Sunteți pe pagina 1din 123

FIZICA CONSTRUCTIILOR

Notiuni privind higrotermica cladirilor

INFLUENTA PUNTILOR TERMICE

Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu


UAUIM Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, Bucuresti, Romania Departamentul de Stiinte Tehnice e-mail: mihaelastela.georgescu@yahoo.com

DE CE TREBUIE TERMOIZOLATE CLADIRILE ?


REALIZAREA INTERIOR, REDUCEREA CONSUMURILOR ENERGETICE CONDITIILOR DE CONFORT

PENTRU INCALZIRE (SEZONUL RECE), REDUCEREA CONSUMURILOR ENERGETICE

PENTRU RACIRE (SEZONUL CALD)

Consumurile energetice intr-o cladire


SURSA: PREZENTARE SAINT-GOBAIN GLASS

acc 25%

Iluminat & electrocasnice 11%

Gatit 7%

Incalzire/Racire 57%
3

IN SEZONUL RECE Pierderile de caldura mari prin elementele de anvelopa ale unei cladiri necesitatea sporirii izolatiei termice

SURSA: PREZENTARE SAINT-GOBAIN GLASS

IN SEZONUL CALD Reducerea consumului energetic pentru racire protectia solara

SURSA: PREZENTARE SAINT-GOBAIN GLASS

MODERNIZAREA ANVELOPEI CLADIRII


perei exteriori - parte opac; perei exteriori - parte vitrat - tmplria exterioar. planee de teras; planee care delimiteaz volumul nclzit al cldirii de spaii nenclzite adiacente (planee de pod, planee peste subsoluri nenclzite, .a.); plci pe sol, peste cota terenului sistematizat (CTS)

PUNTI TERMICE
De ce prezinta interes puntile termice? Ce sunt?- definitie, tipuri Calcul calculul puntilor termice, valori definitorii, flux termic disipat, programe de calcul, bibliografie Modelarea puntilor termice modele 2D si 3D, imagini termografice Solutii practice/mucegai/masuri de evitare a riscului de condens Surse bibliografice/reglementari

De ce prezinta interes puntile termice?


Exista doua motive pentru care trebuie calculate si corectate/atenuate puntile termice: aspectul A (consumuri energetice):
reducerea consumurilor energetice

aspectul B (temperaturi superficiale):


evitarea formarii mucegaiului temperaturile pe suprafetele interioare ale elementelor de anvelopa trebuie sa fie mai mici decat temperatura punctului de roua

DEFINITII Zone din anvelopa cladirilor in care transferul termic este intensificat in comparatie cu cel din zonele adiacente

Punti termice constructive

Punti termice geometrice

Punti termice mixte constructive si geometrice

Puntile termice trebuie discutate sub doua aspecte

Aspectul A: Estimarea si calculul fluxului termic aditional disipat

Aspectul B: Analiza temperaturilor de pe suprafata interioara


10

EFECTE

3
Sursa: prezentare conf. dr. arh Radu Pana
11

Puni termice

EFECTE

flux termic

Sursa: prezentare conf. dr. arh Radu Pana


12

Puni termice

EFECTE

flux termic

Sursa: prezentare conf. dr. arh Radu Pana


13

Puni termice

EFECTE

flux termic

Sursa: prezentare conf. dr. arh Radu Pana


14

Puni termice

EFECTE

modificare izoterme i temperaturi interioare

Sursa: prezentare conf. dr. arh Radu Pana


15

Puni termice

EFECTE

vectori de flux de cldur

Sursa: prezentare conf. dr. arh Radu Pana


16

Puni termice

PUNI TERMICE
Tsi = 17,6C Tsi = 17,6C Tsi = 12,5C

Tsi = 14,0C Punte termic la tmplrie (mixt) zidrie Tsi = 17,6C beton armat Tsi = 9,6C

Punte termic de col


Sursa: prezentare conf. dr. arh Radu Pana

Punte termic constructiv

17

Puni termice

CORECTAREA EFECTELOR

Tsi = 14,5C

Tsi = 12,5C

Tsi = 9,5C

Sursa: prezentare conf. dr. arh Radu Pana


18

PUNTE TERMICA
este o zona a anvelopei cladirilor, unde fluxul termic, unidirectional, este modificat substantial prin : penetrare partiala sau totala a elementelor de anvelopa cu materiale avand conductivitate termica diferita; schimbarea grosimii elementului de anvelopa; diferenta intre ariile suprafetelor interiara si exterioara (intersectia peretilor exteriori la colturi sau cu planseele).
19

In figura alaturata sunt marcate o serie de punti termice semnificative :

1. prin care se disipeaza flux termic suplimentar 2. unde apar temperaturi joase pe suprafata interioara si posibilitatea dezvoltarii mucegaiului

20

21

Aspectul A: Estimarea si calculul fluxurilor termice aditionale disipate (consumului energetic suplimentar)

22

Aspectul A: Estimarea si calculul fluxurilor termice aditionale disipate (consumului energetic suplimentar) 1. Valoare aditionala la valoarea existenta a transmitantei termice unidirectionale U [W/(m2K)] 2. Calculul consumurilor energetice aditionale cu programul de calcul THERM Pentru fiecare punte termica se calculeaza transmitanta termica liniara (valoarea - psi) si in final se insumeaza efectul tuturor puntilor termice

23

EN ISO 6946 cum se calculeaza: rezistenta termica R sau transmitanta termica: 1 U = ----R EN ISO 10211 cum se calculeaza transmitanta termica liniara - La puntile termice constructive se poate face medierea valorilor. La puntile termice geometrice sunt necesare calcule 2D cu elemente finite sau diferente finite. Se poate utiliza THERM 5.2.
24

Cazul balconului din beton armat - Pentru un detaliu la o cladire existenta pierderea termica este 4,1 W/mK 30 cm caramida, = 0.8 W/mK , b.a. = 0.72 W/mK . - Cu un strat exterior de termoizolare de 12 cm grosime, puntea termica ramane intacta, dar pierderea termica totala a peretelui este 1.4 W/mK.Economia este de 68%. Cresc si temperaturile superficiale interioare.

25

In cazul termoizolarii la interior, puntile termice de la intersectia peretelui exterior cu peretii interiori si planseul se amplifica. De exemplu la o cladire de locuit unifamiliala, in graficul alaturat, pierderea termica a peretelui exterior poate fi redusa cu peste 50% cu o termoizolatie interioara de 6-cm grosime. Economiile potentiale , in cazul termoizolatiei exterioare, sunt prin linia plina. Diferentele de pierderi termice reprezentate prin coloane (termoizolatie interioara) reprezinta pierderile termice suplimentare asociate cu puntile termice

26

Punti termice care nu se repeta Punti termice liniare care se repeta

Se adauga ca o corectie la pierderile de caldura Se includ, prin calcul, in valoarea transmitantei termice U.

27

Source: AECB CarbonLite Programme. Delivering buildings with excellent energy and CO2 performance
28

Pozitionarea puntilor termice liniare care apar la imbinarea elementelor de constructie dintre: planseul peste subsol sau placa pe sol si peretele exterior - in lungul perimetrului exterior [GF] peretele interior si placa pe sol [GFP] planseul intermediar si peretele exterior - in lungul perimetrului exterior [IF] peretele exterior si acoperis pe contur [RRE], la pod la intersectiile acoperisului [RRG] acoperis cu peretii despartitori [RRGP]. in jurul ferestrelor, la: buiandrugi [WL], glafuri verticale [WJ] si glaf orizontal [WC], la colturile exterioare [WEC] si interioare [WIC] ale peretilor exteriori. peretii interiori cu peretele exterior [WP]
Source: AECB CarbonLite Programme. Delivering buildings with excellent energy and CO2 performance

29

CONSIDERAREA EFECTULUI PUNTILOR TERMICE

Se calculeaza fluxul termic unidirectional: = U x A x = L x Se adauga termenul de corectie prin insumarea efectului fiecarei punti termice: ( x l) = transmitanta termica liniara pentru fiecare punte termica, [W/(mK)] l = lungimea puntii termice, [m]

30

REGLEMENTARI ROMANESTI/STANDARDE EUROPENE


C107 / 2005 - inglobeaza prevederile standardelor europene EN ISO 6946 cum se calculeaza: rezistenta termica R sau transmitanta termica: 1 U = ----R EN ISO 10211 cum se calculeaza transmitanta termica liniara - La puntile termice constructive se poate face medierea valorilor. La puntile termice geometrice sunt necesare calcule 2D cu elemente finite sau diferente finite. Se poate utiliza THERM 5.2.

31

STANDARDE EUROPENE
EN ISO 13789:2007: Thermal performance of buildings - Transmission and ventilation, heat transfer coefficients - Calculation method (ISO 13789:2007), revizuit n decembrie 2007, n curs de traducere ca standard romnesc SR EN ISO13789:2009: Performana energetic a cldirilor - Coeficieni de transfer termic prin transmisie i ventilare metod de calcul. ISO 6946:2007: Building components and building elements Thermal resistance and thermal transmittance Calculation method, Tradus ca standard romnesc SR EN ISO 6946:2009: Pri i elemente de construcie. Rezisten termic i transmitan termic. Metod de calcul. EN ISO 10211 Thermal bridges in building construction Heat flows and surface temperatures Detalied calculations (ISO 10211:2007), revizuit n decembrie 2007, n curs de traducere ca standard romnesc SR EN ISO 10211-2008: Puni termice n construcii - Fluxuri termice i temperaturi superficiale Calcule detaliate. EN 14683 Thermal bridges in building construction Linear thermal transmittance Simplified methods and default values (ISO 14683:2007), revizuit n decembrie 2007, n curs de traducere ca standard romnesc SR EN ISO 14683-2008: Puni termice n cldiri Coeficient de transfer termic liniar Metode simplificate i valori implicite.
32

STANDARDE EUROPENE
ISO 13370:2007, Thermal performance of buildings Heat transfer via the ground Calculation methods, n curs de traducere ca standard romnesc SR EN ISO 13370:2010: Performana termic a cldirilor. Transfer termic prin sol. Metode de calcul. (nlocuiete SR EN ISO 13370:2003) EN ISO 13788 Hydrothermal performance of building components and elements. Estimation of internal surface temperature to avioid critical surface humidity and calculation of interstitial condensation EN ISO 10077-1 Thermal performance of windows, doors and schutters. Calculation of thermal transmitance. Part 1: Simplified method. EN ISO 10077-2 - Thermal performance of windows, doors and schutters. Calculation of thermal transmitance. Part 2: Numerical method for frames. EN 673 - Glass in buiding. Determination of thermal transmittance (U-value). Calculation method. ISO/FDIS 10456 Thermal insulation. Building materials and products. Determination of declared and design thermal values.

33

Transmitanta termica unidirectionala - U Pentru un element multisrat plan, obtinut prin asocierea unor placi omogene, se determina transmitanta termica unidirectionala 1D in camp curent pentru elementul de constructie care cuprinde in alcatuirea lui si punti termice. In calculul 1D, izotermele se considera paralele cu suprafetele elementelor. Relatii de calcul:
1 U = -----R (j - k) . A R = ------------------ [m2K/W] [W/(m2K)]

34

TRANSMITANTA TERMICA Conceptul de transmitanta termica, U, se refera la o suprafata de arie unitara a zonei de camp curent a elementului de anvelopa (fluxul termic conductiv care trece, in mod unidirectional, printr-o zone de placa cu grosime constanta, avand aria de1 m2, cand diferenta de temperatura intre i si e este de1C). Prin analogie, se poate defini:

TRANSMITANTA TERMICA LINIARA , asociata unei punti termice liniare TRANSMITANTA TERMICA PUNCTUALA asociata unei punti termice punctuale
REZISTENTA TERMICA CORECTATA (R) / TRANSMITANTA TERMICA CORECTATA (U) ia in considerare influenta puntilor termice asupra valorilor determinate prin calcul 1D pentru campul curent avand alcatuirea predominanta.
35

Transmitanta termica corectata Se calculeaza: Ui pentru fiecare element de anvelopa, incluzand influenta puntilor termice asociate.

= + punti termice (S/R) = (S/R) + l U = 1/R = 1/R + ( l)/S


VALOAREA MEDIE A TRANSMITANTEI TERMICE CORECTATE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE CARE ALCATUIESC ANVELOPA INTREGII CLADIRI (U'm) se determina luand in considerare influenta tuturor puntilor termice asupra transmitantei termice unidirectionale in camp curent.

36

Estimarea si calculul pierderilor termice aditionale utilizand coeficientii , - care aduc valori aditionale valorilor transmitantei termice unidirectionale: U - 1D. Calculul: REZISTENTEI TERMICE CORECTATE (R) TRANSMITANTEI TERMICE CORECTATE (U) pentru fiecare element component al anvelopei, inclusiv influenta puntilor termice asociate suprafetei de transfer termic: 1 R'
unde: A l R aria suprafetei de transfer termic (m2); lungimea puntilor termice punctuale (m); transmitanta termica liniara W/(mK)]; transmitanta termica punctuala [W/K]; rezistenta termica1D aferenta ariei A [m2K/W];
37

1 R

( . l) A

[m2K/W] A

U' = ------ = ----- + ----------- + --------

REZISTENTA TERMICA CORECTATA R poate fi exprimata prin relatia:

R = r . R

[W/(m2K)] 1

unde r este coeficientul de reducere al rezistentei termice unidirectionale:

r = ------------------------------------R . [ ( . l) + ] 1 + ----------------------------A

[-]

transmitenta termica liniara () si cea punctuala () fac o corectie a calculului unidirectional 1D, luind in considerare prezenta puntilor termice constructive sau geometrice care conduc la disiparea fluxului termic bi sau tri-dimensional in zonele cu neomogenitati ale elementelor de constructie.
38

Estimarea si calculul pirderilor termice aditionale. Calculul pierderilor termice aditionale cu programul THERM Fiecare punte termica se calculeaza (valoarea Psi) si in final se insumeaza valorile inmultite cu lungimile aferente acestora.

CALCULUL TRANSMITANTEI TERMICE LINIARE utilizand fluxul termic determinat in 2D:

B l = ------ - ------- R

[W/(m . K)]

unde: R rezistenta termica in camp curent, determinata prin calcul 1D, B latimea de referinta pentru calculul fluxului termic , care depinde de conventia adaptata pentru calculul ariei de transfer termic in calculul unidirectional.

Diferenta intre cei doi termeni reprezinta corectia calculului unidirectional cu componenta bidirectionala.
39

Impactul puntilor termice se evalueaza prin intermediul: transmitantelor termice liniare (W/mK) si lungimilor puntilor termice liniare (in metri), transmitantelor termice punctuale (W/K) si numarul puntilor termice punctuale (n). Se adauga transmitantei termice unidirectionale U a elementului de constructiei. In cazul detaliilor care sunt punti termice liniare, pentru care valoarea coeficientilor sunt mai mici decat 0,01 W/mK, se poate stabili ca efectul acestora poate fi neglijat. La cladirile cu consumuri energetice reduse detaliile trebuie sa fie de acest tip.

40

Estimarea si calculul pierderilor termice aditionale Valori aditionale la transmitanta termica unidirectionala - valoarea U
Calculul Ariei si Volumului conventie aleasa conform cu EN ISO 13789: DIMENSIUNE INTERIOARA TOTALA

41

Estimarea si calculul pirderilor termice aditionale Valori aditionale la transmitanta termica unidirectionala - valoarea U

42

sursa: contract nr. 434/22.12.2009 (elaborator: UAUIM-CCPEC nr 23/2009, beneficiar MDRT) Catalog de punti termice la cladiri Studiu documentar, sef de proiect conf. dr ing. Mihaela Georgescu, capitol elaborat impreuna cu conf. dr. ing. Viorica Demir)

COEFICIENTUL DE TRANSFER TERMIC LINIAR (TRANSMITAN TERMIC LINIAR ) AL UNEI PUNI TERMICE

Chiar dac, n zona de cmp a prii opace a unui perete exterior, alctuirea este omogen fizic i geometric, pe tot perimetrul su exist legturi fizice i funcionale i deci puni termice. Dac peretele exterior are i un gol de fereastr sau u-fereastr, de-a lungul ntregului contur al acestuia se realizeaz efecte de punte termic. n aceste condiii, rezistena termic a cmpului nu ofer practic nici o informaie imediat utilizabil despre performana real a peretelui de a proteja termic eficient i economic ncperea creia i este asociat.

Noiunea clasic de rezisten la transfer termic este inoperabil n cazul elementelor de anvelop reale. Ea este legat de o caracteristic termofizic care i are originea n rezultatele integrrii analitice a ecuaiei difereniale a conduciei termice n regim staionar printr-un element de tip plac plan infinit, de grosime constant i structur omogen, ca urmare, este o caracteristic asociat unui element pur teoretic, mai exact unei poriuni din aceasta, de arie 1 m2.

n cazul elementelor reale, cu legturi i alctuire fizic complex, se poate vorbi de o rezisten termic echivalent sau corectat. Semnificaia fizic a acestei caracteristici convenionale, cu notaia R n reglementrile romneti, este urmtoarea: Rezistena termic corectat, R a prii opace a unui element de anvelop, este rezistena termic a unei plci plane omogene de aceeai arie cu cea a prii opace a elementului de anvelop i echivalent cu aceasta din punctul de vedere al pierderilor de cldur la o diferen de 1 K ntre temperaturile celor dou medii separate

Noiunea de transmitan termic (U) se refer la suprafaa unitar a unei zone de cmp a unui element de anvelop, zon care are structura monostrat sau multistrat. Este, deci, vorba de o transmitan termic de suprafa, dei acest lucru nu este precizat explicit. Semnificaia fizic a caracteristicii U este aceea de flux termic disipat printr-o zon de plac, de grosime constant, de arie 1 m2, cnd ntre temperaturile i i e ale mediilor separate exist o diferen de 1 K.

Orice punte termic nseamn, pe timp de iarn, pierderi suplimentare de cldur. Cuantificarea acestora pentru o lungime unitar se realizeaz cu ajutorul coeficienilor de transfer termic liniari sau de transmitan termic liniar. Prin analogie cu U, se poate defini o transmitan termic liniar, asociat unei zone de punte termic liniar i o transmitan termic punctual asociat unei puni termice locale, punctuale. Notaiile utilizate pentru aceste dou caracteristici termofizice sunt i respectiv iar unitile lor de msur sunt [W/mK] i respectiv [W/K].

A. Norma romneasc (C107)

Cu ajutorul unui program de calcul specializat se poate afla cmpul de temperaturi. Tot programul de calcul pune la dispoziie valoarea fluxului de cldur care traverseaz, de la interior spre exterior, elementul de anvelop. Fluxul termic astfel obinut (*) reprezint integrarea suprafeei (i - si) pe aria egal cu 1,00 x (b1 + b + b2), deci pe un metru lungime de punte i pe toat lungimea zonei de influen a punii.

In normativul romnesc (C107) semnificaia coeficientului este aceea a suplimentului de flux termic care traverseaz conductiv zona de punte termic, fa de situaia ideal n care aceast zon ar avea rezolvarea celei de cmp curent, fie, n cazul analizat, zona de cmp curent, cu cea mai mare arie n elevaia peretelui, zona de cmp 2 .

n aceste condiii, fluxul total * poate fi scris sub forma: *=cmp+ = (b1+b+b2)/R2+ (1) unde: Rcmp 2 = Rsi + d/ + Rse = i - e De remarcat c n figura anterioara, este asociat zonei haurate. Din expresia (1) rezult c: = * /(i - e) - (b1+b+b2)/R2 (2)

Sau:

= * /(i - e) B/R (3)

Pentru un element de anvelop n ansamblul su, fluxul termic care l strbate, n regim staionar, este format dintr-un flux termic de cmp (cmp sau supr.) i din suma tuturor fluxurilor termice suplimentare de tip . opac = supr.+liniar = (i e) [ A/R2 +l] [W] opac = A (i e)/R R = A (i e) / opac = = A (i e) / (i e) [A/R2+ l] = = A/(A+R2 l/R2)= R2[A/(A+R2 l)]= = R2(1/[1+(R2 l)/A] = rR2

(4)

B. Norma franceza
In norma francez semnificaia coeficientului este aceea a fluxului termic imputabil unui metru liniar de punte termic; acesta nglobeaz, ntr-un mod neexplicit, toate influenele indiferent de cauz ce deriv din bidirecionalitatea transferului conductiv de cldur prin zona de punte termic, este vorba de fluxul termic i care corespunde zonei haurate din figura urmatoare.

In aceste condiii, fluxul total * poate fi scris sub forma: * = 1 + 2 + = (b1/R1 +b2/R2) + = * - (b1/R1 +b2/R2) = */ - (b1/R1 +b2/R2)

Ca i n modelul romnesc, * reprezint integrarea suprafeei (i - si) pe aria egal cu 1,00 x (b1 + b + b2), deci pe un metru lungime de punte i pe toat lungimea zonei de influen a punii. opac = A x x 1/R R = (A x )/ opac ; unde A = aria cmpului (pn la puni).

Se observ c: Valorile din modelul francez au alt semnificaie fizic n comparaie cu cele din modelul romnesc, deci i alte valori; Aria A din expresiile de mai sus, difer de aria A din modeul romnesc; i la acest model se suprapun efectele punilor care se intersecteaz; R din cele dou modele trebuie s aib valori egale.

Conform prevederilor din standardele europene (EN ISO 10211) modelul geometric utilizat pentru calculul influenei punilor termice asupra rezistenei termice, este mprit n mai multe celule, fiecare cu un punct caracteristic (denumit nod). Prin aplicarea legilor conservrii energiei (div q = 0) i a legii Fourier (q = - grad ) i innd seama de condiiile la limit, se obine un sistem de ecuaii care este o funcie de temperaturile din noduri. Prin rezolvarea acestui sistem de ecuaii, fie printr-o procedur de rezolvare direct, fie printr-o metod iterativ, se obin temperaturile nodurilor pe baza crora poate fi determinat cmpul de temperatur. Pe baza distribuiei de temperatur, fluxurile termice pot fi calculate aplicnd legea Fourier.

Densitatea fluxului termic, q, perpendicular pe interfaa dintre o celul de material i mediul ambiant adiacent trebuie s satisfac relaia: q = ( - s)/Rs n care: temperatura de referin interioar sau exterioar; s temperatura suprafeei interioare sau exterioare; Rs rezistena superficial interioar sau exterioar. Planurile de secionare trebuie s fie adiabatice (flux termic nul). Repartizarea temperaturii pe fiecare celul de material trebuie calculat prin interpolare ntre temperaturile nodurilor. Este suficient o interpolare liniar.

PROGRAME DE CALCUL PENTRU EVALUAREA INFLUENTEI PUNTILOR TERMICE


SE FOLOSESC :
29 softuri 17 3D 12 2D 7 free/open source 4 HAM-T 7 M-Phys

SUNT VALIDATE :
EN ISO 10211:2007 -- 6 softs EN ISO 10211-1:1995 -- 2 softs

Concluzii : Oferta este mare dar nu se face o validare si updatare sistematica

EXEMPLE DE PROGRAME DE CALCUL

EXEMPLE DE PROGRAME DE CALCUL

ATLASE DE PUNTI TERMICE

CARACTERIZARE: 1. Limba 2. Numar de detalii: de la 100 la 10000 3. Tipuri de cladiri: locuinte, industriale, comerciale, pasive, 4. Flexibilitate :
Variatia parametrilor (grosime, conductivitate termica,) pentru fiecare detaliu Atlase electronice care permit recalculare exacta a diverselor variante

5. Fac parte din reglementarea tehnica PEC

Concluzii si recomandari la nivel european


Concluzii : Exista multe programe de calcul bune dar nu toate sunt validate Exista multe atlase dar nu sunt traduse

Recomandari : Member States : se vor cere prin reglementarile PEC utilizarea softurilor validate ISO/CEN : se vor perfectiona standardele: se va corija cazul 3 si va creste numarul cazurilor prevazute pentru validare: geometrie curba, transfer termic prin sol, se vor integra intr-un singur document toate standardele conexe Se vor traduce in engleza atlasele de punti termice Dezvoltatorii de Software: vor valida produsele in conformitate cu cazurile prevazutre in EN ISO 10211: 2007

Puni termice

PROGRAM DE CALCUL CAMPURI DE TEMPERATURA - THERM

Program de modelare a transferului termic plan (bidimensional, 2D)

http://windows.lbl.gov/software/therm/therm.html

67

Puni termice

PROGRAMUL DE CALCUL CAMP DE TEMPERATURI - THERM o Se pregtete modelul (seciune plan, orizontal sau vertical) n AutoCAD i se export n format DXF ver. 12 o Se import modelul n Therm (ca underlay) o Se aloc materiale tuturor zonelor diferite din seciune o Se definesc condiiile de contur (temperatura aerului i coeficientul de schimb superficial de cldur) i conturul pentru determinarea valorilor U o Se efectueaz calculul
68

DETERMINARE

B = T R
Fluxul termic total Lungimea de calcul (conform conveniei) Rezistena termic unidirecional (cmp curent) T Diferena de temperatur B R

69

Puni termice

DETERMINARE
In Therm: este dat valoarea U, asociat unei lungimi l

U= l T
deci

= U l T
iar

B = U l R
70

Vizualizarea puntilor termice


Modele 2D si 3D Imagini termografice

Solutii practice

71

Valori precalculate pentru detaliile uzuale sunt cuprinse in - Cataloage de punti termice - Valori implicite conform EN ISO 14683

72

Valori precalculate pentru detaliile uzuale sunt cuprinse in Cataloage de punti termice sau Valori implicite conform EN ISO 14683

73

74

76

77

78

1,5

Te

1 2

1,5

Te

1 2

Ti
Tsi min

12

15

4 d

Ti
Tsi min

79

1,5

Te

1 2

T si min
[C] 12

12

15 4 d

Ti
Tsi min
6

d [m]

Tsi min [C]

1 [W/(mK)]

2 [W/(mK)]

d [cm]

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

2,40 9,45 12,36 13,98 15,02 15,75 16,28 16,69 17,01 17,28 17,49

0,6223 0,3365 0,2324 0,1786 0,1458 0,1237 0,1078 0,0959 0,0866 0,0792 0,0731

0,5654 0,3163 0,2220 0,1720 0,1411 0,1202 0,1051 0,0936 0,0847 0,0775 0,0716

0,6

W/(mK)
0,4 1 0,2 1

d [cm]

80

Estimarea si calculul pirderilor termice aditionale. Calculul pierderilor termice aditionale cu programul THERM Fiecare punte termica se calculeaza (valoarea Psi) si in final se insumeaza valorile inmultite cu lungimile aferente acestora.
Transmitanta termica liniara valoarea psi perete exterior = 2 x 0,12 W/(mK) perete exterior = 2 x 0,07 W/(mK)

81

Transmitanta termica liniara valoarea psi perete exterior= 0,36 W/(mK) perete exterior= 0,01 W/(mK)

82

Transmitanta termica liniara valoarea psi


= 0,09 (perete exterior) + 0,60 (planseu peste subsol) W/(mK) = 0,18 (perete exterior) + 0,13 (planseu) W/(mK)

83

Linear thermal transmittance


= 0,29(perete exterior) + 0,44(planseu peste subsol) W/(mK) =0,08(perete exterior) + 0,12(planseu) W/(mK)

84

Linear thermal transmittance


= 0,27 (perete exterior) + 0,12 (planseu pod) W/(mK) =0,27 (perete exterior) + 0,70 (planseu pod) W/(mK)

85

Cladire investigata inainte de reabilitare imagini foto si termografice


86

Fatada posterioara a cladirii dupa reabilitarea termica


87

FLIR S ys tems

9.0 C 8 6

Li1

4
Li2 Li3

2 0.5

C 9 8 7 6 5 4 3 2 1

La be l Li1 Li2 Li3

C urs or -

Min 1.7 2.7 2.7

Max 2.6 4.0 14.0

Avg 2.1 3.3 4.7

Imagini in infrarosu a cladirii investigate, dupa reabilitarea termica

88

Fatada principala a cladirii dupa reabilitare termica


89

DETALIU: CASA PASIVA in conditii climatice din Romania Punte termica la imbinarea cu planseul pe sol

90

DETALIU: CASA PASIVA in conditii climatice din Romania

91

92

93

CONCLUZII PRIVIND EFICIENTA ENERGETICA A CLADIRILOR In cladirile noi este posibil sa fie atenuat efectul puntilor termice. La cladirile existente, slab termoizolate, fluxul termic disipat prin elementele de anvelopa, datorat puntilor termice, este mai putin semnificativ in comparatie cu cel total. Prin prevederea termoizolatiei la exterior se poate diminua considerabil efectul puntilor termice. Puntile termice care raman in cazul termoizolarii la exterior sau la interior sunt acceptabile in ceea ce priveste economia de energie. Reabilitarea energetica a cladirilor existente este fezabila economic chiar in conditiile in care mai raman punti termice.
94

CATALOG DE PUNTI TERMICE PENTRU CLADIRI 2012


ELABORAT UAUIM, coordonat Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu BENEFICIAR MDRT, responsabil ing Catalina Butoianu

95

REZOLVARI DETALII BALCON

DISPOZITIV Schck Isokorb

TRANSFER TERMIC PRIN PLACA DE BALCON


IZOLARE LA PARTEA SUPERIOARA PLACA DE BALCON CU DISPOZITIV Schck Isokorb

e= 0,94 W/(mK)

e= 0,20 W/(mK)

PUNTI TERMICE NEIZOLATE

ELEMENT HIDROFOB PENTRU CORECTAREA PUNTII TERMICE Hydrophobic (conform DIN 4108-3) Doua tipuri: Novomur Novomur usor Clasa de rezistenta: 20 N/mm sau 6 N/mm eq,vertical= 0.29 W/mK or 0.19 W/mK

Aspectul B: temperaturi superficiale interioare evitarea formarii mucegaiului temperaturile pe suprafetele interioare ale elementelor de anvelopa trebuie sa fie mai mici decat temperatura punctului de roua
(va urma..)

120

Surse de informare/reglementari

121

Bibliografie 1. EN ISO 10211: Thermal bridges in building construction Heat flows and surface temperatures detailed calculations (ISO 10211:2007), CEN, 2007 2. EN ISO 10456: Building materials and products - Hygrothermal properties - Tabulated design values and procedures for determining declared and design thermal values (ISO 10456:2007), CEN, 2007 3. EN ISO 6946: Building components and building elements Thermal resistance and thermal transmittance Calculation method (ISO 6946:2007),CEN, 2007 4. EN 673: Glass in building Determination of thermal transmittance (U value) Calculation method, CEN, 1997 5. EN ISO 10077-2: Thermal performance of windows, doors and shutters Calculation of thermal transmittance Part 2: Numerical method for frames (ISO 10077-2:2003), CEN, 2003 6. EN ISO 13788: Hygrothermal performance of building components and building elements Internal surface temperature to avoid critical surface humidity and interstitial condensation Calculation methods (ISO 13788:2001), CEN, 2001 7. EN ISO 13789: Thermal performance of buildings - Transmission and ventilation heat transfer coefficients - Calculation method (ISO 13789:2007), CEN, 2007 8. EN ISO 13370: Thermal performance of buildings - Heat transfer via the ground - Calculation methods (ISO 13370:2007), CEN, 2007 9. EN ISO 10077-1: Thermal performance of windows, doors and shutters - Calculation of thermal transmittance - Part 1: General (ISO 10077-1:2006), CEN, 2006 10. EN ISO 14683: Thermal bridges in building construction Linear thermal transmittance Simplified methods and default values (ISO 14683:2007), CEN, 2007

122

AnTherm, http://www.kornicki.de/antherm/index.htm Argos, http://www.zub-kassel.de/software/argos Bisco, www.physibel.be Bistra, www.physibel.be Champs-bes, http://beesl.syr.edu//champs.htm David32, http://www.gadbyggnadsfysik.se Delphin, http://bauklimatik-dresden.de/delphin/index.php Flixo, http://www.infomind.ch/bph/en/services/ FramePlus, http://www.enermodal.com/ HAMLab, http://sts.bwk.tue.nl/hamlab/ Heat2, http://www.buildingphysics.com/index-filer/heat2.htm Heat3, http://www.buildingphysics.com/index-filer/Page691.htm KOBRA v3.0w, www.cstc.be/go/kobra (French) or www.wtcb.be/go/kobra (Dutch) KOBRU86, www.physibel.be Sectra, www.physibel.be RadTherm, http://www.thermoanalytics.com/products/radtherm/ Solido, www.physibel.be TAS ambiens, http://www.edsl.net/ Therm, http://windows.lbl.gov/software/therm/therm.html

123