Sunteți pe pagina 1din 13

Hidrologie

CURS NR. 9 SCURGEREA SOLIDA


Generalitati Actiunile de eroziune cauzate de precipitatii, alternanta dintre inghet si dezghet cat si de scurgerea lichida in bazinul receptie pe versanti si albiile rurilor conduc la existenta unei cantitati importante de material solid care este transportat de ape de la izvor catre varsare. Dupa dimensiunile particulelor erodate, acestea pot fi de diametre mici sau foarte mici, constituind categoria aluviunilor in suspensie care, datorita dimensiunilor fine si greutatilor mici, sunt transportate in masa apei pe distante foarte mari sau de dimensiuni mari, bucati rupte din sol, care sunt cunoscute sub numele de aluviuni trte deoarece, datorita greutatilor si dimensiunilor mari, sunt trte pe patul albiei de curentul apei. Transportul aluviunilor trte depinde de dimensiunile solului dislocat si de debitul si viteza curentului de apa. Un rol deosebit in formarea aluviunilor il joaca si factorii geologici. Constitutia si rezistenta rocilor care formeaza solul determina gradul de stabilitate al acestuia, rezistenta sa la actiunile de eroziune ale precipitatiilor sau scurgeri lichide. Factorii de influenta difera de la un punct la altul al unui teritoriu si din aceasta cauza scurgerea solida prezinta, de regula, un caracter azonal. Aluviunile, de toate categoriile, transportate in cursul scurgerii superficiale ajung si in unitatile lacustre de toate tipurile, aprovizionate cu apa din apele curgatoare, in care datorita vitezelor mici de deplasare a apei sau in conditiile stagnarii acesteia, datorita greutatii proprii, se depun in timp pe fundul lacului, constituind categoria aluviunilor sedimentate. Procesul de sedimentare al aluviunilor il intalnim si pe cursul apelor curgatoare. In lacurile de toate tipurile si bazinele piscicole prezenta aluviunilor fine sau grosiere este determinata si de existenta valurilor sau curentilor, care actionand asupra malurilor sau a barajelor construite pentru retinerea apelor provoaca erozinea acestuia. Forta de erodare depinde de frecventa si intensitatea valurilor, iar transportul materialului erodat este asigurat de curenti. Depunerea aluviunilor pe fundul lacurilor, bazinelor piscicole sau al rurilor determina fenomenul de colmatare, proces mult mai evident la lacuri si care exprima gradul de imbatranire al acestora. Masurarea aluviunilor Masurarea aluviunilor de toate tipurile se face dupa planul stabilit de masuratori, prin prelevara de probe si analiza acestora. ln perioadele de aflenta a apelor aluvionate

An univ. 2007-2008

Hidrologie

Curs nr 9

este indicat ca masuratorile sa fie executate la intervale de timp mai scurte, pentra a putea urmari cu atentie procesul de aluvionare. Prelevarea probelor de apa pentru masurarea aluviunilor in suspensie se realizeaza in verticalele de rada sau pe profile la lacuri, in profilul mirei la rauri sau pe profilele stabilite in cadrul masuratorilor expeditionare, folosind batometrele . In cazul unitatilor in care nu exista curenti se pot folosi batometrele cu umplere instantanee, iar pentru lacurile cu curenti sau rauri se recomanda folosirea batometrelor cu umplere lenta. In practica hidrometrica de la noi, pentru recoltarea probelor de apa cu aluviuni, cu umplere instantanee se foloseste batometrul din fig. 1. Este format dintr-un cilindru de tabla, cu capacitatea de 1-2. litri, avnd un diametru interior de 8-10 cm , deschis la ambele capete. Se introduce deschis la ambele capete in apa, la adancimea dorita si dupa ce apa a patruns in cilindru cele doua deschideri se inchid cu doua capace prevazute cu garnituri pentru etansare.

Fig. 1 Batometrul Jukovski Inchiderea celor doua capace se face automat, prin intermediul unui cablu, care tras de pe vas actioneaza doua arcuri care tin cele doua capace deschise. Ridicat la suprafata, batometrul plin cu proba de apa, se deschide la un capat si se goleste intr-un vas de continutul de apa. In lipsa batometrelor, pentru preluarea probelor instantanee se folosesc si sticle simple cu capacitatea de 1-2 litri, care se introduc cu o tija pentru umplere la adancimea dorita. Pentru preluarea probelor de apa, in bazinele cu curenti se folosesc aparatele de umplere lenta, de tipul sticlelor cu ajutaje (fig.2)

Fig. 2 Sticla cu ajutaje

An univ. 2007-2008

Hidrologie

Curs nr 9

Acest instrument este format dintr-o sticla cu capacitatea de 1 litru, prevazuta cu ajutaje de diametre diferite si este fixata pe o tija intr-un ghidaj metalic orientat la 25 30 grade fata de orizontala. Sticla este prevazuta cu un gat larg si care se inchide etans cu un dop. Patrunderea apei in sticla se face cu ajutajul orientat cu deschiderea in sensul curentului, iar prin celalalt ajutaj, indreptat in sens opus, se face eliminarea aerului din sticla. Ajutajele in mometul recoltarii probei de apa, trebuie sa fie situate in acelasi plan vertical. Tija, pe care este montat ghidajul sticlei, este prevazuta la partea inferioara cu un lest pentra a usura plasarea sticlei la adancimea dorita si lateral cu o aripa pentru orientarea intregului angrenaj astfel ca sticla sa stea transversal pe curent si sa poata recolta proba. La aparatele de umplere lenta viteza de patrundere a apei in sticla este reglata prin diametrele ajutajelor si prin distanta pe verticala, dintre cele doua ajutaje. Continutul probelor luate in mai multe puncte se toarna in sticle etichetate pe care se noteaza data, ora si numarul profilului de unde a fost recoltata proba. Probele transportate in laborator se filtreaza cu ajutorul unor hartii de filtru speciale, pregatite pentru dimensiunile palniilor folosite si cntarite inainte de folosire. Greutatea filtrului uscat se inscrie, dupa cantarire, pe fiecare filtru in parte. Filtrarea probelor se poate face pentru fiecare sticla in parte sau pe stative special amenajate pentru filtrare (fig 3). Pe stativ, apa filtrata se scurge pe jghiaburi asezate inclinat, colectndu-se toata intr-un vas. In timpul filtrarii, pe hartia de filtru raman aluviunile existente in proba de apa. Filtrul cu aluviuni se usuca apoi intr-o etuva la o temperatura de 105C, dupa care se cntareste din nou. Diferenta de greutate intre cele doua cantariri reprezinta greutatea aluviunilor, din proba de apa, care se exprima in grame.

Fig. 3 Stativ pentru filtratrea aluviunilor Pentru a se evita unele greseli la prelucrarea datelor culese este necesar ca toate datele sa fie inscrise pe un tabel in care sa se inregistreze: data prelevarii probei, numarul sticlei, profilul si punctul de unde s-a luat proba, greutatea hartei de filtru inainte de filtrare, greutatea hartiei de filtru dupa filtrare si uscare si diferenta dintre

An univ. 2007-2008

Hidrologie

Curs nr 9

aceste doua greutati sau mai corect greutatea aluviunilor din proba, dupa care se calculeaza si se inscrie turbiditatea apei in profil. Aluviunile trte le intalnim, in special, in ruri si lacurile alimentate de rauri, ca de exemplu in lacurile de acumulare in scop hidroenergetic sau pentru irigatii, in special in zona de varsare a rului acolo unde curentul este mai puternic si poate transporta aluviunile grosiere de fund. Cantitatea cea mai mare de asemenea aluviuni o intalnim in timpul unei viituri mai prelungite sau imediat dupa producere a unei viituri puternice dar de scurta durata. Pentru recoltarea probelor se foloseste batometrul de fund (fig. 4) sau batometrul cu sita ( fig. 5). Instrumentele se introduc pe fundul albiei cu gura de intrare deschisa si orientata spre curent, asteptandu-se intre doua si zece minute sa patrunda aluviunile de fund in interior.

Fig. 4 Batometrul a. vedere generala b. sectiune longitudinala

Fig. 5 Batometrul cu sita Dupa acest interval de timp instrumentul se ridica la suprafata, aluviunile retinute se rastoarna intr-un vas si apoi se spala batometrul cu un jet de apa pentru a transmite in vas si ultimele resturi retinute in batometru. Dupa aceste operatii aluviunile retinute in vas sunt lasate sa se scurga si apoi sa se usuce. Probele uscate se cantaresc si apoi se reporteaza gretatea masurata la sectiunea gurii batometrulul pentru a determina greutatea aluviunilor trte, captate pe unitatea de lungime. Dupa cantarire asupra aluviunilor trte se fac si analize granulometrice prin cernerea lor intr-un set de site cu ochiuri din ce in ce mai mici si care
An univ. 2007-2008

Hidrologie

Curs nr 9

le sorteaza pe dimensiuni. Stabilind in cadrul ecartului de dimensiuni gasite la cernere, anumite trepte si raportand greutatea aluviunilor gasite la fiecare treapta la greutatea totala a alaviunilor, putem afla raportul sau procentul aluviunilor pentru fiecare treapta de dlmensiune. Aluviunile in suspensie si cele trte aduse din bazinul de receptie de raurile afluente sau purtate dintr-un punct in altul al lacului, de curenti, ajung la un moment dat in zone mai linistite unde se depun, acumulandu-se in timp cantitati impotrante care provoaca procesul de colmatare al lacului sau riului. Aceasta sedimentare a aluviunilor este un proces firesc in viata lacurilor, colmatarea fiind in stransa depedenta cu varsta lor. Pentru bazinele piscicole colmatarea reprezinta un fenomen important si cu implicatii in activitatea productiva. Depunerea determina pierderea unor portiuni din aluviunilor in timp, provoaca ridicarea cotei fundului bazinelor, scaderea fireasca a nivelului apei, faciliteaza invazia vegetatiei si suprafata exploatabila piscicol. Pentru studiul aluviunilor depuse la fundul rului, lacului este necesar sa sa ia probe de fund cu ajutorul unei drage (fig. 6) care se lanseza la apa mecanic. Materialul recoltat cu draga se depune pe vas, se usuca, se cantareste si apoi se trece la masurarea dimensiunilor. Pentru matierialul grosier recoltat masurarea particulelor se poate face cu rigla, iar materialul de dimensuni mai mici se cerne in setul de site cu ochiuri din ce in ce mai mici.

Fig. 6. Draga-pentru recoltat aluviuni Pe diferitele trepte de dimensuni stabilite se fac cantariri separate, rezultatele putand fi inscrise pe o curba granulometrica. Aceasta curba poate reda greutatea fiecarei trepte de dimensiune stablita pentru granule sau in procente daca raportam greutatea fiecarei trepte la greutatea totala a probei recoltata. Cantitatea de aluviuni depusa precum si intensitatea colmatarii nu prezinta o repartizare uniforma pe toata suprafata lacurilor si mai ales la lacurile cu afluenti sau lacurile de acumulare. La aceste tipuri de lacuri se pot distinge mai multe sectoare in care actiunea de depunere a aluviunilor se face diferentiat. Un prim sector este

An univ. 2007-2008

Hidrologie

Curs nr 9

reprezentat de coada lacului in care, de regula, intalnim cursurile de apa care alimenteaza lacul si unde prezenta aluviunilor trte sau in suspensie este notabila mai ales in perioadele de viitura. Daca unele lacuri primesc afluenti si in alte puncte decat coada lacului sau au unul sau mai puncte de alimentare, atunci cele mai mari depuneri le intalnim in acele zone. Cel de-al doilea sector este reprezentat de partea centrala a lacului unde influenta curentilor este mai redusa, deci si aportul de aluviuni este mai mic. O alta zona caracteristica este zona malurilor unde actiunea valurilor si a sloiurilor provoaca procese de eroziuni mai puternice si, ca o consecinta directa, in aceasta zona depunerile de material grosier si aluviuni de dimensiuni mai mici sunt apreciabile. Un ultim sector esta reprezentat de zona limitrofa barajului, unde adancimile sunt cele mai mari, actiunea curentilor mica si in care inregistram cel mai scazut proces de depunere de aluviuni. Masuratorile privind prezenta si gradul de marime al depunerilor de aluviuni se fac diferentiat pe sectoare, astfel ca: a. In primul sector, cel de la coada lacului sau al punctelor de precise si in special dupa fiecare viitura, valorile masurate sa fi b. inscrise pe planuri si se compare rezultatele obtinute la fiecare masuratoare pentru a uramari evolutia procesului de colmatare precum si modul in care sunt afectate de acest proces diferitele sectoare ale zonei cercetate. La fiecare si granulometric, masuratoare trebuie recoltate probe din toate tipurile de aluviuni (in suspensie, trte sun sedimentate), care se analizeaza global cat deterninindu-se greutatea, dimensinile precum si natura lor; c. in zonele centrale si de langa baraj se executa masuratori asupra aluviunilor in suspensie, in puncte fixe (verticalele de rada) prin prelevari de probe dupa un lor cantitativa Pentru aluviunile sedimentate, se program stabilit si analiza alimentare, este

indicat sa se execute ridicari topografice si masuratori batimetrice la intervale

executa recoltari de probe cu draga cara sint apoi analizate din punct de vedere al naturii sedimentelor.granulometric si prin recoltari efectuate in dlferite puncte sa stabileste distributia depunerilor de aluviuni si concentratia in aceste zone;

d. in sectorul de mal se executa masuratori pentru determinarea gradului de marime al proceselor de eroziune, depunerile de material erodat precum si transportul acestora de-a lungul malului: Este limpede ca procesul de aluvionare la lacurile cu suprafete mai mari se petrece intr-un timp mai indelungat si de aceea masuratorile privind aluviunile de toate tipurile se executa pe baza unui program in care investigatiile se fac esalonat, pe tot parcursul anului si in special in perioadele ce urmeaza viiturilor.
An univ. 2007-2008

Hidrologie

Curs nr 9

Pentru lacurile si bazinele mai mici, procesul de colmatare este mai intens si se petrece intr-o perioada de timp mai scurta, mai ales cand alimentarea se realizeza dintrun curs de apa ce dreneaza un bazin hidrografic. Din aceste motive, masuratorile privind cantitatea de aluviuni ce patrunde in lac, modul in care se distribuie aluviunile pe suprafata lacului si felul in care se sedimenteaza, se fac la intervale mai scurte de timp, iar in perioadale de golire a cuvetei lacului se executa ridicari topografice, in zonele in care intalnim depuneri de aluviuni, precum si foraje si prelevari de probe pentru studiul depunerilor, al evolutiei acestor depuneri si al naturii lor. Materializarea profilelor si a bazelor de masuratori se face cu ajutorul pichetilor sau al bornelor.

Calculul turbiditatii Deterrninarea continutului de aluviuni in suspensie existent in apa raurilor sau lacurilor se face prin prelevarea de probe de apa cu ajutorul batometrelor, buteliilor cu ajutaje sau a sticlelor simple odata ca operatiunea de masurare a vitezei executata cu morisca hidrometrica si determinarea metodele studiate anterior. Turbiditatea ( ), se exprima in grame la litru de apa sau kilograme la metrul cub de apa. In verticalele de viteze stabilite, sau verticalele de prelevare a probelor in lacuri, se recolteaza probe de apa. Daca apa contine cantitati reduse de aluviuni, apa prezentand-se la vedere suficient de limpede, se recomanda recoltarea in fiecare punct a unei cantitati mai mari de apa (2-10 litri) pentru a putea asigura obtinerea valorii turbiditatii mai apropiata de realitate. In alte conditii se recolteaza din fiecare punct cate un litru de apa. Prin filtrarea apei si cantarirea filtrelor uscate la etuva, (dupa cantarirea prealabila a filtrelor inainte de folosirea lor), prin diferenta de greutate se obtine cantitatea aluviunilor retinute si volumul apei filtrate. de aluviuni retinute de filtru exprimata in grame la litru prin raportul intre greutatea turbiditatii in punctul de luare a probelor prin

G gr grx 1000 = = gr / lsau = gr / m 3 3 V 1litru m

Pentru calculul debitului de aluviuni valoarea turbiditatii se exprima in gr/m3. Turbiditatea apei, datorita gravitatiei creste de la suprafata apei spre fundul sectiunii. Din aceste motive in calculele ce se fac privind debitul aluviunilor in suspensie se folosesc, similar cu valorile de viteze, turbiditati medii pe verticala.

An univ. 2007-2008

Hidrologie

Curs nr 9

In acest anune:

sens

la masurarea

turbiditatii se recolteaza probe din

punctele standard,

calculul turbiditatii medii pe verticala facandu-se prin aceleasi relatii ca si la viteze si In cazul masurarii turbiditatii in 5 puncte :

mediu=

supr +30,2h +30,6h + 20,8h + fund


10

In cazul masurarii turbiditatii In 3 puncte:

mediu =

0,2h + 20,6h + 0,8h


4
turbiditatii in 2 puncte:

In cazul masurarii vitezei si a

mediu =

2 0 , 2 h + 0 ,8 h 2

In cazul masurarii vitezei si a turbiditatii intr-un singur punct, la suprafata sau 0,6 h:

mediu = sup * k1

mediu = sup * k2
In aceste relatii coeficientii de corectie k1 si k2 au valori ce se determina pe raportului intre valorile turbiditatii realizate pe baza masurate la suprafata si respectiv 0,6 h : baza masuratorilor complete si cele

K1 =
K1 =

mediu complet sup


mediu complet 0 ,6 h
operatiunilor de calcul, pe baza de masuratori complete ale pe baza relatiilor:

Pentru simplificarea

turbiditatii si debitelor de apa si masuratorile corespondente la 0,6 h si suprafata se pot construi grafice de corelatii ale coeficientilor de trecere K1 si K pentru turbiditate:
2

med = f ( 0 , 6 h )

med

sup

In afara metodei analitice, prezentata mai inainte pentru determinarea turbiditatii medii pe verticala se mai pot folosi, la fel ca si Ia determinare vitezelor medii, metoda grafoanalitica si grafomecanica. Pentru aplicare acestor metode este necesar sa se construiasca, la scara,epura turbiditatii, pe baza masuratorilor facute in punctele

An univ. 2007-2008

Hidrologie

Curs nr 9

standard, dupa care calculul determinarii vitezelor medii.

turbiditatii se face aplicand aceleasi metode ca in cazul

Calculul debitului de aluviuni in suspensie Debitul de aluviuni in suspensie exprima cantitatea de aluviuni in suspensie care trece printr-o sectiune de rau in unitatea de timp. Acest debit se noteaza cu litera R, se exprima in kg/sec sau tone/an. In mod analog ca si la calcularea debitului lichid,operatiunea incepe cu masurarea pe teren si transpunerea pe un grafic, la scara, a sectiunii raului unde se executa masuratoarea, respectand sistemul de lucru indicat anterior pentru aceasta operatiune. In practica masuratorilor hidrometrice, pentru calculul debitului de aluviuni in suspensie, turbiditatea nu se masoara in toate verticalele de viteza si de regula probele de apa se iau din doua in doua verticale sau chiar mai rar. In orice caz aceste verticale se aleg astfel nct sa se asigure recoltarea de probe la cele doua maluri si la mijlocul sectiunii raului si se mentin aceleasi toata perioada de timp. Masuratori complete se fac la anumite intervale pentru control. In fig. 7 se prezinta o sectiune de riu in care s-au stabilit un numar de 5 verticale.

Fig. 7 Schema de calcul al debitului de aluviuni in suspensie intr-o sectiune de riu Masurarea debitului lichid se efectueaza prin masuratori de viteze complete, in toate cele 5 verticale stabilite, in timp ce, pentru masuratoarea debitului de aluviuni in suspensie se stabileste prelevarea de probe pentru aluviuni numai in trei verticale si anume verticalele 1, 3 si 5. La fel ca si in cazul debitului lichid si calculul debitului de aluviuni in suspensie se poate efectua printr-una din cele trei metode cunoscute si anume: a. b. c. metoda analitica; metoda grafoanalitica; metoda grafomecanica.

An univ. 2007-2008

Hidrologie

Curs nr 9

Pentru aplicarea metodei analitice, dupa trasarea sectiunii raului si stabilirea elementelor geometrice ale acesteia, se preleveaza probe de apa pentu aluviunile in suspensie in verticalele 1, 3 si 5 in fiecare din acestea, in functie de adincime siprogramul stabilit, in 5, 3, 2 sau un singur punct. Cu ajutorul acestor probe de apa se trece la calcularea turbiditatii in fiecare punct masurat. Valoarea turbiditatii () se exprima in gr/litru si se transforma in gr/mc. Metodologia de calcul al debitului de aluviuni in suspensie prevede urmatoarele: a. determinarea debitului unitar de aluviuni in suspensie ( ) care reprezinta

cantitatea de aluviuni, masurata in grame sau kilograme, car trece in unitatea de timp (secunde), prin unitatea de suprafata (cm2 sau m2 ). Valoarea se obtine multiplicand turbiditatea cu fiecare viteza din fiecare punct de masurare si se exprima in gr/sec.cm2 sau kg/sec. m2. In cazul masurarii vitezelor si turbiditatii in 5, 3 sau 2 sau 1 punct valorile debitelor unitare sunt urmatoarele: - in cinci puncte:

supr =Vs uper*super () m/sec x gr/m = gr/sec.m


3

0 ,, 2 h = V 0 , 2 h * 0 , 2 h

0 ,, 6 h = V 0 , 6 h * 0 , 6 h

0,,8h = V0,8h * 0,8h

fund

= V fund

fund

- in trei puncte:

0,, 2 h = V0, 2 h * 0, 2 h

( m/sec x gr/m3 = gr / sec.m2)

0 ,, 6 h = V 0 , 6 h * 0 , 6 h

0,,8h = V0,8h * 0,8h


- in doua puncte:

0,,2h = V0,2h * 0,2h

( m/sec x gr/m3 = gr / sec.m2)

0 ,, 8 h = V 0 , 8 h * 0 , 8 h
An univ. 2007-2008

10

Hidrologie

Curs nr 9

- intr-un singur punct

0 ,, 6 h = V 0 , 6 h * 0 , 6 h ( m/sec x gr/m

= gr / sec.m2)

supr = Vsuper * supr


aplicandu-se in aceste ultime doua cazuri si coeficientii de corectie respectivi. b. determinarea debitelor unitare medii pe verticale( unitare (

m ) cu ajutorul valorilor debitelor

) aplicand principiul de calcul al vitezelor medii pe verticala:

- in cazul calcularii debitului unitar in 5 puncte;

sup r

+ 3

0 ,2 h

+ 3

0 ,6 h

+ 2

0 ,8 h

fund

10

- in cazul calcularii debitului unitar in 3 puncte;

0 ,2 h

+ 2

0 ,6 h

0 ,8 h

- in cazul calcularii debitului unitar in 2 puncte.

0 ,2 h

+ 2

0 ,8 h

- in cazul calcularii debitului unitar intr-un singur punct, fie cel de la suprafata sau 0,6h acest debit se considera ca fiind debit unitar mediu. c. determinarea debitelor unitare medii intre verticale . Deoarece in exemplul ales, masuratorile de aluviuni in suspensie s-au realizat in verticalele 1,3,si 5 rezulta ca acest calcul se va efectua intre aceste verticale, deci:

0 1m = m1 m1 3 = m1 + m3
2

2 3

m3 5 =

m3 + m5
2 2 3

m5 0 = m5
d.determinarea sectiunilor partiale de rau (), care se vor exprima in m2

1 = b0 * h1

1 2

An univ. 2007-2008

11

Hidrologie

Curs nr 9

2 =

h1 + h3 (b1 + b2 ) 2

3 =

h3 + h5 (b3 + b 4 ) 2

1 b5 * h5 2

e. se calculeaza debitele partiale de aluviuni in suspensie (R) (gr/sec. m2 x m2= gr/sec)

R2 =

m1 + m3
2

* 2
m5

R3

m3

+ 2

*3

R4

2 m5 * 4 3

f. se calculeaza debitul total de aluviuni in suspensie (R) Rgr/sec =

R = R + R
1 1

+ R3 + R4

Acest calcul al debitului de aluviuni in suspensie se poate prezenta, cu aceleasi date, sub forma tabelara: Calculul debitului de aluviuni in suspensie Tabel 2
Debitul unitar mediu ( gr/m ) 2 0
2

Debitul unitar mediu intre verticale (gr/sec.*m2) 3

Debitul Suprafata intre verticale (m ) 4 1


2

Verticala de viteza

Debite partiale R (gr/sec) 5

total de aluviuni in suspensie R (gr./sec) 6

1 0

2 m1 3

2 m1 * 1 3

m1 m3

m1 + m3
2

m1 + m3
2

m3 + m5
2
2 3
m 5

m3 + m5
2

m 5

2 3

m5

R=

R
1

An univ. 2007-2008

12

Hidrologie

Curs nr 9

Dupa calcularea debitului de aluviuni in suspensie (R) se calculeaza, de regula si valoarea turbiditatii medii pe profil, cu ajutorul relatiei:

med =

R Q

In care: R - reprezinta debitul total de aluviuni in suspensie; Q - debitul total de apa in profilul respectiv. Turbiditatea medie pe profil se exprima in grame/litru sau Kg/ m3, dupa cum sunt exprimate R si Q. Calculul debitului de aluviuni in suspensie prin metodele grafoanalitica si grafomecanica comporta in general aceleasi operatiuni ca si la calculul analitic prezentat cu singurele deosebiri ca: a. daca masurarea vitezelor si a turbiditatii in verticalale stabilite si dupa calculul debitelor unitare de aluviuni in suspensie, cu aceste valori se construiesc la epurele respective b.determinarea vitezelor medii, a turbiditatii medii si a debitelor prin calcularea suprafetei epurei prin metode analitice impart medii de aluviuni pe grafoanalitica). verticala, se face prin planimetrarea epurelor respective (metoda grafomecanica) sau (metoda Suprafetele planimetrate sau calculate se la adancimea raului in verticala scara

respectiva sau se imparte in fasii egale calculandu-se valorile medii . c.dupa calcularea debitelor elementare de aluviuni in suspensie pe fiecare verticala, debitelor unitare medii, cu aceste valori se construiesc epurele respective care se planimetreaza sau se calculeaza marimea suprafetei. In rest se respecta acelasi procedeu ca la determinarea debitului de aluviuni prin metoda analitica.

An univ. 2007-2008

13

S-ar putea să vă placă și