Sunteți pe pagina 1din 21

CAPITOLUL 1.

DEPOZITAREA MRFURILOR
1.1 Depozitarea produselor

Depozitarea marfurilor reprezinta actiunea de mentinere a proprietatilor unui produs,o perioada determinata intru-un anumit echibibru in relatiile cu factorii de mediu. Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de transport. Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se desfasoara, de regula, in localitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In plus, exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui proces de productie si inceputul altuia. O parte din acest timp este afectata transportului, iar cealalta este consumata cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor de transport, incarcare descarcare, depozitare etc. Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spatiu. Ea constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si durata acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate economice si alte considerente. Conditiile naturale sunt obiective, iar consecintele acestora vizeaza urmatoarele aspecte: natura a determinat o anumita periodicitate in agricultura, recoltele fiind stranse in anumite perioade ale anului. In general, produsele agricole fiind necesare in tot cursul anului, cea mai mare parte a acestora trebuie depozitata, inainte ca ele sa fie supuse prelucrarii sau destinate consumului. Cerealele, de pilda, fac obiectul depozitarii in proportie de 75 80%, in vederea asigurarii consumului in celelalte sezoane ale anului. In multe cazuri recoltele de cereale si fructe ajung la maturitate intr-o perioada scurta de timp, iar depozitarea cantitatilor excedentare consumului curent devine o conditie 1

indispensabila pentru evitarea pierderilor. Natura ne ofera adeseori ani cu recolte foarte bune si ani cu recolte bune sau mai putin bune, ceea ce face necesara crearea de stocuri in depozite in vederea evitarii penuriei de produse alimentare in anii cu recolte slabe; conditiile climaterice deosebite (inzapezirile, inundatiile, inghetul etc.) afecteaza de regula transporturile, mergand pana la sistarea acestora in anumite perioade, sau determinand reducerea volumului marfurilor transportate. Daca marfurile care fac obiectul transportului se bucura de o cerere permanenta, sau sunt solicitate la destinatie in timpul in care transporturile nu se pot desfasura, crearea unui stoc de siguranta prin amenajarea unui depozit in zona lor de consum productiv sau neproductiv poate asigura satisfacerea neintrerupta a cererii de consum; anumite produse se consuma exclusiv in anumite perioade ale anului, asa cum sunt lemnele de foc in timpul iernii; altele se consuma in tot cursul anului, dar, in principal, intr-o anumita perioada (consumul de produse petroliere, de carbuni s.a. creste in timpul iernii). Sporind productia in sezoanele de primavara, vara si toamna si stocand o parte din aceasta, se creeaza conditiile necesare desfasurarii normale a productiei in toate sectoarele si pe tot timpul anului. Considerentele economice care impun depozitarea unor marfuri pe anumite perioade de timp, vizeaza urmatoarele aspecte: a) Asa cum aratam, multe produse se caracterizeaza printr-o cerere totala sau partiala sezonala, asa cum ar fi, de exemplu, calendarele, agendele, globuletele si artificiile pentru pomul de Craciun etc. Productia exclusiva a acestora in timpul sarbatorilor de iarna ar necesita capacitati de productie pe masura cererii, dar aceste capacitati n-ar mai putea fi utilizate pana la sfarsitul anului urmator. Se impune deci, organizarea unei productii permanente, la scara mai redusa, cu investitii mai mici si folosirea fortei de munca in tot cursul anului, cu costuri de productie scazute si depozitarea celei mai mari parti a productiei pentru a putea acoperi cererea de varf in perioada sarbatorilor de iarna. In asemenea situatii, va trebui comparat costul unei productii sezoniere cu costul productiei neintrerupte si al depozitarii, alegand varianta cea mai economica, dar tinand seama si de alte criterii cum sunt cele de ordin social. 2

b) Multe procese de productie au un caracter continuu, indeosebi cele din metalurgie, chimie s.a. Chiar in conditiile asigurarii unui transport de o anumita regularitate si frecventa, ceea ce este ideal, este necesara crearea unui stoc de siguranta pentru productie. Marimea acestui stoc va fi conditionata de regularitatea si frecventa transportului, dar si de alti factori de siguranta. In multe cazuri transportul se deruleaza prin porturi iar depozitarea temporara a unor marfuri, in vederea incarcarii pe nave, devine absolut necesara conform principiului ca marfa asteapta nava. c) Realizarea transporturilor de marfuri in partizi mari conduce la costuri mai reduse pe tona de marfa transportata in comparatie cu transportul marfurilor in partizi mici. In aceste conditii, adeseori este mai convenabil depozitarea temporara in vederea realizarii unei partizi de marfa care sa permita folosirea mijlocului de transport la capacitate, decat transportul in partizi mici. Modaliti de aprovizionare a consumatorilor sunt urmatoarele: In general, un cumparator se poate aproviziona in trei moduri: - direct de la sursa, frecvent si in cantitati mici, ceea ce implica costuri maxime de transport; - dintr-un depozit amplasat in apropierea sursei de aprovizionare, ceea ce implica livrari in depozit in loturi mici, dar transport la cumparator in cantitati mari, obtinandu-se pe aceasta cale economii la cheltuielile cu transportul final; - dintr-un depozit amplasat in apropierea cumparatorului, transportul de la furnizor la depozit efectuandu-se la anumite intervale si in cantitati mari, iar livrarile de la depozit la cumparator frecvent si in cantitati mici. In situatiile in care sunt implicati mai multi cumparatori ai aceleiasi marfi, amenajarea unui depozit in apropierea pietei de desfacere poate conduce la reducerea importanta a cheltuielilor de transport. d) Marfurile pot fi acumulate, prin depozitare, in scopuri financiare. Prin depozitarea acestora in depozite independente, proprietarii pot obtine imprumuturi bancare in schimbul gajului asupra marfurilor depozitate. Transferul marfurilor din 3

depozit se face de regula sub control bancar, prin documente speciale. In plus, depozitarea marfurilor in depozite independente este adesea necesara pana la achitarea taxelor vamale sau a altor taxe. e) In general, marfurile ce urmeaza a fi vandute trebuie expuse la vederea viitorilor cumparatori. Depozitele de vanzare in consignatie, shop-urile, expozitiile cu vanzare s.a. sunt forme de depozitare, verigi ale distributiei marfurilor. La toate acestea, trebuie adaugate considerentele strategice de aparare a independentei si suveranitatii tarilor, care impun constituirea de stocuri de materiale strategice: alimente, combustibili, munitii, metale, cauciuc, medicamente s.a. Pastrarea produselor pot fi: - pastrare temporala - sau de lunga durata

1.2 Etapele pastrarii mrfurilor


Etapele pastrarii marfurilor sunt urmatoarele : a) pastrarea este un factor care influenteaza calitatea marfurilor in circuitul acestora catre consumatorul final; b) pastrarea marfurilor poate influenta calitatea marfurilor atat pozitiv cat si negativ,in cazul nerespectarii conditiilor de depozitare; c) rolul pastrarii este acela de a mentine caracteristicile de calitate ale produselor pe o perioada determinata de timp si chiar de a le imbunatatii Spatiile de depozitare pot fi: -fixe(depozitul propriu-zis); -mobile(mijloace de transport). Operatiile ce se executa in depozit sunt: a) primirea produselor-descarcare,manipulare,receptie calitativa si tehnica; b) depozitarea-pastrarea si conservarea; 4

c) comisionarea(formarea noilor loturi)-necesita fractionarea produselor,ambalarea si etichetarea marfurilor; d)expeditia-incarcare,transport,gestiunea documentelor utilizate. Echipamente folosite in depozite: a) pt stivuire-recipienti,paleti,rafturi,containere; b) pt conservare-frigidere,camere frigorifice,instalatii de aerisire; c) pt manipulare-masini de ridicat,manipulatoare; d) pt transport-electrocare,motostivuitoare.

CAPITOLUL 2. DEPOZITAREA MRFURILOR PE GRUPE


2.1 Natura marfurilor
Marfurile reprezinta bunurile materiale produse de catre firme destinate in scopul vanzarii catre consumatori.Exista mai multe tipuri de marfuri: 1.marfurile alimentare: -panificatie si morarit -produsele zaharoase -legume si fructe -carne si produse din carne -peste si produse din peste -lapte si produse din lapte 2. marfuri nealimentare: -textile -chimice -pielarie -birotica si papetarie -electocasnice si electronice -ceramice Sistematica marfurilor se ocupa cu studiul sistemelor de calsificare al metodelor si criteriului sau criteriilor de ordonare a produselor in cadrul acestor sisteme.Clasificarea in general este o operatie conceptuala reprezentand o modalitate de a distinge simultan elementele unei multimi discrete sau continue compuse din obiecte sau faptedin proprietati sau idei. 6

Tipul clasificarii depinde de scopul propus si de relatiile dintre elemenetele si categoriile diferite in in vederea clasificarii multimii respective. Clasificarea marfurilor din punct de vedere a mijloacelor pt.obtinerea si utilizarea lor: 1 marfuri pt satisfacerea nevoilor de baza(alimentare,produse pt. locuinte) 2. marfuri ale progresului produse pt pastrarea transmiterii,transport,produse pt.infrumusetare) 3. mijloace pt.obtinerea produselor din sectoarele 1 si 2.

1. Cereale si produse din cereale Depozitarea:se face in incaperi curate,aerisite,uscate,la temperaturi cuprinse intre 10-18 grade C iar umiditatea aerului 65-75%.exceptie facand pastele fainoase unde umiditatea este de 70-75%. 2. Legume-fructe Depozitarea si Pastrarea:spatiile de pastrare trebuie sa fie curate ,intunecoase,aerisite,ferite de inghet cu o temperatura maxima de 20 grade C. Se pastreaza in stare proaspata in lazi in conditii de refrigerare max. 4 grade C si o umiditate cuprinsa intre 80-85%.Se evita lumina solara directa si se asigura o ventilatie corespunzatoare.nerespectarea conditiilor duc l aparitia unor defecte calitative asupra produselor cat si a ambalajelor ducand la scoaterea lor din circuitul comercial.Acestea ar fi: - modificarea culorii: - inmuierea tasaturilo: - aparitia diferitelor forme de alterare. 3 Zaharul si produsele din zahar. Depozitarea:se face in incaperi curate,uscate,asrisite,deratizate si fara variatii bruste de temperatura. 4 Laptele si produsele din lapte 7

Depozitarea:se face in camere frigorifice,igienizate la temperaturi cuprinse intre 2-8 grade C. 5 Carnea si produsele din carne Depozitarea:se face in dulapuri frigorifice la temperaturi cuprinse intre 0-4 grade C pt carnea refrigerata,produsele de tip prospaturi si produsele din carne,carnea congelata la temperaturi de 12 grade C. 6 Oua Depozitarea:la o temperatura cuprinsa intre 0-4 grade C;umiditatea 70% in conditii igienico-sanitare,lipsa razelor solare si sa nu fie in contact cu alte produse care transmir mirosuri. 7 Grasimile alimentare Depozitarea:in incaperi lipsite de lumina naturala,curate,uscate,aerisite la temperaturi cuprinse intre 4-10 grade C,iar umiditatea de 80%. 8 Produsele gustative Depozitarea:se face in spatii aerisite,curate la o umiditate de 70-75 % si o temperatura de +27 grade C.

2.2 Aranjarea marfurilor in depozit. Ordonarea marfurilor pe grupe


Aranjarea marfurilor in depozit pe grupe reprezinta acele actiunii prin care marfurile se aranjeaza in depozit dupa anumite criterii: - in functie de natura marfurilor: perisabilitate - dupa modul de intrare in depozit: marfurile venitemai recent sunt asezate in spate,iar ordinea lor de iesire din depozit este inversa) Grupele de marfuri sunt urmatoarele: 1. alimentare 2. nealimentare Grupele de marfuri enuntate mai sus nu se depoziteaza unele langa altele. 8

Marfurile alimentare se aranjeaza intr-un depozit special in care exista conditii opime de pastrare (camere frigorifice,curatenie)si se aranjeaza in functie de natura lor.Marfurile nealimentare se aranjeaza tot in functie de natura lor.

2.3Amenajarea interioara a depozitului de marfuri


Sarcinili esentiale ale unui depozit de marfuri sunt: - receptionarea marfurilor -controlul si stocarea Pregatirea comenzilor - ambalarea produselor - livrarea catre client Exista 3 varianate de flux al marfurilor in depozite: 1. circulatia marfurilor in linie dreapta cand zonele de receptie si expeditie sun paralele fiind asezate pe 2 laturi opuse ale depozitului 2. circulatia marfurilor in arc de cerc de 90 grade,cand cele 2 zone sunt amplasete perpendicular pe 2 laturi alaturate depozitului 3. circulatia marfurilo in arc de 180 grade,cand cand cele 2 zone de receptie sh expeditie sunt amplasate pe aceiasi latura a depozitului. La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente: - dimensiune depozitului - tipul depozitului - cantitatea de marfuri ce poate fi depozitata,intr-o anumita perioada de timp - suprafata maxima de depozitare.

2.4.Mobilierul si utilajele comerciale din depozit


Pentru pastararea marfurilor cele mai utilizate categorii de mobilier sunt : - stelajele si rastelele - boxpalete - palete plane - sacii containieri Utilajele comerciale din depozit sunt urmatoarele : - utilaje pt transport pe orizontala - carucioare -electrocare -transpalete electice -transpalete manuale - utilaje pt tansport pe verticala -electrostivuitoare -transportoare Utilaje pt tansportul pe orizontala dar si cu posibilitati de suprapunere pe verticala a paletelor : -electostivuitoare -motostivuitoare

2.5 Depozitarea marfurilor pe rafturi fara palete


Depozitarea fara palet a marfurilor reprezinta depozitarea directa pe pardoseala a marfurilo(marfurile industriale,chimice,din lemn,gresie,faianta).Depozitele din sfera distributiei de marfuri se clasifica dupa diferite criterii: 1.dupa caracterul actiunilor principale: 10

a)depozite de repartizare b)depozite de tranzit si tranzbordare c)depozite de pastrare sezoniera 2. dupa gradul de specializare

11

CAPITOLUL 3. PROPIETATILE GENERALE ALE MARFURILOR


3.1 Importanta propietatilor marfurilor
Potrivit definitiei formulate ,proprietatile reprezintatotalitatea insusirilor unui produs care il diferentiaza de alte produse si ii confera capacitatea de a satisface o trebuinta. Propietatile marfurilor sunt prin urmare insusiri ale acestora care le confera o anumita utilitate.De aceea,cunoasterea utilitatii unui produs sau serviciu impune identificarea propietatilor care,in final,conduc la satisfacerea trebuintei pentru care a fost realizata marfa respectiva. Satisfacerea cerintelor consumatorilor este posibila numai printr-o cunoastere temeinica a structurii marfurilor,a relatiilor dintre diferitele lor componente ,a interactiunilor dintre marfa si mediu,dintre marfa si om.Toate aceste aspecte se reflecta in propietatile marfurilor. Impactul deosebit al progresului tehnic a avut efecte multiple asupra marfurilor,mai ales in ceea ce priveste propietatilelor tehnico-functionale.acest fapt impune o cunoastere adecvata a propietatiloe respective. Propietatile marfurilor sunt influentate in mod decisiv de mai multi factori:cerintele consumatorilor,conceptia si proiectarea produsului,materiile prime folosite,procesul tehnologic de prelucrare,ambalajul,sistemul de transport,pastrareadepozitarea etc.

12

3.2 Clasificarea propietatilor marfurilor


Multitudinea si conplexitatea produselor si serviciilor existente pe piata genereaza o varietate deosebita de propietati,iar practica economicaii obliga pe specialisti sa le defineasca in relatie directa cu cerintele consumatorului.Propietatile marfurilor pot fi clasificate in functie de mai multe criterii: a) In functie de nivelul de relevanta a ptopietatilor pentru calitatea marfurilor: -proprietati critice(contribuie cu circa 40-50%la asigurarea calitatii marfurilor,iar numarul acestor proprietati este relativ mic),de exemplu:rezistenta la uzura a unui covor,continutul de substante nutritive al produawlor alimentare etc.; -propietati importante(contribuie cu 30-40% la asigurarea calitatii marfurilor),de alimentare etc.; -proprietati minore(aportul lor la asigurarea calitatii marfurilor este redus,nedepasit 10-20%,dar aceste proprietati sunt cele mai numeroase),de exemplu:dimensiunile,masa etc.In practica exista si situatii in care propietatile considerate de regula ca fiind minore detin o pondere importaanta in asigurarea calitatii,in functie de specificul produsului. Relatiile ce se stabilesc intre aceste categorii de propietati ale marfurilor au fost studiate de catre multi cercetatatori. Intre importanta si numarul propirtatilor exista o relatie invers proportionala,respectiv cu cat categoria este mai imporatanta pentru calitatea marfurilor,cu cat nr acestor proprietati este mai mic. b)In functie de natura proprietatilor: -proprietatile fizice(structurale,optice,termica,mecanice,electrice etc.); -proprietati chimice(compozitia chimica,stabilitatea la actiunea agentilor chimici etc.); -proprietti biologice(potentialul nutritiv etc.); -proprietati economice(consumul de energie si carburanti,cheltuielile de 13 exemplu:proportia fibrelor naturale intr-un amestec de fibre textile,capacitatea cilindrica la un autoturism,indicele de refractie la unele produse

montaj,de utilizare,de intretinere etc.); -proprietati estetice(linia,forma,aspectu,armonia cromatica,designul,stilul etc.); Organoleptice(culoare,miros,gist,aroma,buchetul,consistenta,tuseul etc.); -proprietati ergonomice(confortul de utilizare etc.); -proprietati ecologice(gradul de poluare a mediului). c) In functie de modalitatea de masurare si apreciere a proprietatilor: -proprietati apreciate direct cu ajutorul aparatelor si instrumentelor de laborator; -propietati apreciate prin intermediul simturilor(proprietati organoleptice,proprietati estetice). proprietati

3.3 Caracterizarea principalelor proprietati ale marfurilor


1.Proprietati fizice ale marfurilor Proprietatile fizice ale marfurilor pot fi clasificate astfel:proprietati fizice structurale:masa,densitatea,higroscopicitatea,umiditatea,permeabilitatea,porozitatea ; -proprietati optice:culoarea,transparenta,luciu,indicele de refractie; -proprietati termice:caldura termica,conductibilitatea termica,termoizolarea; -proprietati mecanice:rezistenta la tractiune,la incovoiere,la compresiune,la uzura,alungirea la rupere,rezilienta,duritatea etc.; -proprietati electrice:conductibilitatea electrica,rezistenta electrica. a) Proprietati fizie structurale Masa este o proprietate a marfurilor ce exprima cantitatea de materie continuta de un produs. Adesea,in practica se foloseste eronat notiunea de greutate in loc de masa(greutatea se exprima prin formula G=m x g,unde ''m'' este masa,iar ''g'' reprezinta acceleratia gravitationala). In functie de natura produselor,sunt definite urmatoarele proprietati 14 specifica,coeficientul de dilatare

derivate: -masa pe unitatea de lungime(kg/m-pt produsele filamentare,cun sunt tevile,cablurile,firele textile etc); -masa pe unitatea de suprafata(kg/m-pt covoare etc.); -masa pe unitatea de volum(kg/m-pt produsele din lemn etc.); -masa comerciala(Mc)-este utilizata in comert in cazul produselor higroscopice. Densitatea-reprezinta cantitatea de materie continuta intr-o unitate de volum din produsul considerat. Pentru produsele cu structura neomogena se determina densitatea relativa,marime fizica adimensionala,definita prin raportul dintre masa produsului si masa unui volum egal dintr-un produs de referinta(apa distilata la 4gradeC,care are densitatea de 1g/cm3). Astfel ,in cazul produselor lichide,densitatea relativa depinde de temperatura su de substantele dizolvate in lichidul respectiv(valori intre 0.5 si 2,cu exceptia mercurului,singurul metal lichid,care are densitatea relativa de 11.6). In cazul marfurilor pulverulente sau granuale (materiale de constructii,ingrasaminte chimice etc.)se utilizeaza masa specifica in gramada.In cazul altor marfuri,cum sunt cerealele,se determina masa hectolitrica. Densitatea se foloseste adesea pentru stabilirea autenticitatii unor categorii de produse(de exemplu la produsele lactate,bauturi alcoolice,derivati petrolieri,lacuri si vopsele,materiale de constructii etc.). Determinarea densitatii se poate realiza cu instrumente diferite,in functie de natura produselor: -areometrul(densimetrul)si balanta Mohr-Westphal,pentru produse lichide; -picnometrul,pentru produse lichide si solide. Areometrele permit determinari rapide,sigure si economice,de aceea au o larga aplicabilitate in practica.De regula,ele sunt utilizatecu denumirea de densimetre sau poarta denumire specifice produsului cercetat(zaharometre,lactodensimetre,alcoometre,mustrimete etc.). Higroscopicitatea-reprezinta proprietatea unor marfuri de a face schimb de vapori de apa cu mediul. Higroscopicitatea se refera mai ales la produsele cu structura 15

organica ,care in anumite conditii pot cede sau primi vapori de apa.Viteza de cedareprimire depinde de structura moleculara,de temperatura si umiditatea mediului. Procesele asociate higroscopicitatii marfurilor sunt cele mentionate mai sus. Adsorbtia reprezinta fenomenul de sorbtie care are loc in straturile superficiale ale marfurilor.Absorbtia este fenomenul de sorbtie care are loc in intreaga masa a marfurilor.Desorbtia presupune interactiunea chimica a vaporilor de apa cu produsul. Chemosorbtia presupune interactiunea chimica a vaporilor de apa cu produsul. Cunoasterea higroscopicitatii este importanta pentru o serie de produse(alimentare,chimice,materii prime textile etc.),determinand respectarea unor conditii specifice de depozitare. De exemplu,lemnul este un material higroscopic.Ca urmare a higroscopicitatii,lemnul prezinta fenomene de umflare(marimea volumului prin absorbtia apei)si contragere(reducerea dimensiunilor prin pierderea apei). Umiditatea-exprima continutul total de apa al unui produs,fiind efectul firesc al higroscopicitatii. Exprimarea umiditatii produselor se face in valori absolute si relative.Ea influenteaza masa comerciala a marfurilor,conditiile de pastrare,determinarile de laborator,conductibilitatea electrica si termica etc. In mod natural,produsele higroscopice contin o anumita cantitate de apa,denumita umiditate legala sau repriza(la produsele textile).Valoarea umiditatii legale la produsele textile,lemn,cereale etc.oscileaza,in functie de produs,intre 8 si 17% (bumbacul are 8.5%,matasea 11%,lana 17%,graul 14%),in conditiile atmosferice standard,dar poate ajunge si la 80-90%in cazul legumelor si fructelor proaspete. Permeabilitatea-reprezinta proprietatea unor marfuri de a lasa sa treaca prin ele apa,vaporii si gazele. Permeabilitatea influenteaza proprietatile de confort si de igiena ale unor categorii de marfuri(de exemplu in cazul produselor de imbracaminte,incaltaminte,al corturilor etc).Marimea acestei propietati depinde de tipul legaturii fibrelor in cazul tasaturilor,de forma si marimea porilor unor materiale etc.Inversul prmeabilitatii este impermeabilotatea,specifica anumitor tipuri de tasaturi(de exemplu in cazul halatelor de protectie,prelatelor,materialelor de ambalare etc.). Porozitatea reprezinta raportul dintre volumul unui produs si volumul 16

din masa produsului respectiv.Valoarea porozitatii se exprima procentual.Porozitatea este o propietate definitorie pentru produsele de panificatie,pentru materiale de constructii,gartie,confectii textile si incaltaminte.Proprietatea inversa porozitatii este compactitatea. b) proprietati optice In categoria proprietatilor optice sunt cuprinse : culoarea,transparenta,transluciditatea,opaciotatea,luciu,indicele de refratie etc.,ele fiind legate direct de radiatia corpusculara cu propagare ondulatorie denumita lumina. Culoarea-este o caracteristica a luminii masurabila prin intensitatea si lungimea de unda a radiatiei in spectrul vizibil. Culoarea -poate fi descrisa utilizand 3 caracteristici:luminozitatea,tonalitatea si saturatia. Luminozitatea se refera la intensitatea sursei luminoase si se exprima prin cantitatea de lumina reflectata,transmisa sau absorbita.Se utilizeaza si termenul "stalucire",desi acesta se refera mai mult la corpuri opacesau care reflecta lumina. Tonalitatea -se refera la perceptia calitativa a emisiei sursei de lumina,folosindu-se termeni ca rosu,galben,verde,albastru etc. Saturatia-(gama cromatica)presupune raportarea la o scara de senzatii reprezentand grade crescatoare de culoare,pornind de la alb.O culoare este cu atat mai saturata cu cat pare mai putin amestecata cu alb. Culorile care,prin amestec,conduc la senzatia de albse numesc complementare(albastru+portocaliu,rosu+verde,galben+violet). Culorile cu lungime de unda mare(rosu,portocaliu,galben)se numesc calde,iar cele cu lungime de unda mica(verde,albastru,violet)se numesc reci. Transparenta-reprezinta proprietatea unui produs de a fi strabatut de radiatiile luminoase.Transparenta este maxima daca absorbtia si reflexia luminii de catre produsul respectiv sunt minime. Transparenta se exprima cu ajutorul factorului de transmisie,calculat ca raport procentual intre cantitatea de radiatii luminoase ce ies din podus. Un produs are transparenta buna daca acest factor are valori mai mari de 90%,de exemplu in cazul produselor din sticla,polistiren,polimetacrilat.Inversul transparentei este opacitatea,iar propietati intermediare sunt transluciditatea,de exemplu in cazul produselor 17

din portelan,sticla opal,si opalescenta,mai ales in cazul produselor lichide. Luciu-este propietateaunor produse de a reflecta lumina incidenta cu o difuzie minima. Luciu depinde de starea suprafetei produsului,lumina putand fi reflectata uniform sau difuz.In functie de intensitate,luciu poate fi :luciu de diamant,lucio sticlos,luciu metalic,luciu matasos,luciu redus,luciu mat sau nul. De exemplu,luciu lemnului poate fi matasos,srgintiu,auriu etc.Luciu fibrelor textile depinde de tipul de fibra,cea mai lucioasa fiind fibra de matase. Indicele de refractie-este proprietatea fizica a unor produse numeric egala cu raportul dintre sinusul unghiului de refractie al unei raze incidente,care patrunde dintrun mediu in altul. Indicele de refractie este o caracteristica foarte importanta pentru unele marfuri,cum ar fi:uleiurile alimentare sau nealimentare,produse petroliere,parfurile,masele plastice,laptele,bauturile alcoolice etc. Avantajele determinarii indicelui de refractie sunt:grad ridicat de precizie,consum redus de substanta,rapiditatea determinarilor. c)Proprietati termice Proprietatile termice exprima modul de comportare a marfurilor sub actiunea energiei termice.Factorii care influenteaza energiei aceste termice proprietati se pot sunt de natura interna(structura microscopica si starea suprafetei produsului),dar si de natura externa(temperatura).Sub produsului,caracteristicile agregare etc. Caldura specifica-reprezinta cantitatea de caldura necesara unui gram dintrun produs pentru a-si ridica temperatura cu 1grad C,fara modificarea starii fizicesau chimice. Unitatea de masura a caldurii este caloria(cantitatea de caldura necesara unui gram de apa pentru a-si ridica temperatura cu 1gradC). Unitatea de masura a caldurii specifice este calorii/grame x grade Celsius.Cea mai mare caldura specifica o are apa(1 cal/g x grade C),la polul opusaflanduse metalele-cuprul are 0.091 cal/g x grade C.Caldura specifica se determina cu ajutorul calorimetrelor. actiunea sale modifica:structura de dimensionale,rezistenta electrica,culoarea,starea

18

Dilatarea termica-reprezinta proprietatea marfurilor de a-si modifica dimensiunile sub actiunea caldurii. Aceasta proprietate este importanta,de exemplu,in cazul marfurilor metalice,instrumentelor de precizie,produselor din sticla etc.Dilatarea poate fi liniara sau volumica.Dilatarea termica liniara se exprima prin coeficientul de diltare termica liniara,reprezentand alungirea unui prodos(in mm)la o crestere a temperaturii cu 100 grade C(Al are 0.022 mm,iar sticla 0.005-0.010mm). O mentiune speciala trebuie facuta in cazul marfurilor lichide,a caror ambalare se face astfel incat sa se lase spatiu pentru dilatare,pentru a evita deteriorarea sau chiar degradarea produsului ambalat. Conductibilitatea termica-reprezinta proprietatea unor marfuri de a conduce caldura prin masa lor. Cantitatea de caldura ce trece printr-un produs este direct proportionala cu suprafata si timpulsi invers proportionala cu grosimea stratului de material.Unitatea de masura a conductibilitatii termice este kcal/m x grade C x ora. Aceasta proprietate este importamnta,de exemplu,in cazul produselor metalice,la produse din sticla,plite electrice etc.,dar si in cazul articolelor de vestimentatie. Termoizolarea-reprezinta proprietateamaterialelor izolatoare de a conduce foarte putin caldura prin masa lor.Atunci cand conduc tibilitatea termica este de sub 0.2kcal/m x grade C x ora,produsele se numesc termoizolatori(de exemplu produsele ceramica,lemnul,hartia cauciucul,azbestul,pluta,lana etc.) Termoizolarea este importanta mai ales in cazul produselor textile,la articolele de imbracaminte,la care transferul de caldura prin material este o caracteristica de baza.Capacitatea de izolare termica depinde in acest caz de cantitatea de aer dintre fibre,de forma si marimea porilor etc. d)Proprietati mecanice Proprietatile mecanice exprima modul de comportare a marfurilor sub actiunea unor forte exterioare ce tind sa le modifice integritatea Rezistenta la tractiune(intindere)-reprezinta raportul dintre forta de rupere necesara si aria sectiunii transversale a produsului.Rezistenta la tractiune se exprima in daN sau kgf/mm2.Aceasta proprietate este foarte importanta in cazul marfurilor metalice,dar ne intereseaza si in cazul marfurilor textile,articolelorde piele si incaltaminte,materialelor de 19

constructii,etc. Alungirea la rupere-reprezinta proprietatea unor marfuri de a-si modifica lungimea din momentul actiunii fortei de tarctiune si pana la rupere. Pentru determinarea rezistentei la tractiune si a alungirii la rupere se folosesc diferite tipuri de dinamometre. Rezistenta la incovoiere-reprezinta forta necesara ruperii prin invoiere,raportata la aria sectiunii transversale a produsului.Unitatile de masura folosite in mod obisnuit sunt kgf/cm2 si kgf/mm2.Rezistenta la incovoiere este importanta mai ales in cazul produselor metalice,dar si in cazul produselor textile,din lemn etc. Rezistenta la compresiune-reprezinta forta opusa de un material sub actiunea unor forte ce tind sa-i reduca lungimea,concomitent cu cresterea ariei sectiunii transversale.Se determinacu precadere in cazul produselor metalice si al materialelor de constructii(beton armat,beton precomprimat etc). Rezilienta-reprezinta raportul dintre lucrul mecanic necesar ruperii dintr-o singura lovitura a unei epruvete crestate la mijloc si aria sectiunii initiale in dreptul crestaturii. Duritatea-reprezinta rezistenta opusa de un produs la patrunderea unui corp din exterior in stratul superficial al acestui.Duritatea este influentata de structura produsului respectiv,avand valori mai mari in cazul marfurilor cu structura cristalina omogena.De altfel,o ierhizare a materialelor in functie de duritatea lor este oferita de scara lui Mohs,care cuprincde zece trepte de duritate,in sens crescator:1-talcul;2-sarea;3calcitul;4-fluorina;5-apatita;6-feldspatul;7-cuartul;8-topazul;9-corindonul;10-diamantul. 2. Proprietati organoleptice ale marfurilor Proprietatile organoleptice ale marfurilor se refera la aspecte de ordin subiectivemotional,a caror aprecierea calitatii produselor alimentare variaza intre 50 si 90%,fiind urmate de proprietatile fizico-chimice,cu 20 pana la 50%,iar caracteriticile ambalajului pot detine intre 10 si 20%. Sensibilitatea organismului uman cunoaste o dinamica deosebita datorita complexotatii factorilor de influenta,dintre care mentionam stimulii externi si apaptabilitatea organelor de simt.

20

a)Proprietati olfactive In practica adesea situatii in care decizia de cumparare a unui produs este influentata de mirosul produsului respectiv.Este cazul majoritatii produselor alimentare,dar afirmatia esre valabila si pentru unele produse chimice,iar la produsele de parfumerie si alte produse cosmetice putem spune chiar ca mirosul are un rol hotarator in achizitionarea acestora. Stimulii olfactivi sunt molecule ale substantelor volatile,de regula de natura organica,senzatiile percepute prin simtul mirosului datorandu-se gruparilor osmofore(cetonice,alcoolice,eterice,nitro,animo etc.) b)Proprietati gustative Proprietatile gustative servesc la aprecierea si identificarea produselor alimentare,contribuind in mare masura si la crearea unor conditii psihifiziologice favorabile ingerarii acestor produse. Spunem despre un produs ca este"sipid"daca are gust si folosim termenul de"insipid"pentru produsele fara gust.Gusturile de baza sunt sarat,dulce,amar si acru,ele fiind rezultatul unor senzatii induse de anumite substante. c)Aroma O proprietate complexa,gustativ-olfactiva,a marfurilor alimentare este aroma.Aceasta reprezinta o senzatie generata de insusirile unor substante de natura chimica sau rezultate din amestecul unor substante naturale ori sintetice,care stimuleaza simultan atat simtul olfactiv.Cunoasterea aromei are mare importanta pentru activitatile din domeniul alimentatie publice,in gastronomie etc. d)Proprietati tactile Proprietatile tactile,specifice pentru unele marfuri,sunt apreciate prin intermediul sensibilitatii tactile. De exemplu,in cazul tesaturilor,tuseul reprezinta o asemenea proprietate,fiind apreciata cu calificative (neted,aspru,fibros etc.).

21

S-ar putea să vă placă și