Sunteți pe pagina 1din 15

Studiul proceselor de incapsulare a unor biopreparate utilizate in tehnologii de delactozare Obiectivul central: Utilizarea in industria laptelui si produselor lactate

a unor tehnologii inovative de incapsulare si microincapsulare cu scopul obtinerii unor produse superioare din punct de vedere economic si senzorial
Obiective intermediare: Obiectivul I.1: Studii privind mecanismele delactozarii, tipuri de enzime si microorganisme ce pot fi utilizate in acest scop Obiectivul I.2: Cercetari si studii privind materialele ce pot fi utilizate pentru realizarea capsulelor Obiectivul II.1: Cercetari si exeprimentari privind metodele de incapsulare ce pot fi utilizate in aplicatiile studiate Obiectivul II.2: Obtinerea in laborator a capsulelor si microcapsulelor cu actiune enzimatica Obiectivul II.3: Testarea in laborator a capsulelor si microcapsulelor obtinute si alegerea variantei optime Obiectivul II.4: Optimizarea metodelor de obtinere a capsulelor si microcapsulelor precum si a concentratiilor de enzima utilizate Obiectivul III.1: Proiectarea tehnologiilor alternative optime de realizare a procesului de delactozare. Obiectivul III.2: Brevetarea solutiei/solutiilor tehnologice obtinute

Introducere
Sistemul digestiv uman foloseste -galactozidaza (enzima cunoscuta si sub numele de lactaz), pentru a rupe molecula de lactoz - zahrul cel mai important n compozi ia laptelui si a o transforma in cate o molecula de glucoza si galactoza. Lactoza este prezenta n concentra ii de aproximativ 5%, n lapte i n zerul care rezult din procesul tehnologic de fabrica ie a brnzeturilor. Prezen a sa restric ioneaz consumul de lapte n rndul popula iei adulte. Capacitatea de a metaboliza lactoza a sistemului digestiv poate fi atribuit, n general, popula iilor din nord europene i par ial la popula iilor din India, ca urmare a a a-numitei "persisten a lactazei", o caracteristic genetic transmisa de celule specializate pentru men inerea capacitatatii intestinale de producere a lactazei, chiar i dup copilrie. La nivel mondial, se consider c aproximativ 70% din popula ia adulta prezinta

o forma de intoleranta la lactoza. Dac studiile indic faptul ca 96% dintre suedezi si 85% dintre englezi sunt adaptati la consumul de lapte i doar 50% din popula ia mediteranean poate consuma lapte n condi ii de siguran , n cazul popula iei thai doar 3% dintre adul i pot consuma produse care con in lactoz Nu exist date exacte despre inciden a intoleran ei la lactoz n rndul popula iei romne ti. Rapoartele medicale sus in c, n Romnia aproximativ 5% din copii se nasc cu intoleranta la lactoza si aproximativ 20% dintre adulti nu sunt genetic adaptati la consumul de lapte. Simptomele comune de intoleran la lactoz sunt grea , crampe, balonare si diaree, care incep intre 30 si 120 minute dup ingestia de produse care con in lactoz. Severitatea simptomelor variaz n func ie de cantitatea de lactoz tolerata de ctre fiecare individ. Intoleran a la lactoz este frecvent tratata ntr-unul din urmatoarele moduri:

1. 2.

Multe persoane cu intoleran la lactoz evita consumul de produse lactate, dar acest lucru nu este un comportament ra ional, pentru c laptele este o sursa de importanta de calciu. Al ii prefer s consume lactate pre-tratate cu lactaza, produs care este disponibil n comer unele zone, dar ale crui costuri de produc ie sunt relativ ridicate. Un alt dezavantaj care ar trebui s fie luat n considerare este gustul dulce al glucozei rezultate din hidroliza enzimatica, comparativ cu gusu;t lactozei. n plus, produsul are o consistenta mai vscoasa dect laptele netratat.

O a treia metod de a trata intoleranta la lactoza este de a ingera comprimate care con in lactaz cu putin timp nainte de consumul de produse lactate. Aceste tablete sunt disponibile n unele farmacii i (n plus fa de problema de disponibilitate limitat), acestea au un efect social ce poate fi neplacut in anumite cazuri. Prin urmare, este evidenta necesitatea de a dezvolta ingrediente alimentare pentru a rspunde cu succes nevoii persoanelor cu intoleran la lactoz, fr a schimba gustul, aspectul sau reologia produselor lactate i fr a fi nevoie de ingerarea separata de lactoz n diferite forme (pastile, solu ii, etc .). Activitati: 1.1. Studiul mecanismelor proceselor de delactozare a laptelui si zerului proaspat 1.2. Studiul enzimelor utilizate si alegerea enzimei cu actiunea cea mai buna pe substratul utilizat (lapte, zer) 1.3. Studiul microoganismelor producatoare de lactaza si alegerea celei mai bune variante. Rezultate:

3.

Hidroliza lactozei poate fi realizat cu ajutorul acizilor, rsinilor acide i pe cale enzimatic. Hidroliza acid nu este o metod acceptat pentru delactozarea laptelui i zerului, att datorit gustului remanent, mirosului i culorii ce ar fi imprimate produsului, ct i datorit modificrilor ce ar interveni la nivel nutriional. Lactoza poate fi ns hidrolizat cu ajutorul -D-galactozid-galactohidrolazei (EC 3.2.1.23), n forma sa liber sau imobilizat, avnd ca rezultat obinerea monozaharidelor constituente, galactoza i glucoza. S-au propus i utilizat, ncepand cu anii 1978 (momentul n care a fost reglementat punctul litigios asupra prezenei galactozei i a efectelor ei ipotetice asupra snatii umane), o serie de metode de hidroliz enzimatic a lactozei din diverse produse natural-lactozate.

Procedeul de hidroliz cu enzim liber, sub form de soluie n produsul hidrolizat (procedeul Delvo) Procedeul de hidroliz cu enzim fixat chimic pe un suport solid (procedeul Corning-Glass i procedeul Rhone-Poulenc)

Procedeul de hidroliz cu enzim fixat fizic (procedeul INRA i procedeul Snamprogetti) Pe lng aceste procedee, pe care le putem numi tradiionale, tehnologia actual propune variante moderne de delactozare. Studiile sunt ns, n momentul de fa, sporadice i neelocvente, propunerile tehnologice fiind nc n stadiul dezvoltarii teoretice sau aplicaiilor de laborator. Astfel, n 2006 Rodrguez-Nogales i Lopez prezint posibilitatea ncapsulrii lactazei n lipozomi, i eliberarea controlat a enzimei la nivel gastric. Autorii susin c imobilizarea -galatozidazei n lipozomi poate fi folositoare pentru depirea problemei gustului dulce al laptelui delactozat. Ansari i Husain (2010) ne propun varianta hidrolizei lactozei cu ajutorul -galactozidzei imobilizate pe un suport de concanavalin A-celuloz, n cadrul unui proces continuu. Literatura de specialitate menioneaz ca fiind cele mai des utilizate surse de galactozidaz drojdiile precum Kluyveromyces lactis si Kluyveromyces fragilis i mucegaiurile Aspergillus niger i Aspergillus oryzae. In laboatoarele ICA s-au obinut extracte enzimatice i s-a determinat activitatea galactozidazic intracelular n omogenatul de celule de K. fragillis i n omogenatele de miceliu de A.niger si A.oryzae, precum i activitatea extracelular n lichidele de cultur, folosind tehnica de determinare cu o-nitro-fenil--Dgalactozid (ONPG) i cu lactoz ca substrat, doznd glucoza eliberat Activitati: 2.1. Studii privind tipurile de materiale ce pot fi utilizate in aplicatiile propuse. 2.2. Studii privind permeabiliatea materialelor de incapslare 2.3. Cercetari privind eliberarea controlata a bacteriilor microincapsulate

Rezultate:

Pentru testarea in vitro a capacitaii de eliberare controlat a coninutului microcapsulelor, bibliografia consultat prezint mai multe modele. Acestea pot fi statice sau dinamice. Modelele statice, dei sunt simple i puin costisitoare, prezint i o serie de dezavantaje. Preferate sunt modelel dinamice, precum modelul SHIME, modelul TIM1 sau modelul TIM2. Testele de simulare a tractului gastrointestinal realizate preliminar n laboratoarele ICA R&D au avut ca baz modelul SHIME de stimulare a tractului gastrointestinal. Acesta presupune existena a 5 vase diferite, fiecare dintre ele reproducnd condiiile existente n segmentele tubului digestiv (I-duoden+jejun, IIileon, III-cecum+colon ascendent, IV-colon transvers, V-colon distal). Se utilizeaz de asemenea soluii de suc gastric simulat, fermeni biliari si suc pancreatic simulat. Concluzii:

activitile propuse n etapa actual au fost n totalitate realizate; bibliografia consultat a demonstrat nevoia de gsire a unor noi metode de delactozare a laptelui i zerului, metode ce trebuie s fie mai puin costisitoare pentru ntreprinderea procesatoare dect metodele actuale; testele preliminare efectuate n laborator, avnd la baz bibliografia consultat, au demonstrat existena posibilitilor practice de atingere a obiectivelor propuse prin prezentul proiect.

Concluziile etapei: Obiectivele proiectului au fost n totalitate atinse, respectndu-se etapizarea propus initial. S-au obinut Kluyveromyces fragillis ncapsulat n capsule de alginat de calciu cu activitate de delactozare a zerului. S-a microincapsulat -galactozidaza ntr-un amestec de alginat, maltodextrine i trehaloz. Dimensiunea medie a particulei a putut fi adus sub 30 microni (limita de percepie a limbii umane). Parte din rezultatele obinute n cadrul acestui proiect au fost diseminate prin participarea la conferinta XIX International Conference on Bioencapsulation cu posterul Encapsulation for Delactozation Purposes si prin publicarea articolului (obinerea acordului de publicare) Microencapsulation of bifidobacteria and -galactosidase for the dairy industry n Romanian Biotechnological Letters.

Activitati: 1.1. Studii privind metodele de incapsulare si microincapsulare 1.2. Cercetari privind conditiile tehnologice de realizare a capsulelor 1.3. Alegerea metodelor testate de incapsulare a microorganismelor producatoare de lactaza 1.4. Cercetari privind conditiile tehnologice de realizare a microincapsularii lactazei 1.5. Alegerea metodelor testate de microincapsulare a lactazei Rezultate: n urma studiilor anterior realizate n cadrul acestui proiect s-a demonstrat c activitatea -galactozidazic extracelular cea mai nsemnata pe mediu de cultura lichid a fost nregistrat n cazul Kluyveromyces fragillis i Aspergillus niger. Ceea ce se urmarete ns este obinerea unor capsule simple (cu form sferic sau neregulat) n care sa nchidem o suspensie de microorganisme productoare de -galactozidaz. Acest lucru implic faptul c microorganismul ncapsulat trebuie sa aib caracter anaerob. Datorit acestui fapt Aspergillus niger a fost exclus pe parcursul experimentelor. Pentru ncapsularea Kluyveromyces fragillis au fost testate, ca metode de dispersare, prilling-ul i emulsionarea, iar ca metod de stabilizare a preparatului gelifierea. Rezultatele obinute au condus la alegerea ca metod de obinere a drojdiilor ncapsulate a prilling-ului urmat de geligiere. Considerentele pentru care s-a renunat la celelalte metode au inut fie de stabilitatea capsulelor, fie de toxicitatea materialelor folosite, pentru microorganismul utilizat. Ca i n cazul precedent s-a urmrit obinerea unor capsule simple (sferice sau neregulate). Microcapsulele obinute trebuie aadar s fie stabile, cu umiditate redus, s asigure meninerea activitii enzimatice a preparatului ct mai aproape de activitatea iniial a enzimei nencapsulate i s asigure eliberarea controlat a enzimei la nivel intestinal. Pentru obinerea unor astfel de microcapsule au fost folosite drept metode de dispersie pulverizarea i emulsionarea, iar ca metode de stabilizare evaporarea i gelifierea. Aadar microcapsulele obinute au fost realizate fie prin emulsionaregelifiere ionotropic, fie prin uscare prin pulverizare. Pentru uscarea prin pulverizare au fost utilizate trei echipamente distincte, fiecare avnd n dotare un alt tip de duza de pulverizare (atomizorul Bchi B290 cu duz bifluid, atomizorul semi-industrial Niro cu duz centrifugal si capacitate de 20 l de ap evaporat pe or i atomizorul SonoDry750 cu duz de pulverizare ultrasonic). Activitati: 2.1. Obtinerea capsulelor prin metodele anterior selectate 2.2. Obtinerea microcapsulelor prin metodele selectate Rezultate:

Pornind de la datele obinute s-a realizat ncapsularea unei suspensii de Kluyveromyces fragillis n alginat de calciu prin metoda prilling-gelifiere. S-a folosit in principal procedeul standard de obinere n laborator a unor capsule i anume picurarea unei suspensii de microorganisme (Kluyveromyces fragillis in CaCl2) ntr-o soluie de alginat de sodiu. Cea de-a doua varianta testat a fost obinerea capsulelor cu ajutorul echipamentului Bchi Encapsulator B390. Pentru obinerea capsulelor n laborator s-au testat urmtoarele formule: suspensia de microorganisme - aproximativ 104, 105 UFC/ml, n CaCl2 0,05mMol/l respectiv 0,1 mMol/l; alginatul de sodiu - soluii apoase de 0,5%; 0,25%; 0,1%; 0,05%. Pentru testarea cu echipamentul Bchi Encapsulator B390 s-a folosit doar o suspensie de 105 UFC/ml n CaCl2 0,05mMol/l, soluia de alginat fiind de 0,5% Pentru realizarea procesului de microncapsulare prin emulsionare-gelifiere ionotropic s-a preparat o soluie apoas de alginat de sodiu 2% (pH 8) n care s-a adaugat soluia de enzima. Peste acest amestec s-au adaugat: suspensie de ioni de calciu n proporie de 500mM Ca2+, ulei de floarea soarelui i emulgator SPAN 80. Pentru emulsionare s-a folosit un agitator magnetic (250rpm /15 minute). S-a obinut o emulsie de tip A/U. Dup emulsionare s-a adaugat sub agitare continu ulei de floarea soarelui n care au fost emulsionai 0,1 moli acid acetic. Dup 10 minute de agitare, s-a adaugat n pictur, cu amestecare uoar, soluie CaCl2 0,05mMol/l pentru inversarea de faz a emulsiei. Dup separarea fazei uleioase, a avut loc filtrarea fazei apoase printr-un filtru de sticl, care s-a spalat cu soluie de TWEEN 1%. De pe filtru s-au prelevat probe de gel care au fost supuse experimentrilor ulterioare. Pentru obinerea de microcapsule prin uscare prin pulverizare au fost utilizate dou tipuri de -galactozidaz: -galactozidaza din Aspergillus oryzae (Sigma) i Lactozyme 2600L (Sigma-Novozyme). Testele s-au realizat prin uscarea galactozidazei pe dou materiale-suport diferite, cu rol n stabilizarea produsului: 1. un amestec de (2-hidroxipropil)--ciclodextrina cu zaharoz i 2. trehaloz. n plus, au fost adugate alginat de sodiu (ncapsulantul propriu-zis) i maltodextrine (adjuvant n procesul de uscare). Cele dou formule obinute au fost constituite din:

soluie enzim, alginat, maltodextrin, (2-hidroxipropil)-ciclodextrina i zaharoz

soluie enzim, alginat, maltodextrin, trehaloz Pentru cele dou formule, au fost aplicate temperaturi diferite n timpul procesului de microincapsulare pentru toate trei echipamentele de atomizare folosite. Prima formul a fost uscat la temperatura de intrare a aerului de 190 5 C i temperatura de evacuare a aerului de 60 5 C, iar a doua la 140 5 C (intrare) i, respeciv, 60 5 C (evacuare). Activitati: 3.1. Testarea activitatii enzimatice a capsulelor obtinute in mediu lactat

3.2. Testarea activitatii enzimatice a microcapsulelor obtinute in mediul lactat 3.3. Simularea tractului digestiv si demonstarea in vitro a eliberarii controlate a enzimelor microincapsulate 3.4. Selectionarea formulelor de obtinere a capsulelor cu cele mai bune rezultate tehnologice. Rezultate: Testarea activitii enzimatice a capsulelor cu Kluyveromyces fragillis a fost realizat pe o prob medie de zer recoltat din zerul rezultat pe perioada unei zile de fabricaie la Lactis SRL Odorheiul Secuiesc. Proba de zer recoltat a fost complet descris prin analize de laborator, mprit n recipiente i congelat pentru testri pe ntreaga durat a proiectului. pH-ul produsului a fost reglat la 6,5. Din punct de vedere fizic, cele mai bune capsule obinute au fost cele realizate cu ajutorul Bchi Encapsulator B390 (ca uniformitate a dimensiunii, formei, precum i din punctul de vedere al rezistenei mecanice). Activitatea enzimatic determinat n mediul rezultat n interiorul capsulelor dupa 8 de ore de meninere n zer a fost de 0,27 uniti/ml. Din punctul de vedere al activitii enzimatice, rezultatele cele mai bune au fost nregistrate n cazul realizarii capsulelor prin picurare ntr-o baie de alginat (0,1%), a unei suspensii cu 105 UFC/ml Kluyveromyces fragillis n CaCl2 0,05mMol/l. Activitatea enzimatic msurat n mediul ncapsulat a fost de 0,41 uniti/ml. Dezavantajele capsulelor obinute prin aceast metod au fost: rezistena mecanic scazut i o forma nu ntotdeauna sferic. Pentru testarea microcapsulelor pe lapte de consum a fost folosit o singura sarja de lapte pasteurizat, cu un continut de grsime de 1,5% i de lactoz de 4,34%. Nu s-au nregistrat modificri ale coninutului de lactoz din lapte n cazul meninerii timp de 8 ore la 45C a aproximativ 15000 unitati de lactaza ncapsulat la 100g lapte. Acest fapt se poate datora att formrii la suprafaa microcapsulelor a alginatului de calciu (coninutul de calciu al laptelui a fost de 138 mg/100g) dar i faptului c, n special n cazul utilizrii lactazei din Asperrgillus oryzae, laptele proaspt nu are un pH corespunztor aciunii enzimei. Simularea tractului digestiv a fost realizat pe un model de laborator similar modelului SHIME. Pentru demonstrarea eliberrii controlate s-a analizat activitatea enzimatic a unei suspensii lapte microcapsule nainte i dup trecerea prin tractul digestiv simulat. Rezultatele au fost evideniate prin analiza gazcromatografic a coninutului de glucide (click aici pentru cromatograme). La finalul procesului laptele ajunge la un coninut de lactoz de aproximativ 0,02% (dar glucoz 2,17% i galactoz

Coninutul de glucide al laptelui,nainte de trecerea prin tractul digestiv simulat

Coninutul de glucide al laptelui, dup trecerea prin tractul digestiv simulat Activitati: 4.1. Stabilirea raportului optim incapsulat:incapsulant 4.2. Stabilirea dimensiunilor optime ale capsuleor si microcapsulelor 4.3. Stabilirea activitatii enzimatice optime in functie de substrat si de specificul fiecarui preparat 4.4. Calculul costurilor delactozarii prin metodele propuse comparativ cu procedeele clasice utilizate Rezultate: Raportul optim atins n cazul capsulelor avnd un diametru mediu de 1,8 mm a fost de 2:3 ncapsulat:ncapsulant (substana uscat a capsulei sub 0,2 %).

Lactaza pulverulent a fost folosit n proporie de 7 % fa de excipieni (innduse cont de faptul c cele mai bune rezultate obinute au generat, n urma ncapsularii, o pierdere a activitii enzimatice de 54%) Deoarece din punct de vedere tehnologic posibiliti de separare la dimensiuni de 1,5-2,0 mm exist i nu implic costuri deosebite, am considerat ca dimensiune optim 1,8 mm, dimensiune la care s-au obtinut n timpul testelor cele mai bune rezultate din punct de vedere al stabilitii mecanice la un raport ncapsulat:ncapsulant de 2:3. ncercrile efectuate au demonstrat posibilitaile de obinere a dimensiunii medii a microcapsulelor sub 30 microni (limita de percepie a limbii umane) Activitatea enzimatic optim poate fi stabilit pentru fiecare produs n parte, n funcie de cantitatea de lactoz din produs, de activitatea enzimatic a enzimelor folosite i de scderea activitii enzimatice n timpul procesului tehnologic de obinere a capsulelor/microcapsulelor. ncapsularea, ca procedeu, este considerat n general o metod scump. Avantajele aduse de aceast tehnologie nu in n special de costuri, ci de funcionalitate. n cazul ncapsulrii Kluyveromyces fragillis costurile reale nu pot fi estimate, deoarece nu exist tehnologie industrial pentru realizarea i transportul unor capsule uniforme din gel semipermeabil (cu umiditate de peste 99%). Tehnologia de laborator pentru obinerea unor asemenea capsule este abia intrat pe pia (singurul echipament fiind cel testat si ulterior achiziionat prin prezentul proiect) n cazul microncapsularii enzimei, costurile pot fi calculate, deoarece se aplica proceduri cunoscute (pulverizare-uscare), pe echipamente existente i la nivel industrial (ce pot fi, eventual, doar adaptate). Costurile procedeului aplicat la nivel de laborator au crescut preul pe unitatea enzimatic cu 273%.

Concluziile etapei: Obiectivele proiectului au fost n totalitate atinse, respectndu-se etapizarea propus initial.

S-au realizat scemele tehnologice, in conformitate cu testarile la nivel de laborator, pentru doua porduse : microorganisme producatoare de lactaza incapsulate (produs integrat in schema de obtinere a unor produse lactate partial delactozate) si lactaza microencapsulata (produs integrat in schema de obtinere a laptelui de consum pasteurizat cu lactaza microencapsulata. Pentru cel de-al doilea pordus a fost depusa la OSIM cererea de obtinere a unui brevet de inventie.

Studiile efectuate pana in acest moment trebuie continuate cu testare in vivo a produselor obtinute, rezultatele testarilor in vitro viind incurajatoare. Parte din rezultatele obtinute vor fi diseminate pe parcursul anului in curs prin prezentarea lucrariii Alginate -galactosidase microcapsules for lactose intolerance prevention in cadrul XX International Conference on Bioencapsulation, Ontario, Canada, septembrie 2012 (lucrare acceptata), si prin publicarea in Romanian Biotechnological Letters a lucrarii cu titlui Microencapsulated -galactosidase for milk delactozation (lucrare depusa)

Activitati: 1.1. Proiectarea tehnologiei de delactozare a laptelui si zerului prin adaugare de bacterii incapsulate 1.2. Proiectarea tehnologiei de realizare a laptelui de consum cu lactaza microincapsulata 1.3. Analiza senzoriala a laptelui de consum obtinut atat prin tehnologiile novatoare propuse cat si prin tehnologia de delactozare existenta, comparativ cu un lapte nedelactozat Rezultate Schema tehnologica de obtinere a unui produs lactat (lapte sau zer dulce) cu un continut redus de lactoza cu ajutorul capsuler de Kluyveromyces fragillis Procesul tehnologic produs poate fi utilizat doar pentru delactozarea partiala a produsleor lactate (de exemplu ca etapa intermediara pentru obtinerea zerului pudra partial delactozat) Datorita limitarilor tehnologice existente la ora actula tehnologia nu este scalabila pentru nivel industrial Schema tehnologica de obtinere a unui lapte de consum pasteurizat cu lactaza microincapsulata Procesul este adaptabil la nivel industrial Necesita insa testari prealabile in vivo acestui tip de produse. Graficul de analiza senzoriala a laptelui delactozat cu capsle de Kluyveromyces fragillis, laptelui cu adaos de microcapsule enzimatice, laptelui de consum pasteurizat, netratat Asa cum se poate observa din figura 3, comparativ, laptele delactozat cu ajutorul capsulelor de Kluyveromyces fragillis a inregistrat punctaje slabe la toate caracteristicile senzoriale, mai putin la consistenta. Influentati probabil de toate celelalte caracteristici, panelistii au acordat insa si acestei caractristici punctaje usor mai slabe decat in cazul celorlalte doua produse.

Celelate doua produse analizate au inregistrat punctaje comparabile, diferenta de punctaj total fiind de 2 puncte (laptele de consum netratat a inregistrat 564 de puncte, iar cel caruia i-au fost adaugate microcapsule probiotice a inregistrat 562 de puncte, dintr-un maxim posibil de 625 de puncte)

Proiect PD-53 Contract 1/2010 dr. ing. Alexandru CRC

Analiza senzoriala comparativa

Obiectivele cercetarii Etapa I - 2010


Obiectivul 1 Obiectivul 2

Etapa II - 2011
Obiectivul 1 Obiectivul 2 Obiectivul 3 Obiectivul 4

Etapa III - 2012


Obiectivul 1 Obiectivul 2 Date financiare Concluzii generale
Mentor: prof. Denis Poncelet, PhD
STUDIUL PROCESELOR DE INCAPSULARE A UNOR BIOPREPARATE UTILIZATE IN TEHNOLOGII DE DELACTOZARE

2010 - 2012

Activitati: 2.1. Adunarea informatiilor tehnice necesare 2.2. Intocmirea si depunerea cererii de brevet Rezultate: S-a depus la OSIM cu numarul de inregistrare A/00521 cererea de brevet de inventie cu titlul Procedeu de obtinere a microcapsulelor gastrorezistente de galactozidaza.

18.8. REACII NEIMUNOLOGICE LA ALIMENTE.INTOLERANELE ALIMENTARE Intolerana la gluten Boala celiac sau enteropatia sensibilitii la gluten, este o afeciune diagnosticat de 2 200 de ani, dar studiatabia n secolul IX.Simptomatologia este caracteristic unui sindrom de malabsorbie.n Europa prevalena sa este cuprins ntre 0,05 0,3%.Boala apare n copilrie dar poate debuta i la vrsta adult. Se manifest cu diaree i steatoree.Glutenul din gru este alctuit din fraciunile proteice gliadina i glutenina. Ambele, dar mai ales gliadinaafecteaz mucoasa intestinului subire. La persoanele predispuse contactul glutenului cu mucoasa intestinalduce la malabsorbie i leziuni viloase ce pot fi curabile dac se sisteaz aportul de gluten n primii 36 ani de ladebutul clinic. Deficiena de lactaz Cea mai comun deficien enzimat n lume. Indivizii cu deficien de lactaz nu pot digera lactoza (zahruldin lapte). Simptomatologia se poate instala la 30120 minute dup ingestia de alimente ce conin lactoz i ereprezentat de: grea, crampe, diaree, balonare.Deoarece simptomatologia este asemntoare, intolerana la lactoz este confundat uneori cu alergia la laptelede vac.Simptomatologia se poate ameliora prin diet. La sugarii i copiii mici diagnosticai cu intoleran la lactozlaptele va fi nlocuit cu formule nutriionale care nu conin lactoz. Recent s-au introdus analogi de lapte acror surs proteic este reprezentat de proteinele din soia i cazeinatul de sodiu.Unele alimente sunt surse ascunse de lactoz (margarinele i cremele, frica, prjiturile, biscuiii etc. conindiverse ingrediente din lapte) i de aceea pacienii sunt sftuii s citeasc cu atenie coninutul produselor,nscris pe etichet. Pacienii care reacioneaz la cantiti mici de lactoz, precum i copiii mici trebuie sconsume produse delactozate sau produse lactate simulate [6]. Delactozarea se poate realiza acas, folosind un preparat lichid de lactaz, pentru uz alimentar. La un litru de lapte se adaug cteva picturi de enzim.Dup 24de ore de meninere la frigider a laptelui coninutul n lactoz a acestuia se reduce cu 70%. Procedeuldelactozarii enzimatice se aplica industrial pentru lapte si zer cu ajutorul preparatelor enzimatice imobilizate .Laptele cu coninut redus de lactoz se comercializeaz ca atare sau se usuc prin pulverizare. Laptele praf izerul praf sunt folosite la producerea altor alimente: produse de panificaie, produse de patiserie, ngheata etc.Recent, se descrie utilizarea de pastile cu lactaz, care se mestec nainte de mesele ce conin lactoza [6]