Evaluarea Impactului Asupra Mediului

I. Descrierea amplasamentului supus evaluarii de mediu 1.1.
Localizarea amplasamentului obiectivului evaluat

Amplasamentul obiectivului evaluat, Rampa de depozitare controlata deseuri Botosani, este situat in Calea Nationala nr.267, in partea de sud-est a municipiului, la inceputul Vaii Popii, in bazinul hidrografic al raului Prut, sub-bazinul Jijia. Rampa este amplasata la marginea orasului, la cca. 300m distanta de penitenciarul Botosani, pe drumul national 29D. Amplasamentul prezinta o panta abrupta spre est, ceea ce faciliteaza depozitarea deseurilor nepericuloase si asimilabile, provenite din industrii. Depozitarea deseurilor colectate se face prin inaintarea frontala, depozitul formandu-se progresiv pe o suprafata perpendiculara pe directia de umplere. Partea superioara a rampei cuprinde o fasie de cca. 50 m de platou cu panta 2-3%, dupa care urmeaza panta versantului de 8-10%. Panta terenului de sub depozit, ca si a terenurilor din jur, converg spre firul vaii pe care sunt construite doua iazuri ce colecteaza apele scurse din depozit si pe cele de pe terenurile din jur. Vecinatatile obiectivului evaluat sunt: Nord - este delimitat de gard zidit si teren cu pomi(livada); Sud - teren necultivat apartinand M. I. si imprejmuire cu gard viu in forma joasa; Est - teren cu pasunte; Amplasamentul obiectivului evaluat are o suprafata totala de 137489,56m (suprafata de teren concesionata initial fiind de 100.000m), cu o suprafata construita la Poarta de acces de cca. 256m (din care birou cabina/ poarta - 118m, colectare PET -40m, magazii - 32m, filtru sanitar - 21m, adapost caini comunitari - 45m). Pe suprafata rampei exista doua bazine de colectare pentru levigat si ape pluviale. De asemenea, in zona s-au format canale naturale de scurgere si colectare a apelor pluviale si torentilor. Cea mai mare parte din apele de precipitatii ce se scurg din depozit sunt retinute in doua acumulari (iazuri) care au rol filtrant. Rampa de depozitare controlata de deseuri nepericuloase menajere si de la agenti economici este dotata cu grup social, grup sanitar, sopron pentru adapostirea utilajelor de nivelat si sapat. De asemenea, pe rampa exista o unitate(S.C.STRAECO SRL Chiajna, jud. Ilfov) care prelucreaza prin macinare ambalajele de PET colectate din cele 11 containere de 120 l. Accesul pe amplasament se face prin partea vestica. Vest - teren apartinand M. I. si drum de acces asfaltat spre localitatea Trusesti.
Caracteristic pentru aceasta zona sunt precipitatiile sub forma de averse care se produc cu precadere in perioada calda a anului. Acestea pot provoca inundatii, eroziunea accelerata a solului, iar iarna inzapeziri. Secetele sunt frecvente in zona mai joasa (Campia Moldovei), aparand obisnuit la sfarsitul lunii iulie si inceputul lunii august si se prelungesc pana in septembrie. 1.2. Structura geologica si topografia zonei amplasamentului 1.2.1.Elemente de geologie si litologie Rampa este amplasata la marginea de sud-est a orasului, la cca.300 m distanta de Penitenciarul Botosani, pe partea dreapta a drumului national 29 D spre Trusesti. Geomorfologia zonei amplasamentului se incadreaza dupa cum urmeaza: Regiunea: Campia Moldovei; Subregiunea: Jijia superioara si a Baseului; Unitatea: Depresiunea Botosani-Dorohoi; Subunitatea: partea sud-estica a Depresiunii Botosani-Dorohoi.
Subregiunea Jijiei superioare si Baseului apare ca o zona deluroasa, fragmentata prin vai de eroziune de s-au dezvoltat de-a lungul retelei hidrografice a Jijiei. Din punct de vedere geologic zona este situata pe Platforma Moldoveneasca ce are un fundament format din sisturi cristaline magmatice si roci eruptive, care alcatuiesc un soclu rigid. Soclul a suferit miscari de coborare (transgresiuni marine) si ridicare (regresiuni marine). Varsta soclului este precambriara, fiind cutat si metamorfozat in timpul proterozoicului mediu. In perioadele de transgreiuni marine s-au acumulat sedimente de depuneri ce au format cuvertura. Alternativ cu transgresiunile care erau determinate de miscarile de coborare au avut loc miscarile de erodare insotite de regresiuni marine. Zona se caracterizeaza printr-o energie mica de relief ce ii confera aspectul de campie. Terenul pe care este amplasat depozitul actual este de forma unui sfert de palnie care coboara sub nivelul platoului spre Valea Teascului, afluent al paraului Sitna. Zona amplasamentului nu are stabilitatea generala asigurata, aparand frecventele alunecari de versant. Gradul de intensitate seismica al zonei E este Ks=0,12 conform Normativului P100/1992 si o perioada de colt Tc = 0,7 ceea ce echivaleaza cu 7 grade MKS. Adancimea de inghet, conform STAS 6054/77 este de 0,105 m la cota terenului amenajat.
1.2.2. Solul si topografia zonei amplasamentului Solul din zona amplasamentului rampei de depozitare a deseurilor menajere nepericuloase si de la agentii economici Botosani are o textura fina (argiloasa) care favorizeaza in perioadele secetoase ale anului, un curent ascensional al apei freatice care se ridica prin capilaritate pana la suprafata. Solul amplasamentului prezinta, incepand de la o adancime de 0,40-0,50 m un continut de argila de 60-70%, ceea ce face ca permeabilitatea solului sa fie redusa si contaminarea apelor freatice diminuata. Pentru stabilirea stratificarii solului cu determinarea straturilor de umplututri s-au efectuat doua foraje cu diametrul de 4(foraj 1 si foraj 3) din care s-au recoltat probe de sol. In urma cartarii s-a stability urmatoarea succesiune de straturi: umpluturi de pamant si deseuri menajere compactate strat intalnit in forajul F1, executat in partea sudica a amplasamentului; argila prafoasa galbena vartoasa cu concreturi de calcar degradat, adancime cota foraj intre 0,7-6,2 m (Foraj 3); argila galbena plastic vartoasa, uneori cu intercalatii de nisip, iar adancime cota foraj intre 6,2 - 9,5 m. Din studiile hidrogeologice efectuate de Institutul de Studii si Proiectari pentru Imbunatatiri funciare, Filiala Iasi si din baza de date a unitatii reiese existenta unui strat cu permeabilitate foarte redusa, la adancimea de cca. 5m pe firul Vaii Popii, care favorizeaza formarea unui strat suprafreatic (captiv) sub presiune. 1.3. Sistemul de protectie si paza al amplasamentului Platforma de depozitare controlata a deseurilor menajere nepericuloase si de la agenti economici, apartinand S.C. Urban Serv S.A. Botosani este imprejmuita in partea nordica cu gard din prefabricate. Paza amplasamentului este asigurata de 2 paznici. Pe amplasament exista de alarmare si semnalizare: telefon si alte mijloace de alarmare. 1.4. Istoricul zonei si dezvoltarii viitoare Documentele existente in arhiva orasului Botosani atesta faptul ca aceasta platforma s-a dezvoltat treptat pe amplasamentul actual. Rampa de depozitare controlata a deseurilor nepericuloase menajere si asimilabile din industrii, s-a infiintat in anul 1982 si este preconizat sa fie inchisa in anul 2012 (conform adresei MAPM 762330.01.2004), cand se considera ca va atinge maximul de incarcare. In anul 1984 serviciul apartinea Intreprinderii de Gospodarie Comunala, subunitatea Exploatarea de Gospodarie comunala. In 1991, intreprinderea devine Regie de Administrare a Domeniului Domeniului Public (RAADP), iar din 1995 se 3
transforma in Regia Autonoma Municipala(Agentia de Administrare Domeniu Public). Din 1998 denumirea unitatii este S.C. URBAN SERV S.A., activitatea societatii fiind licentiata clasa II, in conformitate cu Decizia nr.40/2004. Ca profil de activitate, unitatea are in subordine urmatoarele: Salubrizarea localitati: strazi, dezapeziri autorizatie de mediu nr. 184/18.11.2003; activitati de colectare si depozitare deseuri menajere autorizatie de mediu nr. 453/10.05.2004; Sere pentru asigurare cu material saditor floricol a spatiilor verzi (intretinerea acestora intrand in sarcina Primariei Botosani); Activitati de tamplarie, dezinfectie si deratizare (autorizatie nr. 101/21.10.2002); Baza auto pentru reparatii si intretinere in regie proprie (autorizatie nr.698/26.04.2001). 1.5. Informatii generale privind apele de suprafata si subterane din zona Din punct de vedere hidrografic, zona amplasamentului este situate in bazinul raului Prut, sub-bazinul Jijia, la inceputul vaii Popii. Subregiunea Jijiei Superioare si a Baseului apare ca o zona deluroasa, fragmentata prin vai de eroziune, ce s-au dezvoltat de-a lungul retelei hidrografice a Jijiei. Terenul pe care este amplasat depozitul actual este de forma unui sfert de palnie, care coboara sub nivelul planctonului spre valea Teascului, afluent al paraului Sitna, raul Prut este afluent stang al Dunarii, si izvoraste din partea de NE a Carpatilor. Izvorul raului Prut, situat pe platoul Cemogora, Republica Ucraina, are cel mai inalt nivel - 1051 m. Raul Prut este situate intre 4815 lat. N si 4528 lat. S. Are o lungime de 950 km din care 695 km pe teritoriul Republicii Moldova. Un rol considerabil il au apele freatice, carora le revine 20 - 25% din alimentarea raului. Conform analizelor efectuate, mineralizarea apei raului Prut este moderata, cantitatea ionilor variaza in decursul anului de la 216 mg/ l pana la 965 mg/ l. Continutul de oxigen dizolvat variaza in limitele normale, iar in luna august se produce o suprasaturatie cu oxigen, eliminat de algele fotosintetizatoare, care se dezvolta abundent in aceasta perioada. Iarna se stabileste un deficit de oxigen. Apa este slab alcalina, pH-ul variind de la 7,40 pana la 8,25. Cantitatea substantelor biogene scade de la nord la sud, datorita abundentei de alge; mineralizarea creste de la 0,3 pana la 1,1 l/ l. In ceea ce priveste amplasamentul analizat, pe langa variatiile cantitative constante in urma redistribuirii scurgerii lichide in aval de Rampa de depozitare, se remarca importante modificari calitative, in sensul degradarii prorpietatilor fizicochimice ale apelor de suprafata pe anumite sectoare; acesta face ca apa sa nu mai 4
corespunda normelor actuale de calitate
prevazute de legislatia in vigoare, cu
implicatiile dintre cele mai grave asupra acviferului din zona. Supravegherea calitatii apelor curgatoare se realizeaza prin urmarirea in flux lent (campanii lunare sau trimestriale) si flux rapid (campanii zilnice si saptamanale) a indicatorilor fizico-chimici, biologici si bacteriologici. Zona depozitului este situata in partea de sud-est a municipiului Botosani, la inceputul Vaii Popii, in bazinul hidrografic al raului Prut, sub-bazinul Jijia. Terenul pe care este amplasat depozitul actual este de forma unui sfert de palnie care coboara sub nivelul platoului spre valea Teascului, afluent al paraului Sitna. De asemenea, sunt monitorizate 20 de cursuri de apa, totalizand 2387 Km, din care in bazinul hidrografic Prut se investigheaza 1642 Km. Pentru urmarirea indicatorilor de poluare in flux lent, in bazinul hidrografic Prut se realizeaza prelevari de probe la nivelul a 38 de sectiuni de supraveghere, din care 20 de ordinul I si 18 de ordinul II. In flux rapid monitorizarea calitatii apei se realizeaza in bazinul hidrografic Prut la nivelul a 7 sectiuni de supraveghere din care 3 sectiuni pe raul Prut si 4 pe principalii efluenti (Bahlui, Jijia). In luna mai 2004, conform Programului de activitate a laboratoarelor, au fost recoltate probe din 44 de sectiuni de supraveghere, de pe 13 cursuri de apa. Calitatea apei raurilor este urmarita pentru cinci grupe de indicatori - regimul de oxigen, nutrienti, mineralizare, metale si substante toxice organice. Incadrarea sectiunilor de control in clase de calitate s-a realizat conform Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata (NORCAS/2002), aprobat prin Ordinul MAPM nr. 1146/2002. In urma aprecierilor si masuratorilor din teren, adancimea estimata a nivelului freatic (uneori pedofreatic) variaza functie de regimul precipitatiilor si se prezinta astfel: in cazul forajelor F1 si F2 apa subterana a fost interceptata la adancimea de 5,8 m, iar forajele de afla la o adancime de 7,5 m pentru F1 si respectiv 9 m pentru F2; in momentul prelevarii probelor de apa subterana pentru analiza, nivelul apei in foraje era de cca. 2 m in forajul F1 si 0,5 m in forajul F2; pentru forajul F3, adancimea forajului este de 7 m, apa fiind interceptata de 1,5 m la data prelevarii probelor; pentru fantana din amonte, considerate F4, nivelul apei este de 5,5-6 m. Apele freatice din subunitatea hidrogeologica a versantilor deluviali din zona circula gravitational de la baza deluviului de alunecare, se infiltreaza pe la baza terasei 5
de lunca si apar in albia minora a raului Teascu, asigurand debitul acestuia in mod continuu. Sunt ape relative bune calitativ si au debite apreciabile. 1.6. Asezari umane si alte obiective de interes public Rampa de depozitare controlata deseuri menajere si asimilabile din industrii/ institutii, asa cum s-a prezentat si in Capitolele anterioare, precum si in cadrul Bilantului de nivel I; este marginita de calea rutiera de acces spre amplasament (derivatie a drumului D. N.29 D) si de terenuri necultivate. Aceasta platforma de depozitare controlata a deseurilor urbane este amplasata in afara orasului Botosani (5 Km) departe de institutii publice (cu exceptia Penitenciarului Botosani), sau monumente istorice. II. Identificarea surselor de poluare/ agentilor poluanti 2.1. Descrierea proceselor tehnologice din cadrul obiectivului analizat Activitatea de depozitare controlata a deseurilor pe platforma este asigurata de S.C. URBAN S.A. Principalele etape pentru asigurarea unui proces adecvat de depozitare deseuri nepericuloase menajere si asimilabile din industrii consta in principal de: colectarea deseurilor menajere de la populatie si agenti economici/ institutii; transportul deseurilor colectate; depozitarea deseurilor colectate. Activitatea de depozitare controlata a deseurilor pe rampa de deseuri Botosani sa intensificat in ultimii 2-3 ani. In favoarea acestor tendinte au aparut normative care stipuleaza regimul de depozitare a deseurilor (O.U. 78/2000 privind regimul deseurilor H.G. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, L. 426/2001 pentru aprobarea OUG.78/2000 privind regimul deseurilor, H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Ordin MAPPM nr. 1147/2002 pentru aprobarea Normativului Tehnic privind depozitarea deseurilor - construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitului de deseuri, Ordin nr. 95/2005 privind criteriile de acceptare si Lista cuprinzand deseurile inclusive cele periculoase pe clase de depozite) care trebuie sa aiba in vedere conditiile tehnice de depozitare, de control a levigatului, a eventualelor infiltratii in apele de suprafata si subterane, etc. In acest sens, indeplinirea prevederilor legale vor conduce la progrese privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati socio-economice si umane care, prin natura si calitatea lor pot avea impact negative asupra mediului si sanatatii. Toate aceste acte normative demonstreaza ca trebuie efectuate evaluari privind impactul asupra mediului si bilantul de nivel pentru rampa de 6
depozitare controlata deseuri nepericuloase menajere si asimilabile din industrii/ institutii, Botosani. 2.1.1. Activitati de colectare a deseurilor Una din primele etape in procesul de evacuare a deseurilor il constituie colectarea si stocarea la locul de producere. Deseurile menajere generate de catre populatie sunt stocate temporar in spatii special amenajate in acest scop, in recipienti de diferite capacitati. Recipientii umpluti treptat in zonele de colectare sunt goliti cu o periodicitate bine determinate in vehicule de transport speciale, in sistem inchis, dupa care deseurile sunt transportate. Platformele de precolectare sunt amplasate in imediata vecinatate o locuintelor sau la parterul blocurilor, fiind construite pentru a stoca recipientii de precolectare a deseurilor menajere si pentru a permite accesul vehiculelor colectoare. Din datele furnizate de baza de date S.C. URBAN SERV S.A., referitoare la deseuri menajere nepericuloase si asimilabile de la agentii economici/ institutii, reiese faptul ca principalele componente din deseuri sunt: hartie, carton, plastic, metal, carpe, sticla, ceramica, resturi alimentare, materiale din constructii, etc, compozitie medie a deseurilor colectate a fost stabilita prin estimare, nu prin analiza propriu-zisa. Compozitia medie a deseurilor menajere ale orasului Botosani pentru anul 2003 indica urmatoarele(table nr.1): Tabel nr.1. Compozitia medie a deseurilor Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Caracteristicile deseurilor menajere Hartie si carton Sticla, ceramice Metale Plastic, cauciuc Textile Deseuri biodegradabile Alte deseuri (inerte de tip pamant, cenusa, lemne, frunze) % 14 3 4 1,5 4 42,5 31 Kg 14852 3182,50 4243,33 159,1251 4243,33 45085,46 32885,86
Serviciul de Salubrizare din subordinea S.C. URBAN SERV S.A. deservea (la nivelul anului 2003) 128,586 locuitori (ce corespunde la 0,825 Kg/locuitor, zi) si 171 agenti economici/ institutii deservite. Cantitatea de deseuri colectate in anul 2003 a fost cca. 108.706 m3 (106083,45Kg).
Table nr.2. Evaluarea generarii deseurilor Tipuri principale de deseuri 2002 (m3) 2003 (m3) Deseuri menajere colectate neselectiv de la 48710 81232+2387,86(colectare populatie separat si valorificate) Deseuri menajere de la agenti economici 5759 6870 Deseuri din servicii municipale: 2548 3393,33 Deseuri stradale 3105 3202,67 Deseuri din piete 3288 3083 Deseuri din gradini, parcuri si spatii verzi Deseuri de materiale de constructii si deseuri de la demolari 7012 7627 Tipul de colectare a deseurilor menajere in orasul Botosani este traditional, celelalte tipuri de colectare selective si separate a deseurilor voluminoase, nefiind practicate current. In cazul colectarii deseurilor menajere prin actuala metoda folosita, importanta este organizarea punctelor fixe de colectare. Astfel, preluarea deseurilor menajere de catre serviciul de salubrizare la S.C. URBAN SERV S.A. se face prin intermediul a 73 de puncte de colectare de la populatie si 171 de puncte de colectare de la agentii economici/ institutii. In acest scop se utilizeaza 243 de recipienti din care: 74 eurocontainere de 1,1 m3 capacitate (52 la populatie si 22 la agenti economici/ institutii) 160 de containere interschimbabile de 4 m3 capacitate (21 la populatie si 149 la agenti economici/ institutii). Aceste containere pot fi amplasate si in zone invecinate punctelor fixe de colectare/ reciclare, in cazul necesitatilor de suplimentare a sistemelor de colectare la fiecare locuinta/ casa/ institutie daca aceste sisteme include si reciclarea unor materiale, ca sticla si hartia. Containerele pentru depozitarea selectiva a unor componente din deseuri (PETuri, hartie, carton, metale) sunt amplasate in incinta institutiilor publice precum si pe strazi, parcari, agenti economici, etc. cu o densitate de 1 container (1,1 m3) la cel mult 18-22 gospodarii (SR 13387/97). Conform OUG nr. 21/2002, programul de prestatie pentru colectarea deseurilor menajere este intocmit de asa maniera incat sa asigure in permanenta mentinerea unui nivel de salubritate corespunzator normelor igienicosanitare, respectiv zilnic la producatorii mari de deseuri (piete agro-alimentare, hoteluri, institutii de invatamant sau sociale, spitale, etc.) bisaptamanal pentru asociatiile de locatari, saptamanal pentru locuinte individuale sau codomeniile care nu au organizare asociatii de locatari. 8
In orasul Botosani, frecventa colectarii containerelor este in medie de 2 ori pe saptamana, avand in vedere diferitele surse de generare a deseurilor. Tabel nr.3. Colectarea si destinatia deseurilor in anul 2003 Tip de deseu colectat Deseuri menajere: De la populatie Asimilabile de la agenti economici(indistrie, unitati comerciale, birouri, institutii) Metode de masurare Evaluare Evaluare Cantitatea de deseuri colectate (t) 40616 ( =0,5t/m3) 3435 ( =0,5t/m3) Valorific are (t) Nu Nu Eliminare /cantitatea eliminate (t) E1/40616 E1/3435
Deseuri menajere colectae separat (textile, hartie, carton, aluminiu, PET, fier, deseuri de turnare)
Cantarire
1193,93( selectiv metale:9,3; PET:13,75; textile: 318,78; hartie:12,10; Al:2;Deseuri de turnare: 838)
Da
R12/1193,93
Deseuri servicii municipale: Stradale Din piete Din radini, parcuri, spatii verzi
Evaluare Evaluare Evaluare
1018( =0,3t/m3) 960,8( =0,3t/m3) Nu 1194,9( =0,3t/m3 Nu ) Nu
E1/1018 E1/960,8 E1/1194,9
Deseuri din materiale Evaluare din constructii si denivelari Alte deseuri Evaluare nespecifice Total Evaluare
15274 ( =0,3t/m3) 63692,63
nu -
E1/15274 -
E1+R12/63692,6 3 E1- depozitarea pe sol si subsol (ex. Depunerea in depozite de gunoi) R12- schimb de deseuri intre detinatori, pentru a fi supuse unuia dintre operatiile de reciclare si valorificare sau recuperare.
2.1.2. Activitati de transport a deseurilor colectate In legislatia in vigoare privind regimul deseurilor sunt stipulate obligatiile operatorilor de transport deseuri. Astfel, acestia trebuie: Sa utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii deseurilor transportate, care sa nu permita imprastierea deseurilor si emanatii de noxe in timpul transportului, astfel incat sa fie respectate normele privind sanatatea populatiei si a mediului incanjurator; Sa asigure instruirea personalului pentru transportul deseurilor in conditii de siguranta si interventie in cazul unor defectiuni sau accidente; Sa foloseasca traseele cele mai scurte si/ sau cu cel mai redus risc pentru sanatatea populatiei si a mediului si care au fost aprobate de autoritatile competente. In orasul Botosani transportul deseurilor nepericuloase se realizeaza pe o distanta medie/ transport de 7 km/ cursa intr-un numar mediu de 10 curse/ vehicul pe zi. Aceasta ramura a activitatii de salubrizare se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor echipamente de transport: o 4 tractoare UTB cu remorca de 8 m3 capacitate; o 1 autostropitoare UTB cu/ fara matura de 7 t capacitate; o 5 autogunoiere compactoare MAN (3), ROMAN 10135 (2) de 30 m3 ; o 7 autotransportoare ROMAN cu container de 4 m3 capacitate ; o 2 autobasculante IFA de 16 si respectiv 18 m3 capacitate ; o 2 transportoare incarcatoare hidraulice UTB cu container de 5 t si 0,4 m3 capacitate ; o 2 buldozere UTM Craiova S1500 . Activitatea de colectare se face in timpul noptii si la primele ore ale diminetii, transportul realizandu-se zilnic sau in functie de anotimp astfel : in cadrul blocurilor de locuinte precolectarea se realizeaza in containere si pubele ce se transporta la doua sau trei zile in timpul verii si la maxim 5 zile in anotimpul ploios si iarna. la gospodariile individuale, deseurile sunt precolectate zilnic in deseurile provenite de la agentii economici si dotari socio-culturale containere si transportate cu autogunoiere; se colecteaza de asemenea in containere si se transporta zilnic sau de cel putin trei ori pe saptamana. 10
Ca echipamente ajutatoare pentru colectarea in conditii corespunzatoare a deseurilor, unitatea dispune si de urmatoarele echipamente aferente procesului: 2755 maturoaie din mesteacan/ luna, 183 lopeti/ an si 4 galeti/ an. 2.1.3. Activitatea de depozitare a deseurilor Conform legislatiei in vigoare, in depozitele de deseuri nepericuloase, ca in cazul platformei de depozitare apartinand S.C. URBAN SERV S.A. al orasului Botosani este permisa depozitarea urmatoarelor deseuri: deseuri nepericuloase menajere; deseuri nepericuloase de orice alta origine, care indeplinesc criteriile de acceptare a deseurilor la depozitul pentru deseuri nepericuloase. Criteriile de acceptare a deseurilor pe rampa de depozitare Botosani au la baza caracteristicile deseurilor si anume: 1. compozitia fizico-chimica; 2. continutul de materiale organice; 3. biodegradabilitatea compusilor organici din deseuri; 4. levigabilitatea prognozata sau testata a compusilor potential periculosi/ toxici in relatie cu criteriile enuntate anterior. La depozitarea controlata a deseurilor nepericulase din orasul Botosani s-a avut in vedere urmatoarea tehnologie: deseurile descarcate din autogunoiera sau alt mijloc de transport se depoziteaza in straturi avand o grosime medie de 1,5 2,0 m care sunt campactate; straturile noi de deseuri nu se depun decat dupa ce temperatura stratului precedent, rezultat din fermentarea aeroba, a scazut pana la valoarea temperaturii solului natural; deseurile sunt compactate pentru a se evita golurile mari de aer care ar favoriza autoaprinderea si deci riscul pentru incendierea rampei de depozitare; straturile de deseuri sunt acoperite periodic cu pamant, nisip sau alte materiale inerte, in strat de 10-30 cm. Depozitarea deseurilor se face prin inaintarea frontala, in acest caz depozitul se formeaza pe o suprafata perpendiculara pe directia de umplere. Fiecare strat nou trebuie inceput din acelasi loc ca si primul pentru ca acestea sa fie expuse in mod egal pe durata precipitatiilor atmosferice. 11
Pentru protectia imprejurimilor s-a incercat o imprejmuire cu gard verde pe digul ce delimiteaza platforma pentru ca in anotimpurile in care bat vanturi mai puternice sa se impiedice imprastierea hartiilor sau a altor deseuri usoare. Acest gard nu a avut o durata de viata prea lunga deoarece zona nu a asigurat conditiile cele mai bune de crestere. Pe perioada functionarii platformei de depozitare sufera procese de descompunere. 2.2. Surse de poluare pentru factorul de mediu aer Activitatile desfasurate ca urmare a depozitarii deseurilor nepericuloase menajere si de la agenti economici pe rampa de gunoi Botosani genereaza o serie de emisii in mediul inconjurator, care pot determina o poluare a aerului si solului, pe arii mai restranse sau mai extinse, in functie de caracteristici calitative si cantitative. Impactul asupra mediului poate fi complex si se manifesta cu intensitati diferite asupra componentelor de mediu, amploarea acestor impacturi fiind determinata de volumul lucrarilor de depozitare. Fiecare etapa din procesul de depozitare a deseurilor are un potential impact asupra mediului, deoarece implica eliminarea unor agenti poluanti. Depozitul de deseuri Botosani este un depozit mixt, acceptand evacuarea deseurilor nepericuloase menajere si de la agenti economici/ institutii, imprejmuit partial. Exista sisteme de drenare/ scurgere a levigatului si apelor pluviale cu acumularea scurgerilor in doua iazuri care au rol filtrant. Depozitul este situat intr-o zona unde exista protectie naturala a componentelor de mediu fata de efectele negative ale materialelor depozitate. Tratarea deseurilor se face direct pe depozit prin acoperirea cu pamant, la anumite intervale de timp, pentru compactare. Rampa de depozitare controlata a deseurilor nepericuloase menajere poate fi considerata o sursa fixa, calda, difuza de poluare. Principalele emisii poluante pentru componenta de mediu aer sunt pulberile, mirosurile si gazele rezultate din procesul de fermentatie a deseurilor. Datorita faptului ca aceste emisii rezultate din fermentarea deseurilor se pot apriinde usor in caz de nesupraveghere, unitatea S.C. URBAN SERV S.A. are stabilite toate masurile obligatorii pentru prevenirea si inlaturarea situatiilor de pericol, a cauzelor potentiale de incendiu si altor incalcari ale normelor legate de P.S.I. De asemenea, in cadrul obiectivului evaluat s-a considerat utila infiintarea unei comisii tehnice de prevenire si stingere a incendiilor. Trebuie mentionat faptul ca, deseurile menajere nepericuloase depozitate pe rampa, cu putin aport de lumina si oxigen se descompun, in special la partea inferioara 12
a depozitului, dupa un mecanism fermentativ anaerob. Prin descompunerea anaeroba a deseurilor rezulta mai intai acizi, apoi alcooli, aldehide si dioxid de carbon care se dizolva partial in apa. Aceasta prima faza este urmata de faze in care actioneaza microorganismele specializate si bacteriile metanice, ce actioneaza in prezenta dioxidului de carbon, hidrogenului, oxidului de carbon si a unor sustante organice, producand gazul metan. Gazul rezultat din depozitele de deseuri, denumit biogaz se compune in medie din cca. 15-84 % metan (in volume) si cca. 15 % dioxid de carbon, mai contine mici cantitati de CO, O2, H2S, mercaptan, vapori de apa, praf, etc. si uneori N2. De la partea superioara a depozitului ca urmare a proceselor de descompunere aeroba se emit in atmosfera gaze si vapori perceputi prin mirosurile neplacute, uneori chiar iritante, pe o raza de cateva sute de metri. Acestea creeaza o puternica stare de disconfort muncitorilor si populatiei din zona. Asupra organismului uman efectele mirosului sunt greu de cuantificat, putand sa apara stari de greata, voma, dureri de cap, respiratie sacadata, tuse, perturbarea somnului, lipsa poftei de mancare, iritarea ochilor, a cailor respiratorii superioare. Exista si dificultati reale in stabilirea dependentei intre intensitatea si durata expunerii la mirosuri si magnitudinea efectelor asupra acestor sisteme. Este foarte probabil ca emisiile gazoase evacuate in mediu, in conditiile de dispersie existente in zona sa aiba un impact negativ asupra mediului. Trebuie sa fie efectuate masuratori privind emisiile si concentratiile unor noxe generate de pe suprafata amplasamentului pentru a se putea stabili masurile de conformare cu prevederile legale si cerintele impuse de autoritatile de mediu, dar si de Inspectoratul Teritorial de Munca si Institutul de Sanatate Publica. Pentru conformarea cu reglementarile in vigoare se recomanda realizarea anuala a controlului medical al angajatilor, amenajarea unor puncte sanitare corespunzatoare, eliminarea deficitului in ceea ce priveste echipamentul de protectie al personalului de deservire. De asemenea, sunt necesare determinari experimentale privind caracteristicile agentilor poluanti de pe amplasament, precum si a unor indicatori meteorologici cum ar fi temperatura in timpul zilei (ora 15:00), conditiile de evapotranspiratie, umiditate, etc. trebuie stabilit un program de determinari la emisie, care sa se deruleze continuu si care sa asigure diagnosticarea eficacitatii activitatii de depozitare controlata sau de poluare a mediului.
13
Analizele efectuate atat la emisie, cat si la imisie au aratat ca nu exista depasiri la indicatorii de calitate analizati, insa determinarile la pulberi sedimentale in cadrul unitatii au condus la valori de peste 200 g/ m2 pe luna. 2.3. Surse de poluare pentru factorul de mediu apa Obiectivul evaluat asigura alimentarea cu apa pentru nevoi igienico-sanitare, activitati tehnologice si combaterea incendiilor prin puturi de forare si rezervoare de apa pluviala. Exista sursa de apa pe amplasament (bazin natural ce asigura apa contra incendiilor + fantana), dar nu este amenajata de o retea de canalizare. Pe amplasament exista doua bazine de colectare a levigatului. De asemenea, pe suprafata depozitului exista santuri de drenare a apelor pluviale si a levigatului in doua bazine colectoare (iazuri) amplasate in aval de rampa de depozitare. Apele uzate igienico-sanitare nu sunt colectate, nu exista fosa septica. Numarul de personal care deserveste depozitul de deseuri este relativ redus (7 lucratori). Nu este amenajat un sistem adecvat de canalizare ape uzate si levigat. Levigatul nu este tratat, insa se colecteaza in cele 2 bazine de acumulare, cu rol filtrant, printr-un sistem natural de drenare. In perioadele cu precipitatii intense acesta poate patrunde sau se poate dispersa liber pe suprafata amplasamentului si invecinata. Analizele periodice ale levigatului se fac de catre Directia Apelor Prut Iasi prin S.G.A. Botosani, conform contractului 24537/2003. Apele meteorice sunt partial colectate dupa ce sunt dirijate liber pe suprafata terenului, in doua bazine colectoare situate pe amplasament. Restul de ape se scurge liber pe suprafata platformei (sau se infiltreaza) si se colecteaza in aval de rampa in alte doua bazine de acumulare. Debitul mediu al scurgerilor de suprafata, determinat pe baza precipitatiilor anuale (Anuar statistic al Romaniei), este de 3 l/ s si creste la 7 l/ s in regiunea primului bazin de acumulare si la 14 l/ s in zona celui de-al doilea bazin de acumulare. La confluenta cu paraul Teascu debitul este de 3,4 l/ s (sursa: Bilanturile de mediu de nivel I si II). Rampa de depozitare deseuri nu dispune de instalatii de epurare ape uzate si tratare levigat. Dispune numai de doua bazine colectoare levigat pe amplasament si alte doua iazuri de acumulare in aval de depozitul propriu-zis. Indicatorii de calitate ai apelor uzate, precum si ai levigatului nu sunt monitorizati. Periodic sunt prelevate probe de apa din forajele existente in jurul amplasamentului pentru evaluarea calitatii apei subterane de catre Directia Apelor Prut (S.G.A. Botosani). Monitorizarea calitatii apelor subterane se face de catre administratorul obiectivului evaluat, prin laboratorul de analize al A.P.M. Botosani. Astfel, au fost 14
recoltate probe de apa din trei foraje de pe amplasament si din fantana existenta in zona invecinata amplasamentului. Rezultatele analizelor indica faptul ca sunt unele depasiri pentru indicatorii de calitate la apa subterana, cum ar fi: CCO, cloruri, sulfati, azotati (fantana), duritate (foraj 3), reziduu filtrabil uscat la 105C. Au fost, de asemenea, recoltate si analizate doua probe de apa din paraul Teascu, din amonte si aval de rampa, precum si o proba din levigatul colectat in cel deal doilea iaz de acumulare situat intre aval si rampa. Rezultatele determinarilor efectuate privind calitatea apelor de suprafata din zona (paraul Teascu) arata usoare depasiri la urmatorii indicatori de calitate: CCO, reziduu fltrabil uscat la 105C, amoniu si sulfati. In general nu pot fi semnalate probleme in ceea ce priveste calitatea apei raului si nici in ceea ce priveste impactul activitatilor desfasurate asupra componentei de mediu apa. 2.4. Surse de poluare pentru factorul de mediu solul si subsolul Solurile din zona amplasamentului sunt reprezentate de alternante de argile si marne care constituie roca de solificare pentru solurile din zonele de alunecari din cadrul Vaii Popii. Solurile sunt formate pe aceste materiale parentale, de natura cernoziomica, puternic erodate. Activitatea desfasurata de S.C. URBAN SERV S.A., care are in planul de activitati si depozitarea deseurilor colectate de la populatie si agenti economici, poate prezenta un risc de poluare a solului si subsolului din zona. Acesta se datoareaza infiltrarii si/ sau dispersiei unor compusi potentiali poluanti, fenomenul fiind accelerat in urma precipitatiilor. Deoarece deseurile depozitate contin un procent ridicat de materii organice biodegradabile (42,5 %) exista un risc de acidifiere a solului in urma generarii de compusi cu caracter acid, din procesele de fermentatie (CO2, acid acetic, acizi grasi, H2S, NH4+). De asemenea, produsii gazosi de descompunere pot fi dispersati de catre curentii de aer din zonele invecinate amplasamentului si pot reveni pe sol odata cu precipitatiile, determinand contaminarea acestuia. Materialele organice continute in deseurile menajere creeaza intotdeauna posibilitatea proliferarii si raspandirii microorganismelor patogene. Exista un numar mai mare de maladii microbiene (febra tifoida, dezinteria, holera) si maladii virotice (hepatita, polimelita) transmise sau provocate de tot felul de paraziti, bacterii si microorganisme care se regasesc in depozitele de deseuri. De asemenea, prin procesele de siroire si infiltratii, solul de sub depozit si din apropierea depozitelor se imbiba cu astfel de agenti patogeni si agenti paraziti. Exista o clasificare a gradului de poluare biologica a solului, in functie de agentii infectiosi 15
continuti, elaborata de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Avand in vedere faptul ca platforma de depozitare controlata a deseurilor nepericuloase menajere are un continut de numai 4 % metale, continutul de metale grele ce ar putea avea impact negativ major asupra mediului este mult diminuat. Efectul vizibil al poluarii solului ca urmare a infiltratiilor si dispersiilor gazoase este acela ca vegetatia de pe amplasament si imprejurimi este de o calitate redusa. Agricultura practicata pe in zona, pe langa inconvenientele de ordin economic legate de defertilizarea pamantului si poluarea atmosferica cu mirosuri neplacute, nu mai poate fi socotita o agricultura cu o productivitate ridicata. Pentru caracterizarea zonei incintei si a suprafetelor exterioare aferente din zona amplasamentului s-au efectuat determinari fizice si chimice ale probelor de sol, pentru doua adancimi la fiecare punct de recoltare: la 5 cm si 30 cm. In ceea ce priveste adancimea de prelevare a probelor, ca urmare a analizelor la cele doua adancimi s-a considerat ca sunt necesare foraje de adancime (8-10 m). Probele de sol au fost supuse analizelor de laborator pentru stabilirea urmatoarelor caracteristici fizice si chimice: carbonul organic; pH-ul; nivelul de incarcare cu substante extractibile in eter de petrol; gaze si vapori; pierderi la incalzire; compusi fenolici 2.5. Surse de poluare pentru om si mediul acvatic Sursele de poluare pentru om sunt cele prezentate in subcapitolele anterioare, avand in vedere faptul ca omul se afla in centrul complexului de componente ale mediului, expuse poluarii, iar principalii poluanti cu un posibil impact semnificativ si asupra ecosistemelor acvatice sunt: o compusii organici rezultati din procesele de fermentare (levigatul); o emisiile de gaze; o pulberi. Activitatea desfasurata pe amplasamentul evaluat genereaza poluanti potentiali care pot avea un efect semnificativ asupra sanatatii umane, existand riscul imbolnavirii personalului angajat, cat si a oamenilor aflati in imediata vecinatate, daca nu sunt respectate reglementarile privind protectia muncii si a mediului. 16
Ca si mediul inconjurator, omul este supus efectelor acelorasi poluanti rezultati din activitatile depozitului de deseuri. Controlul calitatii conditiilor de munca consta in monitorizarea emisiilor gazoase din procesele fermentative. Factorii de risc ce pot sa apara ca urmare a activitatilor desfasurate pe rampa de depozitare deseuri pot fi grupati in: factori de risc chimic (emisiile de praf, COV, CH4, CO, CO2, NOx, SOx) si factori de risc care pot declansa explozii (emisii de metan, alcani, hidrocarburi, eteri, etc. care pot forma cu aerul amestecuri explozive). Riscurile profesionale in acest mediu de munca sunt de natura fizico-chimica, biologica si cuprind expuneri la mirosuri, gaze pulberi, praf cu noxe chimice iritante, persistente, alcooli, eteri, oxizi de azot, de sulf, de carbon.
17
BULETIN DE ANALIZ
- Ap de suprafaa - Ap subteran - Levigat - Aer - Sol
18
Tabelul 1. Rezultatele analizelor probelor de aer la emisie, respectiv imisie Nr. crt Poluan t -COV -NOx -CO -SO2 -Pulberi -COV -NOx -CO -SO2 -Pulberi -COV -NOx -CO -SO2 -Pulberi -COV -Nox -CO -SO2 -Pulberi -COV -NOx -CO -SO2 -Pulberi -COV -NOx -CO
1
Ce(mg /mc) 57,2 11 11 2,2 39,6 3,3 5,5 1,1 77 12,1 12,1 2,2 30,8 4,4 3,85 2,2 71,5 11 13,2 2,2 7,15 1,1 1,1
1.
2.
3.
4.
5. 6.
C.M.A. * Cf. Ordin 463/1993 (mg/mc) NOx = 450 CO = 170 SO2 = 400 Pulberi = 50 NOx = 450 CO = 170 SO2 = 400 Pulberi = 50 NOx = 450 CO = 170 SO2 = 400 Pulberi = 50 NOx = 450 CO = 170 SO2 = 400 Pulberi = 50 NOx = 450 CO = 170 SO2 = 400 Pulberi = 50 NOx = 450 CO = 170 SO2 = 400
Prag de alerta NOx = 315 CO = 119 SO2 = 280 Pulberi = 35 NOx = 315 CO = 119 SO2 = 280 Pulberi = 35 NOx = 315 CO = 119 SO2 = 280 Pulberi = 35 NOx = 315 CO = 119 SO2 = 280 Pulberi = 35 NOx = 315 CO = 119 SO2 = 280 Pulberi = 35 NOx = 315 CO = 119 SO2 = 280 19
Ci(mg/ mc) 41,8 2,2 0 0,11 0,495 52,8 2,2 0 0,11 0,495 1,1 2,75 2,2 1,1 0,495 38,5 4,4 3,3 0,55 0,495 25,3 1,1 1,1 0,55 0,495 9,9 1,1 0,55
C.M.A. Cf. Ordin 592/2002 (mg/mc) NOx = 0,2 CO = 10 SO2 = 0,35 Pulberi = 0.05 NOx = 0,2 CO = 10 SO2 = 0,35 Pulberi = 0.05 NOx = 0,2 CO = 10 SO2 = 0,35 Pulberi = 0.05 NOx = 0,2 CO = 10 SO2 = 0,35 Pulberi = 0.05 NOx = 0,2 CO = 10 SO2 = 0,35 Pulberi = 0.05 NOx = 0,2 CO = 10 SO2 = 0,35
Prag de alerta NOx = 0,14 CO = 7 SO2 = 0,245 Pulberi = 0,035 NOx = 0,14 CO = 7 SO2 = 0,245 Pulberi = 0,035 NOx = 0,14 CO = 7 SO2 = 0,245 Pulberi = 0,035 NOx = 0,14 CO = 7 SO2 = 0,245 Pulberi = 0,035 NOx = 0,14 CO = 7 SO2 = 0,245 Pulberi = 0,035 NOx = 0,14 CO = 7 SO2 = 0,245
-SO2 0 Pulberi = Pulberi = -Pulberi 50 35 1 concentraia determinat la emisie,

2 *
0,11 0,495
Pulberi = 0.05
Pulberi = 0,035
concentraia determinat la imisie, concentaia maxim admis conform legii n vigoare.
Tabelul 2. Rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de ap de suprafa Nr. Indicator de Amonte Aval Ordin Prag de crt. calitate unitate unitate 161/20020 alerta Calitatea II 1. pH 7,17 7,14 6,5 8,5 2. Materii totale in 105,6 121 suspensie, mg/l 3. Turbiditate, (FTU) 40,7 52,8 4. CCO-Mn, mg O2/l 19,085 19,228 10 7 5. CBO5 , mg/l 2,596 2,332 5 3,5 6. Azotai, mg/l 0,4125 0,4125 3 2,1 7. Azotii, mg/l 0,484 0,407 0,06 0,042 8. Fosfai, mg/l 1,1836 1,1187 0,2 0,14 9. Sulfai, mg/l 409,046 423,082 150 105 10. Duritate, 12,32 12,21 Germane 11. Substane 18,7 41,8 extractibile, mg/l 12. Cloruri, mg/l 54,67 46,86 100 70 13. Reziduu, mg/l 409,2 624,8 500 350 14. Amoniu, mg/l 11,55 11 0,3 0,21 15. Sulfuri, H2S, mg/l 0,2343 0,7018 Tabelul 3. Rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de ap subteran de pe amplasamentul evaluat Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Indicator de calitate pH Materii totale in suspensie, mg/l Turbiditate, (FTU) CCO-Mn, mg Proba (A1) 7,64 35,2 34,1 12,903 Proba (A2) 8,19 40,7 29,7 18,92 20 Proba (A3) 7,62 22 17,6 38,819 Ordinul 161/2006 >=6,5 ; <=9,8 <= 5 5 Prag de alerta <= 3,5 3,5
5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.
O2/l CBO5 , mg/l Azotai, mg/l Amoniu, mg/l Azotii, mg/l Fosfai, mg/l Sulfai, mg/l Cloruri, mg/l Sulfuri, H2S, mg/l Duritate, Germane Substane extractibile, mg/l Reziduu, mg/l
2,101 4,081 1,991 0,275 6,028 15,631 1,463 absent 31,9 0,0308 0,055 0,0275 0,1254 Absent 0,715 4134,053 7537,53 1908,863 160,105 460,46 3842,52 0,231 0,704 0,682 83,16 105,05 6626,4 105,028 17,05 129404 177,408 50,05
50 0,50 0,5 0,1 250 250 100 5 -
35 0,35 0,35 0,07 1,75 175 70 3,5 70 - 560
10846
100 800
Tabelul 4. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 5 cm Proba de sol Adncimea de recoltare 5 cm Substane extractibile (mg/kg) Prag de Valori normale CMA* alert
Valori determinate S1 1,001 2420 S2 2,299 264 S3 6,886 209 S4 7,557 < 100 200 500 231 S5 6,798 481 S6 0,495 550 Martor 1,32 148,5 * concentraia maxim admis conform Ordinului MAPPM 756-1996 privind evaluarea polurii mediului, pentru sol sensibil Tabelul 5. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 30 cm Proba de sol S1 S2 S3 S4 S5 S6 Martor Adncimea de recoltare 30 cm Substane extractibile (mg/kg) Prag de Valori normale CMA alert
Carbon organic (%)
Carbon organic (%) 0,495 3,025 4,851 10,109 5,621 0,462 1,188
< 100
200
500
Valori determinate 363 1958 242 462 330 187 143
Tabelul 6. Coninutul de compui fenolici din probele de sol la 5 cm si 30 cm Proba de sol Valori Compui fenolici (mg/kg) Valori normale Prag de CMA 21 Valori
S1 S2 S3 S4 S5 S6 Martor
determinate la 5 cm 0,825 1,485 2,354 2,42 2,002 0,352 0,803
alert
< 0.02
10
determinate la 30 cm 0,495 0,902 2,178 1,969 1,551 0,22 0,572 Anexa Nr. 4.4
Fia de prezentare a activitilor cu impact redus sau semnificativ asupra mediului ( se completeaz pentru fiecare sediu social / secundar - amplasament )
I. Date de identificare Nume comerciant: SC. URBAN SERV SA Numele reprezentantului legal: Adresa sediului la care se desfoar activitatea: Calea Naional nr. 267 Nr. telefon: Nr. Fax: a.) Suprafa total (mp) 137489,56 a.) Utilizare exclusiv pentru activitate: b.) Suprafaa construit (mp) 256 Utilizare mixt/ in indiviziune cu alte tipuri de activiti i / sau beneficiari: Mrunirea peturilor
II. Caracteristici construcii 1. Mrimea sediului social /secundar (amplasament folosit pentru activitate) 2. Modul de utilizare a construciei
III. Acte doveditoare ale dreptului de folosina IV. Asigurarea utilitilor* 1. Alimentarea cu ap
Felul documentului: Decizie Nr.: 40 / 2004 Eliberat de: MAPM 7623 / 30.01.2004 Data eliberrii: 30.01.2004 Valabil pan la: 2012
a.) Sistem centralizat sau din sursa altui beneficiar:
Surs proprie: Bazin natura, fntn i rezervor ap pluvial (se va anexa descrierea) Exist surs de ap pe amplasament (bazin natural ce asigur apa contra incendiilor+ fntn) n emisar: nu este reea de canalizare (se va anexa descrierea canalizrii i a sistemului de epurare) nu dispune de instalaii de epurare,
2. Evacuare ape uzate
a.) n sistemul de canalizare oreneasc sau al altei uniti dotate cu staie de epurare:
22
3. Emisii atmosferice
4. Producerea i eliminarea deeurilor
a.) Din sisteme de nclzire: DA NU Dac DA, se va anexa descrierea sistemului de nclzire i tipul de combustibil utilizat a.) Tipuri i cantiti anuale/tip deeu: tabel 2 pagina 10
ape uzate i tratare levigat. Deine dou bazine colectoare i dou iazuri secundare in aval b.) Din procese de producie: Pulberi Mirosuri Gaze rezultate din procesul de fermentaie
Eliminarea sau valorificarea deeurilor: Prin teri: deeuri menajere colectate separat Sistem propriu: tabel 3 pagina 11 (se va anexa descrierea)
V. Activiti declarate la nregistrare i capaciti de producie ( cod CAEN / Denumire activitate / capacitate) XVIII 3. Tratarea, stocarea, depozitarea sau neutralizarea deeurilor inclusiv a celor oreneti i de alte folosine; detalii legate de capacitate p.10 p.13 VI. Numr de personal total a.) Cu norm de lucru b.) Cu norm de lucru parial: -de:10 ntreag: 10 Sediu / pe fiecare activitate Total: 10 Total: din care: din care: 1 (activitatea 1) administrator (activitatea 1) 2 (activitatea 2) paznici (activitatea 2) 7 (activitatea 3) lucrtori (activitatea 3) i VII. Activiti supuse unor proceduri specifice de autorizare
a..Legate de
gospodrirea apelor
b.Legate de
flora i fauna slbatic
c.) Legate de substane care epuizeaz stratul de ozon
d.) Supuse controlului activitilor nucleare
e.) Legate de operaiuni asupra deeurilor autorizaie de mediu nr. 453/10.05.2004
VIII. Transformatoare i baterii de condensatoare (>5dmc) aflate n proprietate IX. Rezervoare i conducte subterane: X. Aporturi n natur la capitalul social care servesc la desfurarea unor activiti declarate la nregistrare XI. Declaraie (semnat de reprezentantul legal al comerciantului)
a.) DA a.) Substan depozitat / transportat: 1.) rezerbor ap pluvial 2.) __________ Tipul: __________
NU b.) Volum / debit: 1.) __________ 2.) __________ Sarcini de mediu de care sunt grevate: __________
XII. Reprezentantul legal al comerciantului
Subsemnatul: in calitate de comerciant/ asociat / fondator / administrator declar pe propria raspundere c informaiile consemnate n prezenta fia de prezentare sunt conforme cu realitatea, cunoscnd ca falsul n declaraii este pedepsit de codul penal. Semntura: Nume i prenume: Poziia: Data:
23
*) Se vor anexa documentele doveditoare ale serviciilor specificate la Capitolul IV poz. 1-4.
ANEXA A.5.1 : BILANTUL DE MEDIU NIVEL 0 pentru procesul de privatizare

I. Autorul Denumirea societatii comerciale:................................ Adresa:........................................................................ Nr. tel.:.............................. Nr.fax: ............................. Numele autorului:........................................................ Denumirea societatii comerciale: S.C.URBAN SERV S.A. Adresa: Calea Naional, Nr. 267 Nr. tel.:............................ Nr.fax: ................................ Numele / functiile reprezentantilor legali: 1) ................................. 2) .................................
II. Societatea Comerciala supusa bilantului
24
X. Situatia conformarii emisiilor de poluanti cu reglementarile in vigoare: A Apa (i) Ape reziduale x Conformarea cu reglementarile in vigoare: DA NU x (ii) Canalizare menajera Conformarea cu reglementarile in vigoare: DA NU x (iii) Ape pluviale Conformarea cu reglementarile in vigoare: NU DA x B (i) Emisii de combustie (surse fixe) Conformarea cu reglementarile in vigoare: DA NU x IV. Autorizatii sau avize(ii) legale de functionare in vigoare, eliberate de alte autoritati (sanitara, Emisii tehnologice III. Situatia conformarii cu procedura de autorizare de mediu: protectia muncii, PSI etc.): Conformarea cu prevederile DA Xin vigoare: NU (1) Cu autorizatie de mediu in vigoare DA DA X NU x NU Daca "Da", rugam specificati si anexati documentele doveditoare ............................................... (iii) Altele x ........................................................................................................................................................ (2) Cu bilant de mediu DA NU X Rugam specificati: Emisii din procesul de fermentaie a deeurilor
(3) Cu program de conformare DA
Aer
XI. Apa de (numele celui mai apropiat curs de apa, directia si distanta fata de (4) Cu autorizatie de gospodarirea apelor NU DA X suprafata amplasament) Jijia XII. Apa subterana (adancimea apelor subterane pe amplasament, folosinta curenta si folosinta pentru necesitatile activitatii)foraje: F1-5,8;F2-7,5; F3-7;F4-6 2 V. Marimea amplasamentului Suprafata totala (m ):descrierea Suprafata construita XIII. Producerea (tone/luna; separate pe categorii, cu generala a (m2 ): 137489,56 256 anexati deseurilor solide compozitiei si a amenajarilor existente pentru depozitare; evidentele, daca este cazul) VI. Activitati desfasurate pe amplasament XIV. Rezervoare si (substanta depozitata/transportata; volum/debit) Specificati: numarul curent conform"Clasificarea activitatilor cu impact asupra conducte subterane 2 bazine colectoare a apei pluviale i a levigatului mediului" din anexa A.6 si/sau, dupa caz, alte activitati decat cele din lista, identificate XV. Poluari DA NU x pentru perioada: accidentale Daca "Da", specificati poluantul si masurile de interventie (i) semnificative intreprinse: ................................................................................... .......... Prezenta: ........................................................................................................................ ............... ............................................................................................ ............................................................................................................................ XVI. Penalitati si (Lista penalitatilor si sanctiunilor pe ultimii doi ani, inclusiv cele (ii) sanctiuni neachitate) Anterioara: .................................................................................................................... ................ XVII.Transformato DA NU x ........................................................................................................................... are Daca "Da", ce capacitate, ce vechime, daca contin PCB? (iii) in proprietate Viitoare: ...................................................................................................................... .................. XVIII. Prezenta DA NU x ........................................................................................................................ azbestului Anexati dovada folosintei trecute a terenului amplasamentului, daca exista. Daca "Da", ce tip; daca este in cladiri, ce suprafata acopera Bifati daca este anexata (m2) ? ........................................................................................................ VII. Categoria de folosinta a terenului si calitatea legala a utilizatorului (proprietar, .... chirias etc.): (i) Prezenta Proprietar (ii) Anterioara ........................... (iii) Viitoare....................... VIII. Numar de personal Norma intreaga: Norma partiala: 10 10 10 IX. Orice investigatie anterioara a DA NU x amplasamentului privind Daca "Da", detaliati poluantii identificati si poluarea terenului: concentratiile maxime determinate in soluri si ape 25 subterane ......................................................................... ..........
NU X
XIX. Folosinta terenului nconjurator pe o distanta de 150 m (rezidentiala, comerciala, recreationala, industriala etc.) Nord: Teren cu pomi livad Vest: Drum asfaltat Teren necultivat MI Sud: Teren necultivat MI
Est: Teren cu pune
Autorul (semnatura si, dupa caz stampila unitatii)
Titularul (semnaturile reprezentantilor legali si stampila unitatii) Cantur Nicoleta
26
ANEXA A.5.2 : (Se completeaza de catre autoritatea de mediu competenta) AUTORIZATII DE FUNCTIONARE (1) Autorizatie de mediu: Numarul de identificare si durata de valabilitate 7623/ 30.01.2004; 2014. (2) Autorizatie de gospodarirea apelor Numarul de identificare si durata de valabilitate . (3) Accept de descarcare a apelor uzate in canalizarea altei unitati(daca este cazul) Numarul de identificare si durata de valabilitate (4) Autorizatie PSI Numarul de identificare si durata de valabilitate (5) Autorizatie sanitara Numarul de identificare si durata de valabilitate (6) Autorizatie de protectia muncii Numarul de identificare si durata de valabilitate (7) Plan de aparare impotriva dezastrelor (dupa caz) Numarul de identificare si durata de valabilitate (8) Acte de proprietate sau drept de folosire a terenului, cladirilor si utilitatilor SITUATIA CONFORMARII Calitatea solului : Nu se conformeaza. Depasiri: substante extractibile, poluare compusi fenolici. Calitatea apelor subterane Nu se conformeaza. Poluare cu sulfati, cloruri, azotati Emisii atmosferice Nu sunt depasiri de CMA Alimentarea cu apa Bazin natural, fantani, rezervor ape pluviale. Evacuarea apelor uzate : Nu dispune de instalatii de epurare ape uzate si tratare levigat. Dispune numai de 2 bazine colectoare, levigat si 2 iazuri de 27
acumulare in aval. Gospodarirea deseurilor Incadrarea in nivelul de zgomot si vibratii admis Nu sunt inregistrate depasiri Igiena si protectia muncii -se conformeaza Penalitati si sanctiuni in ultimii 2 ani, altele decat cele declarate de societatea comerciala in Anexa A.5.1, poz. XVI Datorii catre autoritatea de mediu (pe categorii de tarife si taxe) ......................................................................................................................
STABILIREA OBIECTIVELOR DE MEDIU MINIM ACCEPTATE
I. Pe baza informatiilor prezentate in bilantul de mediu nivel 0, autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste: obiectivele de mediu minim acceptate conform tabelului de mai jos (folositi pagini suplimentare daca este cazul), sau un singur obiectiv de mediu minim acceptat, constand in reinnoirea autorizatiei de mediu la schimbarea titularului activitatii in termen de....... luni de la data vanzarii(se completeaza numai daca activitatea se conformeaza cerintelor legale in vigoare), sau ca informatiile nu sunt suficiente pentru stabilirea pe domenii a obiectivelor de mediu minim acceptate si stabileste ca obiectiv de mediu minim acceptat obtinerea autorizatiei de mediu in termen de ......... luni de la data vanzarii. Domeniul conformarii Poluarea solului si a apelor subterane Descarcarea apelor uzate Emisii atmosferice Gospodarirea deseurilor Igiena si protectia muncii Planuri de aparare impotriva dezastrelor si de prevenire a incendiilor Altele Autorizatie de mediu .... .... Obiective de mediu minim acceptate Folosirea combustibililor ecologici Statii de epurare Reducerea gazelor rezultate din ardere, fermentatie Termenul realizarii 24 luni 24 luni 12 luni
Sortarea si valorificarea deseurilor 6 luni Instruirea personalului 8 ore Masuri PSI., dotari cu extinctoare 8 ore Obtinerea autorizatiei de mediu luni de la data vanzarii (se completeaza intotdeauna)
II.Recomandari justificate privind investigatii suplimentare................................................ 28
...................................................................... (folositi pagini suplimentare, daca este cazul) Seful compartimentului"Reglementari" Director (semnatura si stampila A.P.M.) Intocmit, Indicator analizat Tip de poluare 1. Poluare semnificativa 2. Poluare semnificativa 3. Poluare semnificativa 4. Poluare semnificativa 5. Poluare semnificativa 6. Poluare semnificativa 3. Poluare semnificativa 4. Poluare semnificativa 5. Poluare semnificativa 1. Poluare semnificativa 2. Poluare semnificativa 3. Poluare semnificativa 4. Poluare semnificativa 5. Poluare semnificativa 6. Poluare semnificativa
NOx
SO2
Pulberi
III. Identificarea tipului de poluare pentru fiecare factor de mediu
Factor de mediu: Aer emisie nu prezinta poluare

Factor de mediu : Aer la imisie
29
Pentru factorul de mediu aer la imisie identificam o poluare semnificativa pentru trei dintre indicatorii analizati: NOx si pulberi la toate cele 6 probe; SO2 la 3 probe.
Factor de mediu : Sol Adncimea de recoltare Indicator analizat Nr proba S1 S2 S3 S4 S5 S6 Martor S1 S2 S3 S4 S5 S6 Martor Tip de poluare Poluare semnificativa Poluare potential semnificativa Poluare potential semnificativa Poluare potential semnificativa Poluare potential semnificativa Poluare semnificativa Poluare potential semnificativa Poluare semnificativa Poluare potential semnificativa Poluare potential semnificativa Poluare potential semnificativa -
5 cm
Substane extractibile (mg/kg)
30 cm
Substane extractibile (mg/kg)
Pentru factorul de mediu sol, probele recoltate la 5cm, pentru analiza substantelor extractibile, prezinta o poluare semnificativa la probele S1 si S6, iar la probele S2-S5 poluarea este potential semnificativa. Pentru factorul de mediu sol, probele recoltate la 30cm, pentru analiza substantelor extractibile, prezinta o poluare semnificativa la proba S2, iar la probele S1,S3, S4,S5 poluarea este potential semnificativa. Pentru factorul de mediu sol, probele recoltate la 5cm si la 30cm, pentru analiza compusilor fenolici poluarea este nesemnificativa la toate cele 12probe. Factor de mediu : Apa de suprafata Indicator analizat CCO-Mn, mg O2/l Azotii, mg/l Tip de poluare Amonte Poluare semnificativa Poluare semnificativa 30 Tip de poluare Aval Poluare semnificativa Poluare semnificativa
Fosfai, mg/l Sulfai, mg/l Reziduu, mg/l Amoniu, mg/l
Poluare semnificativa Poluare semnificativa Poluare potential semnificativa Poluare semnificativa
Poluare semnificativa Poluare semnificativa Poluare semnificativa Poluare semnificativa
Dupa analiza apelor de suprafata se constata poluare semnificativa la urmatorii indicatori: CCOMn, azotii, fosfai, sulfai, amoniu. Pentru ceilalalti indicatori poluarea este nesemnificativa. Factor de mediu : Apa subterana Indicator Tip de poluare analizat Proba A1 Turbiditate, Poluare semnificativa (FTU) CCO-Mn, mg Poluare semnificativa O2/l Amoniu, mg/l Tip de poluare Tip de poluare Proba A2 Proba A3 Poluare semnificativa Poluare semnificativa Poluare semnificativa Poluare semnificativa Poluare semnificativa Fosfai, mg/l Poluare semnificativa Poluare semnificativa Sulfai, mg/l Poluare semnificativa Poluare potential Poluare potential semnificativa semnificativa Cloruri, mg/l Poluare potential Poluare potential Poluare potential semnificativa semnificativa semnificativa Sulfuri, H2S, mg/l Poluare semnificativa Poluare semnificativa Poluare semnificativa Reziduu, mg/l Poluare semnificativa Poluare semnificativa Poluare semnificativa In urma analizelor probei A1 de apa subterana se constata o poluare semnificativa la urmatorii indicatori: turbiditate, CCOMn, fosfati, sulfati, sulfuri si reziduu. Pentru cloruri poluarea este potential semnificativa, iar pentru ceilalti indicatori poluarea este nesemnificativa. Pentru proba A2 de apa subterana identificam poluare semnificativa la 4 dintre indicatori: turbiditate, CCOMn, sulfuri si reziduu, potential semnificativa fiind la sulfati si cloruri, iar pentru ceilalti indicatori poluarea este nesemnificativa. Analizand proba A3 constatam o poluare semnificativa la 6 dintre indicatorii de calitate: turbiditate, CCOMn, amoniu, fosfati, sulfuri, reziduu, potential semnificativa fiind la sulfati si cloruri, iar pentru ceilalti indicatori poluarea este nesemnificativa. Poluarea semnificativa pentru factorul de mediu, apa subterana, se explica prin faptul ca levigatul nu este colectat si se infiltreaza in sol, ajungand in apa subterana.
31
4. Lucrari si masuri necesare pentru ca obiectivul analizat sa se conformeze cu reglementarile privind protectia mediului
Pentru poluari potential semnificative luam masuri de prevenire. Pentru poluari semnificative luam masuri de control si remediere. Strategii de eliminare si control a NO2 Principiul metodei Reducerea timpului de stationare la temperaturi mari Reducerea chimica a NO2 Tehnologia 1. Injectarea de aer 2. Injectarea de combustibil 3. Injectarea de abur 1. Re-arderea combustibilului
2. Utilizarea arzatoarelor law-NO2
Tip (P- prevenire ; Ttratare) P P P P P T
3. Reducerea catalitica selectiva
4. Reducerea selectiva necatalitica T
32
Controlul SO2 este obligatoriu la incinerarea deseurilor. Majoritatea proceselor de tratare a SO2 se bazeaza pe absorbtia sau adsorbtia intr-un mediu bazic sau alcalin. Pentru remedierea solurilor poluate se propune : Bioremedierea (tehnica de tratare cu ajutorul microorganismelor sau a plantelor care pot degrada substraturi contaminate sau poluate cu cu caracter toxic). Metodele de remediere se pot clasifica astfel : In functie de locul de aplicare al acestora deosebim procese ex-situ si in-situ. Procesele ex-situ necesita excavarea solului contaminat urmata de tratarea acestuia fie pe loc, fie intr-o instalatie externa de tratare a solului. Tratamentul in-situ se realizeaza fara a fi necesara excavarea solului, direct in situl contaminat. In functie de tipul proceselor implicate deosebim procese termice, fizico-chimice si biologice. Avand in vedere concentratiile ridicate a indicatorilor de calitate a apei este necesara amplasarea unei statii de epurare , atat pentru apa subterana cat si pentru apa de suprafata. Apa de suprafata este colectata intr-un sistem de canalizare iar apa subterana printr-un sistem sistem de colectare a levigatului.
5. Obigatii de mediu minim acceptate

In cazul poluarii aerului, reprezentantul legal al societatii S.C.URBAN SERV S.A. are obligatia ca in termen de 90 de zile sa adopte tehnologii de tratare a poluantilor din aer pana la valorile inscrise in legislatie. Pentru apa se impune amplasarea unei statii de epurare in termen de 1 an. Aceasta sa aduca apa la calitatea impusa in standarde. Pentru prevenirea poluarii solului in obiectivul analizat se impune controlul lunar. Se impune adoptarea unui sistem de valorificarea a deseurilor menajere de la populatie, a deseurilor menajere asimilabile de la agenti econimici, a deseurilor stradale, din piete si din gradini, parcuri. Operatorul trebuie sa asigure precolectarea, colectarea si transportul si sortarea deseurilor municipal. Deoarece nu se respecta Ord 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa se vor impune obligatii de mediu. 33
Rampa de depozitare este obligata sa puna in aplicare solutiile pentru scaderea poluarii semnificative, astfel incat sa nu depaseasca concentratiile maxime admise, in caz contrar aceasta dupa avertizare va fi amendata iar mai apoi inchisa. Administratorul rampei ecologice trebuie sa notifice ARPM: orice emisie/imisie in aer semnificativa pentru mediu la orice punct potential de emisie orice incident cu potential de contaminare a apelor de suprafata si subterane sau care poate reprezenta o amenintare de mediu pentru aer sau sol, sau care necesita un raspuns de urgenta din partea autoritatii locale; administratorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a preveni sau minimiza emisiile de poluanti in apa; trebuie sa se realizeze prelevari, analize, masuratori, examinari pentru toti factorii de mediu; se vor evita deversarile accidentale de produse care pot polua solul si implicit apa; in caz contrar se impune eliminarea deversarilor accidentale; se vor curata si stropi caile de acces de cate ori este nevoie pentru reducerea emisiilor datorate circulatiei autovehiculelor.
6. Evidenta gestiunii deseurilor conform HG 856/2002

Tabel 1. Deseuri menajere de la populatie Cantitate de deseu, kg/an Nr. Crt. Luna Din care Generate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 40616 kg/an 3235 3398 2987 3356 3500 3621 3659 3652 3578 3430 3200 3000 8600 Valorificare 500 1000 700 600 700 1000 400 900 1300 700 1000 80034 Eliminate finala Ramasa in stoc
2500 2100 2000 2500 2550 2400 3050 2000 2030 2530 2000 2020 27680 kg/an
235 298 287 256 250 221 209 252 248 200 200 180 2836kg/an
Tabel 1.1: Eliminarea deseurilor menajere de la populaie Nr.crt. Luna Cantitatea de deseuri eliminata Operatia de eliminare conform anexei IIA din Legea 426/2001 Agentul economic care efectueaza operatia de eliminare terti
1 Ianuarie 2500 E8, E1 2 Februarie 2100 3 Martie 2000 4 Aprilie 2500 5 Mai 2550 6 Iunie 2400 7 Iulie 3050 8 August 2000 9 Septembrie 2030 10 Octombrie 2530 11 Noiembrie 2000 12 Decembrie 2020 Total 27680 kg/an Tabel 1.2.Valorificarea deseurilor menajere de la populatie Cantitatea de deseuri valorificata 500 1000 700 600 700 1000 400 900 1300 700 1000 800 8600 kg/an Operatia de valorificare conform anexei IIB din Legea 426/2001 V1, V13
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Agentul economic care efectueaza operatia de valorificare terti
Tabel 2. Deseuri asimilabile de la agenti economici (industrie, unitati comerciale, birouri, institutii)
Nr. Crt.
Luna
Cantitate de deseu, kg/an
35
Din care Generate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie kg/an 260 275 280 290 295 306 300 295 290 285 280 279 3435 Valorificare 100 110 50 70 150 170 70 100 60 60 100 110 1040 Eliminate finala 140 140 202 200 127 108 208 170 215 105 164 140 1919 Ramasa in stoc 20 25 28 20 18 28 22 25 15 20 16 29 266
Tabel 2.1. Eliminarea deseurilor asimilabile de la agenii economici Cantitatea de deseuri eliminata Operatia de eliminare conform anexei IIA din Legea 426/2001 E8, E1 Agentul economic care efectueaza operatia de eliminare terti
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
140 140 202 200 127 108 208 170 215 105 164 140 1919 kg/an
Tabel 2.2 .Valorificarea deseurilor asimilabile de la agenti economici (industrie, unitati comerciale, birouri, institutii)
36
Nr.crt.
Luna
Cantitatea de deseuri valorificata 100 110 50 70 150 170 70 100 60 60 100 110 1040
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Operatia de valorificare conform anexei IIB din Legea 426/2001 V1, V2, V3, V4, V8, V9
kg/an
Tabel 3. Generarea de deseuri textile Cantitate de deseu, kg/an Nr. Crt. Luna Generate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 318,78 kg/an 22,78 20 28 25 33 28 26 37 20 28 27 24 63,38kg/an Din care Valorificare 2,78 2 5 4,5 6,3 8 4 7 3 9 6,5 5,3 Eliminate finala 20 17 20 20,5 25 18 22 26,7 15,9 15 20 18 238,1kg/an Ramasa in stoc 0 1 3 0 1,7 2 0 3,3 1,1 4 0,5 0,7 17,3kg/an
Tabel 3.1. Valorificarea deseurilor textile 37
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Cantitatea de deseuri valorificata 2,78 2 5 4,5 6,3 8 4 7 3 9 6,5 5,3 63,38kg/an
Operatia de valorificare conform anexei IIB din Legea 426/2001 V13, V1
Tabel 3.2.Eliminarea deseurilor textile Nr.crt. Luna Cantitatea de deseuri eliminata 20 17 20 20,5 25 18 22 26,7 15,9 15 20 18 238,1kg/an Operatia de eliminare conform anexei IIA din Legea 426/2001 E15, E10 Agentul economic care efectueaza operatia de eliminare terti
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Tabel 4. Generarea de deseuri metalice Nr. Crt. Luna Cantitate de deseu, kg/an Din care
38
Generate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 0,3 0,2 0,5 1 0,8 1,2 1,3 0,6 1 0,7 0,8 0,9 9,3kg/an
Valorificare 0 0 0,1 0,3 0,5 0,6 0,4 0 0,5 0,3 0,4 0,5 3,6kg/an
Eliminare finala 0,3 0,2 0,4 0,7 0,2 0,4 0,6 0,3 0,5 0,4 0,4 0,4 4,8kg/an
Ramasa in stoc 0 0 0 0 0,1 0,2 0,3 0,3 0 0 0 0 0,9 kg/an
Tabel 4.1. Valorificarea deseurilor metalice Nr.crt. Luna Cantitatea de deseuri valorificata 0 0 0,1 0,3 0,5 0,6 0,4 0 0,5 0,3 0,4 0,5 3,6kg/an Operatia de valorificare conform anexei IIB din Legea 426/2001 V3, V13 Agentul economic care efectueaza operatia de valorificare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Tabel 4.2.Eliminarea deseurilor metalice 39
Nr.crt.
Luna
Cantitatea de deseuri eliminata 0,3 0,2 0,4 0,7 0,2 0,4 0,6 0,3 0,5 0,4 0,4 0,4 4,8kg/an
Operatia de eliminare conform anexei IIA din Legea 426/2001 E12, E4
Agentul economic care efectueaza operatia de eliminare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Tabel 5. Generarea de PET-uri Nr. Crt. Luna Cantitate de deseu, kg/an Din care Generate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 1 1,2 0,9 0,8 1 1,4 1,6 1,8 1,05 1 1 1 13,75kg/an Valorificare 0,7 0,5 0,5 0,1 0,2 0,8 0,7 1,2 0,55 0,6 0,6 0,6 7,05kg/an Eliminare finala 0,3 0,7 0,4 0,7 0,7 0,4 0,6 0,3 0,5 0,4 0,4 0,4 5,8kg/an Ramasa in stoc 0 0 0 0 0,1 0,2 0,3 0,3 0 0 0 0 0,9kg/an
Tabel 5.1. Valorificarea PET-urilor 40
Nr.crt.
Luna
Cantitatea de deseuri valorificata 0,7 0,5 0,5 0,1 0,2 0,8 0,7 1,2 0,55 0,6 0,6 0,6 7,05kg/an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Operatia de valorificare conform anexei IIB din Legea 426/2001 V9, V13
Agentul economic care efectueaza operatia de valorificare S.C.Atraeco S.R.L
Tabel 5.2.Eliminarea PET-urilor Nr.crt. Luna Cantitatea de deseuri eliminata 0,3 0,7 0,4 0,7 0,7 0,4 0,6 0,3 0,5 0,4 0,4 0,4 5,8kg/an Operatia de eliminare conform anexei IIA din Legea 426/2001 E1, E12, E13 Agentul economic care efectueaza operatia de eliminare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Tabel 6. Generarea deseurilor de hrtie Nr. Crt. Luna Cantitate de deseu, kg/an 41
Din care Generate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 1 1 0,9 0,8 1 1,4 1,2 1,3 1 0,9 0,8 0,8 12,10kg/an Valorificare 0,5 0,5 0,5 0,1 0,2 0,5 0,6 0,8 0,5 0,6 0,6 0,6 6kg/an Eliminare finala 0,5 0,5 0,4 0,7 0,7 0,8 0,6 0,5 0,5 0,3 0,2 0,2 5,9kg/an Ramasa in stoc 0 0 0 0 0,1 0,1 0 0 0 0 0 0 0,2kg/an
Tabel 6.1. Valorificarea deseurilor de hrtie Nr.crt. Luna Cantitatea de deseuri valorificata 0,5 0,5 0,5 0,1 0,2 0,5 0,6 0,8 0,5 0,6 0,6 0,6 6kg/an Operatia de valorificare conform anexei IIB din Legea 426/2001 V1,V2, V11 Agentul economic care efectueaza operatia de valorificare terti
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Tabel 6.2.Eliminarea deseurilor de hartie 42
Nr.crt.
Luna
Cantitatea de deseuri eliminata 0,5 0,5 0,4 0,7 0,7 0,8 0,6 0,5 0,5 0,3 0,2 0,2 5,9kg/an
Operatia de eliminare conform anexei IIA din Legea 426/2001 E5,E9, E13
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Agentul economic care efectueaza operatia de eliminare terti
Tabel 7. Generarea deseurilor de aluminiu Nr. Crt. Luna Cantitate de deseu, kg/an Din care Generate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 0,16 0,18 0,17 0,17 0,17 0,18 0,17 0,16 0,18 0,15 0,16 0,15 2kg/an Valorificare 0,11 0,11 0,08 0,1 0,10 0,09 0,10 0,11 0,12 0,08 0,09 0,10 1,19 kg/an Eliminare finala 0,04 0,07 0,07 0,05 0,06 0,08 0,07 0,05 0,05 0,07 0,07 0,05 0,73 kg/an Ramasa in stoc 0,01 0 0,02 0,02 0,01 0,01 0 0 0,01 0 0 0 0,08kg/an
Tabel 7.1. Valorificarea deseurilor de aluminiu
43
Nr.crt.
Luna
Cantitatea de deseuri valorificata 0,11 0,11 0,08 0,1 0,10 0,09 0,10 0,11 0,12 0,08 0,09 0,10 1,19kg/an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Operatia de valorificare conform anexei IIB din Legea 426/2001 V4, V11,V12
Tabel 7.2.Eliminarea deseurilor de aluminiu Nr.crt. Luna Cantitatea de deseuri eliminata 0,04 0,07 0,07 0,05 0,06 0,08 0,07 0,05 0,05 0,07 0,07 0,05 0,73kg/an Operatia de eliminare conform anexei IIA din Legea 426/2001 E5,E9 Agentul economic care efectueaza operatia de eliminare terti
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Tabel 8. Generarea deseurilor de turnare Nr. Crt. Luna Cantitate de deseu, kg/an 44
Din care Generate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 55.3 73.1 75 79.5 75.6 77.4 78.5 73.1 76.5 76.2 60.8 37 838 kg/an Valorificare 28.7 38.5 39 41.3 39.9 40.1 40.8 38 39.5 39.6 31.6 18.8 435.8 Eliminate finala 22.1 29.2 30.6 31.8 30.2 31 31.4 29.2 30.6 30.5 24.3 10.3 331.2 Ramasa in stoc 4.5 5.4 5.4 6.4 5.5 6.3 6.3 5.9 6.4 6.1 4.9 7.9 71
Tabel 8.1. Valorificarea deseurilor de turnare Nr.crt. Luna Cantitatea de deseuri valorificata 28.7 38.5 39 41.3 39.9 40.1 40.8 38 39.5 39.6 31.6 18.8 435.8 kg/an Operatia de valorificare conform anexei IIB din Legea 426/2001 V11 Agentul economic care efectueaza operatia de valorificare terti
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Tabel 8.2.Eliminarea deseurilor de turnare 45
Nr.crt.
Luna
Cantitatea de deseuri eliminata 22.1 29.2 30.6 31.8 30.2 31 31.4 29.2 30.6 30.5 24.3 10.3 331.2 kg/an
Operatia de eliminare conform anexei IIA din Legea 426/2001 E12
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Tabel 9. Generarea deseurilor stradale Nr. Crt. Luna Cantitate de deseu, kg/an Din care Generate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie da Noiembrie Decembrie 85 84.3 83.2 87.4 82.6 82.7 82.6 86.3 89.5 89.6 88.5 76.3 1018 kg/an Valorificare 4 2 7 6 10 9 6 5 8 5 8 2 72 Eliminate finala 80.8 80.2 70.5 80.5 70.5 70.4 70.4 80.6 80.3 80.5 80.2 70.7 915.6 Ramasa in stoc 0.2 2.1 5.7 0.9 2.1 3.3 6.2 0.7 1.2 4.1 0.3 3.6 30.4
Tabel 9.1.Eliminarea deseurilor stradale
46
Nr.crt.
Luna
Cantitatea de deseuri eliminata 80.8 80.2 70.5 80.5 70.5 70.4 70.4 80.6 80.3 80.5 80.2 70.7 915.6 kg/an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Operatia de eliminare conform anexei IIA din Legea 426/2001 E8, E9, E10
Tabel 9.2.Valorificarea deseurilor stradale Nr.crt. Luna Cantitatea de deseuri valorificata 4 2 7 6 10 9 6 5 8 5 8 2 72 kg/an Operatia de valorificare conform anexei IIB din Legea 426/2001 V1, V10, V13 Agentul economic care efectueaza operatia de valorificare terti
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Tabel 10. Generarea deseurilor din piete Nr. Crt. Luna Cantitate de deseu, kg/an 47
Din care Generate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Valorificare 9 10 13 10 11 10 12 8 15 5 11 18 132 Eliminate finala 70 60.2 62.2 62.3 60.2 60.1 60.1 62.3 50.6 55.4 64.6 50.2 718.2 Ramasa in stoc 0.5 10 3.4 9 9.3 7.2 6.3 10.6 15 19.5 6 13.8 110.6
79.5 80.2 78.6 81.3 80.5 77.3 78.4 80.9 80.6 79.9 81.6 82 960.8 kg/an
Tabel 10.1.Eliminarea deseurilor din piete Nr.crt. Luna Cantitatea de Operatia de deseuri eliminare conform eliminata anexei IIA din Legea 426/2001 70 60.2 62.2 62.3 60.2 60.1 60.1 62.3 50.6 55.4 64.6 50.2 718.2 kg/an E10, E9 Agentul economic care efectueaza operatia de eliminare terti
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Tabel 10.2.Valorificarea deseurilor din piete
48
Nr.crt.
Luna
Cantitatea de deseuri valorificata 9 10 13 10 11 10 12 8 15 5 11 18 132 kg/an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Operatia de valorificare conform anexei IIB din Legea 426/2001 V1, V10, V13
Tabel 11. Generarea deseurilor din gradini, parcuri si spatii verzi Nr. Crt. Luna Cantitate de deseu, kg/an Din care Generate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 100.5 99.4 98.6 95.3 94.2 95.3 96.7 100.5 110.3 111.2 99.3 93.6 1194.9 kg/an Valorificare 15 16 6 25 11 15 15 19 10 11 19 13 175 Eliminate finala 80.5 80.4 90.6 70.3 80.2 80.3 75.7 80.5 100.3 100.2 80.3 80.6 999.9 Ramasa in stoc 5 3 2 0 3 0 6 1 0 0 0 0 20
49
Tabel 11.1.Eliminarea deseurilor gradini, parcuri si spatii verzi Nr.crt. Luna Cantitatea de deseuri eliminata 80.5 80.4 90.6 70.3 80.2 80.3 75.7 80.5 100.3 100.2 80.3 80.6 999.9 kg/an Operatia de eliminare conform anexei IIA din Legea 426/2001 E8,E9,E10 Agentul economic care efectueaza operatia de eliminare terti
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Tabel 11.2.Valorificarea deseurilor gradini, parcuri si spatii verzi Nr.crt. Luna Cantitatea de deseuri valorificata 15 16 6 25 11 15 15 19 10 11 19 13 175 kg/an Operatia de valorificare conform anexei IIB din Legea 426/2001 V1, V10, V13 Agentul economic care efectueaza operatia de valorificare terti
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Tabe 12. Generarea deseurilor din materiale de constructii si denivelari 50
Nr. Crt.
Luna
Cantitate de deseu, kg/an Din care Generate Valorificare 149 177 115 194 294 214 295 190 233 192 287 121 2461 Eliminate finala 1000 500 400 500 200 900 400 800 800 800 810 600 7710 Ramasa in stoc 356 753 741 693 562 125 453 157 236 365 189 473 5103
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
1505 1430 1256 1387 1056 1239 1148 1147 1269 1357 1286 1194 15274 kg/an
Tabel 12.1. Eliminare deseurilor din materiale de constructii si denivelari Nr.crt. Luna Cantitatea de deseuri eliminata 1000 500 400 500 200 900 400 800 800 800 810 600 7710 kg/an Operatia de eliminare conform anexei IIA din Legea 426/2001 E12, E4,E5 Agentul economic care efectueaza operatia de eliminare terti
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Tabel 12.2.Valorificarea deseurilor din materiale de constructii si denivelari
51
Nr.crt.
Luna
Cantitatea de deseuri valorificata 149 177 115 194 294 214 295 190 233 192 287 121 2461 kg/an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Operatia de valorificare conform anexei IIB din Legea 426/2001 V12
ANEXA Nr. II A
OPERATIUNI de eliminare a deseurilor 1. depozitarea pe sol si n subsol (de exemplu: depunerea n depozite de gunoi); 2. tratarea prin contact cu solul (de exemplu: biodegradarea deseurilor lichide sau a namolurilor depozitate pe sol); 3. injectarea n subteran (de exemplu: injectarea deseurilor pompabile n puturi, saline sau n straturi geologice); 4. descarcarea pe suprafete (de exemplu: descarcarea de deseuri lichide sau de namoluri n depresiuni, iazuri sau lagune); 5. depozitarea pe teren special amenajat (de exemplu: dispunerea n celule etanse separate, acoperite si izolate unele de celelalte si de mediu); 6. evacuarea deseurilor solide n apele interioare de suprafata si subterane; 7. evacuarea n mari/oceane, inclusiv ngroparea n subsolul marin; 8. tratament biologic nespecificat la alt punct din prezenta anexa, din care rezulta n 52
final compusi sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricarei operatiuni enumerate la pct. 1-12; 9. tratament fizico-chimic nespecificat la alt punct din prezenta anexa, din care rezulta n final compusi sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricarei operatiuni enumerate la pct. 1-12 (de exemplu: evaporare, uscare, calcinare etc.); 10. incinerare pe sol; 11. incinerare pe mare; 12. stocare permanenta (de exemplu, introducerea de containere cu deseuri ntr-o mina); 13. amestecare, nainte de a se ncadra n oricare dintre operatiunile mentionate la pct. 1-12; 14. reambalare nainte de a se ncadra n oricare dintre operatiunile mentionate la pct. 1-13; 15. stocarea nainte de efectuarea oricarei operatiuni mentionate la pct. 1-14, cu exceptia depozitarii temporare, naintea colectarii, pe zona de producere."
ANEXA Nr. II B
OPERATIUNI de valorificare a deseurilor 1. utilizarea ca material combustibil sau ca mijloc de producere a energiei; 2. reciclarea sau recuperarea substantelor organice care nu sunt utilizate ca solventi; 3. reciclarea sau recuperarea metalelor sau compusilor metalici; 4. reciclarea sau recuperarea altor materiale anorganice; 5. regenerarea acizilor sau bazelor; 6. valorificarea produselor folosite la captarea poluantilor; 7. valorificarea produselor din catalizatori; 8. rerafinarea uleiurilor uzate sau alte reutilizari ale acestora; 9. recuperarea sau regenerarea solventilor; 10. mprastierea pe sol, n beneficiul agriculturii sau pentru reconstructie ecologica, inclusiv operatiunile de compostare si alte procese de transformare biologica; 53
11. utilizarea deseurilor obtinute n urma oricarei operatiuni mentionate la pct. 1-10; 12. schimb de deseuri ntre detinatori, pentru a fi supuse uneia dintre operatiunile mentionate la pct. 1-11; 13. stocarea de deseuri n scopul de a fi supuse uneia dintre operatiunile mentionate la pct. 1-12, exclusiv depozitarea temporara naintea colectarii, n zona de producere."
7. Cuantificarea impactului indus asupra mediului Tabel 1 Acordarea importantei componentelor de mediu Nr crt. Componenta de mediu Importanta acordata U.I 1 Apa suprafata 1 322 2 Apa subterana 0.8 258 3 Aer emisii 0.2 65 4 Aer imisii 0.2 65 5 Sol 0.9 290 Importanta pentru componentele de mediu se realizeaza acordand note cuprins in intervalul 0-1. Valoarea 0 indica o calitate a mediului foarte saraca, iar valoarea 1 indica o calitate buna a mediului. Valoarea de 0.8 a fost acordata componentei de mediu apa subterana deoarece, in cazul unei poluari mai mari, panza freatica ar putea fi afectata grav. Aceasta importanta a fost acordata si din cauza ca apa subterana poate constitui sursa de apa potabila pentru localitatile din vecinatatea depozitului. Levigatul nu este colecatat si din acest motiv apa subterana este direct expusa poluarii. In viitor se impune luarea unor masuri de prevenire a poluarii. 54
Apei de suprafata i se acorda o importanta de 1. Am estimat aceasta valoare deoarece apa din precipitatii spala depozitul si se supune unui risc crescut de poluare. De aici, apa ajunge in apele de suprafata afectandu-le direct. O valoare mai mare de 0.9 i s-a acordat solului deoarece deseurile sunt depuse direct in contact cu acesta, poluarea acestuia fiind inevitabila si greu de monitorizat si controlat. In concluzie, toate substantele nocive vor afecta solul. Importanta de 0.2 a fost acordata aerului emisii. S-a optat pentru o valoare mai mica, deoarece analizele indicatorilor de caliatate a acestui factor de mediu se situeaza in limitele normale. Aerului imisii i s-a acordat tot valoarea de 0.2, chiar daca valorile concentratiilor emisiior sunt mici pentru a afecta aerul de la limita cu atmosfera, insa in cazul unor accidente care ar putea avea loc, trebuie luate toate masurile de prevenire. Daca poluarea ar ajunge pana la limita cu atmosfera, efectele negative ar fi greu de remediat. b) Cuantificarea impactului-tabel de cuantificare
Qi =
unde:
CMAi Cdi
Q- calitatea componentei de mediu; CMAi- concentratia maxim admisa pentru indicatorul de calitate i , in confirmitate cu legislatia nationala; Cdi- concentratia determinate la un moment datin mediu pentru indicatorul de calitate i. Qi= reprezinta poluant aproape inexistentcalitatea mediului buna; Qi=0 reprezinta poluant in concentratie marecalitatea mediului saraca.
IM i =
unde:
UI j Qi
UI j Cd i CMAi
UIj- unitatea de importanta obtinuta de component de mediu i-indicator de calitate; j-importanta pentru component de mediu global. Tabel 2. Calcularea automata a parametrului calitate, a impactului si riscului de mediu Componenta Indicator de calitate CCO-Mn, mg O 2 /l CBO 5 , mg/l Azotati, mg/l CMA1 10 5 3 55 CM2 19.228 2.596 0.4125 Q3 0.52 1.926 7.272 IM4 619,23 167,18 44,279 IM* 2141,73
APA supraf.
APA subt.
AER emisii
AER imisii
SOL
1 3
Azotiti, mg/l Fosfati, mg/l Sulfati, mg/l Cloruri, mg/l Reziduu fix, mg/l Amoniu, mg/l CCO-Mn, mg O 2 /l Azotati, mg/l Amoniu, mg/l Azotiti, mg/l Fosfati, mg/l Sulfati, mg/l Cloruri, mg/l -NOx, mg/mc -CO, mg/mc -SO2, mg/mc -NOx, mg/mc -CO, mg/mc -SO2, mg/mc -Pulberi, mg/mc Subst. extract, mg/kg Compusi fenolici
0.06 0.2 150 100 500 0.3 5 50 0.5 0.5 0.1 250 250 450 170 400 0.2 10 0.35 0.05 500 100
0.484 0.123 1.1836 0.1689 423.082 0.354 54.67 1.829 624.8 0.8 11.55 0.0259 38.819 0.1288 15.631 3.1987 31.9 0.0156 0.055 9.0909 0.715 0.1398 7537.53 0.033 3842.52 0.065 12.1 37.19 13.2 12.878 2.2 181.81 2.75 0.072 3.3 3.0303 1.1 0.318 0.495 0.10101 2420 2.42 0.206 4.13
2617,88 1906,45 909,604 176,052 402,5 12432,43 2003,105 80,657 16538,46 28,38 1845,49 7818,18 3969,23 1,747 5,047 0,357 902,77 21,4500 204,402 643,5 1407,76 70,2179
4611,92
2,38
443,03
738,98
-concentratie maxima admisa conform legislatiei nationale in vigoare, 2 - concentratie determinata, - calitatea componentei de mediu, functie de indicatorul i din n indicatori de calitate; 4 -impactul de mediu calculate functie de parametrul calitatea mediului ,
Componenta de mediu Apa de suprafata Apa subterana Sol Aer emisie Aer imisie
UI 322 258 240 65 65
IM* 2141,73 4611,92 738,98 2,38 443,03
IM global 1587,6
Tabel 3. Impactul de mediu si descrierea acestuia Nr crt. 1 Componenta de mediu Apa suprafata
Impact
Descriere Se constata ca rezultatele determinarilor privind apa de suprafata arata depasiri la urmatorii indicatori: CCOMn, azotiti, sulfati, fosfati, amoniu. Apa de suprafata este degradata fiind improprie formelor de viata. Rezultatele analizelor indica faptul ca sunt depasiri mari pentru urmatorii indicatori de calitate: CCOMn, cloruri, sulfati, fosfati, sulfuri si reziduu. Apa subterana este degradata. S-a constatat ca nu exista depasiri ale indicatorilor 56
2141,73
2 3
Apa subterana Aer emisii
4611,92 2,38
Aer imisii
443,03
Sol
738,98
de calitate; mediul este neafectat de activitati. Impactul fiind nesemnificativ In urma determinarilor efectuate s-a constatat ca aerul imis este afectat datorita cantitatilor mari de NOx, SO2 si pulberi. Mediul supus efectelor activitatilor umane provocand stari de disconfort. Se constata ca solul este grav afectat pentru ca sunt prezente substante extractibile.
Cuantificarea impactului asupra factorilor de mediu
Concluzii: Din diagrama de mai sus observam ca apa subterana este cea mai afectata de poluantii rezultati de la depozitarea deseurilor pe platforma. Impactul poluantilor asupra apei subterane are o valoare de 4611,9 (impactul este major) ceea ce inseamna ca mediul este degradat, fiind impropriu formelor de viata. Se va avea in vedere 57
monitorizarea periodica a acestui factor de mediu, pentru a tine sub control calitatea acestuia. Cu un grad mare de importanta are si solul dar impactul poluantilor asupra lui este mai scazut (738,98), mediul fiind grav afectat de activitatea de depozitare a deseurilor. Acesta este afectat de infiltratia levigatului, cu un continut ridicat de substante extractibile, dar datorita texturii este mai putin afectat decat apa subterana si implicit impactul poluantilor este mai mic. Apa de suprafata are o valoare a importantei de 2141,7 valoare ce indica un mediu degradat impropriu dezvoltarii formelor de viata. La imisie, aerul este afectat de poluant si induce disconfort populatiei. Impactul asupra mediului este de 443,03. Comparand cu aerul la emisie, a carui impact este foarte mic (2,38), rezulta ca poluarea nu este provocata de deseurile depozitate pe platforma. Aceast fapt se explica prin existenta unei industii in apropierea depozitului sau a unei alte surse de poluare a aerului.
58

Evaluarea Impactului Asupra Mediului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluarea Impactului Asupra Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I. Descrierea amplasamentului supus evaluarii de mediu 1.1.

Localizarea amplasamentului obiectivului evaluat

corespunda normelor actuale de calitate

prevazute de legislatia in vigoare, cu

Evaluare Evaluare Evaluare

1018( =0,3t/m3) 960,8( =0,3t/m3) Nu 1194,9( =0,3t/m3 Nu ) Nu

E1/1018 E1/960,8 E1/1194,9

15274 ( =0,3t/m3) 63692,63

- Ap de suprafaa - Ap subteran - Levigat - Aer - Sol

-SO2 0 Pulberi = Pulberi = -Pulberi 50 35 1 concentraia determinat la emisie,

concentraia determinat la imisie, concentaia maxim admis conform legii n vigoare.

5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

50 0,50 0,5 0,1 250 250 100 5 -

35 0,35 0,35 0,07 1,75 175 70 3,5 70 - 560

Carbon organic (%)

Valori determinate 363 1958 242 462 330 187 143

determinate la 5 cm 0,825 1,485 2,354 2,42 2,002 0,352 0,803

a.) Sistem centralizat sau din sursa altui beneficiar:

2. Evacuare ape uzate

4. Producerea i eliminarea deeurilor

c.) Legate de substane care epuizeaz stratul de ozon

d.) Supuse controlului activitilor nucleare

e.) Legate de operaiuni asupra deeurilor autorizaie de mediu nr. 453/10.05.2004

XII. Reprezentantul legal al comerciantului

ANEXA A.5.1 : BILANTUL DE MEDIU NIVEL 0 pentru procesul de privatizare

II. Societatea Comerciala supusa bilantului

Autorul (semnatura si, dupa caz stampila unitatii)

Titularul (semnaturile reprezentantilor legali si stampila unitatii) Cantur Nicoleta

STABILIREA OBIECTIVELOR DE MEDIU MINIM ACCEPTATE

II.Recomandari justificate privind investigatii suplimentare................................................ 28

III. Identificarea tipului de poluare pentru fiecare factor de mediu

Factor de mediu: Aer emisie nu prezinta poluare

Substane extractibile (mg/kg)

Substane extractibile (mg/kg)

Fosfai, mg/l Sulfai, mg/l Reziduu, mg/l Amoniu, mg/l

Poluare semnificativa Poluare semnificativa Poluare potential semnificativa Poluare semnificativa

Poluare semnificativa Poluare semnificativa Poluare semnificativa Poluare semnificativa

Tip (P- prevenire ; Ttratare) P P P P P T

3. Reducerea catalitica selectiva

4. Reducerea selectiva necatalitica T

5. Obigatii de mediu minim acceptate

6. Evidenta gestiunii deseurilor conform HG 856/2002

Agentul economic care efectueaza operatia de valorificare terti

Cantitate de deseu, kg/an

Agentul economic care efectueaza operatia de valorificare terti

Tabel 3.1. Valorificarea deseurilor textile 37

Cantitatea de deseuri valorificata 2,78 2 5 4,5 6,3 8 4 7 3 9 6,5 5,3 63,38kg/an

Operatia de valorificare conform anexei IIB din Legea 426/2001 V13, V1

Agentul economic care efectueaza operatia de valorificare terti

Ramasa in stoc 0 0 0 0 0,1 0,2 0,3 0,3 0 0 0 0 0,9 kg/an

Tabel 4.2.Eliminarea deseurilor metalice 39

Operatia de eliminare conform anexei IIA din Legea 426/2001 E12, E4

Agentul economic care efectueaza operatia de eliminare

Tabel 5.1. Valorificarea PET-urilor 40

Agentul economic care efectueaza operatia de valorificare S.C.Atraeco S.R.L

Tabel 6.2.Eliminarea deseurilor de hartie 42

Agentul economic care efectueaza operatia de eliminare terti

Tabel 7.1. Valorificarea deseurilor de aluminiu

Agentul economic care efectueaza operatia de valorificare terti

Tabel 8.2.Eliminarea deseurilor de turnare 45

Operatia de eliminare conform anexei IIA din Legea 426/2001 E12

Agentul economic care efectueaza operatia de eliminare terti

Tabel 9.1.Eliminarea deseurilor stradale