elementele prevzute n formular, la maina de scris. Pot fi completate i cu cerneal sau past neagr sau albastr, n mod cite i fr tersturi sau corecturi. Spaiile rmase libere se anuleaz prin barare. Documentele de ncasri i pli n numerar, semnate de persoanele autorizate i, n cazul persoanelor juridice, tampilate, se depun la ghieele bncii, se verific, semneaz i tampileaz conform Normelor de control preventiv bancar, dup care se nregistreaz n ziua respectiv. Dup nregistrare, documentele de ncasri i pli se predau la casieria bncii, pe cale intern. Depuneri valut n numerar Persoanele juridice rezidente pot depune numerar n valut, n conturile lor, n urmtoarele cazuri: a) aport la capitalul social (inclusiv majorare de capital) adus de ctre asociaii strini (limita USD 10.000 sau echivalent);

b)
c)

diferene cheltuieli de deplasare rmase neutilizate; ncasarea contravalorii exporturilor efectuate pn la limita maxim de USD

10.000 sau echivalent. Unitile bncii solicit clienilor si, persoane fizice, informaiile necesare i orice document justificativ pe care-l consider necesar n vederea efecturii operaiunii: - se completeaz foaia de depunere numerar; - urmrete reflectarea corect a operaiunii n extrasul clientului la care anexeaz documentele justificative; - urmrete bonificarea corect a dobnzii conform nivelului de dobnd comunicate de Direcia Trezorerie.

27

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Pli n valut n numerar Potrivit Regulamentului, prin valuta efectiv se nelege numerar sub forma bancnotelor strine i monedele strine n circulaie. Pentru plile externe n valut efectiv (numerar), efectuate de rezideni, n favoarea nerezidenilor, unitile bncii vor proceda n acelai mod ca la plile externe, prin transfer bancar, cu urmtoarele precizri: o plile externe pot fi efectuate i prin numerar de ctre persoanele fizice reprezentante ale persoanelor juridice, pn la limita a USD 10.000 sau echivalent cu completarea formularului DPVE (Dispoziie de Plat Valutar Extern);

persoanele fizice pot ridica valut sub form de numerar pentru

efectuarea de pli externe (pli turism extern sau alte operaiuni valutare curente), care depesc echivalentul a USD 5.000 /plat /ridicare de numerar, pn la limita de USD 10.000 /persoan / cltorie sau echivalent, numai cu completarea corespunztoare a DPVE.

4.2. Instrumente utilizate n derularea operaiunilor de ncasri i pli


Instrumentele utilizate n operaiunile de ncasri n numerar: Foaia de vrsmnt cu chitan Foaia de vrsmnt cu chitan este un document prin care o persoan juridic sau fizic, depune n banc o sum de bani n numerar. Se ntocmete de ctre depuntor pe formular , care n mod obligatoriu trebuie s cuprind urmtoarele elemente:

nr. i data documentelor; numele i prenumele deponentului; denumirea beneficiarului i nr. contului deschis la banca n care se depune; denumirea unitii bncii la care se depune; suma ce se depune n cifre i litere; ce reprezint suma depus; monetarul.

Banca primete foaia de vrsmnt cu chitan n 2 exemplare sau 3 exemplare, dac deponentul este altul dect titularul contului n care se face nregistrarea depunerii, care au urmtoarea destinaie: - exemplarul nr. 1 (chitana) se elibereaz deponentului ca dovad de primire a banilor;

28

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale - exemplarul nr. 2 (foaia de vrsmnt) rmne la casieria bncii, ca act de cas; - exemplarul nr. 3 (foia) se anexeaz la extrasul contului beneficiarului sumei sau al unitii bncii beneficiarului. Referentul de la ghieu verific dac foaia de vrsmnt cuprinde elementele menionate anterior i este bine completat; dac suma n cifre i litere, scris de depuntor, este identic i dac elementele din chitan corespund cu cele din foaia de vrsmnt. Dup verificare, foaia de vrsmnt cu chitan se nregistreaz n Jurnalul de cas pentru ncasri de ctre referentul de la ghieu, care ine contul persoanei juridice, fizice sau al unitii bncii beneficiarului pentru care se face depunerea; dup semnare i tampilare de ctre referentul de la ghieu, se pred la casieria bncii pe cale intern. Casierul bncii, dup verificarea documentelor i numrarea banilor, semneaz exemplarele 1 i 2 i elibereaz depuntorului exemplarul 1 chitana. n situaia n care sau ntocmit 3 exemplare, le semneaz pe toate, exemplarul 3 predndu-l referentului de la ghieu pentru a-l anexa la extrasul de cont al beneficiarului sau al unitii bncii beneficiarului. Ordinul de ncasare intern Ordinul de ncasare este un document intern al bncii, prin care compartimentul decontri contabilitate dispune casieriei bncii ncasarea de la salariaii bncii a unor sume de bani reprezentnd restituiri din avansurile primite spre decontare sau alte sume datorate, precum i depunerea n cas a sumelor ncasate de ctre salariaii bncii din vnzarea imprimatelor bncii. De asemenea, se folosete i n cazul n care clienii depun la casieria bncii sume pentru plata unor imprimate, pentru cheltuieli de telex, fax i de telefon sau alte cheltuieli fcute de banc n contul lor Se ntocmete ntr-un singur exemplar, pe formular model (anexa), care cuprinde:

nr. i data documentului; persoana de la care se ncaseaz suma de bani; contul n care se vireaz suma ncasat; natura operaiunii; suma ce se depune n cifre i litere.

29

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Ordinul de ncasare se semneaz de compartimentul decontri contabilitate pentru nregistrarea n Jurnalul de cas pentru ncasri i se trimite la casieria bncii pe cale intern. Casierul bncii controleaz ordinul de ncasare i, dup primirea banilor, l semneaz i l claseaz la actele de cas ale zilei respective. n cazul n care deponentul solicit dovad pentru depunerea banilor, se ntocmete, n locul ordinului de ncasare, foaia de vrsmnt cu chitan, caz n care deponentul va primi chitana. Borderoul nsoitor cu chitan Borderoul nsoitor este un document care se folosete n cazul depunerii numerarului de ctre clienii bncii n geni sigilate, direct la ghieele bncii sau prin casierii colectori ai bncii, operaiune care se efectueaz pe baz de convenie scris ncheiat ntre banc i client. Se ntocmete pe formular specific (anexa), n 3 exemplare, care cuprinde: o o o depunerile; o o depus n geant. Borderoul nsoitor se pred referentului de la ghieul bncii care are n administrare contul clientului. Dup verificarea modului de ntocmire, exemplarele 1 i 3 ale borderoului se predau la casierie, pe cale intern. Cele 3 exemplare ale borderoului au urmtoarea destinaie: - exemplarul nr.1, semnat de casierie pentru primirea banilor i de compartimentul decontri contabilitate pentru nregistrarea n jurnalul de cas pentru ncasri, rmne la casieria bncii ca act de cas la ncasrile n numerar; - exemplarul nr. 2, avnd aceleai semnturi, se anexeaz la extrasul de cont al deponentului; - exemplarul nr. 3 chitana, semnat de ncasator, dup verificarea pentru primirea genilor, se pred depuntorului, care semneaz de primire pe verso-ul exemplarului nr. 1. La ghieele bncii se pot primi geni cu numerar, sigilate, ale staiilor i ageniilor CFR, aduse la banc de organele potale, cu lista de ncrcare predare, precum i geni sigilate suma total ncasat, n cifre i litere, cu desfurarea pe tipuri de chitana de primire a genilor sigilate cu indicarea sumei numerarului cupiuri i moned metalic; locul i data primirii genilor sigilate cu numerar; numrul genilor sigilate cu numerar; denumirea deponentului i contul su la banc, n care se nregistreaz

30

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale ale acelorai uniti aduse direct la banc de ctre casierii acestora, cu buletinul de expediere primire ale genilor Cecul simplu Cecul simplu pentru ridicarea numerarului, denumit CEC este un nscris -instrument de plat, prin care titularul de cont, denumit trgtor, dispune bncii la care i are contul deschis, denumit tras, s plteasc n numerar, din fondurile pe care le are la aceasta, o sum de bani determinat, nsi trgtorului aflat n poziie de beneficiar sau unei tere persoane. Cecul, n mod obligatoriu, trebuie s cuprind:

denumirea de cec trecut n nsui textul titlului; ordinul necondiionat de a plti o anumit sum de bani; denumirea i adresa celui care trebuie s plteasc (trasul); unde trebuie fcut plata; data i locul emiterii; numele sau denumirea, dup caz, adresa i codul fiscal a celui care a

emis cecul (trgtorul); semntura celui ce a emis cecul; numrului contului trgtorului i codul unitii bncii trase; beneficiarul cecului; suma de plat; semntura trgtorului i, dup caz, tampila acestuia.

Carnetele de cecuri pentru ridicarea numerarului se elibereaz de banc titularilor de cont de disponibiliti i de credite, persoane juridice i fizice, pe baza cererii acestora semnat de persoanele autorizate (anexa). Cererea trebuie, n mod obligatoriu, s cuprind elementele de identificare a titularului de cont i numrul contului acestuia, numele delegatului mputernicit s ridice carnetul, seria, numrul i data eliberrii buletinul de identitate al acestuia, precum i angajamentul solicitantului de a respecta ntocmai normele i indicaiile de completare i folosire a blanchetelor din carnetul de cecuri. Cererea aprobat se pred de referentul de la ghieu la casieria bncii pentru ncasarea costului carnetului de la delegatului titularului de cont i eliberarea carnetului. Dup 31

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale ncasarea costului carnetului, casierul completeaz pe coperta carnetului (anexa) numerele blanchetelor CEC (de la nr la nr) iar pe fiecare fil de cec se nscrie sau aplic tampila cu denumirea unitii bncii trase i adresa acesteia, dup care solicit delegatului s aplice, pe fiecare fil de cec, tampila cu numele sau denumirea trgtorului, adresa, codul fiscal, precum i numrul contului su i codul unitii bncii trase. Carnetul de CEC se pred, de ctre casier titularului de cont sau delegatului acestuia, dup verificarea identitii, care semneaz de primire pe cerere. La primirea n banc a cecului pentru eliberarea numerarului referentul de la ghieu verific dac: - cecul prezentat face parte din carnetul de cecuri emis de unitatea bncii respective i dac numrul blanchetei corespunde cu numerele trecute pe cererea de eliberare a carnetului, existent n banc; - cecul are toate elementele i datele completate (pe fa i verso) scrise cite i s nu conin tersturi i corecturi; - exist disponibil n cont pentru acoperirea sumei solicitate; - suma n cifre corespunde cu cea n litere; - semnturile i tampila de pe CEC corespund cu cele din fia specimenelor de semnturi din banc. Cecurile prezentate la ghieele bncii care nu ndeplinesc una din condiiile de mai sus se restituie celor ce le-au prezentat. Pentru cecurile care ndeplinesc condiiile de a fi onorate de ctre banc, referentul de la ghieu mai verific ca pe verso-ul cecului: - titularii, persoane juridice, s fi completat scopul plii i simbolul statistic corespunztor; - ofierul de credite s fi dat viza pentru concordana dintre natura creditului i scopul plii; - prezentatorul (beneficiarul) cecului s fi completat datele de identitate, suma de primit i data. Cecul astfel completat se pred de ctre referentul de la ghieu la casieria bncii, pe cale intern, sub semntur, pentru a se efectua plata n numerar. Ordinul de plat intern Ordinul de plat este un document intern al bncii prin care administratorul contului din care se pltete din cadrul compartimentului decontri contabilitate dispune casieriei

32

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale bncii s elibereze n numerar beneficiarului ordinului o sum determinat, nscris n ordinul de plat. Beneficiari ai ordinului de plat pot fi persoane juridice indiferent dac au sau nu cont deschis la unitatea bncii. Ordinul de plat se ntocmete ntr-un singur exemplar, pe formular specific (anexa), care cuprinde: - nr. i data; - persoana creia i se pltete suma, cu datele de identificare; - contul n care se nregistreaz plata; - suma de plat n cifre i litere. Ordinul de plat se semneaz de ctre compartimentul decontri contabilitate pentru ntocmire i pentru nregistrare n Jurnalul de cas pentru pli i se trimite la casieria bncii pe cale intern. Casierul bncii urmrete existena tampilei bncii i verific autenticitatea semnturilor persoanelor din banc din spaiul verificat, verific identitatea persoanei beneficiare cu datele nscrise n ordinul de plat, dup care elibereaz sub semntur, beneficiarului suma de bani respectiv. Ordinul de plat semnat de casier se claseaz de acesta la actele de cas ale zilei respective. nregistrarea n debitul contului din care se pltete suma se realizeaz n baza jurnalului de cas pentru pli.

CAPITOLUL 5 ACTIVITATEA BANCARA PRIVIND DECONTARILE FARA NUMERAR 5.1. Modaliti i instrumente de decontare utilizate n activitile de decontare
Acreditivul Acreditivul este o modalitate de plat prin care pltitorul solicit bncii s asigure, anticipat, din disponibilitile pe care le are sau din credite, sumele necesare efecturii plilor pentru livrrile de mrfuri, executrile de lucrri i prestrile de servicii, convenite ntre prile contractante. n practic se ntlnesc mai multe forme de acreditiv. Cele mai folosite sunt: a) acreditiv simplu este modalitatea de plat prin care banca, la solicitarea pltitorului se oblig s rezerve i s plteasc, din disponibilitile bneti pe care le are la banc sau din creditul pe care aceasta i-l acord, o sum beneficiarului (furnizor, antreprenor sau prestator de servicii); 33

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale b) acreditivul documentar (comercial) este modalitatea de plat prin care banca pltitorului, la cererea acestuia, se oblig a plti beneficiarului, direct sau prin intermediul unei bnci corespondente, o anumit sum cu condiia ca beneficiarul s prezinte, ntr-un termen stabilit, documentele care certific expedierea mrfii, executarea sau furnizarea serviciilor, dup caz, i respectarea condiiilor contractuale. Deschiderea de acreditive se face de ctre banc, la cererea pltitorului, din disponibilitile bneti existente n conturi deschise la banc sau din credite acordate de banc. Cererea de deschidere a acreditivului trebuie s conin obligatoriu urmtoarele: denumirea pltitorului i numrul contului de disponibiliti sau de credite din care se deschide acreditivul; banca unde pltitorul i are contul; denumirea beneficiarului de acreditiv i numrul contului n care se vireaz plile din acreditiv; banca la care beneficiarul i are contul deschis; suma acreditivului n cifre i litere; obiectul acreditivului (livrri de mrfuri, executri de lucrri sau prestri de servicii); documentele pe care beneficiarul trebuie s le prezinte la banc pentru plat i condiiile n care se pot ncasa sume din acreditiv; termenul de valabilitate al acreditivului; semnturile autorizate i tampila pltitorului. n cazul n care deschiderea acreditivului se face la banca pltitorului, cererea dispoziie de plat pentru deschiderea acreditivului se ntocmete de ctre pltitor i se prezint, la banca sa, n 4 exemplare. La primirea cererii, banca face urmtoarele operaiuni:

controleaz

documentele

urmrind

conin

elementele

obligatorii prezentate anterior; n baza exemplarului nr. 1 al cererii, debiteaz contul de

disponibil sau de credite al pltitorului, prin creditul contului Acreditive deschise. Exemplarele din cererea dispoziie de plat au urmtoarea destinaie: - exemplarul nr. 1 rmne la banca pltitorului i se claseaz la dosarul cu documentele zilei; - exemplarul nr. 2 se anexeaz la fia contului Acreditive deschise, n vederea verificrii modului cum beneficiarul respect condiiile stabilite de pltitor;

34

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale - exemplarul nr. 3 se remite beneficiarului, pentru a lua cunotin de condiiile n care a fost deschis acreditivul; - exemplarul nr. 4 prevzut cu data, tampila i semntura de primire a bncii, se restituie delegatului pltitorului. Utilizarea acreditivului dup efectuarea livrrilor, executarea lucrrilor sau prestarea serviciilor, dup caz, beneficiarul acreditivului prezint la banca la care este deschis acreditivul o dispoziie de ncasare n 3 exemplare, nsoit de documentele prevzute n acreditiv. n cazul n care acreditivul este deschis la banca pltitorului, la cererea beneficiarului, banca acestuia poate primi documentele spre ncasare, pe care le remite bncii pltitorului, beneficiarul suportnd spezele bancare pentru aceast prestare de servicii.. Cele 3 exemplare ale dispoziiei de ncasare din contul de acreditive deschise au urmtoarea destinaie: - exemplarul 1 servete la debitarea contului de Acreditive deschise i se claseaz la dosarul cu documentele zilei; - exemplarul 2 servete pentru creditarea beneficiarului sau bncii acestuia; - exemplarul 3 se remite pltitorului sau bncii acestuia, dup caz, mpreun cu documentele nscrise n cererea de deschidere a acreditivului, tampilate i semnate de referentul de la ghieu. Termenul de valabilitate al acreditivului este maxim 60 zile. La solicitarea pltitorului, cu aprobarea conducerii bncii, acest termen poate fi prelungit la maxim 90 zile. Acreditivul se nchide n urmtoarele cazuri: - la folosirea integral a valorii lui; - la expirarea valabilitii; - la cererea pltitorului. Soldul acreditivului rmas neutilizat la expirarea termenului de valabilitate, respectiv la data nchiderii, la cererea pltitorului, se vireaz de ctre banc, pe baz de not de contabilitate ntocmit n 2 exemplare, n contul pltitorului sau al bncii acestuia, dup caz, n ziua urmtoare expirrii termenului de valabilitate sau cererii de nchidere, dup caz. La exemplarul 1 al notei de contabilitate, se anexeaz toate documentele existente la contul de acreditiv care se claseaz n dosarul cu documentele zilei. La fel se procedeaz i n cazul n care valoarea acreditivului s-a folosit integral. Exemplarul 2 al notei de contabilitate se anexeaz la extrasul de cont al pltitorului sau se remite bncii acestuia pentru anexare la extrasul de cont, dup caz. 35

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale

5.2.DECONTAREA FARA NUMERAR - Sfera de cuprindere


Operaiunile de ncasri i pli ntre clienii avnd conturile n i din care acestea se efectueaz, la uniti diferite BRD, genereaz operaiuni de decontri reciproce ntre unitile respective, denumite decontri intrabancare.(DIB). Prin decontri reciproce se realizeaz i operaiunile ce au loc ntre unitile bncii i ntre acestea i Centrala BRD, care prin Direcia Contabilitii Generale asigur i controlul asupra acestor decontri. Fiecare unitate bancar ce particip la realizarea decontrilor intrabancare se poate afla n poziia de unitate bancar iniiatoare denumit Sediul A, fie n poziia de unitate bancar destinatar (care a confirmat operaiunea) denumit Sediul B. Sediul A este cel ce ordon o plat fr numerar pentru contul unui client al su, ori n numele i pentru contul su propriu, sau, transfer n calitate de banc intermediar, contravaloarea unor documente primite de la o alt societate bancar, avnd astfel iniiativa nceperii unei operaiuni de decontare. Sediul B este cel care primete o plat fr numerar din partea unei uniti bancare iniiatoare, pentru contul unui client al su, n nume i pentru contul propriu, sau primete o plat fr numerar n calitate de banc intermediar, pe care urmeaz s o transfere la rndul su unei alte societi bancare. Clasificarea decontrilor intrabancare: Decontrile intrabancare se pot clasifica n funcie de mai multe criterii care in seama fie de locul de desfurare, fie de modalitatea de transmitere sau n funcie de natura operaiunii. n funcie de locul de desfurare avem: - decontri locale, cnd operaiunile de decontare sunt efectuate ntre dou uniti bancare situate n aceeai localitate (reedin de jude); - decontri intrajudeene, cnd operaiunile de decontare sunt efectuate ntre dou uniti bancare situate pe teritoriul aceluiai jude, dar n localiti diferite; - decontri interjudeene, cnd operaiunile de decontare sunt efectuate ntre dou uniti bancare situate pe teritoriul a dou judee diferite. n funcie de modalitatea de transmitere, avem: - decontare electronic, modalitatea de decontare prin care transmiterea datelor se face prin intermediul programelor elaborate de Direcia de Informatic.

36

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale - decontarea prin telex (fax, telefonic), modalitate de transmitere a datelor i informaiilor cuprinse n ordinul de plat, care se efectueaz la cererea clientului pentru urgentarea finalizrii plii; - decontarea letric, se folosete n mod preponderent, atunci cnd operaiunile de decontare privesc conturi ale persoanelor fizice, sau vizri de solduri ale conturilor bancare proprii. Documentele de valori de cel puin 5 milioane lei se vor deconta, n mod obligatoriu prin telex, fax, telefon sau orice alt modalitate care s asigure recepia la sediul destinatar n ziua transmiterii.Transmiterea telefonic se folosete de ctre unitile bncii care nu dispun de telex sau fax. n fiecare unitate BRD se organizeaz i se conduce cte un registru de eviden a telexurilor, faxurilor i telefoanelor, separat pentru operaiunile de transmitere (iniiate) i, separat, pentru operaiunile de primire (confirmate). Registrul de eviden va conine: numr curent; sediul corespondent; denumirea beneficiarului i numrul de cont; denumirea pltitorului i numrul de cont; modul de transmitere (telex, fax sau telefonic); data i ora transmiterii, respectiv confirmrii; semntura de primire a persoanei ce preia pentru operare documentele. Dup natura lor, operaiunile de decontri intrabancare pot fi de creditare, cnd se crediteaz contul Conturi intrabancare (cont 341.) prin debitul contului de bilan care a generat operaiunea i de debitare cnd se debiteaz contul Decontri intrabancare prin creditul contului de bilan, care a generat operaiunea. Operaiunile de decontri reciproce ntre unitile bncii se efectueaz pe baza extractelor de cont ce se remit reciproc ntre sediile A i B, i la care se anexeaz documentele care au generat aceste operaiuni. Extrasele de cont vor fi datate, semnate i tampilate de ctre persoana care gestioneaz contul Decontri intrabancare, iar documentele de decontare anexate la acestea de ctre referentul de la ghieu care a primit i verificat documentele, respectiv cel care gestioneaz contul clientului n care s-a efectuat operaiunea. Unitile B.R.D (sediile A i B), n vederea accelerrii decontrilor n economie, au obligaia s-i organizeze activitatea de decontri reciproce astfel ca s se asigure: a) nregistrarea la sediile A a documentelor n conturile clienilor, n ziua n care au fost introduse n banc, dac sunt ndeplinite condiiile prevzute de prezentele norme pentru a fi decontate; 37

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale b) depunerea, emiterea sau transmiterea, dup caz, la sediile B a documentelor de decontare cel mai trziu n ziua urmtoare nregistrrii lor n contul clienilor; c) confirmarea imediat a operaiunilor primite spre decontare de ctre sediile B; d) nregistrarea, la sediile B, a documentelor de decontare primite, cel mai trziu n ziua urmtoare primirii extraselor de cont. Unitile bncii sunt obligate s nscrie pe documentele recepionate pe circuitul intrabancar (avize OIS, DRS, etc.) data primirii (recepionrii) acestora. Conductorul compartimentului decontri contabilitate i revine sarcina efecturii periodice a controlului desfurrii pe ntregul circuit a operaiunilor de decontri reciproce ntre sediile bncii i lurii de msuri pentru evitarea ntrzierilor i meninerea sumelor n expediie, peste termenele stabilite. Pentru evideniere n contabilitatea bncii, a operaiunilor intrabancare se utilizeaz conturile: 341.10 Decontri reciproce ntre unitile bncii sume transmise (iniiate) 341.20 Decontri reciproce ntre unitile bncii sume primite (confirmate)

Instrumente de plat utilizate: Operaiunile de decontare derulate n procesul decontrilor intrabancare au la baz instrumente de plat fr numerar, emise i prezentate bncii i se desfoar n conformitate cu prevederile regulamentelor elaborate de ctre B.N.R., precum i cu cele din normele de lucru cuprinse n circuitele bncii. Instrumentele de plat utilizate sunt: ordinul de plat utilizat de clienii bncii, persoane fizice sau persoane juridice; cecul simplu sau barat; cambia; bilet la ordin; ordin de plat pentru trezorerie, utilizat pentru operaiuni cu bugetul de stat,

bugetul asigurrilor sociale i bugetele locale n relaia ntre sucursale cu unitile lor subordonate; nota de contabilitate utilizat n special pentru decontarea unor speze sau vizri de foaie de vrsmnt cu chitan, utilizat pentru transferurile de numerar ntre solduri din subconturile colectivare n centrul de baz; unitile B.R.D. solicitate de clieni care nu au cont deschis la unitatea bancar respectiv. 38

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale

Mijloace de plat scripturale Mijloacele de plat scripturale, reprezint n conformitate cu o denumire generic adoptat larg n literatura de specialitate, depozite transferabile nscrise i mutabile n conturile intermediarilor financiari pentru pli. Aceast form a monedei exist i funcioneaz prin nregistrri n conturile bancare pe baza instruciunilor pentru plat. Prin eforturile de pregtire a noului sistem de pli modernizat al Bncii Naionale a Romniei ncepnd din octombrie 1994, sistemul de pli de interes naional a fost adus la nivelul i standardele practicate n rile occidentale. Principalele tipuri de instruciuni pentru pli simple i indivizibile prin specificul consacrat de lege sunt instruciunile de transfer-debit i instruciunile de plat de tip transfer-credit. Cecul Cecul este un instrument de plat care pune n legtur, n procesul crerii sale trei persoane: trgtorul, trasul i beneficiarul. Cecul este o instruciune scris ctre o banc de a plti, din contul celui ce ordon plata, o anumit sum de bani unei persoane specificate. Cecul poate fi emis cu condiia ca titularul contului (clientul bncii) s aib suficiente fonduri n cont, pentru ca banca s i poat onora plile solicitate. Prile implicate n emiterea unui cec sunt: trgtorul este persoana care emite (scrie) cecul, fiind titularul unui cont bancar beneficiarul este cel care va ncasa cecul; acesta poate fi un ter sau nsui trasul este ntotdeauna banca unde trgtorul i are deschis contul. Trasul este un care va fi debitat cnd cecul va fi achitat; trgtorul, dac are nevoie de numerar; prestator de servicii; va onora cecul la prezentare numai dac trgtorul are suficient disponibil n contul su. Crearea cecului Cecul poate fi: la ordinul trgtorului nsui, care se afl i n poziia de beneficiar al cecului; tras pentru contul unui ter. tras asupra trgtorului nsui cu excepia cecului tras ntre diferite stabilimente ale

Cecul nu poate fi: aceluiai trgtor dar cu personalitate juridic diferit. 39

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Transmiterea cecului Cecurile cuprinznd sau nu meniunea la ordin pot circula prin gir. Cecurile cuprinznd meniunea nu la ordin sau o expresie echivalent sunt transmisibile numai sub forma i cu efectele unei cesiuni de crean ordinar, operaiune prin care creditorul numit cedent transmite dreptul su de proprietate asupra creanei altei persoane numite cesionar. Iniiativa Iniiativa aparine trgtorului care, n baza unui disponibil constituit n prealabil la o societate bancar, d un ordin necondiionat acesteia care se afl n poziie de tras, s plteasc la prezentare o sum determinat, unei tere persoane sau nsui trgtorului emitent aflat n poziie de beneficiar. Girul Girul este actul prin care posesorul cecului numit girant transfer altei persoane numit giratar printr-o declaraie scris i subscris pe instrument odat cu predarea acestuia, toate drepturile decurgnd din cecul astfel redactat i completat. Avalul Avalul reprezint garania personal prin care o persoan denumit avalist adic cel care d avalul, garanteaz obligaia asumat de una dintre persoanele obligate prin cec, persoan denumit avalizat, pentru toat suma menionat pe cec, sau o parte din ea. Avalul poate fi dat de ctre un semnatar al cecului, altul dect trgtorul. Girantul poate da un aval, deoarece el este obligat numai fa de posesorii care dobndesc cecul ulterior girului su. Avalul poate fi dat printr-o simpl semntur a avalistului pus pe faa cecului, pe spatele cecului (caz n care nu trebuie confundat cu girul), pe o copie, sau un duplicat al cecului. Avalul poate fi parial dar trebuie s fie ntotdeauna necondiionat. Pot circula prin gir cecurile cuprinznd sau nu clauza la ordin. Cecul poate fi girat n folosul trgtorului sau al oricrui alt obligat. Girul trebuie s fie necondiionat. Girul dat de tras este nul. Girul poate fi: n plin i n alb. Girul transmite proprietatea titlului. Girul parial este nul. Posesor legal al cecului este ultimul ntr-o serie nentrerupt de giruri.

40

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Tipuri de cecuri Din punctul de vedere al beneficiarului: cec nominativ; cec la ordin; cec nu la ordin; cec la purttor; Dup modul de ncasare: cec obinuit (cec nebarat); cec barat ; cec certificat; cec de cltorie ; n funcie d prile angajat n derularea plilor: cec personal; cec circular (bancar) .

Cecul barat Cecul barat este un instrument de plat de debit care pune n legtur trei persoane: trgtorul sau emitentul, trasul adic unitatea bancar la care trgtorul are deschis contul i beneficiarul. Cecul barat poate fi ncasat numai n cont i n numerar. Cecul simplu poate deveni cec barat. Bararea poate fi: general; special. Cecul barat se prezint n vederea remiterii spre ncasare numai la banca ce deservete posesorul. Cecul cu barare general poate circula prin girare i este valabil n posesia ultimului deintor legitim dintr-un ir nentrerupt de giruri. Bararea poate fi fcut la emiterea cecului de ctre trgtor sau n cursul circulaiei acestuia. Bararea general poate fi transformat n barare special, bararea special neputndu-se transforma ntr-o barare general. Cecul certificat Trgtorul emitent al unui cec obinuit sau barat, ori unul dintre posesorii ulteriori ai acestuia poate cere societii bancare, aflat n poziia d tras, certificarea unui cec nainte de a fi remis beneficiarului. Aceasta presupune scrierea meniunii certificat de ctre referendul de ghieu care administreaz contul clientului. Se nlocuiete contul de cecuri nscris cu contul de cecuri certificate.

41

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Trgtorul nu mai poate retrage din contul de cecuri certificate suma destinat plii unui cec certificat nainte de expirarea termenului de prezentare la plat a cecului. Termenul de prezentare la plat a cecurilor Numim termen de prezentare la plat al cecurilor durata de timp ntre data emiterii i data prezentrii la plat la banca tras (inclusiv circuitul bancar). Termenul de prezentare poate fi de: 8 zile dac cecul este pltibil chiar n localitatea n care a fost emis; 15 zile dac cecul este pltibil ntre localiti diferite; 30 zile n cazul cecului circular. Termenele de prezentare la plat a cecurilor se calculeaz ncepnd cu ziua urmtoare datei emiterii cecului de ctre trgtor. Cecul poate fi onorat i dup expirarea termenului de prezentare cu condiia ca trgtorul s nu fi revocat ordinul de plat privind cecul respectiv. Dup expirarea termenelor de prezentare la ncasare, poate fi revocat plata cecului numai de ctre trgtor, printr-o scrisoare adresat bncii sale. Cecurile se pot primi spre remitere la ncasare la banca tras i dup expirarea termenelor, banca neasumndu-i nici o rspundere dac acestea ajung la banc tras dup expirarea termenelor de prezentare i trgtorul a revocat ordinul de plat. ncasarea cecului Prezentarea spre ncasare se poate face: a) Direct la unitatea bancar tras: - n numerar: se prezint cecul referendului de ghieu nsoit de o delegaie din partea firmei beneficiare; se verific cecul; se semneaz i se tampileaz cecul pe fa; se prezint efului de serviciu; se nregistreaz n jurnalul de cas; se remite la casierie pentru plat pe cale intern; clientul semneaz pe spatele cecului de primire; - n cont: se introduce cecul n banc de ctre posesor nsoit de borderoul de ncasare ntocmit n trei exemplare: exemplarul 1 se reine la banca tras; exemplarul 2 se remite la banca beneficiarului ca act de credit; exemplarul 3 se restituie beneficiarului dup semnare i tampilare. b) La unitatea bancar care deservete posesorul Cecul poate fi ncasat numai n cont. n acest caz posesorul introduce filele de cec la banca sa nsoite de un borderou ntrei exemplare: 42

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale exemplarul 1 se reine la banca beneficiarului; exemplarul 2 se remite mpreun cu cecul la banca trgtorului iar dup decontare servete ca act de credit pentru nregistrare n contul beneficiarului; exemplarul 3 se restituie beneficiarului dup semnare i tampilare. Refuzul cecurilor la plat Un cec care nu ndeplinete condiiile sau elementele obligatorii, va fi restituit beneficiarului i nu va fi introdus n circuitul bancar. Cecurile remise la ncasare la banca beneficiarului i refuzate de banca tras vor fi returnate bncii beneficiarului cu scrisoare de restituire. Un cec prezentat la banca tras de beneficiar n vederea ncasrii se refuz de referendul de ghieu (cu semntura efului de serviciu conturi i viramente pe faa cecului) i se restituie beneficiarului cu exemplarul numrul 2 al borderoului. Evidena cecurilor refuzate la plat se va ine n cadrul serviciului Conturi i viramente ntr-un registru pstrat de eful de serviciu, care conine: numr curent; trgtorul i contul acestuia; beneficiarul i banca acestuia; seria i numrul cecului; suma; motivul refuzului.

Circuitele cecului Circuitele cecurilor n funcie de locul de desfurare vor fi urmtoarele: Circuitul numrul 1 (local) al cecului (c1) unde: clientul beneficiar i clientul pltitor au conturi curente deschise la uniti bancare situate n reedina de jude i care aparin unor societi bancare diferite; Operaiunile din cadrul circuitului nr. 1 al cecului se efectueaz cu respectarea strict a termenelor obligatorii, astfel: 1.a. Clientul beneficiar remite cecul unitii bancare la care are deschis cont curent. b. Unitatea bancar iniiatoare completeaz cecul, la rubrica Compensabil la cu numele judeului respectiv (judeul n care sunt situate cele dou uniti bancare). 2. Unitatea bancar iniiatoare (prezentatoare) prezint cecurile unitii bancare destinatoare (primitoare), fr a le introduce n compensare, la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv. * Aceast operaiune se efectueaz ntre orele 11.00 11.30, la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv.

43

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale 3. Unitatea bancar destinatar debiteaz contul clientului pltitor cu suma aferent cecurilor acceptate. 4. a. Unitatea bancar iniiatoare (prezentatoare) introduce scriptic n compensare cecurile la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv. b. Unitatea bancar destinatar (primitoare) accept sau refuz, prin compensare, la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv, cecurile prezentate anterior de unitatea bancar iniiatoare (prezentatoare). 5. Unitatea bancar iniiatoare crediteaz contul clientului cu suma aferent cecului acceptat de ctre unitatea bancar destinatar. Circuitul numrul 2 (intrajudeean) al cecului (c2) unde: clientul beneficiar i clientul pltitor au conturi curente deschise la unitile bancare situate n acelai jude i care aparin unor societi bancare diferte. Operaiunile din cadrul circuitului nr. 2 al cecului se efectueaz cu respectarea strict a termenelor obligatorii, astfel: 1.a. Clientul beneficiar remite cecul unitii bancare la care are deschis cont curent. b. Unitatea bancar iniiatoare completeaz cecul, la rubrica Compensabil la cu numele judeului respectiv (judeul n care sunt situate cele dou uniti bancare). 2. Unitatea bancar iniiatoare (prezentatoare) prezint cecurile unitii bancare destinatoare (primitoare), fr a le introduce n compensare, la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv. * Aceast operaiune se efectueaz ntre orele 11.00 11.30, la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv. 3. Unitatea bancar destinatar debiteaz contul clientului pltitor cu suma aferent cecurilor acceptate. 4.a. Unitatea bancar iniiatoare (prezentatoare) introduce scriptic n compensare cecurile la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv. b. Unitatea bancar destinatar (primitoare) accept sau refuz, prin compensare, la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv, cecurile prezentate anterior de unitatea bancar iniiatoare (prezentatoare). 5. Unitatea bancar iniiatoare crediteaz contul clientului cu suma aferent cecului acceptat de ctre unitatea bancar destinatar. Circuitul numrul 3 (interjudeean) al cecului (c3) unde: clientul beneficiar i clientul pltitor au conturi curente deschise la unitile bancare situate n judee diferite i care

44

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale aparin unor societi bancare diferite; societatea bancar iniiatoare dispune de o unitate bancar n judeul de destinaie Operaiunile din cadrul circuitului nr. 3 al cecului se efectueaz cu respectarea strict a termenelor i intervalelor obligatorii, astfel: 1.a. Clientul beneficiar remite cecul unitii bancare la care are deschis cont curent. b. Unitatea bancar iniiatoare completeaz cecul, la rubrica Compensabil la cu numele judeului de destinaie. 2. Unitatea bancar iniiatoare trimite cecurile, prin reeaua interbancar, unitii bancare prezentatoare (din judeul de destinaie). 3. Unitatea bancar prezentatoare prezint cecurile unitii bancare destinate (primitoare) fr a le introduce n compensare la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul de destinaie. * Aceast opiune se efectueaz ntre orele 11.00 11.30, la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv. 4. Unitatea bancar destinatar, dup verificarea cecurilor, debiteaz contul clientului pltitor cu suma aferent cecurilor acceptate. 5.a. Unitatea bancar prezentatoare introduce scriptic n compensare cecurile la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul de destinaie. . b. Unitatea bancar destinatar (primitoare) accept sau refuz la compensare, la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul de destinaie, cecurile prezentate anterior de unitatea bancar prezentatoare. 6.Unitatea bancar prezentatoare (din judeul de destinaie) transmite unitii bancare iniiatoare (din judeul de iniiere) date privind cecurile acceptate la compensare de ctre unitatea bancar destinatar. 7. Unitatea bancar iniiatoare crediteaz contul clientului beneficiar cu suma aferent cecului acceptat de ctre unitatea bancar destinatar. Circuitul numrul 4 (interjudeean) al cecului (c4) unde: clientul beneficiar i clientul pltitor au conturi curente deschise la unitile bancare situate n judee diferite i care aparin unor societi bancare diferite; societatea bancar iniiatoare nu dispune de o unitate bancar n judeul de destinaie iar societatea bancar destinatar dispune de o unitate bancar n judeul de iniiere. Operaiunile din cadrul circuitului nr. 4 al cecului se efectueaz cu respectarea strict a termenelor i intervalelor obligatorii, astfel: 1.a. Clientul beneficiar remite cecul unitii bancare la care are deschis cont curent. 45

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale b. Unitatea bancar iniiatoare completeaz cecul, la rubrica Compensabil la cu numele judeului de iniiere. 2. Unitatea bancar iniiatoare (prezentatoare) prezint cecurile unitii bancare primitoare fr a le introduce n compensare la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv. * Aceast operaiune se efectueaz ntre orele 11.00 11.30, la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv. 3. Unitatea bancar primitoare trimite cecurile, prin reeaua intrabancar, unitii bancare destinatare (din judeul de destinaie). 4. Unitatea bancar destinatar, dup verificarea cecurilor, debiteaz contul clientului pltitor cu suma aferent cecurilor acceptate. 5. Unitatea bancar destinatar transmite unitii bancare primitoare (din judeul de iniiere) date privind cecurile care urmeaz a fi acceptate la compensare. 6.a. Unitatea bancar iniiatoare (prezentatoare) introduce scriptic n compensare cecurile la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul de iniiere. b. Unitatea bancar primitoare accept la compensare (conform datelor primite anterior de la unitatea bancar destinatar) cecurile prezentate anterior de unitatea bancar iniiatoare (prezentatoare). 7. Unitatea bancar iniiatoare crediteaz contul clientului beneficiar cu suma aferent cecului acceptat de ctre unitatea bancar destinatar. Ordinul de plat Ordinul de plat este o dispoziie necondiionat, dat de ctre emitentul acesteia unei societi receptoare de a pune la dispoziia unui beneficiar o anumit sum de bani. O astfel de dispoziie este considerat ordin de plat numai dac: - societatea bancar receptoare dispune de fondurile reprezentate prin respectiva sum de bani - denumite n continuare fonduri bneti, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin ncasarea acesteia de la emitent; nu prevede c plata trebuie s fie fcut la cererea beneficiarului. Tipuri de ordin de plat: obinuit ; pentru trezorerie . Meniuni obligatorii Ordinul de plat va cuprinde n mod obligatoriu urmtoarele meniuni: ordinul necondiionat de a plti o anumit sum de bani;

46

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale numele sau denumirea beneficiarului i dup caz numrul contului acestuia deschis la societatea bancar destinatar; numele sau denumirea pltitorului, numrul contului acestuia deschis la societatea bancar iniiatoare; denumirea societii bancare iniiatoare; denumirea societii bancare receptoare; elementul care s permit autentificarea emitentului de ctre societatea bancar iniiatoare; denumire de ordin de plat; data emiterii (unic, posibil i cert); informaii din care s se poat reconstitui irul nentrerupt al circulaiei ordinului de plat pe suport hrtie pe parcursul efecturii transferului-credit pn la finalizarea acestuia. Ordinul de plat poate fi utilizat att de clienii bncii persoane fizice ct i persoane juridice. Obligaiile bncii iniiatoare Banca iniiatoare este societatea bancar care deservete clientul care emite ordinul de plat. Procesul de transfer-credit ncepe la banca iniiatoare unde au loc urmtoarele etape: recepia, autentificarea, acceptarea i executarea. Recepia este procesul prin care ordinul de plat ntocmit de ctre client n 3 exemplare este verificat de ctre administratorul de cont al pltitorului din punct de vedere al formei i coninutului. Exemplarul nr.1 (alb) servete la debitarea contului emitentului i se arhiveaz la actele zilei. Exemplarul nr.2 (roz) servete pentru creditarea contului beneficiarului la banca destinatar i se anexeaz la extrasul de cont al acestuia. Exemplarul nr.3 (vernil) se restituie pltitorului ca anex la extrasul de cont. Autentificarea ordinului de plat se efectueaz de ctre administratorul de cont i urmeaz recepiei. Autentificarea reprezint procedura de recunoatere a persoanelor pe care emitentul ordinului de plat le autorizeaz s semneze autentic i se efectueaz prin confruntarea semnturilor nscrise n ordinul de plat cu cele din fiele specimenelor de semnturi. Acceptarea ordinului de plat reprezint recunoaterea de ctre unitatea bancar a valabilitii ordinului de plat dup verificarea existenei disponibilului n contul pltitorului. Se aplic tampila, data i semntura administratorului de cont pe toate exemplarele ordinului de plat. 47

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Dac nu exist disponibil sau nu sunt ndeplinite alte condiii ordinul de plat se restituie clientului. Executarea ordinului de plat reprezint procedura prin care administratorul de cont debiteaz contul pltitorului i remite ordinul de plat n scopul transferrii fondurilor bneti la beneficiar. Executarea ordinului de plat are loc cel mai trziu n ziua bancar urmtoare emiterii. Obligaiile bncii destinatare Banca destinatar este societatea bancar care deservete contul beneficiarului. Administratorul de cont care primete ordinul de plat verific urmtoarele elemente: dac beneficiarul este client al acestei bnci; denumirea beneficiarului n concordan cu registrul Comerului; simbolul contului beneficiarului; concordana sumei nscrise n cifre i litere; eventuale meniuni suplimentare ; meniuni obligatorii. Dac toate datele din ordinul de plat corespund, administratorul procedeaz la acceptarea sa, operaiune care se finalizeaz prin creditarea contului beneficiarului. n cazul n care exist neconcordane ntre datele nscrise pe ordinul de plat, sau beneficiarul sumei nu are cont deschis la banca respectiv, sau contul acestuia a fost nchis, se va proceda la refuzul de ncasare al ordinului de plat. Obligaiile clientului pltitor Clientul pltitor este obligat s prezinte la banc numai formulare aprobate de Banca Naional a Romniei. Clientul este obligat s ntocmeasc ordinul de plat n numrul de exemplare cerut de normele bancare, folosind pentru completare cerneal sau pix de culoare albastr sau neagr. Ordinul de plat prezentat de ctre emitent trebuie s fie completat cu toate meniunile obligatorii iar dac este cazul i meniuni suplimentare privind: data plii viitoare; adresa beneficiarului n cazul n care acesta nu are deschis cont la banca destinatar; referine privind coninutul economic al operaiunii n cazul n care clientul emitent este beneficiar de credite. Clientul emitent are obligaia s emit ordine de plat numai n limita disponibilului din cont. Ordinul de plat emis trebuie s cuprind tampila pltitorului i semnturile autorizate n conformitate cu fia specimenelor de semnturi. 48

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Obligaiile clientului beneficiar Clientul beneficiar va aduce la cunotina bncii, n termen de cel mult 2 zile lucrtoare de la ridicarea extrasului de cont, orice neconcordan aprut ntre sumele anexate. Nerespectarea acestor proceduri atrage dup sine plata oricror dobnzi sau penaliti suportate de banc ncepnd din cea de-a treia zi lucrtoare de la ridicarea extrasului de cont Circuitele ordinului de plat Circuitul numrul 1 al ordinului de plat (OP 1) unde: clientul pltitor i clientul beneficiar au conturi curente deschise la uniti bancare situate n reedina de jude i care aparin unor societi bancare diferite . Operaiunile din circuitul nr.1a al ordinului de plat se efectueaz cu respectarea strict a termenelor obligatorii astfel: 1.a. Clientul pltitor remite ordinul de plat unitii bancare la care are deschis cont curent. b. Unitatea bancar iniiatoare prezentatoare completeaz ordinul de plat pe verso, la rubrica Compensabil la cu numele judeului sau cu nscrisul Centrala B. N. R.. 2. Unitatea bancar iniiatoare prezentatoare debiteaz contul clientului pltitor 3.a. Unitatea bancar iniiatoare prezentatoare introduce n compensare ordinele de plat la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv sau la Centrala Bncii Naionale a Romniei. b. Unitatea bancar primitoare destinatar primete ordinele de plat prin compensare la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv sau la Centrala Bncii Naionale a Romniei i completeaz pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensrii, aplicnd tampila i semntura autorizat. 4. Unitatea bancar primitoare destinatar crediteaz contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plat acceptate. Circuitul numrul 2 al ordinului de plat (OP 2) unde: clientul pltitor i clientul beneficiar au conturi curente deschise la uniti bancare situate n acelai jude i care aparin unor societi bancare diferite; unitatea bancar iniiatoare este alta dect unitatea bancar prezentatoare Operaiunile din cadrul circuitului nr.2a al ordinului de plat se efectueaz cu respectarea strict a termenelor obligatorii astfel:

49

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale 1.a. Clientul pltitor remite ordinul de plat unitii bancare la care are deschis cont curent. b. Unitatea bancar iniiatoare prezentatoare completeaz ordinele de plat pe verso, la rubrica Compensabil la cu numele judeului respectiv. 2. Unitatea bancar iniiatoare debiteaz contul clientului pltitor. 3. Unitatea bancar iniiatoare trimite ordinele de plat, prin reeaua intrabancar, unitii bancare prezentatoare, situat n reedina de jude. 4.a. Unitatea bancar prezentatoare introduce n compensare ordinele de plat la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv. b. Unitatea bancar primitoare destinatar primete ordinele de plat prin compensare la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul respectiv i completeaz pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensrii, aplicnd tampila i semntura autorizat. 5. Unitatea bancar primitoare destinatar crediteaz contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plat acceptate. Circuitul numrul 3 (interjudeean) al ordinului de plat (OP 3) unde: clientul pltitor i clientul beneficiar au conturi curente deschise la uniti bancare situate n judee diferite i care aparin unor societi bancare diferite; societatea bancar iniiatoare dispune de o unitate bancar n judeul de destinaie, societatea bancar destinatar nu dispune de o unitate bancar n judeul de iniiere Operaiunile din cadrul circuitului nr.3 al ordinului de plat se efectueaz cu respectarea strict a termenelor i intervalelor obligatorii astfel: 1.a. Clientul pltitor remite ordinul de plat unitii bancare la care are deschis cont current. b. Unitatea bancar iniiatoare completeaz ordinele de plat pe verso, la rubrica Compensabil la cu numele judeului de destinaie sau cu nscrisul Centrala R.. 2. Unitatea bancar iniiatoare debiteaz contul clientului pltitor. 3. Unitatea bancar iniiatoare trimite ordinele de plat, prin reeaua intrabancar, unitii bancare prezentatoare, (din judeul de destinaie). 4.a. Unitatea bancar prezentatoare introduce n compensare ordinele de plat n compensare la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul de destinaie sau la Centrala B. N. R. B. N.

50

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale b. Unitatea bancar primitoare destinatar primete ordinele de plat prin compensare la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul de destinaie sau la Centrala B. N. R. i completeaz pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensrii, aplicnd tampila i semntura autorizat. 5. Unitatea bancar destinatar crediteaz contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plat acceptate. Circuitul numrul 4a (interjudeean) al ordinului de plat (OP 4a) unde: clientul pltitor i clientul beneficiar au conturi curente deschise la uniti bancare situate n judee diferite i care aparin unor societi bancare diferite; societatea bancar iniiatoare nu dispune de o unitate bancar n judeul de destinaie, iar societatea bancar destinatar dispune de o unitate bancar n judeul de iniiere Operaiunile din cadrul circuitului nr.4a al ordinului de plat se efectueaz cu respectarea strict a termenelor obligatorii astfel: 1.a. Clientul pltitor remite ordinul de plat unitii bancare la care are deschis cont curent. b. Unitatea bancar iniiatoare - prezentatoare completeaz ordinele de plat pe verso, la rubrica Compensabil la cu numele judeului de iniiere sau cu nscrisul Centrala B. N. R.. 2. Unitatea bancar iniiatoare - prezentatoare debiteaz contul clientului pltitor. 3.a. Unitatea bancar iniiatoare - prezentatoare introduce ordinele de plat n compensare la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul de iniiere sau la Centrala B. N. R. b. Unitatea bancar primitoare primete ordinele de plat prin compensare la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul de iniiere sau la Centrala B. N. R. i completeaz pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensrii, aplicnd tampila i semntura autorizat. 4. Unitatea bancar primitoare trimite ordinele de plat, prin reeaua intrabancar, unitii bancare destinatare. 5. Unitatea bancar destinatar crediteaz contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plat acceptate. Circuitul numrul 4b (interjudeean) al ordinului de plat (OP 4b) unde: clientul pltitor i clientul beneficiar au conturi curente deschise la uniti bancare situate n judee diferite i care aparin unor societi bancare diferite; societatea bancar iniiatoare nu dispune de o unitate bancar n judeul de destinaie, iar societatea bancar destinatar dispune de o 51

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale unitate bancar n judeul de iniiere; unitatea bancar iniiatoare este alta dect unitatea bancar prezentatoare. Operaiunile din cadrul circuitului nr.4b al ordinului de plat se efectueaz cu respectarea strict a termenelor i intervalelor obligatorii astfel: 1.a. Clientul pltitor remite ordinul de plat unitii bancare la care are deschis cont curent b. Unitatea bancar iniiatoare completeaz ordinele de plat pe verso, la rubrica Compensabil la cu numele judeului de iniiere 2. Unitatea bancar iniiatoare debiteaz contul clientului pltitor. 3. Unitatea bancar iniiatoare trimite ordinele de plat, prin reeaua intrabancar unitii bancare prezentatoare 4.a. Unitatea bancar prezentatoare introduce ordinele de plat n compensare la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul de iniiere. b. Unitatea bancar primitoare primete ordinele de plat prin compensare la sucursala Bncii Naionale a Romniei din judeul de iniiere i completeaz pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensrii, aplicnd tampila i semntura autorizat. 5. Unitatea bancar primitoare trimite ordinele de plat, prin reeaua intrabancar, unitii bancare destinatare. 6. Unitatea bancar destinatar crediteaz contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plat acceptate. Cambia Cambia este un titlu de credit sub semntur privat care pune n legtur n procesul crerii sale trei persoane: trgtorul, trasul i beneficiarul. Titlul este creat de ctre trgtor n calitate de creditor care d ordin debitorului su, numit tras, s plteasc o sum de bani determinat la o anumit dat numit scaden fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urm. Din punct de vedere juridic, cambia este un titlu de credit negociabil i un instrument de plat Cambia exprim obligaia debitorului (tras) de a plti la vedere sau la termen o sum de bani determinat, la odat fix, unei persoane numit beneficiar, la ordinul unei persoane numit trgtor (creditor).

52

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Crearea cambiei Cambia poate fi creat la ordinul trgtorului nsui care este i beneficiarul drepturilor nscrise n cambie. Trgtorul poate fi beneficiar n situaia n care vrea s-i recupereze direct o crean de la debitor. Cambia poate fi tras asupra trgtorului care este i tras. Trgtorul poate fi tras atunci cnd se oblig prin cambie. Cambia poate fi tras pentru contul unui ter. Beneficiarul poate, fie s ncaseze suma nscris n cambie, fie prin girarea acesteia s-i achite alte obligaii ale sale. Cambia poate deveni nul, n lipsa unuia din urmtoarele elemente: denumirea de cambie; ordinul necondiionat, imperativ pltii; numele sau denumirea trasului; beneficiarul; numele sau denumirea celui care emite cambia. scadena (se pltete la vedere); locul de plat (se ia n considerare locul de lng tras); locul de emitere al cambiei (se folosete cel de lng trgtor).

Pot lipsi:

ntre trgtor i beneficiar poate s nu existe o relaie direct, interpunndu-se un ter, care nu este expres indicat pe cambie, dar fa de care trgtorul are o obligaie de plat. Cambia poate fi domiciliat, atunci cnd, fie trgtorul cu ocazia emiterii, fie trasul cu ocazia acceptrii cambiei, pot s indice ca loc al plii domiciliul unui ter din aceeai localitate cu trasul sau din alt localitate. Clauza domicilierii poate fi nscris pe cambie numai de ctre trgtor sau de ctre tras, domicilierea fcut de un girant considerndu-se inexistent. Completarea meniunilor de pe cambie de ctre posesorii succesivi, nu poate depi 3 ani de la data real a emiterii cambiei, astfel nct n momentul prezentrii la plat, titlul s conin n mod obligatoriu toate elementele cerute de lege i s aib completat numele ultimului posesor. Pe cambie se poate indica o clauz referitoare la faptul c suma nscris pe cambie este purttoare de dobnd, deasemenea nivelul acesteia i data de la care curge

53

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Acceptarea cambiei Acceptarea cambiei este operaia de prezentare a cambiei la tras i poate fi fcut oricnd dar nu mai trziu de data scadenei. Este operaia prin care trasul se oblig s plteasc la scaden suma nscris pe cambie posesorului legitim al titlului. Prezentarea la acceptare a cambiei va fi fcut n cadrul termenului stabilit pentru aceasta de trgtor sau n lipsa acestei meniuni, prezentarea la acceptare va pitea fi fcut oricnd, pn cel mai trziu chiar n ziua scadenei. Dup acceptarea cambiei de ctre tras acesta devine obligatul principal (debitorul) ntr-o relaie cambial. Prezentarea cambiei la acceptare poate fi: - obligatorie, cnd trgtorul sau unul din girani prevd n mod expres aceasta sau cnd cambia este pltibil la un anume termen (timp de la vedere) deoarece de la data prezentrii la acceptare curge termenul pentru scaden; - interzis, cnd trgtorul menioneaz expres acest lucru, cambia devenind astfel neacceptabil; - facultativ, dac nu exist o indicaie special n sens contrat n text (meniunea acceptrii obligatorii sau meniunea neacceptabil). Acceptarea trebuie s fie datat cuprinznd anul, luna, ziua pentru cambiile pltibile la un anumit termen de la vedere i pentru acele cambii n care trgtorul sau girantul stabilesc un termen de prezentare la acceptare. Scontarea cambiei Scontarea cambiei este modalitatea prin care posesorul cambiei i poate procura prin gir bani nainte de scaden. Girul n alb permite att darea n gaj (n garanie) a cambiei ct i prezentarea cambiei la scont. Unitile teritoriale ale Bncii Comerciale Romne S.A., pot primi la scont cambii care pe lng respectarea tuturor cerinelor legale de form i fond ndeplinesc i urmtoarele condiii: posesorul cambiei (beneficiarul) s fie client al Bncii Comerciale Romne S.A.; cambia s fie acceptat legal la plat; intervalul de timp dintre momentul prezentrii la scont i scadena cambiei, s nu n situaia n care trasul (acceptantul) este client al altei societi bancare, cambia

depeasc 1 an; va putea fi admis la scont, numai dac este avalizat de societatea bancar care-l deservete pe tras i aceasta este agreat de Banca Comercial Romn S.A. 54

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Avalizarea cambiei Avalizarea cambiei este o garanie personal dat de ctre o persoan denumit avalist, care garanteaz obligaia unuia dintre cambiali numit avalizat pentru suma menionat pe titlu sau o parte din ea. Meniunea de avalizare se poate inscripiona: pe faa cambiei la rubrica avalizat completndu-se numele sau denumirea avalistului i semntura acestuia, numele sau denumirea avalizatului precum i data la care s-a dat avalul; pe spatele titlului, caz n care pe lng elementele menionate la alineatul precedent pe o alonje a cambiei prin indicarea elementelor prezentate la alineatul precedent. va trebui s apar expres, pentru a nu fi confundat cu girul, meniunea pentru aval; Avalistul este obligat s indice persoana pentru care d avalul i suma, n cazul n care este mai mic dect cea nscris pe cambie. Dac lipsete indicarea avalizatului, atunci avalul se consider dat pentru trgtor. Scadena cambiei Scadena este data la care o cambie devine exigibil. Scadena unei cambii poate fi: la vedere pn la un an de la data emiterii sale; la un anumit timp de la vedere zile, sptmni, luni sau ani calculate din la un anumit timp de la data emiterii calculul termenului ncepe cu ziua la o dat fix (an, lun, zi) fiind posibil scrierea cu litere sau cu cifre.

momentul acceptrii ei de ctre tras; urmtoare datei emiterii; Cambia cu scadena la un anumit timp de la vedere, cu scadena la un anumit timp de la data emiterii sau cu scadena la data fix trebuie s fie pltit n ziua scadenei sau n cel mult dou zile lucrtoare dup scaden. Cambia cu scadena nescris este considerat cu scaden la vedere i se pltete la prezentare (n termen de pn la un an de la data emiterii). Scadena trebuie s fie unic, cert i posibil. Titlul cu scadene succesive, imposibile sau anterioare emiterii fiind nul. Plata cambiei Plata cambiei se efectueaz fie n ziua n care este pltibil, fie n una din cele dou zile lucrtoare care urmeaz scadenei nscrise pe cambie. 55

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Posesorul cambiei va putea prezenta titlul la plat prin intermediul bncii care i deservete sau la o cas de compensaie. Efectele plii unei cambii sunt urmtoarele: numai plata la scaden stinge obligaia trasului; posesorul cambiei nu poate fi silit s primeasc plata nainte de scaden; trgtorul rspunde de acceptarea cambiei precum i de plata cambiei; trasul rspunde de plata cambiei dac a acceptat-o la plat.

Protestul cambiei Protestul este un act public i solemn dresat (ntocmit) la cererea posesorului cambiei, de ctre executorul judectoresc de la judectoria n a crei raz teritorial se gsete locul plii acesteia, prin care se constat refuzul de acceptare sau de plat, dup caz din partea obligatului principal. Protestul poate fi: de nedatare; de neacceptare; de neplat. Protestul de nedatare se ntocmete atunci cnd trasul accept la plat o cambie cu scadena la un anumit timp de la vedere i nu dateaz operaiunea, beneficiarul cambiei neputnd calcula scadena. Se ntocmete imediat ce posesorul o primete de la acceptare i const n depunerea unei cereri de protest la judectorie, data de ntocmire a acestei cereri, innd de data acceptrii. Protestul de neacceptare pentru cambiile cu scadena la o dat fix sau la un anumit termen de la data emiterii va putea fi fcut pn n ziua precedent scadenei, iar pentru cambiile cu scaden la vedere sau la un anumit termen de la vedere, protestul va putea fi fcut n termen de un an de la dat emiterii cambiei. Protestul nu poate fi ntocmit n cazul n care trgtorul (girantul sau avalistul) a nscris pe cambie clauza fr cheltuieli sau fr protest. Protestul se nregistreaz la: judectorii Registru special; Camera de Comer i Industrie; Banca Naional a Romniei Centrala incidentelor de pli. Protestul poate fi nlocuit cu: sentina declarativ de faliment a trasului n cazul unei cambii acceptate sau atrgtorului n cazul unei cambii neacceptate; declaraie de refuz de acceptare sau de plat dat pe titlul sau pe adaosul cambiei de ctre cel mpotriva cruia protestul urma s fie fcut. Suma nscris pe cambie

56

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale n cazul n care exist diferene ntre suma nscris n cifre i cea n litere se ia n considerare suma n litere. Dac suma de plat este nscris de mai multe ori pe faa cambiei, fie n cifre, fie n litere, suma care se pltete este suma cea mai mic. Moneda de plat a cambiei De regul, cambia trebuie s fie pltit n moneda locului plii, respectiv n lei pentru cambiile pltite n Romnia. Excepie de la aceast regul pot fi urmtoarele situaii: - trgtorul exprim suma de plat ntr-o alt moned dect n lei i plata urmeaz s se efectueze n aceast moned; caz n care plata se poate face de ctre tras numai cu condiia ca trgtorul s posede disponibilul n valuta respectiv; - trgtorul exprim suma de plat ntr-o alt moned dect n lei, dar stipuleaz c plata efectiv se va face n lei la cursul zilei; caz n car clauzele cuprinse n redactarea girurilor care ar altera clauza de risc valutar stabilit la emiterea titlurilor se consider nule. Numrul de exemplare Cambia poate fi tas n mai multe exemplare identice. Aceste exemplare trebuie s fie numerotate n nsui textul titlului; lipsind acesta, fiecare din exemplare se socotete o cambie distinct. Oricare posesor al unei cambii n care nu se arat c a fost tras ntr-un singur exemplar, poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. n acest scop el trebui s se adreseze girantului su nemijlocit, care este dator s-i dea sprijinul ctre propriul si girant; se va urma astfel, pn la trgtor. Giranii sunt datori a reproduce girurile pe noile exemplare. Plata unui exemplar anuleaz efectul celorlalte, trasul rmnnd inut n temeiul fiecrui exemplar, acceptat sau nerecuperat Biletul la ordin Biletul la ordin este titlul de credit, sub semntur privat, care pune n legtur n procesul crerii sale dou persoane: subscriitorul sau emitentul i beneficiarul. Titlul este creat de un anumit termen sau la prezentare unei late persoane, denumit beneficiar care are calitatea de creditor

57

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Elemente obligatorii Biletul la ordin este un titlu formal care, pentru a fi valabil trebuie s satisfac anumite condiii exprimate n formule consacrate de redactare a textului, care exprim clauze cu valoare juridic strict. n toate redactrile biletul la ordin trebuie s cuprind meniunile obligatorii prevzute de lege care s satisfac cerinele suficientei informaii care decurge din titlu, precum i cerinele certitudinii reflectrii obligaiilor asumate de ctre pri prin titlul respectiv. Biletul la ordin cuprinde urmtoarele elemente: denumirea de bilet la ordin trecut n nsui textul titlului i exprimat n limba ntrebuinat pentru redactarea acestui titlu; promisiunea necondiionat de a plti o sum determinat; artarea scadenei; indicarea locului n care plata urmeaz s fie fcut; numele aceluia cruia sau la ordinul cruia plata trebuie fcut; indicarea datei i a locului emiterii; semntura emitentului. n textul biletului la ordin se pot face i alte meniuni dect cele obligatorii care, prin titlul respectiv, s stipuleze clauze facultative rspunznd unor necesiti specifice din partea comercial i financiar. Pot lipsi din textul biletului la ordin data emiterii n cazul n care plata sa nu se face la un anumit termen de la emitere, deasemenea poate s lipseasc scadena , caz n care biletul la ordin va fi pltit la vedere, n termen de un an de la data emiterii, meniunea locului emiterii, sau locului plii, considerndu-se acesta fiind locul de lng pltitor, respectiv de lng beneficiar, poate s lipseasc meniunea vzut, n cazul n care biletul la ordin nu se pltete la un anumit termen de la vedere. Lipsa acestor meniuni nu atrage dup sine nulitatea biletului la ordin. Scadena Scadena este data la care un bilet de ordin devine exigibil. Scadena poate fi: la o dat fix indicat pe nscris; la un anumit timp de la vedere; la un anumit timp de la emitere. Biletul la ordin pltibil la un anumit timp de la vedere trebuie prezentat spre avizare emitentului n termen de 1 an de la data emiterii. Biletul la ordin a crui scaden nu este artat este socotit pltibil la vedere.

58

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Avizarea Avizarea const n nscrierea pe faa biletului la ordin la rubrica vzut a numelui i prenumelui emitentului, a datei la care s-a semnat precum i tampila emitentului. n acest caz termenul de plat curge de la data vizei pus de emitent pe titlu. Sunt aplicabile biletului la ordin, n msura n care nu sunt incomparabile cu natura acestui titlu, dispoziiile referitoare la cambie privind: girul, scadena, plata, aciunea sau alterrile, prescripia, modul de decontare n cazul unei scadene n zi de srbtoare legal, calendarul termenelor, anularea sau nlocuirea titlului. Metodologia de decontare a biletului la ordin ntre subscriitor (emitent) se ncheie un contract avnd ca obiect active transferate; subscriitorul emite un bilet la ordin pe care l transmite beneficiarului; beneficiarul biletului la ordin are o datorie asumat printr-un contract fa de o ter persoan; beneficiarul transmite prin gir biletul la ordin, el devenind girat, iar terul, ca nou posesor al titlului, giratar; giratarul remite spre ncasare biletul la ordin bncii sale; banca giratarului prezint biletul la ordin la o cas de compensaii bncii subscriitorului; banca subscriitorului debiteaz contul acestuia cu suma nscris pe biletul de ordin; n cadrul edinei de compensare banca subscriitorului introduce scriptic n compensare biletul la ordin; soldurile nete ale conturilor unitii bancare participante n compensare sunt nregistrate n conturile curente deschise la banca central, rezultnd soldurile nete ale compensrii; banca giratarului crediteaz contul curent al giratarului cu suma nscris n biletul la ordin; stingerea creanelor asumate de ctre participanii la circuitul biletului la ordin. Operaiunile cu cambii i bilete la ordin Operaiunile pe care unitile teritoriale ale Bncii Comerciale Romne le pot efectua n legtur cu cambiile i biletele la ordin sunt: primirea n garanie a cambiilor i biletelor la ordin; remiterea spre avizare a biletelor la ordin i remiterea spre acceptare a cambiilor; primirea cambiilor i biletelor la ordin n banc n vederea plii sau n vederea scontarea cambiilor i a biletelor la ordin.

remiterii la plat; Toate condiiile privind utilizarea, circuitul, termenele de plat i operaiunile ce se efectueaz cu cambii i bilete la ordin vor fi nscrise n convenii bilaterale ncheiate ntre unitile bancare teritoriale i clienii pe care acestea le deservesc. 59

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale

CAPITOLUL 6. TIPURI DE CARDURI EMISE DE BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE


Banca Romana Pentru Dezvoltare este angajata intr-un proces continuu de diversificare a gamei de produse si servicii pe care le ofera clientilor sai si de imbunatatire a calitatii acestora. 6.1.VISA BUSINESS (lei) Beneficiarii acestor tipuri de carduri sunt societatile comerciale(posesorii principali)care permit salariatilor lor sa efectueze cheltuieli in interes de serviciu.Sunt carduri de debit sub insemnele organizatiei Visa International si sunt destinate persoanelor juridice romane pentru: a acoperi cheltuieli de protocol si pentru a cumpara bunuri si servicii atat in mediu pentru a efectua retrageri de numerar in mediul electronic(ATM)sau neelectronic electronic(POS) cat si neelectronic,de la comerciantii care afiseaza marca Visa; atat la unitatile BRD cat si la agentiile concurentei care afiseaza marca Visa. Aceste carduri se pot utiliza in mediu neelectronic pentru ca personalizarea (numar card si numele posesorului) este in relief. Cardul poate fi utilizat cu conditia mentinerii permanente in cont a sumei minime obligatorii.Utilizarea cardurilor se va efectua numai in limita disponibilitatilor din cont. Perioada de valabilitate este de doi ani de la data emiterii cardului cu posibilitatea reinnoirii contractului prin emiterea unui nou card. Argumente aduse de BRD, clientilor Cardul Visa Business(in lei) prezinta urmatoarele avantaje: eliminarea avansurilor pentru cheltuielile de deplasare si protocol si a operatiunilor cu numerar in dolari; permit o urmarire mai buna a cheltuielilor de deplasare si protocol; rezolva problemele legate de deplasare(transport) si manipulare a numerarului; permite accesul la intreaga retea nationala la comerciantii care afiseaza marca Visa; ofera accesul non-stop la reteaua nationala ATM,a BRD,cat si a concurentei. Alimentarea rapida a contului Depunerile in numerar vor fi inregistrate in aceeasi zi in conturile de card ale posesorului. Viramentele efectuate prin ordine de plata din conturile deschise la orice unitate BRD, vor fi inregistrate in ziua imediat urmatoare in contul posesorului. Comisioane percepute de banca

60

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Banca percepe comision anual pentru utilizarea cardului-75.000-si comision de emitere a cardului-45.000-.La eliberarea de numerar in reteaua de acceptare a ATM-urilor si unitatile BRD, posesorul plateste comisioane mai mici(0,2%)decat pentru eliberare de numerar din reteaua celorlalte banci(0,5%+25.000).Pentru utilizarea cardului pentru operatiuni de cumparare efectuate la comercianti acceptanti,posesorul nu plateste comisioane cu exceptia cardului VisaBusiness USD.Depunerea initiala in cont este de 1.000.000 lei, iar pentru inlocuirea cardului pierdut sau furat se plateste un commision de 45.000 lei. Simplificarea platilor legate de deplasarile in interes de serviciu Cardurile Visa Business ofera posibilitatea de a efectua cheltuielile de deplasare cu ajutorul cardurilor; securitatea sumelor in lei pe care le detin posesorii desemnati(reducerea sumelor in numerar pe care ar trebui sae parcursul deplasarilor le detina asupra lor); eliminarea platilor din bugetul personal pentru acoperirea unor cheltuieli neprevazute . VISA BUSINESS USD Beneficiarii acestor tipuri de carduri sunt societatile comerciale care permit salariatilor lor sa efectueze cheltuieli in interes de serviciu. Acest tip de card in afara teritoriului tarii pentru acoperi cheltuieli de protocol si pentru a cumpara bunuri si servicii atat din mediul electronic (POS) cat si cel neelectronic. Cardul poate fi utilizat in acelasi regim ca si cardul Visa Business in lei si are aceeasi perioada de valabilitate.BRD ofera aceleasi argumente clientilor ca si cardul Visa Business in lei, mentiunea ca aceesul se intinde la intreaga retea internatioanala ATM si a comerciantilor ce afiseaza marca Visa. Alimentarea se face numai prin ordin de plata din contul curent in USD deschis la unitatea bancii de unde s-a primit cererea de emitere si va fi decontata in maxim 48de ore in contul posesorului principal. Servicii oferite contului de card: extrase: furnizarea de extrase de cont in care se regasesc detaliate operatiunile efectuatede -unul in care sumele sunt detaliate pe fiecare posesor -altul in care sumele sunt detaliate in functie de data operatiunii; furnizarea de liste lunare sau saptamanale cu operatiunile efectuate de posesori; stabilirea, la solicitarea societatii, de limite de utilizare a cardurilor: plafoane de catre toti posesorii desemnati in cursul lunii.La solicitare se pot furniza doua tipuri de

retragere de numerar, sau pentru operatiuni de cumparare; 61

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale anuntarea telefonica a cardurilor pierdute/furate; inlocuirea cardului pierdut/furat; regenerarea PIN-urilor.

6.2.VISA ELECTRON (lei)


Beneficiarii sunt persone fizice, peste 18 ani, pe baza cererii de emitere aprobata de banca-banca isi rezerva dreptul de a refuza cererea de emitere. Se utilizeaza in mediul electronic pe teritoriul Romaniei: pentru retragerea de numerar efectuata la ghiseele unitatilor bancare sau ATMurilor; pentru plati ale unor bunuri si servicii furnizate de comerciantii ce afiseaza marca Visa. este un card de debit; are o perioada de valabilitate de 2 ani. poate fi folosit att pentru eliberare de numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, de la reeaua naional de bancomate, cat si pentru cumprare de bunuri si servicii de la comercianii acceptani care au afiat marca Visa Electron la cerere, posesorul cardului poate desemna un membru al familiei (ruda de gradul I) careia banca ii va atribui un card care va function ape acelasi cont.Persoana desemnata va avea propriul card, dar emis pe contul posesorului. Comisioane percepute de banca: banca nu percepe comision de emitere si utilizare; retragerile de numerar efectuate le ATM si la unitatile BRD se fac cu un commission de 0,2% retragerile de numerar efectuate la concurenta percep un comision de 0,5% +25.0 la cumpararea de bunuri si servicii de la comerciantii acceptanti nu se percept axe si comisioane din contul de card. depunerea initiala este de 100.000 lei; comision administrare anuala card-3000 eliberare extras cont-3000

6.3.MAESTRO (lei)
Beneficiarii acestui tip de card sunt societatile comerciale care au incheiat conventie de plata a salariilor cu banca .Salariatii cu varsta peste 18 ani care au semnat cerere de emitere

62

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale indididual.Acest tip de card poate fi utilizat numai im mediul electronic-automate bancare si terminale electronice de plati(ATM si POS).Este utilizat pentru: retrageri de numerar efectuate la ghiseele unitatilor bancare si ATM_urilor plati ale unor bunuri si servicii furnizate de comercianti care afiseaza marca de

acceptare a cardurilor MAESTRO atat pe teritoriul Romaniei cat si in afara cu respectarea prevederilor Regulamentului valutar. Perioada de valabilitate este de 2 ani de la data emitarii cu posibilitatea reinnoirii contractului, prin emiterea unui nou card. poate fi folosit att pentru eliberare de numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, de la reeaua naional si internaional de bancomate, cat si pentru cumprare de bunuri si servicii de la comercianii acceptai care au afiate mrcile Maestro si / sau edc / Maestro si / sau ec / Cirrus Modul de utilizare: a)Pentru societate comerciala-societatea trebuie sa plateasca toate drepturile salariale cuvenite salariatilor in contul de card; b)Pentru posesorii salariati: -cardul poate fi utilizat cu conditia mentinerii permanente in cont a sumei minime obligatorii; -posibilitatea obtinerii unui credit de pana la 70% din valoarea salariului net -utilizarea cardurilor se va face in limita disponibilitatilor din cont. Decontarea operatiunilor se va efectua in lei in momentul prezentarii operatiunii la Banca. La cerere posesorul cardul Maestro (salariat al unei societati comerciale) poate desemna un membru al familiei(ruda de gradul I) caruia banca ii va atribui un card care va functiona pe acelasi cont.Persoana desemnata va avea propriul card dar emis pe contul posesorului. Argumente aduse de BRD, clientilor societati comerciale: 1. Un produs modern, comod si sigur: simplificarea procedurilor legate de plata salariilor prin virarea drepturilor banesti in contul de card; emiterea transportatii fondurilor si manipularea numerarului destinat platii drepturilor salariale; eliminarea riscurilor legate de operatiunile cu numerar(riscuri de securitate si erori); 2. Inregistrarea rapida a depunerilor

63

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Societatea va efectua un singur virament al tuturor sumelor in contul angajatilor posesori si va pune le dispozitia bancii un borderou centralizat(pe suport informatic si pe hartie) cu sumele pentru fiecare posesor. 3. Comisioanele Banca nu percepe commission la virarea sumelor din contul current al societatii, in conturile de card ale salariatilor posesori.In loc de a achita comisionul obisnuit de 0,35%, societatea comerciala va putea suporta un commission de numai 0,2% platit de salariat in momentul retragerii banilor de la automatele bancare BRD. 4. Servicii oferite de banca Posibilitatea amplasarii unui automat bancar de eliberare a numerarului la sediul societatii in cazul in care exista un numar mare de angajati posesori.Aceasta posibilitate nu poate surveni decat cu acordul Directiei Comerciale, care va decide in urma analizei unui dosar complet(studiul rentabilitatii globale, importanta clientului); Argumente aduse de BRD angajatilor posesori: 1. Produs comod, modern si sigur: solutia ideala a problemelor legate de transpotrul si manipularea numerarului; accesul la intreaga retea nationala de comercianti care afiseaza marca Maestro accesul non-stop la reteaua nationala de automate bancare a BRD si a concurentei; PIN-ul(numarul personal de identificare) protejeaza posesorul cardului; toate operatiunile sunt efectuate in mediul electronic, tranzactiile fiind ordonate numai de posesorul cardului. 2. Acordarea de credite -Banca impreuna cu societatea comerciala ofera angajatilor posesori de carduri posibilitatea obtinerii unui credit in procent de 70% din salariul net lunar; -Rambursarea creditului si a dobanzilor aferente urmand sa se faca lunar a drepturilor banesti in contul de card de catre societatea comerciala 3.Alimentarea rapida a contului Depunerile efectuate in numerar vor fi inregistrate in maxim 48 de ore in conturile de card ale posesorilor.Viramentele reprezentand drepturile salariale vor fi inregistrate in ziua imediat urmatoare in conturile posesorilor. 4. Comisioane percepute de banca. Banca nu percepe comosioane de emitere si de utilizare.Retragerile de numerar efectuate la automatele bancare si unitatile BRD este de 0.2% iar retragerile efectuate de la concurenta este de 0.5%+25.000.La cumpararea de bunuri si servicii de la comerciantii

64

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale acceptanti nu se percep comisioane din contul de card.comisionul de administrare anuala este de 50.000 iar comisionul pentru inlocuirea cardului pierdut sau furat este de 45.000. 5. Servicii aferente contului de card furnizarea de catre banca a extraselor lunare de cont in care se regasesc detaliat toate operatiunile efectuate in cursul lunii precedente de posesori si utilizatorii autorizati; interogarea soldului prin intermediarul ATM; anuntarea telefonica a cardurilor pierdute sau furate; inlocuirea cardului pierdut sau furat; regenerarea PIN-ului. 6.Dobanda acordata de banca se refera la disponibilitatile din contul de card. Avantajele de care beneficiaz salariaii societilor care au ncheiat o Convenie de plata a salariilor prin intermediul card-urilor cu Banca Romana pentru Dezvoltare - Groupe SocitGnrale - Acordarea unui credit lunar de pana la 70% din venitul net al posesorului de card Avantajele de care beneficiaz societatea comerciala prin semnarea unei Convenii de plata a salariilor prin intermediul card-urilor emise de Banca Romana pentru Dezvoltare GroupeSocitGnrale - Banca nu percepe nici un comision pentru virarea sumelor din contul curent al societii in conturiledecardalesalariailor - Eliminarea cheltuielilor legate de ridicarea numerarului de la banca pentru plata salariilor -Eliminarea riscurilor legate de transportul si manipularea numerarului - Confidenialitatea salariilor pentru fiecare angajat

6.4.VISA CLASIC (in lei)


Beneficiarii acestui tip de card sunt personae, peste 18 ani(cu venituri permanente si cu bonitate recunoscuta),pe baza cererii de emitere aprobate de banca-banca isi rezerva dreptul de a refuza dreptul de emitere.Este un card de credit emis sub insemnele organizatiei VISA INTERNATIONAL si usnt destinate persoanelor fizice. Poate fi utilizat attain mediul electronic(automate bancare ATM sau terminalele electronice de plata POS) cat si manual: retragere de numerar; plati ale unor bunri si servicii furnizate de comerciantii care afiseaza marca Visa pe teritoriul national. Card de credit- functioneaza pe baza unei linii de credit de banca posesorului, pana la o limita maxima valorica stabilita de banca maxim echivalentul a 1000USD. Lunar, clientul este obligat sa plateasca 20%din soldul evidentiat in extrasul de cont lunar pana la data de 20 ale lunii urmatoare. Acest tip de card este valabil 2 ani de la data emiterii cu posibilitatea reinnoirii contractului prin emiterea unui nou card.

65

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Decontarea operatiunilor se va face in momentul prezentarii lor la banca ,in lei in functie de tipul cardului. ARGUMENTE ADUSE DE BRD CLIENTILOR 1.Un produs modern ,comod si sigur. Rezolvarea problemelor legate de transportul si manipularea numerarului; Accesul la intreaga retea nationala de comerciantiice afiseaza marca Visa; Accesul non-stop la reteaua ATM aBRD ct si a concurentei. PIN-ul protejeaza posesorul cardului unor eventuale fraude. 2.Depunerile efectuate prin numerar din conturile deschise la orice unitati BRD vor fi inregistrate in aceeasi zi in conturile de card ale posesorilor . Viramentele efectuate prin ordinele de plata la orice unitate BRD vor fi inregistrate in ziua imediat urmatoare in conturile de card ale posesorilor. 3.Servicii aferente contului de card Furnizarea de catre banca a extraselor lunare de cont in care se regasesc detaliat toate operatiunile efectuate in cursul lunii precedente de catre posesor; Interogarea soldului prin ATM; Anunatarea telefonica a cardului pierdut sau furat; Inlocuirea cardului pierdut sau furat; regenerarea PIN-ului. VISA CLASIC USD Beneficiarii sunt personae fizice rezidente peste 18 ani pe baza cererii de emitere aprobate de banca-banca isi rezerva dreptul de a refuza cererea de emitere.Acest tip de card poate fi utilizat in mediul electronic(ATM si POS) cat si manual: retragere numerar; plati ale unor bunuri si servicii furnizate de comerciantii care afiseaza marca Visa. Este un card de debit si poate si utilizat cu conditia mentinerii permanente a unei sume minime in cont.Utilizarea cardului se va face in limita disponibilitatilor din cont.taxa de emietere este de 5 USD si are un comision de administrare anuala de 10 USD.Depunere initiala in cont este de 500 USD. Pentru eliberarea de numerar la unitatile proprii ale BRD se pecepe un comision de 1% minim 3USD iar pentru unitatile altor banci comisionul este de 1% +3USD. Cardul este valabil de la data emiterii cu posibilitatea reinnoirii contractului prin emiterea unui nou card BRD. BRD ofera aceleasi argumente clientilor in favoarea acestui tip de card ca si pentru Visa Clasic in lei. 66

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale

7. TEHNICA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR DE CREDITARE BANCARA 7.1. CATEGORII DE CREDITE CE SE ACORDA DE BANCA. DURATE MAXIME DE CREDITARE
Categoriile de credite. Banca acorda potrivit prevederilordin Legea bancara nr.58/1998,clientilor sai credite in lei si valuta,pe termen scurt,mediu si lung, care dupa natura lor, pot fi: 1. Credite pentru finantarea activitatii curente(capital de lucru) 2. Credite pentru finantarea investitiilor 1.Categoriile de credite destinate finantarii activitatii curente: a)Linia de credit- pentru aprovizionare, productie si desfacere; Credite pentru cheltuieli de aprovizionare, productie si desfacere sub forma de linii de credit. Credite pentru cheltuieli de aprovizionare, productie si desfacere sub forma de liniei de credit Obiectul creditarii-creditul asigura impreuna cu celelalte fonduri, acoperirea tuturor cheltuielilor pe care clientul le face pentru productie si transformarea acesteia in mijloace banesti prin incasarea marfurilor livrate, lucrarilor executate, serviciilor prestate si reluarea continua a activitatilor. -creditul se pune la dispozitie sub forma de linie de credit pentreu acoperirea diferentei de fonduri intre capitalul circulant necesar desfasurarii activitatii intr-o perioada determinate si fondurile proprii ale clientului si cele atrase, cu caracter minim si permanent. - creditul se acorda pe o perioada de pana la 12 luni. Beneficiarii de credite- se acorda numai clientilor cu capital majoritar de stat, precum si celor cu capital privat care se incadreaza in categoriile A, B si C idn punctual de vedere al performantei financiare si acre au serviciul datoriei bun. -in cazul clientilor din categoriile A, B,C care au credite restante si dobanzi neachitate pe o perioada de pana la 30 zile creditul se aproba conform competentelor, iar acordarea se face numai cu incepere din a doua zi dupa rambursarea integrala a datoriilor fata de banca. -clientii care au conturi deschise si deruleaza a activitate la o banca comerciala de mai putin de 6 luni, cei care au emis cecuri fara acoperire, cei implicate in litigii insemnate si

67

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale cunoscute bancii, precum si cei care realizeaza o CA sub un milliard nu pot beneficia de astfel de credite. Clientii care au conturi deschise la o banca comerciala de mai putin de 6 luni pot beneficia de astfel de credite cu acordul directiei de resort din centrala bancii. Documentele necesare obtinerii creditului a)Cererea de credite b) Bilantul contabil, contul 121 incheiat pe ultimul an inclusiv raportul comisiei de cenzori sau certificarea bilantului de un expert contabil autorizat indepenedent. c) Bugetul de venituri si cheltuieli aprobat sau proiectul acestuia pentru anul in care se solicita creditul, intocmit pe baza contractelor sau comenzilor confirmate care au stat la baza fundamentarii acestuia. d) Ultimele situatii privind rezultatul financiar si situatia patrimoniului e) Ultima balanta de verificare f) Fundamentarea necesitatii creditului si calculul marimii ei. Analiza necesarului de credite 1.La clientii cu capital majoritar de stat Analiza necesarului de credite precum si aprobarea si incheierea contractelor se efectueaza annual de regula in perioada noiembrie-decembrie a anului anterior celui pentru care se solicita creditul. Daca rezultatele analizei atesta o situatie economico-financiara stabila si un serviciu al datoriei bun al societatilor comerciale si incadrarea acestora in categoria A sau regii autonome in categoria A sau B, se va stabili ca obligatie acestora, cesionarea din partea lor in favoarea bancii a drepturilor banesti.. Pentru societatile comerciale din categoria A sau B cu fluctuatii incativitatea anterioara intre A si B se vor solicita garantii reale (colaterale in numerar si valuta, ipoteca, gaj), scisori de garantie bancara, cautiune, scrisori de contragarantie, asigurarea riscului de neplata a ratelor creditului si dobanzilor la o societate de asigurare agreata, gajul asupra actiunilor, gajul maritime, care sa acopere minim 20% din volumul creditului si dobanzii aferente. b)Credite pentru nevoi temporare-pentru aprovizionare,pe perioade limitate,peste necesitatile curente; c)Credite pentru finantarea activitatilor sezoniere -activiati cu caracter ciclic, credite de campanie,de stocare de produse alimentare,industriale,petroliere si servicii turistice,etc.); Se acorda pentru efectuarea cheltuielilor care intervin, in scopul crerii de stocuri pentru funcionarea nentrerupta a activitatii clientului in condiii sezoniere de aprovizionare, Duratacreditrii: producie, maxim transport 12 si desfacere. luni

Valoarea creditului: Se stabilete la nivelul valoric al stocurilor de aprovizionat, tinand cont 68

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale de stocurile existente pentru realizarea activitatii pe perioada creditrii, funcie de tipul de activitate, posibilitile concrete de valorificare a stocurilor, ncasarea contravalorii mrfurilor livrate, lucrrilor executate sau serviciilor prestate . d)Credite pentru export-pentru finantarea necesitatilor curente sau exceptionale ale clientilor cu activitate de export,pe baza existentei contractelor de export sau comenzilor ferme incheiate direct cu partenerii externi sau prin intermediul unor comisionari; Se acorda pentru stimularea produciei la export si ncasarea produciei livrate. Asigura mpreun cu celelalte fonduri, acoperirea cheltuielilor de aprovizionare, producie si desfacere aferente produselor destinate exportului, precum si ncasarea contravalorii produselor exportate si a cheltuielilor ocazionate de export. Durata creditrii: se acorda pe o perioada de maximum 12 luni in funcie de durata ciclului de producie sau perioada de livrare a mrfurilor si data scadentei prevzut in contractul de export. Valoarea creditului: Volumul creditului se dimensioneaz in limita a 70% din valoarea costurilor de producie pentru produsele de export sau valoarea produselor livrate la export si cheltuielile ocazionate de transport si desfacere e)Credite in lei si valuta pentru descoperirea de cont-pentru acoperirea decalajului intervenit in fluxul de lichiditati,urmare intarzaierilor in inacsarea marfurilor livrate,lucrarilor executate,sau serviciilor prestate,sau a mesajelor SWIFT,sau a ordinelor de vanzare de valuta,sau a documnetelor in tranzit,pe o perioada de maximum 30 de zile; Se acorda pentru acoperirea decalajului intervenit in execuia fluxului de ncasri si plti datorate ntrzierilor in ncasarea mrfurilor livrate, lucrrilor executate sau serviciilor prestate si pentru ordinele de vnzare in valuta Durata creditarii - maximum 30 de zile - pentru ordinele de vnzare in valuta, maxim 4 zile Valoarea creditului : - volumul creditului se dimensioneaz pe baza analizei ncasrilor lunare din ultimile 3 luni - in cazul ordinelor de vnzare in valuta, volumul creditului va putea fi pana la nivelul echivalentului in lei a valutei la cursul zilei operaiunii f) Plafon global de lucru-se acorda in limita unui nivel global de imprumut ,functie de frecventa solicitarilor anterioare ale aceluiasi tip de credit, de credit, de specificul activitatii curenta si necesitatilor clientilor. Acest produs ofera posibilitatea efectuarii a doua sau mai

69

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale multa utilizari ale plafonuluti, asigurand o mai mare operativitate in deservirea clientilor. Plafonul de lucru se poate acorda pentru tipurile de credit de la litera b,d si e. 2. Credite destinate finantarii investitiilor g)Creditedeinvetitii(constructii,modernizari,dezvoltari,utilaje,dotari,inclusive achizitii comercializate in sistem leasing,etc.) Banca poate acorda categoriile de credite mentionate mai sus ,fie in nume propriu fie in consortiu cu alte societati bancare(credite consortiale). 1. Clientii bancii Clientii bancii care pot beneficia de credite, pot fi persoane juridice romane care au conturi deschise la banca, respectiv: Societati comerciale cu capital privat,cu capital de stat,capital mixt(particular si de stat)constituite potrivit Legii 31/1990, republicata si completata. Societati agricole constituite potrivit Legii 36/1991. Regii autonome. Societati nationale,companii nationale,multinationale si filialele acestora; Institutii publice constituite pe baza Hotararilor de Guvern. Autoritati ale Administratiei Publice Locale(Consiliile Locale,Consiliile Judetene,Consiliul General al Municipiului Bucuresti,Primarii si unitati de interes local,organizate in conformitate cu Legea Administratiei Publice Locale nr.189/1998 si nr.215/23.04.2001; Societati si institutii financiare,altele decat bancile; Societati de leasing; Asociatii,fundatii cu sau fara scop lucrative cu personaliate juridica; Grupuri de firme definite in conformitate cu Legea nr.58/1998, art.3 litera U si Normele BNR nr.8/1998 ,art.1, litera J ca orice persoana sau grup de personae fizice si juridice fata de care banca are o expunere si care sunt legate economic intre ele,in sensul ca: una dintre persoane exercita asupra celorlalte , direct sau indirect putere de control ,respective daca are ,fara a fi limitative: -majoritate de voturi; -puterea de a guverna politicile financiare si operationale ale firmei in virtutea unui statut; - puterea de a confirma sau a destitui majoritatea Comitetului ; -puterea de a intruni majoritatea voturilor la o intalnire a Comitetului Director sau a organizatiei de conducere echivalente; nivelul cumulat al imprumuturilor acordate societatilor din grup,reprezinat un singur risc de credit pentru banca,intrucat persoanele sunt legate intre ele intr-o asemenea masura incat daca unele dintre ele vor intampina dificulati de rambursare,celelalte vor intampina dificultati similare. pentru

7.2.PERIOADE DE CREDITARE
1. Durate de creditare

70

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Creditele se acorda pe durate diferite de timp in functie de nature acestora, de situatia financiara precum si de specicul activitatii clientului, dupa cum urmeaza: Credite pe termen scurt, cu durata maxima de creditare de 12 luni, in care se incadreaza: -categorii de credite aratate la capitolul anterior; -creditele de investitii prevazute la capitolul anterior pot fi acordate pe o periada de maxim 12 luni, in situatia in care fluxul de numerar permite rambursarea imprumuturilor. Credite pe termen mediu cu durata maxima de creditare cuprinsa intre 1 si 5 ani . Credite pe termen lung cu durata de creditare de peste 5 ani. Durata de creditare se stabileste prin contract. Ea incepe de la data punerii la dispozitie a creditului in contul imprumutatului si pana la data stabilita prin contract pentru rambursarea ultimei rate de credit. In cadrul duratei de credite se cuprind: Perioada de utilizare a creditului intervalul de timp in care creditul se utilizeaza, respective de la data stabilita pentru punerea la dispozitie a creditului in contul imprumutatului si pana la folosirea integrala a creditului.; Perioada de gratie ,respective perioada cuprinsa intre data prevazuta prin contract pentru prima tragere de credit si data prevazuta pentrurambursarea primei rate a creditului. Perioada de gratie nu va depasi maxim 12 luni, cu exceptia proiectelor de investitii complexe. -Perioada de gratie se acorda pentru creditele de investitii ; -In perioada de gratie, imprumutatul plateste comisioane, speze bancare, dobanda. Dobanda se calculeaza lunar si se plateste la termene convenite cu banca. -Pentru creditele destinate finantarii activitatii curente, perioada cuprinsa intre data primei trageri de credit si data prevazuta si acceptata de banca, pentru rambursarea primei rate nu se considera perioada de gratie. Perioada de rambursare perioada de timpin care creditul se ramburseaza, respective de la data prevazuta in contract pentru rambursarea primei rate a creditului pana la data stabilita prin contract pentru rambursarea ultimei rate. Perioada de intarziere perioada de timp de la scadenta creditului pana la recuperarea efectiva a acestuia, inclusive prin executarea silita sau lichidarea judiciara a debitorului.Intarzierea se poate referi la o rata sau mai multe rate de credit, sau la intreg imprumutul.

7.3.ANALIZA CREDITELOR-ANALIZA BONITATII CLIENTILOR.


Bonitatea clientului se stabileste cu ajutorul indicatorilor ce o definesc si exprima capacitatea acestuia de a-si achita obligatiile pe care urmeaza sa si le asume prin semnarea contractului de credite. Elementele de baza utilizate in determinarea si cuantificarea indicatorilor bonitatii se regasesc in principalele situatii financiar-contabile intocmite periodic de agentii economici:

71

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale bilantul, contul de profit si pierdere, balanta de verificare, situatia patrimoniului, rezultatele financiare, incasari si plati in valuta. Cand analiza se efectueaza in cursul trimestrului I, in calculul indicatorilor se vor utilize elementele din bilantul annual , contul de profit si pierdere si ultima balanta de verificare incheiata, iar pentru analize efectuate in cursul celorlalte trimestre,pe langa bilantul anual se vor utiliza elementele din ultima balanta de verificare incheiata, situatia patrimoniului si din rezultatele financiare.Indicatorii financiari utilizati in prezent si formulele de calcul sunt prezentati in continuare: 1.Solvabilitatea patrimoniala-arata gradul in care capital propriu al clientului asigura acoperirea creditelor si imprumuturilor.Se determina cu ajutorul relatiei: K.S.P. =C.P/(C.P+C.I)*100,in care: K.S.P.-indicatorul solvabilitatii patrimoniale; C.P-capitaluri proprii; C.I.-volumul total al creditelor pe termen scurt, mediu si lung, imprumuturilor si datoriilor asimilate; 2.Gradul de indatorare- arata cat la suta din volumul total al activelor clientului este acoperit din credite bancare si datorii catre terti. Se determina cu ajutorul relatiei: K.G.I= CID/Ap*100 ,in care: K.G.I-indicatorul gradului de indatorare; C.I.D volumul total al datoriilor, respectiv credite pe termen scurt,mediu si lung, imprumuturi si alte datorii catre terti. Ap- totalul activelor patrimoniale O valoare relative apropiata de zero a indicatorului arata ca agentul economic are datorii minime sau acestea sunt inexistente si activele patrimoniale sunt acoperite cu sursele sale. 3.Lichiditatea totala arata capacitatea clientului de a acoperi obligatiile de plata exigibile pe termen scurt (pasive curente) prin activele curente (disponibilitati,clienti,stocuri,etc) care se pot transforma in scurt timp,(aceaste perioada poate fi de la 30 la 90 de zile dar totdeauna mai putin de 365 de zile), in mijloace banesti.Se determina astfel: Klt= Ac-(Sn +C.i sau I.)/Pc*100, unde Klt- indicatorul lichiditatii totale; Ac- active curente-numerar in casa, disponibil in cont, cecuri, stocuri, clienti;

72

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Sn- stocuri nevalorificabile (inutilizabile si fara posibilitati de valorificare-comenzi sistate, contracte reziliate, contract in litigiu) C.i sau I- clienti incerti sau in litigiu; Pc- passive curente , reprezentand obligatii de plata pe termen scurt:credite pe termen scurt si ratele aferente creditelor pe termen mediu si lung scadente in cursul anului, dobanzi, datorii, imprumuturi, furnizori, salarii, impozite, etc. 4.Lichiditatea imediata- reflecta posibilitatea clientului de a-si achiat datoriile, creditele si imprumuturile in termen scurt si se determina cu ajutorul relatiei: Kli= Ac- ( S + C.i sau I.)/Pc*100, in care: Kli-indicatorul lichiditatii imediate; Ac- active curente (circulante); S- stocuri; in cazul agentilor cu activitate de comert se iau in calcul si marfurile cu desfacere imediata-pana la 30 de zile; in cazul clientilor bancii cu activitate sau productie cu caracter sezonier care pentru desfasurarea procesului de productie constituie stocuri importante de materii prime in anumite perioade ale anului, se iau in calcul si stocurile de materii prime achizitionate din credite. 5.Rentabilitate- in functie de cifra de afaceri, exprima capacitatea clientului in functie de conditiile concrete de productie.Indicatorul se mai numeste si marja de profit la vanzari.Se determina prin: KRr=PN/CA*100, in care: KRr- rata rentabilitatii; PN- profitul net obtinut; CA- cifra de afaceri. Nivelul diferit al rentabilitatii clientilor din cadrul aceleiasi ramuri impune cunoasterea pozitiei acestuia in cadrul ramurii, ceea ce face utila compararea rezultatului obtinut cu indicatorul mediu pe ramura, daca acesta se cunoaste. 6.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venit- exprima gradul in care veniturile realizate acopera cheltuielile aferente acestora.Se determina ca raport intre veniturile medii lunare si cheltuielile medii lunare, in care: KG.C.vt=V.m.I/Ch.m.I*100, in care: KG.C.vt- indicatorul gradului de acoperire a cheltuielilor din venituri; V.m.I- venituri medii lunare; Ch.m.I-cheltuieli medii lunare.

73

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Cuantificarea performantei financiare a fiecarui client si incadrarea acestuai in categoria de performanta, se efectueaza in functie de limitele procentuale prevazute pe fiecare indicator. Pentru fiecare indicator de performanta financiara a clientului, in functie de incadrarea acestuia in limitele stabilite, se acorda urmatoarele punctaje: 10 puncte pentru indicatori care se incadreaza in categoria A; 8 puncte la cei din categoria B; 5 puncte la cei din categoria C; 2 puncte la cei din categoria D; 0 puncte la cei din categoria E. Prin insumarea punctelor obtinute de client pentru fiecare indicator se obtine punctajul total pe baza caruia se face incadrarea intr-una din cele cinci categorii de performanta, astfel: Categoria performanta A B de Caractiristici Performantele financiare sunt foarte bune Performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot mentine C acest nivel in Intre 11 si 25 persepctiva mai indelungata. Performantele financiare sunt satisfacatoare, dar au o evidenta D tendinat de inrautatire Performantele financiare sunt scazute si cu o evidenta ciclicitate la intervale scurte de E Precizari: a) In situatia in care clientul inregistreaza pierderi, se calculeaza indicatorii de performanta financiara si obligatoriu, clientul va fi inregistrat la categoria performanta E cu puncatj total zero. Clientii care inregistreaza pierderi accidentale si care au serviciul datoriei constant standard fata de banca, vor fi incadrati in categoria rezultata potrivit punctajului obtinut. 74 timp Performantele arata pierderi financiare 0 Intre 1si 10 Punctaj total Intre 41 si 50 Intre 26 si 40

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale b)In cazul clientilor bancii a caror activitate sau productie are caracter sezonier, ca de exemplu in agricultura, industria alimentara, constructii, turism sezonier, etc. unde cheltuielile evidentiate pe costuri difera de perioada cand se incaseaza veniturile si cu serviciul datoriei constant standard fata de banca, stabilirea categoriei de performanta financiara, se va face pe baza concluziilor din analiza bilantului incheiat la 31 decembrie a anului anterior, sau dupa caz 30 iunie. c) In cazul clientilor care sunt la inceputul activitatii si care la data analizei inca nu functioneaza, vor fi incadrati in categoria B. d)Pentru societatile comerciale si regiile autonome care au subunitati in teritoriu, incadrarea intr-una din categoriile de performanta se face potrivit punctajului obtinut in urma analizei indicatorilor de bonitate, de societatea mama. e)In cazul in care un client care are serviciul datoriei standard iar punctajul obtinut se apropie de limita superioara sau de limita inferioara a punctajului aferent fiecarei categorii de performanta, banca poate, in functie de aprecierea generala a activitatii clientului (analiza non-financiara), majora sau diminua cu 1-3 puncte, punctajul total. In aceasta situatie, clientul respectiv poate sa fie trecut intr-o categorie de performanta superioara sau inferioara. BNR nr.2/2000. Clasificarea clientilor Pe baza aprecierii performantelor financiare si a capacitatii de onorare a datoriei se va definitive bonitatea clientului, potrivit matricei din anexa nr.4. In evaluarea riscului in activitatea de creditare, analistul de risc va analiza atat aspectele non-financiare cat si financiare ale clientului. Serviciul datoriei Capacitatea de onorare a datoriei se stabileste potrivit prevederilor din Regulamentul

7.4.Principii si clauze generale privind contractul de credit.


1. Contractul de credit- este actul incheiat intre banca si imprumutat prin care se materializeaza acordul de vointa intre cele doua parti. 2. Conditii de incheiere a contractelor de credit Dupa aprobarea creditelor potrivit competentelor, banca impreuna cu solicitantul, vor proceda la incheierea contractului de credit.

75

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Contractul de credit are valoare de model, clauzele putand fi negociate de catre partile semnatare, raspunderea pentru eventualele prejudicii aduse bancii fiind in sarcina semnatarilor. In fiecare unitate a bancii, se va infiinta un registru unic de evidenta al contractelor de credit care sa cuprinda:numarul current, care va fi numarul contractului de credit,data incheierii contractului, valoarea creditului aprobat, obiectulcreditului, perioada de creditare, dobanda, comsioanele privind acordarea si gestionarea creditului. Contractul de credit se intocmeste in 2 exemplare, a caror destinatie este urmatoarea: Un exemplar impreuna cu originalul politelor de asigurare, se pastreaza la conducerea unitatii intr-un fiset special cu aceasta destinatie, constituind portofoliul de contracte de credite al unitatii bancare respective. Un exemplar se preda imprumutatului care va semna de primire pe exemplarul bancii. Toate celelalte doua exemplare ale contractului de credit sunt originale, avand fiecare in parte aceeasi putere juridica. Contractul de credit se semneaza de reprezentatii autorizati ai bancii, de consilierul juridic, indifferent de competenat de aprobare a creditului si de reprezentantii legali ai imprumutatului. Fiecare fila din contractul de credit, inclusive anexele la acesta, vor fi stampilate si semnate de directorul bancii si reprezentantii legali ai imprumutatului.In situatia in care imprumutatii sunt unitati subordinate din cadrul unor regii autonome sau societati comerciale si nu au delegate competente de acontracta credite sau creditele vor fi semnate de reprezentantii autorizati ai regiei sau societatile respective. In contractile de credit nu se admit modificari,stersaturi, clause contractulae care nu fac obiectul contractului respective, care pot conduce la interpretari eronate sau la pierderea drepturilor bancii ce decurg din contract. Orice modificare ulterioara a clauzelor unui contract de credit se va putea face numai pe baza unui act aditional.Acesta se incheie in 2 exemplare, utilizand aceleasi proceduri cu privire la modul de intocmire, semnare si pastrare ca si in cazul contractului de credit. Este interzisa acordarea efectiva a unor sume din creditul aprobat, fara incheierea prealabila a contractului de credit intre banca si imprumutat si constituirea garantiilor potrivit aprobarii. 3. Clauze specifice In contractile de creditare care se incheie de banca cu clientii sai pe langa cluzele general valabile , se vor putea introduce conditiile puse la aprobare si alte clause negociate 76

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale cu imprumutatul, din care sa rezulte clar ca toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii si care sa conduca la diminuarea riscului in cativitatea de tranzactie. In contractul de credit incheiat cu societatile de leasing, se va prevedea o aluza conform careia, plata ratelor de leasing de catre utilizator va fi efectuata numai prin contul current al locatorului deschis la BRD

7.5.Acordarea creditelor in lei si valuta


1. Conditii generale pentru creditele in lei si valuta Creditul aprobat se pune la dispozitia clientului integral sau esalonat dupa indeplinirea tuturor conditiilor de acordare mentionate in contractul de credit (constituirea si inregistrarea garantiilor, asigurarea acestora si cesionarea politei de asigurare in favoarea bancii, etc.) si se acorda in cont separat de imprumut (cont activ), in lei sau valuta (potrivit aprobarii) prin debitarea acestuia pe masura efectuarii cheltuielilor, in limita valorii duratei creditului aprobat. Creditele de valuta se acorda in conformitate cu prevederile Regulamentului BNR privind efectuarea operatiunilor valutare, in vigoare, numai persoanelor juridice rezidente. Limita de creditare se comunica la Compartimentul Decontari Contabilitate de catre Compartimentul de creditare, sub semnatura, pe baza Fisei contului sau Caietului de actualizari, dupa caz. Angajamentul la valoarea totala din contract, pe perioada de acordare, precum si garantiile constituite se inregistreaza in evidenta extrabilantiera a bancii. Concomitent pe masura utilizarii creditului se diminueaza si angajamentul din evienta extrabilantiera. Platile de credit se efectueaza pe baza documentelor prezentate de client si numai pentru destinatia aprobata. Din creditele de valuta se pot efectua plati in lei si in alte valute decat cea aprobata, cu conditia ca riscul valutar precum si cel al reconstituirii surselor pentru rambursarea creditului in valuta aprobata sa fie suportate de client. Este interzisa eliberarea de numerar din creditele acordate in valuta, cu exceptia cheltuielilor de deplasare efectuate din creditele de aprovizionare, productie si desfacere acordate clientilor transportori internationali rutieri (TIR) de marfa si de personae cu justificarea pe baza de documente care atesta platile efectuate(chitante, facturi, bonuri etc). Toate creditele care se acorda clientilor bancii trebuie sa se incadreze permanent si obligatoriu in plafoanele de credite transmise de Centrala Bancii.

77

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Comisioanele si dobanzile bancare aferente creditelor se calculeaza si incaseaza in valuta in care a fost aprobat creditul. In cazul in care clientul renunta integral sau partial la utilizarea limitei de credit aprobata, pe baza solicitarii in scris a acestuia si a probarii data de directorul unitatii, se reduce limita de creditare.Aceasta va fi comunicata, prin nota de serviciu, compartimentului deconatri-contabilitate. Rambursarea creditelor la scadenta se efectueaza in valuta aprobata. Eventualul credit nerambursat la termen, se trece la sfarsitul zilei de scadenta la credite restante, urmand a fi rambursat cu prioritate din disponibilitatile existente si/sau din incasarile imediate ale clientului din CONTUL CURENT. 1. Conditii speciale. A. Linia de credit. Soldul debitor al contului de imprumut, care este cont de activ, nu va putea depasi valoarea limitei de credit. Nu se pot efectua plati in numerar din contul de credite, decat in cazuri bine justificate, in conformitate cu prevederile legale in vigoare si cu aprobarea conducerii bancii (salarii, cheltuieli de deplasare in interes de serviciu, plati catre persoane fizice). Zilnic, la sfarsitul zilei lucratoare, in limita disponibilitatilor din contul curent, repectand ordinea de plati si dupa rezervarea sumelor care urmeaza sa se plateasca din fondurile proprii ale clientului prin blocarea acestora in cont ( ex.. investitii,comisioane, dobanzi, ramursari, rate, credite, penalitati, etc.) se poate rambursa creditului utilizat. Rambursarea se poate face zilnic: a) pe baza ORDINULUI DE PLATA prezentat de client; b) pe baza clauzei din contractul de credit, prin care clientul imputerniceste banca sa diminueze automat creditul. In acest caz, dupa inregistrarea tuturor documentelor zilei, se va inregistra automat nota contabila, care se va semna de catre persoanele autorizate. Pe baza ORDINULUI DE PLATA, prezentat de client sau a notei contabile emise de BANCA, se DIMINUEAZA la sfarsitul zilei soldul de imprumut, majorand concomitant si angajamentul din evidenta extrabilentiera. Comisioanele si dobanzile cuvenite bancii se incaseaza din contul curent. Dobanda se incaseaza, cu prioritate, lunar, in ziua in care s-a pus la dispozitie creditul sau la fiecare rambursare de credit ( linie ), calculate la soldul creditului din ziua precedenta. Comisioanele, in cazul lipsei de disponibilitati, se incaseaza si din credit, prin alimentarea contului curent. In cazul lipsei de disponibilitati, dobanda calculate se trece la restanta in aceeasi zi. La solicitarea clientului, linia de credit se poate reinnoi periodic, inainte de expirarea duratei pentru care a fost acordata, la nivelul plafonului aprobat initial sau modificat (diminuat sau majorat), tinand seama de performantele financiare, de BVC si fluxul de numerar, de contractele de aprovizionare si desfacere incheiate, pentru perioada pentru care este solicitat creditul..

78

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Dupa obtinerea aprobarii Comitetului de Directie sau Consiliului de Administratie, se va incheia un nou contract de credit sau act additional cu respectarea conditiilor de aprobare. In cazul incheierii unui nou contract de credit, se vor incheia contracte de ipoteca si/sau garantie reala mobiliara, accesorii acestuia, concomitent cu radierea contractelor de garantie accesorii vechiului contract de credit. In cazul neaprobarii, in ziua expirarii termenului prevazut in actul aditional, se vor stabili masuri impreuna cu clientul pentru rambursarea si/ sau recuperarea creditului. Credite pentru export Creditele pentru incasarea productiei livrata la export se pun la dispozitia clientilor prin conturi separate de imprumut, pe baza facturilor proforme si a documentelor de transport si desfacere prezentate. Plafonul global de lucru I. Pentru anumite categorii de credite Pentru creditele de export Contractele ferme si/ sau comenzile confirmate pentru productia de export, care fac obiectul creditelor oentru export, din care sa rezulte: cantitatea si felul marfii, garficul de livrare, conditiile si termenele de plata, pretul marfii in valuta CIF sau FOB, dupa caz, incheiate cu: partenerii externi; partenerii interni, in cazul unor subansamle/ sau elemente componenete pentru export; partenerii interni, in cazul in care exportul se face prin intermediari, pe baza de contract de comision(firme de import-export).

7.6.GARANTIA CREDITELOR
Conditii de garantare pe nature de credit La analiza si propunerea de aprobare a creditului, se vor negocia cu clientul tipurile de garantii ce urmeaza sa garanteze creditul/ alt angajament, functie de natura creditului, situatia economico-financiara aclientului, durata de creditare, riscul afacerii etc., respectandu-se ordinea de preferinta, functie de gradul de risc .

7.6.1.CREDITELE IN LEI SI VALUTA, ACORDATE PENTRU FINANTAREA ACTIVITATII CURENTE


1. Linia de credit In cazul tuturor clientilor, se vor solicita garantii care sa acopere 100% valoarea creditului si a dobanzii aferente pe trei luni, din care:

79

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale la clientii din categoria A si B, minimum 50% sa fie reprezentat,

separat sau cumulativ, de: scrisori de garantie/contragarantie bancara, garantii reale mobiliare constituite asupra bunurilor mobile corporale individualizate sau pe sume de bani prezente, titluri de valoare, ipoteci, garantii emise de fondurile de garantare agreate de banca, asigurarea riscului de neplata a ratelor creditului si/ sau a dobanzilor la o societate de asigurare agreata de banca, diferenta reprezentand celelalte forme de garantie . la clientii din categoria C, 100% sa fie reprezentat, separat sau cumulativ, de: scrisori de garantie/contragarantie bancara, garantii reale mobiliare constituite asupra bunurilor mobile corporale individualizate sau pe sume de bani prezente, titluri de valoare, ipoteci, garantii emise de fondurile de garantare agreate de banca, asigurarea riscului de neplata a ratelor creditului si/ sau a dobanzilor la o societate de asigurare agreata de banca. 2. Credite pentru nevoi temporare sau stocuri sezoniere In cazul clientilor din actegoriile A, B si C es vor solicita garantii care sa acopere 100% valoarea creditului si a dobazilor aferente pe un an, separate sau cumulative, constituite de regula asupra stocurilor procurate din credit, precum si asupra bunurilor viitoare rezultate din prelucrarea acestora( acolo unde este cazul), iar in completare se pot constitui celelalte tipuri de garantii acceptate de banca . 3. Credite pentru export In cazul clientilor din categoriile A, B si C se vor solicita garantii care sa acopere 100% din valoarea creditului si a dobanzilor aferente pe perioada crditarii, separate sau cumulative, astfel: Cesiunea drepturilor de incasare rezultate din acreditive irevocabile si neconditionate deschise la BRD sau prin alte banci in favoarea beneficiarului de credit sau intermediarului exportului.In acest din urma caz este nevoie de cesionarea drepturilor de incasare in valuta din acreditive cu acordul scris la bancii comerciale respective. Cesiunea in favoarea BRD, a politei de asigurare eliberata de EXIMBANK-Romania la cererea beneficiarului creditului. L a contractele incheiate cu parteneri externi care nu au resedinta in tarile din grupa A, polita de asigurare EXIMBANK este obligatorie si completeaza celelalte forme de garantie pentru acoperirea riscului commercial. In cazul clientilor care efectueaza exportul prin intermediari care au contul la BRD, se va solicita acordul scris la intermediarului, prin care acesta se angajeaza ca in termen de 5

80

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale zile lucratoare de la incasarea contravalorii exportului, sa virezez neconditionat, suma cuvenita producatorului, in contul acestuia la BRD, autorizand totodata BRD sa dispuan blocarea sau debitarea contului intermediarului, dupa expirarea termenuluI. In cazul garantarii prin incheierea contractelor de garantie reala mobiliara pe sume viitoare de bani, reprezentand incasari din contracte ferme incheiate cu clienti externi recunoscuti pe piata internationala, sau cu care beneficiarul de credite a avut si are colaborari si nu au existat probleme deosebiet in derularea contractelor, este obliagtorie polita de asigurare EXIMBANk pentru astfel de contracte, precum si prevederea unor clause de penalizare in cazul nedeschiderii acreditivelor sau neacceptarii documentelor remise la incasat, efectelor de comert si alte cauze care sa asigure realizarea exportului si asigurarea incasarii acestuia. 4. Credite pentru descoperire de cont Creditul pentru descoperire de cont acordat pentru ordine de vanzare valuta sau ordine de plata pentru incasarea contravalorii marfurilor livrate sau lucrarilor executate, vizate ca platit de catre Trezorerie sau alte banci comerciale platitoare, agrate de BRD sau pentru ordine de plata primate prin SWIFT vor fi garantate prin incheierea contractelor de garantie reala mobiliara pe sume de bani existente in conturile curente sau in transit, fara a fi inregistrate la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare. Creditul pentru descoperire de cont pentru acoperirea decalajului intervenit in executia fluxului de venituri si cheltuieli ca urmare a intarzaierii in incasarea contravalorii unor facturi, va fi garantat prin contracte de garantie reala mobiliara pe sume de bani viitoare provenie din incasarile facturilor cu termene de plata scadente in cadrul perioadei de creditare si care au mentionat contul curent al clientului deschis la BRD, urmand sa fie inscrise la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare garantiilor constituite pentru creditele aprobate ce depasesc 15 zile.

7.6.2.CREDITE IN LEI SI VALUTA PENTRU INVESTITII


Creditele de investitii, se garanteaza prin constituirea de garantii care sa acopere integral valoarea creditului si a dobanzii aferente pe un an. 1. Creditul se garanteaza cu scrisori de garantie/contragarantie bancara sau emise de fondurile de garantare, garantii reale mobiliare constituite asupra bunurilor mobile corporale existente sau cumparate din creditul acordat, sau pe sume de bani prezenta, ipoteci, indifferent de ordinea de prioritate, care la acordare sa acopere minim 50% din

81

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale valoarea creditului si a dobanzilor pe un an, iar diferenta pana la 100% o va constitui garantia asupra investitiei realizate din credit. In acest caz se va mentiona aceasta clauza si in contractul de credit, in sensul ca diferenta de garantie sa se constituie la atingerea stadiilor fizice care permit acest lucru. 2.La unitatile administrative teritoriale, creditul se poate garanta cu: scrisori de garantie bancara emise de Guvernul Romaniei, garantii reale apartinand domeniului privat al unitatilor administrative teritoriale, garantii emise de catre autoritatea administratiei publice locale, prin veniturile estimate a se incasa de la bugetul local pe perioadade creditare in baza unui acord de garantare care trebuie inregistrat la Primarie sau dupa caz, la Consiliul Judetean respective sau la Municipiul Bucuresti.

7.6.3.CREDITE IN LEI SAU VALUTA PENTRU INVESTITII, ACORDATE SOCIETATILOR DE LEASING


In cazul creditelor de investitii acordate societatilor de lesing pentru achizitionarea de bunuri ce urmeaza afi comercializate in sistem leasing, garantia poate fi constituita si pe sumele de bani viitoare, reprezentand in principal redeventele aferente ce urmeaza a se comercializa in sistem leasing. De asemenea, se va cesiona in favoarea bancii drepturile de incasat care decurg din polita de asigurare a bunurilor comercializate in sistem leasing.

7.7.CREDITE ACORDATE PERSOANELOR FIZICE


Credite pentru modernizare/terminare de locuinte CONDITII DE ACORDARE A CREDITELOR 1.Beneficiarii creditelor sunt persoane fizice care intentioneaza sa-si modernizeze/temine locuinta 2.Destinatia creditului-modernizarea/terminarea de locuinte sau case de vacant ape baza unui proiect de constructie si a unui deviz general 3.Durata-maxim 7 ani prin modernizare -maxim 10 ani prin terminarea locuintei; 4.Avans -30% din valoarea proiectului cand acesta se executa de o unitate specializata -40% cand se realizeaza prin forte proprii de catre beneficiar . 5.Valoarea creditului.-banca finanteaza pana la 60-70% din valoarea proiectului de modernizare in functie de cine construieste locuinta. 82

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale 6.Garantii necesare-ipoteca constituita asupra unor bunuri mobiliare aflate in proprietatea solicitantului de credit sau alte persoane pe baza unui contract de garantie mobiliara. 7. Dobanzi,comisioane.-la creditul acordat, banca percepe o dobanda de 35-36% in functie de perioada de creditare stabilita.Bnaca poate majoara sau diminua periodic nivelul dobanzii in functie de valoare a pietii financiar bancare. Comision de gestiune-1% daca se garanteza cu ipoteca; -3% daca creditul este pana in 4000USD; 8. Documente necesare-bugetul de venituri si cheltuieli pentru familie insotit de documente care sa ateste veniturile realizate; -raport de evaluare intocmit de banca prin bunurile imobiliare aduse in garantie; -actele de proprietate a bunurilor imobiliare cu care se garanteaza creditul; -dovada constituirii avansului depus la banca intr-un cont cu autorizatie de construire insotita de proiectul si devizul general de lucrari; 9 .Rambursarea creditului-se va rambursa in rate lunare; rata creditului este fixa ,iar dobanda calculate la sold.Creditul poate fi rambursat si inainte de scadenta,integral sau partial,fara perceperea de avans. Credit pentru construirea de locuinte CONDITII DE ACORDARE : 1. Beneficiarii sunt persoane fizice care intentioneaza sa construiasca o locuinta. 2. Destinatia creditului-constructia de locuinte si case de vacanta in baza unui proiect de constructie intocmit de catre o unitate de proiectare specializata. 3. Durata-maxim 15 ani pentru locuinte; -maxim 10 ani pentru case de vacanta; 4. Avans-30% din valoare proiectului cand acesta se execuat de o unitate specializata; -40% cand se realizeaza prin forte proprii; 5. Valoarea creditului-banca finanteaza pana la 70% din valoarea de investitie in functie de cine construieste locuinta; 6. Garantii necesare: -ipoteca constituita asupra unor bunuri mobiliare aflate in proprietatea solicitantului de credit sau alte persoane pe baza unui contract de garantie mobiliara. 7. Dobanzi-se percepe o dobanda intre 35-36% in functie de perioada de creditare stabilita; comision de gestiune-1% din valoarea creditului si se plateste la acordarea creditului. 8.Documente necesare-bugetul de venituri si chletuieli pe familie insotit de documente care sa ateste veniturile realizate;

83

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale -acte de proprietate asupra terenului de constructie; -dovada constiturii avansului depus la banca intr-un cont curent; -autorizatie de constructie insotita de proiectul si devizul general de lucrari; 9. Rambursarea creditului-se va rambursa in rate lunare; rata creditului este fixa , iar dobanda calculate la sold.Creditul poate fi rambursat si inainte de scadenta,integral sau partial,fara perceperea de avans. Credite acordate pentru cumparari de locuinte 1. Beneficiarii sunt persoane fizice care intentioneaza sa cumpere o locuinta; 2. Destinatia creditului-cumpararea de locuinte terminate sau neterminate de la unitati specializate ale consiliilor locale, regiilor autonome sau persoane fizice; 3. Durata creditului-maxim 15 ani pentru locuinte; -maxim 10 ani pentru case de vacanta; 4. Avans-30% din valoarea contractului de vanzare-cumparare; 5.Valoarea creditului-banca finanteaza pana la 70% din valoarea contractului de vanzare-cumparare; 6. Garantii-ipoteca constituita asupra unor bunuri mobiliare aflate in proprietatea solicitantului de credit sau alte persoane pe baza unui contract de garantie mobiliara. -bunurile ipotecate vor fi asigurate la o societate de asigurari.In cazul in care avansul depus e mai mare de 30% aveti posibilitatea sa garantati creditul chiar cu locuinta pe care ati cumparat-o. 7. Dobanzi-se percepe o dobanda intre 35-36% in functie de perioda de creditare stabilita; comision de gestiune-1% din valoarea creditului si se plateste la acordarea creditului. 8. Documente necesare-bugetul de venituri si chletuieli pe familie insotit de documente care sa ateste veniturile realizate; -contract de vanzare-cumparare pentru imobilul cumparat care sa cuprinda: valoarea de vanzare, modalitate de plata, valoarea avansului acordat; -raportul de evaluare intocmit de banca pentru bunrile imobiliare aduse in garantie; -acte de proprietate a bunrilor imobiliare cu care se garanteaza creditul; -dovada constituirii avansului cu care se garanteza creditul care poate fi achitat direct vanzatorului sau depus la banca intr-un cont curent. 9. Rambursarea creditului-se va rambursa in rate lunare; rata creditului este fixa , iar dobanda calculata la sold.Creditul poate fi rambursat si inainte de scadenta,integral sau partial,fara perceperea de avans. Credit pentru cumpararea de autoturisme 1. Beneficiarii sunt persoane fizice care doresc sa cumpere un autoturism;

84

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale 2. Renault; 3. 4. 5. 6. Durata-maxim 5 ani avans; Avans-minim 30% din valoarea autoturismului; Valoarea creditului-nivelul maxim al creditului nu poate depasi maxim 50% Garantii necesare-unul sau mai multi giranti care nu pot fi sotul /sotia Destinatia creditului-se acorda pentru cumpararea de autoturisme Dacia si

din valoarea autoturismului; solicitantului de credit.Se va avea in vedere ca 50% din veniturile girantilor sa acopere rata creditului si dobanda din prima luna de rambursare.Cesionarea in favoarea bancii asigura autoturismul achizitionat din credit.Trebuie sa aiba asigurarea C.A.S.C.O pentru autoturismul achizitionat incheiat cu societatea de asigurari ASIBAN S. A. 7. Dobanzi-37 % pe an .Se poate diminua sau majora dobanda in functie de Comision-3 % din valoarea creditului. 8. Documente necesare-cerere de credit , documente care sa ateste depunerea avansului, bugetul de venituri si cheltuieli al familiei, documente care atesta venituri inscrise in buget,pentru persoane salariate-adeverinta de venit, pentru pensionari-ultimul talon de pensie. 9. Rambursarea creditului-se va rambursa in rate lunare; rata creditului este fixa , iar dobanda -calculata la sold.Creditul poate fi rambursat si inainte de scadenta,integral sau partial,fara perceperea de avans. Credite pentru nevoi personale 1. Beneficiarii sunt persoane fizice salariati sau pensionari. 2. Destinatia-se acorda pentru acoperirea unor nevoi suplimentare nenominalizate. 3.Durata-maxim 13 luni. 4.Garantii necesare-unul sau mai multi giranti.Se va avea in vedere 50% din veniturile girantilor sa acopere rata creditului si dobanda in prima luna de rambursare. 5. Dobanzi-39 % pe an. Comision-3 % din valoarea creditului si se plateste la acordarea creditului. 6. Documente necesare-cerere de credit, adeverinta de venit pentru solicitanti si giranti. 7. Rambursarea creditului-se va rambursa in rate lunare care nu pot depasi 50% din venitul net al beneficiarului de credit inainte de scadenta. evaluarea pietei financiar bancare.

7.8.DESCRIEREA PROCESULUI DE CREDITARE


85

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale

Credite pentru bunri de folosinta indelungata


Obiectul si durata creditarii: cumpararea de bunuri de folosinta indelundata de la societati comerciale autorizate sa le comercializeze si care au incheiat cu BRD o conventie de derulare a operatiunilor de decontare a acestor bunuri.Aceste conventii se vor incheia dupa cum urmeaza: -de sucursale judetene, pentru agentii economici care au magazine de desfacere pe raza judetului respective, cu avizul sucursalei zonale; -de sucursale zonale, pentru agentii economici care au magazine de desfacere pe raza sucursalei zonale; -de BRD Centrala, pentru agenti economici care au magazine de desfacere pe raza a mai mult de 2 sucursale zonale; 1. Beneficiarii sunt persoane fizice salariati sau pensionari. 2. Destinatia creditului-se acorda pentru cumpararea de bunuri pentru folosinta indelungata de la comerciantii care au incheiat cu BRD o conventie in acest sens. 3. Durata-maxim 36 de luni. 4. Avans-minim 10 % din valoarea bunurilor achizitionate. 5. Valoarea creditului-nu poate depasi 90 % din valoarea bunurilor achizitionate. 6. Garantii necesare si proceduri de garantare-unul sau mai multi giranti si depozite pe termen constituite la BRD. -creditul se poate acorda dupa prezentarea unot forme de garantii, independente sau cumulative care poate sa fie acoperitoare; -asigurarea pe viata pentru titularul creditului sau asigurarea bunului achizitionat. in credit. -solicitarea a minim un girantcare nu poate fi sot/sotia solicitantului .Rata si dobanda aferente primei luni de creditare vor fi acoperite de 50% din venitul net al girantilor; -depozite la termen, constituite de unitatea BRD prin care se garanteaza creditul acordat si dobanda aferenta; 7. Rezultatele analizei:-se consemneaza de catre ofiterul de credit in Fisa de prezentare a creditului solicitat pentru personae fizice; 8. Aprobarea contractului de credit: se efectueaza potrivit competentelor stabilite; -contractul de credit se completeaza de ofiterul de credit, anexandu-se documentatia existenta, urmand ca acesta sa fie semnat de contabilul sef al directorului bancii. 9. Acordarea creditului-creditul se pune la dispozitia clientului dintr-un cont separate de imprumut in contul curent la prezentarea ordinului de plata. 10.Analiza necesarului de credit: la stabilirea nivelului creditului se va avea in vedere pretulde comercializare a bunurilor care se cumpara, conform facturii, din care se deduce aportul propriu depus de catre solicitant anterior acordarii creditului, fie la societatea comerciala, fie la banca in contul current al solicitantului; 86

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale -analiza in vederea stabilirii nivelului creditului functie de capacitatea de plata a solicitantului creditului se realizeaza pe baza de documente care atesta venitul lunar al acestora; nivelui creditului nu npoate depasi valoarea facturii privind bunurile achizitionate. 11. Dobanda-39 % pe an si poate fi modificata in functie de valoarea pietei financiarbancare. Comision-3 % din valoarea creditului. 12. Documente necesare-cerere de credit, -factura proforma emisa de firma furnizoare pentru produsele pe care clientul doreste sa la achizitioneze din credit, -chitanta care sa ateste depunerea avansului, -contractul de deposit, -adeverinat de venit sau talon de pensie pentru titularul de credit si giranti. 13. Rambursarea creditului-se va rambursa in rate lunare; rata creditului este fixa , iar dobanda- calculata la sold.Creditul poate fi rambursat si inainte de scadenta,integral sau partial,fara perceperea de avans.Pentru neplata la scadenta a unei rate lunare, banca este in drept sa procedeze la retinerea acesteia de la giranti sau sa apeleze la depozitul cu care s-a garantat creditul. 14. Urmarirea utilizarii creditului-creditul se utilizeaza numai in scopul in care a fost acordat, respective pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata.

Capitolul 8.CONCLUZII
Sistemul bancar se afl ntr-o continu interaciune cu mediul economic din acre preia intrri sub diferite forme (resurse umane, resurse financiare i informatice) pe care le prelucreaz, le transform n vederea obinerii ieirilor, produse i servicii, informaii financiare. Bncile comerciale, ca principali intermediari financiari, au drept caracteristic principal capacitatea lor de a pune n circulaie, create asupra lor nsele, sporind volumul mijloacelor de plat i implicit, al masei monetare. 87

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale Ele faciliteaz formarea capitalului disponibil n economie i permit coordonarea procesului economic investiv n scopul sporirii volumului total de resurse alocate economiei. Implicarea bncilor comerciale n derularea plilor este strns legat de calitatea lor de intermediar financiar. Se manifest, de altfel o relaie de interdependen i condiionare ntre operaiunile de pli i cele de creditare, calitatea deciziei de creditare i calitatea bncilor de a furniza economiei lichiditile de care are nevoie fiind factori importani n funcionarea sistemului de pli. Din analiza efectuat la nivelul sucursalei B.R.D. Iai, observm urmtoarele: la toate instrumentele de plat i pe toate circuitele se nregistreaz creteri importante de la un an la altul. Numeric acest fapt se datoreaz mai ales creterilor importante nregistrate din punctul de vedere al numrului de clieni ai bncii iar valoric acestui motiv i se poate aduga i cel al unei inflaii galopante n perioada analizat; pe cele dou circuite ponderea cea mai mare ca numr o dein ordinele de plat, pe circuitul c2 intrajudeean se nregistreaz cel mai mic numr de urmate de cecuri i bilete la ordine; instrumente de plat, ceea ce relev un volum redus al schimburilor economice ntre agenii economici din judeul IAI; pe circuitul c3 interjudeean se nregistreaz cel mai mare numr total de instrumente de plat. Se observ de asemenea, c n cei 2 ani analizai ponderea cea mai mare, att ca numr, ct i ca valoare n totalul instrumentelor de plat, decontate intrabancar au deinut-o instrumentele de plat de credit (ordinul de plat), acesta reprezentnd modalitatea de plat cea mai utilizat de ctre agenii economici din ara noastr, mai ales timpului mai scurt n care banii ajung n contul beneficiarului sumei. Pe locul doi ca pondere o reprezint cecul. Acesta este preferat n primul rnd de ctre beneficiarii sumelor, cecul oferind o siguran mai mare din punctul de vedere al ncasrii banilor cuvenii, deoarece refuzul unui cec are consecine mai grave pentru trgtorul acestuia, avnd n vedere faptul c o asemenea fapt atrage pentru el interdicia de a emite cecuri timp de un an calendaristic, ncepnd cu data emiterii instrumentului de plat. Astfel se explic i creterea semnificativ pe care a nregistrat-o folosirea acestui instrument de plat de ctre clienii B. R. D. Groupe Socit Gnrale Iai n anul

88

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale 2002, comparativ cu anul 2001 (a avut loc n acest interval aproape o dublare a numrului de cecuri decontate i o cretere de aproximativ 3 ori a valorii acestora). Semnificativ este i creterea numrului de BLO decontate, acestea nregistrnd o cretere de la 2.320 n 2001 pn la 5.187 n 2002. Spre deosebire de cec, biletul la ordin e instrumentul de plat preferat de pltitori, datorit mai ales faptului c refuzul unui bilet la ordin nu atrage interdicia de a emite n continuare bilete la ordin. Se remarc o cretere a numrului de refuzuri att ca numr ct i ca valoare n anul 2002 fa de 2001. Creterea cea mai semnificativ au nregistrat-o refuzurile la cec i BLO, mai ales datorit nrutirii situaiei financiare a agenilor economici i a economiei n ansamblul su. Creterea numrului de refuzuri la BLO s-a datorat i faptului c refuzul unui asemenea instrument nu atrage interdicia de a emite n continuare bilete de ordin. O alt cauz demn de atenia creterii numrului de documente decontate o reprezint sporirea semnificativ a numrului de clieni ai B. R. D. G. S. G. Iai. n 2001 numrul documentelor decontate ntre unitile B. R. D. G. S. G. Iai a fost de 46379 n valoare de 1.391.382 milioane lei structurate astfel: 32.929 (71%) ordinul de plat OP n valoare de 1.154.530 milioane lei (83%); 11.130 (24%) cecurile CEC n valoare de 194.740 milioane lei (14%); 2.320 (5%) bilete la ordin BLO n valoare de 42.112 milioane lei (3%).

n 2002 au fost decontate 64.824 de documente n valoare de 2.399.244 milioane lei structurate astfel: 38.243 (59%) ordine de plat n valoare de 1.552.150 milioane lei (65%); 21.391 (33%) cecuri n valoare de 607.750 milioane lei (25%); 5.18 (8%) bilete la ordin n valoare de 239.249 milioane lei (9.99%) 3 (0.01%) cambii n valoare de 950 milioane lei (0.01%).

Analiznd structura documentelor decontate n 2002 se poate spune c este aceeai ca n 2001, n sensul c ponderea cea mai mare o dein ordinele de plat: 59.99% ca numr, 65% ca valoare n 2002 i 71% ca numr i 83% ca valoare n 2001, urmate de cecuri cu 33% ca numr 25% ca valoare n 2002 i 24% ca numr i 14% ca valoare n 2001, urmate de biletele la ordin cu 8% ca numr i 9.99% ca valoare n 2002, fa de 5% ca numr i 3% ca valoare n 2001.

89

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale n ceea ce privete cambiile, observm c n anul 2001 nu au fost nregistrate nici o operaiune prin cambie, dar n 2002 numrul acestora fiind de numai 3 cambii, adic un procentaj de 0.01% i ntr-o valoare de 95 milioane lei. n acest moment B. R. D. examineaz soluiile posibile pentru crearea unui sistem de management al informaiilor i a unui sistem informatic de contabilitate, care s fie automatizate ntr-o mare msur. Soluiile de software nu sunt disponibile n Romnia, astfel nct B. R. D. va trebui probabil s cumpere un produs care este larg folosit pe plan internaional i s ncerce s l adapteze la cerinele legilor aplicabile romneti, precum i pachetul software care va trebui s funcioneze ca un sistem de integrare care s permit transferul automat de informaii ntre diferitele sisteme informaionale care funcioneaz n cadrul B. R. D. Se ateapt ca noul sistem IT s mbunteasc considerabil eficiena operaiunilor B. R. D. i, mai ales, s duc la procesarea n timp real a tranzaciilor i a raporturilor contabile, creterea gamei de serviciu prestate pentru clieni i a vitezei de procesare, mbuntirea capacitilor de gestionare a riscului i procesarea computerizat a tranzaciilor realizate manual. Ca o consecin, se vor diminua cerinele de personal n departamentele suport, ceea ce va permite B. R. D. s redistribuie o parte din angajaii si pentru activitile de ghieu.

Bibliografie
1. 2. B. R. D. Revista Bncii, Nr.9 aprilie 2002; B. R. D. Norme de ncasri i pli, august 2002;

90

Banca Romn pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale

3. 4. 5. 2000; 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.


15.

B. R. D. Norme de aprovizionare, august 2001; B. R. D. Norme privind ATM, august 2001; B. R. D. Prospect privind oferta public secundar, august B. N. R. Regulament privind CEC-ul, 1994; B. N. R. Regulament privind cambia i biletul la ordin, 1994; B. N. R. Regulament privind plile efectuate cu ordine de plat Basna, C. Dardac, - Operaiuni bancare, Bucureti, Editura Grigorescu, D. Munteanu, Gh. Seuleanu Marketing i relaia Piaa Financiar Nr.5, mai 2002; Tudorache, T. Bian, C. Puianu Elemente de tehnic i Tribuna Economic Nr.20, 2002; Tribuna Economic Nr.24, 2002; eFin@nce nr.8, martie 2001.

pe suport de hrtie, 1994; Didactic i pedagogic, 1996; client banc, Bucureti, colecia B. C. R. S. A., 1998;

strategie bancar, Bucureti, Editura ALAS, 1996;

91