Sunteți pe pagina 1din 16

Analiza conditiilor tehnico-functionale si a tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului sistemului de productie.

1.1.1.Rolul functional si solicitarile piesei

Arborele cotit transforma miscarea pendulara a bielei in miscare de rotatie pe care o cedeaza apoi trasmisiei si rotilor motoare ala autovehiculelor. El antreneaza totodata in miscare si alte sisteme auxiliare ale motorului. Este cea mai solicitata piesa prin care trece intreaga putere a motorului si asupra careia actioneaza forte variabile ca marime, directie si sens. Arborele cotit este prevazut cu un numar n de fusuri manetoane coaxiale, egal cu numarul cilindrilor motorului, si cu un numar de n+1 fusuri palier prin intermediul carora arborele se sprijina pe lagarele palier coaxiale. Legatura dintre fusurile palier si fusurile manetoane este facuta de bratele manetoane, in prelungirea carora se gasesc contragreutatile care folosesc la echilibrarea si asigura rotirea lina , fara socuri a arborelui cotit. In timpul functioanarii arborelui, iau nastere oscilatii de torsiune care, la anumite turatii ale motorului pot sa produca fenomenul de rezonanta, periculos prin efectele sale. Pentru a preintampina acest fenomen, in partea frontal a arborelui se monteaza amortizorul oscilatiilor de torsiune care, prin frecarea interioara a masei de cauciuc, absoarbe o parte din energia vibratiilor. Socurile si vibratiile torsionale, transmise de la arborele cotit, se vor inmagazina in masa de cauciuc care face corp comun cu discul masiv disc care are tendinta sa se roteasca uniform. Legatura masei de cauciuc si a discului cu arborele cotit se face prin flansa profilata care se strange cu suruburi pe butucul fuliei. Volanta reduce rotirea neuniforma a arborelui, atenuiaza socurile care apar la trecerea pistonului prin punctele moarte si usureaza pornirea motorului. Pe volanta se monteaza prin presare conoana dintata . Corpul arborelui cotit este prevazut in interior cu canala capilare prin care circula ulei sub presiune intre fusurile paliere si fusurile manetoane. De asemenea la capete este prevazut cu gauri de centrare, prevazut cu conuri de protective, pentru a putea fi montat intre varfuri pentru verificare si rectificare.

1.1.2 Conditiile tehnice impuse piesei finite prin desenul de executie

Tolerante la lungimea fusurilor Se admit in limitele 0.150.35 mm pentru paliere si manetoane si 0.050.15mm pentru fusul palier de ghidare

Tolerante privind pozitia spatiala Se refera la concentricitatea fusurilor si rectilinitatea axei arborelui cotit care trebuie sa fie in limitele 0.025.0.0035mm precum si la neparalelismul axelor fusurilor paliere si manetoane care se admite sa fie 0.0150.025 mm/100mm in planul acestor axe si 0.0300.050 mm/100mm in planul perpendicular pe acesta.

Tolerante la lungimea fusurilor Se admit in limitele 0.150.35mm pt paliere si manetoane si 0.50.35mm pentru fusul palier de ghidare

Calitatea si duritatea suprafetelor Calitatea suprafetelor fusurilor paliere si manetoane este estimate prin rugozitatea acestora la Ra=0.10.2 m. Pentru a asigura rezistenta la uzura duritatea fusurilor trebuie sa fie de 5265HRC; adancimea stratului calit 2.54.5mm

Conditii de echilibrare Pentru a evita aparitia unor dezechilibre perturbatoare se aplica echilibrarea dinamica a arborelui cotit. Care consta in a corecta masa acestuia astfel incat axa principal de inertie sa coincide cu axa de rotatie. Practice se fixeaza valoarea minima pe care nu trebuie sa o depaseasca forta centrifuga create de dezechilibrare. Se limiteaza aceasta valoare la 5% din masa arborelui cotit. In cazuri uzuale echilibrarea dinamica se executa in limitele de 1.04.0 Nmm la fiecare capat.

Lungimea arborelui cotit depinde de numrul, distana dintre cilindri i amplasarea acestora. La MAS n care se dezvolt presiuni de ardere mai reduse, arborele cotit se poate realiza cu i-1 fusuri paliere, i fiind numrul cilindrilor, soluie folosit mai ales la motoarele pentru automobile de mic litraj. Pentru a obine o mai bun rezistent la ncovoiere, la cele mai multe MAS i la toate MAC se utilizeaz frecvent soluia cu i+1 fusuri palier. La motoarele cu cilindri n V, arborele cotit se execut n mod obinuit cu fusuri paliere dup fiecare grup de doi cilindri. Reducerea numrului de reazeme necesit mrirea diametrelor fusurilor i grosimii braelor pentru a nu se reduce rigiditatea arborelui. Arborii cotii se execut n dou variante principale: nedemontabili i demontabili, prima soluie fiind cea mai utilizat.

Captul din fa al arborelui se realizeaz constructiv innd seama c el servete n principal pentru acionarea distribuiei, ventilatorului, pompei pentru lichidul de rcire (cu excepia motoarelor rcite cu aer) i generatorului de curent (alternator sau dinam). De asemenea se are n vedere amplasarea elementului de etanare pentru ulei, de exemplu semering, iar la unele motoare amplasarea amortizorului de vibraii de rsucire; amplitudinile vibraiilor de rsucire ating valori maxime la captul din fa al arborelui cotit, ceea ce justific montarea amortizorului, dac este necesar, la acel capt. La MAS captul din fa cuprinde n mod obinuit elementele artate n fig. 1.2.; deflectorul de ulei 1, simeringul 2, pinionul 3 pentru acionarea distribuiei, fulia 4 pentru antrenarea ventilatorului, pompei pentru lichidul de rcire i generatorului de curent i clichetul (racul) 5 pentru pornirea

manual. Cnd masa mare a motorului nu permite pornirea manual, ceea ce se ntmpl la MAC, clichetul 5 lipsete.

fig.1.2. Captul din fa al arborelui cotit pentru un MAS

Amortizoarele de vibraii utilizate frecvent la motoarele de automobile i tractoare sunt amortizoare cu frecare. Amortizorul din fig1.3, este format din discul de inerie 1 i elementul de cauciuc 2 vulcanizat cu discul i carcasa 3 care este fixat pe arborele cotit. Cnd arborele nu vibreaz, organele amortizorului au aceeai vitez unghiular. Dac arborele cotit intr n vibraie, ntre carcas i disc apare o micare relativ, provocnd deformarea elementului de cauciuc prin frecare interioar. Se consum astfel o parte din lucrul mecanic produs asupra arborelui cotit de momentul excitant.

fig.1.3 Amortizoare de vibraii de rsucire

Amotizorul cu frecare lichid (fig.1.3) cuprinde discul de ineie 1, carcasa 2 montat pe arborele cotit i buca de sprijin 3, fabricat din bronz. Elementul de cuplare este un ulei siliconic, de mare vscozitate, care se ntroduce n jocul minim existent ntre disc i carcasa. Ulterior, carcasa este nchisa etan. Micarea relativ care apare ntre disc i carcas n timpul vibraiilor este frnat de forele de frecare vscoas.

fig.1.4. Amortizor cu frecare lichid

Fusurile i braele arborelui cotit. De obicei, fusurile palier se execut cu aceleai dimensiuni pentru a simplifica fabricarea cuzineilor i nlocuirea acestora la reparaii. Uneori fusul palier mijlociu este mai lung cu 3060% ntru-ct suport ncrcri mai mari. Fusurile maneton au de asemenea dimensiuni identice, diametrul lor fiind mai mic dect diametrul fusurilor palier. n vederea reducerii masei arborelui i deci a forelor de inerie, fusurile se prevd adesea cu guri axiale (1.4.) ceea ce asigur totodat o distribuie mai favorabil a fluxului de fore i ca urmare creterea rezistenei la oboseal.

fig. 1.5. Soluii de execuie a gurilor axiale din fusurile arborelui cotit Braele arborelui se construiesc n diferite forme (fig..1.6.a,d). Pentru micorarea masei, ele se teesc n zonele T, care nu sunt solicitate. Cnd se urmrete micorarea lungimii arborelui prin reducerea grosimii h a braelor rezistenta necesar este obinut prin mrirea limii b; deseori se ajunge astfel la o forma eliptic a braelor(fig.1.6.a.) n scopul atenurii efectului de concentrare a eforturilor, la trecerile dintre fusuri i brae se prevd racordri. Efectul urmrit este cu att mai substanial cu ct raza de racordare este mai mare. Adoptarea racodrilor largi determin ns scderea lungimii importante a fusurilor i deci creterea presiunii dintre fusuri i cuzinei, care trebuie sa fie limitat. O soluie ce rezolv satisfctor ambele cerine const n realizarea racordrii n mai multe arce de cerc ale cror raze cresc dinspre fus spre bra. Pentru a uura rectificarea fusurilor se prevd pragurile P (fig.1.6.), cu grosimea de 0,51 mm i diametrul mai mare dect diametrul fusului adiacent cu 815 mm. Rigiditatea i rezistenta la oboseal se mresc cnd se asigur o acoperire a seciunii fusurilor A (fig. III.2.5.d) cu =1525 mm. Soluia se aplic mai ales la motoarele cu valori mici ale cursei pistonului S i deci

ale razei manivelei r =S/2: datorit acoperirii, se pot folosi diametre mai mari ale fusurilor, permind ncadrarea presiunilor dintre ele i cuzinei n domeniul admisibil. Contragreutile Cg (fig.1.6.c, d) se dispun n prelungirea braelor, servind la echilibrarea motorului i la descrcarea elementelor arborelui cotit de forele i momentele care le solicit, pe aceasta cale se obine i o funcionare mai linitit a motorului. Contragreutile introduc i dezavantaje cum sunt creterea masei arborelui, sporirea dificultilor de execuie, etc., la motoarele de autovehicule contragreutile fac de multe ori corp comun cu braele, ceea ce este posibil datorit dimensiunilor lor reduse i totodat simplific fabricaia. n alte cazuri contragreutile sunt demontabile, fiind asamblate la brae cu uruburi.

fig.1.6. Forme constructive ale braelor arborelui cotit

Captul din spate este conic sau conine o flana pentru montarea volantului. Soluiile constructive difer dup modul de realizare a etanrii pentru ulei i de ghidare a volantului. Pentru etanarea s-a rspndit n ultimul timp utilizarea semeringurilor, ca de exemplu la motorul D-115 (fig.1.7). Flana 1 are pragul de ghidare p pentru volantul 2, care se fixeaz cu uruburile 3, iar pentru etanare este prevzut simeringul 4. Alte elemente de etanare ntlnite sunt garnituri de psl sau cauciuc, deflectoare, etc.

fig.1.7. Captul din spate al arborelui cotit Ungerea fusurilor arborelui cotit se efectueaz sub presiune. Din rampa central de ungere uleiul este trimis la lagrele paliere prin canalele din carter. Trecerea uleiului la fusurile maneton se realizeaz n mai multe feluri. Dac fusurile nu au guri axiale, uleiul este transmis prin canale care strbat braele i fusurile. La arborii cu fusuri gurite axial circulaia uleiului este asigurat de canalele 1 sau evile presate 2 (fig.2.8). Pentru a

mpiedica scparea uleiului pe la capetele fusurilor se prevd capacele 3 susine de tirani sau tuburile subiri 4 , vluite la extremiti.

fig.2.8. Circulaia uleiului prin arbori cu fusuri gurite axial

Pe suprafaa fiecrui fus, orificiul de acces al uleiului trebuie s se afle n zona unde se realizeaz, n medie pe ciclu, presiunea cea mai mic. n acest fel se limiteaz presiunea de refulare din pompa de ulei i se favorizeaz formarea peliculei necesare ungerii.

La executarea arborilor cotiti, dat fiind importanta lor in asamblul mecanismului motor se impune un grad ridicat de precizie dimensionala de forma si de pozitie reciproca a diferitelor parti componente, de rugozitate precum si de realizarea unui produs perfect echilibrat.

1.2. Alegerea justificata a materialului

Materiale pentru arbori cotiti

Pentru materialul arborilor cotiti se impun urmatoarele cerinte : mare rezistenta la oboseala . usurinta obtinerii semifabricatului Pentru a satisfice aceste conditii arborii cotiti se executa din otel sau fonta cu urmatoarele caracteristici: Oteluri Dintre calitatile de otel cel mai mult se folosesc otelurile de imbunatatire cu sau fara elemte de aliere. Oteluri carbon de calitate marcile OLC 45X, OLC60X, STAS 880-79 STAS 88079 Oteluri aliate de tipul Cr-NI, Cr-Ni-Mo, sau Cr-Mo din marcile indicate in STAS 781-79 Fonte Dintre calitatile de fonta cele mai bune rezulate s-au obtinut cu fonta modificata cu grafit nodular cu o rezistenta la rupere de 650750N/mm2 si duritatea de 212270 HB De asemenea se folosesc si fonte special aliate cu Cr, Ni,Mo,Cu. Arborii cotiti turnati in comparative cu cei forjati prezinta anumite particularitati : semifabricatul este mai prcis ceea ce determina micsorarea volumului de prelucrari mecanice cu 2530% reducerea consumului de metal si reducerea duratei de fabricatie; sunt putin sensibili la concentrarea tensiunilor, au o

rezistenta la oboseala ridicata, au insa o rezitenta la incovoiere mai mica decat arborii forjati din otel din care aceasta cauza se executa cu dimensiuni marite ; incluziunile de grafit confera inalte calitati de amortizare a oscilatiilor de torsiune.

Semifabricate. La executia arborilor cotiti pentru automobile si tractoare semifabricatele se obtin prin forjare in matrite inchise sau prin turnare. Prin forjarea arborilor cotiti se obtine fibrajul corespunzator care sa asigure rezistenta la oboseala precum si o mare productivitate. Semifabricatul este forjat succesiv in matrite inchise prin mai multe incalziri. Dupa matritatre semifabricatul este trecut la tratamentul termic de normalizare, redresare si in final la sablare

1.3 Calculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice 1.3.1 Calculul fondului anual real de timp (Ft) Ft = [Zc (Zd + Zs)] x ns x ts x kp [ore/an] unde: Zc este numarul zilelor calendaristice dintr-un an; Zc = 365 zile/an Zd este numarul zilelor libere la sfarsit de saptamana dintrun an ; Zd =104 zile/an Zs este numarul zilelor sarbatorilor legale Zs = 10 zile/an ns este numarul de schimburi, dat prin tema ns = 3 schimburi/zi ts este durata unui schimb; ts = 8 ore/schimb kp este un coeficient ce tine seama de pierderile de timp datorate reparatiilor executate in timpul normal de lucru; pentru ns = 3, kp = 0,96 Astfel se calculeaza: [ore/an] Ft = [365 (104 +10)] x 3 x 8 x 0.96 = 5875

1.3.2 Calculul planului productiei de piese (Npp) Npp = Np x n + Nr + Nrc + Nri [piese/an] unde: Np este planul de productie pentru produs; din tema Np = 210.000 bucati n este numarul de piese de acelasi tip, n=1 Nr este numarul de piese de rezerva, livrate odata cu produsul; Nr =0 Nrc este numarul de piese de rezerva livrate la cerere; se alege Nrc =8400 Nri este numarul de piese rebutate la prelucrare; se adopta Nri = 400 Revenind la formula: [piese/an] Npp = 210.000 + 8400 + 400 = 218.800

1.3.3 Calculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice Ritmul linei tehnologice Rt are implicatii majore asupra asigurarii sincronizarii operatiilor, prin divizarea precesului tehnologic in operatii si faze, alegerea utilajelor, SDV-urilor si sctructurii fortei de munca. R = R = [min/piesa] = 1.61 min/piesa

Productivitatea liniei tehnologice reprezinta inversul ritmului liniei: Q= =37.26 piese/ora

Bibliografie

- Dr. ing. Caleui Gheorghe, Ing. Groza Alexandru, Dr. ing. Saviuc Samoil, 1985, ,,Metode i prelucrri practice pentru repararea automobilelor, Bucureti - Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere D. Marincas, D. Abaitancei , Editura: Didactica si Pedagogica

S-ar putea să vă placă și