Sunteți pe pagina 1din 55

gr cELEIDEo rlINlA, SFTNTEI iNrnu sr-AVA SrDEuaTA rAcAroanu $I NEDESnARTITEI

TREIMI

SMERITA CUGETARE RUGACIUNEA LUI USUS PENTRU INCNPATORI


Dialogcu Plrintele Arhimandritllina DobzeuCatedrala Sfinpi ApostoliPetrugi Pawl - Hugi Ieroschimonah Dionisielgnat - ColciuChilia Sfrntul Gheorghe

Athos SfrntulMunte

ITCTPATONI RUGACIUNEA LUIIISUS PENTRU

Descrierea CIP a Bibliotccii Nagionale a Romdniei MINA DOBZEU Arhimandrit DIONISIE IGNAT Ieroschimonah CLEOPA PARASCHIV Ierocliacon

CAPITOLUL I
I. RUGACIUNEA LUI IISUS _ PENTRU

irucnpAronr

Dialog cu Pirintele Arhimandrit


Rugdciunea lui fisus pentru incepdtori_ dialog cu pirin(ii Arhim. Mina Dobzeu gi Ieroschi-. niorri.ie Iglat / ierod. cleo*P1 !3-ras-9,t-'*y

Mina Dobzeu

Motiae
Pd,rintele Mina: Ceea ce mI intereseazi in rnod deosebit este si fac cunoscut5 $i accesibil5 ,,Rttgicittnea lui Iisus" pentru toli cregcinii ortodocqi, pentn"rcd rogi au nevoie de rnila qi ajutorul lui Drumrezen. . Lumea actuali trf,ieEte intens [oate crizele, inclusiv cea a libertigii. Ornul are liberratea sf, se afirme prin fbrge proprii in toate ci poate explica torul; qcoala qi-a construit $tiinga morala ei; Biserica a fost prigoniti, ateismul dirimAncl-o cu silbSticie. este inclepirtatl de mor:ala creEtini, esle in cleriv5, zbitAnclu-se, pe orizonrald $i pe verlicale, in jos. -fotul rele-lile, iar este invilmi daci aude p-e*clepreie-serr;d, ci se poate vindeca prin bioenergie, merge acolo; dacl aude ci se fac fzrrmece,le invali qi Ie face qi el; dacl vede la televizor-qeciinge de magie qi spiritisrn, rimine surprins qi

iar dupi ce terrnrna care Ie slvirqeqte,


la yoga si se refaci etc.

RUGAcIUNEA LU! ltsuspENTRU lrucrpAronr Merge Eila SfAnra Lirurghie din cincl in cAnd,dar FIarul D-nb-rrlui.Sfbrrt nu-l mai pitrunde, penrru ci zlqgyggq-p11l r D:rhului S{hnt. Ajunge, asrfel, r. $i clupf,cum esleel, ,e e$e $i socienrea, invadad cle toat-e josniciile 'enite prin influengelereligiilor orienrale, clin pracricile africane,din lumea inapoiati a pig2nismului Eii .orrcepgiilormagice ale Apusului - bioenergie,parapsihologie, paranormal,spiritism,hipnotism,salanism etc.- seclecare n-au nici o legiturd cu creqtinismulautentic,iar Loa[e aceslea sunr grllpate subge e. _ calea de ieqire esrericlicareaomului cu ajutorul harului dumnezeiesc, prin vindecarea lui sufleteasci. Trebuie si dezvoklm cu rotii gn__pu!el4lg__eu-9_Lr_ dq enefgle spirituali care si rea$e-esufletullumii Frornincl de desplrgi. iasl din intunerjcgl+{earelor saleEisi buie s5. intr-ein lumina dumnezeiascia poruncilbr divine. CreErinuloruodox ci esLe luar de val Eicd trebuie si depuni eforruri penrru a sericlicacu ajurorul harului dumnezeiesc chn cddere gi rdrlcire; va ingelege arunci cd nu poar.efi conlirndad cu practicileyoghine Einici cu o altd pracrici pigArri. Cele cAreva invigiruri pc care le congine moclesta carre doresc s5-i ajute pe cregtinii noErri la o insuflcqir5rena$terelSuntricr in Duhul sfdnt. creErinii iqi vor intiri, asLfel, legitura haricl cu Duurnezeu. Ei rrebuie si ingeleagi cd pe omul -qel oou-liultric-duhovnicesc l-au urtat aproape complet qi cI, prin ceea ce fac, se ocupl nurnai cle omul cel vechi-p5c5ros Ei nu mai qriu cum si se inroarci in Patriacereascr.va in[elegeqi va fi om in roari

INCEPATONI LUI IISUS PENTRU RUGACIUNEA Prin practica "Rugf,ciunii lui Iisus", va observa ci Domnul Iisus il va ajuta sf, se despltiurc:urei Ei sf, se prin pociingi, rdbdare qi tnunci, forgecare iusanico$ca-lc5 morali biruitoare. alcltuiesc o Numai omului ii este dat si cunoasci fericirea cea ve$creErinilor Calendarele nici Ei esteclators-o dobAndeasci. orrodocEisunt pline de sfingicare au ajuns la fericirea cea veEnici Ei care ne ajutl Ei ne incredingeazi Ei pe noi de adevlrurile evanghelice. o taini Subliniezfaptul ci "Ruglciunea lui Iisus" nu esLe pe care s-o oficiezenttmai preogiisauo pracricl ce apargine exclusivmonahilor nevoitori. Tot cregtinultrebuie sI strige ca desfrinta, ca LaIcu poclingl Ei smerenie,ca vameEul, femeia canaaneanclcltre Domnul harul de pe cruce, ca IisusHristos. se intoarC.restinul devine "curat.cu inima" cdnd nr!41ea e ce in casa ei, in piCarele ir oEaj",de noas[re. qi persevestricluingi De aceea se cere $ lttcrarea harici prin renqein , josnicia "Rugiciunii lui Iisus".Atfel putem lupta cu [oa[e ile care se intind perfid, ca o-pari ucigltoare asupra lumii. a ca s! puem rezistaluerdrii-,ta[arrlee, Aceastaeste solugia r rt ace as ta. exis td in lumea c are corup-giei4i f,5,ilor a urulor'ri Trebuie si alergdm la Hristos qi s[ strigim: "Iisuse Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-md!", "fisuseFiul ]ui Dauid, milue,Stecf, pierim!" md!"(Ltrca I8,38); "Iisllse,salveazd-ne, ucenicul Ei Bogatul qi slracul, regele Ei preEedinlele, "Iisuse, ai rnil5 de minel", duhovnicul sI stlige neincent: "Iisuse, Fiul lui David, miluieqte-mi!", "Dumnezettle, milosriv fii mie, picitosul!", "Doamne Iisuse Hristoase, pe mine, picitosul!" Fiul hri Dumnezeu,miiuieqte-m5

inrre Dumnezeu mamo' a, iar.; 3l,i**.l:.i::TJil Ei

RucAcruNEA LUI lsuspENTRU irucepAronl

TruCEPATONI IISUS PENTRU LUI RUGACIUNEA cu Dnrtnezeu. inrplinim Ei asemlnzuea rnintea este obiEnuiti sd faci acestlucru' Dar nu insi clacf,facem acestexercigiuzilnic, ne vomobi$nurs--ozicem. Tot aqa Ei inirna nu-i obiqnuiti, dar, bitAnd la uqa inimii, mereu, cu cuvintelertrgiciunii, ea se va deschide. "Rugdciunea lui lisus" - spusd pe respiralie Prin aceastdmetodi spunem "Rngiciuuea lui Iisus", qi al expiragiei. inj:rinri pe rirmul inspiragiei EoborAndu-ne - ac5iunifiziologice invo(inspiragiaEi expiragia Respiragia luntare) devine mdsurain doi timpi in rostirea ruglciunii: Fiul lui Dumnezeu" Ei l. "Doanrne, Iisuse Flristoase, inspirf,m; pe nrine, picitosul" qi expirdrn. 2. "miluieEte-m5 Ca durati de rimp sI o spunemcAtel0'15, rninuteiar daci suntemmai rArrritori,de 2-3 ori pe zi, cite l0-15 minute. @ "Rugiciunea lui Iisus" spusdpe pulsul inimii a unde seafl5 $i puPrin aceastimetoddne mgim a sufletulgi,cu cuvinteleruglciunii b5rAnd terea simgiroare s, apoi, pe parcurs,o vom putea Ia uEainimii, mai inrii ig-g!4qU[ai!0!. cu insistentS, zice tainic, lrtgAnd, accen[Llat, rugiciunea Rost-im in aceasrlmetodi avemurai mulgi rimpi. rar, ip-lilpfe-timpi, fiind accentualfiecarecuvint (fiecarepas 4.Fiul lui 3.Hrisroase, din cei Eapte):l.Doamne, 2.Iisuse, mine, T.Picitosul!.t 5.Miluiegre-mf,,6.Pe Dumnezeu, i ti
\
I Notarea cu majuscula scoate in evidenta faptul ca avem 7 timpi.Forma lnvrta la o hotarAre,la o angajare.

Invdfarea "Rugdciunii lui fisus". Metode.

Pdrin.tele Cleotta: C}nn esremai bine si invlgdm "RugIPd,rin.tele Min,a:[,a SfinqiiPiring,igisim acesre doui teh"Rugiciunii nici pentru inviqarezr gi pracricarea lui Iisus". Pentru incepdtori,esre'maibine si spuni "Ilugiciunea lr-ri Iislrs"legat.i cle respiragie. Dc asernenca, pentr-umonahii care stauin chilia lor Eipracricf, aceastd rugiciune. "Ruglcinnii lui Iisus" invdgarea gieo recomand penlru incepitori. O asrfelclepracricd nu poareavea,insi, continuitate.Pentrucd noi nLlne limitlm numai Ia aceasti rugiciune ("Rugdciunea lui Iisus"),ci facem qi pravila, participim la SfAntaLitrrrghie Ei la celelaheslujbe bisericeqti. In acestec Lemasociaruglciunea cu respif traua,cr_cu_ De ce zic si asociem ruglciuneade "pulsulinimii"? Penrrn ci e:t{gggeas6 miFare a ini care ajung pe fepte mai inalte ale "Rugiciunii lui Iisus" Ieagd ______inea oe pursulfumrl. Recomancl ca "Rngiciunealui Iisns"sI lie zisi qi sI ne cobolArn cu mintea in inimd, "Doamne, zir:And: lisuse Hristoase,Fir.rllui Dlrmnezeu, rniluieqte-md pe mine, picf,tosul!" Recomandca sir se fhci acestexerciqiual "Rugiciunii lui stAndin genunchi,nu cu faqa la pdmAnt,currriinile adunateia piept. Ast1bl, spunenlaceasrA mgdciune,conce[trindu-ne la rrebuie s2[zicl cg iqqelegere, a cu afecqiune, iar voinla, insugireasufletului, si punir cle acord ragiuneacu afecgiunea. futlel serealizeazicab in fiinEa noasLrf,,in care
6

1 I
I

ill

RUcActUNEA LUt lsus pENTRU itucepRronl itr zrcesr fel, biLAn a inimii cu cuvintul mgiciunii, accentuatpe fiecare uyfrt t (cuvinre),dgpflqdqfA_uirl4_E_q9_dqsch icli ; iar, dupd_ I u!_lUnp,f !q liqt q! ef_ecg car@e, ca semn al conluBai pronLtntat, cririi ragiuniicn inima. La inceput,i a nu ne primeqre, pentru c5 este irnpietriti; iar daci vom bate Ia uqa inimii rnereu,ea se deschide, ne primegte, qi di seflur, conlucrAnd incilzindu-se. Cu timpul, ac o_llom avea $i gapte c2nd vom citi ti alte riig5ciuni (cele Laude,Acalisre, SfhntaLiturghie qi canonulde luglciuni personal).Deoarece avem rll i de laudi, de mulgrrmireqi cle cer-ere, pe care,astfel,le vonr realizzt i CoborAndu-necn nrintea in inimd, penru ca utintea sd

ITCEPATONI PENTRU LUIIISUS RUGACIUNEA nlrmal Exersild zilnic, r,om realiza e, Fiul cu l ceite Et*lttt" simple: "DoaI Praclipicit.osul!" lui Dlmnezell, rnihrieEt.e-md 1le mine, cAncl "Rugicir-rnea lui lisus",
tar'1e
C

i simtim lucrarea harului dunq4qzciesc,

Ce urmirim

prin practicarea "Rugdciunii lui Iisus"?

De semnalat esteEifaptul ci mgiciunea alipiti de ritmul inimii are concinuitatein coatetreotele: 1. I e - ca anu'enamenr qi deprindere: 2. ln reafizarea rugiciunilor muhiple de calirare (rugiciuni de cerere,clemulqumiresaude laudi); 3. kd - lralis-marugiciunii, care lucreazi itl ul inimii (caun trcditde ceas,gi nu ca un suspinarrificial al pldrnAnului).Acestfel de ruglciune esrq in i miqeate de Duhul Sfhnr,car-e iqi ghseqre sdlag inrr-o inimi curigiri de zgura plcatelor; avem inima curari in care sd se poaH odihni harr-rl dumnezeiesc, dupi cum spune Sf2nculAposrol Pavel cd "aoi x.tnte[itetnple ale Duhilu,i (1 C o r. 3 ,1 6 ); Sf d n t " care es[e este alipirea de Durnnezeu cu *S,.1_t.v:g!e; afecgiunea qi cildura iqlmii, precum copilul alipir Ia sinul maicii sale se sirnr.e odihnir Ei fericir fErf, si spuni cuvinre.
8

negv"dil *Dar " (Romani 8,26). si nu fim ca acei cre$tini care zic: "Ia sf, incerc!", ci sf, spunem: "Ia si incep qi si am continuit.ale", pentnt ci harul Duhului sfint Le va ajuta qi re vei izb[vi in aceastd treapti qi de ceea ce se numeqte imaginea picatelor, deoa-

receFn nlemoli2 t,oastre,pest

Dar dacl vom Loase.

ilar,",iin rugdciune, harul lui Dumnezeune va a.jutas5 ne izbivim cle imaginile qi de amintirea picatelor. Stactiul 3: indunuezeirca, cAnd har:ul I'uL Dumnezeu pdeat'elor, Ianl4nqEi]ucreazf, -i:sll:ajullaaeula{rlldezgura "suntelt' lenP/u/ ;t"pe cum spune SfAntul Apostol Pavel: /u/ D,nnezei Si cd Du/u.t/ /ut Durnnezar /ocutbste-nlruuot'" (I Cor. 3,16) Ei hatuJ-Iui-Dmutezeu se roagd intpreund cu cu suspinede negrdit"(Romani 8,26)' cluhuL-ttosuu in aceastitreapd a rugiciunii vom aveaadeviratasmelenie, adevdrataurnilingf,,adevirata pociintri Ei adevirara
I

RUGACIUNEA LUIllSUS PENTRU INCCPATONI

IruCCPATONI LUI IISUS PENTRU RUGACIUNEA Dar noi, penlru cd nu gtitn care sunt bune Ei care sunt rele, sirnu Ie clim importan[5.Vrei si fii vizitor cu Duhul? glte rrlai hlportmt si-gi Estebun lucntl Dar, pentru inceltttt., vezi plcatele tale, pcnlru ci nn vei risptrncle tu clepicatele ahora. daci esrebine pregitit, qtiece are de'spus Un cluhovnic, unui penitenl pen[rtr cI este mai ingeleptqi mai iscusitpe care i le Penitentul trebuie nttmai sI ascultecle sfhtur,ile d5. Iar noi s:i fugim cle arndgirilecliavoleqti' RIt{cire sau neisprivire? simpli: De incepi si te rogi cu rugiciunea de poc5ing5, "Doamne,IisuseHrisloase,Fiul lui Dumnezett,milueEte-m5 pe mine, plcitosul!" de ce igi pui problema cI vei avea iatecirii De ce sX te riticeqti? f)oar ceri cu pociingi lui Dumnezeu cele bune. $i Domnul te va cil5uzi spre cele bune Ei de folos. Am aminrit gi alt[ datd urmitorul aspect in legituri cu aceastirproblemi care-i frdmiLnti pe unii: este oma/ Domnul nosru Iisus Hristos ne spune: "CineoarY it' ua da pdme e/ ua cere it' ace/admtre uoi cdrutafu/ tdu Si pzalrd? Sau de-i ua cerc leSle, a/ ii ua d'a,rarpe?
mai me*

rugiciune, penrru cr ha.ul lui Dumnezeu siliqluieEre in nol, [e$te. Dar si nu mihnirn I)nhul lui f)urnnezell,ca nu cumva si seirndepirtezede la noi gi szirrminern in pdcatelenoastre. Pentru ce dubukelrirr va gisi inir'a curati impodobiri Ei qi se va inroarce i' ezrcu ihe $apte duh.ri ale pacatelor "...st rlarea ceade1tc urnri a onuh) ace/uzb t" ,op)" nzzirea d,acdl ceadtVzldl" (Luca 11,26). 'Tar cdnddu/tril neauar a 4ra r*)z o4 urnr/dprzizhcunfrrd de ay'dsi caurd odzlnrisi na gri-resre, a7)oz) zzce. ,4,fttuoi lrtoarce h casamzadz)z c(t/?a2// tes4 si anzzizd, o a//dgohra.,miruradsz' iny'odohld.zftunci s duce za cu vne a/te si saptedu/unz'mai re/e decdle/'sz e/eznrrdst /ocuzhu' aco/4. si ilaria depe nrmd a ornu/ui ace/uza se"frce tllat rearlecdJ cearlzizhii cu neamul (Matei lz, 4z-4s).cel care a cizur dupi ce a aceilarzcleatz" primt darul durn'ezeiesc poare cleveninecredincios,sectar, per:vers sexual,iubitor de argingi... -desfrAnat, si ne fereascd PreabunulDumnezeude o istfel de crdere! AEadar, , penru ci Domnul Iisus Hristos nu numai i El ne cautl Eibare la uEainimii iar noi rebuie si-i deschidem: ,Ta@Eu snu /a uSd p tal'' de-tv//ua auzza)rctu.q,/asu/siz,ta tlescfitde us4 uoi thJra/a uoi cma (z e/;i e/ cu,-){zue'; (Apoc. Si Z,2O); clci Domnul !( Iisus esre '?dstonl tul bun" (Ioan tb,t t). Sr luim aminre ca sd-r cleschidem arunci cand bate la uEainimii noasrl.e. Daci noastri es.te, insi, plini de duhuri IisusHristosaEreapri, , MAn*ritor-ul penrru ci El Etiecand esrevremeasi'e mantuiascx. sa maiiuim aminceEisI ne.ferinde senzagional, l.pr,goaptelor saranei qi vecleniilorl, ihiui.lu bune. Un SfAntPirinre L-a intrebat pe Durnnezeu: -"Doamne de unde o si gtim noi clace unele vede'ii, descoperiri Ei ganch.rri sunr de la Dumnezellsalrde la diavoli? Ia u i-a rispuns: sg implinqc, iar celerele nu se irnpiinesc!,, 10

SI lulm aminte: cele pe care le cerem noi prin aceasti , cu contribugia rugiciune de pociingi s Sflnt. Domnul Ei efortul nosrrlr qi ajura czi ne spttne nosru Iisus I-Irisros ".. .pdrrtdnlu/rudeSle dz 'du de1:/zn fu sPn '[ar t (lMarcu4,28-29). lnntla Jecera, cri a sost secertsztl" si SI ne ferim de ritZrcirica nu rAdi dracii de noi. esle a[unci cAncln!! [e_inleres-eaza miu11

RUcActUNEA LUt lsus pENIRU irucepRronr

ITCTPATONI LUI IISUS PENTHU RUGACIUNEA ca[, ori si levitf,m, ctlrn mint yoghinii c[ fac?Nu! Nu acesn esle scopul creqtinului or[odox, si rAvneasc[ dupi lucruri exuaordinare. Mungii staubine acolo urrde a rAnduit l)umnezeu ci rrebuiesI fie ginu e nevoiesi-i mutim. . duEm5nie,ngcreding5,begie,vorbire in degert, cleverire, desfrAu,perversiuni sexuale,iubile de argingi, l5comie a pintecelui etc. - in al doilea stadiu se va produce despitimirea noasre. plcatelor Ei de-abia atunci vom aveaadevirata rugiciune, Eia$eviraraevlavie. PAnI nu vei ajunge qt$e la aceastl lucrare minunati, qelelaltesunt Dacd rlmii mereu in srnerenie ci a-nqagitoarc-+Lfariseiee. eqriplcdtos, a[unci eqrisigur ci te afli pe caleaceabun5. $i, a-. mai departe, Jr

ceput Eini se pare ci de acumne-amEi pocdir;saude-abia am semdnatEivrem de-acumsr Eiculegernroadele; orirqici Eivrem sdculegemroadele.Da, putem cond un neisprivit! in:roi mAndria ^ O_glqra@rc esrearuncicAndincolgeqre fariseului:ci de-acum'numai sunlemca..ilalli oapqe1riin atesi bal, vino la pocaingtilm;iuliii: "Dumne-ze-ule, milos-

Duhul sfanr.,dupr inviqrmra de creclingra Bisericii orcodoxe. s-avemcredingitare.Domnul nosuu IisusFlristos ne spune cI dacSvom av*ea credingl cit ua,gf,sxLede-m.uErar vom putea mllra mungii (Matei 17,20).Dar ce credegici trebuiesi murim mungii? Sausi mergem pe apd ca pe us_
12

r-im in fagalui Dumnezeuqi a semenilornoqtri Ei si excludem plrerile mirege despre noi. Numai aga vom putea sclpa de r'f,tlcirile ce pot avealoc. Iar cind, cu ajutorul lui vei ajunge in treapta ilrdumnezeirii, si zici: Durrmezeu, cetrebuiasd' ceea i Sinu am tmplinit decA't n il I /e sld-mpotnbd tru unilft{d dz a/Jl 'le TtennucdDutnnezan ce/or dd fiar'\ I Petru 5,5; Iacob4,6). mdndn, poclingdprin Ruglciunealui in smereniesi faci aceaste
13

pENTRU RUcAcTUNEA LUt usus irucepAront ",Bucurze Iisus, cZ;ci: mareserfrrein cerpatru un pdcdtascareJe pocdzeste" (Luca 1,5-17).

TICEPTTONI PENIRU LUI IISUS RUGACruilEA Mina: Daci el a triit in picate mari Ei lncepe si Pd,rintele , citre Mintuitolul Hristos, srige cu pociin[e, dinDuirnezeu o strJ indrepteze gi n-o siJ lase in picate. Prin judecigile lui Dumnezeu,el poateveni la pociingi. Faptul ci tt it..p" si se roage insearnni ci estepe caleacea buni' viaSa ne pune in diferire siruagii.Gnndigi-vi la Pelerinul rus. Ei a primit chiar harisma rugiciunii, dar era desprins de viaga obignuiti; ruLjrvea nici castr,nici mas5. Era un pelerin cu candela nrgiciuniiaprilqi. viaga noasre, astazi, Lste diferiti; avem serviciu, muncim, avem obligagii familiale, necazuri,ispite. Ntt inseamni ci aceastirugiciune nu ispirele Eigreutigile lor. estegi penrru cei-din lume, cu r.oar,e u pacarelg_lql': Concluzia foarte clari la care trebuie si rtrmXnem este: ror picirosul trebuie si strige citre Hristos. cu atat mai mult c-ilggirrrl, care-are canon sele roage neincetat' L-a cllpgerie- cind primeEre-meraniile, staregul le binecuvin-

De ce "Rugiciunea lui Iisus" pentru to[i? "Rugiciunea lui Iisus" estepentru togi,pentru ci in viaga aceasta avem parte de toc felul de josnicii. $i cu ce purem si ne luptim cu ele? Cu numele lui Hrisros! Deci togi trebuie si ne rugim Eisi,cerem ajutorul lui Hristos, nu numai cei inigiaEi. Chiar daci nu realizim I007o, Dumnezeu ne primeEtecu 60VoEi cu 307o,dupi cum ne spune in "Pilda Talangilor" (Matei 25,14-30).A foscosdndit numai cel care a ingropat talantul. Reeomandim cu toate putereaca lfRugiciunea lui Iisus" sI fie pracricati de cltre togi, pentru cI . Ast5zi,omul le iscodegte pe toate - $i pe cele de susgi pe cele de jos. Iar noi sI venim in ajutor tineretului Ei tuturor celor care-L cauci pe Hrisros Ei si le re-comandlm si strige citre Hristos Biruirorul. El este "Pistorul cel Bun" care se ingrijeEte de mXntuirea noastr5;Dumnezeucautl pe oaia ceariticici. insi cum lucreazi Dumnezeu Ei ProvidengaDivin5 noi nu cunoa$tem. Dumnezeu lucreazi pentru fiecare picltos in parte ca si-l mintuiasci. PdrinteleCleo?a:Plrinte Arhimandrit, vi rog, ca sI concluzionim, ca si rimini clar in mintea credincioEilor noEtri. in primul rAnd, este spovedania picacelor la duhovnic. Pd.rintele Mina: Corecr. in indrumarul penrru invigarea "Rugiciunii lui Iisus"spun: "Srii6z'inpdcal cu lme iruuliSi cu ceidmluru/ tdu'\Matei 11,25). Pd,rintele gteo4a: implcat, Spovedir gi dacl are binecuvAntare, Ei ImpirtiEit. Daci creEtinul are picare mari Ei incepe si pracrice de unul singur "Ruglciunea lui Iisus", poate spori in aceascl lucrare?
14

tot ceasul cdtre MhntuitoruI lisus HristosDonnului lisus gi a zice: FiuI lui Durnaezeu, miluieintr5 fua$arnins, pdcdtosult"Observagi ci aceasta pocdingi de simpl5, rugdciune , al monahului, ca

doar hotir2rea de-a se ruga. Existi, insi, in acestecazuri (lipsa inPdrinteleCleopa: ca incepdtorul si cadi posrbilitatea drumirii duhovniceEti), 15

RUcActUNEA LUt lsus pENTRU irucepAronr in riticiri; p.acrici yoghine,budisreerc. Cei care pracrici ypga, in rimpul mecliragiilor', fiind rtrb influengaduhurilor

INCCPATONI PENTRU IISUS LUI RUGACIUNEA

'se pelrec astizi in

lurne pentru cd picitoase qg expelieqgele misric_e. duri puternici in inima mea! Am

care sd ne spovedim,sd-icerernsfatulEibinecuvAnt"ar.ea. Dascilii Ruglciuni lui Iisusne invagd:"e singurd simgp dintrg toate simgirile necurate ale inimii pdcdtoasepoate fi intrebuingatd Ia neudzuta slujire a lui Dumnezei: fuqlqted pentru pdcate, pentru cddere, pentru necuigie Ei pentru pierderea sufletului. eeagLttare se nume{f,e puiingd, plkns Si srrdpungere t irn-ii. iimg;fun;Aud_de face sd amugeascd toate celelalte simgiminte necnrate". De aceea,cea dintAi porunci dati de MAnruitoml IisusHristos tu[uror"oamenilor estepociinga:'?ocdzfu-ud cd s-a aQruQzal lnprirdlm Cerur.z/or" (Marei 4,I7). Adeviratul incepur al ruglciunii esre din re mistuie parimile qi aduce fericire qi bucurie ne spune SJhruulGngorie Sinairul. Iar noi sim_ ti c4l_clr:ra_harici cu pu[ere, penrrlr cI rrdim o slare pe care n-am cllnoscut-o mai inainte.
rugiciunea cle calitate.

16

17

pENTRU RUcAcTUNEA LUt ttsus irucepAronl

ITCTPATORI LUI IISUS PENTRU RUGACIUNEA rii srnerenie,cici suntem plcit.oqi, nici Ia bune,nici, cu la nimic altceva, ele. in timpul practicirii r-ugf,ciunii i

..RUGACIUNII LUI IISUS'' - PENTRU TOTI


Rugiciunea lui Iisus in practica isihasti MI adresez,praclic Ei pe scurt,incepitorilor. - Prima eondigie:Se fii impicat cu tine insuLigi cu cei clin jurul tdu. "...*nry' ntai intdi Site impacdcu fatele tdu...,' (Matei 5,24). .* Cu privire c, acelaesrebiser.ica Eicamerata. Domnul nostru Iisus Hristos ne spuner "7fuin;d, cdndrerogt, zntr.d hz cdmata la sz, inc/uzdnd us4 roagd-rezbhi/ui ld..ucare arre in arrun-t.." (Macei6,6), in liniEte totald, in singuritate. i' acest versetse ingelege qi ii, care sd_ qi gdseascl rrdire in suflet - cu sArguingi, iu..mirue - cu yrtelesele qiininirrn - cu si^niqire afectivi; dupd curn zice Domnul Iisus Hrisros: "intpdrd,lia lui Dulmtzezeu este t(LueaJ7,2l). Cum si ne rugdm? Domnul Iisus ne invagd:Aqa si vi rugatri: "Tatd,/nostra...'(Marei6,9-13). Deci la lncepur t:c9y lugiciunea Tat5l nosttu gi apoi ne mgim ,nelncetat" (1 Tes. 5,I7), zicind "Rugicinnea lui Iisns". * Urmeazi par:tea-tehnicl: srlnr in genunchi sau pe un scrunel (inalgimea de circa 30 cm) qi incepem sr iosrim Rugiciunea iui Iisus, mglciunea pustnicuiui, cu mintea coborind in jnima (deagrlprainrmii), zisi rar, in rirmul inimii, asrfel: "Doamne-Iis'se-Ifristoase-liiur lui Durnnezeu-miluieE re-m5-pemine-pdcirrosul !" Zicem Lar, cu ciinql
18

ixnnuuAR pENTRUpRACTIcAREA

Ferigi-vide oricevedeniigi'vise Ntr ciutagisenza[ionalull carevin de la diavoli. Durata exerciqiuluipentru incepzitori esle de 10-15 rninute. Efectul: se ctiltivi:'rxnEa cle-ane inviga sI stdrnin relucrar:eahar-ului dumnezeiesccare ne incinge cu pu[ere de sus. 1. Ne-despffirnim, adici ne izbivim de vicii: urf,, vrajb5, invidie, nerlbclare, rizbunare, begie, licomie, desfi'2u, vorbire in deqertetc. clevedre, zgArcenie, ce persistiincd pScatelor clesp[timimd 2. N_e in minre- qi-sim+lri, de care incl rrebuie sI ne curigim, srlruind in rugdciune. 3. Se ajunge iqgeapta-ihrminSrii - stadiu in care harul curidumnezeiescsefaeq siinlit cu-P-ukreEirf,mAne--iqno1, qindu-ne de "zgura pf,catului", cllm zice SfAntul Apostol Pavel: "De aJernmea, ,ri Dulu/ it' ame s/dlzczunilnoaslreinlralufor,' cd rlu.$ztz .rd ue n4qdn curn lreht4 dar Dufiu/ 'io-nty (Romani 8,26). penha not ca susphu de negv'dn7" nt1/oceste futfel se realizeazd,acea p ) in inrrezrga noasri fiingi. Dupi exercigiulde rugf,ciune zilnici, in cursul zilei, ori cle cAte ori ne vom adttce aminte, vom zice rugSciunea: "DoamneIisuse".Iar cincl ne vom rttga,citind ruglciuni gi psalmi,si ne pogorAmcu minteain inimi, ca gi inima sI se 'Tafi, Eu slau/a roage. Domnul nos[ru IisusHrisrosne zice; tntra /a e/ Si uot'crru c'uel Si E/ at 'L'fhu" (Apocalipsa 3,20).
19

pENTRU RUcAcIUNEA LUt ltsus incepAront celpierrlur se mAnLuiegre (Acarisrul SfinceiT'reimi). Aceasrl pracrici a rugiciunii lui Iisus se recomandl fiecirui creqrincar-e vrea si-Ei rnintuiascd sufletul. Nirneni "Nu sdnu zici: incep,penlru cI eu nu voi putearealizasuri la sut5. Dumnezeure va primi gi cu Eaizeci la suri Ei cu rreizecila suti Eichiar cu mai pu[rn (Pilda Talangilor, pilcla Seminltorului, Pilda cu lucrirorii viei).
*

ITCEPATONI PENTRU LUI IISUS RUGACIUNEA Si nu mai zici ci ntt este pentru dne, pentru ci eEri incepe de acolo,din stareaceaclejos-de unde te tricf,ros. itli, qi te va ajuta Mdntuitolul nosuu IisusHristos. inlituri uagdavia Ei adaugi nevoingi peste nevoingi Ei vei r euqi. D A v oi ngi gi v ei l ua puter e, ne s pune Dtrmnezeu. ziceDomnul. indriznigi, Eu am biruit lumea.(pf,earul), GRFfELI iU pnACTICAREA"RUGaCIUNII
r .;{,r\r

LUI ilSUS"

Mulqi dinrre monahi qi monahii sunr rivnirori penr.nra rosti neincetat rugiciunea pustnicuhri:"Doamne, Iisuse Hrisloase, Fiul lui Dumnezeu,miluieqte-m5pe mine, picitosul", dar se plAng de nereuEiri.Care eslecauza? N-au persistengS. N-au starorniciegi stabilira[e in aceasH lucrare. Practicarea "Rugiciunii lui Iisus" esr.eo acgiunebuni Ei sfAnti pentrll roc creqrinul.Esre o nevoingl principald in vieguirea monahali. Iar noi o r.rarem superficial. SI luim aminre! Nici o meserieszru profesienu se invagd

l. CreErinulcare pracricf,"Rugiciunea lui Iisus" trebuie posrul$i riveghei. Aseeza-aspr5* si aibi il pot conducepe rea pentru a primi darurile dumnezeieEri mingi. Daci in mAndrie din nevoitor la 5i chiar la ieEirea dmpul practicirii "Rugiciunii lui Iisus" ne vom considera rnai buni ca semenulnostru, mt ne aflim pe caleasmeritei e c cngetiri, lucrarea noastr5fdcAndu-se "Rug cu ?. Exist5 creEtinicare practicd rimp la vederea"Luminii dumscopulde-a ajunge in scurt. ' - '.'lrs1(. rivna saudeznf,dijcluiesc. qi, igi pierd nezeieEti" nereuqind, lucru nu seinrimpli imeNevoitonrl trebuie sI qrieci acest 3. ,Nm gregealdesteatunci cdnd d5m importar{A metodelo,f-pdlharchricede practicare a "Rugiciunii lui Iisus", e. r:onsiderindu-lemiracttloas 4. O alti eroare este alunci cAnd vlem si--tlecem-prea ciune Ia alta. De asernenea, mult in ce u'eaPti de rugiciune ne aflim. de cealegaLir 5. O alti ispiti a "Rugiciunii h-rilisus" esLe lacrimi. Aturrci cind "Rugdciunea lui Iisus" r'imdne irl Dar acesl lninre, varsf,rnulte lacrimi duhovniceEri. pot Ittcm nu este intotdeaunaobligatoriu.De asemenea, apdrea ti lggruqfryle. 21

incep rugiciunea inimii qi si ajung pracricanral ruglciunii neince[ale".

rezul[ate,sporinclin rugiciune Eiviaqa de evlavie. Iar in timpul zilei, de cAreori iqivei aduceaminle, de eEri la muncd, la birou sau pe drum, si zici: "D,oamne Iislrse". Iar dupl un tirnp, ve_i obsena ci qi arunci cAnd igi faci pravila cle rugiciune sau pariicipi Ia cele qapte Laucle, vei putea sr te cobori cu r-nintea in inimd Eivei realiza caliratea rugiciunii, lucLu pe care il urmirim. 20

RUcAcIUNEA LUt llsuspENTRU fr'rcgpAronr 6. Nu cir-rmqisenzaqionalul! Fugigi de vedenii qi vise, penru ci suntem piclroqi qi nu sllntem vrednici de descoperiri dumnezeieE ri.
*

INCTPATONI LUI IISUS PENTRU RUGACIUNEA Sd propovlduirn"Rugiciunea lui Iisus" ca pe-o rugiciune simplS, de pociin(i, pe care s-o invele tot.cre$tinul,ca pe ceva ce este accesibilEi nu ca pe ceyl- care si-l inipiimAnte. Si nu rim2nem tributari pracricilor trecutului, cAudaceasti rugdciuneera prezenut| cu mare exigengS. in special, sI luim aminte sasr-umblSm--dupeminuni; si ne ferim de supersti[ii, de vise, de vedenii, de5gaprele cliavolilor, cici acesteasunt. lutriri ale satanei. Cregrinul orrodox se conduce clupi ragiupeasinitoasf,, luminatd de lui Dumnezeu,pe care o afli Ei o primeEte ingelepciunea Tradigie,din predicile Eicatedin SfhntaScripturi EiSfAnta gi lecturareacirgilor sfinte. precum din hezelepreogilor, Sd le vorbim credincioEilordespreRugiciunea lui Iisus a tilharului de pe cmce qi a femeii cain limba vameEului, naaneence.Trebuie si ne coborim din castelul de fildeE intr-o lume rnult secularizat5-qi mult- insudinard-de-la Dumnezeu.Bisericalui Hristos estepentru togi,nu numai Iar Domnul nostru Iisus penu-u cei sporigi duhovnicegte. Hristos griesI se pogoarela cei care au nevoiede mintuire, de doclor,cl cez au neuoze precum ne spune: "Nu c'ez'.rdndlosz bo/naat. . ..cd n-anzuentlsd-i clempe cei dtul/z'/a pocdtizlri,ci /e (Matei 9,12-13).Deci sf, indepirtim aspectul cei pdcdtoSz'" e fariseicdin propoviduire. Domnul a spune: 'Tmpdrdp'a lui Drrznezeueste '?tlZefu!s/-Sq--ydnu ca tQ tz4'aJz) ) gi ne indeamni: rzot"(Matei 26,41). "Nu mi rog cu Ce auzim, ins5, la unii monahi asL5,zi: I{uglcir.rnea iui Iisus penJur-ce-sbiay$=,igpite"; "Nu citesc la Psakire c.dei--v-oi Dar Domnul Iisus Hristos avea-ispire". ' 'cd/argti estePoarne indeamnf,: la-Si/al esledru.mulceduce/apnlre Si muQi.runl c'eicezhlrrilrzn e4'9 shzinttdeste poarta-Sz ingasl esledtarnu/ ce ducela uzbla Si pe poarta (Matei intrdm Si ce il a//d" 7,13-14). cet 1tt(mi.runt cea su'arnt5Ei si mergem pe caleacea inguste. SI luim 23

"Rugiciunea lui Iisus" es[egreu de realizarcind creEtinul wea dintr-o dari sI faci minuni Ei nu ingelege ci rrebuiesi rimini la smereniavameEului.Noi rrebuie sd recomandim un exercigiuscurt penrru a-gi cAqriga deprinderea de-a se rLlgacu aceasti nrglci\rne gi pentru a secoborAcu mintea in inim5, pentru ca apoi si aplice aceascf, deprindere la toare ruglciunile din pravila zilnicd. Aqase poar.erealizacaliarea nrgiciunii. Deci acesh esrescopulurmlrit: sI realizim folosind inrreaga pravili de rugiciune. Nu trebuie si renunglm la canonulde rugicini personale, deoarece el cuprinde toate felurile de rugiciune, de laud5" de--mu\umire, de cerere Ei ruglciune cle pocdingi. Astfels-o prezentim Eis5,nuspunemci estegreu. Aceasta esteo expresie care nlr zideEre pe omul mai pugin credincios Ei educat. La cei incepirori nu rebuie sI le ddm deodatl totul, ci rreprat Ei sd-i hrdnim cu lapce. Ruglciunea lui Iisus nll esr.e o rainf,,ca cele $apreSfinre Taine-ale-Biseri,eii,pe care le sivArEeEte numai preorul, ci es[e o rugiciune de pociingd. Nu-l obliglm de la incepur pe cre$tin la muke ca si nu-l inspiimAnrfun. Iar cAnd ii explicim cI , rrebuie s5-l incurajdm, pentru ci Dumnezeu nu_df, ispire pesre puterile omului: "frnba lrirlatu/ careraldd z.pzta, flndcd /a capdtu/incercdrz|'ua przni curuunaazetdpe carcDunzne.aeu le-afrgddutl-o ce/orce-L t:'ufiesc" (Iacob l, I 2). Dar I esre bund, pentrll ca sd-l intireascd Ei s5-l insrruiasci in lucrarea cea bunl qi zidiroare de sufler a rugiciunii. Ispita e buni penru ci aduceincercare,incercareaaducerlbdare, ribdarea adtrcendclejde, iar nlclejdea nu ne di de nrEine. 22

pENTRU RUcActUNEA irucepAront LUt usus


amintc qi si ingelegem ac{inculinviqiturii biblice,CuvAntul f)ornnului nost.rulistrsHristos Eisi nrr=l inrerprctim"in_duh f-ar-iseic, aQa cum lre c:onvine noui ca sI nu-l implinirn. Si-i captin pe creEtiniprin a-i deprinde si invege Ei si zici li.uglcinnealui Iisusqi sdnu-i inspiimint-Im cu ispitele ca qi cum cliavoliisunl mai puternici decir Domnul Iisus Flristos. Ce urmirim prin "Rugiciunea lui Iisus pentru toLi?"Ca t.otpf,citosul sI aibi in gur5, in rninte qi-n inim5, chemarea numelui Domnului IisusHrisros;esreo rugiciune de poc5iqEa. in lesr, il increclingimpe creqtinN{Anruitomlui gi-l va ciliuzi Hristos, prin Flarul Siu, mai mult decAtcredernEi putem noi. Domnul Iisus Ilristcls, fiind crl rup, umbla pe api. Dar noi si avem smereniavamequluiqi si cerem mereu mila lui Dumnezeu. Ce minuni vrem sf, facem?Minunea cea mai mare estesi mucim mungii picatelor noast^re. Pd,ri,ntele CleoPa: Prea Cuviose Pf,rinte, vf, rug5.rn sI ne spunegicAtevacuvin[e despre modul in care ii invhrgagi pe credinciEi sf, zici "Rugiciunealui Iisus". "SfinEii Apqsp_l,iRequ $i Pd,rin,tel.e L4ina: In -CAr.edlala i, duminicl seara, dupi slujba vec,e,rniei, le spun credincioqilorcicevacuvinte de inv6@n-rr5" apoi stf,m crr todi in gentrnchi ti ne rugim tirnp cle l5-miraur,re, zicXnd fiecar-e in gAnd "Rugiciunea lui Iisus". Pdrintel.e Cleofa:Creqtinii prezengi in BisericS'ilrnrreceptivi la acestexercigiude rugiciune? Pd,rintele Mina: Sigur. Acest lucru sa poale veclea din numirul mare credincioqi care sunL prezenti in fiecare durninici in Biserici qi care se roagi. Pririntele Cleoba: Trebuie sI invigim pe clcgtini sI se roage, penlnr ci din Sfinra Scripturl afldm ci, inainte de-a veni zirta Domnului ceamare qi nipraznicd., "ctheaeclzma nameleDomnalai se aa mdntui" (Ioii 3,3; F.r\. 2,21; Rom. 10,23). Nurnai cel care va avea Rugdciurrea lui Iisus in
24

IITICEPATONI PENTRU LUI IISUS RUGACIUNEA har ul durnnezeiesc,care ri spune cf, in vermurile "Biselicile dar creqtinttl ortovor fi cleschise, Itri ;\1tih1ist clex (tliitol', titl cu srtflelrtl)nu va plltea intra in ele si se e singe a loage, cici in ele (...) Iui ilristos. in ele puternici, luptdtori uor (antihrist4r:e) in acele aremuri ti arlead,ragistiltpi ai Bisericii Ortodoxe care aor aaea harul Rugdciunii lui lisus Ei Dumnezeu ii uu acoperi pe ei cu harul Sdu cel tfont Ei binefacerea Sa cea atotputernicd ELei

repet vinta

iq acestebiserici, circi Flristos qi binecufi acolo"=...

DESPRE RUGAC':IUNE $I MUNCA

cf,tre Dumnezell: - Doamne, voi sf, mi mAntniesc Ei q}!rrl[,1ala-Sa.f-IcLl{ile' Clevoi face in scArbamea? Cttm mi voi rnAnttti?

iuger zicAnd: - Ata fir gi te mAntuieqtel lzrr el atrzinclaceasm,a lttat mgfti bucurie qi inclrdzneald
2 Sthntul I-avrentie,Viata si minunile, Ed Credirrta stramoseasca, p'I69-171'

25

RUGAcIUNEA LUI IISUS PENTRU irucepnronl Egiprean,pag.Z). Ei,fhc2ndaga,semin[uia" (Pareric Morrahul are o proprierate spiriruali: cele Eei voturi monahale Ei cele $apteLaude. Aceasra este proprieratea monahului, la care uebuie si ginl ca la ochii din cap. Nimeni nu esrein drept si i le ia.

II'ICEPATONI PENTRU IISUS LUI RUGACIUNEA in jrrrul lneu' Sihistr-ia'Neam[,tinelii, acltrnaqi rnf,nisrir-ea muncd mir inuebau ce sd laci penuu c.1srrntsolicinqr.cu rnuhir.CAncltriia ltirintele Cleopa llie, ii mai incuraja in clar, cle cinci s-a lnttlat la via[a cea cele cluliovniceqt.i, e' lar etr le-amsptls: sunl n veqnici, . Chiar claci rnergeti la cAmp' la o carLe nimeni si avegi coasi sau la pidure, nu vi opre$t.e o pauzi q"1g]t a vl rttga, faceqi clemgiciune saunn cezrslclv; lui Iisus. iar irr-timpLrllucruiui, spune[i I{ugziciunea plac5 si-gi lucru rrebuie Ei sd te osArNumai cf, zrcesr greqite, duieqri,penlru cd daci neglijezi san ai concepqii "Nu md iog pentrttci o si am ispi[e!",estefoarle riu' Dacf, se ful'i," la rnonahi, ptttem aplicdm proverbul "l\4eseria poa[e f-ura'Deci si dovedeEti ,p,,rr" ca Siviatade q-Ylavie-$e pia'ila clerugiciune, si mergi ci qi tu.Eii riliior. SaiuUe+ri qi Slujbe. Iar srarequl Ia Biserici ca si participi la S1-rntele Ia silitor cluhovniculn-o ri r. op..asc5 dacf, te vei dovedi unei.doringe de rugiciune qi la munci. Dac[ ai-conqtiinSa qi in ceeace uebuie sf, fii congtiincios nialAclutrovniceascd, priueqrepravila de rugaeiune,dar Ei ascultareas-o faci cu ioa6-drigosrea. Esre foarte adevlrat cd nu toti sunt indemAnatiii la munci qi nu togi sunt la fel cle ilbitori de nrgiciune. Dar nu trebuie s[ neglijiim munca, care este neiesarf, penLrll Lrup qi o tnare binecuvintare de la I)ttmnezen. cnviosul Paisie Aghioritul ne spune: Pdrintelecl.eol)a: cAnclo thce. Daci eslenervosEi rninios qi iryurf,' ceeace thce nr.t are binecrtvintare, iar- cle caulf, sau splrne rugAqi llcnl lui. Prirnul estelucrul diavolesc, cinni, se sfrinqe$te ial celirlaltdttmnezeiesc".u qi se sfingeqte "I-.uclnlcare se f-ace cu linirte qi rugircr-une qi agaare sellsatnncicincl stin pe cei careil foiosesc
3 (lu clurere si cu dragoste pentru ornul contemporan,p lTT

sr ne rngdm Ei chilii in care sd ne oclihni'r, nu rrebuie si -ui alergim clupi realiziri mari qi clupi lux. Se ne rntrlgumimcu yiagamodesri, ca apoi, treprir, sd construim cele de care rnai ayem nevoie. Munca nu trebuie si fie isrovitoare, ca si indepirteze pe creqrinEi pe monah de la rugrciune. penr.u ci monahr-rlie

bileazi. Deci si fugim de uindivie, penrru ci munca este o binecuvintarede la Dumnezeu. Doamneferegtesi ne lipseascicinevade drepculde a muncil Noi, care riim inrr-o zonl climaterici temperati, cu palru anodmpuri, ne_arn deprins c.l m'nca, aceastafii'cl o binefacere pentru cel care lucreazi qi reahzeazir proclusenecesar.e pentru via[a
tLl[uror.

Tinerii din'rindsririle noasrrese plang ci sunt ocupaqi prea mult cu mlmca; ci peste tot este Eantier,se construieEte Ei nu mai au rimp de rugiiciune. Chiar la 26

27

pENTRU RUcAcluNFr LUt nsus irucrpAront


In timp ce lucru lbcur cu grabir gi ner.vozitatetransmite ItAIe Ei la ceilalgi".' Pd,'rintele Mina: Si iubim viagaduhovniceasci,clar si ne silim la munci Eicelelaheasculriri binecuvAntare, deoarece monahtil trebuie si duci o viag:iechilibrardEi armonioasi, care-i va aducebinecuvinnrea lui Durnnezeu.
milenii cer lucrul de mAnd de la monahi, ca binecuvXntirre. +

ITCCPATONI PENIRU LUI]ISUS RUGACIUNEA

CAPITOLUL II iNvAlnnEA $I PII,ACTIcAREA


RUGACIUNII LUI IISUS'

P.C. P.4dgre Arhima+ehiq}fu,BDpbzsu, cle la Caredrala Episcopal5"Sfiniii Aposroli Petru qi pavel" d"in HuEi, are binecuvintarea SfAnruh.ri Sirrod al Bisericii Ortocloxe RomAne ca si preclicegi sd invegedespre Rugdciunealui Iisus. Penrru cei care vor si-i adreseze intr.ebiri in scrissau sI discute personal in legdrurd cu invigarea qi pracricarea Rugiciunii lui Iisus, dim adresaP.C. Sale:Arhirn. Mina Dobzeu, IVI5nisrirea"Sfingii Apostoli petn_rqi pavel", str.. Nlihail Kogllniceanu nr. 19, cod 735100HuEi,Jucl.Vaslui, tel. 0235-481694.

inviat! Adevirat a tnviat! Dionisie: Pd,rintele vi rugdtn PirinLe Stareg, Prea Cuvioase CleoPa: Pd,rintele invigarea cu si ne rispundegi la citeva inueblri in leglturi qi pracricareaRugdciunii lui Iisus. parWete-Diont;u: Pirinte, dupi curn vezi, eu am irnbitrinit, iar omul cAndimbitr2neqte nu rnai are invlgltura qi Acum sunt slab,orb qi neputinciosgi, rnemoria din tinerege. deti am 93 de ani, clintre care77 de ani de c2nd sunt in Arhos,nu am,,Rugiciltnea mingii". insi rni Sf#rul lVIunLe voi suf,dui si-qi rlspund din ceeace imi voi aduce aminte din invigiturile SfingilorPiringi. Cleypa:Pirince stare[, care este rostul vieguirii Pdrintel,e lume tlecf,toare? noasuein aceastf, Di,onisie: Scopul principal al vieguirii noaslre Pd,rintele ne mintuim, sf,ajungem in Imp5rdtria pimAntegtiesteca si Ccrnrilor. Domnul nostru Iisus Hrislos ne invag5: "Drept desd'udracee4f/i uotdndudts(trptztzttn Tald/ uo-rlruCe/ceresc vieguiri pimAnteqti, 5,+ti;. in timpul acestei ,ul est),t'(N,latei qi al faprelor noaslrebune, cn ajutorul darului dttmnezeiesc pt tem ajunge sfingi.Iar claci, pentl'u lipsa noastri de virsfingilor,si ne osArduimca tute, nu purem ajunge in ceat.a
5 Inter.vil realizar cu Parintele Staret, Ieroschirnonahul Dionisie lgnat, Chilia Sf. Gheorghe Colciu, SfAntul Munte Athos, luna mai-2001

Hrisros a Pdrintele Cleoba: -

4Idem,p.176

28

29

RUcActUNEA LUt lsuspENTRU irucrpAroRt si mogtenimRaiul.Subnici nn moriv nu se poatesI fii creqtin acler'5rat qi sI faci plcate. Daci faci picare re indepirtezi de darul lui l)urnnezeuEire uneqrjcu diavolul. Astfel re

INCTPATORI IISUS PENTRU LUI RUGACIUNEA

Cleopa: Prea Cuvioasepirinte, ce spun Sfingii _ Piritzt_ele Plringi despreduhul omenesc gi duhul cliavolesi?

nu le mai Pogiface. creEtine 2n carese banritd, arcstuitluh lum"esc, formeari din copild,rie g"esitd(frL*u.Fo!Tog'?rt", .itrrul inimii noastre,prin ed'uca[ie ''reclam,e, ruga Sinici sd' puteryn ne mai nu itc.S farcm Foftt,pd,cate cei care au cizut cu mareosten,eald^lnsi decAt mdntuitor hin,ele in picate mari se pot indrepta cu ajutorul darului dumnezeiisc. Iar aceasri lupri Ei clez'obirea lor de pf,cateqi de viegiica mucenicie. cliavolili se va considerala sfarqirul

se poate indepS.rta de la tine, pentru ci cle acum estesigur ci te vei conduce dupi parimile rale la ror lucru riu. Deci dacf,ai desfiA'at, se inclepirtreazd, C,leopa: - P.drintele de la cine danrl Duhului Sfinr gi duhul desfrindrii re va

clat omului clesivArgitalibertate. !-a insuflegit darul

landuite de Bisericaor'rodoxf,. Diavoiul grie acesrlucru qi, 30

ajuH sd ne ridicim din picate. De aceeaDomnul nos[ru Iisus Hristos ne-a zis: "I/eni\i la Mine, to[i cei osteni[iSi
31

RUGAcIUNEA LUt lsuspENIRU irucepRronl


\nLpoucira,[i or].,ihn,i!" Dar ctr toate acestea daci in SiE'uud,uoi, onr s-auinstalarpadrniieEi au devenitca o fire plcitoasi, el va zice aqa: "Imposibil si rai parimile aceslealMai cu searndci noi slrrrtefirin rrltimul veac, cAnd omenirea a devenitnepf,sitoaleEiirnpierriri aruncicAndesre vorba de ceie duhovnicegti. Lqri nrirean sau cilugzir sau pr.eot,dar. nu-gi pasi cle parirni Ei dc picate. Esre o mare primejdie pentru ci .ledim voiecliavolilor si plogreseze in stipAnir-ea noasri. Pdritztel,e Cleo4a,: De unde provine mindria din noi? Pdrintel.e Dion,isie: MAndria esre numai de la diavoli. Dumnezeuprin Sf2nnrlBotez ne-a ierrat pdcatulstrimogesc gi picatele personzrle fhcurepAni la Borezqi ne-a dat harul Duhului Sfhnc-al deslvirqirii, zicAndu-ne: "Drept aceea, fli desdutirsp,precu.rt 7'ald/ uoslru ce/ cer-eydesdudryl (MaLei 5,4B) ttsa,./" Pd.rintgle Cleopa:insi rimAn afecrgfe,inclinagiile fpre Daci ne spovedim-ni se iai[A pacate, dai raman p_?cate. inclinagii spre picar. Spre exemplu, dacd fumezi Ei te-ai spovedit,gi s-a ier-tatpicatul, dar te va lupta, o perioadi de timp, patima fumatului. Pd,rhtele Dionisie: Pe acestea uebuie sd le tf,iem cu darul Iui Dumnezeucare ne va ajuraintordeaunape caleadesivirqirii. Dar pentru cd am fost creaqicu libertare rrebuie sd ne luptirn si biruim parimile Ei picacele. Daci fumezi ai putere sI spui: "Y-o* spovedir $il cu ajutorul lui Durnnezeu, de astizi nu voi mai fumal" Ilsi omul cel vechi din tine va spune: l'{i fuqnag ariga ani! N-ai s:rlJoii! Te vei imbolnlvi qi vei mulil" Tu, insi, dacl ai voinla inrdriti de darul Duhului Sfhnt,vei spune:'lAm hotilAr acest iucru Ei, cu ajutoml lui Dumnezeu,mi voi lf,sade fumat, orice s-ar.

ITCTPATONI PENTRU LUI IISUS RUGACIUNEA eqti horirAl, nu ai voinqa intiriti cle dalrl dumnezeiesc qi

SMERITA CUGETARB Cleo\a:CuviosulSiluan Arhonitul spune ci cel Pdritztele cat tnoi i*po.tanL luclr Pe care trebuiesi-l inveqecre$Linlll estesmerila cugetare. rr-iieEre in aceasriviala pamAnteascf, A"$;esre!CreEtintrltrebtrie,in primul Pirintele Dionisie: ca sf,se poati apoi smeri t'incl, sI invege ce estesmerenia, in fiecarechpe a viegiisale,in fagaoamenilor qi a diavolilor. iar inima lui seva Nurnaiin acest fel vi spori ciuhovniceqte, umple cle darul qi mireasmaDuhului SfAnt.Astfel,in inima Iui ie vor slliqlui Sfinra Tr.eirne,Iyaica Domnului, Sfrngii ingeri, impretinf, cLrLoqi Sfingii.Mai pe sc*rt, inima lui va 33

32

pENTRU RUGAcTUNEA LUr rsus incEpRronr


deveni Rai duhovnicesc.Iar dzrci il ai pe Domnul Savaol, eqtifericit in olice loc. Din picate, asLlzr oamenii sunt educagiin clybtfiubrUi cle_qr{Le, al ql4vqidejarte, pAng[ci, ll qlg al desfiA4erru, al igbirii ban!... lar inirna lor devine rul iad plin de picate qi de cluhuri necnrale.Astfel, or4ql m_Andry rgShi4ie$te pe sine gi-i chinuie$teri pe altii. Smerita cugetare este o uirtute cregtind., pe care trebuie sd te strdduiegti s-oai, in fiecare clipd a vie{ii, in cugetul tdu. Pdrintele Clco'ba: Ce esresmereniainirnii? Pdrhttele Diortisie: Dorurul noslru lisus Hristos ne spune: 'ZualiTtlqvl,4,/nt ant/ra uoa-rlrd inurilap-ud rle /a tl,fzne,cd Sz' sunl b/dndSz'stnenl cu tnz)na, uep a//a odilnd ngflele/orzuarSi (MaLei 11,29).Qu ajurfolrl darului dumnezeiescqi al 7xs./" oa$.e bunc-cre$ln e, inirna n oastri impie tri ti se ?njgl_o11a va transforma inu-o inirnd smelit5. De aceea ne spune Dumnezeu: "Dd-ni, fiule, inina ta!" Ochiul inimii noastre trebuie sI fie intotdeauna la Dumnezeu. Astfbl aven nidejde de mAntuire qi ne va ajura inrotdeauna darul Duhului Sfhnt.

ITCEPATONI PENTRU IISUS LUI RUGACIUNEA

MTJLOACEDE iNr-rSNlRE A nUGACTUNTT Pdrhtel.eCl.eoPa: Piringii arhoniqi ne invaqirsi spunern Rugiciunea lui Iisus cu pociinli, $i nu mecanic.Ce ne putegispune despreacest lucm? Pd,rin,tele Dioni.sie: Toati lucrareallugdciunii lui Iisus esrc pentru pociingil Pentm cd ne rugim: "Doamlle, Iisnscl Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieEte-mipe rnine, plcitosul! Aceastainseamni pociingir.Pentm cl clacirte rogi thri pociinli inseamni ci ai inilgareamingii 1;ire afli pe rrn drum greqit.De ce ne rugim Domnului Iisus Hristosca si ne miluiascS? Pentru ci suntempicdtoqi.Deci aceasrlruglciune o facemnnmai pentlu pociingi. Penrru cI, oricit 34
35

RUGAcTUNEA LUt lsus pENTRU incrpAroRl l-aga lui Dnmnezeu un picitos smerit decAr un "drept" minch'u. Cel care are toale faptele bune, dar are inilgarea mingiiva fi lisat de Dumnezeu si cadi in plcate penuu ca, astfel.sd se srnereascf,. De aceeaDomnul nosrru Iisus Hris[os ne-a dar pilda "VameEului qi a Fariseului".Fariseulaveamulte fapte bune, dar s-ainilgat cu minrea zichnd: "... nu sunl ca cez/aQi oarteni rziplorz) nedreptr4 adu/teri sau clnr ca acest aame{. " (Luca l8,l l). Iar Dumnezell, pentru aceasti inil[area a mingii,nu l-a binecuvAntat. VameEul, insi, nu curezasi se uite la Cer rniloslzu Ei zicea: "Dumnezeu/e, f rn4 pd.cdlont//"(Luca I 8, I 3) Iar penrru smerenialui, Dumnezeul-a binecuvlntat. A plecaL, astfel, din Templul indreprat Ei binecuvAnrar. de Dumnezeu. Pdrintele Cleofa: Cum se poar.egisi fizic Ei haric locul duhovniceic al inimii? Inrreb acesrlucru pentru cI Sfingii Plringi spun c5, in rimpul pracriclrii Rugiciunii lui Iisus apare o clldurd a inirnii asupracireia rrebuiesdne concentrlm cdnd spunemruglciunile. PdrinteleDionisie:Pirinre Cleopa, sI cireEricu arengie scrierile SfingilorPiringi Ei s{'aduni ca albina din flori numai nectarul du.hovnicesc, pC.baresi-l scrii in cargiletale. Eu, fiindc5 nu am rugiciunea mingii, orice gi-aE spune nu este la misura Sfingilor Piringi. Pentru cd vorba suni, iar fapta tuni. Iar SfingiiApostoli au fosr fiii runerului. Rugdciunea min(ii esteo armd puternicd gi sigurd pentru mdntuirea suJletelornoastre,pe care trebuie s-o inue(e Efs-opractice toti creEtinii.Dar pentru a dobdndi rugdciunea min(ii trebuie sd.-(i cure[i inima de toate patimile Ei, mai cu seamd,de indlgareamin{ii. Astfel, dacd ai smerita cugetare gi aine omul Ei te ocdrdgte, aei putea sd-i zici: "Adevirat, sunt vinovar!Bine mi-a fhcutci m-a ocirAt!" Vine alrul Ei-gidI o palmi. Tu ii inrorci Ei ceLllalt obraz gi zici in mintea ta: "Sunt wednic de acestea qi de altelemai rnari!" Atunci,rugiciuneaminq:teste inremeiatiin mintea Eicugetrrltiu. 36

1TCEPAruRI PENTRU LUI IISUS RUGACIUNEA Dar daci te inclreptezi,in aceeaclip[ ai pierdut-o' ca, inain-lede a ne Domnul nostru Iisus Hristos ne invagd implcim cu cei cu si.ne spovediqi implrtiqi, sI mergem .?,r" ,te-atncertat. Tu pog si nu ai nici^o vini Ei sd ai o ui"g"ir. plicuci inainrei lui Dumnezeu.insi trebuie si te si ceri iertare Ei si te impaci cu el, c1,ii qi si-i pui mer.anie, ca si fie cugetul tiu in pace. Iar daci zici cd,ai dreptate ci te-a ocirdt pe nedrept qi nu eEti vinovat, te-ai DenLrLl inclreptdgit, ai pierdut smerita cugetare, darul Duhului rugiciunea. Acestlucru secere de la noi. Pentru cd Sfhnt-qi Domnul nbsUu Iisus Hristos ne invagd: "Nu slali Ttpolnza drep, inloarce-iJSi pesleobrazztl ru/tu'rdu, nr celui cete /oueSle "Nu sunt vinovei zice 7tace/d/a*" (Matei 5,39). Iar dacd val!", in clipa aceeate-a plrdsit darul Duhului Sfhnt qi ai pieldut rugiciunea. Rugdciuneamingii esle cea mai siguri armi de m6ntuire seindumsesfingeEte, penurt ci devinecreEtinulduhovnicesc, lui esteuniti cu lui, toati su{larea qi astfel,toati viaqa nezeiegte rugiciunea si dobindim Dumnezeu.Dumnezeune va ajuta s-o pdsrim. Prin rumingii,dar si ne striduim, dupd aceea, Cerurilor Eiajungi la Cerurile giciunea cea adevirati despici scaunuldumnezeirii, iar-harul Duhului Sfhnt te binecuvinreazi gi inclepdrteazd de la rine togidiavolii gi toarepicatele. micile rugiciuni pe care le faci Daci a1puceasufleteasc5, Dumnezeirii. Dar treScaunului sednc ca fulgerul inaintea buie si avem smerita cugetare ca si dobindim pacea srtfleteascl in timpul ispitelor ce vin de Ia trup, de la lume Eide la diavoli. ASCULTAREA Pd,rintele Este mai uEor si deprinzi Rugiciunea CleoPa: Iui Iisus cAnd parLicipi Ia shrjbele Ei ascultirile din ministiri care au darul Ruglciunii lui Iisus? 37

pENTRU RUGRcTUNEA irucepAronr LUr rsus


Pdrintel.c Di.o'nis'ie: nrergi qi sir Cel rnai bun hrcnr estes:"1 ceri slirtrriqi binecuvint.area palin$lor care au clarul Rugaciuniilui lisus.T'ot tirnpul in carc-'stai in ministire gi faci ascul[arc,daml Du]rului -Sfhntcar:ellrcreazirprip p5;inqii qi pe.rinc ca_$a_LeJ_q_S:_frebuie cluhovniceqti re va ajLrra si acorzi,ins5, o arengie deosebiti culirqirii u'uprrh"ri Eisufletr-rIui de picate. Pentru ci ahfel nu ai spor in practicarea Rugiciunii lui Iisus.Cel carevine ca si rimirri in viaga monahal5 trebuie si tleacd R{"g}.F.rBha ascultirii desivirtite ti a tiierii voii. ,A.cest lucru il va ajuta si deprinclirRuglciunea lui Iisus,penlr-u ci mintealui seelibereazd de gAnduriqi de griji. Nu se rnai gindeEtece va face,cum va faceEicu ce va face. lnsi nu esteu$or ca in minlstiri sd-gitai voia Ei si asculgi. Pentlu cd orrrr.lcel vec.hi dirr tine Ei diavolul re vor lgpta, deoarecein lurne gi-aifXcur yoi4 qain tqa_qe. Vii la ministire ca om Lrupesc imbricat in ornul cel vechi qi u'ebuie si t.edezbracide omul cel vechi,de toareicleileqi g2ndurile pe care le ai qi si te imbraci in omul cel drrhovnicesc. Iar cel mai bun lucru pe care poqi si-l faci estesi asculgi desdvArgit de starequl Hu - ca de DumnezeuinsuqiEi s5-gr tai voia ra in orice lucru qi-ar zice si faci. in acesrfel, din mintea [a \/or dispirea grijile qi gAnclurile Ei re vei mga mai uqor.Diavolul are mulgimede ispite,iar daci te-ai imbricat cu aceslearme duhovniceEri, pogi sd lupd qi si biruieEri. Pentru cf, pe vrijmaqul mAntuirii noastrerru-l putem birui decAt cu smer-itacugelare.Vei progresa, astfel, duhor niceEte,iar darul Duhului SfAnr te va ajuta sd clobindeEti rugiciunea minEii. Pd,rin,tcle Cleo4a,: Cum puteln sd bin.rim un gincl de minie? Pdt'intel.e Dio,ni,siz: Acesl duh clemAnie vine penru ci nn 'ft'ebuie, ai smerita cugelare. insi, sd lqtrli, pentru cI la gla-qrqqc-l!!uLqq.lllig!-B-!ir4glx!:ilqlgtrtgc]nttlte_rele. Trebuie szi te smere$[i,si ceri iertzrreli sl ce ro$i lui Dumnezeuca s5-giajute. Perrtrucf, Domnul nostru Iisrls
38

IUCEPATONI PENTRU LUI IISUS RUGACIUNEA nuy'tlaliface nintL'/".(Ioan' de,412Vrc IlrisLosne-a zis: "...ifrrri pre

rndnclri' em' nernArf i,,rr l. Deaceea &'lr[]f il:;,Till

rri, in rninistire, in viaqade mf, intristez de faPtul cf, nu iglciune qi Pentru cirit. daci rabzi ascultareafhri si cirteEti, l)ttmnezeu uimite peste tagu ta darul Duhului pri in", Eisrneritelerugiciuni pe care le mai pog face' le Drr-m'ezeifii.insa atunci ai pace in sufle*"ir"'g""itatea ial cincl laci ascnlarea fhri cArrire.Trebuie, i1s5, sf, rurl ca fiu a lui Dumnezeudupi har, $i nu ca laci - - a - - asctrltarea argat.Iat'claci tesaiu cirreqri, ci si zici: "Ar!aa fost voia lui Dumnezeu!Am Iar Dumnezeute va cu toata dragostea". sirfac ascultarea cu darul Sin. binecuvAnta nemulgumiresufleCleo\a:Am, totuqi, aceast5 Pd,rintel.e ,"oiie ci nu *i pot ruga, nu pot implini canonul de rugi de rneunii! gdciuni " pdrinf;tc Dumnezeu Fii in toati pacea. Nu conreaz5! D,innisin: ai nu putut ilniqi va claceeace, din pricini binecuvanta[e, daruiascirlbdare. s5-gi pti"ltToate rrec.Bunul Dumnezeu la miezul nopqii (privegherea i\u uira ci ribdarea se cozrce Daci nu te-ai qi ruglcirrnea) ca sf, se poati rninAnca zLLra' nu vei avea rf,bdare ziua. Sfing:i i,-tgoi la miezul noptrii^ Aplsroli nu au p.,t,i pliveg[-e-4Ilq4pt-e4c-u Mi1lui-t9rul liius Flrisros in-Giclini cherimanii qi de aceeantt au pridi! mit purere-a lumnezeiirscd 1a lezisls ]g faga ispiteioJveqi r'i voastrf, itr1r.t rdbdarea ziua urmir.4tjg_.Rtbcg..t:icat mAntuisufletele voasn:e! Pdthtelecleopa: sunr lupar de ginduri de hula! sunt de la diavolii Nu mI lasdin pacenici in Biserici! Ce trebuie
strlaci Pa,'ri,rilel,e Dionisie:Si nu le dai impolLanq[! Lasi-le in pacel Lasi-ie s5 urte in rni'te. R6agi-te clr smereliie lui 39

RUcActUNEA LUt lsus pENIRU irucrpAronl Dumnezeu:"Doamne,Iisus Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-mf, pe mine, picitosul!" Astf'elele vor clispirea singure,de la sine.Pentm ci daci stai Ei vorbegticu ele Ei vrljmaqul observi acestlucm,-ie vol'-iulliira- f'rebuie si spuiin mrnrea ta:-"SfinTcaluffii cieilii?rc ror ceeace mI invatri SfAntaBiserici Orrodoxi!" PiirinteleCl.eoPa.: CAndjudec pe aproapele rneu nrf, chinuiesccel mai mult! Pdrhttele Diotzisie: Pdrinre,cea mai mare primejclie pentru fiecare din noi esr.e aruncicind judeclm pe algii.$rii cle ce?Atunci cind judeci pe aploapeier5u qi,in mod special, pe preot, duhovnic Ei stareg,prima dati vor incepe sd te lupre patimile rrupeErimai muh ca in ake diqi. $i acesr Iucru esle o ingiduingl de la Dumnezeu,penrru ci nu gi-ai vdZUf e qlgi. D ar rrebui e sI n e -dg+ aEalele_13le_$Larjudeea_r_p inarmim cu sabiaceamai ascuqit5 conlra diavolilorcu toate rdutiqile lor, care esresnlerir_a c].!g-e!are. Astfel, dacl vei vedea pe un om fbcAndpicate, si zici in mintea ta: "Eu sunl mult mai riu decAtel!" Dar nu numai cu gura, ci si fii convins ci eErimai r5u ca el. Chiar daci nu am fbcuc acesr. p{cat cu fapta, a@gggaqdUljAUl! invpgg, $i sunffdugar. L_Uqgalti, picarul cu gindul esre la fel de grav ca picarul -u fapra Ia miren!. Penu-ucI nu avem dreprul sdjudeclm pe nimeni. Domnul nostru Iisus Hris tosne spune:' .4,rujudeca/z) casdnuff/1 udccal.r " lMatei 7,1) Pentru ci, daci judecf,m, suntem mdndri qi Dumnezeuva ingidui si cldern in picate mari, pentru a ne snleri Eia ne vedea de picatele noastre. Iar dacf, ne vom smeri, Dumnezeuva ridica patima Ei rizboiul care vine de la diavoli asupranoastri. Pentru ci smeritacugehre ca focul il gone$tepe diavol. insi crebuierrezvieEi cl-reaplf, socoreali ip toate. Pdrintel.e Cleo4a: Cum putem si ne nnim cu Dumnezeu? Pdrintele Dionisie: Trebuie si-gi curegisuflerulEi rrupul de toate patimile qi incer, incer, vei ajunge la desivArqira 40

ITCTPATONI PENTRU LUI IISUS RUGACIUNEA )al trellttiesi tc impiltiqeqti Taine, Prin.Post, t in Sfintele a selnslapenlrtl ne cle$Lrne, lre. Avincl smeritacugetare' se lircAnclrtrgiciuni qi avind c!'eapta socoreald,omttl cu bucu.ie d.hovniceasci.Altfel, va niropi" cle-D.nureze* In orice qi greleispirepenLnlca si sesmet'eascf,. ,,r,,1r. ^i..,,, cluhovnicealcl te-ai afla, dqc[ nu al sqgrlla rr'.,aptz, .t,n.]rn,,",inrr.-o clip:i re vor ciobori vlijmaEii cliavoli. Pe r.,r'eliri smerireicugeriri poqi si zideqtiioate faptele cele dumclragostea latrimiie duhovnicegti, ltlure, ascuharea, nczeiasci... Cttm poate afla iiniEte'penlru a se ruga' Cleolta: Pdrin,tel,e iir ttrlbufal'eaqi zgomotulora-qrrlui? unireqrin cale q.r'dieEte Trebuie si ne striduirn si dobindim Dio'nisi'e: Pdritttel.e cir rnai rnull cu putin[al si nu fun nepdsitori. Pentrn ci nettiisarea este cea mai mare prinrejclie penlrLl sufletul in mare liecirmi om. Nu ai miil sitrgnrde sufletul riu qi e$Li igi Nu ii fhcul canonul?Nepf,sarea srrflereasci. prime.jclie Nu-i iic,e, Nt -i nimic! Nu ai posrit? Nepisarea igi zice: igizice:Nu-i nimic!...cit se Nepdsarea nirnic!Ai clesfrinar? poate.sine striduim Ei Dumnezeune va ajuta si ne mAnir-rirn. Cu cAtvor fi ispitelemai mari, cu atat vom primi mai rruJa muk har. $i cununa va fi mai mare. InsI Dumne-z-e-L! . Daci avem inS4dULS se .,,g..5Cit n", -,*:t* sufleteascd Ei trupeascd, va pogori cl.rr-ul Dr-rhuluiSf2nr pesre noi qi loate marile greutlgi pe Acesretimpuri care le von1, aveale vom rezolvacu uqurinEd. grele penrll mAnttrireastrfletuluinosUu att fost pioorocite cleSfintii Piiringi. Un rrcenic sd'u: pe stare!'u,l a\ntrebat - Pd,rinte, nepttin'cioSi cd s'uitent uite Si ne luptd'ard'jmasul' Dacda,umt, de apoi? este aSa,ceaafi 2narern,rrihe Sta,re{ul. : i-a rd;ptuns
41

pENTRU RUGAcIUNEA LUt usus lrucepAront


- Fiul.e, ht tnem,u.rile de a,poi,cdlugd.rii o sd, fie ca,nireni,i. mirenii ca dracii!" insd cunosc oameni care stau in centrul BucureEtiul'i au o viagd curaH qi duhovniceasci.

iTCTPATONI PENTRU LUIIISUS RUGACIUNEA


r>,i,.i, I r,l.P Diottisic: RosriLi! -t';ur_!l!-el*po: Dal daci o spunem rostile, in pauzele lavole lacem intre cuviilte pot. i ntra gAncluri.teclt Pc carc

Pdrintel,e CreErinismulesre religia iubirii. Sur Qleopa: insi, creEtinicare spun ci nu por si iubealci pe aproape lor nici micar cu dragostefireasci, omeneascl. Ce si spunem cle dr-agostea - sf2nri! clurnnezeiascd Pdrintel.e Dionisie:Acesr lucru se inrAmpli pntru inima lor e.s_pg pl!.rr5 de pofte Ei cle picare. flar omui n., na[te cu parimi. El este niscut curar. Oclari cu uece anilor, prin ceea ce face, singur iqi agoniseqtepariqp Pentnr ci in firea noasre inrri pdcatuldupr ce incepem si el Ei si-l iUbS. Omul nu este fXlut d, 1e indtllqim __cu_ D'rnnezeu si fie rf,u. sub nici-un motiv! omul esrebun

. Dar si n" oihtA"imJi,

htru loale,' rulrtri nlofd.eaun4ntgalz-ud ne'ncelad htl.ru llrrtos lzsut /etzlru esleuom /ui Dtrnrzezeu. acea.rla cd,cz' Si ne rugim cu poc5ingd 5,16-18). Eicu uoi"(l'T'esaloniceni smelira cugerare qi si avem nidejde in bunf,tatea lui Dnrrxrezeu,ca.e ne-a ajurat de atitea ori in rugiciunile noasre.

Pdrintel'e Dionisic:Pirinre, duhul diavolescEi cluhul lu mesc-omenesc una sunt! Duhul lumesceste lucrare di leascS. SF1*t ApostolIoan ne spuneacum aproape2 000 de ani: *.../umea hzt,eagd rarn rulputuna cehti td* (l Ioan 5,19).Adici lumea se conduceEilucreaz,a cu ct'hul mandliei, al iubirii de bani, al slaveideqarr.e, al desfranirii, al hogiei,al nrinciunii...

ADUNARBA MINTII Pdr'intele cleopa,: Am cirir in scrierile Sfingilor pirinEi ci, pen[ru a ne aduna mintea, pulem zice ,,Rugdciunea lui Iisus"cu vocetare,rostitdsauiannd ca *n iso-n. cum este mai bine? 42

"Rugiciunealui Iistts"? sunt iucruri delicate' Pdritztele Dionisie:Pirinte, acestea gi f)ar clacir ai o bucurieduhovniceascl paceadumnezeiascl ci aceasseatlirin inirna La,nu rnai estenevoiesi iscodeqti ta se aflziin inimd, in minte sau in suflet. Penlru c5, daci estein rnin[e,esteqi-n inimi, iar clacd estein inimf,, este qi-n nrinte. Pentru ci bucuria aceasLa dtihovniceascieste

43

RUGAC]UNEA LUIIISUS PENTRU ITCCPATONI

TNCEPATONI PENTRU LUI IISUS RUGACIUNEA cale l-zrrnprimr de la duhovnic, pentru cit avem rugacrunl rle laucli, de mulgumireqi de cerere.

Pdrin.tele cl.eolta: in cimpul pracricirii Rugf,ciuniilui Iisus poateapirea o durele ln inimr. Estebine sr ne concentrim
in acel loc?

Pdrintele Dionisie: in acelemornentenu mai pogi zicerugiciunea cu g,ra, ci nurnai cu mintea Ei,deci, inima nu se

mulgi oameni clrra[i Ei plicugi lui Dumnezeuclecit in zilele noastre.

lui Iisus". Unul dincele qapteLaude zicind "Rugf,ciunea rre parinqivine la strani Ei zicecu voce Lare,de 100 de ori, "Doanure, Iisuse Hristoase, Fiut lui Dumnezeu, miluie$re-rndpe mine, picitosul!" Apoi vine alt pdrinre.care-il eimpul eclrivalenlcu*cirirea qi aqamai depar-te, inlocuieqce celor $apte L4u-dg.Ceilalgipiringi care se afli in Biserici asculti cu luare aminte Ei pociing5. Parinqiicei-b4q4!i ilqi di" _Elqgl -$fb-ruaAt- se spunealrci, in rimp ce la Blselfc-4 ficeau asrfel cele qapte Laude, un pirince duhovntg.lL.o vizur pe Mincuirorul -Iisus Hristos pogordndu-sg-i11,{r.jIocul lor. Pd,ritztehe Cleo4a:La ministirea Vatopedi am ajutat Ia in timpul lucrubucitirie la curigat zirzavatqi am vdzuLc5, Iui, c.Ate un plrinte spllne cu voce Ruglciunea lui Iisus,iar qi munceau. ceilalgipiringi ascuhau cu atengie

iNvAlaNEA RUGACIUNII LUI IISUS


"Rugiciunealui Iisus",concetrAndu-ne saupe pe respil'agie pulsul inimii? PdrittteleDionisie:Cred cf, este mai ttqor sI se invege "Rngiciunealui Iisus" pe respiragie. SfhntulIoan Sciraml ne spune:"SI se iipeascd (uneasci) rugiciunea ta cu respiragiara. Dupi cum respiri ca si pogi trii, tot.astfel trebuie si te rogi penrru a-qi hrini sufletul tiu cu darul Duhului
44 45

Pd,rintele Cleoba,: Cum

este mai bine

si

invlgim

RUGActUNEA LUt lsuspENTRU irucepAroRr


Sfhnt.(lincl inspili si zici: "l)oo,ntne, Iisuse Ilristoase, Fiu,lltd

IITCCPATORI PENTRU LUIIISUS RUGACIUNEA

expirim gi zicem:"milrtic-Qte-m5 pe rnine,pzicitosul",paiirnile qi picatele care se aflii in inimi si le scoaremaiari. egds_i!gur"1i te-pggiconcenra,spunerugdciunea lui 9g-lA lisus pe pulEulinimii. Adici fiecarecuva'r al Rtigaciuniirui lisus, si-l spui pe cAre o l:itaie a inimii. ChemA'cl mereu nurneleDornnului Iisus Hristos,se indumnezeieqre creEtinul. Dar atengie, rrebuiestiruingi gi liniqrea rninqii.De aceea, plringii plecau in pustie,in locuri rerrase,pentru ca si a!b[ linigte Ei si poari sd-giconcenrezeminrea. Cd vorba

pe care pu[ini il dobindesc. Deci noi sf, spuclumnezeiesc,


Il-elli=BggAel . Pentnt

D3r in legituri cu inviEarea"Rugdciurrii lni Iisus", pe respiragie sau pe pulsul inirnii, fiecarecreqtin si vadf,, pri' ex p erien gi p r op li e, carc n ele-d pg lll),elre . 4__l _q-_e* Pdrin,tel,e Cl,eopa: Penr'u ci asria.zi'u mai avem isihiaSfingii Plringi spnn si 1;alricipini car rnai SSSggUqli, <les la viaga liturgica.(stAnra Liru.ghie,Slanra-sPove<Janie, Slhntahnpirriqarrie, Sfinrul N{aslu) pentnl a n cnriga de pdcare qi a ne mga mai lesne.

cfctiea-mr ai areapra soco etc. Pentru cI isPitiur ft' i-b torul-are visreriariurigilor Eiesteinibitrtnit in cele rele. A inclriznit si-L ispitcasclEi pe f)omnul nostru IisusHristos' pd.ritztele ltri D'm'eze1in inima noastri Cleoia:Simgirea esleLotrugiciune? un dar dumnezeiesc' Acest lucru esLe Pd,rinteliDi.o'nisie: Cend iL ai-pnzcnL-pg- !qaae:-g-rl itt irrima n, nu !q4i7 mai mult aceabu.q-i* foloseEri-cr,yUt", .iii"Ei si pisreZi chL rie duhovniceasciclin inima ta. Daci ai frici de Dumnezeu. in inimi d]rcrtt*j f'*. i" va apropia de Dumnezeu, Le

46

RUGAcIUNEA LUt lsus pENTRU irucrpAronr

irucrpAront PENTRU llsus LUI RUGAcIuNEA


( nPn rr-u --'r ' ci. l/Lrrlr
.iti-r* Nrtrrretarriilesatrllost-ulsatrprivcgheriledetoatinoaptea,

ia-puqu1-4t4 d!4cuget'are
r^ l,,l-.,-:l^ ^^l-olo /ola

[re1c,ri,n.,ulra,.u-le-r:lylf *:;*\*5*L-*|J"\: *qrd,Gu*-sravei&tuo"j1r:TTl1.il"^_i-tji::ilt::l: mAntuirea noastrl este


GRE$ELI iT.IT'NACIICAREA RUCACTUNII LUI IISUS

-^^

d" t'oif Aceste ;;;; ;l plini cleispite' ":':1'-T"+1-u,1:. qi si ne smerim.ce vedernneputingele


ca sa rre Drrmnezeu /u(a no1l.strd,nu *,4! spune SfAntulAposiol Pavel: "Cdc1 :t':
l)'tln rdnti'st a .vhtgrfu4 rt nttlo 4 _-l nP ot ua Sldi S/ ri,1zi -ilh;778;

,,r,ern smerila ctlgelare,

ne osArduim. $i Bunul Dumnezeu oslenealarroa, vdzdnd,

Dar cu ce putem sd biruim? Numai cu smerita cugetare' Dacd. zici cu smeritd cugetare: "Doa.mne, Iisuse Hristoase, pe mine, pdcdtosul", nu se FiuI lui Dumnezeu, miluieEte-md' ua. putea apropia.ardjmagul diaaol cu ispitele -sale' ItP:titirul se apropic- cdnd mintea noastrd se t"slId zic&nd: qd tu nu egti ca "IJite cAt ai sp.r,r,it lu $gaclqnd1-I/ezL

oli:L

rn,'/4/1'raresurtlht 'rlt/titk rereslt" d////;r7-'/or -'----..-.-----_----_--

(Efeseni

duh'l desfrAnlrii.Cum purem si scipdm cleaceasra? Pdrintel,e Dionisin:Aceasraeste! pentru cf,, dacd nu ai smerenie, orice ai face, va apdrea inEelarea, ispita diavo_ leasci. De aceeaspune Sfintul prooroc David: *Cdnha

care are smeritacllge[ar-e. a'ma ceamai puternicSimpotriva diavolilor a fiecdr-uia ciinrre noi este'smerira..rglmr..
4gx

nea?" Pdritztele Diotzisie: De aceea trebttie sf,-5i dezrf,dicinezi rnai intAi patimile cele rnari din inimi, prin spovedanie, callon de rugiciune, munci binecuvintati qi milostenie. Pdrintele'Cl,eoPa: Sfingii Piringi ne sptln ci practicarea Rughciunii lui lisus ajtrti cel mai mult la despitimirea omuIuiI Pdrin.tele Dionisie: Sigtrr cf, dal Trebuie lucrat impreuni la curf,gire: Rugf,ciunea lui Iisus Ei faptele bttne creqrine pe care le-ai spus rnai inainte. Rug5ciunea lui Iisus este armd 1)ttternicir de induhovnicire, care transformi pe omul cel vechi in omul cel nou cluhovnicesc. Cind instalezi in cuge49

RUGACIUNEA LUI IISUS PENTRU INCTPATONI tul tiu pe f)omnul Iisr"rs IJlistos, ai devenit scaun al clum

TUCEPATONI PENTBU ITSUS LUI RUGACIUNEA qi de Diott)sie:Depinde. de rniruea fi'ecirruizr f)d,t'irtlele mai bine estes-o zicemcomplel ,rn[u l,,i r.,lletc4sci'Cei Petltt.ttcii,irraC(-.sL,CzrZr.ectlnoaltemclrrrrrnezeireaDomnultri ne rec'noaqrem ;r;;;;,, Iist,s Hrisros, cerem mila Ei
iiolul

citle l)orrutul Hristos: "Iisnse!Iisuse! ;;;d;* cu pocziinql estcsf,su:igirncu pociringd' ;ffilJffi; Iisriel" Inrportant. rrrereDornnului ljornnulur Iisus Ce cs[e mai bine si facir ttn incepiror lrsus Hristos. Cleolta: Hrrstos Pdrirztele "Rttgiciunea lui Iisus"? pure(i spune dqlple c{ldr n in'aq,agi przrcrica rr".F, ' Dio',,itii:LIn incepiior trebuie, in primul rind' Uqhl{i care poate apiiea inti ila.,ir,.trtu lui Iisus"? cele Inat'i s-q=fu;a,Penlru aceasta' si iru nrai F-.e pgqottl-ePdrinteleDiorzisie: qi sf, sfingii piringi ne in'a[r cr aceasri cil si cautet n ctthounicblt', ca sI sespovedeascl u.ebuie particivie[uirii sale'Apoi sd inceput bun, creg[inesc, punZr cano'ul pers[_implineasc5. Lirr-r.ghie, pe regr,laila SfAnra mgiciuni, meraniiqi milosteniidat de duhovnicEi iorrut"cl" ;Rugdci'nea-lpilisus"cel pugi' de doud-ori pe sd pracrice zi.lare lb rni'ure, inrr.-unIoc linigrit.S[ invegegi si practiCetemelii t rtt.o.iiptelor burle,smeritacu'glare' Pentru a oamenilor nu seva smeri inaintea lui Dr-rmnezeLL, ci, clac5 qi a cliavolilor,va piercletotttl. Si-Ei taie voia, sd facl alculiare ,li sf, prirnearcl .., bucurie orice iucru i se va intimpla. Pentitr cd a mr-gi tlia voia qi a te conlra, a te indreptf,li, aceasr.a este incepgrul inilgirii minqii. Poate pf,rintele tirt P.d,rintele cleopa-: Daci ne.ugim cu cluh riu de rnanclrie, sa-5izicd .rn ..,ndrrtcare !i se pare nepotrivit. Tu sd zici:, , desfrAnare mAnie... "Precum binectrvintatri, Acesrapor sa rulbure Qi pe ..iHqi , pirinLel" Chiar dacl 5i se pare piringi qi frati din minlsrire? ta. Penrru ch neporrivit, rrebuie si renungiIa ingelepcittnea Pdrintel,e Dionisie:Duhurile rele din inima ta in dmpul in viata cluhovniceasciimportante sunL harul qi binecupracticirii Rugiciunii lui Iisrrs vor rulbura clnnrnezeiascf,, indiferenIcare esteascultarea. Ei pe ceilalgi vAnLzlrea pdringiEifiagi clin minisdre. fiincl sincer, qi si asctrlgi, De aceea, u ebuiesf,te smereqti firri gincl incloit qi cn smeritacugetare,darul Duhului SfAnt seva pogori pestetine. Aceasra estetemeliaceabttnf,qi vei

iiigerul Piiiro,vorrii"rpr.i",s ;;, rrran.l in ^"-^r"r ---mele

nezeirii, rernplu al Duhului sfhnr. r\runci darul clumn iescaducecurigenia Eisfingenia in cusetul, sufletul si inin ta. Dar Lu. u^L yurrlru penuu dLCdrLd aceas.o rreb'ib LrcrJulc sa sr ne ne ostenlm, osrenim.Inarnle inairire cle cle r ne Impirrrgi trebuie si ne cu.igim s.fletul rrup'l cu aju Ei torul "Ruglciunii lui Iisus". Iapciailvremsa adornfm, lXugacibnea lrrilisus;. Darul Duhului Sfinr ^zigem

* tulburi:1,1"it" este pi.^i"1"'DarcAncl ii-!:ti?t:1.:::f; IIe urai ptttcln- concent'ra $1 altlncl sa


llostlLl, ntl

ptltea spori cluhovniceqte, iuptinclu-te cu ispitele, avind ca

arml nebiruiri "Rugiciunel lui Iislrs". Djjg_gl--s+91!a


LtHglarc--pog-buli patirnile. futa nu inseamni ci ai a.;uns
50 51

pENTRU RucAcluNEA LUI llsus incepAront


purerii lui f)umnezeu cu LupF +aiiniile, oamenii picitoEi Ei cu cliavolii. Pdritztele Clpopa: Dar daci sraregul esrelumesc Qrnu ^ Ruglciunea lui Iisus, fXcincl as"cultare cle el spore$ duhovniceEte? Pdrintele Dionisi'e: Nn rrebuiesr te i'tereseze acestl Ttr treb.ie si faci ascuhare. Chiar auce,tr_.giri f-.*.i1.

CUGETABE SMERITA

d4ga-vind-harul une[rei_lUg-et1i, pggisd 9..j1"i1ni,, cu ajrrror-nl

CAPITOLUL III

Pd.rintele Cleopa:Exist5 momente in care darul nezeresc ne pdrlseEte?

rea de stare! npmaidaci este eredc.

povdguieEte sprecelebunerrebuiesI ascult \11:t., 1g:r. oe el ca cleL)umnezeu InsuEi. canoanele permirincrepirta

SMERITA CUGETARE

CE ES'TESMERITA CUGETARE?

Dionisip: Daci re_srnere$Li, clarul Duhului Sfhnr . . Pd,rintele igi pizegteminreaburati. bar dacdiu ascurgi, nu-gicaivoia, nu te smereEri, re-aidepirrar cledarul lui dumnezeJ nu Ei pogirezisra gAndur-ilor irecurarediavoleE ri.

clarul Rugiciunii neincemre 1 trebuie SI nC ocupiin in mCI indr-umfuncdre marii noEri noasLre canonice. PdrinteleCleopa: Hr.istosa inviat! Pd'rhte.le Dionisie: Adevirar a inviat! Maica Domnului si fie cu noi cu roii. A.rnin! 52

Srnerenia creEtini este un dar durnnezeiescEi o cunoa$tere de sine in raport cu Dumnezeu Ei cu semenii noqtrii. Darul smereniei creqtine uebuie pf,strat qi sporit, fiind totodatd o virtute cre$tine. Srnerenia este comoara tuturor virtugilor. Ea ascunde coatevirtuqileqi, in final se ascundeEi ea. Sfintul N{axim Mirrurisitorul spunecI patima mAndriei consti in a nu lua in considerare dotti lucruri: puterea dumnezeiasci qi neputinga noasri, in timp ce omul smerit iqi cunoaqte qi puterealui Hrisros. propria sl5biciune ,,Smeritacuge[are- ca putere lucrltoare, este sonda cereascd care poate ridica sufleruldin ad2nculfXrd de fund (abisul) al pf,catelor,la cer (Definigiasmeritei cugetiri Irtal5ca putele lucrltoare).Smerenia e pu[ereace inalgl cu aclevilat gi in chip aulenric la cer, adici in inima lui Durnnezeu Ei a oanienilor. A vizur cinevain inima lui fiumtlselea ei 5i, cnprins de uimile, a intrebat-o de numele lrelui ." r, n5rcut-o.Iar ea, zimbinclu-iluminos qi linigtit, I spuse:"Cun Le gribegri sI aflii numele Celui ce m-a 53

SMERITA CUGETARE nisctrt? Nrr Li-l voi sl)une pAni ce nu vci a\/ea Dururtezett".u "...Lrnul a zis ci ea (snrerit.a cugelare) insearrini uitar

CUGETARE SMERITA

deplinda isprlvilor proprii; ahul,a sesocoripe sinecei


de pe trrmi qi mai pf,citos clintle togi, altul, crulo$tin[ace

ale minlea clespre nepurinF qi slfibiciunea ei; akul, a I inaintea aproapeluiin cazuri de supiirfu"i qi a clezlega c dintAi mAnia; altul, cunoafirerea harului li milei lui Dumnezeu; altul, iar5Ei, sirngireasufletului zdrobit qi tigdduirea voii ploprii.
Iar eu (SfAntul Ioarr Scdrarnl n. ecl.), ascultAncltoa[e

acestea, ispitindu-leprin chibzuinti qi rrezvie,n-arn plrtu sd aflu simgirea f-ericir[a aceleia(smerireicugeHri n. ed.) prin auzire.De aceea, ca unul ce sunt cel rnai clepe urmf,, adunAnd ca urr ciine din fdrdmirurile ce au clznr de la masa celor cunoscltori qi fericigi pirinqi, incercAnd s-o lSmuresc,am zis: "smerita cuge[areeste un har firi de nume al sufletului, avind un nurne numai pentm cei ce au primit cercarea (experienga) ei. Ea esreo bogdgie negrdirl, este numirea lui Dumnezeu qi darul Lui. Clci zice: 'fnadfalz'-uri d,e /a,LIme"; clecinu clela inger, nici de Ia om qi nici de pe hArtie, "c/de /a lVme" (Marei 11,29),adicd din
sdliqluirea, din luminarea gi din lucrarea Mea in voi; "cd sunl b/dndSi srne.rtlczruzzma"gi cu gAndul qi cu cugetul: 'yz' aelt 4/a odi/tnd", din partea rirzboaielor, qi uEurarea de gAnduri' ?ufele/or uoa.rlre".7

"Srneritacugetar-e esteacoperdmAnt dunmezeiesc, spre a nu 1l vlzn[e izbindirile noastre. Smeritacugetare e adAncr,rl fdri fr-rnd al puginlrigii noasrre,care nll poarefi furat de nici un tilhar.
Smerita cugetare acoperi virnrtile noastre ca si nu ne rnindrim gi si le pierdem prin aceasta.k acoperl driar Ei fagi de noi. Numai
6 Sf. Ioan Scararul,Iril.lx,Cuv. 63, p. 316. 7 Sf. Ioan Scararul,Scara,Fil.IX Cuv 3, p. 2g?-p98. 54

aceastd Etiingd cereascd." ."


305.

55

SMERITA CUGETARE Oamenii nu cunoscputerea smerenieilui Hristos Ei de sunt atraEi spre cele pdmdnteEti. Dar omul nu poat;e puterea acestui cuadnt al lui llristos fdrd Duhul Sfdnt; cine a cunoscut-o, acela n-ar mai ldsa aceastd Etiin(d dacd ar aaea cd bogdgietoate impdrdfiile pdmdntului. Doamne, dd-mi smerenia Ta, ca sd se sdldgluiascd tnt mine iubirea Ta Ei sd fie aie intru mine sfdntd frica Ta. Grea este uia(a fard iubirea de Dumnezeu; sufletul entunecat Ei posomordt, dar cd.nd aine iubirea (harul bucuria sufletului e cu neputin(d de descris"." "Mare lucru estea invdgasmerenialui Hriscos;cu ea viaga
I'

CUGETARE SNIERITA

TREPTELE. SMERITEI

CUGETARI

ugoari Ei bucuroasi Ei toate se fac &agr inimii. Numai c smerigili se arati pe Sine Domnul prin Duhul Sfhntdar, d nu ne smerim,ml vomvedeape Dumnezeu. Smerenia e lumi na in care pnrcm vedea Lumina-Dllrnnezeu,dupi cum se Ta aomuedea Lurnina"(Psalm35,9).'n cAnti: "fntru l:urnfuta "Noi ne-am impietrit cu totnl qi nu ingelegem ce e smerenia sauiubir-ea lui Hristos.E clrep[cd aceastf, smerenieEi
aceastl iubire ml se cunosc decAt prin hanrl Duhului Sfint, dar noi nu credem cd e cu puting[ si-l atragem la noi. PenLru aceasta e nevoie ca noi si-l dorim din tot sufletul. Dar cum sd doresc ce n-arn cunoscut?Pugini cunoa$tere avem noi to[i gi Duhul SfAnt miqci sufletul sI cau[e pe Dumnezeu".tu
Dar smerenia este rnai rnult decAtcurdgireade picate. indatd ce cregtinul se curigegte de picat, incepe sI lucreze haml, care silSqluieqte intm el gi pe care pf,catulnu-l lasf,si lucreze,De aceea, Sf6ntul Apostol Petm spune: "...Dtntnezeu celor rndndn le std, imNtotri,ud,, iar celorstneriliIe dd.har" (l Petru 5,5) (Con-rentariu,pr, acad.Dumitnr Stdniloae),
r sI . D . R . S . , p . 6 2 . r aI . D R . I . , p . 8 2 . 15I.D.R.I.,p.85.

rai rieoareceramurile urch in cineva Pierre gi Ie atArni de rsteafac rod - a'saest'e!t tl ce rod Eicu cit aducerod mar tnal mYlt' mul[, cu a[at se smereqLe Dumnezeu' cu cAise apropiemai mult de Asdel,sfrngii, cu a[a[ se vf,clPe ei mai Picf,roqt ' Dai existf,qi doui mindrii' ..Ceadin[iimindrieeslecindcinevadispregure$tepe qi pe sine ca fiind fiarere,cincl il rolot"w" ca nefiind nimic
rnai presttsde el. . , _ _^-sArgur sa va c^r.'l se .,nu ^^ Acesta, cle ntt se va lrezi repecle qi cle qiia a doua mAndrie' prin care scapede ea, uin" i"i".o"f se mindreEte qi imPotriva Ir searnasa isprivile sivirqite, n E o strinsi legituri intre Pit Cel ce celeiurpotrivaapt'oapelui' inalgi gi impotrivztltti Drtmnezeu
to Awa Dorotei, Fil IX, Cuv.6, p.500. I7 Awa Dorotei' Fil IX,p, 50I-502, cuv' 8' l8 A,r,raDorotei, Fil IX,p.500, Cuv.?.

aI

L(l

vrj

vv

^_-__

57 56

SMERITA CUGETARE
purtlrilor bune fbgi de aproaperleesre creclinga in Drrm Drap;ostea sa. cuprinde rotlll sau'Ll e deplind Ei nu dureazi, aratr un suflet cale nu e in intregirnea lui iubitor, (cornentariu acad.Stiniloae Dumitru)

CUGETARE SMERITA

aces.ta se apropie mai mult de Dumnezeu, se aede pe si m-ai nearednic Ei mai pdcdtos, in compara(ie cu miregia sftn{enia absolutd a lui Dumnezpu.

Smerita cugetare esre o conroari greu cle cAEtigat, spune acelaEi Sfhnr. Pirinre. Exisr5,insi, o smereniemai jos Ei alta mai i'alH. prima o dobindesc cei ce se afli miilocul osrenelilor duhovnice$ti,prin muke necazuri, adeseorise intrisreazd,se schimbi qi se .et.age cdnd ner zurile sunr inlocuite cu desfhriri rnipeEri.cea"de-adoua na$te chn ilumilrarea hanrlui. suflerul o sirnte ca pe ce firesc al sru qi, fiind sub inriurirea har-uluisfAntul.ri ou se simte nevrednic de acesrmare d,ar.Mulgi Sfingi pdr aorbescde aceastd stare a sufletului, tn sinsil id, cu
aclevirat, si se infhptuiasci cu adevirat pungileei spre Dumnezeu gi spre semer)i prin care se intdregte in viagi. (Comentariu pr' acad' Durnitm Stinilozre). t

gustul celui ce a c*noscurpe r)omnul prin Duhul sfinr altele.

L)umnezeu; Ei aceastae smer-enie.Dar alta e smerenia cel ce a cunoscr"lrpe Domnul prin Duhul sfanr: cunoaQlerea

cuviosul siluan Arhonitul'e invagr: "sun[ muhe felu de smerenie. Unul e ascnhltor qi sL invinuieEtepe sir insusi intru roate:Ei aceasta e srneienie.u' altul se cdieE pentru pdcatelesale qi se socoteEte nemernic inaintea I

irnpiti-mr1g mareriai_q. de cele ceie malenal_q. {npatinule de

.!U _uI esie smerenia in noi. Acesta esle semnul neatliru et tn noi.

-!-.

SMERITA CUGETARE sufletului qi e imbr5giEarlca una ce alini Ei ropeEte sufletului Ei mari picare. 1\ doua insuEiree pierderea a road iugimeaEi cu tareace se arati in potolireaei. reapri preafrumoasi a ei este neincrede {gf a U-ela redincioasi in buniragileagonisireEicloringa neincerarl

CUGETART SMERITA

invigituri".to

cel s'rerit nu se i'crede 'iciodati in virtugile ciEtigate gi in f,apr bute sivirgite, dar aceasta,pe temeiul credingei in bunnezeu gi putinga de a irninta cdt mai departe. (comentariu pr, acad. Dumit Stiniloae)

Smereniann se mAnie,nici nu mAnie pe cineva. "smerenia esteialc,-curn am iphs, li u." plllerea at.agi harul lui Dumnezeuin s'flei. Deci insuqi harul I Dumnezeuvenind acoperr sufletul de acesre clouaalte pa rimi grele. cdci ce estemai ri+.decir a se mania a manii Ei pe aproapele?
De aceea a zis Awa Macarie cI ,,e cll torul strzii cdlugirul care se mAnie".

wemea postr.rluimilre)'.. (Awa Simeon)' unii ca aceEtianu se tem de sminteala ornului, deoarece au luat prin rugiciune, ptllerea sf, incredin[eze nevizut (haric n. ed.) pe togi".tn

Dl dac5nu e acoperir cu adeylrarde smerenie, yfoe I lmcetulla lql-es llgi -drac, tulburind EitulburAnclu_s-e.

CUM PUT EM DOBANDI SMERITA CUGETARE

aceeazicecd" smeFeriia nu semanie qi nu manie pe cineva,'. "Vrednzcde crezareSt de loaldprznirea esle cuudnlu/ cd lnu-r "cand gandul n' se mai fileEre cu darurile firesti. care t?tzito-r a uen* in /ume sd-i rndnlulascdpe ceipricdtoSt'dtVzlre sernncd a inceput, sa se insrndroqeze.lar cari vrem" rir' ce/rfiVtdi sutl eu " (l Timotei l, I5). cinevamirosul ur-ht,nu simre mireasmamirului',.ru "vei cunoaEte qi nu te'ei amrgi vizand cd se afld in tin "LIn fiate a inu'ebat pe un b[trAn zic2ncl:Ce esresmerenia? aceasrd cuvioasd virrurejntl-o bogigiede lumini negriiri r plini- de dragosreneraic'ita cie rugiciune. inainrJ de a. face loc in sine, rpima a ajuns la n"edefhimalga-grregelilo
striine. Ia. inai'te-mergitoarea r-eislave degarte".tt celc.rr. spuse este +lra oricd nie estedumnczciascdEi de ncing:eles".oo
Fil.rX,Cuv.38,p.310. 3l l""r Sciran-rl, z ell Sf.
l o a n S c i r a r u l , F i l . l X , C u v . 4 0 ,p . 3 1 0 . 'u Aw'a Dororei, Crrv. 12, Fil.IX, p.5b5.

61

SMERITA CUGETARE CUGETARE SMERITA "Qel.ct:seNtrcgd,teste slne acest limantnehtuiforat(sprenrcrenie nu uct, Tnceta sd \mplitzeascd, sd,cugeteS'i. sd ,nri.scoceascri tot felu,l pktrun'i, de cuainte, de g'dnda.ri, de nrcSteSugurj, de cdutd,ri,de r dc chi,prri de purtd,ri, de i,scod,i,ri, de cn.sriSi de rugricruni, pAtfi, cu rjutorul lu.i Durnnezeu, S,ilnin pntriri tot nni snter.itiSi n ocdt dte, ua st:dpa ua,st"tl x.r,flel;uht,i sdu, dq_y1mrea, ptnllTea bantuitd, a Snehilruirii de sine. Cdci cel, ce s-o, izbd,ztit de aceasta, . .fir.rtund, un aame; ?n, staresd, afle rdspurts burl pmtru, toatepdcatele,, Jirntt .
' Va rdspurde uqor de ele pnn pocdinga gi srnerenie.Varnegule

clir,clirrinstrtlareclurnnezeiascasabirtriascivicleniaduhututotgTe' Si anlrme' scu'lindu-se' rilor prinu:o me$teiuqLt virtugi, ^ crr.isDe Dereter..t"iti.i numirile celor mai inalte

i.i#

sxne. Altii, [ina'nd in mintea lor patima lui llristos se socotesc pu,rurea datot'i. , AUii seuntilesc pe ei, prin lipsuriledetoa,te zilele. AUii doboard, upitele, prin bolite lor, 1n1n Si prin greSalele indQarea lor. - AUii Si-au danrilor. fdcut prin, lipsadarur'il0r,ma,ica Dar mai sunt unii - daci rnai stml Eiacum nu pot sl)unecare chiar p.in darur-ilelui Dumnezeuqi prin iporirea in ele se srneresc pe ei, sococi'd'-se nevreclnicicle b asfel cle pogagieEi rimAnind inrr-o asrfelde simgir.e, acliugAnd in fiecarezi la datoria lor. Aceasta e srnere'ia, aceast;e fericirea,aceasta e Qrmrma cq4clesivirgili"." "Nelegi'igii dr:acii-au sernrnat latrcli in inirna unuia ce se nevoia si ajungziIa felicita snrerenie. Iar acester s-a gan3l Sf. Ioan Scdrarul, Fil. IX, Cuv.33, p. 30g. 32Sf. Ioa,rScdrarul, Iril.'lX, Criv 3i, p.30g-30g 62

" Unii lin ca pricind de srn.eritd, cugetarerelelefd,cute inainte Si du'pd iertarea lor pa.nd. la sftrsit, biruind prin e[e tnchipuirea d,e

crr atdt re simgi mai dator; ca d cAnd n-ai spori de loc, Cici din pdrnescmai multe damd, din aceeasesocotesc rnai incratoragi gi cleci smerscrnai mult, cu clit darurile cu care rrn binefhcdtor incarci cmevasunt mai mari, cu atAtil Iace pe acesra si seplece mai rnult in hd, covdrgittot mai mult de ele. (comentariu pr, aca<I. D. stdniloae)

pacitosului, dar gial pociinlei penrrupicate.e1_oarspore$[_mai mu

nestricateEi a celor ,iigirn"";i curate, a curdgiei laude'."l tllt:1,, Si Deci cind venealtgiirclurile.si-l veninclin chilie, citea numirile qi mpf.,em la musrrare!';Ei, ci sI ciu'e sr:n1 thiai cintl vei clEtiga acestea' Etii sr.riga .l -- i"a"putte cle Dtlmnezeu"'"

a ingeregti' cugetd'ri a srneritei tr;rlur-, desduargite' a'se'nenea'

de poruncile lui D. ,t.t cAgtigi aceste virtugi egti departe netrebnici' ai fhcut ceea ce Dumnezeu; ial de le cdgtiglegri slugd mai mult dec6t ponrncile' trebuia si faci, in vreme ce algii au fhcut

cnlmea lui lealizatd in om. Trebr.iie si ne cldm seama c5 duhlll inetdmii este obar$h

cgbdi qtg5]llyljlaru@si

e' noasu a viegii

Aici lucreazf,dernoniDFspreoGffir, u"-,1atttbine searna. inainteacdderii' cul in chip nesimlit.@ qi nu ingiduie vicO rdul. tim-eisatecteo-ti*TiGurna cl.-ine Ei7, a-sireannoayte patoloe forma . De acceas-a putut spunecd angelismul gtci a judecigii omeneqti...
33Sf. Ioan Scdr-arrrl, Fil. IX, Cuv.23, p. 30b. r{ Text scris in Catechala Sf. 'I-eodor.a.lvlAnistirea Sihdstria Neamg

63

SMERITA CUGETARE Izbdairea, eliberurea de orgoliu, acesta nu poate ueni cdt printr-o umild intoarcere cdtre sine insuEi.

CUGETARE SMERITA ' nu-Qrcunoaqtecineva omul siu cel e clllro$LiPe Llnc' Daci nu Poate ,echi, llu se silreleqre 1i f"::-::t-"^t:1,**l:

E ceeace Nichifbr din Singurirare sfdruieEre urai inain de toate: "intoarce[i-v5,dari] de Ia riu sau,rnai potrivit mai spre folos tuturor, fragilor, cf,tre noi inqine sI n int.oarcetn".
O, grozaa e cdnd se tnfricoEeazd omul de el insusi. Nu

"^ p"i':i, I,ii.i;.* r-, Pi :1. :1li,Ti:- Tui""o'in ";;;;;:-1 ct v^ rirnlne pe traiectoria
olllluvrr'r.uarlq' cluhovniceasci, smerenie' $i cand are srrrcr:Tpe slne are Cel ce se cunoa$tecorect Y' : va veli.qi harul lui Dumnezeu' neapf,rar smereQte, se ornul "^^e;i;"re pe face lucrarea care trebuie, ca si se cunoascd saPf, adAnc Ei afl[ melale in inainteazf, mai adAnc in cu-

l"-".T-:i'

c: ^A-.1

nu putem intru a ce, mai intii, q[tr


pe cit ne este noud cu putingd aceasta, aLaL

mult incd, p$-i5e nu vom inrra pe "Caleadreapti de sus" "mora[onu ' aGICzt r]r rupAndu-nedin r'SricireaLumii Ei din grija cletar[Aa vea. fqasg4 Ei harul iui Dumnezeu iqt iace cului qi pre minte de nu o vom trine atrtntitd,fiird clintire,cdt orelungeQte penoacia de qedere, cf,ci nu se primejduieqte iEi Implrigia cerurilor', care intru lluntrul nosru se afle..." ["-*ariaiie . in tir'p ce acila ce n* face lucrarea aceas.ta

nici

Iui, Einicl 19primeascl acesre amirlciuni cu bucurie ti firi

Hi|;$::

r:"',, t,tnnai"-]" Ltiiqi inalgl mereu vArful' sti gr4i qa{e a lui q

aminte la sine insu$inu va putea zice Dornnulni "Tu spri- Iui? jii@ ind de Ia porunci prin neascultale,s-a prern.u .Eri!" Ei dac{ nu-Ei va pune sc5fAntul Grigorie de Nazians,iubirii de pliceparea in Cel Prea Inalt, nu se va putea face nici primirorul da re qi conducerii de sinJ celei r5tdcile"" gi a iubit cele Dragosteiintru celedin liuntru ale inimii"... una cu trupul qi s-a Aceastae smerila cugetare"agintitdlbr5 clintire" asupra trupeqti qi intr-un anttmit fel s-a ficut 'AIu ua rdmd'ne Dufiul Mru Chipului, prinsS in chip, intruchiparl, ajunsi Icoani a fhcut orntrl intreg trup, curn zice: 6,1)' ln oamerzz|' penlru cdsunftrupurz'"(Facerea acesria, $i astLogosului: din aserndnare, Chip. fel sufletulticlloglt pirimeqte qi simte qi el impreunl cu cele Dar, la rAndul siu, inima rrebuiesd se spargf,,si se faci ce se fac de cltre uup. De aceea a spusb din chip asemlnare.Aceasta e despietrirea inimii".'u "Cunoasterea desine.Daci omul se cunoa$te pe sine toale neala trupeasci duce la smerenie.Cdci gi in alta, a-icelut bolnav; in alta, iaudele car'evor veni sunt ca nfutecorpuri streine Ei nu se afld suflerulcelui s5nf,ros al celui fl5mind, qi in alta, al celui situl. La fel, alta e vor lipi de inima sa. simqirea celui ce qacle pe cal gi alta a celuice qadepe tron gi Chiar dacdne-am pregiri ca si nu primim laudele,uneori le vom primi, iar aheori nu le vom primi. Scopulesresi
35Ce e omul, Ieroschim Daniil Tudor, p.34-Zb.

se bad4jn!pa$a4e.FiindCf,nici unul din cei ce nu*ia

ruPeasci cu simgirea sufletu-

Paisie p 147-148. Aghiritul,Nevoinga duhovniceascir, 1l::ilolul riSl. Grigorie d c N i z i : r n sC , u v .3 9 , 7 ,p . G .3 6 , 3 4 1 C .

64

65

SMERITA CUGETABE aln, a celui ce Eadejos. De asemeneaalta e simEireace

CUGETARE SMERITA

ce poarti haine frumoase,Ei alta, a celui ce poarH hai murdare. Deci, trupul, iar trupul s a smere$te rindu-se, se smere$te irnpreuni cu el Ei sufletul...Bun Dumnezeusi vi d5ruiasci voui smerenie,caqi ea scapi om de multe rele ti-l apiri pe el de rnulte ispii'e'.* $i iariEi: "Altcevasimte cel ce Eadepe tron Eialtceva, ce Eade in gunoi. $i de aceea, poate,dreptul acelas-a in gunoi in afara cetdgii.Cici dobAndind astfel desivArEi smeriti cugetare,a spusintru simqirea inimii: '?rn/ta acc rnd urgusesc al Pe nzne iruunu Si nd pocdzesccu ?raf ctntqri"'(Iov 42,6). "C_uno$-cAnd-Stipffnul / ci putem intipir I qUflg!,UlUlin purtirile cele din afard,luAnd sp_dldnd picioareucen agtat cate" "m".e i (Ioan 13,4), cilor (Ioan 13,5).Cici sufletulse face asemenea din afari qi ia chipul celor ce le faceEiseintipireEte in ele" "Dar de ce spune ci osteneliletrupeEriduc sufletul smerenie? Pentru care motiv ostenelile tmpeEti sunr virtugi a sufletului? Am spusqi mai suscI a se socoti(omul n. ed.) mai jos de to[i se opune pAndriei celei-dinrAi. Cici cum poate socodpe sine mai mare decAtfracelesiu, sau cu ceva, sau defiima, sau dispregui pe cineva, cel ce socote$Le pe sine mai prejosde rogi? - La fel, ruglciunea neincetati, Ruglciunea lui Iisus, vldit ci se impotriveEtecelei de-a doua mAndrii (rndnd imporriva lui Dumnezeu).Cici e vddir ci cel smerir, evlavios, cunoscAncl cd nu poate dobAndi nici un bine suflet firi ajutorul qi acoperimAntul lui Dumnezeu, ince[eazi si I se roage necontenit, ca si-Ei faci mili de
ff ewa Dororei, Cuv.l4, Fil.IX, p.506. 39 Sf. Ioan Scararul, Fil.IX, Cuv.-56, p.314. 40 Sf. Ioan Scararul, Fil. IX, Cuv.54, p.313-314

lui Dumnezeu' de se invredLorcleatmzr Si cel ce se roagh i-a veniqajutorul i" l"tu' qtiecle-uncle ,ri.,"qr"si izbutea"i

$'i;" izbttteasct:I caszr


Dturnezeu
;;;;rhbi.i.,n"a

nll:fr:5i#il;"p"'i'ii :i.r' g"\lt:1.:1:.: qi l-ur ii. ttt"tqt-t*t$::


qi nepuri""#;'

ryiie 3ai*i'ii::::t l*:"til:rui pe-se3ma pute '^l:'

P:,tl,t:ii: Lui Eisi se sen. .o.rndela ajurorul ;.|,ifi:],.-;,J_"fa,ia


sme_ Ei prin rugd.ciune se strrse cdt a se smereEte Ei Pe 'n' teazd. Pr;n-smirtla cugetare" duhoanitei intregi frumuse{i (a PrinciPald a acestei lucrdri ryea. aceastarnarele ascet Macarie *CaPul desPre Piztrea inimii: finzilor este rugdciunea stdrui' putea dobdndi toare, prin care Ei celelalte uirtu(i le aom -Orl";;*ea zilniid, de la Dumnezetl'' Iar mai apoi'.spune nu aom intrerupe osteneala rugd'ciunii Ei a ndiar[qi: d.acd. deidU, nu aom gregi". $i in luvAntul desprg *g1t]"1e spu*Lucirel rugdciunii Ei a cuad.ntului sd.adrgind.u'se ,r" iuiaqi, "7o"" *oi prutus de orice airtute gi in moil armonios ,,
? boruncd".n" , .-de orice i curigit pldnsul "i;; grijl de plind pocdinga qi e at2ta ' incepf,tori pat5 qi pi.o .tuioasa smerenie a celor \ deosebiieciti e inire piine, aluat Eifiini. pociingi prin Cf,ci sufletul se zclrobeqre Ei se subgiazi vdcliti, seuneqteEi,ca sI zic aqa,se amesteci(sefriminti) cu Durrurer*o ptit apa pl2nsului nemincinos,iar aprinsi de focul Duhuhri se face piine qi se intireEte. Aceash e ferkjq-snqerente,ce@(strici1

.r-

i.

Dororei,Fil. IX, Cuv. l3 p..b05. ,tl azl*q Ctrviosul losif Si[asriul,p. tS4-tgS.

67

66

CUGETARE SMERITA adunAndu-se Ast.fbl, intr'-osinguri plltere ;i lucrare, ce trei sunt ca un langpleacnvios sauca un curcubeucare a aceleaEi insuEiri. $i senuruluneia vei a{laci sefaceqi semnulcelorlake..."

CUGETARE SMERITA

t:"t'l;i:? cugelare ca plinsul "Daci ninric nu irtsoqerit" ca I'asul ninrit'trtt i se itttllotrtvegte cu lacrimi qi durere'

"Altceva e zdrobilea inimii, altceva cuno$dnta qi altc smer-enia.

z:l Dume pe Jrenrdncr o."o,to, ca.i il,ffiXil::H';; [si.ttrril


nli cun4rlite ale patimii mfindriei' lniloae)

Smerita culetareeste

ntgicittnea necont'eniti

Zclrobireaestefiiczrciderii. CIci cel ce caclese zdrobeE qi st5 la ruglciune fdri indrizneald, dar cu o neruEi vrednici de laud5.
Cel ce a clzut sti la rugiciune lipsir de indrdzneala, dar plin stimingi, pe care i-o di deznldejdea, cal-enrai are in Dumnezeu singurl nidejde; sd ceari iertare fXri sd se mgineze, sprijinind in toiagul nidejdii czrunul cu totul zdrobit, gi cu el alungdnd cii (Comentariu,pr. acad.Dumitru Stdniloae) dezniclejclii".nn

Dar e mai cu fbc din zlPac76. de alci crenepurinti si se afle smerita cllgetareintre cei credincioqi a celor este ;d;G;roclocsi). Virtutea aceasla mtmai dacdsunt cttr-5gigi".nn clarqi a acestora. ;;i;;;*tirori,
Numaiclreaptacredingiestetenreigiizvordesmerenie.oricealtS creclingi e prodttstil mf;nclriei' Smerita cuffetal ryl e -dj
l)e aceea

SfAntulMarcn Monahul spune: "Fdri zdrobirea inimii


cu neputinqi a ne izbdvi de patimd. Iar inima o infrdnarea tntreitd: de la somn, de la hrand Ei de Ia

,{,*"i;;i

*. .r..t l" Drururezeucu adevlrat, Care S-acoborAt din iubire

trupeascd.Aic+ in acesrea pricinuiegtedulcea pI Iardulcea pitimire ,Inire. primeEte gAndurile rele. Ea .n imporriveEie qi mgiciunii".nu adevfuata cunoa$tere a noastrd, (Cornentariu pr. acad' Dumitru ise ' "N-am postit,r-u1 priveghea!,lu m-a{r culcarp. j_9_r: Staniloae)
m-am smeril, zice, Ei m-a mAntuit Domnul degrabd,. "f,/i /tl atnft-rl St ,?/-am zzfuiuil"(Psalm 114,6).

Poclingainvie, plAnsulbate la uga cerului, iar cuvi


smerenie o deschide".nu

"Calul cflnd se afli singur i se pare ci aleargi tare, adusin herghelieiqi cunoaEte nepurin(asa".47
Cei carc snnt in viaga cle obgte pot rnai lesne si-gi gi picatele (n. ed.) neputingele

"Cei mai mulgi ne nunrim pe noi inqine picitoqi gi poate cd Ei suntern. I)ar ceea ce probeazi inima este primirea deIXimdrii".uo De respir-rgi ostenealaqi necinstea,nu sptrneci te pociieqti prin alte pdcavinugi, Ciggqlzrladegarri gi ocolirea clurerii obignuiesc sd slujeascd necinste, tului pentr-u slavi. CAnclvei suftri rrtrlt pentru o ocari sau cunoa$teci mrrlt te-ai tblosit. Fiindce slavadeEarti se scoateafari din tine, dupi o irrgeleaptiiconornie ltrin necirstire, (Comentaritr pr. acad. I)umirru Stiniloae)

"Cddca/iff uoily:ffi frasf dat" (Psalm50,14),ziceDavicl cittre l)unlnczcll. 'Inrpurile noaslr-e arse de toL pltil)'post,
f]cdtor Fil IX, p. 167Despre plinsulcelclebucrrrie llll l"t" Scirlalrr[,, Sc:'ir:rr rrl. t,it.tX, tur. : r, p.:'roZ.' ll ' " ll s l . l".' loarr
Sr.:irar.rI rli,l . I X , ( ) r r v . 32, p. 3()7.

68

69

SMERITA CUGETARE nlr le vei binevoi. Ce inseamnd jertfa /ui Dumnezeu"Eice

CUGETART SMERITA

lalte, ingelegtogi.Am plcltuir Domnulni, a srrigarodini ri aceasti fericiti smereniecitre Dumnezell,vorbind d pre preacurvie Ei ucidere. gi indatd a fbst auzit5' Iertar f)omnul picatul siu".u' "Drepl cale Ei pricirrf, a acesreia(srneritei cugeffiri n.ed.) pururea pomenigii pziringi au rdncluir osreneli
trupeEti. Iar eu, socotesc ascultarea Ei sinceritatea in care se impotrivesc prin fire inchipuirii de sine".ut

"Puterile qi ciiile ei, dar nu qi semneleei, sunt neagonisi zise: "Nu qtiu cum si-gi spun,dar aqaslln["'" aEa,cum e cu filozofia Ei medicina? "Oare nu e aceasta cind le invagdcinevabine Eile practici, ajunge din lucrarea lor, reptat, maeitru in filozofie qi medicin5. Dar nu spune,nici dlmf,ci cum a ajunsIa deprinderea lucrupoar.e pe inceiui. Sufletul Ei-ainsuEit,cum am splls me$teEugul Din smerenia. cu e tul, pe nesimgite,din lucrare. A{a $i lucrareaporuncilor sena$teo deprin.derea smereniei'care nu poate fi t5lmlciti prin cuvinte".uu
lrnindnd pe calea smereniei, omul devine mai conEtient de infinitatea'sfurgenieigi in acelaqitirnp de picitogenia sa, (Comentariu pr. acad.Dunitru Stiniloae)

rea, instrdinarea, ascnndereanearicatd a ingelepciunii,g irea nemeqteEugits,cererea miloscivirii, ascunderea vigei

.gaT bun, alungareaindrlznelii, clepdrtarea vorbir"iei. nrmic n-a putut vreodati sf, srnereascisufletul, ca s
sdricicioasa gi infhgi$areade om care cere mila altora".u'
Sd{ fie gi chipul Eipigirea gi hainele gi scaunulgi hrarn gi agtem gi casagi toate cele din casi, potrivite smereniei; la fel cuvdntul, gi auzi rea, gi int6lrrirea cu aproapele. Toate si-gi fie mai degraba semne ale destiei, decit ale in$emfrrii. (Comentariu,pr, acad, Dumirru Stdni

"Cel ce cere de la Domnul lucruri mai prejos de vredni cia sa va primi, fbrd indoiali, cele rnai presusde sine.
Cel ce se socote$te pe sine newednic gi de cererile cele mai mici cere c:run picdtos cele mai mici, primeEteieftare mare. Cici credincj esteDumnezeu sdne dea notrl gi pesteceeace cerem, darnu ne vin steac6ti wenre plcituim cu voia. (Comentariu pr. acad, D. Stiniloae)

Despreaceasta di mirturie vameEul , carea cerut iertare dar a primit indreprarea (Lug2 18,14)qi rAlharul care cerut numai pomenirea in impirigie, Ei a moErenirrai intreg (Luca 23,42-43)".u0
Ntr prin cuv6ntul sirnplu trcbuie si ne judecim pe noi inEine tat, ci intru simgirea inimii. Cici cel ce se cearti astfel pe sine nu se
sl Sf. Ioan 52 Sf. Ioan 53 Sf. Ioan 54Sf. Ioan Scirarul, Fil. IX, Cuv. 58, p.3lb. Scdrarul Fil. lX, Cuv. 59, p.3tb. Scdrarul, Fil. IX, Cuv. 62, p. 316. Scirarul, Fil.IX, Cuv SZ, p. gt:.

"Privigi smereniasfin$lor, in ce simgirese aflau inimile lor? Nici cind erau rimiEi de Dumnezeuin ajutorul oamenilor nu primeau, fugind din srnerenie,de,prilejul de a fi sl5vigi. Cici aEacum cinevaimbricat inrreg din porfiri, de

Dororei,Cuv. ll, Fil IX, p 503. lil*" "" Alva Dororei,Fil. IX. Cuv I I , p . 5 0 4 .

70

71

SMERITA CUGETARE Ial cei ce pollesc slava sunr asemeneAunui orn gol, ca voieqtepur-Llrea si alle rlrr peLecrnic sarrorice ca si-gi

CUGETARE SMERITA
e o llttittc 1 o1il;ri clitl (Pzicatrrl lngeu tatc o irtcortqticr4ir' lr.uttt
r g t i i n g ic h s i n e ' l

rrrigenialui. Aqaqi cei gol de virtugi,cauri slavaoarne Icr'. 1,6). $i, simphr spnnincl, fiecare dintre sfingi
aceasl5 smerenie de pe urrna lucririi poruncilor. Aceas srnerenie nirneni nu poate spllne prin cuvAnt cu[r este, sa cLlm se na$Le in suflet, de nu o afli omul prin cercare. prin cuv2nl nu o poate inviga nimeni".ut "Cei ce voim si o clobindim (smerenia n. ecl.), sI incetlnr a ne cerce[a pe noi inqine; Stdacd aom socoti, in sim{irea inimii pe aproapele, cd ne entrece in toate, a pe ne este mila".ut

)"i"',-;;'' ;:;;,;:';7)) "rrt')i,aotapn


e ///a-/((u(LLo,1'"

^ - , - . . r - - X - - - A * r r r c z,-i r , A n d . " C i r t ' n i l / , Cici arn alrzrlPc rtrgerttlpitnritttesc ,t':^*!.t,'--9::^::: 7:,, ac'rrts/ailt-'"t//t rndreptat' ce/

nt' hilnt

De accca trebrfe sa ne os:iuclim5i noastr-isi lepidimde.la noi O'*::I.lt:1:: etat,ca pdn rnic'sorarca clc noi inline, clerreltutingarloasc<_rrrltiinqa u ur, ,*1to. clc a ascuqi "ri". vorn ar'eade clat socoteali cornplect cle tr:i). lar cle nu, irr ceasuliclirii

Drtnttrl" C"]T::l estc ntuc "" ^ """' -(t _^!i_..^ ._^ -,^: _ 11].-.,..^..:,?,_.i,.a il szinc otirarn pe noi ingine nein-

"Am auzit pe cinevazicAndintr.u simgirea suflerului: ,j


prin sine 'De

noud Doamne, nu nou/, c.z numc/uz ZAu se cuutne shud,,(psal

113,9).Cdci cunoqrea cI fir-eanu poare rimAne nicj


nevdtimati

" (Psalm21,39),aclicdin veaculviitor. CIci inain rnare... de acelanu o pulem purta pe aceasra firi primejdie".un "Cel ce seingrijeqrede primul lucru (smerenia) Erieci lipsi cel de al doilea (mindria).
Cel ce se ingrljegte de srnerira cugetarenu are tearnl de sau de dispreguireaceluilalt. (comentariu pr. acad.Dtunirru stiniloae

/a Tzne e /.auda mea in

Cici unde Dumnezeu e gatashne asculte, toa[ele pure face. Jine si super-imai degrabi pe oameni deiar 1 Dumnezerr. Cici se bucurd vlzdndu-ne alergAndspre cinste,ca si snim[orim, si lovim gi si pierdeminchipui
deqaltd de sine".uo

aritiri ale ei prirara roclirii qi iara;i altain vam virtulilor, deqitoateaceste qi ele surt ca niqtechipgri 5i qi Ioclirea.De aceea irlpreturi veselia cinuiesc clela puri-frcrpa de paunx gi dobdndirea virsernneale darurilor,'.ut C,alea rlgilor; impticit a cuvioaseistnerenii, este vizuti cle Sftntul loan Sciranrl cl o uecere dintr+m anotimp ilfalill.Viegtrirea in patimi esteldzuti ca o inghegategi firI viag5, amo4ire dufior.rriceasci,ca ianta cind toate sru-rt a dolrAndirii weunor vrm,[r, iar primdvara, care este a reveiririi la viagzi, adttce ctt sine gi inmtrgurirea slnereniei. .{turgem alrci Ia lara vittt4dor, cf,nd Flristos- Soareledreptigii, strilucq;te in sufletelenoastreqi face si roDr-rmitnrStiniloae) deascismerita olgetarc. (C,omentariu pr. acacl. Ca o incununare penual cei desivirqili, care vine de la Dumnezetr, esLesmerita cugetare, acel"hnr fd.rd nume aI su'

"Mie mi se pzrre ci estcpropriu ingerilor sdnu fie fura de picate.


Dorotei,f)espr-e srrrerira cugerare, Cuv. 10,Fil. IX, p 5 0 3 . llAy" 58Sf. Ioan Scirarul,t'il. IX, Cuv.3-0, p.307. 5eSf. Ioan Sc5rarul, Fil IX, Cuv. :0, f. :tO. 0 0S f . I o a n . S c i l a r - u l, F i l . l X ,C u v . , [ , f . S t t .

fletului".6 Aceasticomoareclernare preLestedoriti de togi, pentllr cir qp singurdeste"ninfcitoalea de clpetenie a Lulurof patimilor (...),cei ce au caEtigat-o pe ea,au biruit [oale".a
6l Sf. Ioan S c d r a r u l ,F i l . I X , C u v . b l , p r . 3 l l - 3 1 3 . uz Sf. Ioan Scirar.ul, fit. lX. Cuv.,63, Sf O. i,. oJ S.f Ioan Sciranrl, Fil.IX, p.2gg. b{ Ibidem, p. 329.

72

73

SMERITA CUGETARE

CUGETARE SMERITA 'fc-ai ,,Llncl: ascuns clc sufletrrl erid Tu, DOUinUlntert? i c cAllL"'o r l r ( ' l\ l i c t r l a c r - i mT "'-,.1)c rlnlte ostencli gi cle mrrlte lacrinri e rleyoie llenlru a I lui Flristos, clar fhra el sc stinge in

buie si ne aducemarnirte de ele qi si ne inrristhr', ca si przim zdrobireainir'ii. N-am fhcur. aEa zdroEi arn incer.al birea qi m.k am fosr hirguit. de demoni. Eram 'edumerit cle ce se Ihceacu mine qi-mi spuneam:"sufletul meu ctrnoa$tepe Domntrl qi ir.rbirea Lui. currl cl-e-mi vin ganduri rele?Da'Dornnuhri i S-afXc.r mili de mine gi m-i-invigai ir i.-.. I mr,deznd,dd,jdzrzl". vrijmagii sunr bin.riqi. $i prin aceasra Dar de inclati ce lasminreamea si iasr clin foc (Iacl),gandurile rele cAgtigidin nou putere".uu
"Dornmrl m-a invigat si tin minr.ea in iad Ei sf,'u cleznddrjduiesc qi aqasufletul rneu se snlerctte, dar-aceasta nu este inci aclevirata srnerenie, care e de neclescris.cincl sufletul vine la Domntil, se inliico;eaz.d,,dar cAnd vede pe Donmul, at.rmcise buctuzi n$pus de firunusegeaslalei Lui, iar iubirea ltri f)tmrriezeu r-I lnsu$t curn n'ebrue si mi srnel-esc: "tine rni,ntca ta tn iad Si

aceast.a; de ce mai am nevoie?". Dar nu trebuie si gindi aqa. Chiar daci picalele ne-au fost iertate, Loali uiagau

pini rcAncl sufletul se invz4ir-s.i. -pisrreze-ruu-lrr se chirrui mult. In pr:imul an clupi ce anr prirnir pe Drrhtrl S1hnr,gAn deam: "Dornnul rni-a iertat picatele: hanrl cli rnirturie cl,

ar

,'T":ll,.ffr;?;i'ill.'iil']:i;

ca sufleiuls[ se sme)c l.lqor reu srneur,qi nu e cu Putinqi aPlesprezece o a lup rar E u !-!affa*4ggXe-4flq t Iesle bi . SS1.tf qi a5ia dupit ^ri.,, ',orilrit"G ai*;t$rc-tiai9 silbatice tepeclc uupul, ,,:-J zi girsir oclihni, r'f,cir ci iEi Ltscase sa se hraneasci".ut iiirrclcii' pusfien-aveanimic cu cC: ,,Cirrc a cunosculpe Dumnezeuprin Duhul sfint, acela sitt, invig,f,torului s-aasemdnat a inviqarclela El smerenia, Lui' qi a ajunsasemenea ii.ir,ot, Iriul lui Dunutezeu
l)oztrnne,Smefe$teinimalnezl,Cilsifieirrlotdeauna plicuti Li"".ut ' "I)or,r*r.e, cl5-rni halul sfinrei Tale srnererlii! ai I)oarrrne, da-ne itr clar smerirrtl Titr Duh Sfint, cf,ci vacli venir si rnAnruieqtipe oameni qi s5-i inalgi la cer ca sd slavaTa".un "Ce tlebttie fXcut pelrtru a ayea p39e ill suflst $i in -uup? Perrtru aceastauebuie si iubeqti togi oarnenu ca pe trne insuqiqi si fri gan de Inoarle in fiecare ceas' CAnd sufletul iqi zrcluceanriite cle moarre, el ajunge la snrerenie Ei se ctt pr-ecla cu rorul voii lui Durnnezeu qi cloreqtesi lie in pzrce roqiqi si iubeasci rogi oamenii. pz1-qgllyi Iirisros vine in-sullet, alttnci el esre brri' slavir; at*nci cu iaciA * tov lTsS-i 'rrcta fie-ceitalgi srrflerulsc bucrrli cI e mai liu clcr:it toti. Taina accslerslnele-.nii a |ri Flrisros c Inare qi cn ircptttilqf, clc rlczv;illir' Di1 irrltir.c,suflerul clolcqLcliecilLri ottr ntai lrult llile clecat
i ' ( t lL ) . R . I . p , 83. " ' I l ) . R . 1 . ,p . 8 5 . " 6 i D . I { . S . ,p . 6 . i ,. 8 . 1 . " v I I ) . 1 1 . I .p

).

'l

l--Uoo!9-!-Y-e!-t-gi! le-

invele snrelerria lui Ilristos; snllctrrlnreu insetcazi clupi ca, d:rr nrr o l)oa[e a'e:r qi cu laclirni o c':lu[,cr llrr colril riric ce s-zr pierrhrt cle rnanrahri.

6sLDRI,, pBl

74

75

SMERITA CUGETARE pentru sine insuqiqi sebucuri cind algiisraumai bine dccA el qi se intristeazhcAndvede cI sunt chinuigi. Rugagi-vi pentru mine, roqisfingiiEi roate noroadele, si vinl la mine sfAnta smereniea lui Hristos".to "Dornnul iubeqtepe oameni, dar inglduie intristiri c oameniisi-Eicunoascineputinga qi, pen Eisi sesmereasci tru smerenialor, sI primeascd pe Duhul SfAnt,iar cu Duhu
SfAnt toate sunt bune, toate sunt pline de bucurie, [oa sunt.frumoase".t'

CUGETARE SMERITA qi a[lnci insi, trebuie si ne socotirn mai rii clecfit togi, Hristos lui Domnul ne va da Ei nouf, sf, cunoaqtem smerenia prin Duhul Sfhnt. -cete-cx D qnnul, sla-vaLur-$" -coare Duhul SfAnL".tn urin '- 'Domrtillie-a dat Duhul Sfhnt 5i noi am invigat cAnt5rile Domnului, iar de dulceagaiubirii lui Dumnezeu uitSm llirnAntul. ' lubirea lui Dumnezeu e arzitoare qi rru ingiduie si ne

"Dacd cinevaesce,chinuit rnult de sirlcie si de boali nu se smeregte, se chinuie fhri folos. Dar cine se smere$te acelava fi mulgurnitde soartalui, oricare ar fi ea, pentru Domnul e bogdgia Eibucuria lui, E

amar5". Dar eu igi voi spune sau mai degrabl Domnul insuqiigi spune: "Smereqte-te gi vei vedeaci nenorocirile rale sevor prefacein odihnd, aEa incAt te vei minuna Eivei splme: "De ce mi chinuiam Eimi intristam atlt altidar5?". Acum, insi, re bucuri pentru ci te-ai smerit Ei haml lui Despre smerenie - Pateric Egiptean Dumnezeu a venit; acum, chiar dacl ai Eedeasingur in sdricie, bucuria nu re va pirlsi, pgglru c_a_d_b_!Uflg-t p-aJea Daci vrei si fii smerir, invagi si suporqi cu tirie pirerile detpf e*-qfg_a_zlsD_-o-rnnuL.1'Pacea,LIea"dauaaudI(Loan14,27). altora despre rine qi nu te improEca singur cu vorbe deAqa lieclrui suflet smerir Domnul ii dd pace".tu (Awa Serapion) gar[e".76 Nimic nu e mai bun clecAr a vieguiin srnerenieEiiubire; atunci in suflet va fi mare pace qi el nn se va ridica asupra fratelui. DacXvorn iubi pe vrijmaqi, atunci mAndria nu va avealoc in suflet, cdciin iubirea lui Hrisros nu esteridicare deasupra. O, smerenialui Flrisros! Cir de dulce Ei plicutl esreea. atunci mai mult te smere$te, ca nu culnva bucurie striinf, Dar se giseqtenumai in ingeri qi in suflerelesfingilor.Noi,
zoI.D.R.s., p.87. 'p.as. zt t.o.n.s., zzLo.R.s., p,ea. zet.o.R.s., p.ss. 76

77

CUGETARE SMERITA i'rAncl, sir ne li*clZrn gi s[ fim duqi la rizboi. Ci cle lrul'te ori, Duninezeu,pentru nepulinlele noastrenlr ne lasi si hm dagispre lupti, ca si nu pierim"-tn O aati au venit dracii laAwa.Arseniein chilie, necijinduJ. de chilie, l-au $i venincl cei ce-i shrjeaului qi stanclafari nu auzir srrigincl cirre Dumnezeuqi zichnd : "Dumnezetrle, 'I d[-mi Dar *a paraii! Nirnic bun n-am fhtut inaintea a. clupabunltatea Ta sf,pun inceput (bun)"''o flaEi'Fi-cc vczi Oriunde te vei o$"ru,poailA-tecaEiceilalEi ci fac fiagii de a ciior cu'ioqenie egriconvinsqi vei fi lini'tit. i smerenia:sdfii egalcu to(i" ."' (Awa Motios). Aceasta ,,A zis Awa Daniil ii, in gabilon, o fati a u'uia clin cei mari aveadrac. $i uril ei aveaun cf,lugdriubit.Ei acelai-a zis lui: nimeni nu poate sf, tf,rniduiasci pe fiica ta' fhrd numai sihaqtriiaceia,pe careii qtiu li de ii vei rttga pe^ei'ntr s5facem: pentfll smerenie.ci aceasta vor voi si faci aceasta vase.$i curnpi.atr si ci voigi cAnd vor veni la rArg, ibcegi-v5 cincl vor veni sd ia fregul lor, si zicernlor sf,lacl rugiciune tirg-, ?".4u.t pe un Ei crecl ci se va timidui. Ieqind ei Ia lui. $i l-au luat ca s5vanddvasele ucenical bauanilor gezand cum ci ia pregullor' $i cind a pe el impreuni cu coEnigele, a venit Eii'drlcita qi i-a dat o palmi' ienit cilug[rul in casi-, iar el a iirors qi cealal5 fagd,dupd porunca Domnului. $i muncir fiind diacul, a strigit zicAnd:"O, sill! Porunca lui Hrisrosmd scoare!". $i indatd s-acuriEitfara.$i dupi ce au n"trir bitrinii, le-au povestit lor ceea ce s-a fhcut' $i au qi au zis:obiceiare mindria diavoh-rprosldvitpe Durnnezeu iiri, ti cuia prin smerenlaporuncu lui Hrist'os"'" zi'ctntd': Llnfrate I-a,intrebat lte Auua'Stsoe, petrece a lui Durn'nczeu' unti'rLte - tWaad'd, minecd ad'u'cerea Nte
cu,1n'me.
7ePateric Egptean, p. '42. 8o I'areric Egptean, p I4' 8I Pateric Egiptean, N., p 2'11. 82 Pateric EgJiptean,p !r0.

SMEBITA CUGETARE I-a zisltdt:rdnu,l.: ,rnare - Nu este l,ucr, sd, ru Duntnezeti, ci.mareeste fie cugetul sd, te aezipe tine subtoatdzidirea.cd aceasta ?,m,breund cu osteneala tnl4easc!, poad[uiege la chiput smeritei'cugetdri (ad,icd cumsdfie omul smtrit).tt

_ Iar dc uei defdima areu,n oTn,se tndcpdrteazddarul fui Dumnezeu de la tine si te dd tntindchr,niJor trapestisi li seimpietreSte inima Si nici o unillinld,nu seafld in tinb".'o FOLOASELE SMERITEI CUGETARI ",4(dndrm il unleStepe om, dar Domnzl fi/zne n c,n-rle pe cei tmzrtfz/a cugel" (Proaerbe 29,23). "To ale /ucntrt/e ce/u i -rnerzl.wnr uddile'" /uz'Du rnne, zru " "futo (Prouerbe 16,5). "SfXrgitnl legii Eial proorocilor.esre Hristos,spreindreptarea'fieciruia care crede (Romani 10,14), iar sfArEiiul patimilor este slava deEartdgi mAndria a celui ce nu ia aminte.Pe acestea le pierclesmerenia careplzeqrepe cel ce viegrieqte irnpreuni cu ea (pe omul smerir- n. rr.) neprimitor de nici un venin aducitor de moarte.cdci unclesearate in ea (srnerita cugelaren. ecl.)veninul fxgirniciei?tjnde ar cleveriri? Llnde se ascunde cle ea Ear-pele? Oare nu e scos rnai degrabi la arar din pdnrinrul inimii Ei r_rmoritqi nimicit? Nu esrein unireacu aceasm (smerita cugetare) vreo ar.d_ [are a urii, vreun f'el de irnpotrivire in cuvAnt,nll e vreun
83Pareric Egiprean, p.269. 6{ PatericEgiprean, p.-tr36.

78

79

SMERITA CUGETARE ar [i vorba cle ct'ecling,i".to miros al neslplrnerii, decAf dzrcir sau szr sd nu t:reclern Numai claci ni se cere in ascultat'e (Conrcntzrrltl I)r' cIedinla,esteingicluiti nesttpttnerea. schirnbirn DttruitruStiniloae) acacl. clin ingeli, {lraci, negreQlt "I)acf, mindria a fhcut pc'.'unii, smerenia poale facc qi clin c]raci, ingeri. DrepL aceea se inclrf,zneaicl cei cc zlu cizul".tu ,,Daci arri fi sinrpli ca niqte copii, Domntrl nc-ar a-r-5nraiul

SMERITA CUGETARE "in aceasta voi" cLtnoa{te to{i cd suntent ucenicii ]ui I)untnezelr; nlr c'd ni se vor srrpLulc clracii, ti cd numele noasffe s-au scris in cerul srnereniei"(Luca 10,20)n'. Clemle lunina smereniei; cici nunni turde e srnerenie. e iubire. Acolo nu e nici silnicie,nici lrajbS, (Comentaritr, pr. acad,Dumirru Stdniloae) "lVulqi au dobAndir mAnt.uireafhri rnai inainte vestiri, Iunrinlri, sernne Ei rrrinuni. Dar fhri smerenie, nirneni nu va intra in cimara de nunt5. CSci ea e pizitoarea celor din,^t,,:;. fhri ea cele clinrii ii piercl pe cei mai u$ori".*-,.
cl'ecllllLa,

lui, noastreial sfdlqit,cici pentnr srneretria smerim,intristdr:ile Duhul lui Duryrezeu cli cieqtireslflerului-ci seminrnieqte"'""' ar "sttfletultti mindru nu Se araLl'Dorrulul' (Jniciova cunoasre invf,ca[oate carru lasdloc in el Pennu lui mindria numal iar I)urtrnezeue c-trnoscllt

85Sf. Ioan Sciraml, Fil IX, Cuv.9,p.300' p. 315' 86Sf. Ioan .Scararul, Fil.IX, Cuv'60, 87I.D.R.S. p,. 6 6 . e sI . D . R . S .p ,.71. 8 sI . D . R . S .p , .89. e oI . D . R . s .p , .89. p' 309 el Sf. loan Scararul, Fil. IX, Cuv.36'

nici oricar-ea]re clintl:e-v Le . De aceea zice awa Ipatie: "Inainle de orice avem nevoie cle smeritacugetare,ca sd lim gata la tot cuv1ntr.rl ce-l auzim,si spunem:"Iartd-m5!". Cici prin smerira cugetare se strici roa[e lucrurile potrivnicullli".no Iati vedegi,fiaqilor, cAt de mare es[e pu[erea smeritei cugedri? Veclegi ce lucrareare cuvAn[ui:"Iarri-mi!"? Diavolul estevrijrnaqnl nostrn, urA[or de oameni, urAlor de bine qi clevetitor.Iar diavolul se nume$[epotrivnic pen,.rr,,.eincearci sI impiedice orice lucru bun. ? Acela (diavolul - n. ed) se impouivegte, impiedicAndu-l prin aminriri picftoase, prin robire, prin lene. ? Acela il impiedicd prin iubirea de arginEi,prin pregerare. ? Acela il impiedicd prin trdnclSvire, prin nep5sare... Deci prin smeritacugelarese strice roare Iucrurile vrljrnaEului Ei potr ivniculni".nu "Cu adevirat mare estesmerih cllgetareqi fiecaredintre sfingia cll5torit cu ea Ei prin osteneali a scurlal cillr.o-

nl9! tlfrinafea,

80

81

CUGETARE SMERITA

SMERITA CUGETARE noasre, printr-o irnpriEriere de care nu ne dim seama.Iar boglgia clarurilor dumnezeiegri dare noul o primim ca pe un adaos de mai mare pedeapsl, ca una ce e mai p.esu, cle vrednicia noasn:5.De aceezr mincea noasrr rimAire atunci nejefuit5, inchizindu-se in visteria smereniei Ei neauzind clecat ciocinicurile gi baqjocura furilor (cliavolilor - n. ecl.), dar 'ep*tand fi pigubiri de nici unul c1i'tre ei, daci smerenia esLe visteria nejeliriti".*

annnle de noi Dontrul... {/ ne-a iildat pe nazde uremasu noslrz'' (Psalm 135,23-2q.roo

"CSlug5rul cu cuget smerit nu va iscoclicele negrlite. Dar cel mAndru va iscodinedreptirgile,'.,0' "Cel ce s-a smerit inliuntr.u s5unu e furar de buze;cici ceeace nu are visterianu se poatescoa[e pe uqi".tot
Cel smerit socote$te ci nu are nimic, De aceea,buzele nu au ce fura din el Ei preda altora. De fapt, el rdmdne o visterie pecetluird (de fapte bune - n.ed,) care se imboglgegre neconrenir, Desigur, ceilalgi invag5, roru$i, de la el. igvagdjn--el ,fotre),

vdzAnel indlglrrga sau_-adineirnea snrereniei lui. (Comenrariu pr, acad, D, Stdniloae) Cel ce m-a indrdgit, a spus cuaioasa, nu ua mai loui, nu aa mai judeca, nu aa mai uoi sd stdpdneascd,, nu aa mai face pe in{eleptul, pAnd ce aa rdmdne unit cu mine. Cdci dupd u.nirea cu mine, acela nu mai e supus legii (l Tim. 1.9).'o'

e6 Awa Dorotei, Fil. IX, Cuv.3, p.498. 97 Pateric Egiptean, p.8. e8Awa DoroGi, Fil. IX, Cuv.5, p. 499-500

82

83

CUGETARE SMERITA "CXnclvezi pe cineva,sau auzi cle el, ci in puginiani a ci nu pe alti' ceamai inaltf, nepltinrire' socote$t'e OoUanair g1 scurri a cilitorit"''oo .i-p. u..usti cale,f'ericirX de voia saca de o arnisefereEte smerirf, "'C.l..t mintea e Domnul, invagl qi ascuhi cu ia aminte la vieguireainvine lui Dumnezeu,care a inbuingd gi Prin asini" (Nurn' 2 2 , 2 8 - 3 0 ).'o u i'Un ui,f"l de lucritor chiar de ar ingelege,de ar face qt de ar grii celecuvenile,nici atunci nu qi-arcreclesieqi.clci celui smerit o EepuEI Ei o povari' in sine esLe incred"erea ii estecelui mindru spusaalluia''ou p....,* ' ea sf, urcirn "Se ne gribim gi si luptirn cu toale pLlter (srneriteictrgetiri)' Iar de nu' sI ne spre vArftJ acesteia ararnammdcarpurmqlpe ufirerr et' Iar clemai Echiopltim ei' Cici cel ce cade din ele' inc5, si nu cidem din bragele vreun dar veqnic"''o' *-ui ,tiru si rnai dobAncleasci Cuviosul Siluan Athonitul ne sp'ne: "bumnezeu iqi clescoperi rainele sale sufleurlui-snerit. Toatf, viagalor, ' $i eu mismeresc nu zluiqi noaptea qi, cu toate acestea, m-am smerlt cum trebuie. Dir prin Duhul Slhnt, suflertrl meu a culloscul de l,ri plfi"eos, smerenia Pe carene-aporuncit si o invdgirn Iu f,l, qi sufletulmeu e aras spre El neincetat' o b-uquriecle O; ifnerenia lui Flristos! Ea d4 sufle'-tului qi-dirTrbirea lui Dumnezeu,sttflenedescrisir lut@ ptmtnt qi cer',gi toati dorinta lui se avi't5 spre fitfti-T Dumnezeu. Fragiimeidragi,crtlacrimiscr.iuacesterinduri:CAnd sufletul ..,nouqt""pe Domnul prin Duhul SfAnt' in fiecare
lo't Sf. Ioan 105Sf Ioan 10651' Ioan 107Sf. Ioan Scirarul, Fil. IX, Cuv.35, p'309' Scirarul,Fil. IX, Cuv.49, p' 312' Scirarul, Fil IX, Cuv 50, p'312' Scirarul, Fil' IX, Cuv. 61, p'315'

SMERITA CUGETARE minuc esre cuprins de neincetati uimire inaintea milosri-

g2nduri qi va vedeape Domnul Ei va I i ngelege Poz.gnre_de iubiiea Lui. be o...u qi ziceDornnul: "Luatt/ugu/ tl(ru antpra aoasl.rriSi htudlalz'-ud de/a,4hhe cd -runl l/dnd st' sm:azr,cu mtmasi ueligdn odtlnri surf/.ere/or uoa-rtre" (Matei I1,29).'o' "CAnd suflerul cunoa$lepe Domnul in D'hul S{hnr, in fiecare minut el se minunazd neinceml inaintea milosti-

gdnduri".ton

pe Domnutfdrd nici un fel de $i in smereniesufletul aede

"ce bucurie pentru noi ci Domnul nu numai ci ne iarti picatele noastre,dar Sefacecunoscutpe sine sufletului,de indati ce el sesmere$te. Fiecare, chiarii ultimul sirman, se po.ate smeri EicunoaEre pe Domnul prin D'hul sfant. pentru a cunoa{tepe Domnul nu e neuoienici de bani, nici de

"Dln pncma mingii lor, Domnul nu se face 14aqdqei ___-____=:___ cunoscurmultora, da. ctE_are_a.erteA. ei creil?a;i cred ci qriu Sfhnr,d
tos t.o.R.s., b.o+.
t t o t . O . R . S .p ,.OO. l 0 8I . D . R . s . p , .63.

Duhului
de ce se piercle?

84 A

85

CUGETART SMERITA t'oate'a$a Si ne smerirn, fiaqilor, qi Domnul ne va araLa cum Lrnrati iubitor arati torul copiilor lui"'"' "sufletul care s-a predat r:u smerenievclii lui Dunnezeu e cu il v;d; nevrzut i' fiecare sec*'cli, dar tor acestlucru poate nu qi el neputingecle exprimat.pentru snflerulinsugi' cl numal prin experienli ctlnoa$[e novesti d.rpr. aceasta, cu el. Dbm'ul esLe. ou*"ezeu qi grie cAncJ iJi."*i.."'i.ii prlmeQte Sufletulce s-a predat Lui e ca un copil mic care.--$t aEa hrani; iitni. hrana lui f5ra sf,qtiecleunde vine aceastir dar nu poate l5muri iir.,n.rrrt se simrebine cu Dumnezeu, i.,* t" irrtimPld aceas[a"."t "Cincl sufletul e abf,rut,cum si seaprirrdf,in el foc' ca el Acestfoc estela Dumnezeu sd arda de iubire in tot ceasul? a venit pe pimAnt ca si ne dea acestfoc al haru;i D;;"d l u i D u h u l u i S fh n r,g i .i ''" i n r,a l ss mer eniaaces[ailar e,cici Domnul di celtri smerir trarul Sitt"'"' mult, dar noi togicidem pentru ci "Domnul ne iubeEre nuavemsmerenie."P.rr,,.'apistrasmerenia'trebuiesi (Rom' rupul gi si prirnim Duhul lui Hristos "*"ia*

SMERITA CUGETABE Tu arzi limpede ca soarele,dar nu re rnisrui EiincilzeEri pe togicu cildura ta.

Pe tine re iubescsfingiiaposroli,proo.ocii, sfingiiierarhi cuvioEii. 5i Pe tine te iubescingerii, serafimii qi heruvimii. Pe tine te iubeEre qi de rine se bucur[ I)omnul".,tu "Domnul este cu noi. Ce-am pulea dori mai mult? Domnul l-a zidit pe om ca el sr rrriasci veEnic in El Eisd fie fericit, ca noi sd fim cu El ti in El. Domn,l *"u ,i fie El

Cine

s-a

sment

pe

slne

lnsuurt

dLELa r-'r

u' urL

vrijmagi".ttn

tsufietul celui smerit e ca marea: daci aruncl o plau a ln care se mare, ea rulburf, pentru un mintrt fagaapelor' dupi in adAncuri. scufundi "puterea A{;;; scufundi Ei inrrisrarilecelui smeril, cici Domnului e cu el. smerit? Cine viazi intru tine? Unde locuieqti tu, suflet'e $i cu ce te-a$Puteaasemina?
i l I l . D . R . S .P , .66. I t 2 I . D . R . S .p ,.69. r l 3 I . D . R . I .p , .85. r l 4 I . D . R . Sp . ,. 8 7 . 86

primul_inceput al smere'iei. cand sullerul cunoagteprin Duhul sfbnt cat de bldnd qi smerit e l)omnul, aruncisevecle pe sine insuEimai riu decir rotripdcitoEii Ei se bucuri sd ca Iov, gi sI vadl pe oameni in {.? p-. glnoaie, in zdrenge, Duhul Sfint strilucitori Eiasemenea lui Hrist6s"."t "Di Milostive Doamne tuluror si gllste smerenia lui rlristos, care e clenedescris, qi atuncisufletulnu va mai dori nimic, ci va trii veqnicin srnerenie, iubire Eibldndeqe,,.,tt "Tu m-ai invdpr prin milostivireaTa. Te-ai urc.rm de la rnine, ca sufleul meu si invegesmerenia,pentru cd, frrd.
l I 5 I . D . R . S .p , .88-89. t t o I . o . R . s . ,p . g o . t t z I . D . R . S i. r ..9t. tts 1.p.p.5.' ir.91.

87

CUGETARE SMERITA

SMERITA CUGETARE gi irrcepe si se incleaclf, in sine, si se inalge , cacleca fariseul cel cllept clar litrdiros, igi piercle loclul ostenelilor', "fz)ndcri pe szite.reua yzerz... " (Luca I 8, 14). otzbmese fuza/fr Este zrdeviraL ccea ce spurr lrecura[ii cu viclequg,ci mare incru face cel ce sf,vArqcqte binele, pentrll ci toate faptele

si atunciurAttrlchinute snerenic, harui IItl poatc I na1uu1 i'vigal srnerenia,arunci r.i* sufletur. Dar ca'nd suflei*r a nici urlrul, nici intristarea ntt ci Duhul lui Dunmezeuil buc "Fericit sufletrrlsmeriu il ir Pe sfinqii cei smeritriii feri' Domnul tL ae slavadc a fi ir 'Lfnt'\Ioan 12'26)' E; ;r;it m.f Si 'r/zytlorul togi iu smerenle Maica Uomnuliri e mai presus decit pe *"o o fericescpe ea toat'eneamtrrile put'erileceregu;.$l Loat'e Pe -48)si ii sluiesc te-a clat-osPreaPirare QlaJurrul din .?ttt,t^uttY:t:}l:Y: a'ta q9!q nq4!4ll4 lui este felurimea cea bogatf, a virr*$lor' silrefgqia-es.L-e-X@?-rca::, .*. ^ i -,,nr c rn,,ri rir rra[q@, i5 isuci riul de la izvor' Pent'ruca iar Pe de alta, fiindci este Prielt'.

qi bogitria PdmAnteasci,b< ni.t,ulot estePrirnejdtridde ne trE eilodulTaPtelor bu o^':t:!:! t^','.TT, ornulse strd'duieste .t:t frlaitt.iritorul: CA'nd
ai dorin[ei de a deSarte,

"' se sta;nsa"' d'eta ceti spre nya :trt";: ; . !*i "p'n !'t, o: Y':t::*i1::;" i,u;' diiuoti vrclenu :aprople nz e' te os ;i:;ff:r', i mil oie ?'N;H"^;#i' sti' fac ro gi te eu
l I e I . D . R . S .p , .91. t2o 1.P.11.5., 0.92. 1 2 lF i l . I I I , p . 5 6 .

'!'

i* ii pt"' tt ti, te ;.. Daci -n creqtinul ia aminte ' oo"i'i'" a,,a'{)|tliiii presus ntai esti

uo'uri,-rri zzbe/t .'t/ugt nezuvdnz'ce.rutten,lenlru cd artrfrcut ceea (Llca 17,l0). ce //a/z d.aloru'sdfac'e.n" "L'tlc'reo,zi aegheazd." ne invagASfingii PIrinEi. Lucreazl Si toate faptele cele bune, dar nu f,riIhri cle griji cle rodul lor, ci pize$te-l de tAlharii cei nevizuli. Iar purere nebiruitl imporriva lor qi cirnara cea rnai siguri pentru comorile cele duhovnicegri, de care nu se pot apropia rAlharii-clraci, este srnerenia. Ce trebuie si faci creqrinul: sg curite$te de picate prin poclingl qi smerenie, stliduindu-se_la siv2rEirea faptelor bune, sq sileEte 9'q.p+saEgagq rat rodul duhovniceqrilor nevoinge gi se rizboieEte cu duhurile rlutigilor. 9., p. toate acestea le irnplineqle smerenia cu multl inlesnire. lAg!4 p_zlmAnteasc cu duhurile "iglqlexlq5 qtlr-dgrc raulaBlqr, de p-icare gi impodobire cu virtugi. Cu aclev5.r'at, smerenia este cea mai bunl cale, penlru cd am v5zul de cAte daruri ne invredniceEte smerenia. De aceeaEi Pdringii Patericului spuneau: "Fdld, smeren,ie nu,-i nd"Snrcrenia estecun:ur't(t, rleld,e de tttAntuire" saLL de pietre scumpe a nton,ahttl:ui",rar Awa Dorotei: "Lrla.i, rnu.lt decAtorice aaent, trebttirt(d d,elm.erenie" . Dar-, pe lAngi bogigia de danrri ar5tali, smerenia mai are incl unul, qi rlai mzlre. Ni-l arati MAntuitorul cAnd 'Tnudfaft-ud zrce: /.e /a tlhrze c'dsunt l/ittdsz vnertl ar tnina Si uelig'dsi odz/truiszr//etelor uoarfre" (Matei I 1,29).
89

88
Y.

CUGffABE SMERITA aceasta Viaga Piminteasci e uefi auea ",1n/une ?necazurz iar (Ioan 16,33), listrs Hristos ".../rin nuhe ntferzn(elrelua

SMERITA CUGETARE

viegii acestef-1 ;;;;r;;; in.nl ti,zzl Abia la sfirsitul nzc, ta *ttg ern"Lrnde.""-':': !::e' ;r;;:;;;;rri "ala.;a"i* -ta qi paceamult ,rrr, ,urpil';, JtUa""dirnodihna |ntrista,re, Iisus-ne-a.tltt-l^ doriteqi negisitef. pat"a"l f)ar Domnul arcr' pe noastrq dingarci putem aveaodihna srtfletelor

CAPITOLUL IV
RUGACIUNEA LUI IISUS SPUSA CU SMERITA CUGETARE
Pdrintele CleobaParaschia: Sfinrul Dororei din Gaza spune_ci:,,Suntdoui smerenii,precum sunt qi doud mAndrii".'* "SmereniaceadintAi sti in a socoticinevape fratele siu mai ingelepr clecirsineEiinrrecindu-l pe el in coare gi,simplul griind,... in a se socolipe sinemai prejosde rogi. Iar a doua smereniasti in a prme pe seamalui Dumnezeu toate isprdvile. Aceastaeste smereniadesivArEiti a sfingilor. Aceasta sena$Le in chip firescin sufletdin luclarea poruncilor - n. ed). CIci precum pomii, cAnd poarti rod (dumnezeieEti mull, rodul inconvoaieramurile Eile trage in jos, iar cel ce nu poarti rod, seinalti qi sti drept. Dar sunt unii pomi care, r.ocmai deoareceramurile urcd in sus,nu poarti rod, iar de ia cinevapietre Eile atArni de ramuri Eile tragein jos, acesrea fac rod - a{a esteqi cu sufletul:c6nd se smereEte aducerod Ei,cu cAtaducerod mai mult, cu atAtse srnereEle mai mult. Astfel, sfingii,cu cArse apropie mai mult de Dumnezeu, cu atAtse vid pe ei mai pdcitoEi".tt' SfingiiPIrinEi ne invagl ci exisri doud mAndrii. "Cea dintAi mAndrie esre cAnd cineva dispreguieqte pe fratele, cAnd il socoteEte ca nefiind nimic Ei pe sine ca fiind mai presusde el.
f ]] nwa Dorotei, Fil IX, p.500 l23A\rya Dororei,fit IX,p. 501-502, Cuv.8

calea cea buni a smerenlel' binele gi nu are odihnf,' Dar'

rd-ttuuqt-?n-Du!' @iuud.-fu Augusdn. in 19rea-!1;111a insi, clintr-o.clati' aqeazi, ne (rs rrrrcrcrrra Siti="o 'L
este o vl'rtute printre celelalte' a existengei noastre' Ea nu , =l^^^-^x ^: a*p ^

;;;;

noastri duhovniceit:l':::t::.: uJu"g. la viatra


te ato

a..ai prin

o"Laltfel il:.p:"ffilffi noasre iy'"-, ry1'^,3:,": irroureain rAnduiali' prin smerenre'

90

91

CUGETARE SMERITA

SMERITA CUGETARE poate fi Idcuti numai cu lucrarea Duhului m Sfhnt, iar harul iumnezeiescil primim prin smerita cugetare Ei prin implinirea poruncilor lui Dumnezeu.De aceea, creEtinul trebuie sd aibl "...duha/umzTtmz'na inlizintd Si " (Psalm smcrild... 50,l8) Mulgi folosesc diferite metode pentru a cobori mint.eain inim5, dar caleacea mai uqoari estecea a duhului umilit, a pociinqei si a smeritei ctrgetiri. va fi rdzbeir de parimile tnrpuIti,dg o3!qgt4 jlgutggt L4. {fuypli. gi pentru ci acestriz(II l'es. boi este conlinun trebuie si ne rugem 'one.incetat"

qi de nu se va sirgui si Acesrade nu se va rezi repecle care qi'la a doua mindrie' prm ittetul p" nit" ea, cle scape uui Dumnezert1q: ltll:"^'$": : se minclre qt. qi i*po oiuu f

it',::1nXT*,1*\3ffitr ;^;;i6'inr., ani"1 fi ei er cere piCatele impotrua lul lrtuurr(;zvu tntre E o stransalegiturS sein"lteqtttlTtt## A; aproapelui' impotriva Pu.ir'or il:::ffiill';:H;^ sau
::t--<-t^---^:*i^'oi.,. .redin6 irr Dumnezeu' f)ragostea Caf .-x ^x-i .mr; tln sllflet $lflet care t dureazi' cici aratS u! releStlniloae Dtrmitnt)

5,r7).
- Sfhntul Ioan Guli de Aur ne spune: "Ruglciunea este rqsFE@fi]iEtqEl@hovnicesc. ltEa cum, prin resjurul piragie,ornul trupesc atrage aerul din siu Ei inspirl din el vitalitateEiforgi, tot astfel,prin rugiciune, sufletul se deschidein fagaDuhuluiSftnt care estepieturintleni-piezent Ei primegte de la El viagi qi putere duhovniceascS. In acestfel, paralel cu respiragiatrupului, se va desfbEura, ca o altl respiragie cugetareaneincetatf,(cu smeritl cugetare) la Dornnul nosu'u Iisus Hristos, uniti cu simqireainimii. .Domnul nostru Iisus Hristos ne spune: 'ht@Vgrltl.1eu ar(ra tw.r:.frrrz fozQap'de la tvlne ri wnl iltfud p' .wptzfca hznna Si uQz'atea. dthnd ny'lddm'uoattt"(Matei I 1,29). Smerenia creqtini este un dar dumnezeiescEi o cunoa$[ere de sine, in raport. cu Durnnezeu qi cu sernenii noEtri. Darul smereniei creEtinetrebuie plstrat Ei sporit, fiind, totodati, Ei o virtute creErin5. Smerenia creErinf, c,are pulq]Lvqdea Lllmjna-Dumnezeu, dt e psalmistul; "-fntru (Psalm35,l0). /.umma 7a" uon uedea Lumz'nri" .- CuviosulS4Ugn_Atho4ltt[nespune:"Oamenii nu invagi smerenia qi pentru mflndria lor nu pot primi clarurile Duhului SfAntEi,de aceea, intleaga lunre suferi. Daci oamenii ar cunoa$tepe Dornnul qi ar Eti cAt de 93

mili de 9L $i cel ce se roaga I Fin-w-e ctnici qte si izbuteasc

ffiu,cuv'7'
92

l3' Chrv' izte*" o"."i"i, fif' rx, pag'505'

CUGETABE SMERITA s-ar' rnilostjv, srnet'it i;i blAnct esle, intr-ltn singttr ceas qi schimba fagaintregii iumi qi in roare ar fi o mare bucufie

SMERITA CUGFTARE

". dragosre dunutezeiascf, Ioan Scir4ru ne splrneci "sfiteritacugetareeste _ STantul utue al sufletultti,avind nurle doar-pentru un ei"' ei care au gtls[alexperienqa 'zrc.e: "Oamenii nu cunosc Iar Ctrvi&ul Siluan Athonitul puterea smeritei cugetdri Ei de aceeasunt atraEi spre cele ar aJla pa-an Ei spre"*and,to min(ii' Dacd oamenii 'puterea "Eti i*eritit cugetdri, atunci ar pdrd,si-celelalte Etiin(e a d'uhoaniceascd' Ei inad(dturi Ei ar cEutanumai inad'{dt-ura pot imerttil cugetd.ri. Dar fdrd Duhul sfd.nt, oamerlii nu puterea smeriteicugetdri" cunoaEte $lqglfAgggl.Ie cureqeqtii'ima cu lacrimile'duhovniqG."r"pFa. pu* prin venirea Dudului sfint. ..Eti "Smerita .,:g.tut. esteu$aimparigiei lui Dumnezeu' iar cei care au inuar prin ea vin la butnnezett. Iar fhri smerita cugetare,zadarnicf,este [oztli oslenealaqi cu mttlte dureri qi necazuricaleamAntuirii' smerira cugerareo avem atunci cind pe togi oarnenii Ei pe toatd fhptura ii vom vedeamai buni ca noi' smerenia este comoara tuluror virtutilor. Ea ascunde toale virrugileEi,in final, se ascundeqi ea' Cum Putem s[ dobAndim smerita cugetare? "Un fra[e a intrebat pe tln bitrAn, zicAnd:Ce estesmereun lucr"umaresi dumeste nia? $i a zis bitrintJl.."'smerenia intru se ajungeprin ostenelitrupestz ia,r la snrcrenie nezeieic, ruga se a to[r' de mai prejos cineaa ;2 cunoStinld' Siprin a sesocoti puirea' tii'Dtrmnezeu. Aceastaesle calea smereniei. Iar Ei6e neingeles"."u smerenieestedumn ezerasc1 aceasla q{n in lr- prin rugiciune' Smerita cugeure se naqte
126 Awa Dorotei, CuvAutul i2, Fil. IX, p'505'

Mintea, pizitorul

inimii

Pa.za _min$i (trezvia) este_o lucrare duhovniceasci a .?..:- cu ajuroiul harului dumnezei.r., r" ;lgtinului,prin izblve @ ll_qug.e-relqc,e_Le_rele. Iar duca nu greEimcu gdndul, nu vom greEin-i iu im"girrut u, ,ri.i .., cuvAntulEi nici cu fapra. Lucrarea min{ii eite atunci cind srlm cu arengia _min{ri in,_inim5 Si: prin chemarea numelui lui Dtr'mnezeu, lqp4rrqnlAjn rnimi. Iar. rugdciunea mlngt; o are cel-.ila; i"EdGi; atengia in inimr qi de acolo inalgi ."gi.ii;;;; cirre f)umnezeu. RUg&lunea_nqinlli Ihcuri crr _e,slg Blgac.Lunea -fh@re i tuarea aminr" ae sine,tArilgancluii, Itgagrnagie.

,,Rug5ciunii dmpul lui Iisus,,, _pracric5rii ^'-"^T=d l" in noi gan$uri rele $lrulburarede padmi, Sfingii g?:::T rarmg ne spunsd tnrocuim cuudntul pacatosircu cuadntur
95

94

CUGETART SMERITA z\:casti sintli|c ccttt,batimii nc hr1;tii irr accl IIIC)IIIent. 'qticrit.l cill.c rll:tr proa l)aLitrrilol' ltOaS|l-eva ilcltt<'t:O SnIC]l'Crlrc

SMERITA CUGETARE

Pent'tr ziprirni , pregit.i'clu-o, astl'el, f'nclA a nii*qii noasLre harul curigitor de PaLirni. Spre exemPlu: clesfiinirii, si tre ntgf,m: "Doamnc' Dacene lupti pat.ilna ttttfu4rle+td pe n nte,desrfrdezett, l ti u-re,tlritoai nit/ /ut' Du/nr/
ilalu./-/"

CURATIA MIN'UI $I A INIMII PRIN GANDURI ITUNE

frreqti qt DacI zavistuim Pe aproaPele pcntrtt dalurile 'Doarnne'/u'use drrmnezeie$Li pe care Ie :rre, si ne rugim" zazttirztflrt-rloase, i-rui /r, Dumnezeu, trtt/uierrte-nd pe tnt)te'
ctt/./"

Dacdne rnindritn, sdne ru1 md milttieslefuLl /ui Du mnezea', I de gAnduri Daci zlvem u/ /ui Dunnz' ase,-Ft ,ht'use,f/rz'sl'o
lont/J"

'Doantne' lziuse Daci suntem nemul[umilr, sd ne rugim: nearedce/ m''%' /Qu/ lui Drtroiu,nti mtl'uteye-rid Pe H,rstoase, nb de darurle Tde./' "Doanne' Daci suntem impieuigi la inimi, sf, ne rugirn: fie mme' I*use ,Hrisloase,,Fiu/ /zri Dumr,m4 nz/uzeye-md care ne patirni aEamai departe,cu celelalte neszVnfilora//"$i luPt[' Astfel pizindu-ne mintea, vom Iovi cu smerita cttge*re lis tos'.I ar ru glciun ea n oast'r6 nu oric e Saq'{ f 4L49-P14,EAJI vorn ; -"1 frrmecanidl morrotoni Ei lipsir[ dc at.e'qie,ci a petrece intr-o colldllui pociintrf,,pregiidndll-ne pen[ru curilgitorde patilni' harul clutnnezeiesC orinri '^ f; ii^p"i pracricf,rii "Rugicitrnii lui Iisus" cu smerird va iar aceastic:1ldurf, .ug",ur.",i'im3 noastri se va-inc5izi, acolo, ajJra nrintea J-ase coboare i' inimd Ei si1rimini rugAndr-r-se.

Pentru ci din lele se pogoari rn-lruqi lUqrsr g4lrclur.iie qi-l-f4c pe orn fiari-.-Deoarece rln htinT ioai-ru/e/e,, (Matei 15,19)Si 'Vhz prensu/ntnil uotleste uca 6,45). D.mnezeu, insi, vrea si avem ,inima Iar inima noasra estecuratl atnncicAncl nu @in minrea noasu-dgandu.i rele raci@fie ci ayglq I4u nL+-ep!Arg.

Prtr gindurile tele, de iudecare Qi nech"eptare a!_!Ipra au-glpglui, impicclicim veni.,-nffiesi qi ldsi'r pe diavol si lucrezelibe. asupranoasrr-i. irsi gan97

96

CUGETARE SMERITA durile clrrate pe care le clltivim in inima noastri, ciutAnd sd veclemntrmai p[rgile bttne 2le sernenttluinostru, att rnai mare plltere clecir toati nevoinla pe care am face-o qi ne ajuti mai eficient. Fiecare cre$tin trebr.riesd ajungi sf, le vadi pe toate curate. Slhntul Apostol Pavel ne splrne: "Tbalevtnl anrate nirnzt mt ce/or curulz. Dar 4mlru c.eiinlma!.t Si necredmcnsz' nnnlea, St'credzr(a" eslenu-al, dirtpani1,4 /or'/i s'au htlunecat Sz ( T i t 1 , 1 5). "Min[ea ctlraLS, cluhovniceasc5,este Ir{igtea lui o putem ciqtiga Cereascf, Dumnezettin noi. ingelepciunea prin purificare. Cum putem si ne PuriFrcirn? Mai intAi, prin innoir:eamingii. inqirea-min[ii se poate realiza prin ruperea de rrrediul pdcatului,prin inloarcerea citre nbi inEine, prin trezirea in noi a ritm'rilor sacre u?tSe ornului de MAnruirorrrl Iisus Hriii6fllr:iil-ffiar-

SMERITA CUGETARE

i'imi daci 'u ai intruchipar vi' nrintea cu acesr chip. ;\dic5, clinamismulmingii nu r-ai fixar in Icoana lui Hristos.

Cuadnt uI t4!' :, p u4fr.,d"g

":W

itloRunaAR PENDRUPRACT'ICAREA ..RUGACIUNII LUI IISUS''CU SMBRITh CUGETARE


ViagacreErinuluitrebuie si fie o condnud pocdingl. Iar ,,Rugecit,rrLa lui 3:.r1.lucru se poa[e realiza placricAnd Iistts ". l. In prirnul r-And,t1gbUfe_lg fiij111paqalg! rine insuqi - , - 5 - -Ei

]--=-----Fretolo tirr io,'tA-l .^.,-I ^r^:r cu,fu!el--e-!a,u-iel raq{ ,ioul Lv.r.Lu, Ltudl : .,:t:::-:_:.-.:-:,-:rf -nlat' clo.t LtdL(t :j.u:ilrL! arSalU dl sau nilid;.p'a'er" If Lt aI Gfepmte

Spovedanii. 2. Inainte de-a ne ruga, trebuie sI ne curlgim mintea Ei GAndullui Hristos (1 Corinteni 2,16) poate transforma mintea noastrd cizuti in I\'Iinteahri Hristos' relc, dejudecareEinedrbpraleas*praaproaperui, im'iedicinr venirca ha.ilr-ridunrnezei"s. qi lis'inr pe diavol ,a tucrezeiiber asupla noastri. GAndurile curate pe care re cultivrm in inima noaslra, ciutAnd si vedem numai pdrgilebune ale semenului'osLru,au r'ai mare puter-e, insi, cleciittoatd nevoinga pe care am face-oqi ne ajuri mai eficienr.'rrebuie si-i u..i.r'p" togi o:rmenii, toard fiprura gi chizrrpe diavoli rnai buni ca noi- Prin p_icare deveninr robi aj cliavo_lilor:_ludcci,sunrern rnai rii ca ei.

(1\4atei5,24;ll,2b) suflerul EicuraEinclu-gi prin Tainasfirrr"i

o va curigi gi sfingi. sa, prin puterea sa cle a "Min[ea, prin plasticit.atea asemina, de i sefacerclrulrornlui, prinde in.sine Chipul hri Flristos qi il introduce in cetrrrttl fiinqei noaslfe, irr inimf,. ta e func qrunearug{eiunii inimii, introduc erea-:niniii Aceas ip-glima. Dar nu po[i inuoduce Chipul cel adevirat in
127I"ror.1r;tl. Daniil Tudor, Comennu-iu Ia lrnnul Acatisr, Editura Panaghia,p.85.

,ui

T,l.fi1Tffiil,XX?#;:
99

128 Ietoschim. Daniil Tuclor, Ce e omul? Editru.aClrrisriana,p.33_3.1.

98

CUGETARE SMERITA

SMERITA CUGETARE

ItH il;i';

Lq[-ec!4rt ]9 q9l,-r:slc-slBuryea.!!^1iiit altul,in eI n-e 'Y::I* privim


nostnl sttflelesc,

cim,astfel,cupatimile-tutgltttt'frtl::,i"*t^tlt^lt]tt..}i#: Sfrngii aceea,

'a "oi ff,;;aa'fup't-"r"i judein exrerioti p" up'oapelenosut ;i-l


De i"i*u noastrr.

il"j:i]l?-.oifh;;ai"

In acesc fel, rugiciunea noastri nu va rnai fi monotoni Ei mecanici


-."^-."' r. zere.sc tu po "".-'*#" -: t ^ ql alun85nd pe dirvoli.

ci va deveni conqrienti, interi orizatd, concenEi trati. $re ling-se'e rugim asrfel pa Xnd darul dumne_

_ri e Oe pacate

tltl." smerimcugerareEi"Rugiciunea lui Iisus"in rimp ce destdEurlnr ahe activirigi, pe.nqU_Sa=dra\Lo_luoamenii Ei


narea gi nea o aceql_l?J;state!{ie,

Dupd aceasm sA colrinulln

ne-vo-

uhovniceqre. Rugiciucu srneritd cugetare Ei nu rre_

buie si ne speriem Ei si renungim c44{Vonq_yedea in noi sj4l41ryl!:Lqjfatryade$idiavolii, penrru ci acesra esresemnul ci_a inceput lucrarea curigitoarc de patimi. 5. Facemapoi meraniictr r E imintea sub toati firprura, in adAncul iadului, clupl cum Sfhntul Siluan Arhonirul. Vezi carte a ithe Larl,u/
Szndu/.vzerenzei. In tirnpul zilei Eiinainre cle cnlcare spunem "llugiciunea 101

CUGETARE SMERITA

SMERITA CUGETARE
pulsul

lui lisus" cu srneriti cugelarc, pc respiraEiesau pe inirnii. Iar cincl mintea ne esle tulburatl de duhruile hrrriqqti Ei cliavoleEti Ei lru ne putem ruga in giricl' si spuneIII voce t.aresalrirr qoapta' i r:ugiciuneaL-Ll . . : iar i.r..or"u "I{tigiicitrnii lui lisus" {ellyie ,,g.$',.'-!a1ruqa' si atunci c1ncl sunternsoiicitati la ascultiii binecuvAtrlaLe, cleqtineasci" Ie irnplinilrl ctt clragosre Ce vom obgine? Sectrltiv5voinqarlea.neftlga,sefacesimgitf,lrrcralea harului dumnezeiesc,care ne curigeqtede patinri' aveln cuge[ale,paceEibucurieduhovniceascf,' snrerirX Cuviosui Siluarr Athonitul ne invag5:"FoarLebun lucrtt este cregtinf, esreTfivega smere'ia lui Hristos,cu ea viaga celor uqoarf,qi fiumoasi qi toate se fac dragi.iniml' fr1lal smerigi"lise arate p" si.t" Domnul prin Duhul Sfint. Dar dacf, clacdnu ne smerinr,,t., uornvedeape Dumnezeu"' Iar Ia nll ne smerim, darul Duhului SfAnrse va indepf,rta de oamenilor qi cursele ii vom ciclea in patirni trupeqti in ""i plcitoqi qi ale diavolilor. iJacdearca "Rugiciunii C-i-t -iis

GRE$ELI iN PNACUCAREA "RUGACIUNII LUI IISUS" l. creEt^in'l care pracdce "Rugdciunealui Iisus" trebuie sI aibi dreapd socoteali. fuceia aspr5, posrul prive_ gherea, penrru a primi clarurile dumhezeilEri,il Ei .orr_ io, duce pe nevoiror la mindrie Ei chiar la ieqi.;a aiir-r.,i"gi. DacI in rimpul pracric.irii ,,Rugiciunii lui'tisus;,.:re uo* consideramai buni ca semenrilnost tr, nu ne ina* p" calea sherite'r crrgeHfi, lircrarea nolJn.r {iicandu-secu duh oe mandrte. 2. Exisri creqtini ca'e pracrici "Rugiciunea lui Iisus" cu scopul de a ajunge in scuir timp ra u.l...u "Lurninii dumn-ezeieEri" iqi pierd rivna saucreznddrjJuiesc. Ei,nereuEind, Nevoirorul trebuie si qriecd acestluc.l nu seintamilr imetliat, c_i dupigglgl a4i, aruncicind ajungem la smeienia in care vom putea vedeaLumina dumnezeiasci. 3. AltI greEeali esr.earunci cAnd d5m importangi ,,Rugiciunii mQlg_dcler. lui .qr{9_T}rtlge cle pracricare a hsus", considerhndu-lemiraculoase. 4.$r? greqeali esle arunci cXnd v_rem sd recem pre-a rep-edede l_4 o glgqp_ti cle_rugiciune li alta. De asemenea, nu trebuie sr ne gandim piea rnuk in ce rreapti de rugiciune ne aflIm. 5. ahd ispiri a "Rugiciunii lui Iis's" esrecea legati de 9 , Iacrimi. r\nrnci cand 'Rugdciunea lui Iisus" rim"ine in minre, ochii varsd multe lacrimi cruhovniceEri. nu.-u."rt lucru nu esteinrotdeaunaobligatoriu.De oi"rr.r"u, pot apirea Eilacrirni rele. 6. Nu cir-rmgi senzagionaiul! Fugigi de vedenii gi vise, pentru c5 surr[ernpircdtoSi nu sunrem vrednici de cles_ Ei coperiri dumnezeieq ti.

Iui

unui au[otttrism, a u@c-oncluierea unuiuriiaj, t uiorrorea strizilor, a liniilor ferate etc')' iiturgiEsreinsi foarte imporrant sd participirn la-viaga ci: sfinta Lirurghie in fiecaredurninict qi sf,rbitoare, spovedanie, sfinti tmpirrlqanie. in rirnpul slujbelor biserisi iiln ate'gi, si rosrimi' gand r,gf,ciu'ile, si cintSm ceSti irnprerini cu cintiretrii sau cu cei de la cor, si ne rugint' zicind Rugiciunealui Iisus.

il',' r.@

itd i- guleil"--l4l-e ; olic

102
*1

103

CUGETARE SMERITA Ignat Cuvinte de folos ale pdrintelui Dionisie (lemare&rraclatDtunnezcttoarrrenilor:lilxrt,atcacle-aalegeirruc estecaleaceastremuicareducela Rai' iar bine gi riu! Stii cI aceasta Ntt fn.ga"*t. Jute to pi"'utrc' \lei' te rnintuieqri' cealalti,caleacezr nu te mintuieqti.Durmezeuntl ne lor\eaza' vlei, '^"i1h;;[Go penul] o viati cluhowricesc .r,.."t mai bur medicamenr. luri qi sirLtoasi, atAtsufleteag tat $i trupeasci' {hri egocu sinceritace, chrhovni.eas,i. Si ne sfirui- ct, uariaege se qi aturci nen'oqi ism. si lru ne .r"u.,i* p..io 'putt' si ntt fim
nol.

SMERITA CUGETARE c4nrlseva irrrnrillirnilrtea,_atlurci Un sfhntltirinte a spus ci Atunci h'nrii.$i veclept \,!!UUf_e:tctil grerrti!ilor'$i sefltinrs.fh'*inrl r'.iasta E r\tA[ea irilesrriri astizj. ndsctxit. nintea a omrilui, lncit te rnilturezi. ltli

atunci diavolul ne aduce la necredit rit dnd Ie iscodeau" Qsalm 63'6)' ' r cu simpliute' Si respectim toate

isPirltri P4infi rynq dau-voiq,;4 llecre-ajungeq g4"Letpa[!0a$i5i ' SfinqiiPiring au avtrt simPlitate DuhuluiSfrnt'
uni, dar orice dtrhovnic toL ne \a haml Duhului Sfrnt' rerim,giastfel,

crnoagte,{clevirul nici clinSiintele Scripruri. ial diavolulsri acumdeogi ride, pentru ch tlt faci hrcrarile parr.e lui. Noi nu mergenrla Biserici tz si cium. g q. !le_l!!!fqtd\lhqlptQ!99cur11Aru cegtg. cares_q ci!g$!_egqbuie si-l "rnist rn -trini i.Ji-nlr ffi c{inlEd nu inqeLseni r\cestea gi smeritacuge.ele. uei sunt baza:tiierea voii, ascultarea Vezi, toate sunt legprte firtre ele. Daf se prate si faci ascultalefhri tiierea voii seru fhri smerita cugetiue? Dirraceast^i carui srutttoatetlei, pentruci fiecarestrbliniazicera. Daci nu avemdragoste de Dunurezeu, cle celesfinte.atunci o si gisigrrlvourfi in celecle avemchagoste de celepirninteiti, cleplzlceri, Ai rzinrt ce spuneSfhntul .jos.Trebuie si ne silinr sd avemdragoste. Agrstol Pareldesprechagoste? Dar trtbuie osteneali. Ca si ai dragoste trelndesi iubegri osteneala. Pentru picatele lloastre,ale omenirii, pentru fhrzclelegile care se petrecs-aluat tranrl Duhului SIhntgi de la alimente:firrcie,legume. Sunt toate{iumoase, dal mr au nici un gust.I* bugrin guri, clarnu vor si se pogoarein stonnc.ci nu au gtrst.$i prstul alimenteloreste tur har de la Dumnezeu, dar acumtoatesurt serbede. canctq!4qelSrco,impigfu_g oserduimla rugaciune; tiagi.lspititorul esteduh $i IXri sd-lobsenirn ne schimhideeagrre t. Dar sdmr clez-nidijct-rim. Oameni sunten qiavemneplttfurte. iar"ispititoml viclean. esre Igbtqe A_lgptam,

ca un soldarla datorie' gan de lu1 IrtOimonahii, si cit rti ms5"net

"','*dtru*.t,ur:*ffi1'ffi Hft
satarul' treluie sdIie hanrl ntilrului S{hnt,cst'e 104
105

qPngr'ntt' un5-dar indlgarea oatrlemDumnezeu dat a ,ct,- utat* ii'f-et"iti' Vlureingelepitne

CUGFTARE SMERITA
CUPRINS

BIBLIOGRAFIB
1. 2. Sftnla .57n1/u'd, Editura Institutuhri Biblic gi de N{isiune al

Capirolul I lr4odve

Bisericii Ortodoxe Romdne, 1988 Scara, Sfintul Ioan Scirarul, Iiil. Rorn. IX, Editura Institutultri Biblic gi de Misiune al Bisericii Ort"odoxeRomAne, 1980 3. Palnh[gvfiean, Editura Episcopiei de Alba Iulia" 1990 Chilia t\/euoinla Duftoaniceascd, Cuviosul Paisie Aghioritul, Btrna-Vestire Schitul l.acu, SfAntul Munte Athos, 2001 5. I.D.R.S. - ,{ntre tatl,ul dezndrle4ilzz 1z' iadu/ rnermtiet, Cuviosul 4. Siluan Athonitul, Editura Deisis-Sibiu 6. Cee mnul,Ieroschirn. Daniil Tudor, Eclitura Clrristiana, Bucureqti, 2003 7. 8. Upzlzlocd.hle4Protos. Pctroniu Tirnase, Editura Trinitas, 2002 Pateric Egiptean N, Editum Polirorn, 2003

i.rugrr"u;'n,ge.iu.rii'il ilti;;.'M".al'

Rugiciunea lui Iisus-spuse perespiragie . . . . .. . . . . . . ..7 Rugiciunea lui Iisus- spusepe pulsulinimii . . . . .7 Ce urmzirirnprin practicarea "Rr-rgicitrniilui Iisus"? . . . . .g Riticiresatrrteisprivile?. ........11 De ce "Itugiciunea lui Iisus"pentnltoti?. . . . . .. .14 Indrumar pentru practicarea "Rugiciunii lui lisus" - pentru to(i Ruglciunealui Iisusin practice isihasri . . . . . . . . .18 Gregeliin practicarea "Rugiciunii lui Iisus" . . . . . .21 D e s p r e n r g i c i ug nie munci .......25 9apitolul II InvigareaEipracticarea "Rugiciunii lui Iisus" . . . .29 SmeriLacugetare .........33 I v l i j l o a c e d e i n l e s n i r e a r u g i c i.u n .. .i i ....94 Ascultarea .........37 Adunareamingii ....42 Invigarea"Ruglciunii lui Iisus" . . . .45 Gregeliin practicarea "Rugiciunii lui Iisus" . . . . . .48 .Capitolul IU Smerita cugetare Ceestesmeritacugetare? Treptelesmeriteicltgetiri Cum putemclobAncli snreritacugetare F o l o a s e l e s m e r i t e i c u g.e .t .. : i. l.i

. . . . . . . . . .6

.......3

........53 ........57 .. ... . ...61 .......79

C.apitolulIV lui lisussprrsictr smerita Rrrgiciunea cugetal"e . . . . . . . .91 Cum puternsi clobAnclim smerita cugerare . . . . .94 IMintea-pizicomlinimii .........95 nringiigia inimii cu g'indurilrune , . . . . .97 Qtrlagia "Itrgiciurui lui Iistrs" Indnrmar l)entr-upracticarea .......99 cusmc'fltacugetzfe "Rugiciuniilui lisus" . in 1>racticarea . . . .103 Gregeli Ignat . . . . .. . . .104 de firlosale pirintclui Dionisie Crrvinre
106 107