Tinerete fara tinerete -rezumatDominic , un profesor de 70 de ani care suferea de amnezie , a venit la Bucuresti cu gandul de a se sinucide.

A fost trasnit in noaptea Invierii , chiar langa biserica.A fost internat urgent , dar avand pielea complet arsa , doctorii nu ii mai dadeau nicio sansa. In ciuda acestui fapt , el nu a murit si a inceput recuperarea. La inceput , profesorii il punea pe barbat sa-i stranga de deget, ca pe un copil mic , daca ii auzea sau daca ii putea intelege , si tot cum ii se intampla si unui bebelus , ii cresc din nou dintii. Fulgerul i-a regenerat complet organismul , facandu-l sa intinereasca. Pe parcursul recuperarii , Dominic a tinut secret faptul ca putea sa vorbeasca pana s-a asigurat singur de asta. Cat timp a fost internat , si-a dat seama ca detinea capacitati ciudate. Era suficient sa deschida o carte de gramatica si sa citeasca cateva pagini ca sa-si dea seama ca poate invata o limba straina fara niciun efort.Procesul continua si in vis , el putand sa invete limbi straine si nu numai in timpul somnului. Barbatul a facut o greaseala cand s-a culcat cu femeia de la camera sase, aceasta fiind de fapt un agent dublu. In timpul noptii , dupa ce vorbeste fara efort in germana , franceza si chiar sanscrita , Dominic descopera ca are un talent nefiresc pentru limbi. Cu timpul , devine constient de dublul eului sau , care vorbeste cu el , in ogilnzi si in timpul viselor. Atunci cand barbatul ii cere dovezi dublului, acesta ii demostreaza existenta lui prin aducerea trandafirilor care se materializeaa de nicaieri. Pentru a-l scapa de securitatea care voia sa-l rapeasca, autoritatile romane insceneaza un accident si Dominic Matei , ajuns acum celebru in toata lumea , este declarat mort. Sub o noua identitate , profesorul este in realitate expediat in Elvetia si pus sa relateze intr-un jurnal toate experientele sale. Profesorul Bernard, medicul sau, dispare in conditii misterioase impreuna cu arhiva cazului sau pe cand traversa oceanul spre America. Moare si profesorul Stanciulescu , astel incat , omul care intruchipeaza existenta post-istorica,ramane singur cu noua lui identitate. Este descoperit relativ usor de o tanara californiana , Linda Gray, apoi de un jurnalist corespondent la Time Magazine , pe nume Ted Jones. Multi ani mai tariu , Dominic descopera o fata care a fost trasnita in munti. Ea afirma ca se numeste Rupini si ca este indianca, dar de fapt o chema Veronica. Din asta reiese ca femeia suporta o mutatie inversa in prezenta lui. Dovada consta in faptul ca Veronica a inceput deodata sa vobeasca intr-o limba necunoscuta , intr-un dialect indian. Si ea , a fos de asemenea internata in spital. Barbatul vrand sa o ajute a cautat informatii despre Rupini si tot cautand , a dat peste un articol interesant care spunea ca daca o persoana se considera Rupini , trebuie dusa la o pestera care era loc de meditatie. In pestera Veronica si Dominic ,

gasesc oasele Rupini originale. Dupa descoperire , femeia devine ea insasi din nou si nu mai vorbeste sanscrita. Cand calatoria s-a terminat , ei se muta impreuna pe o insula , totul a decurs bine o vreme, dupa care femeia in varsta de 25 de ani , imbatranea vazand cu ochii,iar Dominic Matei dandu-si seama ca el ii provoca imbatranirea i-a explicat cu lacrimi in ochi totul si pleaca lasand-o in urma pe Veronica plangand in hohote si implorandu-l sa ramana. Peste ceva timp , Dominic o vede pe Veronica impreuna cu doi copii frumosi in gara im timp ce se pregateau sa pleace cu trenul in Franta. Barbatul a inceput sa plaga atunci cand femeia a trecut pe langa el fara sa-l recunoasca. Disperat, se intoarce in orasul unde a predat ca profesor. Inainte de a se caza la hotel , se duce la cafeneaua Select , pe care o frecventa cand locuia in Piatra Neamt. S-a asezat la o masa mai retrasa si visa ca s-a reintalnit cu toate rudele si toti prietenii lui. Dominic se plange ca se afla intr-un vis al unui vis. In momentul cand este din cafenea se afla in stare de batranete , iar a doua zi locuitorii lau gasit mort , inghetat in fata scarilor. Stuparu Bianca , clasa IX i