Sunteți pe pagina 1din 1

Curtea Internaional de Justiie Cazul privind aplicarea Conveniei privind prevenirea i reprimarea crimei de genocid Bosnia i Heregovina c.

Serbia (2007)

n 1993, Bosnia i Heregovina a introdus o cerere n faa Curii Internaionale de Justiie mpotriva Serbiei (iniial RFI, apoi Serbia i Muntenegru, ulterior Serbia), referitoare la aplicarea Conveniei privind prevenirea i reprimarea crimei de genocid, n legtur cu aciunile srbilor bosniaci din conflictul din Bosnia i Heregovina dintre 1992 i 1995. Printro decizie din 1996 Curtea a decis c este competent s examineze fondul cererii, n baza clauzei compromisorii coninute de Convenie. Principalele susineri ale Bosniei i Heregovina erau n sensul c Serbia este responsabil pentru genocidul comis n timpul conflictului. Pe baza probelor administrate, faptele asupra crora Curtea trebuia s se pronuna constau n principal n urmtoarele: - majoritatea crimelor constnd n ucideri au fost comise asupra musulmanilor bosniaci de ctre armata Republicii Srpska (VRS) (proclamat la 9 ianuarie 1992, nerecunoscut internaional); Republica Srpska a beneficiat de sprijin finaciar din partea autoritilor de la Belgrad, constnd inclusiv n plata salariilor ofierilor VRS; - un fapt notabil este reprezentat de masacrul de la Srebrenica, din iulie 1995, cnd au fost ucii peste 7000 de musulmani bosniaci; - n masacrul de la Srebrenica a participat o miliie paramilitar intitulat Scorpionii. Iniial acest grup reprezentase o subunitate a Ministerului de Interne al Iugoslaviei, ns, dup 1992, luptau sub autoritatea VRS (armatei Republicii Srpska); De asemenea, Bosnia i Heregovina a susinut c Serbia a nclcat obligaiile de a preveni crima de genocid i de a pedepsi genocidul. n legtur cu ultima obligaie, Bosnia a susinut c refuzul Serbiei de a preda unele persoane ctre Tribunalul Penal Internaional pentru Fosta Iugoslavie reprezint o nclcare a Conveniei. Ce a decis Curtea, n special cu privire la rspunderea Serbiei pentru genocid, conform Conveniei?