PARADIGME ALE STUDIULUI COMUNICARII: SCOALA PROCES SI SCOALA SEMIOTICA

SCOALA PROCES Modelul Shannon & Weaver Modelul lui Gerbner Modelul lui Lasswell Modelul lui Newcomb Modelul Westley MacLean SCOALA SEMIOTICA Modelul lui Peirce Modelul Ogden si Richards Modelul Saussure

Scoala proces vede comunicarea ca transmitere a mesajelor; important este modul in care emitatorii si receptorii codeaza si decodeaza un mesaj, modul in care transmitatorul foloseste canalele si mediile comunicarii. Scoala proces este interesata in special de probleme ca eficienta si acuratetea transmiterii mesajului. Aceasta scoala vede comunicarea ca un proces prin care o persoana afecteaza comportamentul sau starea de spirit a unei alte persoane. Daca efectul este diferit de ceea ce se intentiona sa se comunice, tendinta este sa se interpreteze acest lucru drept un esec al comunicarii si sa caute motivul esecului de-a lungul desfasurarii procesului de comunicare. Pentru scoala semiotica, defasurarea comunicarii reprezinta o producere si un schimbdesensuri (semnificatii). Obiectul de interes il reprezinta studierea modului in care mesajele(textele) interactioneaza cu oamenii pentru a produce intelesuri (sau

semnificatii)sirolultextelorin cultura noastra. Scoala semiotica foloseste termeni c a semnificatie si nu considera neintelegerile ca fiind neaparat efecte ale esecului de comunicare, ci considera ca ele pot rezulta din diferentele culturale dimtre emitator si receptor. Pentru aceasta scoala, studiul comunicarii este studiul textului si a culturii. Principalele metode de analiza provin din interiorul semioticii. Scoala proces tinde sa sa rasfranga asupra stiintelor sociale, mai ales asupra psihologiei si sociologiei si se autodefineste ca studiul actelor de comunicare. Scoala semiotica influenteazalingvistica, studiul fenomenelor artistice si se autodefineste in termen i de producere ai comunicarii.Cele doua scoli se diferentiaza, de asemenea, prin conceptia lor despre ceea ce inseamna mesaj. Scoala proces vede in mesaj ceea ce este transmisprinprocesuldecomunicare.Multidintre continuatori considera ca intentia este un factor esential in definitia mesajului. Intentiaemitatorului poate fi declarata sau nedeclarata, dar ea este esentiala pentru a putea analizamesajul.Scoala semiotica ve de mesajul ca o constructie a semnelor care, prin interactiunea cureceptorii, produ c intelesuri. Emitatorul, definit ca transmitator al mesajului, isi declina importanta, accentul este pus pe text si pe cum este el citit. Cititul este procesul descoperirii intelesurilor, atunci cand receptorul interpreteaza textul. Aceasta negociere are loc pe masura ce cititorul introduce aspecte ale experientei sale culturale in descifrarea codurilor si semnelor din care este constituit textul. De asemenea, este de la sine inteleasa multiplicitatea de interpretari pe care o poate lua unul si acelasi text in interactiune cu diferiti cititori.Trebuie doar sa vedem cum diferite texte transmit acelasi eveniment (fapt) in mod diferit pentru a ne da seama de cat de importanta este acesta intelegere, acesta conceptieasupralumiipecare fiecare text o imparte cu cititorii sai. Faptul ca receptori proveniti din diferite culturi interpreteaza diferit acelasi text nu este un efect al esecului de comunicare ,ci al diferentei de orizonturi culturale .Mesajul nu este ceva trimis simplu de la A la B, ci este un element dintr-o relat ie structurala ale care ielemente includ atat realitatea externa ,cat si producatorul de text/cititorul. Producerea si citirea textului sunt vazute ca procese paralele, dar nu identice, in care A si B ocupa acelasi loc in relatia structurala. Am putea modela

aceasta structura ca un triunghi in care sagetile reprezinta interactiunea constanta; structura nu este statica, ci este o realitate dinamica (figura 1).

MESAJ TEXT INTELES

(SENS) PRODUCATOR CITITOR REFERENT

Figura 1 SCOALA PROCES A. Modelul Shannon &Weaver

Modelul de baza al comunicarii creat de cercetatorii americani are o reprezentare lineara. In acest model, a comunica inseamna a transmite un semnal (o informatie) care esteprimit. Unitatea de masurare a comunicarii este de natura binara, ceea ce inseamna catransmiterea informatiei (emiterea si receptarea semnalelor) se poate rea liza sau nu. Notiunileprincipale ale modelului sunt cele de: emitator, receptor, cana l, cod (dispozitive tehnice de codificare, transmitere si decodificare a informatiei).Sursa; este vazuta ca un factor de decizie; aceasta inseamna ca sursa decide ce mesaj sa trimita, sau, mai degraba, sa aleaga unul dintr-o serie de mesaje posibile.

Acest mesaj selectat este schimbat apoi de emitator intr-un semnal care este trimis prin canalreceptorului.Zgomot; este ceva care se adauga semnalului in procesul transmit erii care nu este intentionat de sursa. Poate avea loc la toate cele trei niveluri specificate de cercetatori.Informatia; in acest model, informatia este inteleasa ca masura a ceea ce este transmis, transportat de la emitator catre receptor, masura a incertitudinii din sistem. Deci informatia nu se identifica cu semnificatia a ceea ce este transmis. Redundanta/entropia; redundanta conceptul este strans legat de cel de informatie. Poatefidefinita drept ceea ce poate fi predictibil sau conventional intrun mesaj. Opu s redundantei esteconceptul de entropie. Redundanta este rezultatul predictibilita tii ridicate, iar entropia, a unei predictibilitati scazute. Un mesaj cu o predictibilitate redusa poate fi numit entropic si avand un nivel ridicat de informatie. Invers, un mesaj cu o predictibilitate ridicata este redundant si cu un nivel scazut de informatie. Canalul; este pur si simplu mijlocul fizic prin care este transmis semnalul. Principalele canale sunt undele de lumina, de sunet si de radio, caburile telefonice, sistemul nervos. Mijloc de comunicare; reprezinta mijlocul fizic sau tehnic prin care mesajul este convertit intr-un semnal capabil sa fie transmis prin intermediul unui canal. Mijloacele pot fi clasificate in trei mari categorii: mijloace prezentationale: vocea, fata, corpul;

mijloace reprezentationale: carti, picturi, fotografii, arhitectura, decoratiunile interioare etc.; mijloace mecanice: telefon, radio, televiziune, teletext.

Codul este un sistem de intelesuri comun membrilor unei culturi sau subculturi. Consta atat in semne (semnale fizice care trimit la altceva decat la ele insele), cat si in reguli sau conventii care determina cum si in ce contexte pot fi folosite si combinate aceste semne pentru a forma mesaje mai complexe (morfologie, sintaxa, in raport cu siste mul lingvistic).

Probleme: tehnice acuratetea transmiterii semantice cat de precis transmit simbolurile intelesurile dorite de eficacitate cat de mult se transforma comportamentul receptorului in sensul dorit de emitator MODELUL GERBNER Este un model de comunicare cu utilizare generala. Elemente originale: perceptia mesajului productia mesajului semnificatia mesajului mesajul ca unitate a formei si continutului Modelul poate fi redat pe doua axe: axa orizontala reda procesul de perceptie si are patru caracteristici: 1. la originea procesului de comunicare se afla perceptia unui eveniment 2. perceptia implica o legatura intre evenimentul E si reconstituirea lui senzoriala, creativa si cognitiva de catre mesaj. Evenimentul poate fi natural sau mediatizat 3. perceptia evenimentului este o reactie a mesajului prin diferite mijloace 4. reactia si receptarea se produc intr-o situatie data, care poate influenta si modifica situatia. Are dimensiuni psihologice, fizice si sociale. Intre E si E1, in care E este evenimentul asa cum se produce si E1 este perceptia lui, intervin selectia, contextul, accesibilitatea si posibilitatea reala de a fi perceput. axa verticala sunt inscrise elementele care caracterizeaza productia si controlul relatiei dintre mesajul ca agent si forma si continutul mesajului. Este axa mijloacelor de comunicare, a mijloacelor utilizate pentru crearea, distributia si transmiterea mesajelor. Caracteristici:

1. mijloacele sunt formate din agenti care permit transmiterea semnalelor: canale, mijloace tehnice, media sau procedee de alegere si combinare a mijloacelor utilizate si resurse administrative instituite pentru a contribui la controlul productiei si distribuirii mesajelor. Toate mijloacele permit transformarea unei perceptii intr-un mesaj care poate fi perceput. 2. mijloacele servesc sa faca disponibile pentru destinatari elementele componente ale mesajului 3. forma este data de enuntul mesajului si de continut 4. enuntul mesajului trebuie sa se faca intr-un context dat 5.orice transmisie structurata si nealeatorie este un semnal de referinta, de reprezentare, de simbolizare sau de corespondenta 5.orice perceptie a unui enunt produce efecte sau consecinte eficiente, intentionate sau neintentionate

selecti e Productia mesajului si context co ntrol accesibilitate

dimensiunea comunicarii-

dimensiunea

acces la mijl. de selectie

perceptuala icare

comun

context accesibi litate

MODELUL LASSWELL HAROLD Este un model specific studiului comunicarii de masa. Pentru a intelege procesul comunicarii de masa trebuie sa studiem nivelurile care corespund urmatoarelor intrebari: cine? ce spune? prin ce canal? cui? cu ce efect? Aceasta formula de 5 intrebari tradusa in termeni de sectoare de cercetare conduce la urmatoarele rezultate: analiza controlului analiza continutului analiza mijloacelor de comunicare sau a suporturilor analiza audientei analiza efectelor Pentru autorul Fiske modelul este considerat drept versiunea verbala a modelului lui Shannon. Este un model liniar, el privind comunicarea ca o transmitere de mesaje. Putem spune ca este un model mai interesat de efectele comunicarii, decat de semnificatiile sale. Prin efect se intelege aici o schimbare observabila si masurabila a starii receptorului. Modificand unele dintre elementele procesului de comunicare vom modifica si efectul. Functii ale procesului de comunicare in societate: 1. supravegherea mediului se dezvaluie tot ceea ce ar putea ameninta sau afecta sistemul de viata;

2. punerea in relatie a componentelor societatii 3. transmiterea mostenirii sociale In 1940, Lazarsfeld, cu ocazia alegerilor prezidentiale din SUA a facut un studiu destinat a stabili contributia unor surse diferite la modificarea optiunii politice in timp si a ajuns la concluzia ca discutia propriu-zisa are un rol mai important decat mass-media. Intr-un studiu ulterior revine si confirma eficienta influentei personale si propune ipoteza comunicarii in doua trepte. Credibilitatea informatiei si sfaturile din partea cunoscutilor au alta putere pentru ca: ascultatorii au mai mare incredere in ei contactul personal exercita o presiune informal in sensul conformarii se ofera posibilitatea discutarii si argumentarii persuasiunea este rezultatul schimbului reciproc de opinii o sugestie din propriul cerc de contacte sociale este o garantie de conformare la normele grupului

Pentru o comunicare cu succes trebuie sa folosim atentia grupurilor, dar procesul de comunicare trebuie sa aiba grija sa fie difuzat in fiecare grup sau categorie de public vizata. MODELUL NEWCOMB Este primul model care introduce problematica rolului comunicarii intr-o societate sau intr-o relatie sociala. Potrivit acestui model, comunicarea are rolul de a mentine echilibrul in cadrul unui sistem social. Sistemul presupune ca oamenii au nevoie de informatie, acesta fiind un drept si o necesitate. Sistemul este de tipul unui triunghi: x

A A comunicant B receptor x parte din mediul social

Abx este un sistem, iar relatiile interne ale sistemului sunt interdependente. In acest sistem componentele minimale sunt urmatoarele: orientarea lui A catre x orientarea lui A catre B orientarea lui B catre x orientarea lui B catre A Este o atractie pozitiva sau negativa fata de A sau B ca persoane si o atitudine favorabila sau nefavorabila fata de x. x poate fi un obiect abordabil sau neabordabil, de evitat, caracterizat prin atribute cognitive (credinte, structuri). Dennis McQuail spune ca modelul lui Newcomb este un model al tensiunii catre simetrie. Potrivit acestui model dinamica actelor de comunicare consta in tensiunea produsa de dezacord. E) MODELUL WESTLEY - MCLEAN Este inspirat din modelul lui Newcomb si descrie modelul comunicarii interpersonale. Informatia este data de individul A catre individul B, fie este cautata de individul B la o sursa A, care dispune de competente specifice in raport cu nevoile lui B.

x1 x2 x1a x3 x4 A x1b B

feedback x1, x2, x3, x4 reprezinta obiecte de orientare, adica multitudinea de obiecte si evenimente care compun mediul lui A si B si care pot forma u obiect de comunicare intre A si B. A si B reprezinta indivizii, x reprezinta informatia care cateodata se transforma in x1a si a devenit mesaj. Un mesaj transmis de B catre A asupra situatiei lui B, situatie transformata ca efecte ale lui x1a, x2a, x3a. Persoana A transmite o informatie catre persoana B asupra evenimentului x. A este comunicatorul, iar B este receptorul de informatie, fie ca o cere, fie ca o primeste. Comunicarea incepe prin selectionarea de catre A a obiectelor de orientare x, carora le da o anumita forma abstracta, adica le transforma in mesaje x1 pe care le transmite catre B. Receptorul B poate avea si el o perceptie directa a lui x si raspunde lui A printr-o refractiune (feedback). Modelul subliniaza nevoia sociala de informatie. SCOALA SEMIOTICA Termenii cu care opereaza semiotica (semn, semnificatie, icon, denotatie, conotatie) sunt termeni care se refera la diverse modalitati de producerea a sensului, a intelesului. Modelele propuse de scoala semiotica difera de cele propuse de scoala proces nu numai prin faptul ca nu sunt lineare, ci si prin faptul ca nu contin indicatii despre etapele transmiteriimesajului.Acestemodele sunt de tip structural, si indica relatiile care se stabilesc intre elementele prin care se creeaza sensul. Incentrulacesteistiintestaconceptulde semn. Semiotica are trei domenii principale de studiu: 1. semnul insusi; acesta consta in studiul diferitelor varietati de semne, in studiul diferitelor moduri in care acestea transmit intelesul, precum si in studiul modului in care sem nul relationeaza cu oamenii care il folosesc. Semnele sunt definite ca fiind niste constructe umane si pot fi intelese numai in utilizarile pe care oamenii le atribuie. 2. codurile (sistemele in care semnele sunt utilizate); acest studiu cuprinde modurile in care o varietate de coduri s-a dezvoltat pentru a satisface nevoile unei societati sau culturi sau pentru a exploata canalele de comunicare disponibile pentru transmiterea lor. 3. cultura in care aceste coduri si semne opereaza. La randul ei, aceasta este depe ndenta pentru propria ei existenta si forma de folosirea acestor coduri si semne. Modelul lui Peirce

Pentru Peirce, orice proces semiotic este o relatie intre trei componente: semnul insusi, obiectul reprezentat si interpretantul (figura 7). Interpretant

Semn Figura 7

Obiect

Definitia semnului implica, deci, un model triadic: ''Un semn, sau un reprezentament este ceva care tine locul a ceva in anumite privinte sau in virtutea anumitor insusiri. El se adreseaza cuiva, creand in mintea acestuia un semn echivalent, sau poate un semn mai dezvoltat. Semnul acesta pe care il creeza se numeste interpretantul primului semn. Semnul tine locul a ceva, anume al obiectului sau..