EFECTUL PIRAMID INTRODUCERE - Vom vedea cum s-a nscut ideea arhitectonic de piramid cum a evoluat si functia ei complex

reflectat n apogeul dezvoltrii ei n cultura egiptean si de ce piramidele nu aveau doar 24124o1422y un rol strict mortuar religios sau astronomic dar si functii derivate din asa numitul "efect al piramidei". Efect ce-l voi dezvolta n paragrafele urmtoare. Din punct de vedere istoric arheologic, cuvntul "piramid" ne face a ne gndi spontan la piramidele Egiptului fiind cele mai cunoscute dar asta, nu nseamn c, aceast form de constructie geometric nu a fost folosit in alte prti ale lumii de alte civilizatii. n multe culturi si civilizatii arhaic preistorice cu ocazia morti unui sef tribal, pe locul mormntului acestuia se recurgea la acumularea unui volum oarecare de detriti care cu timpul au nceput a lua o form circular (tumuli; n Egipt mastabe). Cu timpul, tumulul evolueaz spre forma piramidal. FORTA GEOMETRIC PIRAMIDAL - Chiar dac datele ce le voi cita sunt ntr-o msur oarecare depsite, (anii 70) pot da o idee asupra studilor stintifice asupra formei geometrice a piramidei. Studii ncepute n anii '60. n special n U.S.A., n tot decursul anilor 80-90 aceste studii au continuat n mod secret, ceea ce nsemn c, prea putin au fost date publicittii noi date. Dr. Arm Gohead dup ani de cercetri asupra formei de piramid declar: " n piramid e o fort care sfideaz legile stintifice". n anul 1968 premiul Nobel Dr. Luis Alvarez, ncerc de a obtine unele rspunsuri stintifice studiind piramida lui Cheops. Pentru a descoperi eventuale camere secrete si coridoare rmase nc ascunse, msur cu aparate moderne, bombaradamentul razelor cosmice ce traversau structura piramidedei si a diferite obiecte mai groase sau mai subtiri. Dup studiul a mai mult de 2 milioane de raze, rezultatul dat de computer, aprea cu totul normal cu concluzia c, nu ar fi nici o alt camer secret sau coridor. La proiect partecipar mai multe mii oameni de stiint si desi proiectul se ncheie fr nici o descoperire, un fapt intrigant fu dezvluit de unul de oamenii de stiint. Pstrndu-si anonimatul, declar jurnalistului John Tunstall ntr-un articol aprut n London Times: "e adevrat , rezultatul dat de computer, nu indica nimic deosebit sau anormal. Dar recalculnd aceleasi date pe acelasi computer, rezultatul era diferit. Au fost folosite si alte computere cu acelasi sistem de calcul dar de fiecare dat, rezultatul era diferit. Rezultatul obtinut sfideaz toate legile cunoscute de fizic. O explicatie posibil ar fi forma geometric nssi a piramidei sau un mister ascuns n ocultism." O declaratie de acest gen pare ridicol mai ales cnd vine de la un om de stiint. BREVETUL Nr. 91304 -Terminat al II-lea rzboi mondial, lumea si mai ales Europa apare din nou divizat n dou blocuri de putere politic - militar: de asa numita corti de fier. La Praga n 1949 pe atunci Cehoslovacia, un radio

tehnician pensionat Karl Drbal, depune un brevet inspirat si bazat pe forma geometric piramidal avnd ca baz a raportului de constructie matematic, piramida lui Cheops din Giza. i trebuir 10 ani lui Drbal de a convinge autorittile de atunci c, ntr-adevr se trata de o inventie (eu as spune de o redescoperire). Abia n 1959 fu cu adevrat aprobat brevetul. Comisia de brevete trat evident superficial inventia propus, considernd-o a fi mai dgrab un truc oarecare si doar determinatia inventorului ei si a faptului incredibil c, functiona, fcu ca n srsit s fie considerat ca atare: o inventie. Dar iat cteva extrase descriptive a brevetului aprut ntr-un interviu din 1974 dat de Karl Drbal. Brevetul stipuleaz:" Aparat de mentinere a lamelor de barberit ascutite" De notat: brevetul nu promite ascutirea lamelor ci doar de a le mentine ascutite. Brevetul se bazeaz pe piramida lui Cheops. nltimea 8 cm. si laturile bazei 12.5 cm. Laturile de la baz pot fi calculate multiplicnd nltimea piramidei pe Pi/2 (1.57079). Desi piramida brevetat are ca baz raportul de calcul a piramidei lui Cheops, pot fi folosite si alte raporturi de calcul. n esent brevetul e recontructia n carton minituarizat a piramidei lui Cheops n care lamele de barberit depozitate n interior, rmn ascutite n ciuda faptului c, sunt folosite.Procesul regenerator a tisului lamelor se produce exclusiv n interiorul cavittii piramidale. Explicatia cea mai plauzibil a functionri a acestui aparat piramidal, se bazeaz pe crearea unui cmp de fort cosmic terestru electric si electro magnetic gravitational si posibil existenta altor cmpuri de fort neindentificate. Aceste cmpuri de fort actioneaz asupra structurii microcristaline a tisului lamei, reducnd numrul perturbrilor structurii tisului ce se produce n timpul folosiri lamei de barberit.Cmpurile de fort (practic e un cmp de micro unde) mai sus citate, actioneaz asupra structuri micro cristaline de otel regenernd structura mecanic-fizic. Lama, dup un barberit n mod normal se regenereaz si singur n decurs de 20-30 de zile. Folosind structura piramidal, regenerarea dureaz doar 24 de ore. Drbal reusi s demonstreze Comisiei de brevete, energia de micro unde generat de soare si reflectat de Pmnt, n mod plauzibil putea s actioneze asupra tisului lamei. El demonstr c, energia necesar regenerrii e doar de 1 ev ( 1 electovolt=1.6 x 10-19 watt/secund). n concluzie, piramida lui Drbal actioneaz ca un cmp de rezonant de microunde asupra moleculelor de ap bipolare, eliminndu-le. Pentru ca un rezonator de microunde s functioneze e necesar ca materialul s fie de natur dielectric. Vreau s subliniez un amnunt important asupra cruia putini s-au oprit. Un rezonator de microunde dielectric are nevoie de o anten sau de o deschiztur circular. Desi piramida lui Drbal functioneaz foarte bine fr anten sau gaur, piramida lui Cheops n vrful ei, avea colocat o piatr piramidal sau conic Ben-Ben considerat de natur divin(probabil de origine meteoric). Aceast piatr pe lng functia ei simbolic religioas, n mod tehnic avea rol de

anten. Deci piramida lui Cheops, pe lng alte functi e n realitate si un rezonator gigantesc de microunde. EXPERIENTE SI APLICATII ALE EFECTULUI PIRAMID-Unele experiente le-am fcut personal altele, le voi cita asa cum sunt descrise n bibliografie. Relund concluzia inventiei lui Drbal, e de a considera piramida ca un rezonator de microunde.As aduga c, forma specific de piramid n esent nu e altceva dect o "lup" sau concentrator a razelor cosmice. Pentru constructia unui model, a se vedea sectia modele. Efectul piramid fu aplicat cu succes de profesorul Carl Benedicks din Stokholm n 1952 n tratamentul otelului.Actionnd asupra structuri microcristaline a otelului, elimin moleculele de ap bipolare si n consecint obtinu un otel superior cu 22% mai rezistent.n 1973 la Mankind Research Unlimited Dr. Boris Vern, din Whashigton, folosind piramide de plastic de 25 cm., deshidrat ou inoculate cu bacteri. n piramid bacterile nu se reproduser. Oule de control n afara piramidei nu numai c, nu se deshidratar dar bacterile se multiplicar. Dr. Verne Cameron din California, construi o piramid n miniatur si o depuse pe suprafata de ap a unei cade de baie si las robinetul chiuvetei deschis pentru a obtine un mediu supra saturat cu vapori de ap. n internul piramidei depuse 50g carne de porc. Dup 3 zile, carnea ncepu s aib miros, semn de putrefactie. Dup 6 zile, mirosul dispru complect, carnea fiind mumififacat. Camerun sustine c, dup luni de zile, carnea rmas in piramid era nc comestibil. Acelasi experiment l fcu cu o bucat de pepen rosu. Pepenele pierdu continutul n ap dar rmase comestibil. Camerun, nu se opri doar la aceste aexperiente, intrigat de propiettile misterioase a piramidei, construi un "aurometru". Un aparat ( n esent o pendul magnetic) de msurat haloul de fort generat de obiecte. El afirm de a fi indivizualizat o coloan de energie care porneste din vrful piramidei si se extinde pn n tavanul ncperi. Dedesubtul piramidei, sub baz, se creaz un alt cmp de fort energetic care ar fi reflexul formei piramidei doar c undele reflectate de la baz n jos par a forma o piramid mult mai mare. Deplasnd piramida cmpurile de fort nu dispar. Rmn active pn la cteva sptmni. ALTE EXPERIENTE -Pe lng experiente de conservare, deshidratare si mumificare a alimentelor, au fost efectuate o gam larg de alte experiente. Aceia din dvs. care doresc a face experiente, sftuiesc de a folosi alimente care nu au aditivi chimici conservanti. Personal, am experimentat un esantion de miere de albine care dup 7 zile, ncepu a prezenta o vscozitate crescut. Dup 20 de zile, mierea deveni solid si schimb culoarea. Luat di interiorul piramidei si lsat n camer n decurs de 3 zile recpt caracteristicile initiale. n horticultur semintele tratate n interiorul piramidei, o dat nsmntate, plantele crescute au

dat dovad de a fi mult mai rezistente la agentii patogeni, de a creste mai repede si s dea productii superioare. Apa magazinat n piramid si ulterior folosit la irigare, confer plantelor caracteristici asemantoare cu a semintelor cu o deosebire: plantele sunt mai rezistente la frig. Aceast descoperire curioas m duce a considera rolul unei piramide din Tiahuanaco n Bolivia. La Tiahuanaco (fiind la o nltime considerabil culturile, sunt compromise de frig) exist resturile arheologice a unui oras preincas (15.000 ani .e.n. ?!) cu constructii de factura megalictic. Piramida e perfect alineat N-S chiamat Accapana si care e edificiul cel mai important la Tiahuanaco. Fiecare latur msoar 210 m si n partea superioar a piramidei e prezent o cistern de ap. De la cistern spre baz e un labirint de canale. Consider ca o ipotez f.plauzibil, apa magazinat si tratat n piramid era folosit pentru irigarea culturilor de plante si a obtine racolte mbunatatite. Dar experimentrile efectului piramid nu se opresc aici. Au fost efectuate multe experiente asupra corpului uman.-Persoanele care au colocat piramide rosi sub pat, au declarat de a fi dormit excelent si dimineata de a averti o stare de plin fort. Construind o piramid destul de mare n care o persoan poate sta, dup 15 min. de repaos, se obtine refacerea fortelor. Nu este indicat de a dormi mai mult de 3-4 ore n interiorul piramidei, deoarece energia acumulat fiind prea mare poate crea stri de euforie si alte efecte secundare. 80% din persoanele care s-au asezat pe un fotoliu nestiind c, dedesubt era plasat o piramid, au declarat de a fi avertizat senzatii si excitatii sexuale. M opresc aici n descrierea aplicatiilor stintifice a efectului piramid dar asta nu nsemn c, enumerarea lor e complect s-ar putea spune din potriv. OCULTISM SI MITOLOGIE - Desigur vorbind despre piramide implic asocierea acestui subiect cu multe stiinte exacte: astronomie, fizic, matematic, geologie, astrofizic, geodezie etc., acestea fiind doar unele din stiintele cele mai avizate n studiul piramidelor. Nu cred c, poate fi ignorat o ramur pe ct de subiectiv pe att de afascinant si dac nu chiar esential. Aspectul ocult mistic religios. Fiind un aspesct interpretativ e mai degrab un subiect de polemici. De cele mai multe ori studiul preistoric parte cu convingerea preconceput: omul antic era plin de credinte superstitioase si de aceea era un om inferior(?!). Fr tehnologii avansate doar n posesul a unor instrumente rudimentare de piatr, lemn si oase de animale, logica noastr modern, ne impune prezumtia de imposibilitate ingenieristic a unor opere arhitectonice relevante a epoci preistorice. Cel putin acest lucru l sustine arheologia oficial. Totusi dintre putinele vestigii care s-au conservat din preistorie pn la noi, piramidele si mai ales cea a lui Cheops sfideaz logica modern. De obicei, testele mitologice mistic religioase sunt scartate a priori ca simple superstitii. Eu, sustin c, citirea lor si interpretarea lor n lumina si din punctul de vedere a logicii omului preistoric ( istoria logicii umane o

voi dezvolta ntr-un articol viitor) pot revela date si raporturi de calcul a stiintelor exacte: matematic, fizic etc., doar c aceste date sunt codificate si accesibile initiatilor...de mult timp dispruti. E de neconceput ca operele de ingenerie s le considerm capodoperele unor oameni destepti iar testele lor ca simple povestioare superstitioase a unor oameni prosti. Exist o anumit traditie ocult legat n mod general asupra piramidei si n mod particular specific cu piramida lui Cheops. Anumite prti ale piramidei, corespund cu anumite organe umane. Uni sustin chiar c, camerele piramidei corespund nu numai cu organele umane dar si cu functii specifice a corpului uman. n Piramida Mare, e prezent o camer si eu cred, voit necomplectat care simbolizeaza o grot. n mitologie ocultism, grota reprezint organele sexuale, locul unde se naste viata. Camera regelui e mintea. A reginei, inima. n multe mitologii, grota e locul de nastere a unui personaj mesianic, locul de nastere a unei doctrini (ex: vezi grota din Bethleme si nasterea Domnului Isus). Zamolxis, avea resedinta ntr-o grot pe muntele Kognainon. De aici prin emisari sau personal, o dat la 4 ani ndruma poporul. Ar fi interesant n a se face un studiu de analogi ntre putinul ce se stie despre el si Cartea Mortilor si Osiris. Plutarh, care era un bun cunosctor al mitologiei si probabil un initiat, ne spune c, Osiris sar fi nscut n ziua 361 a anului, adic 25 decembrie. Nu voi dezvolta subiectul dar sunt asemnri izbitoare de doctrin ntre cultul lui Osiris si Evanghelie. Edward Carpenter n Pagan and Christian creeds enumr 10 puncte de identitate ntre crezul crestin si personaje mitologice. Voi mentiona doar dou. 1. Nasterea personajelor se verific n 25 decembrie sau cu o zi nainte sau dup. 2. Personajele se nasc n grot sau camer subteran. Dr. Paul Brunton (nu cunosc anul dar probabil secolul 19) ntr-o lucrare de-a sa, descrie o experient unic, ocult mistic. Brunton, care avea probabil o anumit pregtire ocult, sustine c, sarcofagul gol ce se afl n camera regelui lovit cu un baston de lemn, produce un sunet care nu poate fi clasificat n nici o gam musical. E un sunet care nu are nici o corespondent cu sunetele asa cum le cunoastem. La prima vedere poate aprea o afermatie gratuit fr o important evident. Acest lucru m face ns a considera doctrina lui Pitagora care a demosnstrat c, ntre notele muzicale, sunete si game muzicale, exist un precis raport de calcul matematic. Afermatia lui Brunton nsemn pur si simplu c, sunetul sau nota produs de sarcofag nu poate fi nscris n nici o schem matematic. Un sunet specific luat ca atare: unic. Brunton, n cutarea unor senzatii tari se decide n a petrece o noapte n camera regelui. O dat cu cderea noptii, ncepe a averti tot mai insistent prezenta unei forte negative. Tot mai imperios frica, l ndeamn n a prsi piramida dar reuseste n a rezista si de asi controla frica. Senzatia de frica creste si la un moment dat luciditatea ncepe a-l prsi. Frica ajuns la paroxism n mod practic l paralizeaz. Vede monstri si personaje strane. Timpul pare suspendat ca fulgul unui puf de plop n cine stie ce dimensiune. La un moment dat cavalcada monstrilor se termin si avertizeaz o

prezenta benefic, tot mai pronuntat, care se concretizeaz cu aparitia a doi preoti a Egiptului antic mbrcati n vesminte de in alb. Preotii l avertizeaz: continund "cltoria" rentoarcerea i poate fi fatal. Brunton e decis de a merge pn la capt. Cei doi preoti l invit a intra n sarcofag "precum initiatii Egiptului antic". Intrat n sarcofag, cade ntr-un fel de somn letargic si simte cum purtat de cei 2 preoti prseste corpul si condus ntr-un loc care din pcate nu reuseste a-l descrie, dup o mic pauz n care unul din preoti se absenteaz, la ntoarcerea lui, i se ncredinteaz un mesaj al Creatorului Lumii ctre umanitate: "Dac oamenii se vor odia si vor nceta de a observa legile impuse de Creator, atunci omenirea va fi distrus". Recondus la sarcofag, reintr n corpul su si se trezeste. O experient unic dar care poate a fost trit de nsusi Napoleon Bonaparte. Dup cucerirea Egiptului, Napoleon se decide de a petrece o noapte de unu singur n Marea Piramid. Dimineata rentors ntre locotenentii si, evident tulburat si ncercat, ordon ca nimeni vre-o dat s-l ntrebe de noaptea petrecut n piramid. MODELE - Conditii preliminare Materialul de constructie e necesar a fi de natur dielectic, adic neferoas. Cel mai indicat e cartonul. Culoarea: rosie (cea mai indicat) Pozitia piramidei (conditie esential). Cu ajutorul unei busole se determin Nordul. Atentie: nu n toate experientele e suficient de a avea piramida alineat cu nordul magnetic. Pentru alinearea corect Nord-Sud geografic se poate consulta tabela de corectie ce o puteti gsi ntr-un atlas geografic. Locul operativ al piramidei trebuie ales pe ct posibil la distant de aparate care creaz cmpuri electro magnetice (ex: computer, tv., etc.) Suprafata pe care piramida e lsat, nu trebuie s fie de natur feroas. Materialul experimental introdus n piramid, trebuie s fie plasat la o nltime de 1/3 din nltimea total a piramidei. Materialul depus n piramid poate fi inspectionat dar repus n aceasi pozitie.

Pentru maximizarea eficientei modelului, planul nclinat piramidal, trebuie s fie ntre 51 si 52 grade.

Constructia modelului piramidei lui Cheops se bazeaz pe numere irationale. Numerele de baz sunt: Pi= 3.1415 si Phi= 1.618. Phi e determinat de proportile incorporate n piramid.

METODA I Baz= 22.5 cm; Latur=21.37 cm; nltime= 15 cm. METODA II Cu ajutorul unui compas , desenati laturile pirmidei si decupati. METODA III Desenati 4 triunghiuri n care unghiul intern, e de 61 de grade. Decupati si apoi lipitile ntre ele cu schotch.

CONCLUZIE Efectul piramid, e un efect curios si care din pacate aplicatiile lui sunt conditionate si mult limitate de influenta pe care undele electro magnetice generate de om, le creaz. S-au fcut multe studii asupra piramidelor si s-a scris si mai mult asupra lor. Stim multe despre ele dar unele rspunsuri esentiale nc lipsesc. Pentru satisfacerea curiozittii firesti, cine doreste poate efectua experiente simple, empirice cu rezultate neasteptate. Cei care doresc un studiu mai detailat, pot folosi o metod oarecare de statistic iar datele procesate pe computer, pot furniza punctul de plecare pentru alte experiente. n fine se pot tenta experimentri " high tech" ca de ex: noi tehnici de impresionare

a lastrelor fotografice sau prin senzori electronici I/O legati la un computer, studiul cmpurilor de fort. Pe fundalul consideratilor acetor concluzii domneste piramida lui Cheops. Nu exist un alt edificiu care prin acumularea coincidentelor matematice si fizice, s autoexclud coincidenta pur fortuit. De ce nu si celelalte: piramidele Kufu si Menkurio ? Robert Bauval un inginer de constructi civile, sustine c, ar fi fost proiectate ca un complex unitar cu mult timp nainte de perioada dinastic si legate la constelatia lui Orione. Parte din rspunsuri asupra cunostintelor astronomice egiptene, pot fi gsite n textele sacre legate la cosmogonia Egiptean. De exemplu, ntr-un text se spune: steaua Sirius (Isis) are o stea "sor" dar care, e invizibil ochiului uman. Interrpretnd textul, se deduce cum n apropierea stelei Sirius, e o stea invizibila. Egipteni nu aveau nici mcar ochelari. Cum puteau sti de existenta unei stele vizibil doar cu telescopul? Un trib african pe coasta occidental DOGON, au ca traditie c, multe din cunostintele lor le-au fost transmise de egipteni. ntr-un dans ritual n care steaua Sirius e porotagonist e nsotit de o alt stea. Piramida prin nssi polarizarea a multor discipline, are darul de a afascina. BIBLIOGRAFIE Nu voi cita ntreaga bibliografie care-i prea extins ci doar sursele mai importante. Pyramid Power-MaxToth si Greg Nielsen PLUTARHWritings

Construieste-ti singur o piramida Pentru cei ce doresc sa realizeze experimente cu efectul de piramida voi descrie pe scurt cum puteti sa va construiti singur o piramida. Nu are sens sa ofer dimensiuni fixe, intrucat puteti construi piramida la ce scara doriti. Va voi explica doar principiul de constructie in sine, pe care apoi il veti putea utiliza pentru orice fel de piramida. Incepeti prin a va intreba la ce intentionati sa utilizati piramida si unde o veti aseza. De aici rezulta inaltimea maxima pe care o veti alege in cazul in care spatiul destinat piramidei este limitat pe verticala, sau lungimea bazei daca spatiul pe care

il aveti la dispozitie este limitat in plan orizontal. In principiu este bine sa aveti o piramida cu dimensiuni cat mai mari posibil. Pentru alegerea dimensiunilor ne putem baza pe legea care spune ca latura bazei/inaltime sa fie raportul pi/2. Cel mai portivit material pentru constructia piramidei este cartonul tare, dar la fel de bine putem sa folosim placaj, lemn, etc. Anumiti cercetatori considera ca structurile piramidale din metal nu au un efect atat de puternic. S-a constatat ca se pot obtine rezultate remarcabile si daca delimitam un spatiu de forma unei piramide construindu-i doar muchiile. Sa luam ca exemplu pentru dimensionare o piramida cu inaltimea de 20 cm. Pentru a afla linia de baza a unuia din cele patru triunghiuri, vom multiplica pe 20 cu factorul 1,57075 si vom obtine 31,415 cm. Pentru a afla latura triunghiului isoscel, multiplicam inaltimea 20 cu factorul 1,4945 si obtinem 29,89 cm. Triunghiul arata, prin urmare, asa:

Exista mai multe metode prin care se pot obtine cele patru triunghiuri necesare. Luati o bucata de carton tare si desenati pe el o latura a bazei de 31,4 cm lungime. In mijlocul ei trasati cu echerul o perpendiculara de aproximativ 30 cm lungime. Asezati apoi gradatia 0 a unei rigle intr-unul din capetele bazei si, mentinand acest punct, deplasati rigla de-a lungul perpendicularei pana obtineti exact 29,9 cm. Din acest punct situat pe perpendiculara trageti cate o linie pana la capetele bazei. Decupati acest triunghi si procedati in acelasi fel si pentru celelalte trei. Asezati aceste figuri cu laturile lor oblice una in fata celeilalte si fixati cu banda adeziva canturile. Ridicati piramida in picioare si lipiti cu grija si celelalte canturi. Ati obtinut astfel prima dumneavoastra piramida. Daca va confectionati piramida dintr-un material mai tare, de pilda din lemn, trebuie sa taiati fetele in colt si sa le incleiati cu clei de contact. E bine sa tesiti si canturile bazei pentru ca aceasta sa stea solid pe sol.

A doua metoda de confectionare a unei piramide de 20 cm este urmatoarea: taiati un dreptunghi cu dimensiunile de 78,5 cm si 25,4 cm. Marcati pe lungimea lui, pornind de la stanga spre dreapta, un punct situat la 31,4 cm si un al doilea, dupa alti 31,4 cm. Faceti acelasi lucru si pe cealalta lungime a dreptunghiului, dar pornind dinspre dreapta spre stanga. Uniti apoi aceste puncte, incepand de jos, din stanga: AD, BD, BE, EC, DF. Aveti acum partu triunghiuri cu dimensiuni corecte.

Daca preferati sa obtineti o piramida conica desenati un cerc, trasati-i diametrul si decupati-l in doua. Ati obtinut doua semicercuri. indoiti un semicerc astfel incat punctul A sa cada pe punctul B. Acum lipiti cu banda adeziva canturile, fara sa le suprapuneti. Veti vedea ca functioneaza si acest fel de piramida.

Dupa constructie piramida trebuie orintata cu una din laturi spre nord. Utilizati o busola pentru determinarea foarte precisa a directiei nord chiar daca vi se pare ca "stiti" unde este. Nu uitati ca precizia in confectionarea si orientarea piramidei este esentiala pentru obtinerea unui efect de piramida de intensitate maxima.