Sunteți pe pagina 1din 1074

www.cimec.ro

www.cimec.ro

PREŞEDINŢIA CONSlLlULUI DE MINISTRI

INSTITUTUL CENTRAL DE STATISTICĂ

Director Dr. SABIN .%ANUILA

INDICATORUL

LOCALITĂŢILOR DIN ROMÂNIA

Da!ele rtet•6.mtJntului generar rllrr. 6 Aprll~ 1941

Da!ele rtet•6.mtJntului generar rllrr. 6 Aprll~ 1941 llli'III\H:nJA 1:-iSTII t:'fl:LLI 1943

llli'III\H:nJA

1:-iSTII t:'fl:LLI

1943

:>'J"A'fi>:.TIG

www.cimec.ro

www.cimec.ro

SUMARUL

Pag. CUV'ÂNT INAINŢE • . . . . . . . . . . .
Pag.
CUV'ÂNT INAINŢE
• .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
VD-XVII
Ulmurtrea rezultatelor
recens4mADtulul
XIX-XXII
Populaţia României iD
anul
1941.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
XXIII-XXV
Munlclplul Bucur-eşti
Populaţia rurală şi urban!l"a României peproviDell
XXVTI-XXVTII
XXX-XLVIII
INDICATORUL LOCALITĂŢILOR PE JUDEŢE
1-738
Alba
3--10
Alad
11-19
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
20-44
Badlu
4$~
Bala
66-74
11ăltl
75---
Bihor.
.•.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.•
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
00-99
100-110
111-116
Braşov
117-125
Brăila
Buzău
126-156
Cabul
157-166
Caraş
,
167-172
Cdmpulung
173-175
Cernauti
176-181
Cetatea-Albă
182-190
Chilia
195-195
Cluj-Turd a
196-212
Constanta
2U-:126
Covurlul
227-231
"Dâmbovlja
,
232-249
Dolj
250-268

www.cimec.ro

 

••.•.

o. o

o. o

o. o

o

o

o. o

o

o. o. o

o. o. o. o

269-

279

28<1- 283;

oo

.o

o

o. 0 28-1-290

o.!91-3lOo

o.olll-m

o. ol:!l-3.1&

 

o. o

o

o

o

Flllclu

o

,

o

Gorj

o

o. o

o

o. o.

Hot!n

Hunedoara

 

oo

o. o

 

o o

Ialomlta

 

o

o

o. o. o. o.•. o. o

o. o. o

o

o331-346

o34i1-35QI

 

o. o

o

•.

o

o

Ilfov

o

o

o. o

o.•

o. o

o

o

0 360-392

0 ~-396

Jsmall

o

o. o. o

Lăpuşna . o

 

o

o. o

•.

o

o

o

o.

o. o

o

o.

o

. o

o3!r.-406

401--128-

 

o

o

o.

Muscel. o

o

o

o. o. o

o

o. 0 .&29-09-

Neamt

o. o

o

oooo. oo. o

o-"'D-h2

Olt

o. o. o.•. o.•.•

o

o.•.•

o.

o. o.•. o.••. o

o.

o. o469-4TI

.453-ttiS.

Orhel o

o

o.•

o

o

o. o o. o

Prahova

 

o

o. oo.•. o

•.

o. o

o

o. o.•

o

•••

o

o

o.

o. o

o. o

.61.8-49&

"99-516

517-5:!"

525- 538

Putna

o. ·o·o·o·o

RAmni

 

o. oo. o. oo o

Roman

 

o

o

o. 539- ;;o

Romanatl

o

o

o

o. o. o

•.

o

o. 0551-560

Severin

 

o. o

o

o. o. o.•. o. o. o. o

o

o. o

o. o. o. o. o. o

o

561-570-

.Sit-575-

o. o5""t6-:iliS

58&-5Q.I

o. o• .595-599

Siblu Sc roca. o Storojlnet Suceava

o

oo

o

o

o

o

o

o

o o. o. o. o. o. o. o o.•. o

TAmava·Mare

o. o

o o.•. o. o. o. o. o. o

600-605

TArnava·Midl

o

oo

o

o. o

o

o.

o.•

Tecuci . o

o

o

o

o

o.

o. o 012-62~

Teleorman Tlghlna

o

••

o

o

o.

o. o

o

o

o

o. oo

o. o

o. o.

o .•. o

o

o

6216-(!3.8

639-653

o.654-66-1

665-671

o.67:2:~84

o. o.685-tiGS

72:8-738

 

o. oo. o.o.o. o.o. o

Tulcea

o

o

o

o

o

Tutova. oo

 

o. o

 

o. o. o.•. o. o. o

Vaslui

V Aleea

o

o

o. o. o. o. o o

Vlaşca. o. o

 

00

••••••••••••

o. o.•. o o.o .•. o. o. o. o

REPERTORIUL ALFABETIC AL LOC.I\LITĂŢlLOR.o .•. o. o

ERATĂ o

)

o. o. o.•

www.cimec.ro

739-1020

!821-1021

CUVÂNT INAINTE

Rea:n.>ământul general al României din

1941

~·a efectuat

la

inceputul

lunei

Aprilie 1941

-a1Utme .-

1. 1 c ccmământul clădirilor şi al locuinţelor la

.=: Aprilie·;

!!. rccemământul exploatărilor agricole la 2

Aprihf';

.1. ncensământul populaţiei la 6 Aprilie; 4. recensământul exploatărilor agricole mij-

loci-i' mari şi specializate, la 9 Aprilie;

.5.

rccen.~ământul în"tniprinderilor,

la

.9

12

Aprilie,

 

l)

ruensamântul

refuglaţilor la

Il

12

A prilic .-

7. recensământul populaţiei de ong~ne etnică

~·vreiască, la 11 şi 12 Aprilie 1941.

lntentiunea Institutului Central de Statistică

.de a efectua 1·ecensământul

general al României

in primele zile ale anului 1940 a fost zădărnicită

de situaţia intemă dela sfârşitul anului 1939 şi

VII

www.cimec.ro

inceputul anului 1940. Din cauza Pvenimeuldor externe recensiimâtul general nu a putut fi efec- tuat nici la sfârşitul anului 19-10, adidi la IO ani dela recensământul general din 19'JG' Abia în ziua de 14 Ianuarie 1941 a apărut De- cretul-Lege N1·. 67, pentru executarea reccluă­ mântului genaal din 1941

Pentruca operaţiunile pe teren se poat~l cfrc-

lua la începutul lunei Aprilie 1941, adică Înaiult::

ca populaţia satelor, fi intrat în toiul numci!nr agricole, a fost 1wvoie ca lucrările de fnc~t,iitirr:

se execute

fnrmularelor, tipă1<irea lor inpachetarea şi expe- dierea lor În toate judeţele ţării şi distribui1 el. intregului material, rz fost o lucrare de ;;aste

proporţii, cr? a reclamat cfortur'i din partea orga- ndor lnstilutulu·i Central de Statistică, Însărci­ nate cu exrutarea lor. Intregul material de aproximativ 20.000.0Gb formulare diferite, reprezentând 17 vagoane Ş,l jumătate, a trecut prin 20 de operaţiuni diferite. Toale aceste ofJt·raţiuni, inclusiv del imilar!'rt sectoarelor de recensământ, au trebuit fie termi- nate În mai puţin de 2 luni, pentruca formularele bine clasate, potrivit dozate şi inpachrtalc in 29.0()0 de mdfm să poată fi la timp in posesiunea celor 29.000 de recensori care, au făcut şwulă practică sub conducerea celor J(J(J() controlori şi după indic:aţiunile primite dela organele tehni- ce ale /nstitutuui Centml de Statisl'ică: ,imJJ(:r- lori regionali, delegaţi judeteni şi de! egati mu-

intr'un timp de 2 luni, Intocmirea

Tlicipali

VIII

www.cimec.ro

Pentruca toate lucrările de pregătire să poalâ fi terminate la timp, adică cel mai târziu la ].) Martie, când materialul întreg de recensământ, lribuia fie înpachetat şi expediat, am mobili- ;:at personalul întreg al Institutului Central rh

Stati{tică.

a- pwafre zilnic, a lucrat în permanenţă în interesul

pcrfectăr'ii lucrărilor pregătitoare şi a operatiu-

uilor de pe teren, prin îndrumilri şi instructiuni adaptate inprejurărilor, esenţial deosebite de timpur'tll: normale, în care s'au efectuat rccensă­ minte{e din anii 1912 şi 1930.

Comitetul de recensământ,

întrunindu-se

Dacă ne gândim numai la greutăţile nepTc·vă­

:;lte, pe car-i ni le-a impus recemarea tuturor re- fugiatilor care la data recensământului nu erau î1u:ă toti definitiv stabiliţi', ne putem da seama de grija mare ce a trebuit o depună recensnrii şi m ganele noastre Lehnice, pentruca nici ll'an nu scapl neTecensal.

un cetă­

Guvernul ţăr,ii a ară/al o perf!!ctă

Înţelegrc

~; nu a precupeţit nici sprijinul mater·ial şi nici concursul moral atât de necesare pentru ducerea

la bun sfârşit a lucrărilor de recensământ. }le!n- crederea pnpulaţieî faţă de opera recensămnntfl-

1ui a fost compleei risipită, încâl cu ocaziunen lu- crătilm· pe teren 1w s'au ivit cazuri ca recensorii sii Înlâmpine greutăţi.

cele mni

bune condiţiuni în zilele de 2-12

la o verificare su-

mară a tuturor operaţiunilor de înregistrare fă­ cute de recensor'i, de către controlori sub supra-

Operatiunile fJe

teren s'au făcut

în

Aprilie 1941.

In continuare s'a procedat

lX

www.cimec.ro

vcgherea

tehnici ai institutului Central de Stat·istică.

directivele

date

de

~i după

delegaţii.

7 oate mapele au fost

pediate

Institutulu-i.

apoi împachetate

,~i ex-

In

August am

fost

chemari să procedăm ime-

diat, la o numărătoare a populaţiei şi o inventa-

riere a bunurilor din Bucovina de Nord şi din Basarabia, intrebuinţând metode şi formulare

adaptate împr~·jurărilor.

Pe lângă formulard.7 obişnuite pentru inre- gistrarea datelm· privitoare la clădiri şi locuinte

la populaţie, la gospodăriile ag'iicole ,~i la ~ntr-e­

formu-

lare speciale:

prinderi,

ni s'au introtbts şi următoarele

1. Lista avuţiilor publice.

2. Lista exprofrrierilor şi a atribuirilor de bli-

uun.

3. l;ista

4. Lista de bunuri ai căror stăpâni nu sunt pre-

averii

repatriaţilor germani.

zenţi, refugiaţi, dispăruţi, etc.

5. Lista bunurilor evreeşti şi

G. Lista bunurilor mobile fără stăpân. In vreme ce, la recemământul din Aprilie 1941, complectarea formularelor speciale pen- tru refugiaţi şi evrei s'a putut face cu uşwinţa, având în vede1 e pcr.wanele la care se referă

datele înregistrate erau prezente .ri puteau da

luate lămuri1ile cerute, in

în Basarabia, o parte din formularele speciale au trebuit fie complectate în absenţa persoa- nelor pe care le vizează, ca de pildă lisiele care cuprind averiile repatriaţilor germani, listele de

Bucovina de Nord ,~i

X

www.cimec.ro

bmwri ale refugiatilor, dispăruţilor etc., o parte din listele bunurilor evreeşti. lnformaţiunile pri- mite deltl vecini aszipra persoanelor absente şi a br.rmrilor lor a reclamat minutioase verificări la faţa loculU1·, deoarece niâ reprezentanţii autori- ti.t{ilor admini!drative. abia ·instalaţi în posturi şi

in foarte multe cazuri necunoscători ai împrejurăa

1·ilor focale, nu erau în măsură să dea relaţiuni precise comisiunilor de inventariere şi delegaţilor tr?hnici GÎ lnstitutufui. Eforturile depuse În cursz.l anului 1941, de căire ftmctionmii Institutului Central de Stati.~­ tică. ni-au dat posibilitatea să adunăm un mate- 1 ia/ foarte pre(ios pentru cunoaşterea realitil(;i- lm di,1 tara noastră. Acest material cuprinde. pe

lrlngă reGlitatea demoguJ}tcă, socială, culturală ŞI

anul

constitlll

pentru 1sloricul de mâine, lot alâtea

ectmomlcă a ţării, asa cum se

1941. ,,i numeroase

elemente

presenta in

ce

vor

documente.

Indicatorul Statistic al localităţilor din Ro- mânia e numai o prefaţă a viitoarelor publ1:caţii care vor fi puse la îndemână ca rezultate defini·· tive după prelucrarea materialului recensămân­ tului din Aprilie şi a inventarierii din lunile Au- f~ust, Septembrie şi Octombrie 1941. Prelucrarea mecanică, clasificarea şi controlul tururor datelor înregistrate de recensori şi de membrii comi.siunilor- de inventariere cer timp. Materialul adunat la recensământul din anul Jr}30 a formut obiectul a 10 volume mari. Acel din anul 1941 1 care cuprinde si recensământul ex-

XI

www.cimec.ro

pluataţ-iilor agricole. precum ,~i mai multe recen- săminte şi inventarieri spec-iale, va forma materi-

alul unui număr de publicaţ-ilmi şi mai mare. Şi,

J~ână la apariţia acestora. Indicatorul Statist-ic va fi o bună călăuză în mâin·ile tuturor acelrmz fN'

care îi interesează realităţile din ţara noastră. Prin

loptul că îmbrăţişează în mod sumar un materia( bogat, Indicatorul Statistic va servi şi după afw- ,.itia publicatiunilor GU rezultatele defhtitive (l(e ri'Censământului şi invenlarierii din anul 1941,

ca un ghid uşor de

Indicatorul Statistic înfăţişează distribuţia po-

pul~:iei pe judeţe pe oraşe şi pe sate, aşa cum

a fost inf'regi5trală în anul, 1941 în comparaţiP

cu

rnânui.t şi de comultat.

cifra populaţiei acelorari

unităţi administra-

fi<x,

stabilită la recesământul din anul 1930.

Punând faţă în faţă rezultatele a două recensâ-

minte făwte la

două epoci diferite şi după cri-

terii diferi.te, am fost nevoiţi să recurgem la rt :.eamă de note explicative, spre a lămuri deose- birile rezultate dela un recensământ la altul. Iar pentru a înlesni lucrările compamtive dintre re- zultatele recensăminlelor din anii 1941 şi 1930

în raport şi cu rezultatele recensământului din tmul 1912, (pentru Ardeal şi Bucovina: IY/0) tltim un însemnat munăr rfp note explicative la localităf.ile care şi-au scliimbat structura Pe care uu avut-o la acea epocă. Foarte multe localităţi ~-i-au ~chimbat şi numt:le, - unele chiar de mai multe ori - încât a trebuit recurgem, si in

aceste cazuri

la note explicative, spre a înlesil~

~dentitatea lor.

XII

www.cimec.ro

Numărul mare al locaiităţilor, în dreptul că­

mra apar diferente mari între numărul locuitori- for din 1941 ~i 1930, se datoreşte nu numai faptu-

~ui că cele două recensăminte s'au făcut după cri-

~en"i diferite, dar, în Vechiul Regat, aceste deose- biri provin mai ales în urma deselor modificări administrative. Frecventele modificări adminis- trat-ive nu vizează numai delimitarea nouă a unui

judeţ 5au a uuei plăşi, ci în nenumărate ca::<.Jri

trecerea unui 5at

i'nsăşi structura comunei, prin

dela o comună la alta, şi chiar şi structura unităţii

soâale a satului, prin trecerea unui cătun sau a

unei po1·ţiuni de sat dela o unitate la alta, dela un wt la altul. N econtenitele treceri ale unor aşe­ zăi'i gospodăreşti dela o unitate la alta fac ca sa- rul cutare să aibă a altă delimitare în 1912, o alta in 1930 $i cu totul altă înfăţişare în anul 1941. Un număr de gosPodării, înregistrate la data re-

censământului din 1912 în satul

A, le găsim În

1930 în satul B, iar in 1941 în satul C, sau chiar

revenite o parte 7a satul A, iar altele trecute la

saiele

şi grupurile de case, din care a fost compus, trec la satele F şi G ~i eventual chiar la satele A, B, C şi D. care în interval au mai suferit o modificare.

Urmărirea trecerii acestor aşezări gospodărcştî

dela o unitate la alta implică operaţiun'i de birou · nespus de grele şi migăloase, precum şi repetate corespondenţe pe care sectiile Institutului au fost nevoite le angajeze Cit administraţiile locale .~i cu m·ganele Serviciului nostm exterior, încât a trebuit să treacă mai bine de un an de tile, până să se poată /ămur't toate nedumeririle.

C şi D, în

vreme ce satul E dispare cu toiul

Xllt

www.cimec.ro

Dificultăţile identificării localităţi/ar au. fost

>Porite şi din cauza schimbărilo1· dese de nume, la care au fost supuse dela 1912 până la 194.1 nu numai plăşile si comunele, ci ţi un număr foarte m.are de sate. Localităţile cu aceeaşi denumire pe

iailoriul aceluia,~i judet --· 8 sate cu numele ,,Po-

deasemeni

01.1 contribuit la sporirea greutăţilor de identifi- care. Pentru a înlesni identificarea lo-r în viitor, om introdus în paranteză, în dreptul satelor cu

tJce/aş nume de Pt teritoriul aceluiaşi judeţ, nu-

mefe comunei de care finea la data recensămân­ iului (inventarierii) din anul 1941. Dacă însă ţ)(înă la viitorul recensământ, satul va fi trecut la află comună. sau dacă în interval acel sat, sau co- muna de care t.in îşi va schimfJa numele, 'iden- tificarea lui va deveni din nou o problemii. Spre deosebire dP Indicatorul Statistic din 1930, aaastă lucrare mai cuprinde, lot în notele expli-

<arive, şi cătunele si alte aşezări gospodăreşti cu

nume propriu din hotarul satelor, apoi suburbiile,

wloniile muncitoreşti etc., din

Jit'şli" în judeţul Argeş ş. a. m. d. -

hotarul oraşelor.

lnovaţiunea aceasta are o deosebită însemnătatt

mai ales penlru cercetătorii problemelor sociale din viaţa satelor si a oraşelor. Foarte multe din

aceste aşezări rt,ospodăreşti sunt nuclee ale unor

sunt sate în

devenire, sau vi·itoare comune suburbane, sau lhiar viitoare cartiere de oraşe. Altă inovaţie este introducerea unui număr de cod pentru fiecare localitate - sat sau oraş care va înle~·ni ·întocmirea fişelor personale cu

localităţi cu vwţă socială proprie,

XIV

www.cimec.ro

cifru propriu pentru fiecare locuitor al ţării, pre- văzut în viitoarea organizare a birourilor de po-

pulaţie.

Ca şi Indicatorul Statistic din 1930, şi acesta

cuprinde la urmă un Repertoriu alfabetic al loca-

litătilor din România cu numele lor oficial din 1941, care face posibilă aflarea fără greutate a

oricărei localităţi din 7 ară. Una din viitoarele

publicaţuni ale Institutului Central de Statistică

şi anume Dicţionarul Statistic al

României va

cuprinde, în ordine alfahrtică, toate aşeză:n'le o-

meneşti din ţară, adică nu numai oraşele şi satele

fel de grupuri

de case cu nume propriu, din hotarul oraşelor şi al satelor, cum sunt : coloniile muncitoreşti·, mă­ năstirile, localităţi climaterice şi balneare, co- lonii de ţigani, colonii forestiere şi alte aşezări

gospodăreşti răsleţe, a căror viată soCială se inte-

gTează în viaţa socială a unei localităţi apro-

piate. Toale aceste aşezări

gospodăreşti vor a-

şi cătunele şi orice

ci

şi suburbiile

părea în acea puhlicaţiune, ca şi oraşele şi satele,

tof în ordine alfabetică si nu numai cu numele lo1· de astăzi, ci şi Cll denumirile vechi oficiale şi nco/iciale, române şi străine, pentru ca orice a-

şe;;are omenească din ţară, ce se întâlneşte in pu-

blicatiunile şi în actele oficiale române ţi străine din a doua jumătate a secolului treetti şi din pri-

ma

ficată cu înlesnire.

jumătate a celui de fată, să poată fi identi-

Indicatorul Statistic al

localitătilor din

Ro-

mânia deast·meni urmăreste şi scopul de a inlesni

identi!icaua

oricărei aşezări din

ţară. Din

XV

www.cimec.ro

wuza formatului

talivă, Indicatorul Statistic: a trebuit se limi- teze la denumirile româneşti dela ultimele trei

redus

de călăuză por-

său

1·rcensăminte; 1941,

1930 şi 1912 {1910).

Dar şi în acest cadru limitat. lucrarea de faţă wprinde indicaţiuni asupra structurii oraşelo1' şi satelor noastre, înlesnind totodl1tă şi o mai notiunilor de sat şi cătun. In felul acesta, Indicatorul Statiltic al Româ- niei va putea servi ca auxiliar şi îndreptar şi or- ganelor adminishaţiilor locale, la delimitarea u- nităţilor administrative,la numerotarea caselor în sate şi cătt şi mai ales la evitarea confuziunuOJ· între sat şi comună, confuziune atât de frecventii în trecut. când s'au numerotat in continuare ca- sele din 3-4 şi mai multe sate care fmrnau o co- mună, cm.siderându-se toate ace.5te sale ca o sin-

gttră aşezare OllteJ.ească, ca o singuri$ unitate so-

cială, adică ca un singur sat. Din cauza 'confu-

zhnilor între no:iur.ea de sat şi comună au apărut

o serie de greşeli nu numai în publicaţiunile ofi-

citile şi neo/iCiale, ci şi în hărţile întocmite pe temeiul acestor publicatiuni. Gâsim în aceste hărţi denumiri împrumutate din istoria şi din

justă înţelegere a

nc

nume de domnitori, de

eroi naţionali şi de bărbaţi de llat - în dreptul

unor vechi aşezări omeneşh, a unor sate cu veche tradiţie, cu iolul altul decât numele vechiu, care

e cel adevărat Numele vechiu al statului dat de

acestui'

populaţie a dispărut de pc hartă şi locul

viaţa politică a ţă;ii -

nume l-a luat numele nou oficial, care însă în realitate nu este numele satului în dreptul căruia

XVI

www.cimec.ro

îi găsim, ci al comunei

.sate, care toate sunt indicate pe hartă cu numele

compuse din mai multe

lor cel adevă1at, în afară de satul reşedinţă care

apare

cu

lndicatorul

numele

împrltmutat.

al

Statil·tic

localitătilor din Ro-

m&nia va servi ca· îndemn celor inustrati cu spi-

rif de cercetător, să înceapă studii comparative

.m11pra evoluţiei unor localităţi sau regiuni care-t

lntersează mai de

aproape

In sfârşit, lucrare va

fi

şi un pretios auxiliar

în mâna tuturora - autorităţi, instituţiuni, par-

I ieulaii can au în permanentă nevoie de lă­ muriri şi orientări privitoare la sitt.aţia locali-

Jătilor.

.Apreciind la justa lor valoare foloasele pe care hdictor11l Statistic al localităţilor din România le aduce tutuora, am hotărât editarea lui chiar rtcum În toiul răsbo-iului, d_eşi sacrificiile ce se cer sunt cu mult mai mari astăzi decât în timpuri

1i•Jrmale.

Indicatorul Statistic al localităţilor din Româ- uia din 1941 este redactat de d. Gheorghe Biră­

cu. c D-sa a fost ajutat de i Prof. Gh. lorgulescu, d-nil Cezara ,1gopşa şi d-şoarele Georgeta M•lri- nr:scu, Angela Vasilescu şi Georgeta Dăncescu f tmcţionare ale Institutului Cr·ntral de Statistică.

Dr. SABJN MANU/LA

XVII

www.cimec.ro

www.cimec.ro

LĂMUJUREA

REZULTATELOR RECENSĂMÂNTULUI

Ca şi la recens3mântul din 198[1, organele însărcinate cu

(Aprilie

dc:ctuar~a pc teren a lucrărilo, de rcc~mământ

1941) şi de inventariere (în Eurovina de Nord ~i în iu Basarabia [n lunile August, Septembrie ii Octombrie 1941).

au primit instrucţiuni preci~e. c:i obi~dul recens:imântului şi al inventarieri1 populaţiei ~i <J bunuril->r din mediul rural îl formează popuLaţia ii bunurile <.uprinse in hotarele unu1 sat. iar nu in ale une1 comune Unitatea soc,ială oore e

satul, aro: c<~ractrr d•·

adimistrativă. comuna care e supusă la continue fluc-

tuaţiuni. In vreme ce comuna e o creaţiune artificială a

autorităţilor adimis!rative, aşe;r.ările omeneşti natumle, a-

mai multă ~tabilita:e tl !d.t ur:•<at• a

dică satele,

au

luat fiinţă în majoritatea cazurilor în mod

spontan

s'au

desvoltat

~au au decăzut după oameni şi

împrejurări. de cele mai multe ori w totul independent de voinţa cârmuitorilor.

Puţinele sate, înfiinţate de c.lrmuitori sau chiar de par-

licuJ,ari prin colonizări, se desvoltă şi ele,

da-tă veche, în aceleaşi condiţiuni de totală sau aproape

ldală ·independenţă de voinţa cârmuitorilor, care cel mult în primii ani dela înfiinţarea lor, le poartă o grije d~osebită, sprijnindu-le la ridicarea primelor instituţiuni şi la excutarea primelor şi celor mai necesare lucrări. edi- litare. Acest sprijin, pe care autorităţile îl acordă de alt- fd ~i satelor mai vechi· din cuprinsul comunelor care nu dispun de suficiente mijloace proprii contribue la înflori- rea satului şi la ridioorea 9tării :sociale, culturale şi econo- mice a locuitorilor, dar nu-i schimbă întru nimic structura pr()priu zisă.

ca

~i cele

de

XIX

www.cimec.ro

Vatra

satului

şi hotarul lui,

adlcă trupul de moşie, se

prezintă şi azi, în majortatea

şi cu

nelor din Muntenia şi Moldova cu aceeaşi slrudură astăzi

covârşitoare a cazurilor.

ca

vreme ce numă,rul comu-

100-200 de ani

în urmă, în

redus decât al

comp.lect

structura, fiind compuse dintr'un număr mai mare sau mai

acelora

c

ca

şi acum

care

20

şi 30

în

de

ani,

cu

mult

şi-au schimbat

mai

acest

interval

mic .de sate,

decât cum erau cu 20-30 de

ani

în urmă.

Conduct'rea recensământului din 1941 s'a străduit, prin

urmare, recenseze peste tot realităţile vii găsite pe teren, adică satele, care constitue fiecare în parte o unitate cu viaţă socială proprie. In Muntenia şi 1n Moldova, din cauza, confuziunii între noţiunea de sat şi între aceea de comună, s'au numerotat în 1930 în continuare şi în devălmăşie, casele din toate satele care formau o singură comună, 'în vreme ce

la recensământul din 1941. am căutat "Să separăm toate sa-

tele, intervenind la autorităţile adiminislrative proce-

deze la numerotarea caselor pentru fiecare sat în parte. Felul greşit de numerotare a caselor l-am întâlnit în 1930

în nenumărate cazuri, în care apoi unităţile adiministrativc

apar ca sate. In chipul acesta, numărul satelor apare în 1930 cu mult mai mic decât e în realitate. Pe de altă parte însă în ultimi 10 at,i, oficialitatea a deLI"elat ca .~at.e o mul-

ţime de cătune, colonii muncitoreşti, mănăstiri posturi pes-

cu num.: propriu din ho-

tarul satelor. De aceea, la recensământul din 1941, apare un număr mai mare de sate decât cMe sunt în realitate. Am mai redus din acest număr acolo unde în urma unor an- <.hete locale, sau a unor informaţiui precise, primite dela organele Serviciului nostru exterior - con!rolori şi cen- sori statistici - am constatat nu e vorba decât de sim- ple cătune lipsite de orice instituţiuni public<.> şi de orice

viaţă socială proprie. Numele acestor aşezări gospodăreşti

lt:-am trelUt în notele explicative, iar clăr:lirile şi puţina lor

cărui hotar

căreşti şi alte aşezări de acest fd

populaţie se găsesc înglobate la

sunt situate şi în a cărui viaţă wciala se intregrează viaţa

de toate zilele a locuitorilor care le .populează. In unele

satul,

în

al

cazuri, în

aceste aşezări gospodăreşti declarate ca sate, nu

s'au mai găsit pe teren nici clădiri şi nici populaţie. Doar

locul dacă mai arată existenţa lor efemeră de câţiva ani.

E vorba

mai

aks

de

Lisele

puncte

pesdrcşti şi târle

aşa

XX

www.cimec.ro

penl! u adăpostirea vitelor din Delta

bia

Dunării, ,lin care

fiind

acoperit

au

mai

rămas câteva

urme,

restul

apă şi de

Rluf.

a-

de

Sperăm că, până la viitorul recensămâ:1t, ·.10m putea face

'' separare ootcgorică a cătunelor, dup 'i c-.: vnm reuşi, cu a-

_jutorul

localt·,

lt·-

rituriu ţ'i.rii. Ahia atur::ci vom ~~~ cu prec;~I'J•J<:, r;"•tc s;lt<" se

~asesc pe teritoriul ţării,al unui judeţ, al unei plăşi sau al unei comune. Şi p:înă atunci, vom întrebuinţa to-ate .nij- loacele ptntru a lămuri pe cei în drept şi, în deosebi, pe vii·torii recensori, asupra noţiunilor de sat, do: cătun şi de alte aşezări gospodăreşti şi mici grupuri de case - ferme,

organelor Serviciului nostru

tr,

cem

extcr111r

şi prin anchete

prin si ta unui ,),Kcrnăm.int s< rios

pe

:;ă lo<1le .iş•:,itrile gosp•J,J.lr·;~ti cu nume propriu de

conace, cantoane, posturi

restiere, cariere de piatră, sau alte cxploataţi1111i. care a-

trag populaţie flotantă şi care nu sunt nici măcar cătune, ci tot atatea aşezări gospodăreşti vremelnice, fără viaţă so-

c.ială proprie

fiind

pescăreşti, cherhanale, colonii fo-

fără stabilitate,

şi

multe

ori

nu

-

de

existenţa lor efemeră

satul învecinat

ci

de

o

legată de

instituţiune sau de stâpânul exploataţiunei, care asigură

traiul de toate zilele, printr'un

adăpost vremelnic şi prin aprovizionare cu alimente pe timpul lucrărilor de exploatare. Deosebirile de cifre pentru populaţia Soatclor în 1930 în-

tre publicaţiunile noastre de până acum şi între acelea a- rătate în volumul de faţă le-am explicat în note scurte. Deosebirile între cifrele populaţiei judeţlor şi provin-

ciilor,

prind rezultatele recensământului din 1930 şi în:lre cele cuprinse in volumul LJe faţă. provin din modificările ce s'au făcut dela 1930 până la 19~1 în structure judeţelor şi a ·provinciilor ţării. Având in vedere multele şi frecventele modificări, ce s'au făcut în structura şi la denumirea plăşilor, am re-

nunţat la împărţirea judeţelor pe plăşi, iar numele comu-

aşa cum au apărut în publicaţiunile noastre care cu

populaţiunei de muncitori

nt>i l-am dat numai în repertoriul alfabetic. A'm trecut aici, în dreptul satului. numele judeţului în care se găsea

şi numele cQ•

satul la data recensământului (inventarierii) munei de care ţinea la aceea dată.

J;a p•·escntllrţa cifrelor, ~M<; i'Ti\t~ re~Qltatelc: r~cc;ns!l.

www.cimec.ro

mântului

ţilor -

pentru

1930, s'a

tinut seama de

structura unită­

oraşe, nte, judeţe, provincii -

din anul

194 i,

a-

dică de delimitarea găsită la data recensământului şi a in-

ventarierii·

XXII

din

anul

1941,

www.cimec.ro

POPULAŢIA ROMANIEI IN ANUL 1941

Popula\ia ~tatornică*) a României, aşa cum apare din publicaţiunea de faţă, Lare cuprinde în mo'i sumar rezul- tatele recensământului dela 6 Aprilie 1941, pentru provin- l iile oa"rc la aceea dată constituiau teritoriul ţării, şi ale invenlarierii efectua,te in lunile August-Octombrie

1941 în Bucovina de Nord şi· Basarabia, s'a ridicat în

anul 1941 la cifra de16.769.584 locuitori, a căror reparaţie

pe proviincii istorice se presintă în felul următor în 1941:

în cifre absolute, Muntenia are populaţia cea mai numeroasă 4.905.351 locuitori reprezentând 29.3% din totalul ţării. Urmează apoi Moldova cu 2.797.693 locuitori sau 16.7% Basarabia cu 2.746.232 locuitori sau 16.4%. Transilvania cu 1.731 038 locuitori sau 10.3%, ·Oltenia cu 1.673.255 locuitori· sau 10.0%, Banatul cu 957.957 locuitori sau 5.7%, Bucovina cu 794.858 locuitori sau 4.7%, Crişana cu 6-43.903 locuitori sau 3.8% şi Dobrogea cu 519.297 locui- tori sau 3,1%. Faţă de recensământul din anul 1930,

când pe aceleaşi teritorii au fost mrnăr,aţi

15.294:.,8,1'8.

locuitori,

se constată

un

spor de 1.474.766 suflete, adică

96%.

In

f ronticrile din anul

1930.

România cuprindea un lo-

Ial de 18.057.028 locuitori, din care asupra Munteniei re- veneau 4.029.008 locuitori sau 22.3%' asupra Transilvaniei care 1a acea dată era a doua provincie a ţării, după mă­ rime, reveneau 3.217.988 locuitori sau 17.8%, asupra Ba- sarabiei 2.864.402 locuitori sau 15.9% asupra Moldovei 2.-433,596 locuitori ~au 13.5%, asupra Olteniei 1.513.175 locuitori sau 8.4%, asupra provinciilor Crişana-Maramu­ re~ 1.390.417 locuitori sau 7.7%, asupra Banatului 9.99.958 locuitori sau 52%, asupra Bucovinei 853,009 locuitori sau 4.7% şi asupra Dobrog~i 815.-475 locuitori sau 4.5%. Pe terito1'iile ocupate qe Ungaria pe baza dictatului dela Viena şi de Bulgaria în /urma celui dela Craiova trăiau

•) Prin populaţie statornică ~e Inteleg toţi locuitorii care au doml· cillul obişnuit in localitate, fie ca erou prezenţi la data recensaman- tnlui (lnveniarlerll), fie ca lipseau pentru scurta vreme din locolltatf! Populaţia statornica cuprinde şi pe ţiganii nomazi şi pe vagabonzi!

rara

calitati unde se gaseau

domiciliu stabil, care au fost Inregistrati la listele locuitorilor lo-

tn ziua recensllmllntulul

XXIU

www.cimec.ro

la sfârşitul anLJiui 1930, adică la 29 Decembrie 1930, data recensământului general, - 2. 762.100 locuitori. Cu sporul natural al populaţiei, cifra locuitorilor din teritoriile ocu- pate s'ar fi ridicat de &igur La cel puţin 3.000.000 lo- cuitori până la sfârşitul anului 1940, adică într'o perioadă rle 10 ani de zile, Adăugând şi pe locuitorii Basarabiei şi ai Bucovinei de Nord repatriaţi în Germania, ca şi pc ce-

tăţenii evacuaţi de

organe1e militare şi administrative ale

U. R. S. S. constatăm că, în preajma recensământului ge-

neral

al

României

populaţia dinlăuntrul frontierelor

sta-

bilite

prin

tratatul

dela

Trianon,

a

întrecut

cifra

ck

20.000,000

chiar

de

cursul

locuitori.

anului

cifră de

1939.

altfel

fusese

depăşită.

în

calculele

lm;titutului

După Central de Statistică, populaţia probabilă a României la

1

Ianuarie

1940 era

de

20.058.378

de

locuitori .

Din populaţia de 16.769.584 locuitori. înregistraţi la re- ccnsământul deJ.a 6 Aprilie 1941 şi la inventarierea din lunile August, Septembrie şi Octombrie 1941, satele con-

tribuesc cu 13.133,591 locuitori sau 78 :t635.993 locuitori sau 21.7%.

iar oraşele cu

~%.

78 :t635.993 locuitori sau 21.7%. iar oraşele cu ~%. La 100 locuitori Populatie urbana Populaţie rural

La 100 locuitori

Populatie urbana

Populaţie rural a

Banatul

2o.4c;;c

79.6%

Basarabia

8.0%

92.0%

Bucovina

22.0%

78.0%,

14.7%

8!

'3%

Dobrog<:a

29 6%

70.4%

Moldova

22.3°/n

77.7%

Muntenia

32.4%

67.6%

Oltenia

13.7%

86.3%

Ttansilvania

20.5%

79,5%

 

Total

21.7%

78.3%

Populaţia urbană este mai numeroasă în Muntenia, Do-

brogea,

Moldova

şi Bucovina

şi

Oltenia şi Crişana.

mai

rară în

Basarabia,

In Muntenia, proporţia populaţiei urbane faţă de ~c;ar11·

XlQV

www.cimec.ro

raiă a

S!lorit

dela 27.1%

(1930) la !12.4%

(1941). adică in

zece ani

la un sfert şi ceva la aproape o treime din totalul popu-

laţiei ace:.tei provincii. In acclaş timp proporţia populaţiei

urbane a Bucovinei a scăzut dela 26.6r~. la :22.0%, iar a

Basarabiei dela

Cauzele sporului mare de populaţie în capitala ţării şi în multe alte oraşe .ale Munteniei, Olteniei, Dobrogei, Moldo-

vei, Transilvaniei şi Banatului, precum şi ale scăderii ex traordinare a populaţiei urbane din Basarabia şi Bucovina vor fi arătate prntru fiecare oraş în parte într'un studiu separat.

Cu ace>t prilej s'a repatriat în Germania apr·)ape intrea- ga populaţie rurală de origine etnic.i germană din lluw- vina, Basarabia şi Dobrogea. Prin ac•!astii rcpatrkn:., popula1ia rurală a Bucovinei, Basarabiei şi Dobrogfi a

urbană cu

aproximativ 30.000 de suflete. Scăderea populaţiei, a fost

mai simţitoare în Bucovina şi în judeţele sudice a,le Basarabiei, adică în regiunile, în care populaţia germană

~i ceva populaţia urbană a

Munteniei a sporit de

12.9%

la8.0%.

cu peste

100.000 de

suflete,

iar cea

scăzut

lra mai numerosă.

)

XXV

www.cimec.ro

www.cimec.ro

MUNICIPIUL EUCUREŞTI

Soctorul

Clădiri

Locuilori

{Populalie otalorDic

o)

 

1941 1941

1930

1. Galben

15.853

176.207

111:1.578

Il. Negru

21.742

238.055

163.914

III. Albastru

19.836

213.473

157.017

IV. Verde

14.108

177.266

131.372

 

Total:

n.ssg

805.001

570.881

Comune

suburbane:

81.591

187.555

fi6.06i

 

---

---

TOTAL GENERAL:

103.130 991.536

636.948

Dela 1930 până la 1941, populaţia Capitalei a sporit cu ~55.588 locuitori sau 55.8%. Populaţia din cele 4 1ectoarc administrative ale municipiului, adică din oraşul propriu zis,

a 1porit cu 234.120 locuitori sau 41.0%, iar populaţia co- munelor suburbane cu 121.468 locuitori sau 183.1:1%, ceeace in1camnă că numărul locuitorilor din comunele suburbane ale Capitalei aproape s'a intreit in 10 ani 1i câteva luni. In vreme ce numărul clădirilor din oraşul propriu zi1 a

1porit

in

actst

intervral

dela

58.310

la

71.539,

adică cu

13.229 clădiri, in comunele suburbane numărul clădirilor

la

31,591, adică cu 19.394 clădiri. Majoritatea acestora din

urmă o formează casele mici cu 11-4 apartamente modcatc

ti chiar case familiare cu o singură locuinţă, in Yr'eme

ce cele 111.229 clădiri, cu cât au 1porit construcţiunile imo-

biliare din oraşul propriu zis, •unt in majoritate clădiri mari, sau blocuri cu zeci şi chiar sute de locuinţe. Apar- tamentele din aceste blocuri, chiar şi c~le compu1e din !-11 camere şi dependinţe, fiind extraordinar de 1cumpe

a 1porit în proporţie cu

mult

mai

mare : dela

12.197

XXVII

www.cimec.ro

şi absolut inaccesibile cetăţenilor <'U mijloace mai reduse :

hmrţionari, pensionari, muncitori, etc., foartt· mulţi dintre

aceşti cctăţtni ai Capitalei şi-au ciîutat şi ~i-au găsit adă­

pwst mai convenabil în casele 1n,ai m•Hlcstc din comunele ~nburbane ale oraşului, legate toate de centru prin tramvaie şi autobuze. Din tabela comparativă ce urmează mai jos se vede

<·ă al doilea oraş al României

vei : Inşi cu

locuitori, iar al patrulea 'Jimişoara cu

Il 0.840 locuitori. In

toate celelalte municipii ale tării populaţia este ~ub 100.000 ele suflete. Cu mult mai putin de 100.000 locuitori au ră­

••• municipiile Chişinău şi Cernăuţi, care în 19311 ocupau

lorul al doilea şi al treilea în ordinea mărimii. Municipiul

suflete, ocupă locul

Galatilor. a cărui populaţi'e a scăzut cu aproape 4.000 de suflete, în vreme ce populatia portului Învecinat Brăila a 'porit cu aproape 1:3.000 ele suflete. Ordinea după mărime

cauza

în

1941 era capitala Moldo-

111.669 locuitori, al treil~a 1'/ocşli cu 111.18.'~

Brăila, care are aproape 100.000 de

a

oraşelor s'a

modificat

foarte

mult.

mai

ales

din

evenimentelor

din

anii

1940

1941.

şi

XXVIll

www.cimec.ro

POPULAŢIA RURALĂ ŞI URBANĂ

A ROMÂNIEI PE PROVINCII

www.cimec.ro

><

>: >:

1) POPULA. ŢIA RURALĂ ŞI URBANĂ A ROMÂNIEI PE PROVINCII

Nr.

Nr.

Nr.

ClAdiri

Locuitori

(Populajie otatornică]

de ord.

Numele provinciei

jude·

1941

te lor

19l1

1930

 

TOTAL GENERAL

60

151

3.703.811

16.769.584

15

294.818

1

Oltenia

5

16

395282

1673255

1513175

2

Muntenia

12

·go

960142

4905351

4029008

3

Dobrogea

2

14

103177

519297

447810

4

Moldova

13

31

600707

2797693

2431010

5

Basarabia

10

16

695706

2746232

2863913

6

Bucovina

5

15

203572

794858

854237

7

Transilvania

8

20

370640

1731038

1587873

8

Banatul

!\

7

220418

95795'7

939672

9

2

2

154167

643903

628120

2) POPULAŢIA RURALĂ ŞI URBANĂ A ROMÂNIEI PE PROVINCII ŞI JUDEŢE

Nr.

de ord

Numele

judetului

Clădiri

19U

Locuitori

(Populalie •tatornică)

1941

1930

1.

1

2

3

TOTAL GENERAL

T (1/al

Dj

G

Me

Oltenia

Dolj

Gorj

Mehedinţi

www.cimec.ro

3.703.811

395282

117855

60968

81516

16.769.584

167.'3255

538493

228256

327633

15

294.818

1513175

485149

206642

303575

>:

>: >:

-

4 Romaoaţi

5 Vâlcea

Vâl

II

Total

Muntenia

1

Ag

2

Brl

3

Bz

4

Dt

5

Ial

6

lf

Ilfov

7

Mus

Muscel

8

Olt

Olt

!1

Pr

Prahova

10

RS

Il

TI

Teleorman

12

VIa

III. Total Dobrogea

1

Cta

Constanta

2

Tul

Tulcea

IV.

Total Moldova

1

Bc

2

Ba

Baia

.'1

Bo

4

Cv

Covurlui

5

Dh

Dorohoi

www.cimec.ro

65120

302749

271096

69823

276124

246713

960142

4905351

402.90'08

71172

295450

257378

46051

256045

219831

80280

363762

312902

82939

3:52141

309071

71559

3:50.'388

293352

190613

1407935

1000167

41720

166332

149797

48646

208800

183595

124831

568639

477750

45976

218129

181459

85611

392663

353491

70744

325067

290215

108177

519297

447810

58167

316276

263772

45010

203021

184038

600707

2797693

2481010

69271

309153

261019

39616

182746

157801

53461

249904

218258

43587

226431

210006

52005

239986

208683

X

X

~

-

Nr

de ord.

Numele

h FI

7

H

1)

10

Il

,.,

l:l

Ne

Pu

Ro

Tt·

'fut

Vas

judetului

H41

29910

58687

Neamt

51770

l'utna

51274

Roman

38741

Tecuci

39576

Tutova

36932

Vaslui

35877

V. Total Basarabia

2

~

4

r;

fi

7

8

1)

10

Bt

Cah

CA

C.h

Ho

Ism

L

Or

Sor

Tg

Bălţi

Cahul

C.ctatca-:\lhă

C.hilia

Hot in

Ismail

Lăpuşua

Orhci

Soroca

Tighina

VI.

1

Total

CI

llrtcoviua

Câmpu-Lun(

www.cimec.ro

fi95i0()

103.%0

47189

4fi212

36555

!)8'12:i

4751.:!

92699

697.30

84011

fi9506

203572

2.'i0fi4

Locuitori

(Popula1ie statornică)

1941

1930

'

1281;95

Il :'iO:i:'i

3;22870

2771l37

23.3787

198223

194105

179'ii7

1814ql)

15640:)

16:Wl4

144821

157179

1.374(i;:!

2i4()232

.'!8()89!:)

410248

386721

2!).;260

IIJ:):!;U

17ll6il)

1 1 1ili 11

1.36469

162987

36o:i4fi

:192HO

206921

~~)~il:J(j

367390

'i241l6:l

2i69H

279292

314HO

') 1fi3fiN

291183'i

29947:?

i948:i8

8542$7

871i4b

1 )3373

X

X

X

-

-

-

.'!

4

:,

Ct

Rd

St

Su

Suceava

VII. Total 7 raTtsilvania

1

Al

Alba

2

Bv

3

Cj

Cluj-Turda

4

Fg

!i

Hu

Hunedoara

{i

Si

Sibiu

'7

TM

Tiirnava-1\hrc

5

Tm

<! VIU 7 otal Banat · 1 /Car

2

Sev

Severin

TT

Timiş-