Sunteți pe pagina 1din 4

Relatia vietuitoarelor cu factori biotici Relatii intraspecifice

Intre indivizii unei specii (populatii) se stabilesc relatii intraspecifice care, de cele mai multe ori, au ca rezultat: o mai buna exploatare a resurselor de hrana, asigurarea reproduceri, apararea indivizilor. La plante, relatiile intraspecifice sunt mai putin evidente.Plantele se asocieaza mai bine impotriva vantului sau a valurilor ( de exemplu, o padure rezista mai bine la furtuni decat un singur copac; de asemenea o asociere de nuferi rezista mai bine la valuri decat o singura planta.).La plantele unisexuate dioice, indivizii masculini cresc in aproprierea indivizilor femnini, pentru asigurarea reproducerii ( de exemplu la tisa, salcie) De cele mai multe ori, animalele traiesc singure si numai in perioada imperecherii isi caut partenerul (majoritatea insectelor, melci, reptile, rozatoare, carnivore) In perioada imperecherii , multe animale au un comportament deosebit: Scot anumite sunete Broscoii scot anumite sunete cu ajutorul sacilor voclai laterali din regiunea capului.

Executa dansuri sau miscari deosebite Comportamentul girafelor inainte de imperechere.

Masculii dau lupte aprige intre ei sau emana diferite substante pentrru delimitarea spatiului propriu

Exista specii la care femela dupa imperechere isi devoreaza mascului ( de exemplu : calugarita), fenomenul se numeste canibalism.

La pasari si mamifere, relatiile sunte mult mai complexe fiind legate de : Procurarea sau depozitarea hranei Cresterea si ingrijirea puilor Anuntarea prin diferite sisteme de semnalizare a unor pericole Apararea mai eficienta impotriva dusmanilor Migratia Gruparile in populatiile de indivizi se fac uneori pe varste, mai rar pe sexe, si cel mai frecvent intr-un amestec de varste si sexe. Organismele care traiesc la un loc pot forma unele grupari intraspecifice cum sunt : perechile, stolurile, cardurile, turmele, haitele, coloniile, familiile. Perechile. Majoritatea animalelor formeaza perechi numai in perioada de reproducere (fig.1) Pasarile in general, traiesc in perechi in vederea construirii cuiburilor, cat si in vederea ingrijirii puilor(fig.2). Ouale sunt clocite de obicei, de female.La porumbei, turturele, vulture, clocesc ambii parintii. Fig.1 Ghidrinul mascul construieste un cuib din plante acvatice in care isi invita femela, pentru depunerea oualor. Fig.2 Cuibul de randunica este zidit de ambii parintii din pamant amestecat cu paie si cimentat cu saliva.

Stolurile sunt grupari de pasari zburatoare care se realizeaza fie in scopul migratiilor ( de exemplu, cocorii, struzii, randunele, berzele, lisitele), fie in scopul apararii de dusmani ( de exemplu graurii, porumbeii, vrabiile care s apara in stol impotriva uliilor.)

Cardurile ( de exemplu, animalele erbivore din savanna, unele pasari acvatice), bancurile (de pesti) ca si turmele ( de reni, capre negre) sunt de obicei, permanente; animalele se apara mai efficient impotriva pradatorilor. banc de pesti Haitele (hiene, lupi) se organizeaza in scopul obtinerii hranei, indivizii reusind impreuna sa doboare animale de talie mult mai mare decat ei. Hienele in haita pot dobori animale mult mari decat ele (bivol, rinoceri)

haita de lupi.

Coloniile sunt formate dintr-un numar mare de indivizi (sute sau mii) si au de obicei un character permanent (pinguini, pelicani). In unele colonii, indivizii indeplinesc anumite roluri.

Colonii de pinguini Colonii de pelicani Familiie reprezinta asociatia dintre parintii si descendent; la multe dintre ele exista o ,, organizare sociala (diviziune a muncii). Astfel intr-o familie de albine, matca (regina) depune ouale, trantorii fecundeaza matca si lucratoarele au diferite ,,sarcini de lucru: construiesc fasgurii, aduna nectarul si polenul, hranesc larvele, produc mierea, pazesc, curate si aerisesc stupul. La furnici , ,,soldatii apara colonia de dusmani. Termitele au familii formate dintr-un numar imens de indivizi.Cuiburile lor sunt bine construite, mari (uneori au 6 m inaltime si 15-20 m diametru), iar indivizii sunt organizati in ,,caste. O organizare sociala se manifesta si la unele mamifere (elefanti, babuini, gorile)