Sunteți pe pagina 1din 45

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE CIBERNETIC, STATISTIC I INFORMATIC ECONOMIC

Proiect Pachete Software

Bucureti 2012

Firma aleasa pentru exemplificarea proiectului in cele patru pachete software cerute este METRO Cash & Carry. METRO Cash & Carry International a deschis primul magazin in Romania in octombrie 1996, fiind si prima firma care a introdus pe piata locala sistemul de vanzare Cash & Carry, cea mai moderna forma de comert en-gros, cu plata la ridicarea marfii. Firma a avut un mare succes pe piata romaneasca si si-a extins rapid reteaua de magazine, ajungand in prezent sa detina 32 de magazine in toata tara, cu o suprafata de aproximativ 190.000 metri patrati. In anul 2010, firma detinea aproximativ 5716 angajati, inregistrand o cifra de afaceri de 1.137 miliarde de Euro. METRO Cash & Carry este dedicat comerciantilor, afacerilor mici si mari din orice domeniu, unde se gasesc toate produsele necesare dezvoltarii afacerilor la un raport calitate pret foarte bun. Accesul se face pe baza de legitimatie METRO, clientii avand acces foarte usor la toate produsele, precum si la serviciile de consultanta oferite in orice magazin de catre echipele de specialisti.

In continuarea proiectului vom urma urmatoarele specificatii: A. Definirea problemei B. Informatii necesare pentru rezolvare C. Metode de calcul, algoritmi, formule de calcul D. Prezentarea rezultatelor E. Interpretarea economica a rezultatelor

1.EXCEL
I) Functii logice A. Se doreste ca pentru toate magazinele METRO sa se reduca cu 10% cheltuielile cu salariile pentru angajati daca acestea depasesc 1.500.000. B. Vom folosi fisierul Excel Baza date,foaia de lucru cu acelasi nume,. C. Pentru aplicarea acestei reduceri, vom crea o noua coloana ce va face legatura cu coloana E. Aceasta se va numi Valoare salarii reducere. Valoarea primei linii din aceasta noua coloana va fi: =IF(E3>1500000, E3-0,10*E3,E3). D. Tabel 1.1

E. Observam in urma analizei tabelului ca 11 magazine din 30 au cheltuieli cu salariile mai mari decat 1.500.000 u.m.

II) Scenariu A.Se va crea un scenariu pe baza datelor din foaia de lucru Baza Date, unde se urmareste efectul scaderii TVA de la valoarea de 24% la 21%. B. Avem nevoie de foaia de lucru Jonctiuni, pagina Produse. C. Pasii pe care trebuie sa ii urmam sunt urmatorii: Data -> Data Tools -> What If Analysis -> Scenario Manager. Aici alegem un nou scenariu (ADD) si vom denumi noul

scenariu TVA. Apoi la Changing Cells selectam celula unde TVA = 24% (C19). Apasam OK si introducem noua valoare de 21% si apoi selectam Summary. D. Rezulta output-ul din tabelul 1.2 Tabel 1.2

E. In coloana a doua se observa noile valori ale TVA-ului pe care il platesc clientii in urma scaderii acestuia la 21%.

III) Grafice A.Vom realiza in continuare un grafic de tip PIE pentru a vedea ponderea pe care o are fiecare din produsele comandate de catre clienti. B. Pentru a realiza un grafic avem nevoie de foaia Produse, din fisierul Excel Jonctiuni. C. Selectam coloanele Denumire Produs, TIP si Cantitate si apasam Insert -> Chart Pie. Editam graficul prin click-dreapta Add data labels pentru a arata exact ce cantitate revine fiecarul produs si ce procent din vanzarea pe care o face magazinul. D. Rezultatul se gaseste in tabelul 1.3

Figura 1.3

E. Se observa ca cea mai mare pondere o au produsele IT si anume CD-urile (21%), dupa care urmeaza produsele alcoolice cu 18% pondere reprezentand vanzarea de coniac.

IV) Goal Seek

A.Profitul magazinelor Metro pe anul analizat a fost negativ.Managerii lantului de magazine vor sa stie ce valoare ar trebui sa fi avut vanzarile,ca profitul sa fi fost 0. B. Vom folosi fisierul Excel Baza date,Sheet 2. C. Pasii pe care trebuie sa ii urmam sunt urmatorii: Data->What-If analysis->Goal Seek .In
fereastra ce ne apare la Set cell,selectam celula profitului ,la To Value o sa setam 0 ,cat neam dori sa fie profitul,iar la By Changing Cell selectam celula Valoare Vanzari.

D.In tabelul 1.5 putem vizualiza rezultatul. Tabel 1.4

Tabel 1.5

E.In celula Profit vedem ca acesta are voloara 0,iar Valoare Vanzari sa modificat,crescand de la 72.675.274,79 la 74.016.979,79.Ca profitul sa fi fost 0,Metro ar fi trebuit sa aiba vanzari cu 1.341.705 mai mult.

V) Pivot Table A.Metro realizeaza anual cate un raport ce contine campurile Numar Salariati,Profit,si si Valoare Vanzari anuale,pe judete.Cel mai important judet este Bucuresti avend cei mai multi clienti si avand 5 magazine.De accea in raport va fi prezentat judetul Bucuresti. B. Avem nevoie de fisierulBaza date,foaia de lucru Pivot Table.

C. Pasii pe care trebuie sa ii urmam sunt urmatorii: Insert-> PivotTable .


Pasul 1:Selectam celulele ce contin datele folositoare pentru tabelul pivot, si selectam New Worksheet,fiind locul unde va fi realizat tabelul. Pasul 2: Selectam campurile din Pivot Table Field List pe suprafaa de lucru, astfel: - La Report Filter plasam campul Judet. - La Row Fields plasam campul Sucursala Metro.

- La Values plasam cmpurile Numar Salariati,Profit si Valoare Vanzari pe an. Pasul 3: Filtram datele din tabel astfel incat sa apara numai magazinele din judetul Bucuresti. Figuara 1.5

D.Dupa executarea pasilor de mai sus rezulta urmatorul tabel. Tabel 1.6

E.Puteam vedea in tabelul 1.6 raportul pe judetul Bucuresti.Magazinele din acest judet au un total de 542 de salariati.Toate cele 5 magazine au avut profit negativ pe anul analizat,maximul fiind inregistrat de magazinul Bucuresti Baneasa.

2.AIMMS
1. Problema de transport A. Managerii magazinelor Metro trebuie sa se aprovizioneze o data la 3 luni. Astfel ei trebuie sa se decida cum vor aproviziona fiecare magazin in parte din depozitele de vinuri situate in orasele Buzau, Braila, Urziceni, Constanta, Bucuresti. Se stiu capacitatile de pastrare a depozitelor si necesarul ce revine furnizorilor. In tabelul 2.1 se gasesc costurile de transport. TABEL 2.1
Metro Baneasa 110 Metro Constanta 230 Metro Sibiu 292 Metro Arad 560 Metro Iasi 294

De la / Catre Depozit Vinuri Buzau Depozit Vinuri Braila Depozit Vinuri Urziceni Depozit Vinuri Constanta Depozit Vinuri Bucuresti Cerere

Oferta

800

213

178

401

674

271

600

60

200

333

606

348

300

226

36

507

780

434

500

42

225

280

555

406

700

900

500

500

700

300

B. Incercam sa gasim un mod de livrare de la depozite catre furnizori astfel incat sa se minimizeze costul total de transport, cu respectarea constrangerilor legate de capacitatile de depozitare si necesarul fiecarui magazin. Vom utiliza programul AIMMS pentru a putea rezolva problema de transport. Incepem prin declararea identificatorilor (Depozit si Clienti Metro), parametrilor (Oferta, Cerere, CostTransport), variabilelor (Transport, CostTotalTransport) si restrictiilor (RestrictieOferta, RestrictieCerere). In urma apasarii butonului expand de langa Declaration va aparea bara cu butoanele necesare crearii parametrilor, variabilelor, restrictiilor etc. Pentru a crea identificatorii vom apasa butonul S, fiecare din cei doi avand index d, respectiv c.(Tabelul 2.3, 2.4) Pentru a crea parametrii oferta si cerere vom apasa butonul P, acestia avand index domain d, respectiv c.(Tabelele 2.5, 2.6) Pentru parametrul CostTransport, in dreptul Index domain vom completa cu (d,c).(Tabelul 2.7) Toti trei parametrii vor avea range: free. Asta reprezinta ca pot lua valori intre infinit si + infinit. Variabilele se creaza cu ajutorul butonului V. Variabila Transport va avea ca index domain (d,c), iar pentru campul range vom selecta non-negativ (ia valori intre 0 si + infinit.).

(Tabelul 2.8) Variabila CostTotalTransport o vom defini in campul Definition prin urmatoarea formula: sum [(d,c),CostTransport(d,c)*Transport(d,c)]. (Tabelul 2.9) Raman restrictiile de adaugat pentru a putea rezolva problema. Cu ajutorul butonului C le vom crea si le vom defini prin urmatoarele formule: - RestrictieOferta: sum [c,Transport(d,c)] <= Oferta(d); (Tabelul 2.10) - RestrictieCerere: sum [d, Transport(d,c)] >= Cerere(c); (Tabelul 2.11) Aceste doua restrictii vor avea ca index domain d pentru RestrictieOferta si c pentru RestrictieCerere. Tabelul 2.2 reprezinta forma output-ului in AIMMS a declararii variabilelor, parametrilor variabilelor si restrictiilor. In urma declararii tuturor parametrilor vom alege Mathematical Program si il vom denumi MinCostTransport, avand in dreptul campului Objective variabila CostTotalTransport. (Tabelul 2.12) Tabel 2.2 Tabel 2.3

Tabel 2.4

Tabel 2.5

Tabel 2.6

Tabel 2.7

Tabel 2.8

Tabel 2.9

Tabel 2.10

Tabel 2.11

Tabel 2.12

In continuare vom completa datele problemei de transport. Astfel pentru identificatorii Depozite si Clienti-Metro vom popula tabelul cu datele problemei(Tabelele 2.13, 2.14). Parametrii de cerere si oferta sunt reprezentati de ultima linie, respectiv ultima coloana din Tabelul 2.1(Tabelele 2.15, 2.16), iar variabila CostTransport are ca date matricea 5x5 din tabelul initial. (Tabel 2.17) Tabel 2.13 Tabel 2.14 Tabel 2.15 Tabel 2.16

Tabel 2.17

C. Rezolvarea problemei de transport se face deschizand MainExecution si completand in campul Body urmatoarele formule(Tabelul 2.18): Solve MinCostTransport; If(MinCostTransport.ProgramStatus<>'Optimal') Then empty Transport, CostTotalTransport; Endif; Tabelul 2.18

Pasul urmator in rezolvare este: apasam click-dreapta pe MainExecution apoi selectam Run Procedure. Pentru a putea vedea rezultatele deschidem Transport -> Data(Tabelul 2.19): Tabelul 2.19

D. In urma analizei tabelului observam ca necesarul pentru Metro Baneasa(Cerere 900) este acoperit de Depozitele din Urziceni si Bucuresti, pentru Metro Constanta(cerere 500) tot necesarul este acoperit de Depozitul din Constanta. Magazinul Metro Sibiu(cerere 500) se aprovizioneaza din depozitele din Buzau, Braila si Bucuresti, Metro Arad(cerere 700) este aprovizionat in totalitate de catre depozitul de vinuri din Buzau, iar Metro Iasi(cerere 300) se aprovizioneaza din depozitul din Braila. E. In urma analizei costurilor de transport, managerii Metro se hotarasc sa aprovizioneze magazinele din Bucuresti, Constanta, Sibiu, Arad si Iasi conform rezultatelor din tabelul 2.19, deoarece reprezinta costul cel mai mic de transport intre depozite si clienti. Acest cost are o valoare de 712000 de unitati monetare.

In continuare vom construi o pagina pentru prezentarea datelor de intrare si a rezultatelor. Selectam Page Manager, cream pagina Date de intrare si iesire(Tabel 2.20). Deschidem pagina si desenam un tabel care va cuprinde CostTransport, Oferta si Cererea. (Tabel 2.21). Tabel 2.20

Tabel 2.21

Construim doua grafice, unul pentru cerere, iar celalalt pentru oferta.(Tabelele 2.22, 2.23) Tabel 2.22 Tabel 2.23

Vom crea in continuare tabelul care contine variabila Transport si vom construi un Bar Chart petru prezentarea rezultatelor. Vom adauga si un camp care va contine costul total de transport (Scalar -> CostTotalTransport). (Tabel 2.24) Tabel 2.24

Adaugam un buton cu titlul Rezolva Problema astfel incat, in momentul in care modificam costurile de transport, cererea sau oferta, butonul va rezolva problema si va afisa noile costuri. - Se modifica oferta pentru depozitul din Urziceni, devenind 600 (Tabelul 2.25): Tabel 2.25

Astfel costul total minim de transport devine 681100 unitati monetare.

Se modifica costul de transport din depozitul de vinuri din Constanta, acesta devenind 280. (Tabel 2.26)

Tabel 2.26

Astfel costul total minim de transport devine 822300 unitati monetare.

2.WINQSB
1.Problema Drumului Critic ( Analiza PERT/CPM) A. Lantul de magzine Metro doreste sa inlocuiasca detergentii actuali din gama proprie de produse cu unii mai ecologici si mai concentrati.Se doreste acest lucru pentru a putea concura cu acelasi tip de produse dezvoltate de competitori. In tabelul 3.1 se gasesc costurile si duratele implementarii acestei strategii. TABEL 2.1 Activitate Descriere Predecesori Durata(sapt.) Normala A Analiza Situatie Stabilirea Obiectivelor Realizare Sondaje Analiza Rezultatelor Conturarea Strategiei Implementarea Strategiei Feedback A 2 Crash 1 Costuri(EURO) Normala 1500 Crash 2000

2000

3100

3500

4900

2200

2900

B,D

2500

3300

4000

5500

D,F

3300

4700

Scopul nostru e de determina care va fi durata minima de terminare a proictului astfel incat toate activitatile sa fie incheiate. B. n fereastra de dialog care apare n urma selectrii opiunii New din meniul File se specific un titlu pentru problem, numrul de activiti,unitatea de msur pentru durata activitilor, tipul problemei (CPM sau PERT), formatul de intrare a datelor (matricial sau grafic), iar pentru problemele deterministe (CPM) se vor specifica i datele existente (durata

normal, crash, cost normal, crash, cost efectiv, procent de realizare). Pentru exemplul de mai sus sunt disponibile informaii legate de durat (normal si crash) i cost (normal i crash). Am ales introducerea datelor n form matricial, dup cum se poate observa n Figura 3.2.

FIGURA 3.2

Programul construiete automat i graful aferent problemei, prezentat n Figura 3.3. FIGURA 3.3

C. Putem rezolva problema utiliznd duratele normale (Solve Critical Path Using Normal Time) sau cele crash (Solve Critical Path Using Crash Time) si analiza de senzivitate. I.Rezolvarea problemei utiliznd duratele normale FIGURA 3.4

In Figura 3.4 sunt prezentate rezultate in urma rezolvarii probleme utilizand duratele normale,iar in urmatoarele doua figuri sunt prezentate drumurile critice si graful aferent.

FIGURA 3.5

Se observ c durata proiectului este de 21 de sptmni, costul proiectului este de 19.000 EUR i exist 2 drumuri critice conform figurii 3.6,primul cu un cost de 17.000 EUR,iar cel deal doilea cu un cost de 10.500 EUR. Modulul ofer posibilitate vizualizrii activitilor de pe drumul critic, prin selectarea opiunii Show Critical Path din meniul Results(Figura 3.6) FIGURA 3.6

Pentru construirea graficului Gantt aferent problemei estedisponibil opiunea Gantt Chart, tot n meniul Results. Graficul este construit att pentru timpii cei mai devreme ct i pentru timpii cei mai trziu. Drumul critic este redat cu rou pentru timpii cei mai devreme i cu roz pentru cei mai trziu, iar pentru activitile necritice se folosete albastru nchis pentru timpii cei mai devreme i albastru deschis pentru timpii cei mai trziu. Pentru problema dat, graficul Gantt este prezentat n Figura 3.7. FIGURA 3.7

Pentru analiza costurilor implicate in realizarea proiectului,in forma talbelara,avem optiunea Results PERT/Cost-Table.Rezultatele unei astfel de analize pentru timpii normali sunt urmatoarele: FIGURA 3.8

In Figura 3.8 are loc o planificare saptamanala si totala a costurilor,bazata pe timpii cei mai devreme si timpii cei mai tarzii. Exista si o forma grafica din optiunea Results PERT/Cost-Graph: FIGURA 3.9

II.Rezolvarea problemei utiliznd duratele crash

FIGURA 3.10

In Figura 3.10 sunt prezentate rezultate in urma rezolvarii probleme utilizand duratele crash. FIGURA 3.11

Se observ c durata proiectului este de 13 de sptmni, costul proiectului este de 26.400 EUR i exist 2 drumuri critice conform figurii 3.11,primul cu un cost de 23.300EUR,iar cel deal doilea cu un cost de 13.500 EUR. Modulul ofer posibilitate vizualizrii activitilor de pe drumul critic, prin selectarea opiunii Show Critical Path din meniul Results(Figura 3.12) FIGURA 3.12

Pentru problema dat, graficul Gantt este prezentat n Figura 3.13 Drumul critic este redat cu rou pentru timpii cei mai devreme i cu roz pentru cei mai trziu, iar pentru activitile necritice se folosete albastru nchis pentru timpii cei mai devreme i albastru deschis pentru timpii cei mai trziu. FIGURA 3.13

Pentru analiza costurilor implicate in realizarea proiectului,in forma talbelara,avem optiunea Results PERT/Cost-Table.Rezultatele unei astfel de analize pentru timpii normali sunt urmatoarele: FIGURA 3.14

In Figura 3.14 are loc o planificare saptamanala si totala a costurilor,bazata pe timpii cei mai devreme si timpii cei mai tarzii. Exista si o forma grafica din optiunea Results PERT/Cost-Graph: FIGURA 3.15

III.Rezolvarea problemei utilizand analize de senzivitate Managerii Metro vor sa grabeasca implementarea proiectului si doresc ca acest lucru sa fie posibil in 10 saptamini.In cazul in care proiectul este terminat mai repede se ofera 1000 de EUR pe saptamana,iar in cazul unei intarzieri vor fi penalizari de 500 de EUR pe saptamana. FIGURA 3.16

FIGURA 3.17

Proiectul nu poate fi terminat mai repede de 18 de sptmni, n acest caz cu o penalizare de 4.000 de EUR. Costul total sugerat de program este de 24.200, cu 1.200 de EUR peste costul normal de desfurare a proiectului.

D. In urma rezolvarii problemei prin metoda bazata pe duratele normale am obtinut un timp de 21 saptamani si un cost de 19.000 de EUR,iar prin metoda bazata pe duratele crash am obtinut un timp de 13 saptamani si costul aferent de 26.400 de EUR.Daca managerii Metro ar dori sa grabeasca implementarea proiectului acesta nu ar putea fi terminat in mai repede de 18 saptamani. E. In urma analizei de senzivitate a rezultat ca proiectul poate fi implementat in 18 sapatamani ,cu 3 mai putin decat timpul normal ,cu costul aditional de doar 1.200 de EUR fata de costul normal.

2.Problema de Drum Minim A. Lantul de magazine Metro doreste ca pentru anul 2012 sa incerce o achizitie de un produs nou.Singurul furnizor al acestui produs se afla in Spania.Metro doreste sa importe o cantitate a acestui produs.Acest transport va trece prin 6 localitati intermediare pana sa ajunga la depozitul din Bucuresti.Sa se determine drumul minim intre punctul de plecare si cel de sosire al transprtului.

B.

Folosim modulul Network Modeling alegem din meniu File New Problem.

Dupa aceea vom completa urmatoarele date: - tipul problemei :Shortest Path Problem - obiectivul:minimizare - formatul de intrare:Spreadsheet Matrix Form - titlul problemei:Import - numar de noduri:8

Vom obtine tabelul uramtor in care dam nume nodurilor selectand din meniu Edit-Node Names si vom completa tabelul in functie de distantele dintre capetele de frontiera si de vecinatate astfel: FIGURA 3.18

C. Pentru a rezolva problema drumului minim intre Spania si Romania,selectam Solve and Analyze Solve the Problem din meniu si obtinem: FIGURA 3.19

D. Observam ca drumul minim dintre Spania si Romania este de 3900 km si urmeaza ruta Spania-Franta-Elvetia-Austria-Ungaria-Romania

E.

Daca managerii aleg alta ruta ,prin Slovenia drumul ar fost de 4531 km.

4. SAS

1. Importul unui fisier non-SAS si crearea de tabele de date SAS. A. Sa se importe in SAS foaia Excel: Baza date.xlsx B. Din meniul SAS File vom alege optiunea Open Data si selectam fisierul Excel pe care dorim sa il importam. Alegem foaia de calcul Sheet1 si bifam optiunea First row of range contains field names. Apasam Next, iar la pasul urmator putem defini fiecare coloana in parte, sau selecta doar coloanele care ne intereseaza pentru output. Ultimul pas contine cateva optiuni avansate, printre care: Embed the data within the generated SAS code si Remove characters that can cause transmission errors from text-based data files. Prima optiune daca o bifam SAS va include un nou program care se poate rula din nou, sau poate fi distribuit catre alti utilizatori, iar a doua optiune o bifam in cazul in care importam caractere speciale, din alte limbi, pe care SAS este posibil sa nu le recunoasca. Apoi apasam Finish. C. Tabel 4.1

D. Rezultatul obtinut este o tabela de date SAS care contine toate sucursalele METRO Cash & Carry din Romania, prezentand date referitoare la venituri, cheltuieli, profit. De asemenea, urmand pasii din wizardul obtinut, in urma selectarii File Import, putem sa importam fisiere de tip text (.txt), sau html (.html).

2. Interogari A. Sa se selecteze din tabela Baza date campurile Sucursala Metro, Nr. Salariati, Cheltuieli cu salariatii/an si Profit, pentru care cheltuielile cu salariatii sunt mai mari decat 1.500.000u.m. B. Din Process Flow se alege optiunea Query Builder pentru tabela SAS. Selectam in tab-ul aparut pe ecran cele 3 coloane pe care dorim sa le afisam(Tabel 4.2). Apoi adaugam filtrul in tab-ul Filter Data, sa se afiseze doar magazinele care au cheltuielile cu salariatii mai mari decat 1.500.000 u.m. (Tabel 4.3) C. Tabel 4.2

Tabel 4.3

D. Va rezulta urmatorul tabelul 4.4 care afiseaza toate sucursalele Metro care cheltuie peste 1.500.000 u.m anual cu salariile pentru angajati. Tabel 4.4

E. Observam ca sucursalele care platesc salarii anual mai mari de 1.500.000 u.m au un profit negativ, cu exceptia a 5 dintre ele. Astfel, managerii trebuie sa ia decizia daca mai continua cu acelasi numar de angajati sau iau masuri cu diminuarea salariilor.

Alt exemplu A.Sa se creeze o coloana noua care sa contina impozitul pe profit(16%) pentru toate magazinele care au profit mai mare decat 0. B. Avem nevoie de coloanele Sucursala Metro, Profit. C. In Query Builder selectam coloanele de la punctul B si alegem optiunea Add a new computed column. Aici alegem Advanced Expression si calculam valorile pentru impozitul pe profit ca fiind 16% din Profit (Tabelele 4.5, 4.6), dar daca acesta este mai mare decat 0.

Tabel 4.5

Tabel 4.6

Urmatorul pas pe care trebuie sa il realizam este sa schimbam formatul pe care il va lua noua coloana si anume: va aparea ca format moneda, cu marime de 6 cifre si 2 zecimale. (Tabel 4.7)

Tabel 4.7

Dupa ce stabilim si filtrul, ca la exemplul anterior, vom rula programul (Tabel 4.9). Filtru presupune ca toate valorile din coloana Profit sa fie mai mari decat 0 (Tabel 4.8). Tabel 4.8

D. In urma rularii programului obtinem urmatorul tabel: Tabel 4.9

E. Se observa astfel care este impozitul pe care fiecare sucursala trebuie sa il plateasca statului, dar se mai observa si magazinele care au profitul mai mare decat 0. In urma analizei, din 31 de magazine imprastiate in toata tara putem afirma ca numai 16 dintre acestea au profit mai mare decat 0.

3. Jonctiuni A. Pentru a realiza jonctiuni intre tabele am creat fisierul Excel Jonctiuni. Vom importa in SAS foile de lucru numite Produse, Comenzi, Clienti. Sa se afiseze toti clientii care cumpara bauturi alcoolice (tabelul trebuie sa contina numele clientului, numele produsului, cantitatea, pretul produsului, valoarea comenzii si tipul acestuia). B. Dupa ce importam toate foile de lucru din fisierul Jonctiuni, vom selecta in SAS Tasks - > Data - > Query Builder pentru a crea legatura interna intre tabele si a rezolva problema. C. Adaugam tabele Produse, Clienti si Comenzi in Query Builder(Tabel 4.10) si realizam legatura intre ele folosind Join Tables si anume: tabelele vor fi legate astfel: t1(Produse) cu t3(Produse) prin Cod Produs si t3 cu t2 (Clienti) prin ID Client. (Tabel 4.11)

Tabel 4.10

Tabel 4.11

Pasul urmator este de a alege din toate cele 3 tabele campurile care ne intereseaza, dupa care vom aplica filtru pentru a selecta doar clientii care cumpara bauturi alcoolice (Tabel 4.12, 4.13) . Dupa care vom rula programul.

Tabel 4.12

Tabel 4.13

D. In urma rularii vom obtine urmatorul tabel care contine toti clientii care au comandat si cumparat bauturi alcoolice. (Tabel 4.14)

Tabel 4.14

4. Jonctiune externa A. Clientii cu ID-urile intre 1 si 5 renunta la comenzi. Realizati o jonctiune externa pentru a evidentia care sunt acestia si ce nu mai comanda. B. Avem nevoie de toate cele trei tabele la fel ca la exercitiul precedent. C. Pentru a realiza o jonctiune externa dupa ce selectam tabelele si realizam jonctiunea intre ele vom deschide Options -> Options for this Query. Aici bifam Override the corresponding default settings si selectam Data View. (Tabel 4.15) Tabel 4.15

Aplicam in continuare un filtru pentru a putea vedea care sunt clientii cu ID-urile intre 1 si 5 (Tabel 4.16) si rulam programul. Tabel 4.16

D. Rezulta tabelul 4.17 care contine clientii care au renuntat la cumpararea produselor. Tabel 4.17

E. In urma analizei tabelului observam ca firma Metro pierde 5 clienti care faceau comenzi la o perioada regulata de timp in valoare totala de 38100 u.m. Managerii Metro Cash&Carry trebuie sa gaseasca o solutie sa nu mai piarda clienti, ci sa ii atraga.

5. Interogare cu parametru si Raport A. Sa se realizeze o interogare cu parametru pentru a se afisa toate produsele care au pretul mai mare decat o valoare data. Sa se realizeze un raport al produselor rezultate B. Avem nevoie de tabela Produse. C. Alegem optiunea Query Builder pentru tabela Produse. Selectam optiunea Prompt Manager - > ADD. In fereastra Edit Prompt, textboxul Name punem numele parametrului (Pret_Limita), iar in textboxul Displayed text vom scrie: Afisati produsele cu pret mai mare de. Tabel 4.18

In tabul Prompt Type and Values alegem valorile: Tipul Numeric, User enter values, Number of values: Single Value, Default Value:0. (Tabel 4.19) Tabel 4.19

In continuare vom aplica filtrul pe coloana Pret+TVA: (Tabel 4.20) Tabel 4.20

Dupa aplicarea filtrului, in tabul Results selectam urmatoarele optiuni: Tabel 4.21

In urma rularii interogarii ne va aparea o fereastra ce ne va cere sa introducem valoarea dupa care dorim sa facem filtrarea.(Tabel 4.22) Tabel 4.22

D. Am ales sa vedem care sunt produsele care au un pret mai mare decat 60 u.m Tabel 2.23

E. Se observa ca 6 din cele 15 produse au un pret mai mare de 60 u.m.

6. Prelucrare statistica si grafica A. Creati o tabela de frecvente unidimensionale pentru a calcula cantitatea de produse comandate de fiecare client. Apoi creati si graficul aferent. B. Se creaza o interogare care sa realizeze o jonctiune intre tabelele Clienti si Comenzi. C. Pe baza rezultatului interogarii se creaza tabela de frecvente folosind prelucrarea OneWay-Frequencies dupa Client si Cantitatea de produse cumparate.

Tabel 4.24

Pentru realizarea graficului pornim de la aceeasi interogare si utilizam prelucrarea PIE Chart din tabul Graph, care va fi realizat tot dupa client si cantitatea produselor cumparate. Bifam in cadrul optiunilor ca graficul sa aiba legenda si rulam. D. Rezultatul in urma prelucrarii One-Way-Frequencies este evidentiat de tabelul 4.25, iar graficul de tabelul 4.26.

Tabel 4.25

Tabel 4.26

E. Observam in urma analizei celor doua tabele ca cele mai multe produse sunt cumparate de catre Pastinaru Andreea si anume 1200 unitati.

7. Format definit de utilizator A. Pe baza rezultatelor obtinute la punctul anterior sa se defineasca un format de afisare al cantitatilor vandute catre fiecare client si sa se afiseze rezultatul prelucrarii. B. Vom crea un nou format, substituind coloana Cantitate la interogarile viitoare. C. Pentru a crea un format vom selecta Data -> Create Format dupa care vom completa conform tabelelor urmatoare (tabel 4.27, 4.28): Tabel 4.27

Tabel 4.28

Pentru a putea afisa trebuie sa modificam tipul de format pe care il are variabila Cantitate. (Tabel 4.29). Specificam in dreptul format numele care denumeste formatul creat anterior. Tabel 4.29

D. Rezultatul va fi urmatorul: Tabel 4.30

Se observa cum cantitatile au luat valorile formatului creat.

8. Crearea unui document compus A. Sa se creeze o tabela agregata care sa contina valoarea totala a produselor vandute B. Avem nevoie de importul tabelei Produse C. Pentru a incepe selectam Tasks -> Describe -> Summary Statistics Wizard, iar in fereastra aparuta vom trage coloana Pret+TVA ca variabila de analiza si Denumire Produs ca variabila de clasificare (Tabel 4.31) Tabel 4.31

La pasul urmator selectam Box and Whisker si rulam programul. D. Rezultatul este format dintr-un grafic unde se observa distributia preturilor de vanzare a produselor. Tabel 4.32

9. Stiluri create de utilizator A. Sa se personalizeze stilul de afisare al rezultatelor B. Vom folosi de exemplu tabela Produse. C. Am ales ca rezultatele obtinute sa fie salvate in format HTML(Tabel 4.34). Cu ajutorul instrumentului Style Manager vom crea un stil propriu, numit Style,(Tabel 4.33) si il vom seta implicit pentru restul rezultatelor obtinute. Style Manager se deschide din meniul principal de la tabul Tools. D. Rezultatele sunt prezentate ulterior. Tabel 4.33

Tabel 4.34