Sunteți pe pagina 1din 4

Intoxicatia cu ciuperci

Ciupercile fac parte din ncrengtura Eumyceta a regnului Fungi. Ele sunt rspndite pe ntregul glob, avnd mii de specii adaptate la conditiile climatice. Dintre acestea se cunosc in medie 100 d specii nocive organismului uman si un numr de 15-20 specii letale omului. Intoxicatia cu ciuperci se produce in medie de 95% datorita faptului ca ciupercile otrvitoare sunt confundate cu cele comestibile de ctre culegtorii amatori si doar in 5% din cazuri intoxicatia survine in urma consumului de ciuperci alterate. Severitatea intoxicrii cu ciuperci provine de la zona climatica in care ciuperca creste, conditiile de crestere, doza de toxina eliberata si caracteristicile genetice ale ciupercii. Fierberea, nghetarea sau procesarea prin diferite metode culinare nu afecteaz toxicitatea ciupercilor. Variatele efecte clinice ale intoxicatiei cu ciuperci depind de susceptibilitatea individului si de prezenta cofactorilor precum contaminarea sau coingestia. In general copiii, vrstnicii si persoanele cu dizabilitati sunt mai susceptibile in a da complicatii serioase in intoxicatia cu ciuperci dect persoanele adulte sntoase. Intoxicatia survine in urma ingestiei toxinelor sintetizate de ciuperca, avnd in vedere ca o ciuperca poate sa contina una sau mai multe toxine. Clasificarea se face in functie de efectele fiziologice si clinice asupra individului uman, toxicitatea organului tinta si timpul necesar aparitiei simptomelor. Spectrul clinic si toxicitatea variaz in functie de specia de ciuperca consumata, cantitatea ingerata, sezonul in care e consumata, pozitia geografica in care ciuperca creste, metoda de preparare si rspunsul individului la toxine. In literatura de specialitate se cunosc 3 mari categorii de intoxicatii cu ciuperci pe baza timpului de aparitie al simptomelor: simptome imediate: se refera la aparitia simptomatologiei in primele 6 ore de la ingestie. Aceastea includ aparitia de sindroame alergice, gastro-intestinale si neurologice.

simptome trzii: se refera la aparitia de semne si simptome intre 6 si 24 de ore post ingestie si includ sindroame hepatotoxice, nefrotoxice si eritromelalgice. Simptome ntrziate: apar dup 24 de ore postprandial si includ in cea mai mare msura sindroame nefrotoxice.

Principalele intoxicatii cu ciuperci care necesita ingrjire medicala intensiva sunt cele care contin substante citotoxice precum amatoxina, giromitrina, orelanina. Ciupercile care contin involution provoac hemoliza imuno-mediata cu hemoglobinurie si colaps renal. Inhalarea de spori din specia Lycoperdon bronhoalveolita si colaps pulmonar in acest caz intervenindu-se prin ventilatie mecanica. Ciupercile din genul Coprinus isi manifesta efectul toxic doar in combinatii cu alcoolul (sindromul Coprinus). Intoxicatii cu principalele clase de ciuperci si mecanismul de actiune: Intoxicatia cu ciuperci din clasa Amanita: dureaz intre 6-8 zile la adulti si 4-6 zile la copii. Se manifesta printr-o perioada de latenta de 6-12 ore postprandial perioada asimptomatica. Apoi brusc apare o gastroenterita severa cu dureri abdominale, vrsturi, diaree apoasa ce duce la o deshidratare acuta, tulburri electrolitice si mai rar, colaps circulator la persoanele tinere sau la cele vrstnice. Acest stadiu dureaz in medie 2-3 zile dup care aparent apar unele imbunatatiri clinice nsa, in fond enzimele hepatice sunt crescute. In cel de-al 3-lea stadiu apare sindromul hepatorenal caracterizat prin icter, hipoglicemie, coma si moartea in 50-90% din cazuri. Prin tratament mortalitatea e redusa sub 10%. Intoxicatia cu ciuperci din clasa Gyromitrinelor: se caracterizeaz printr-o perioada de latenta de 6-10 ore postingestie dup care urmeaz o a 2-a perioada in care pacientul prezint cefalee, crampe abdominale, vrsturi, diaree simptome limitate. La pacientii tineri sau vrstnici pot prezenta vertigo, delir, convulsii si coma (sindrom de sistem nervos central). Se instaleaz o toxicitate hematologica, renala si hepatica cu transaminaze crescute, instalarea insuficientei hepatice si rareori moartea (2-4%).

Intoxicatia cu ciuperci din clasa Orellanine: se manifesta prin aparente simptome gastro-intestinale caracterizate prin greturi, vrsturi, diaree care dureaz 24-48 de ore dup ingestie. A 2-a faza se caracterizeaz printr-o perioada de latenta de la 3 zile pana la 3 saptamani. Apar alte simptome precum sete intense, poliurie, mialgie, crampe musculare, pierderea constientei, convulsii. Exista necesitate de dializa la 50% din cazuri iar decesul survine in 15% din cazuri.

Intoxicatia cu ciuperci din clasa Psilocybine: instalarea halucinatiilor e rapida iar efectele se diminua in general in 2 ore. E rareori fatala la adulti si poate fi diferentiata de intoxicatia cu acid ibotenic prin absenta letargiei sau a comei. Cele mai severe cazuri sunt nsa ntlnite la copii la care, in doze mari provoac halucinatii insotite de febra, convulsii, coma si chiar moarte.

Intoxicatia cu ciuperci din clasa Muscarine: se caracterizeaz prin hipersalivatie, perspiratie, si hiperlacrimare la 15-30 de minute de la ingestie. In doze mari pacientii prezint dureri abdominale, greturi severe, diaree, bradipnee nsa efectele se diminua in 2 ore.

Intoxicatia cu Acid ibotenic: simptomatologia se prezint la 1-2 ore dup ingestie. La copii predomina efecte glutaminergice precum hiperactivitate, excitabilitate, delir, convulsii si afectiuni neurologice ce dureaz in medie 12 ore. La adulti predomina efecte GABAergice precum ameteli, disfazie, somnolenta. Perioadele de somnolenta alterneaz cu cele de hiperactivitate si delir si dispar dup cteva ore.

Intoxicatia cu ciuperci din clasa Coprinus: genereaz un inhibitor al enzimei alcool dehidrogenazei astfel ca simptomatologia apare in prezenta consumului de alcool si se manifesta la 2 ore postingestie. Pacientul prezint cefalee, greturi, vrsturi, exaltare iar efectele se diminua dup 2-3 ore.

In literatura de specialitate se ntlnesc 2 sindroame des uzitate sindromul muscarinic si sindromul atropinic, sindroame cu latenta scurta si prognostic bun, decesul survenind in cazuri exceptionale. Sindromul MUSCARINIC este cauzat de muscarina-alcaloid parasimpaticomimetic cu structura asemntoare acetilcolinei,care produce excitarea receptorilor colinergici de tip muscarinic. Aceasta se gseste in ciuperci apartinnd speciilor Clytocibe si Inocybe. Muscarina actioneaz excitnd vagul,conducnd la inhibarea si oprirea inimii,constrictia bronhiilor stimularea peristaltismului intestinal si a secretiilor, mioza. Simptomele apar la o ora dup ingerare si se manifesta cu diaree,ameteala,delir- betia muscarinica ,hipersudoratie,secretie lacrimala,salivara,voma urmata de o faza de somnolenta,care indica sfrsitul tulburrilor grave. In caz de moarte,capul este acoperit cu pete violacee si hemoragii punctiforme,caractere comune la toate otrvirile cu ciuperci. Tratamentul de urgenta :antidotul-ATROPINA(blocheaz receptorii muscarinici).In caz de bronhospasm si wheezing,se administreaz bronhodilatatoare(Albuterol)pe cale inhalatori. Sindromul ATROPINIC este cauzat de ciuperci ca Amanita pantherina ,Amanita regalis. Principiile toxice sunt : muscinolul-alcaloid cu structura asemntoare GABA si acidul ibotenic-structura asemntoare glutamatilor cu efecte agoniste asupra SNC ca LSD).Aceste toxine au actiune antispastica la nivelul tubului digestiv,cailor biliare si urinare,ncetinesc evacuarea gastrica, diminua secretiile gastrice, salivare, lacrimale, sudorale. Dup aproximativ doua ore de la ingerare, apar: agitatie, furie, halucinatii, convulsii, midriaza. Este contraindicata atropina,deoarece agraveaz tulburrile neuropsihice. Se administreaz anticonvulsivante-Benzodiazepine sau Barbiturice. In toate cazurile de intoxicatie cu ciuperci se asigura libertatea cailor aeriene,suport ventilator,sustinerea inimii,reechilibrare hidroelectrolitica si acidobazica. Se aplica masuri de decontaminare gastro-intestinala (crbune activat,purgative), diureza fortata.