INTRODUCERE Motto: ,, Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o pretuiasca, desi aproape toti se nasc cu ea,, HIPOCRATE

ARGUMENT: Proiect de absolvire intitulat: INGRIJIREA PACIENTEI OPERATE CU CHIST OVARIAN , face parte din modulul obstretica-ginecologie aprofundat in anul III de studiu. Am ales acesata lucrare deoarece ovarului polichistic este una din cele mai frecvente dezechilibre hormonale,afectand intre 5 si 10% din femeile de varsta reproductiva. Diagnosticul precoce si tratarea sindromului ovarul polichistic poate reduce riscul aparitiei complicatilor,precum diabetul si cardiopatiile. Ingrijirea bolnavei,cunoasterea nevoilor si stabilirea unor diagnostice de ingrijire corepunztoare cu obiective si intervenii precise,este o munc de mare rspundere care reclam cunotine profesionale temeinice si caliti morale deosebite.Bolnava cnd se interneaz n spital i ncredineaz sntatea chiar i viaa n minile celora care l ngrijesc. Ca urmare primul contact este hotrtor pentru cstigarea ncrederii lui,factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborri sincere ntre bolnava i personalul de ngrijire,n vederea recstigri snti celui internat.Internarea n spital reprezint penrtu majoritatea bolnavelor o grea ncercare,ei sunt obsedai de ngradirile regimului spitalicesc,de frica de investigaii si de ntervena chirurgicala.Asistenta trebuie s cstige ncerdere i coopererea bolnavei la procedeele de ngrijire i tratament.Procedeele de investigaie i de tratament,pe catre le aplica,privesc totdeauna interesele bolnavei i urmaresc scopul de a alina i vindeca suferinelr bolnavei.Asistena medical trebiue s cunoasc tehnica ngrijirii bolnavei,metodele de investigaie,pregtirea bolnavelor pentru examinrile complementare,pregtirea bolnavelor preoperator,dar trebuie s cunoasc i evoluia bolilor,toate complicaiile posibile n cursul evolutiei lor,precum i msurile de urgen care trebiue luate pn la sosirea medicului. Ovarului polichistic este una dintre afectiunile endocrine cele mai frecvente,prevalenta sa estimata intre 1,5 si 20% (in mediew 6%) din populatia feminina fiind in continua crestere in ultimele decenii.Ovarul polichistic are debut peripubetar,caracterizandu-se in principal prin anvulatie cronica si hiperandrogenism,exprimate clinic prin fenomene de androgenizare,derglari ale ciclui menstrual si infertilitate.La aceste elemente se asociaza obezitate in apriximativ 50% dintre cazuri. Fenomenele de hiperandrogenism din sindromul ovarului polichistic, manifestate prin fenomene de masculinizare a organismului feminin justifica si denumirea de ,,sindrom al ovarului polichistic virilizant,, ,termenul de ,,virilism,, fiind de altfel utilizat de unii dintre primii cercetori care au semnalat si descris inca din 1925 acesta patologie,Prof.C.I.(B.Ionescu,C.Dumitrache1984).

ISTORIC: Papirusul ginecologic Kahun(datat circa 1800BCE) este cel mai vechi text medical de acest fel,care continea informatii despre plangerile femeilor bolile aginecologice,fertilitatea,sarcina,metode contraceptive.Textul este impartit in 34 de sectiuni,fiecare sectiune tratnd cte po problema specifica si continand diagnostice si tratamente,insa pronosticul nu era sugerat.Tratamente erau nechirurgicale,care cuprindeau medicamente. In Grecia antica este celebru Soranus din Efes,care practica la Alexandria si Roma.A scris un tratat de ginecologie,Gynaikeia. Istoria medicinei se ocupa atat de evolutia medicinei tiinei.,cat si de contributiile diverselor personalitati in acest domeniu. Medicina nu a aparut ca tiin aa cum cunoatem astazi.De la ara vracilor si .amanilor care predindeau ca alunga duhurile rele, la medicina sacerdo.ilor care practicau in umbra templelor,pana la medicina moderna este o cale lunga.Daca medicul medieval si renascentist era un erudit,bun cunoscator atat al textelor clasice,cat si al astrologiei si alchimiei,medicul modern trebuie sa fie atat savant,cat si cetatean,care sa aplice tiina actuala in scopul modificarii pozitive a conditiilor de mediu natural i social. Boala a peexistat aparitiei omului pe Pamant:La animale cu mbolnaviri de diferite tipuri,se nregistreaza comportamente care pot fi ncadrtate printe activitatiile tmduitoare. Asfel,mamiferele obisnuiesc sa isi ling rnile(prin care se realizeaza o dezinfectie datorita antibioticelor din saliv),si expun la soare ptile suferinde,n caz de indigestie chiar si carnivorele consuma iarba.Deci actiunea de vindecare a existat inaite de aparitia omului.Exista o filogeneza a activitii vindectoare.Se remarca nsa o deosebire esentiala intre actiunile intre actiunile vindecatoare din lumea biologica si cele din medicina umana. Cele din prima categorie sunt instinctive,fiziologice in timp ce actiunile medicinei umane se bazeaza pe constiinta,gandire,strategie.Medicina umana a aparut si evoluat din necesitatea pastrarii formei de munca,necesitatea ingrijirii nou-nascutului si a gravidei,necesitatea combaterii durerii. Exista 3 principale izvoare principale pentru studiul medicinei preistorice: paleopatologia:(patologia veche) studiaza urme ale proceselor de vindecare si procese patologice conservate pe scheletele vechi,preistorice,studiate cu mijloace moderne de investigare.Principala sursa de informatie privind aceasta perioada o constituie analiza oaselor fosile.Paleopatologia ne arata bolile de care a suferit omul primitiv dintre cele mai multe exista si astazi S-au evidentiat leziuni de tip reumatismal,de tip osteomielitic,leziuni osoase tuberculoase,leutice,leziuni de tumori oasoase(osteosarcoame),tuberculoza,sifilis,fracturi,dar si primele forme de interventii chirurgicale cum ar fi trepanarea si amputarea arhelogia medico-istorica.cerceteaza obiecte ce medicala,instrumentarul medical,obiectele magice. au legatura cu igiena practica

 Etnoiatria:studiaza conceptele si practicile medicale ale unor populatii aflate in prezent pe treptele inferioare ale dezvoltarii sociale(triburi din Amazonia,Australia,Polinezia)

CAPITOLUL 1 1.1.PREZENTAREA NOTIUNILOR DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A OVARELOR 1.1.1 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA A APARATULUI AFECTAT Aparatul genital feminin este format dintr-o glanda mixta ,,ovarul,, din cai genitale si organe genitale externe. Ovarul este situat in cavitatea pelviana,este un organ pereche,cu functie mixta,exocrina,producand ovulele,si endocrina,secretand hormoni:estrogeni si progesteronul.Are forma unui ovoid turtit,cantarind 6-8 gr,cu diametrul mare de 3-5 cm.cu diametrul longitudinal de 3 cm,latimea de 2 cm si grisimea de 1 cm.Suprafata este neteda pana la pubertate,iar dupa aceea usor neregulate. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera ovariana cu o ramura a arterei uteriene si din care se desprind 10-12 arteriole care patrund in ovar la nivelul hilului.Prezinta doua fete,doua margini si doua extremitati.Fata laterala se afla pe pertele lateral al cavitatii pelviene,ocupand o fosa ovariana;fata mediala este acoperita de pavilionul trompei.Pe extremitatile superioara si inferioara se prind o serie de ligamente,prin care ovarul este legat de organele vecine. Structura. Ovarul este acoperit la suprafata de un epiteliu simplu,su care se gaseste un invelis conjunctiv--albugirea ovarului.In interior,se afla parenchimul glandular,cu doua zone:medulara si corticala. Zona medularacintine vase sangvine si limfatice,cat si fibre nervoase vegetative.In zona corticala se afla foliculii ovarieni in diferite faze de evolutie.Se descriu foliculi primordiali,foliculi primari,foliculi secundari(cavitari),evolutivi si folicul matur,care este cel mai voluminos.Acesta contine in interior ovocitul.Dupa eliminarea ovocitului,foliculul ovarian matur se trasforma incorp galben,care are rol secretor,secretand progesteronul.Corpul galben devine in final corp alb care are tesut cicatricial. Functii ovariene Ovarul,gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna ovulul si de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc oragnismul feminin pentru graviditate. Ovogeneza- consta intr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinativa fuliculara(primondiala)panala stadiul de ovul matur.celula germinativa premondiala are un numar complet (diploid) de cromozomi(44 somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand ovogoni, iar prin diviziunea mitotica a accestora rezulta ovocitele de ordinul I. Ovulul ajunge prin trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eleiminta cu secretiile uterine. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben in aproximativ a 24 zi a ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaaza.Daca ovulul a fost fecundat, corpul galben persista , are o activitate endocrina intensa in primul trimestru a sarcinii.

Secretia de hormoni ovarieni Consta din estrogeni si progesteroni. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celulele foliculare in timpul maturari foliculului,de celulele corpului galben in timpul sarcinii de placenta, iar in cantitati mai mici de catre corpii corticosuprarenale si testicul.Estrogenii actioneaza in primul rand asupra organele genitare feminine, stimuland proliferarea mucoasei si a musculaturi uterine. Progesteronul este secretat de catre celele corpui galben, de corticosuprarenale si in timpu sarcinii de catre placenta. Actiuniile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine. Secretia hormaonala ovariana este controlata d e catre hormonii gonadotropi hipofizali. Vascularizatia ovarului Este asigurata de artera ovariana . ramanura a aortei abdominale.si de o ramaura ovariana din artera uterina. Venele sunt reprezentate de vena ovariana dreapta care se varsa in vena cava inferioara, si de vena ovariana stanga care se dechide in vena renala stanga. O parte din sangele venos al ovarului ajunge in vena uterina.

INCOMPLET MAI AI DE ADAUGAT ANATOMIA INTREGULUI APARAT GENITAL, NU E SUFICIENT SA DESCRII DOAR OVARUL PRECUM SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL
FEMININ

1.2 PREZENTAREA TEORETICA A BOLII 1. Definitie Chistul ovarian este o formatiune tumorala cu continut lichid , de obicei beningna care se intalneste de obicei la femeiile in perioada fertila. Chistul ovarian este asemanator unui sac rotund cu perteti subtiri, plin cu lichid limpede care se dezvolta in ovar ca parte a procesului normal de producere de ovule. La suprafata ovarului, chistul ovarian seamana cu o umflatura. Un chist ovarian normal poate creste pana la 3.8cm (1,5in) in momentul in care se pregateste sa elibere un ovul in abdomen (proces numit ovulatie). Cand un chist ovarian nu elibereaza ovule,continua sa creasca,devenind mai mare decat normalul(chist ovarian functional).Un chist ovarian functional se poate forma si dupa ce ovulula fost eliberat.In acest caz,chistul ovarianse inchide singur si se umple cu lichid.Acesta se numeste un chist luteal.Chisturile ovariene functionale sunt cele mai obisnuite mariri de volum ale ovar5elor la femeiin perioada fertila. Ca majoritatea tipurilor de chisturi ovariene,chisturile functionale nu produc de obicei simptome si sunt observate la examinarile pelvine pentru prima data.Un chist ovarian marit se poate rasuci,se poate rupe sau poate sangera si sa devina foarte dureros.Daca a fost diagnosticat un chist ovarian functional,acesta nu este un motiv de ingrijorare intrucat el nu conduce la cancer.Majoritatea chisturilor functionale dispar singure in cateva luni si sunt inofensive 2.Etiolopatogenie Chistul ovarian este asemanator unui sac rotund cu peretii subtiri,plin cu lichid limpede,care se dezvolta in ovar ca parte a procesului normal de reproducere de ovule.Un chist ovarian normal poate creste pana la 3,8 cdm in momentul ovulatiei

Cand un chist ovarian nu elibereazaovule,continua sa creasca,devenind mai mare decat normal(chist ovarian functional).Un chist ovarian functional se poate forma si dupa ce ovulul a fost eliberat.In acest caz,chistul ovarian se inchide singur si se umple cu lichid.Acesta se numeste un chist luteal.Chisturile ovariene functionale sunt cele mai obisnuite mariri ale ovarelor la femei in perioada fertila.Ca majoritatea tipurilor de chisturi ovariene,chisturile functionale nu produc de obicei simptome si sunt observate la examinarile pelvine pentru prima data.Un chist ovarian poate rasuci,se poate rupe sau poate sangera si sa devina foarte dureros. Un chist ovarian functional apare in urma uneia sau mai multor modificari minore in modul de producere si de eliberare al ovulului.In timpul ciclului menstrual normal,pot aparea unul sau doua tipuri de chisturi functionale: Chist folicular sau simplu cand sacul ovulului(foliculul) mic nu elibereaza ovulul si se mareste umplandu-se cu lichid in interiorul ovarului sau la suprafata sa. Chistul luteal sau corpul luteal apare cand resturile ovulului folicular nu se dizolva si continua sa se umple de lichid. Acesta este cel mai frecvent tip de chist ovarian. Dezvoltarea chisturilor luteale este de asemenea frecventa in timpul tratamentului cu clomiphene citrate(Clomid sau Serophene)pentru infertilitate. Aceste chisturi dispar dupa ce tratamentul a fost terminat.Nu apare in timpul sarcinii si nu pun in pericol sarcina Factori de risc Uneori un chist ovarian functional in ultima perioada a ciclului menstrual,cans foliculul ovarian se umple de lichid. Factori care cresc riscul de aparitie a chistului ovarian functional sunt: Istoric de chist ovarian functional; Administrarea in mod curent de clomiphene citrate,cum sunt Clomidul si Serophenul,pentru a produce ovulatia; Folosirea de implanturi de Ievonorgestrel(sistem Norplast) ca anticonceptionale.Daca se folosesc aceste implanturi se recomanda prezentarea la medic si scoaterea implantului; Sterilizarea tubara(legarea trompelor) poate creste riscul de chist ovarian functional

Se recomanda prezentarea urgenta la medic in urmatoarele situatii: Durere pelvina severa aparuta brusc insotita de greata si varsaturi Sangerare vaginala abundenta Lipotimie brusca sau slabiciune Ameteala brusca insotita de disconfort abdominal care dureaza mai mult de 2 ore

CLASIFICARE:
1. Chist dermoid 2. Chist endometriozic 3. Chistadenom 4. follicular + descriere pt fiecare

3. SIMPTOMATOLOGIE = dg clinic Chisturile ovariene functionale sunt de obicei inofensive,nu produc simptome si dispar fara tratament.Chisturile ovariene sunt descoperite de obicei in timpul examinari pelvine de riutina.Cu cat chistul ovarian este mai mare cu atat este mai probabil ca el sa produca simptome.Cand apar simptomele ascesta se manifesta astfel:mictiuni frecvente,daca chistul marit apasa pe vezica urinara,dureri abdominale,modificari ale ciclului menstrual,cresteri in greutate.Se recomanda consultul medicului in cazul in care apare:durere,soc,sau simptome provocate de hemoragie:durere pelvina severa,aparuta brusc, greata si varsaturi ,lipotimie,ameteala,slabiciune aparuta brusc,sangerari vaginale sau simptome datorate socului produs de hemoragia excesiva. Cand apar simptomele acestea se manifasta astfel: Mictiuni(urinari) frecvente,daca chistul marit apasa pe vezica urinara Dureri abdominale Cresteri in greutate Modificari ale ciclului menstrual Majoritatea chisturilor ovariene functionale sunt asimptomatice si dispar fara tratament in una sau doua luni dupa unul sau doua cicluri menstruale periodice.Unele se maresc in diametru pana la10.2 cm(4in)inaite sa se micsoreze si sa se rupa.Ruptura unui chist functional cauzeaza disconfort si durere temporara. Mecanisme fiziopatologic: Majoritatea chisturilor ovariene functionale sunt asimptomatice si dispar fara tratament in una sau doua luni sau dupa unul sau doua cicluri menstruale periodice(normale).Unele chisturi se maresc in diametru pana la 10.2 cm(4in)inaite sa se micsoreze si sa se rupa.Ruptura unui chist functional cauzeaza disconfort si durere temporara. Chistul ovarian nu cauzeaza cancer ovarian.In orice caz trebiue excluse alte cauze de chist ovarian sau mariri de volum al ovarului inaite de a se pune diagnosticul de chist ovarian functional.Acest lucru poate insemna reexaminari la fiecare 6-8 saptamani,ecografie pelvina sau o procedura pentru o examinare mai indeaproape a chistului si a ovarului. Chisturi ovariene postmenopauza.Dupa menopauza creste riscul de aparitie a cancerului ovarian.Din acest motiv toate cresterile ovariene post menopauza trebuiesc examinate pentru a evidentia semne de cancer.Uneori se recomanda extirparea ovarelor cand apare un chist pe ovar

post menopauza.In unele cazuri,unele chisturile ovariene post menopauza,numite chisturi uniloculare,care au pereti subtiri si un singur compartiment,foarte rar pot degenera in cancer. DIAGNOSTIC PARACLINIC? DIAGNOSTIC DIFERENTIAL? 4.Tratament Majoritatea chisturilorovariene functionale sunt inofensive,asimptomatice si dispar fara tratament.Cand tratamentul este necesat aceasta se realizeaza astfel: tratarea simptomelor-durere sau presiune pelvina prevenirea aparitiei altor chisturi prin prevenirea ovulatiei. Tratament de intretinere Chistul ovarian functional care dureaza de-a lungul a 2-3 cicluri menstruale,are un aspect anormal la ecografie, sau cauzeaza simptome necesita tratament medical sau chirurgical. Se recomanda tratament cu anticonceptionale timp de cateva luni pentru a se observa daca simptomele se amelioreaza sau dispar. Daca simptomele severe persista in ciuda tratamentului anticonceptional se pot folosi agonisti ai elibararii de gonadotropine(GnRH-agonisti)pentru a se scadea producerea de hormonicare stimuleaza secretia de ovule(deci nu este vorba despre un chist functional).Acestia scad si productia de estrogeni si progesteroni pana la nivel de menopauza.Tratamentul cu agonisti de GnRH are efecte secundare semnificative si de aceea se adminustreaza doar cateva luni.Extirparea chirurgicala a chistului(chistectomie)printr-o laparscopie se foloseste daca un chist ovarian functional dureros nu dispare cu tratament medicamentos.Daca la ecografie chistul are un aspect anormal sau daca exista si alti factori de risc pentru cancerul ovarian,se recomanda interventia chirurgicala printr-o laparitomie. Medicatia penteru controlul durerii consta in: Acetaminofen cum sun Tylenol sau Panadol Antiiflamatoare nesteroidiene:Iburofen,Naproxen,Ketoprofen,Aspirina. Tratament chirurgical. Tratamentul chirurgical este folosit pentru a confirma diagnosticul de chist ovarian sau de a evalua maririle de volum ale ovarului cand exista risc de cancer ovarian.Chirurgia nu previne regresia chisturilor ovariene decat daca se extirpa ovarele.Tratamentul chirirgical este necesar in urmatoarele situatii:un ovar sau un chist s-a torsionat sau s-a rupt,dureri severe si sqangerari,dimensiune mai mare de 7.6cm(3in) sau comprima alte organe abdominale,nu a disparut dupa 2-3 luni de expectativa,mai ales daca au existat 1-3 menstre in aceasta perioada,cand se suspecteaza cancer ovarian bazandu-se pe existenta factorilor de risc si a ecografiei ce depisteaza un chist anormal.Laparoscopia se foloseste pentru confirmarea diagnosticului de chist ovarian la o femeie de varsta tanara.Chisturile ovariene persistente,mari sau dureroase care nu prezinta semne

de cancer ovarian,pot fi extirpate prin laparoscopie,lasand ovarul intact.Laparotomia se foloseste cand chistul ovarian este mai mare,cand se suspecteaza cancer ovarian,sau atunci cand apar problemele la nivelul organelor pelvine sau abdominale.Daca se depisteaza cancer,o incizie mai mare permite chirurugilor o examinare a intregii suprafete si o extirpare in siguranta a tumorii. Chisturile ovariene dureroase dispar la menopauza(foarte rar un chist functional persista la menopauza).Combaterea simptomelor cu medicatie pana la menopauza este o optiune. Tintele tratamentului chirurgical sunt: Confirmarea diagnosticului de chist ovarian; Excluderea diagnosticului de cancer ovarian; Extirparea chisturilor care provocau durere; Scaderea presiuni pe care o produc chisturile mai mari de 7-6cm pe vezica urinara sau organele pelvine.
Tratamentul chirurgical pentru chistele sau maririle de volum ovariene, se realizeaza cu incizie mica (laparoscopie) sau cu o incizie mai mare (laparotomie).

+ descrierea tehnicilor chirurgicale 5.Profilaxia Chistul ovarian functional nu poate fi prevenit daca exista ovulatie.Tot ceea ce scade frecventa ovulatiei,scade riscul de producere a chistului ovarian. Anticonceptionalele,sarcina,alaptare la san in primele 6 luni previn ovulatia.Ovulatia inceteaza complet la menopauza. Femeile care folosesc anticonceptionale cu doze mari de hormoni au un risc mai scazut de a dezvolta chist ovarian,anticonceptinalele cu doze mai mici de hormoni,au o preventie scazut

EVOLUTIE. COMPLICATII

CAPITOLUL 2 SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI DIN MOMENTUL INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE PARTICIPAREA LA EXAMENE DE LABORATOR SI PARACLINICE,URMARIREA FUNCTIILOR VITALE,ALIMENTATIE SI TRATAMENT

2.1..INTERNAREA SI PRIMIREA BOLNAVEI IN SPITAL Internarea in spital constituie un evinement important in viata bolnavei,ea se desparte de mediul sau obisnuit;este in stare de infirmitate sau semiinfirmitate;este nevoita sa recurga la ajutorul oamenilor straini.Aceasta situatie,impreuna cu boala sa,i creeaza anumite stari emotive de catre personalul care primeste bolnava in spital trebuie sa tina seama,amenajandu-l cat de mult. Bolnavele internatesunt inscrise in biroul serviciului de primire,in registrul de internarii; tot aici se completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate .Bolnava adusa la spital va fi dezbracata si examinata in cabinetul de consultatie al serviciului de primire. Acesta trebuie sa fi inzestrat in asa fel incat sa poata asigura bolnavei stabilirea diagnosticului de probabilitate precum si luarea primelor masuri in cazul in care se impune un tratament de urgent. Bolnavele vor fi examinate de medical de garda. In acest scop,acesta va culegele datele anamnestice de la bolnave sau de la insotitor.Stabilirea diagnosticului prezumtiv inca de la primire este necesara si din punct de vedere al dirijarii bolnavului in sectii. Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazionarii pe perioada cat bolnavul va fi internat.Dupa stabilirea diagnosticului,inaite de a-o duce in sectie bolnava va fi imbaiata si daca este cazul,deparazita.Dupa terminarea baii bolnava va fi bine uscata si trecuta in camera de imbracare.Apoi bolnava va fi dirijata la sectia indicate de serviciul de primire. 2.2.ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE Scopul spitalizarii bolnavelor in majoritatea cazurilor este vindecarea.Pentru a realize acest lucru trebuie create conditii prielnice,necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a organismului si scoaterea lui de sub eventulalele influente nocive ale mediului inconjurator. Anturajul therapeutic de protective are scopul de a izola bolnava de conditiile negative ale mediuli inconjurator care ar putea traumatize,suprasolicita sau epuiza scoarta cerebral si de a forma un anturaj placut cu actiune favorabila asupra sistemului nervos central si deci asupra

organismului.Crearea conditiilor terapeutice de protective se incepe cu amplasarea si construirea in zonele oraselor ferrite de zgomot si aerul vicinat al cartierelor central,in mijlocul unor zone verzi de protective,bine intretinute. Saloanele,coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si amenajate incat sa apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavelor. Se vor inlatura toti excitantii auditivi,vizuali,olfactivi sau gustative cu efecte negative asupra sistemului nervos.Se vor inlatura complet din spital dezinfectantele cu miros patrunzator si se vor inlocui cu cele fara miros.

Realizarea unui regim therapeutic de protective depinde in foarte mare masura de asistenta medicala. Ea este factorul principal care creaza atmosfera de caldura si repartizat imediat. Ea va fi condusa in salon,unde I se va arata patul.Cu aceasta ocazie,asistenta i va prezenta si colegele de camera,creand de la inceput o astmosfera calda. Dup ace I s-a repartiza patul,bolnava va fi initiate asupra regulamentului de ordine interioara al spitalului.I se va arata: locul si modul de functioanare a aparatelor semnalizatoare,obligatiile lui in timul spitalizarii,drepturile lui,precum si raporturile pe care trebiue sa le aiba cu personalul sectiei. Multe bolnave suporta ce greu chiar sio faptul ca sunt internate in spital.Conditiile de mediu de aici le creaza o oarecare tensiune nervoasa.Culoarea alba,monotona a spitalelor,creaza o atmosfera de raceala.Saloanele trebuie astfel mobilate si amenajate,ca sa se apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavilor.Saloanele sa fie incalzite moderat adica 18-19C. Saloanele sa foie cat mai mici,2-4 paturi,iar paturile sa fie cat mai distantate pentru ca bolnavii sa nu se deranjeze reciproc.Ferestrele sa fie prevazute cu perdele usor de spalat. Mobilerul sa fie cat mai simplu,care nu tine praful sis a fie usor de curatat.Mesele si noptierele sa fie acoperite cu servetele lucrate cu mana. 2.3.ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICE ALE PACIENTILOR 2.3.1.PREGATIREA PATULUI SI ACCESORIILE SALE Asigurarea odihnei este una din principalele metode de ingrijire al bolnavelor.Repaosul creaza conditii favorabile organismului pentru a-si concentra eforturile la procesul de vindecare. Pacientele isi petrec majoritatea timpului de boala si covalescenta in pat si de aceea acesta va trebui sa satisfaca toate cerintele,atat pentru odihna bolnavelor,cat si pentru manevrarea lor de catre personalul de ingrijire Patul trebuie sa fie comod,de dimensiuni potrivite-2 cm lungime,80-90 latime, 60 cm inaltime pana la saltea.sunt mai multe tipuri de paturi,cel mai utilizat fiind patul universal. Accesoriile patului sunt:saltele confectionate din burette,aparatoare de saltea,paerna in numar de 2,patura din lana moale si lenjeria de pat,care se compune dintr-un cearsaf,doua fete de parne si un cearsaf plic, o musama si o aleza sau traversa. Atat patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de perfecta curatenie.Este de dorit ca dupa plecarea bolnavelor sa fie dezinfectate.

2.3.2.SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT Schimbarea lenjerie de pat are ca scop asigurarea conditiilor igenice si de confort.Schimbarea lenjeriei de pat se face dimineata,inaite de curatenie,dupa masurarea functiilor vitale si toaleta pacientei sau ori de cate ori este nevoie.Poate fi executata de 1 sau 2 persoane. Musamaua,aleza si cearsaful se vor inchide bine pentru a nu produce escare.In conditiile unei bolnave imobilizata la pat,bolnava va fi mentinuta acoperita in tot timpul manevrei. Procedeul de schimbare a lenjeriei il putem efectua tinand seama de starea generala a pacientelor si de posibilitatile de a se misca.Cand pacientele se vor intoarce in decubit lateral,scimbarea lenjeriei se va face in lungimea patului si inaltimea patului cu bolnava in pozitie sezand.Scimbarea lenjeriei se face cu blandete evitand-se manevrele care o pot obosi pe bolnava. Msuamaua se foloseste sub bolnava cu incontinent urinara,scurgeri vaginale,precum si in cursul efectuari clismelor sau sondajelor vezicale,sau a captarii eliminarilor pentru a proteja cearsaful si salteaua.Ele se asaza transversal sub bolnave.Aleza sau traversa se aseaza direct peste musama.Aleza trebiue sa depaseasca in inlatime musamaua cu cate 10 cm .Scimbarea alezei fiind o manopera relative usoara,menajeaza bolnava de suferinte. Materiale necesare:cearsaf de pat,cearsaf plic,fate de parne,patura,aleza,musama,sac de rufe murdare. 2.3.3.ASIGURAREA PACIENTEI IGIENEI PERSONALE,CORPORALE SI VESTIMENTARE A

Toaleta pacientelor are ca scop asigurarea conditiilor igienice si de confort Igiena corporala a bolnavei incepe inca din ziua internarii,cand este imbaiata si la nevoie deparazitata. Neglijarea igienei corporale scade capacitatea functional a pielii si reduce posibilitatiile de aparere si regenerare ale organismului.Bolnavele internate in spital sunt imbaiate de obicei de 2 ori saptamanal.Baia generala se efectueaza dimineata sau seara,cat mai departe de orele sau digestive.In plus se efectueaza obligatoriu toaleta zilnica.Bolnava va fi intretinuta uscat.Suprafetele expuse formarii escarelor vor fi spalate zilnic cu apa si sapun,cu foarte mare blandete si apoi frectionarea cu o solutie slaba de alcool pentru activarea circulatiei locale.Igiena corporala a bolnavei ramane in continuare in atentia asistentei,constituind unul din factorii esentiali a vindecarii. Baia generala va fo efectuata in mod obligatoriu si inaitea interventiilot chirurgicale ca si inaitea externarii bolnavei.Aceasta nu ve depasi 15 minute,se vor indeplini urmatoarele conditii: Ferestrele si usile incaperii vor fi inchise Temperature incaperii de cc 18-29 C Materialele necesare sa fie asezate in ordine la indemana Lenjeria curata se aseaza pe un radiator pentru a fi calda

 Se recomanda ca toaleta sa se faca inaite de masa si nu dup ace bolnava a mancat 2.3.4.EFECTUAREA TOALETEI GENERALE SI PE REGIUNI A PACIENTEI IMOBILIZATA Obiectivele baii partiale sunt:indepartatea de pe suprafata pielii a stratului cornos,descuamat si impregnate cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare,a resturilor de dejectii si al altor substante straine care adera la piele Inaitea de a incepe baia pe regiuni,asistenta va colecta date cu privire la starea pacientei(puls,TA,respiratie), ce mobilizari I se permit in ziua respectiva,daca se poate spala singura,pe care parte a corpului si isi permite sa faca aceasta. Se izoleaza patul de restul bolnavelor cu ajutorul paravanului,se toarna apa calda de 37 C Bolnava este dezbracata complet dar ramane acoperita cu un cearsaf. Se va respecta orinea de spalare a suprafetelor corporale:fata,urechile,gatul,membrele superioare,fata anterioara a toracelui,abdomenul,suprafata posterioara a toracelui,regiunea lombara,membrele inferioare,organelle genitalesi la urma regiunea anala. Pentru spalarea organelor genital bolnava va si asezata in pozitie ginecologica,pe un basinet izolat de saltea cu o musama si o aleza. Indepartarea resturilor de sapun din aceste regiuni sensibile este deosebit de importanta Se indeparteaza bazinetul,se usca cu atentie regiuneacu cel de al 3-lea prosop si se pudreaza la nivelul pliurilor cu talc,ca va absorbi umezeala neindepartata. Bolnavele se imbraca cu lenjerie curate si se reface patul. 2.3.6.SCHIBAREA POZITIEI SI IMOBILIZAREA PACIENTEI Schimbarea pozitiei bolnavelor se poate efectua: Activ bolnavele isi schimba singure pozitia Pasiv cu ajutorul unei altei persoane Pacientele vor fi incurajate sa se miste in pat,sa se intoarca singure de pe o parte pe alta,sa-si miste picioarele,mainile,sa se ridice in pozitie semisezand pentru a pregatii sculatul din pat precoce In afara complicatiilor,toate operatele se vor ridica din pat in seara zilei sau a doua zi dimineata.Aceasta manevra simpla este benefica si datorita faptului ca favorizeaza amplitudinea respiratori,ventilatia pulmonara,tusea expectoratia,accelereaza reluarea tranzitului intestinal si influenteaza in mod pasiv psihicul bolnavelor. Rdicarea se face treptat,intai la marginea patului,isi balanseaza gambele,face un pic de gimnastica respiratory si sprijinita,fara sa exagereze de prima data,face cativa pasi.Se va tine cont si de ceea ce spune pacienta daca vrea sa mai mearga sau sa se opreasca.Starea generala nu este o piedica,nici starea de slabiciune,nici dezihidratarea,nici obezitatea,ci dimpotriva la persoanele ci antecedente de flebita,plimbarea va avea loc cat mai repede posibil.Natura sau complexitatea operatiei nu

impiedica ridicarea din pat precoce,care nu va fi amanita din cauza drenurilor,sondelor sau perfuziilor. 2.3.7.CAPTAREA ELIMINARILOR Captarea urinei: Urina este o solutie apoasa prin care sun eliminate substante inutile si toxice rezultate din metabolism.Colectarea urinei se face in vase special numite urinare,pentru femei mai scurte si latite.Se mai poate folosi si plosca.In cazul in care esre necesara captarea urinei pe 24 ore,pentru unele analize de laborator,se face in recipient cilindrice gradate de 2-4 L.Dupa utilizare,urinarele se golesc imediat,se spala cu apa calda in jet,cu sapun si se dezinfecteaza. Captarea fecalelor: Materiile fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de digestive si eliminate din organism printr-un act reflex numit defecatie,prin anus.Captarea se face folosind urmatoarele material necesare:-paravan,plosca sau basinet,hartie igienica,material pentru spalarea mainilor,musama,aleza,urinar. Captarea varasaturilor:prin varsatura se intelege evacuarea continutului stomacal prin caile digestive pe gura.Materialele necesare sunt:musama,aleza,prosop,tavita renala curate,uscata,solutie aromata in pahar.In timpul varsaturilor bolnavele se aseaza in pozitie sezand,iar daca starea lor nu permite,vor ramane culcate si numai capul le va fi intors intr-o parte,asezandu-le sub cap un prosop.Se protejeaza lenjeria de pat si corp cu musama si o aleza,iar in fata bolnavei se aseaza un prosop.Se ofera bolnavelor tavita renala sause tine si cu mana dreapta se sustine fruntea bolnavelor.In cursul varsaturilor survenite dupa interventii chirurgicale,plaga operatorie vba fi protejata prin compresie usoara cu palma,prevenind astfel durerile si desfacerea eventual a suturilor proaspete.Cand bolnava s-a linistit se indeparteaza tavita renala,I se ofera un paharul cu solutie aromata pentru a-si clati gura,pe care o va arunca intr-o tevita renala.Tavita cu varsaturi se indeparteaza imediat din salon si se pastreaza pana la vizita medicului,intr-un dulap special. Apoi, se goleste.se spala,se dezinfecteaza si se sterilizeaza prin fierbere. 2.4.SUPRAVECHEREA FINCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE Urmarirea functiilor vitale si vegetative ale organismului este obligatoriu in cursul oricarei boli,caci modoficarea lor reflecta in mare masurastarea generala a bolnavelor, precum si evolutia si gravitatea boli de care sufera. Totalitatea observatiilor asupra functiilor vitale si vegetative se consemneaza in foaia de temperature a bolnavelor.Reprezentarea grafica a unora dintre aceste date si oranduirea cronologica a altora fac posibil,ca dintr-o singura privire,medical sa se orieteze asupra starii bolnavelor si evolutia bolii. Pulsul-reprezinta expasiunea ritmica a arterelor,care se comprima pe un plan osos si este sincronat cu sistole ventriculara.Ia nastere din conflict dintre sangele existent in sistemul arterial sic el impins in timpul sistolei.Acest conflict se exterioreazaprin destinderea ritmica a arterei. P ulsul poate fi luat pe oricare artera accesibila palpatiei,care poate fi comprimata pe un plan osos:radial,temporal,superficiala,carotida,humerala,femurala,pedioasa.In practica curenta,pulsu se

ia la nivelul arterei radiale.La luarea pulsului,bolnavului trebuie sa fie in repaus fizic si pshic cel putin 5-10 minute inaite de numaratoare,intru-cat un effort sau o emotie oarecare ar putea modifica valorile reale.Palparea pulsului se face cu varful degetelor index,mediu si inelar de la mana drepta.Dupa ce s-a reperat santul lui se va exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete palpatoare,pana la preceperea zvancniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui,cu care se imbratiseaza antebratul la nivelul respective. Pulsul se va masura,la bolnavele spitalizate,in mod regulat de doua ori pe zi,iar frecventa lui va fi notate pe foia de temperature.La luarea pulsului se va tine seama de: frecventa,ritmicitate,volum,tensiune si celeritate.Frecventa pulsului la adult sanatos este de 70-80 pe minut. Inregistrarea frecventei pulsului se face pe foia de temperature a bolnavelor.Pe ordonata sistemului de cordonate se va nota frecventa pulsului(echivalenta cu numarul batailor pe minut),iar pe obscisa,in timpul cand s-a luat pulsul.Notarea pulsului se face cu cerneala sau cu creion rosu. Tensiunea arterial-reprezinta presiunea execitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.Factori care determina TA:debitul cardiac,forta de contractie a inimii,elasticitate si calibru vaselor vascozitatea sangelui.Tensiunea arterial scade in mod progresiv de la centru la periferie.Se masoara zilnic de doua ori:dimineata si seara sau la cererea medicului ori de cate ori este nevoie.Se masoara cu tensiometru,dupa metoda Riva-Rocci,prin palpare.Aparatul este format dintr-o manseta pneumatic in comunicare cu o para de cauciuc.Lumenul mansetei este in legatura cu un monometru cu mercur gradat,pana la 300mm,Aparatul este prevazut cu o supapa reglabila de la o para de cauciuc prin care continutul de aer al mansetei pneumatic poate fi evacuate. Pentru determinarea tensiunii arteriale,bolnava poate fi asezata in pozitia culcata sau sezand intr-un fotoliu,rezemandu-si bratele.Monometrul se plaseaza pe noptiera sau pe masuta,langa bolnava,la inaltimea inimii si a bratului pe care se va fixa manseta monometrului.Se fixeaza bratul langa monometru in extensie si se aplica manseta.Cu ajutorul perei de cauciuc se introduce aer in manseta pneumatic,iar cu cealalta mana examinatorul palpeaza pulsul radial al bolnavei de la acelasi membru.Prin introducerea aerului in manseta,acesta se umfla si comprima in mod circular bratul,din ce in ce mai mult,pan ace inchide complet lumenul arterei,cand dispare pulsul.Din acest moment, cu ajutorul venitului,se va face decomprimarea aerului de manseta.In momentul in care trece prima unda pulsabila,se noteaza valoarea tensionala de pe monometrul cu mercur,acesta echivalandcu tensiunea maximal. Valorile obtinute prin metode ascultatorie la adultul sanatos,in stare de repaus fizic si psihic,se variaza intre 115-140 mm Hg pentru tensiunea maxima si intre 75-90mm Hg pentru tensiunea minima.Valorile tensiuni arteriale pot fi inregistrate mai bine intr-o coloana verticala , rosie,divizand linia de baza a foii de temperature pentru valoarea de 100scotind 10 mmHg la fiecare diviziune in sus si jos.Extremitatea superioara a coloanei reprezinta tensiunea maxima,iar cea inferioara,tensiunea minima. Respiratia-reprezinta nevoia finite umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator,necesarul proceselor de oxidare din organism si de a elimina bioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.Respiratia in stare normal se face linistit,fara nici un effort.Se masoara in repaus, in decubit dorsal ori cu fata dorsal a maini asezata pe cutia toracica a pacientei,ori numai urmarind miscarile cutiei toracice sau abdomenul,fara stirea pacientei,timp de un minut.Miscarile cutiei toracice sunt simetrice,ritmice si abia vizibile.Frecventa normal este de 16-20 pe minut,dar

poate prezenta usoare variatii dupa sex si varsta,Se noteaza in foaia de temperature cu culoare verde sau albastru,un patratel insemand o respiratie/minut.La barbate,frecventa respiratie este de 16 pe minut,iar la femei de 18-20.Daca frecventa respiratiei se accelereaza,vorbim de tahipnee,iar in cazul contrar de bradipnee Temperatura-mentinerea temperaturii corpului in limite normale este o necessitate a organismului de a conserva o temperature la un grad aproximativ constant pentru a-si mentine o stare de bine.Temperatura corpului se mentine constanta intre 36-37C datorita procesului de termoreglare/ In conditii patologice,temperature organismului poate sa scade sub 36C, cand vorbim de hipotermie,sau sa creasca peste 37 C, cabd vorbim de hipertermie.Masurarea temperaturii se face cu termometru.Termometrele in uz sunt tinute in solutii dezinfectante-bromocet sau cloromina2%. Se masoara dimineata si seara si la cererea medicului ori de cate ori este nevoie.Se masoara cu termometrul maximal(dezinfectat dupa fiecare folosire) masurat in regiunea axilara,inghinala sau rectal.De obicei se masoara axilar:se sterge bine axial cu un prosop;se ridica bratul,se aseaza rezervorul termometrului in varful axilei,apoi se apropie bratul bolnavei de triunchi,iar antebratul flectat se plaseaza pe suprafata anterioara a toracelui.Termometrul se mentine timp de 10 minute, dupa citirea temperaturii,termometrul se introduce inapoi in Solutia dezinfectanta.Se noteaza in foaia de temperature cu culoare albastra,cu patratel insemnand:0,2C. Diureza-resturile alimentare supuse de procesul de digestive eliminate din organism prin actul defecatiei.Omul sanatos are zilnic un singur scaun.Emisiunea se face usor,fara eforturi. Scaunul normal este de culoare bruna,cu miros characteristic de putrefactive,fara gaze. Datele in legatura cu tranzitul intenstinal se vor strange in mod systematic,tinand seama de frecventa,orarul emisiunilor,cantitatea,forma,consistent,culoarea,mirosul si se noteaza in foaia de temperature. 2.5.ALIMENTATIA BOLNAVEI Una din cele mai importante problem ale ingrijirii bolnavei este alimentatia. In ziua operatiei,pacienta va bea apa cu lingurita,rehidratarea fiind completata cu perfuzii.Dupa 24 de ore-ceai,citronade si supa de zarzavat(numai zeama),iar a doua ziceai,citronada indulcita,lapte cu ceai si de asemenea,zeama de la supa de zarzavat;a treia ziiaurt,fidea,taitei cu lapte,piure de cartofi,biscuit.Dupa reluarea tranzitului:carne de pui,peste al si se revine,treptat la alimentatia obisnuita. Trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide,luand in consideratie si pierderile prin transpiratie si varsaturi.Supravegherea bilantului de lichide are o importanta deosebita la varstnici care se dezhidrateaza foarte repede. Daca permite starea bolnavei hidratarea va fi pe cale orala prin :ceaiuri,sucuri natural pline de vitamine necesare cresterii aportului crescut de calorii necesare organismului.Daca nu permite starea bolnavei hidratarea pe cale bucala,atunci va fi rehidratat parenteral:cu substante izotone9ser fiziologic sau Glucoza5%0

2.6.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SI HIDRATAREA ORGANISMULUI Tratamentul medicamentos ramane cel mai important mijloc therapeutic.Administrarea medicamentelor pune pe umerii asistentei medicale o foarte mare responsabilitate.Greselile provenind din nerespectarea dozelor,a cailor de adminstrare,adminstrarea unor medicamente alterate sau schimbarile de medicamente pot da nastere la accidente grave,chiar fatale. Administrarea medicamentelor se face dupa indicatia medicului.De la caz la caz,medicii hotarasc calea de administrare a medicamentelor in raport cu: scopul urmarit,capacitatea de absorbtie a caii respective,toleranta sa individuala.De exemplu solutiile izotone,ca glucoza,Metronidazol,Ringerul se administreaza parenteral.Pentru scaderea febrei se administreaza Algocalmin diluat ce ser fiziologic intravenous.Se mai administreaza intravenous antialgice ca Algocalmin;anticoagulante ca Inohep.La executia injectiei asistenta isi spala mainile.Alege locul punctiei,si dezinfecteaza locul punctiei.Dupa introducerea acului in vena se controleaza daca acul s-a patruns in lumenul vasului.Se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului.Injectia se face lent.Cand injectarea s-a terminat se retrage brusc acul si se aplica tamponul la locul punctiei un tampon imbibat cu alcool.In timpul spitalizarii reechilibrarea hidroelectrolitica este foarte important si este dirijat de medic.Asistenta administreaza solutiile de presciptiile acestuia ca Glucoza 1000 ml/zi,Ringer 500ml/zi.Administrarea intravenoasa a lichidelor se face in decubit dorsal una din vene bine vizibile si proeminente.Se pot utilize venele de pe plica cotului;cefalica sau basilica,venele maleolare,membru in care se face perfuzie se adduce in abductie,fiind sprijint de o perna mai dura,acoperita cu o musama si un prosop steril.Se dezinfecteaza tegumentele.Daca inroducerea canulei va necesita descoperirea chirurgicala a venei,atunci locul injectiei va fi izloat prin campuri aterile ca si in cazul oricarei interventii chirurgicale. Viteza de scurgere nu poate trece 60 de picaturi pe minut,in afara de cazul solicitarii speciale a medicului,cand se pune problema unei perfuzii rapide prin injectii masive de lichid pentru refacerea rapida a masei circulante si ridicarea tensiuni arteriale. 2.7.RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGIC E Examenele de laborator exprima prin metode obiective modificarile survenite in morfologia si boichimia organismului,din acest motive le constituie un ajutor pretios pentru stabilirea diagnosticului,instituirea tratamentului si urmarirea evolutiei bolii. Indicatia pentru recoltarea probelor este data de medic,insa asistenta trebiue sa cunoasca esenta analizelor ce se cer si modul de recoltare a acestora. Bolnavele li se fac urmatoarele examinari de laborator: a)hemoleucograma-se face prin inteparea pulpei degetului interpretarea rezultatelor:-eritrocite 4,5-5,5 mil/mm3-barbati 4,2-4,8 mil/mm3-femei -reticulocite 10-15% -hemoglobina 15+-2g/100ml-barbati

13+-2g/100ml-femei -leucocite4200-8000/mm3 b)hematocrit-recoltarea sangelui pentru determinarea hematocritului(VET)se face prin punctie venoasa.Se recolteaza 2 ml de sange pe cristale de EDTA (acid etilen diaminotetracetic 1%0 -0,5 ml solutie,uscata prin evaporare. Intrepretarea rezultatelor: c) VSH-recoltarea VSH-lui se face numai ce seringa si acul uscate si numai cu seriga de 2ml. Pentru examenul in picatura groasa sangele se recolteaza sub forma de picatura groasa. Se recolteaza pe fiecare extremitate a lamei cate 2-3 picaturi cat mai apropiate intre ele Cu coltul unei lame slefuite se amesteca picaturile formand o pata circular cu diametrul de aproximativ 1 cm Se continuam amestecarea picaturilor pana se formeaza un mic cheag-semnul unei defibrinari complete Interpretarea rezultatelor: 1-10 mm/1 h,7-15 mm/2-13mm/1 h,12-17mm/2 h d)glicemia: se efectueaza prin punctie venoasa,dimineata;bolnavul fiind ,,a jeune,, Se recolteaza 2 ml sange/florura Na 4 mg.Interpretarea rezultatelor:70-115mg/dl e)ionograma sanguine- se recolteaza 5- 10 ml sange simplu,prin punctie venoasa,dimineata. Interpretarea rezultatelor: Na+=137-152mEq/1 K+=3,8 -5,4 mEq/1 Cl -=94 -111 mEq/1 Ca+=7,5-5,5 mEq/1 f)rezerva alcalina-se recolteaza 5-10 ml sange,prin punctie venoasa in sticlute heparinate Interpretarea rezultatelor: 58-65vol% h)grup sanguin- pentru determinarea grupei sanguine se foloseste sange venos(din vena), fie sange capilar(din pulpa degetului) 1 Recolterea sangelui venos: - se recolteaza 3 -4 ml sange din vena,intr-o sticluta uscata si in prealabil,sterilizata prin caldura uscata 2 Recoltarea sangelui din pulpa degetului este o metoda expeditiva,utilizata mai ales cand se fac determinari cu scop informative,in serie,in colectivitati. 2.8.PREGATIREA INVESTIGATII PACIENTELOR SI EFECTUAREA TEHNICILOR SPECIALE

Examinarea de catre medical specialist se face pentru mai multe afectiuni ce produc aceste simptome inclisiv chistul ovarian.Evaluarea cuprinde un examen pelvin anamneza despre istoricul simptomelor si ciclurilor menstruale,istoric familial si o ecografie transvaginala.Daca se descopera un chist ovarian la o examinare de rutina,o ecografie transvaginala ajuta pentru diagnosticarea tipului de chist.Daca in urma ecografie se vizualizeaza un chis ovarian functional care nu cauzeaza dureri severe,se recomanda expectative.Se examineaza chistul dupa 6 -8 saptamani pentru eventuale mariri de volum.Majoritatea chisturilor dispar dupa 1-2 luni sau dupa 1 2 menstre. Masurarea CA 125 (Cancer antigen 125).Nivelul proteinei CA 125 are valori ridicate la femeile cu cancer ovarian.Daca este indentificat un chist ovarian partial solid,iar daca pacienta prezinta riscuri de cancer ovarian,medical poate recomanda masurarea nivelului de CA 125 din sange pentru a stabili daca chistul este malign.Valorile ridicate ale protein CA 125 din sange poate indica si alte afectiuni necanceroase precum endometrioza,fibromul uterin si boala inflamatoarie pelvina. Ecografia: - pregatirea bolnavei pentru examinari ecografice este minimala.In ecografia abdominal imaginea poate deranjata prin interpunerea gazelor din tubul digestive.Din acest motiv, este bine daca, in preajma examinarii,bolnava primeste o medicatie absorbanta a gazelor, sau I se administreaza un purgative.Cel putin 12 ore inaite de examinare, bolnava sa ramana nemancata. Asistenta trebuie sa arate bolnavei ca examinarea este lipsita de orice pericol si nu este insotita de nici un inconvenient, pentru al priva de obsesii inutile.Majoritatea examinarilor se fac in decubit dorsal.Pe pielea bolnavei se aplica un gel hidrofil sau ulei de parafina. In unele cazuri, ecografia se sincronizeaza cu inregistrarea electro- cardiogramei, cu fonocardiograma si curba pulsului carotidian.In acest caz, sarcinile asistentei se extend si in aceasta directive. Electrocardiograma : - asistenta va pregati bolnava din punct de vedere psihic,cautand sa-I imprastie orice neliniste,frica sau tensiune nervoasa in preajma examenului.Temperatura camerei sa fie optima 20 21 C.Bolnava va fi culcata comod.Se fixeaza pe bolnava conductele electrice, fiecare avand la extremitate cate o banana.Astfel, conducta rosie serveste pentru bratul drept, cea galbena pentru bratul stang, cea verde pentru gamba stanga,cea albastra pentru gamba dreapta.Dupa incheierea inregistrarii,asistenta noteaza pe electrocardiograma numele bolnavei , numarul si data inregistrarii. 2.9.PREGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIRI POSTOPERATORII INGRIJIREA PREOPERATORIE Pregatirea pacientei inaitea interventiei chirurgicale este un element major de prevenire a infectiilor postoperatorii.De ea cdepinde reusita operatiei si evolutia postoperatorie. Aaistenta medicala are obligatia,ca prin comportamentul si atitudinea ei sa inlature starea de anexitate in care se gaseste pacienta inaite de operatie:sa o ajute pe bolnava sa-si exprime gandurile,grijile,teama ,sa-I insufle incredere in echipa operatorie,sa-I explice ce se va intampla ce ea in timpul transportului si in sala de preanestezie;cum va fi asezata pe masa de operatie;cand va parasi patul;cand va primi vizite,sa o asigure ca va fi insotita si ajutata.

Starile de tensiune din cadrul echipei de ingrijire trebuie sa fie dissimulate fata de pacienta. Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate,profesinalism ,siguranta si promptitudine la solicitarile tuturor pacientelor,incat acestea sa capete incredere in serviciul in care a fost internata. Toatele datele privind stare generala a pacientei si evolutia boli a acesteia se noteaza in F.O. si planul de ingrijire.Se urmareste si se masoara functiile vitale si vegetative.Se mai fac examene de rutina,examene complete si examene special. In seara zilei precedente se face baia generala,la dus.Se face clisma evacuatoare.Pacienta va avea o alimentative lejera:supa de legume,bauturi dulci sau alkaline.In ziua inerventiei pacienta nu mai bea.Se mai face, eventual ,o clisma cu patru ore inaitea interventiei.Se indeparteaza bijuteriile.Se pregateste documentele:F.O.,analize,radiografii,care vor insoti pacienta. Transportul pacientei in sala de operatie se face numai insotit de asistenta medicala,care are obligatia sa predea pacienta asistentei de anestezie,impreuna cu toata documentatia si alte observatii survenite ulterior si foarte importante pentru interventia chirurgicala. INGRIJIREA POSTOPERATORIE In momentul trezirii si pana la acesta,asistenta medicala va supraveghea permanent operata pentru a impiedica eventuale incidente si urmarile lor: Imediat dupa trezire,asistenta va mentine pacienta in decubit dorsal in primele ore,decubit lateral dreapta sau stanga,apoi semisezand(in special peste 50 ani).Se mentine gura umeda permanent.Toaleta zilnica este completata cu pieptanatul,neuitand toaleta cavitatii bucale de 3 4 ori in 24 ore.Primele zile postoperatorii sunt cele mai dificile pentru pacienta datorita faptului ca, in aceste zile,ingrijirile sunt foarte numeroase.de exemplu durerea. La originea durerilor postoperatorii sunt mai multi factori,care vor fi precizati inaite de a se prescrie analgezicele de rutina.De mentionat ca nu se vor administra calmante fara prescriptive medicala si fara a se cunoaste exact caracterul durerii.Dupa interventii chirurgicale asupra organelor interne,durerile pot fi superficial,dureri profunde,sau de origine visceral.

In cazul luptei impotriva insomniei asistenta medicala are la indemana mijloace proprii,cum ar fi:ceaiuri calmate,asigurarea unui climat de liniste,.Anexitatea preoperatorie, in fata necunoscutului,reprezentat de actul chirurgical continua si postoperator.Aici intervine rolul moral al asistentei medicale, care va trebui sa faca operata sa aiba incredere in echipa de chirurgic,in echipa de asistente medicale,sa o faca sa inteleaga evolutia postoperatorie si faptul ca vindecarea va fi fara complicatii sau sechele.Pe langa aceste ingrijiri se supravegheste si evolutia plagii. 2.10.EXTERNAREA Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medical primar sef cde sectie.In legatura cu aceasta,asistenta are o serie de sarcini.Asistenta medicala va duce toata documentatia referitor la bolnava,pe care o va pune la dispozitia medicului de salon,in vederea formarii epicrizei.

Asistenta va fixa impreuna cu bolnava ora plecarii,pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment.Va verfica mai departe hainele cu care a sosit bolnava sunt corespunzatoare anotimpului.Daca acesta nu este corespunzatoare,se va lua legatura cu familia bolnavei,cerand sa fie aduse haine potrivite.Asistenta aprofundeaza cu bolnava indicatiile primate de la medic si cuprinse in biletul de iesire.Va verifica mai departe daca bolnava si-a insusit in mod corespunzator tehnicile necesare pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicate sa se prezinte neaparat la control. Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte,unde il va ajuta sa-si primeasca hainele,care daca era cazul,au fost dezinfectate si spalate.Ea va prelua apoi de la bolnava efectele spitalului. Inaite de a-si lua ramas bun,asistenta va verifica daca bolnava are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul post-spitalicesc. 2.11.EDUCATIA PENTRU SANATATE.PROFILAXIE Chistul ovarian functional nu poate fi prevenit daca exista ovulatie.Tot ceea ce scade frecventa ovulatiei,scade riscul de producer a chistului ovarian.Anticonceptionalele,sarcina ,alaptarea la san in primele 6 luni previn ovulatia.Ovulatia inceteaza complet la menopauza.Femeile care folosesc anticonceptionale cu doze mari de hormoni au un risc mai scazut de a dezvolta chist ovarian,anticonceptionalele cu doze mici de hormone ,au o preventie scazuta. Rolul asistentei medicale este de a ajuta individual sa invete caile de promovare a sanatatii si vindecarii.Este de preferat ca si apartinatorii sa fie informati in legatura cu noul mod de viata a bolnavei,astfel ei pot contribui la respectarea de catre bolnava a acestor indicatii. Educatia pentru sanatate este indispensabila activitatii asistentei medicale si u trebuie efectuata la intamplare. Ea face oriunde se crede ca este necesar pentru a intampina aparitia bolii

LA CAPITOLUL II NU AM CE SA CORECTEZ AI COPIAT CU PUNCT SI VIRGULA(CEEA CE ESTE INADMISIBIL PUTEAI MACAR SA SCHIMBI CATE CEVA) DINTR-O LUCRARE DE-A MEA ASA CA EU NU MA CORECTEZ PE MINE!

CAPITOLUL III PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE Cazul Nr .1 NUMELE SI PRENUMELE: DATA NASTERII: LOCALITATEA: JUDET: DATA INERNARII: GREUTATE: INALTIME: RELIGIA: OCUPATIA: STARE CIVILA: DIAGNOSTIC MEDICAL: SECUNDARA. A.K. 28.09.1970 RURAL MURES 16.03.2011 68KG 1,70M ORTODOXA CASNICA CASATORITA TU.ANEXIALA DREAPTA.AMENOREE

ANTECENDETE PERSONALE: apendicectomie la varsta de 14 ani ,bilile infectocontagioase ale copilariei ,PM:12 ani,UMN: 24.12.2009,S: 1; N: 1 ;Ab: 1,

ANTECENDETE COLATERALE:NEAGA Motivele internarii:durere in fosa iliaca drapta , lipotimie, tulburari de ciclu menstrual(amenoree) Istoricul bolii: pacienta in varsta de 21 ani relateaza ca boala actual a debutat in urma cu 2 luni cu dureri in fosa iliaca drapta, care s-au intensificat in ultimele zile, fiind insotite de greturi , varsaturi , lipotimie ,Test de sarcina negative. Problemele pacientei: Durere abdominal Anxietate Lipsa de cunostinte Dificultate de a se misca Amenoree Insomnie Incetinirea tranzitului intestinal Alterarea starii generale Alterarea imagini de sine