Sunteți pe pagina 1din 7

Titlul articolului:

PREVALENTA TULBURARILOR DE PERSONALITATE INTR-O COMUNITATE


Autori: Svenn Torgersen, Einar Kringlen, Victoria Cramer

Revista: Arhiva Generala de Psihiatrie, studiu publicat in volumul 58, Iunie 2001 Preluat de pe Internet www.archgenpsychiatry.com

Prevalenta tulburarilor de personalitate intr-o comunitate Autori: Sven Torgersen, Einar Kringlen,Victoria Cramer

1. Cadrul general al cercetarii Autorii acestui studiu de tip transversal au constatat, ca nu au fost efectuate studii anterioare, referitoare la prevalenta tulburarilor de personalitate, pe un esantion reprezentativ, care sa poata fi extins la intreaga populatie a Norvegiei. Au existat alte doua studii, pe aceeasi tema, insa esantioanele utilizate s-au rezumat doar la 133 de subiecti in primul studiu, respectiv 799 subiecti, in cel de-al doilea. Ca metode folosite in aceste doua studii au fost doar interviurile clinice, astfel obtinandu-se rezultate, doar cu privire la prevalenta unei singure tulburari de personalitate, intr-un cadru foarte restrans. Un alt studiu de referinta, pentru autorii acestei cercetari, a fost cel realizat in 1992 de G.Lewis si M. Booth, in Marea Britanie, la Londra, intitulat Diferente regionale privind sanatatea mintala in Marea Britanie. Acest studiu a relevat faptul ca la Londra, prevalenta morbiditatii psihiatrice este mult mai ridicata, decat in alte zone ale Marii Britanii. Autorii au aplicat General Health Questionnaire si au obtinut scoruri foarte ridicate in mediul urban, in special pentru cei care locuiau la bloc, comparativ cu cei care locuiau la case, ori alte tipuri de locuinte cu acces la o gradina, sau orice alt spatiu deschis. Inca din anul 1930 este cunoscut faptul ca, tulburarile de personalitate apar preponderent la populatia care traieste in centrele marilor orase. Motivele care stau la baza acestei realitati, nu sunt usor de determinat. Exista doua ipoteze populare pe aceasta tema. Prima vizeaza persoanele cu probleme emotionale care locuiesc in centrele oraselor, in general insingurati si, cealalta ipoteza se refera la dificultatea mentinerii stresului sub control, de catre persoanele care locuiesc in zone similare. -2-

2. Scopul acestui studiu Cercetatorii angrenati in acest studiu si-au propus sa utilizeze un esantion cat mai reprezentativ al populatiei din Norvegia. Asteptarile lor fiind legate in principal de stabilirea unei corelatii, intre prevalenta specifica a tulburarilor de personalitate si factorii demografici. Studiile anterioare au evidentiat faptul ca, femeile sunt mai predispuse la tulburari de personalitate borderline, histrionica sau dependenta, in timp ce barbatii sunt mai predispusi la a dezvolta tulburari, precum antisociala, schizoida sau obsesiv-compulsiva. Prin acest studiu cercetatorii si-au propus, de asemenea, sa urmareasca si daca tinerii prezinta o predispozitie crescuta pentru tulburari de personalitate antisociala si borderline. 3. Obiectivele studiului S-a luat in considerare faptul ca nivelul de educatie poate avea o importanta majora in ceea ce priveste astfel de tulburari, intrucat poate fi una din cauzele acestora. Comparativ cu alte tulburari psihiatrice, s-a considerat ca tulburarile de personalitate sunt mult mai frecvente la o populatie cu un statut socio-economic scazut. 4. Ipoteze de cercetare Ipoteza operationala: tulburarile de personalitate sunt mai frecvente in randul celor care locuiesc in centrul orasului, in special singuri. In Norvegia, ca de altfel in intreaga Peninsula Scandinava, cuplurile care locuiesc impreuna, in relatii stabile, nu sunt in general casatorite. Astfel, s-a preferat

utilizarea variabilei locuind singur/ locuind impreuna cu un partener, in locul celei frecvent uzitate casatorit/ necasatorit. Au fost alese ca variabile independente factorii demografici : varsta, sex, nivel de educatie, locuind singur/locuind cu un partener, centru, periferie. Variabilele dependente au fost tulburarile de personalitate: schizoida, schizotipala, borderline, histrionica, narcisica, pasiv-agresiva, obsesiv-compulsiva, dependenta, antisociala, evitanta, sadica. 5. Metodologia cercetarii - In vederea selectarii participantilor la studiu s-a utilizat Registrul National din Oslo, care contine numele si adresele tuturor locuitorilor acestui oras. Grupa de varsta cuprinsa intre 18 si 65 de ani era compusa din 308.237 indivizi. Din aceasta populatie, un esantion de 3590 indivizi, a fost selectat dupa un program computerizat. Au fost eliminate din lista initiala: persoanele care nu au putut fi contactate, cele care nu au dorit sa acorde interviul, persoanele care si-au schimbat domiciliul si persoanele decedate. Au ramas, in final, 2053 de subiecti. - Ca instrument de lucru a fost utilizat Interviul Structurat al DSM-III-R pentru Tulburari de Personalitate (SIDP-R). Intervievatorii au fost asistente medicale cu experienta, dar si studenti la medicina, cu experienta in astfel de cercetari. Acestia au fost instruiti in ceea ce priveste efectuarea interviurilor si a inregistrarilor video, pe o perioada de cateva saptamani. Toate interviurile s-au desfasurat fata in fata cu subiectii, in special la domiciliul acestora, dar cateva au avut loc si intr-o clinica psihiatrica. Interviul contine 160 de intrebari, grupate pe 16 sectiuni tematice, cum ar fi: relatii interpersonale, emotii, reactii la situatii foarte stresante etc. La sfarsitul fiecarei sectiuni se calculeaza un punctaj, conform DSM-III-R, de la 0 la 2, cu o scurta descriere a fiecarui scor. Nivelului 0 ii corespunde rezultatul nu este prezent, iar intre nivelurile 1 si 2 prezenta moderata si respectiv, prezenta severa. Obtinerea unui scor intre 1 si 2, indica un criteriu indeplinit.

Acest Interviu (SIDP-R) se bazeaza pe regula celor 5 ani, ceea ce inseamna ca se refera la comportamentul subiectului intervievat, in ultimii 5 ani. Daca personalitatea acestuia s-a schimbat dramatic in cursul ultimilor ani, dominanta relevanta a personalitatii, va fi cea din ultimii 5 ani. 6. Modul de analiza si interpretare a datelor - Procedura statististica Ratele de prevalenta au fost ponderate, luand in considerare o usoara diferenta, dintre esantionul intervievat si populatia in general, dar semnificativa statistic. - Legatura dintre tulburarile de personalitate si factorii demografici a fost calculate prin analiza de regresie logistica si prin analiza de regresie multipla. - Tulburarea de personalitate prevalenta rezultata este cea evitanta, reprezentand 5%, urmata de paranoida 2,2%, histrionica si obsesiv-compulsiva, ambele intre 1,9% - 2%. Cele mai rare tulburari de personalitate sunt: sadica 0,2%, schizotipala 0,6%, antisociala 0,6 % - 0,7% si tulburarea borderline 0,7%. Din punct de vedere statistic tulburarile de personalitate antisociala, pasivagresiva si obsesiv-compulsiva sunt semnificativ mai des intalnite la barbati. De asemenea, tulburarea schizoida este de doua ori mai des intalnita la barbati, dar nu este semnificativa din punct de vedere statistic. Tulburarile borderline, histrionica si dependenta sunt de doua ori mai frecvente la femei, decat la barbati, dar de asemenea, diferentele nu sunt semnificative statistic. S-a mai observat ca exista o prevalenta in functie de variabila independenta sex (barbati/femei) a tulburarilor de personalitate specifice. Barbatii prezinta un scor mai ridicat pentru tulburarile schizoida si pasiv-agresiva, iar femeile un scor mai ridicat pentru tulburarile histrionica si dependenta. In general, tulburarile de personalitate au fost diagnosticate frecvent la persoane cu varste de peste 49 de ani. S-a observat ca majoritatea acestora aveau

studii superioare si medii. Prevalenta la acestia este tulburarea paranoida, dar si cea evitanta. Interesant este faptul tulburarea obsesiv-compulsiva este mult mai frecventa la subiectii cu studii superioare si medii, comparativ cu cei fara aceste studii. 7. Rezultate si comentarii Rezultatele statistice obtinute confirma ipoteza generala, ca persoanele care locuiesc in centrul orasului, singure (neavand un partener de viata), sunt mai predispuse la dezvoltarea unor tulburari de personalitate.. De asemenea, se confirma si studiile efectuate anterior, in ceea ce priveste prevalenta tulburarilor de personalitate, dar in cadrul acestui studiu s-au obtinut scoruri mai inalte pentru tulburari, precum evitanta, paranoida si schizoida. Doar in Suedia si Germania, alte cercetari au relevat pattern-uri asemanatoare pentru tulburarea paranoida si evitanta. Nu este foarte clar, daca vremea a avut vreo influenta in acest studiu, sau trasaturile de caracter specifice norvegienilor, pot fi comparate cu ale altor nationalitati scandinave, ori nord-europene. Studiile efectuate pe pacientii din Norvegia, au demonstrat ca exista o prevalenta a tulburarilor evitanta si paranoida, comparativ cu studii asemanatoare americane. Cele doua studii precedente norvegiene, impreuna cu acesta, par sa confirme faptul ca nu exista o influenta genetica in ceea ce priveste tulburarile de personalitate evitanta, paranoida si schizoida. Poate fi vorba de cativa factori de ordin cultural si de mediu, responsabili pentru dezvoltarea acestor tulburari de personalitate in Norvegia. In concluzie exista o relativa prevalenta a tulburarilor de personalitate. Unul din sapte indivizi, din Oslo, au fost identificati ca indeplinind criteriile pentru

una din tulburarile de personalitate. Varsta, educatia, zona de locuit si nivelul de trai tind sa coreleze cel mai bine cu tulburarile de personalitate. Daca factorii demografici sunt cauzele sau consecintele tulburarilor de personalitate, se poate demonstra prin studii viitoare, de tip longitudinal, pe esantioane mult mai ample. Un astfel de studiu ar fi interesant sa se realizeze si in Romania, plecand de la aceleasi ipoteze si luand in calcul variabilele dependente si independente utilizate in acest studiu, eventual si alte variabile independente (antecedente familiale divorturi/familii monoparentale, parinti plecati in strainatate, parinti implicati in activitati de business, etc.). O cercetare din 2009 Studiu privind sanatatea mentala din Romania coordonata de mai multi medici psihiatri romani si publicata in revista Management in sanatate, arata ca aproximativ o optime dintre romani, sufera de-a lungul vietii de cel putin o tulburare mentala, avand debutul, de obicei in adolescenta sau la inceputul maturitatii. Romania este deficitara la capitolul cifre si studii despre prevalenta bolilor psihice, sau a tulburarilor de comportament. Nu exista un registru al bolnavilor psihici din Romania, dupa cum nu exista nici un sistem centralizat in care medicii sa raporteze pacientii. Una dintre aceste deficiente ar fi lipsa banilor, pentru ca studiile epidemiologice sunt foarte costisitoare.