Sunteți pe pagina 1din 4

METODE NEDISTRUCTIVE DE INCERCARE A BETONULUI DETERMINAREA INDICELUI DE RECUL Se realizeaza conform SR EN 12504-2 / octombrie 2005: Incercari pe beton in structuri.

Partea 2: Incercari nedistructive. Determinarea indicelui de recul 0. PREAMBUL - acest standard este unul dintr-o serie de metode de incercare a betonului. - acest standard se bazeaza pe standardul international ISO (DIS) 8045 Beton intarit. Determinarea indicelui de recul utilizand sclerometrul, si cu referinte la ASTM C805 Indicele de recul pentru betonul intarit. - acest standard se bazeaza pe utilizarea unui ciocan cu resort de tip N, care a fost proiectat initial de societatea Schmidt. - acest standard face parte din prEN 12504 Incercari pe beton in structuri si include urmatoarele parti: Partea 1 Carote. Prelevare, examinare si incercare la compresiune Partea 2 Incercari nedistructive Determinarea indicelui de recul Partea 3 Determinarea fortei de smulgere Partea 4 Determinarea vitezei de propagare a sunetului 1. DOMENIU DE APLICARE - acest standard stabileste metoda de determinare a indicelui de recul a unei suprafete de beton intarit, utilizand un ciocan de otel proiectat de un resort - indicele de recul determinat prin aceasta metoda poate fi utilizat: pentru evaluarea omogenitatii betonului turnat in situ pentru delimitarea zonelor sau a suprafetelor de calitate slaba sau a deteriorarilor structurii betonului - aceasta metoda de incercare nu se poate substitui incercarilor pentru determinarea rezistentei betonului la compresiune, dar cu o corelatie adecvata, poate furniza o estimare a rezistentei a betonului turnat in situ 2. REFERINTE NORMATIVE - nu se aplica 3. PRINCIPIU - o masa propulsata de un resort proiecteaza o tija de impact in contact cu suprafata, iar rezultatul incercarii se exprima prin masurarea distantei de recul a masei

4. APARATURA SCLEROMETRU - alcatuit dintr-un ciocan de otel, comprimat de un resort care, atunci cand este eliberat, proiecteaza o tija de impact de otel in contact cu suprafata betonului - distanta de recul a ciocanului de otel in raport cu tija de soc de otel trebuie sa fie masurata pe o scara liniara atasata la rama instrumentului. Nota: In comert sunt disponibile sclerometre de diferite tipuri si dimensiuni pentru incercari ale betoanelor cu clase de rezistenta si tipuri diferite. Fiecare tip si dimensiune de sclerometru trebuie utilizat numai cu betonul a carei clasa de rezistenta si tip corespund utilizarii pentru care a fost destinat. NICOVALA DE CALIBRARE - nicovala de otel pentru calibrarea ciocanului, caracterizata printr-o duritate de minimum 52 HRC si o masa de (16 1) kg si cu un diametru de aproximativ 150mm. Nota: Verificarea cu ajutorul unei nicovale de otel nu garanteaza ca ciocane diferite dau rezultate identice in alte puncte ale scarii sclerometrului. PIATRA ABRAZIVA - piatra cu textura cu granule medii de carbura de siliciu aglomerate sau un material echivalent.

5. SUPRAFATA DE INCERCAT 5.1 Alegerea suprafetei - elementele de beton supuse incercarii trebuie sa aiba minim o grosime de 100 mm si sa fie incastrate intr-o structura. - se pot incerca epruvete cu dimensiuni mai mici, cu conditia sa fie sustinute pe suport rigid - trebuie evitate zonele tip fagure, cele cu exfolieri, cu o textura grosiera sau cu o porozitate ridicata - pentru alegerea suprafetei trebuie luati in considerare urmatorii factori: rezistenta betonului tipul suprafetei tipul betonului starea de umiditate a suprafetei carbonatarea (daca este cazul)

miscarea betonului in timpul incercarii directia de incercare alti factori

- suprafata de incercat trebuie sa aiba o dimensiune de aproximativ 300mm x 300mm 5.2 Pregatirea suprafetei - utilizand piatra abraziva se polizeaza suprafetele cu textura rugoasa sau cele putin rezistente sau suprafetele acoperite cu mortar desprins, pana cand acestea devin umede - suprafetele brute ale cofragului sau netezite cu mistria pot fi incercate fara o slefuire prealabila - se indeparteaza orice urma de apa prezenta pe suprafata betonului

6. MOD DE LUCRU 6.1 Pregatire preliminara - sclerometrul trebuie sa se utilizeze conform instructiunilor de utilizare prescrise de producator - acesta trebuie sa se actioneze de cel putin trei ori inainte de a proceda la citirea unei serii de rezultate, pentru a asigura o functionare corecta - inainte de a se efectua o serie de incercari pe o suprafata de beton, trebuie sa se efectueze si sa se inregistreze citiri utilizand o nicovala de calibrare si sa se verifice pentru a se asigura ca rezultatele obtinute sunt cuprinse in intervalul de valori recomandate de producator. In caz contrar se curata si / sau se ajusteaza sclerometrul. - sclerometrul trenuie sa se utilizeze la o temperatura cuprinsa in intervalul de la 10C pana la 35C 6.2 Operatii - sclerometrul se mentine ferm pe pozitie astfel incat sa permita tijei de soc sa loveasca perpendicular suprafata de incercat - se creste progresiv presiunea exercitata de de tija pana la impactul ciocanului - dupa impact se inregistreaza indicele de recul - se utilizeaza minim 9 citiri pentru a obtine o estimare fiabila a indicelui de recul pentru suprafata de incercat - se inregistreaza pozitia si orientarea ciocanului pentru fiecare serie de incercari - distanta minima intre doua incercari de impact trebuie sa fie de 25 mm si nici o incercare nu trebuie realizata la mai putin de 25 mm de marginea suprafetei incercate

- se recomanda sa se traseze separat o retea de linii uniforme de la 25 mm pana la 50 mm si sa se considere intersectiile acestor linii ca puncte de incercare - se examineaza fiecare amprenta lasata pe suprafata dupa impact si daca acesta a spart sau a perforat suprafata apropiata de un gol de aer , rezultatul nu se ia in considerare 6.3 Control de referinta - dupa realizarea incercarilor, se efectueaza citiri cu ajutorul nicovalei de calibrare; se inregistreaza si se se compara cu valorile citite inaintea incercarii daca rezultatele difera se curata si / sau se ajusteaza sclerometrul si se repeta incercarile 7. REZULTATUL INCERCARII - rezultatul incercarii trebuie sa fie luat ca media tuturor citirilor efectuate, eventual corectate pentru a lua in considerare orientarea ciocanului conform instructiunilor prescrise de producator si se exprima sub forma de numar intreg - daca mai mult de 20% din totalul citirilor efectuate pe o suprafata de incercat data difera de valoarea medie cu mai mult de 6 unitati, intregul set de citiri trebuie ignorat 8. RAPORT DE INCERCARE - raportul de incercare trebuie sa contina urmatoarele informatii: identificarea structurii / elementului din beton; amplasarea suprafetei / suprafetelor de incercat; identificarea sclerometrului; descrierea pregatirii suprafetei / suprafetelor de incercat; informatii detaliate asupra compozitiei si starii betonului; data / ora realizarii incercarilor; rezultatul incercarii (valoare medie) si orientarea ciocanului pentru fiecare suprafata de incercat; rezultatele corectate ale incercarii functie de orientarea ciocanului (daca este cazul); orice abatere fata de aceasta metoda standardizata; o declaratie a persoanei responsabile tehnic pentru incercare, prin care se arata ca incercarea a fost realizata conform acestui standard, cu exceptia celei notate la paragraful anterior.