Sunteți pe pagina 1din 55

Alaturat va trimitem un exemplar din lucrarea : Revizuirea indrumarului de proiectare 1E-Ip35/1-90 ,,Indrumar de proiectare pentru retelele de medie tensiune

cu neutrul tratat prin rezistor. Protectia in statii si posturi de transformare pentru a o analiza si a comunica observatiile pana la data de 03.12,1999 la S.C. ICEMENERG S.C.- CICSTAE cu mentiunea In atentia d.lui ing. Anton Ungureanu e-mail : lapr@icemenerg.vsat.ro , sau FAX01.3222681 NOTA DE PREZENTARE. La revizuirea indrumarului de proiectare 1E Ip35/1 90, care se ocupa cu proiectarea instalatiilor de protectie in retelele de MT tratate prin rezistor, s-au avut in vedere: -reorganizarea si restructurarea intregului normativ; -inlocuirea denumirilor comerciale actuale ale echipamentelor de protectie folosite in vechiul indrumar, cu denumiri rezultate din principiul de functionare; -aspecte ale compensarii mixte; -adaptarea la echipamentele moderne existente; -revizuirea terminologiei; -alinierea la normativele conexe care au fost revizuite sau care au aparut in ultima perioada; -modificari si completari aduse ca urmare a practicii de exploatare in acest domeniu; -adaptari la practicile mondiale din acest domeniu. In acest sens au fost eliminate toate datele tehnice care se refereau la caracteristicile unor relee fabricate in tara, pentru a permite proiectantului, pornind de la principiul protectiilor necesare, sa poata alege dintr-o varietate mai mare de relee existente in momentul de fata. Deasemenea nu au mai fost trecute caracteristicile echipamentelor si detaliile de executie care se refereau la circuitele primare. Deoarece exista tendinta, in multe tari adepte a tratarii numai prin rezistor sau numai prin bobina, dar si la noi in tara, de a se dezvolta tratarea combinata ( mixta, respectiv bobina rezistor de limitare, sau bobina impedanta de limitare ), s-a sintetizat ( Anexa A2 ) modul de tratare a punctului neutru, cat si problemele specifice pentru realizarea protectiilor. Tot in acest scop, in cap.1.4, sunt prezentate cerintele privind realizarea protectiilor in toate situatiile de tratare a punctului neutru.

S.C. Institutul de Cercetari si Modernizari Energetice ICEMENERG S.A.


Capital social: 10.566.080.000 lei Bd. Energeticienilor 8, 74568, Bucuresti 3, Romania Tel: 004.01.321.3241; Fax: 004.01.321.1010 e-mail: icemenerg@icemenerg.vsat.ro web page: http://www.icemenerg.vsat.ro

C.I.C.T.D. - Centrul de Inginerie si Consultanta-Transport si Distributie


Tel: 321.4885, Fax: 321.48.85;321.45.98 e-mail: cic@icemenerg.vsat.ro

SECTIA DE TRANSFORMATOARE SI APARATE ELECTRICE Colectivul de protectii prin relee

TITLUL LUCRARII: REVIZUIRE INDRUMAR DE PROIECTARE 1E-Ip35/1-90. INDRUMAR DE PROIECTARE PENTRU RETELELE DE MEDIE TENSIUNE CU NEUTRUL TRATAT PRIN REZISTENTA. PROTECTIA IN STATII SI POSTURI DE TRANSFORMARE. TITLUL FAZEI: Faza nr.1/1999 : REDACTAREA I Exemplar nr. COD LUCRARE: I3153 TERMEN DE PREDARE: 15.11.1999 BENEFICIAR: ELECTRICA S.A. EXECUTANT: ICEMENERG S.A. DIRECTOR TEHNIC Dr.ing.Constantin Moldoveanu SEF SECTIE Ing. Mihai Nestor RESPONSABIL LUCRARE Ing. Anton Ungureanu

Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

2 / 50

PAGINA DE SEMNATURI

INTOCMIT VERIFICAT Compartiment Nume si prenume Semnatura Nume si prenume Semnatura STAE Ungureanu Anton Nestor Mihai STAE Calota Onita

Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

3 / 50

CUPRINS 1.GENERALITATI.....................................................................................pg.4 1.1. Obiectul si domeniul de aplicare.......................................................pg.4 1.2. Prescriptii tehnice in vigoare.............................................................pg.5 1.3. Terminologia folosita........................................................................pg.5 1.4. Tratarea neutrului in retelele de medie tensiune si modul de realizare a instalatiilor de protectie...................................................pg.6 2. DATE DE PROIECTARE......................................................................pg.11 3. CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT MONOFAZAT...pg.12 4. INSTALATIILE DE PROTECTIE IN STATIILE DE 110/MT.............pg.15 4.0. Generalitati...........................................................................................pg.15 4.1 Alegerea instalatiilor de protectie si automatizari.................................pg.17 4.1.1.Linii electrice de MT..........................................................................pg.17 4.1.1.1. Linii electrice radiale......................................................................pg.17 4.1.1.2. Linii electrice de interconexiune....................................................pg.21 4.1.2. Transformatoare de 110/MT............................................................pg.21 4.1.2.1. Transformatorul cu conexiunea avand conectat la bornele de MT bobina pentru realizarea punctului neutru (BPN ) .............pg.21 4.1.2.2. Transformatorul de 110 kV/MT cu conexiunea Y0d......................pg.26 4.1.2.3. Transformatorul de 110 kV/MT cu conexiunea Y0 y0....................pg.26 4.1.3.Transformatoarele de servicii interne.................................................pg.27 4.1.4. Barele colectoare de MT....................................................................pg.29 4.1.4.1. Protectia proprie a barelor colectoare.............................................pg.29 4.1.4.2. Protectia de rezerva a barelor colectoare........................................pg.31 4.1.5. Cuplele barelor colectoare de MT......................................................pg.32 4.1.6. Bateriile de condensatoare..................................................................pg.33 4.2. Verificarea transformatoarelor de curent...............................................pg.34 5. INSTALATIILE DE PROTECTIE IN PUNCTELE DE ALIMENTARE........................................................................................pg.35 ANEXE.
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

4 / 50

1.GENERALITATI 1.1.Obiectul si domeniul de aplicare. 1.1.1. Prezentul indreptar are ca obiect proiectarea instalatiilor de protectie din retelele de medie tensiune avand neutrul tratat prin rezistor sau combinat ( mixt bobina de compensare si, in anumite conditii, rezistor). 1.1.2. Alegerea solutiei de tratare a neutrului retelei de medie tensiune se realizeaza in conformitate cu prevederile PE 109-92, cap.6.2 (vezi anexa 1) si nu face obiectul prezentei instructiuni. 1.1.3. Tratarea combinata (mixta vezi si anexa 2) nu face obiectul prescriptiilor sau reglementarilor in vigoare, dar poate fi adoptata in urmatoarele conditii: - consumatorul nu admite intreruperi ca urmare a deconectarilor repetate, specifice retelelor cu neutrul tratat prin rezistor; - sistemele de protectie nu pot asigura, dat fiind caracteristicile retelei, selectivitatea necesara pentru prima punere la pamant in retelele tratate cu bobina de stingere. Adoptarea acestei solutii trebuie justificata tehnico- economic si nu face obiectul prezentei instructiuni. 1.1.4. Prezenta instructiune de proiectare are in vedere faptul ca, potrivit prevederile prescriptiilor PE 109-92, in instalatiile de medie tensiune trebuie proiectate in regim de tratare a neutrului prin rezistor ( impedanta de limitare). Instalatiile vechi, cu neutrul tratat prin bobina de compensare (stingere), vor fi trecute esalonat, in functie de criteriile mentionate in PE 109-92, la tratarea neutrului prin rezistor. In consecinta instructiunea de fata se refera in detaliu numai la instalatiile de protectie aferente retelelor cu neutrul tratat prin rezistor. 1.1.5. Avand in vedere tendinta care se contureaza de a realiza tratarea combinata (mixta) a retelei (vezi si pct.1.1.3.), sau chiar de a mentine regimul de tratare a neutrului prin bobina de compensare, utilizandu-se reglajul automat al compensarii si metodele noi de determinare a liniei cu punere la pamant pentru aceste retele, in cap.2 si Anexa A2 se reamintesc
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

5 / 50

aspectele - problemele legate de regimul de tratare a punctului neutru. Cele prezentate la cap.2 si Anexa A2 au in vedere : -prescriptiile actuale din tara noastra; -experienta de exploatare din tara noastra pana in acest moment; -experienta si tendintele pe plan international si in special cel european.

1.2.

Prescriptii tehnice in vigoare.

1.2.1. Standarde. # STAS 8275-87. Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie. # STAS 2612-87. Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise. # STAS 12604/4-89. Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Principii generale. 1.2.2. Normative, norme, instructiuni. # PE 022/3- 87. Prescriptii generale de proiectare a retelelor electrice (modificarea 1 1990, republicat 1993) # PE 109-92. Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor. # PE128-91. Regulamentul de exploatare tehnica a liniilor electrice in cablu. # 1RE-Ip 35/2-92. Indreptar de proiectare pentru retele de medie tensiune cu neutrul tratat prin rezistenta. Instalatii de legare la pamant. # 1RE-Ip 45-90. Indreptar de proiectare a protectiei prin relee si sigurante fuzibile in posturile de transformare si reteaua de joasa tensiune. 1.3. Terminologia folosita.

Punct neutru punctul comun al infasurarilor polifazate ale sursei de alimentare cu energie electrica (transformator sau generator) ale carei diferente
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

6 / 50

de potential fata de oricare din bornele exterioare sunt identice in valoare absoluta la functionarea normala. Protectie de baza protectie considerata a avea prioritate la initierea comenzilor de eliminare a defectelor sau a actiunii destinate sa limiteze o situatie anormala din sistemul energetic. Pentru o parte definita a unui sistem energetic pot fi prevazute mai multe protectii de baza. Protectie de rezerva protectie destinata sa functioneze cand un defect nu a fost eliminat, sau cand o situatie anormala nu a fost detectata, in timpul cerut, din cauza refuzului sau incapacitatii de a functiona a unei protectii, sau din cauza refuzului de declansare al intreruptorului. Protectie de rezerva indepartata protectie de rezerva instalata intr-o statie indepartata de cea in care se gaseste protectia de baza respectiva. Protectie de rezerva locala, in celula protectie de rezerva alimentata fie prin aceleasi transformatoare de masura ca si protectia de baza, fie prin transformatoare de masura conectate la acelasi circuit primar (celula) ca si protectia de baza. Pentru simplificarea exprimarii, in mod curent, se foloseste termenul ,,protectie de rezerva locala. Protectie de rezerva locala, in statie protectie de rezerva, alimentata prin transformatoarele de masura situate in aceeasi statie cu cele care alimenteaza protectia de baza respectiva, dar neconectate la acelasi circuit primar (celula). Pentru simplificarea exprimarii, in mod curent, se foloseste termenul ,,protectie de rezerva indepartata. Securitatea unei protectii probabilitatea ca o protectie sa nu aiba o functionare intempestiva, in conditiile date, intr-un interval de timp dat. Selectivitatea unei protectii aptitudinea unei protectii de a identifica sectiunea (zona) si/sau fazele defecte intr-un sistem electric. Siguranta de functionare a unei protectii probabilitatea ca o protectie sa nu aiba refuzuri de functionare, in conditii date, intr-un interval de timp dat. 1.4. Tratarea neutrului in retelele de medie tensiune si modul de realizare a instalatiilor de protectie. 1.4.1. In retelele de medie tensiune, tratarea neutrului poate fi (vezi si anexaA2): - neutrul izolat; - tratat prin bobina de stingere; - tratat cu impedanta (rezistor) de limitare;
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

7 / 50

- tratare combinata (mixta). 1.4.2. Alegerea solutiei de tratare a neutrului este o problema complexa si trebuie sa aiba in vedere problemele de izolatie, eliminarea rapida si selectiva a defectelor, problemele de mediu si relatiile cu consumatorii ( vezi si Anexa A2) 1.4.3. Protectiile prin relee pentru aceste retele difera, dupa modul de tratare a neutrului, numai pentru punerile la pamant, fiind dinstincte doua situatii: - retelele cu neutrul izolat sau tratat cu bobina de stingere la care curentul de punere la pamant are valoare mica, practic greu depistabil selectiv de protectiile clasice. Un caz particular il reprezinta dubla punere la pamant aparuta in urma supratensiunilor permanente cauzate de o prima punere la pamant; - retele cu neutrul tratat cu impedanta (rezistor) de limitare in care curentul de punere la pamant are valori maxime mari, determinate de valoarea impedantei de limitare ( 300 1000 A ; vezi si Anexa A1). Un caz particular il reprezinta punerea la pamant prin rezistenta mare de trecere. 1.4.4. Modul de realizare a instalatiilor de protectie, pentru fiecare din cazurile de tratare al neutrului, este specificat in normativul PE 504-3/1996. 1.4.5. La toate elementele cu tensiune sub 110 kV din sistemele electroenergetice se va asigura rezerva indepartata ( vezicap.1.3. ) impotriva tuturor tipurilor de scurtcircuit din zona elementelor respective. Daca asigurarea completa a rezervei indepartate nu este posibila din punct de vedere tehnic sau necesita complicatii exagerate, se recomanda asigurarea rezervei locale, sau se admite: - sa se asigure rezerva indepartata numai pentru tipurile de defecte cu cea mai mare gravitate si frecventa, fara luarea in considerarte a regimmurilor de functionari tinandu-se seama de functionarea in cascada a protectiilor; - sa se asigure rezerva indepartata neselectiva, cu riscul deconectarii totale a unor statii sau puncte de alimentare; se recomanda corectarea acestor neselectivitati prin RAR sau AAR. 1.4.6. Protectiile liniilor din retelelee cu neutrul izolat sau legat la pamant prin bobina de compensare au in vedere particularitatile mentionate la pct.1.4.3.

Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

8 / 50

A. PROTECTIA MAXIMALA DE CURENT TEMPORIZATA se va prevedea la capatul dinspre alimentare al liniei, impotriva scurtcircuitelor intre faze ( cu sau fara punere la pamant ) si impotriva punerilor la pamant pe doua faze ( duble puneri la pamant, pe faze diferite). Protectia se va instala, de regula, pe doua faze ( R si T ) si se va realiza in una sau doua trepte, cu temporizare independenta. Pentru realizarea ( pe linie si, daca este posibil, si in restul retelei din amonte) a unei mari rapiditati in eliminarea defectelor, se recomanda una din urmatoarele solutii: a- accelerarea protectiei inainte de reanclansarea automata; b- prevederea unei trepte suplimentare tip ,,sectionare de curent, instantanee sau, daca este necesar din motive de sensibilitate si selectivitate, cu temporizare scurta, indempendenta; c- prevederea unei protectii cu temporizare invers dependenta de curent, cu o treapta suplimentara tip ,,sectionare de curent, ca la punctul b. Solutiile recomandate la b sau c devini obligatorii in situatii in care temporizarea declansarii (la protectia cu o singura treapta) conduce la: - perturbarea consumatorilor racordati pe circuitele invecinate neavariate ( de exemplu motoare sincrone), datorita scaderii tensiunii pe durata temporizarii; - micsorarea eficientii RAR sau AAR pentru consumatorii racordati dincolo de capatul opus al liniilor; - depasirea unei durate de 2,5 s la protectiile de rezerva ale transformatoarelor din amonte ( din retelele de 110 kV sau mai mult); - neasigurarea stabilitatii termice la scurtcircuit a echipamentelor primare si a cailor de curent. B. PROTECTIA MAXIMALA DE CURENT DIRECTIONATA se prevede la liniile cu posibilitatea de alimentare de la ambele capete daca este necesar din punct de vedere al selectivitatii. Protectia de curent de la pct A. se va realiza cu controlul directional. C. PROTECTIA DE DISTANTA se prevede la liniile la care solutiile cu protectii de curent ( pct.A ) nu realizeaza conditiile de selectivitate, de sensibilitate sau de rapiditate a eliminarii defectelor. La liniile cu tensiunea de 20 kV care fac parte din retele buclate si la care protectia trebuie realizata in doua trepte si cu controlul directional (pct.B ), se recomanda ca aceasta protectie directionala se se inlocuiasca cu o protectie de distanta cu 2-3 trepte.
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

9 / 50

Protectia de distanta se va prevedea cu demaraj de curent sau de impedanta minima, in functie de conditiile de asigurare a sensibilitatii. D. PROTECTIA DIFERENTIALA LONGITUDINALA se prevede la liniile mentionate la pct.A, la care, din considerente de stabilitate terica la scurtcircuite, sau din alte considerente speciale, se va prevedea, in mod suplimentar, o protectie diferentiala longitudinala. Protectia maximala de curent temporizata va avea rolul de protectie de rezerva, pentru situatia defectarii canalului de teransmisie. Adoptarea acestei solutii, dat fiind costul ridicat, trebuie justificata economic. E. PROTECTIA DIFERENTIALA TRANSVERSALA se va prevedea la liniile cu dublu circuit, la care se aplica prevederile de la D., in locul protectiei diferentiale logitudinale. F. PROTECTIE MAXIMALA DE CURENT DE SECVENTA INVERSA TEMPORIZATA se va prevedea in cazurile in care protectia de curent (pct.A) nu asigura sensibilitatea necesara la scurtcircuite intre doua faze si in special la duble puneri la pamant daca prin aceasta se asigura sensibilitatea necesara. G. PROTECTIA MAXIMALA DE TENSIUNE HOMOPOLARA TEMPORIZATA se prevede in toate statiile de transformare si in punctele de alimentare care au neutrul izolat sau tratat prin bobina, pe fiecare sectie sau sistem de bare, pentru semnalizarea neselectiva a simplei puneri la pamant. H. PROTECTII SELECTIVE IMPOTRIVA PUNERILOR SIMPLE LA PAMANT. In statiile si punctele de alimentare, la care sunt conectati consumatori ce nu admit prin, contract intreruperi, si deci nu se poate aplica metoda deconectarilor succesive pentru detectarea liniei cu defect, sau la care functionarea cu o punere la pamant poate duce la regimuri periculoase pentru oameni sau echipamente, se va prevedea, in mod suplimentar, protectii speciale, selective si sensibile la punerile simple la pamant. Se admite ca aceste protectii sa actioneze numai semnalizarea preventiva ( fara comanda declansarii ) numai la: -instalatiile cu personal permanent; -instalatiile telecomandate care permit actionarea tuturor intreruptoarelor;
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

10 / 50

cu exceptia urmatoarelor situatii, cand se va actiona declansarea: -instalatii la care functionarea cu o punere la pamant duce la regimuri periculoase ( de exemplu dimensionarea necorespunzatoare, conform STAS 12604/4-89, a instalatiei de legare la pamant); -linii de medie tensiune montate pe stalpi comuni cu retele de joasa tensiune. Pentru realizarea protectiei selective si sensibile se recomanda utilizarea uneia dintre urmatoarele solutii: - protectie maximala de curent homopolar, temporizata sau netemporizata ( solutie aplicabila in retele radiale cu neutrul izolat); - dispozitive de selectare si indicare sau relee de deconectare a liniilor cu punere simpla la pamant, sensibile la continutul de armonice superioare din curentul homopolar ( solutie aplicabila pentru retele radiale cu neutrul izolat sau compensat); - dispozitive de selectare si deconectare a liniilor cu punere simpla la pamant folosind drept criteriu putere activa homopolara ( vezi Anexa A1 ) - dispozitive de selectare si deconectare a liniilor cu punere simpla la pamant folosind criteriu DESIRE( vezi Anexa A1 ) I. PROTECTIE DE SUPRASARCINA TEMPORIZATA se va prevedea la liniile in cablu, de regula pe o singura faza, in cazurile in care este posibil o supraincarcare sistematica a liniei. Modul de actionare ( semnalizare sau declansare ) se va stabilii in functie clauzele contractuale stabilite cu consumatorii. 1.4.7. Protectiile liniilor din retelelee cu neutrul legat la pamant prin rezistor au in vedere particularitatile mentionate la pct.1.4.3. A. PROTECTIA MAXIMALA DE CURENT TEMPORIZATA se va prevedea pe toate fazele, la capatul dinspre alimentare al liniei , impotriva scurtcircuitelor polifazate si, de regula, impotriva scurtcircuitelor monofazate. Daca linia este alimentata de la ambele capete, se va introduce un blocaj directional. La liniile la care aceste solutii nu realizeaza conditiile de sensibilitate, selectivitate sau rapiditate in eliminarea defectelor, se vor prevedea una din solutiile de la pct.1.4.6.C ; 1.4.6.D; 1.4.6. E , dupa caz.
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

11 / 50

B. PROTECTIA MAXIMALA DE CURENT HOMOPOLAR TEMPORIZATA se va prevedea la capatul dinspre alimentare al liniei impotriva scurtcircuitelor monofazate. In cazul liniilor in cablu, protectia se va realiza, de regula, cu o singura treapta, cu temporizare independenta. In cazul liniilor aeriene sau mixte, protectia se va realiza, de regula, cu doua trepte de curent si de timp, cea de a doua treapta fiind completata cu controlul directional homopolar si destinata eliminarii selective a defectelor cu rezistenta mare. Pe liniile cu posibilitate de alimentare de la ambele capete, toate treptele protectiei se vor completa cu controlul directional. C. PROTECTIE DE SUPRASARCINA TEMPORIZATA se va prevedea in conditiile mentionate la pct.1.4.6.I 2.DATELE NECESARE PROIECTARII. 2.1.Datele necesare executarii proiectului pentru protectiile prin relee din instalatiilede medie tensiune sunt legate, in principal, de caracteristicile primare si natura consumatorilor. 2.2.Caracteristicile circuitelor primare din statia de 110 kV/MT trebuie sa cuprinda: -schema electrica monofilara; -modul de conectare al rezistorului (impedantei ) de limitare, respectiv de realizare a punctului neutru al instalatiei; -caracteristicile transformatoarelor de putere, principale si servicii interne; -daca este cazul, caracteristicile impedantei ( bobinei ) pentru realizarea punctului neutru (BPN); -caracteristicile electrice ale transformatoarelor de masura de curent ( raportul de transformare, clasa de precizie si puterea fiecarei infasurari, coeficientul de supracurent); -caracteristicile electrice ale transformatoarelor de masura de tensiune ( raportul de transformare, clasa de precizie si puterea fiecarei infasurari); -caracteristicile intreruptoarelor ( timpul propriu de actionare, caracteristicile bobinelor de actionare si schema electrica a dispozitivului de actionare);

Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

12 / 50

-vederea in plan a instalatiei din care sa rezulte dispunerea tuturor elementelor statiei, canalele de cable, camera de comanda si distantele intre acestea. 2.3. Caracteristicele circuitelor secundare din statia 110/MT trebuie sa cuprinda: - tensiunea operativa a statiei ( cc si ca ); - capacitatea bateriei ( daca exista ); - pentru instalatiile existente jurnalul de cable; - solutia adoptata pentru dispunerea echipamentelor de protectie ( descentralizat, in celule, sau centralizat in camera de comanda ). 2.4.Caracteristicile liniilor electrice trebuie sa cuprinda: -tipul liniei (aerian, cablu, mixta); -caracteristicile electrice ( impedantele, valoarea curentilor capacitivi, curentul nominal ) si regimul ( radiala sau de interconexiune); -caracteristicile fizice ale liniei( sectiunea conductoarelor, distanta intre faze si conductoare, lungimea, simplu sau dublu circuit ). 2.5.Caracteristicile de incadrare cu instalatiile vecine trebuie sa cuprinda: - valorile curentilor de scurtcircuit pe barele de 20 kV ( 110 kV ), in regim mmaxim si minim, cu aportul fiecarui element de circuit cu sursa ( transformatoare, linii de interconexiune ); - pentru liniile de interconexiune de 20 kV trebuiesc cunoscute protectiile si dispozitivele RAR de la capatul opus; - tipurile protectiilor si al dispozitivelor RAR la capatu opus pe liniile de alimentarte 110 kV; - conditii speciale impuse de celelalte instalatii din zona si de consumatori. 3.CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT MONOFAZAT. 3.1. Reglajele releelor de protectie se raporteaza la valoarea curentilor de scurtcircuit, corespunzator regimurilor limita. In cazul retelelor de medie tensiune cu neutrul tratat prin rezistor, pe langa curentii de scurtcircuit trifazati care sunt mentionati in datale de proiectare, sunt necesari si curentii monofazati de scurtcircuit, pentru stabilirea reglajelor protectiilor homopolare. 3.2. Calculul curentilor de scurtcircuit monofazat se face pentru urmatoarele situatii:
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

13 / 50

- retele aeriene si/sau mixte care au suma curentilor capacitivi din intreaga retea sub 45% din curentul limitat de rezistor ( impedanta ) de limitare. In aceste conditii curentul total de punere la pamant , la locul defectului, depaseste cu mai putin de 10 % curentul limitat prin rezistor ( impedanta ); - retelele mixte sau in cablu care au suma curentilor capacitivi din intreaga retea peste 45% din curentul limitat de rezistor. In retelele la care limitarea se face prin impedacta de limitare sau tratarea neutrului este mixta nu este necesar sa se tina seama de curentul capacitiv, respecti de reactanta capacitiva a liniilor; 3.3. In toate situatiile, pentru stabilirea reglajelor, curentul de scurtcircuit monofazat se calculeaza considerand: - pentru liniile radiale, punctul de scurtcircuit se considera la capatul opus alimentarii; - pentru liniile de interconexiune, punctul de scurtcircuit se considera la bornele dinspre linie a intreruptorului de la capatul opus, cu intreruptorul deschis; - rezistenta de trecere la locul defect este nula; - trebuiesc avute in vedere toate impedantele ( directa, inversa si homopolara ) intre sursa si locul cu punere la pamant. In acest sens trebuie stiut ca : # pentru transformatoare si linii Zd Zi ; # impedanta homopolara a transformatoarelor depinde de modul de conectare a punctului neutru si de cuplajul intre infasurari. Curentii homopolari pe partea de MT a transformatoarelor sunt, teoretic, influentati de modul de conectare a infasurarii de IT si de modul cum este tratat neutrul in reteaua de IT. Practic, insa, valorile de pe partea de MT sunt influentate cu mai putin de 5% de situatia existenta pe IT. In aceste conditii trebuie considerat: transformatorul cu infasurarea de MT nelegata la pamant are Zh = ; transformatorul cu infasurarea de MT conectate in stea si cu punctul neutru legat la pamant prin rezistor are Zh = Zd; transformatorul ( bobina de punct neutru BPN ) cu infasurarea de MT in zig-zag are Zh = ( 0,01 0,05 ) Zd; # impedantele transformatorului se dau prin datele de proiectare; # impedantele liniei, daca nu sunt date prin datele de proiectare, ele pot fii calculate cunoscand parametri constructivi ai retelei, utilizand tabelele din anexe.
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

14 / 50

3.4. Calculul curentului de scurtcircuit monofazat, in cazul retelelor aeriene si/sau mixte, se face cu relatia:
(1) I sc .a =

3U f Zd + Zi + Zo + 3RN

3U f 2 Zd + Zo + 3RN

[A]

( 3.1 )

in care : Uf tensiunea pe faza in V Zd = Zi modulul impedantei totale directe intre sursa si locul defectului, respectiv al impedantei inverse, in Zh - modulul impedantei totale homopolare intre sursa si locul defectului, in RN rezistenta rezistorului in Pentru situatia in care se poate avea in vedere si valoarea rezistentei de trecere la locul punerii la pamant, relatia 3.1 devine
3U f 2 Zd + Zo + 3( RN + r )

(1) I sc .a =

[A]

( 3.2. )

in care r rezistenta de trecere la locul defectului in 3.5. Calculul curentului de scurtcircuit monofazat in cazul retelelor in cablu sau mixte, se face cu relatia
3U f 3RN + R + jX

(1) I sc .c =

+ j 3U f (Cor + Coc )

( 3.3. )

in care: R = Rd + Ri + Rh in si reprezinta valoarea totala, conform pct 3.3, a rezistentelor intre sursa si locul defectului; X = Xd + Xi + Xh in si reprezinta valoarea totala, conform pct 3.3, a reactantelor intre sursa si locul defectului; Cor capacitatea homopolara pe faza a intregii retele conectata galvanic in momentul considerat, in F/km; Coc - capacitatea homopolara pe faza a cablului defect, in F/km;
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

15 / 50

= 2f pulsatia. sau 3 R N + R X + j[(Cor + Coc ) ]} A A

(1) I sc Uf{ .c = 3

( 3.4)

in care A = ( 3RN + R )2 + ( X )2 ( 3.5 )

iar modulul curentului se determina

(1) 3U f I sc .c =

1 2 1 ) + ( )2 Re Xe

( 3.6 )

in care
1 3RN + R = Re A

( 3.7 )

1 X = (Cor Coc ) Xe A

( 3.8 )

4.INSTALATILE DE PROTECTIE SI AUTOMATIZARI IN STATIILE DE 110 / MT.

Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

16 / 50

4.0 Generalitati. 4.01 Instalatiile de protectie si automatizari trebuie sa indeplineasca functiile: - detectarea defectelor si emiterea comenzilor de deconectare pentru izolarea acestora; - detectarea regimurilor anormale, periculoase, care pot afecta instalatiile de distributie si consumatorii. In functie de natura regimului si al conditiilor de exploatare se poate semnaliza regimul, deconecta sau interveni printr-o instalatie de automatizare specifica; - repunerea automata in functiune a liniilor electrice in cazul unor defecte trecatoare ( RAR ); - comutarea automata a alimentarii, pe o cale de rezerva, la disparitia ( afectarea ) alimentarii de baza ( AAR ). Functiile mentionate trebuiesc indeplinite in conditii de siguranta, selectivitate, sensibilitate si rapiditate necesara. 4.02 Structura sistemului de protectie si a automatizarilor se stabileste impreuna cu structura celorlalte componente ale instalatiei, respectiv: - structura centralizata ( montarea echipamentelor pe panouri sau stelaje in camera de comanda ); - structura descentralizata ( montarea echipamentelor in celule ). 4.03 Fiecare element ( linie, transformator, etc. ) din instalatie trebuie prevazut cu o protectie de baza, fiind dupa caz, cu selectivitate absoluta ( protectii cu informatii de la doua sau mai multe extremitati ex. protectia diferentiala ), sau selectivitate relativa (protectii cu informatii de la o singura extremitat - ex. protectia maximala ). Protectia cu selectivitate relativa pote actiona, daca reglajul este corect realizat ( marime de actionere si timp ) si ca rezerva indepartata pentru elementele vecine. 4.04 Pentru a asigura protectia si in cazul refuzului de a actiona a protectiei de baza de pe aceste elemente, se va prevedea si o protectie de rezerva, care reprezinta rezerva locala si, in acelasi timp, poate fi reglata sa asigure rezerva indepartata. La toate elementele cu tensiuni sub 110 kV se va asigura rezerva indepartata impotriva tuturor tipurilor de scurtcircuite din zona elementelor respective. Daca asigurarea rezervei indepartate nu este posibila
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

17 / 50

din punct de vedere tehnic sau necesita complicatii exagerate, se recomanda asigurarea rezervei locale sau se admite: - sa se asigure rezerva indepartata numai pentru tipurile de defecte cu cea mai mare gravitate si frecventa, fara luarea in considerare a regimurilor de functionare mai putin probabile si tinandu-se seama de functionarea in cascada a protectiilor; - sa se asigure rezerva indepartata, neselectiva, cu riscul deconectarii totale a unor puncte de alimentare si corectarea acestor neselectivitati prin RAR si AAR. 4.05 Protectiile prevazute in instalatiile de medie tensiune au in vedere defecte si regimuri anormale: - scurtcircuitul monofazat direct; - scurtcircuitul monofazat prin rezistenta mare de trecere; - scurtcircuitele polifazate; - supracurentii provocati de scurtcircuitele externe elementului protejat; - supracurenti provocati de suprasarcini; - supratensiuni de durata; - intreruperea accidentala a unei faze; - scaderea nivelului de ulei si degajari de gaze. 4.1 Alegerea instalatilor de protectie si automatizari. 4.1.1 Linii electrice de MT . 4.1.1.1. Linii electrice radiale. a. Protectia maximala de curent, trifazata, temporizata impotriva scurtcircuitelor polifazate, drept protectie de baza cu sensibilitate relativa pentru aceste tipuri de defecte si protectie de rezerva locala pentru scurtcircuitele monofazate Curentul secundar de reglaj se calculeaza cu relatia: Ipp = in care
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

K sig . I sar .mac. K rev.nTC

[A]

( 4.1 )

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

18 / 50

Ksig. = 1,25 1,3 coeficientul de siguranta; Krev. coeficientul de revenire al releului; Isar.max. cutentul de sarcina maxim al liniei; nTC - raportul de transformare al transformatoarelor de curent. Coeficientul de siguranta al protectiei se calculeaza cu relatia:
( 2) I sc .. min . Ksens. = n .I 1,5 TC pp

( 4.2 )

( 2) in care I sc . max . este valoarea curentului minim de scurtcircuit care, de obicei, este cel bifazat.

Observatie. 1. In cazul in care linia considerata alimenteaza consumatori cu motoare electrice cu putere mare, se recomanda sa se calculeze nivelul socurilor de curent si sa se verifice desensibilizarea protectiei fata de aceste socuri, respectiv
I soc Ipp nTC

( 4.3 )

2. In principiu protectia poate fi realizata si pe doua faze, deoarece la scurtcircuite bifazate va lucra cel putin un releu. Realizand protectia pe trei faze se mareste redundanta schemei de protectie; in cazul defectelor bifazate fiind aplicat principiul 1 din 2, iar in cazul scurtcircuitelor monofazate aceasta reprezinta rezerva locala pentru toate fazele. Temporizarea protectiei se va alege cu o treapta de timp mai mare decat protectia maximala de curent, temporizata, din amonte. Acesta protectie comanda declansarea intreruptorului liniei. b.In cazul in care protectia maximala temporizata din amonte ( de regula al transformatorului 110/MT ) are timpul ce depaseste 3s, se va prevedea si o protectie maximala ,, sectionare de curent , trifazata, impotriva scurtcircuitelor polifazate, reprezentand protectie de baza cu selectivitate relativa, acoperind
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

19 / 50

aproape intreaga lungime a liniei. In aceste conditii protectia maximala temporizata devine protectie de rezerva. Pentru calculul reglajului se foloseste relatia
sc . max . Ipp = K sig . n TC

[A]

( 4.4 )

in care Isc.max. reprezinta curentul maxim de scurtcircuit. Ksig. = 1,3 1,4 Acesta protectie comanda declansarea intreruptorului liniei. c. Protectie homopolara de curent, temporizata, impotriva scurtcircuitelor monofazate, drept protectie de baza cu sensibilitate relativa pentru aceste tipuri de defect.. Protectia actioneaza si la defecte polifazate cu punere la pamant, constituind rezerva apropiata pentru defectele polifazate. Valoarea curentului penrtru care se regleaza protectia se va alege cel care are valoarea cea mai mare dintre curentii calculati cu relatiile: Ipp1 = Ksig. Ioc
.I nT

[A]

( 4.5 )

Ipp2 = Ksig 100.n TC

[A]

( 4.6 )

in care Ioc - curentul capacitiv de punere la pamant al liniei considerate; Ksig. = 1.5 2 coeficientul de siguranta. Pentru reletia 4.5 se alege valoarea 1,5 - eroarea maxima ( clasa de precizie ), in procente, al transformatoarelor de curent pe care se conecteaza protectia; InTC curentul nominal primar al transformatorului de curental liniei. Coeficientul de sensibilitate se calculeaza cu relatia
(1) I sc . Ksnns. = I > 1,5 pp

( 4.7 )

Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

20 / 50

Temporizarea protectiei se va alege dupa urmatorul principiu: - daca in amonte nu mai exista o alta protectie homopolara, ceea ce este putin probabil, se recomanda alegerea unui timp mic, aproximativ 0,2s; - o treapta de timp de 0,4 0,5s mai mare decat protectia homopolara din amonte Temporizarea protectiei trebuie sa tina seama si de tensiunea de atingere si de pas ce apar la locul de punere la pamant astfel incat acestea sa se situeze sub valorile prescrise de normele in vigoare. Acesta protectie comanda declansarea intreruptorului liniei. d. Protectia impotriva defectelor monofazate cu rezistenta mare de trecere poate fi realizata in doua moduri. d1. Protectie maximala homopolara de curent, directionata, temporizata, reprezinta o protectie de baza cu selectivitate relativa pentru aceste tipuri de defecte. Pentru acest tip de protectie nu se poate calcula valoarea curentului de actionare dat fiind faptul ca rezistenta de trecere la locul defectului poate avea ori ce valoare. Din aceste motive trebuie ales un releu de curent, directional, care indeplineste conditiile: - valoarea de actionare cea mai mica sa fie de ordinul a 20 mA ( spre exemplu, olinie cu lungime medie, parametri geometrici si electrici medii, pentru o punere la pamant la capatul liniei printr-o rezistenta de 10 k, poate sa aiba un curent de punere la pamant in jurul valorii de 3 A primari, ceea ce, pentru un transformator de curent cu un raport uzual, poate sa reprezinte valoarea secundara de aproximativ 40 mA). Se recomanda sa se aproximeze acest curent, pentru cazurile limita ( linii lungi cu impedanta mare ), folosind relatia 3.2, sau sa se determine rezistenta limita de trecere , plecand de la sensibilitatea releului; 0 - unghiul de maxima sensibilitate trebuie sa fie in jurul valorii de 45 capacitiv. Pentru retele la care limitarea curentului se realizeaza printr-o impedanta, acest unghi trebuie sa fie in jurul valorii de 00. Temporizarea protectiei trebuie sa fie cu o treapta de timp mai mare decat protectia de curent homopolar montata pe circuitul rezistorului ( impedantei ) de limitare.

Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

21 / 50

Protectia se conecteaza in circuitele de curent, fie pe circuitul homopolar al transformatoarelor de curent ( in serie cu protectia homopolara de la pct.c de mai sus ), fie pe transformatorul toroidal montat pe cablulde iesire din celula. Tensiunea homopolara necesara directionarii releului se va lua de pe rezistorul ( impedanta ) de limitare prin transformatorul de tensiune montat in paralel cu rezistorul ( circuitul de nul al impedantei ). d2. Protectia maximala homopolara de curent cu blocaj fata de curentul din circuitul rezistorului ( impedantei ) de limitare, reprezinta o protectie de baza cu selectivitate relativa pentru acest tip de defect. Aceasta protectie reprezinta o varianta la solutia prezentata la pct.d1 de mai sus si are avantajul ca elimina functionarile intempestive sau, mai grav, nefunctionarile ( situatie in care, prin protectiile de rezerva, pot fi deconectate transformatoarele, afectand un numar mai mare de cosumatori ), in cazul in care elementul directional functioneaza eronat din cauza valorilor mici ale marimilor de defect ( Io si Uo ). Protectia maximala homopolara de curent va putea comanda declansarea numai daca a demarat si protectia maximala homopolara de curent cu sensibilitatea similara din circuitul de nul al rezistorului (impedantei ) de limitare. Conditiile de alegere a valorilor de actionare curent si timp sunt cele mentionate la pct.d1. Aceste protectii comanda declansarea intreruptorului liniei. e. Dispozitivul de reanclansare cu doua sau trei cicluri se prevad numai la liniile aeriene si mixte. Alegerea regimului si al timpilor de pauza se face coordonat pentru intreaga zona. 4.1.1.2. Linii electrice interconectate. Protectiile acestor linii se aleg ca si in cazul retelelor radiale, prezentate la pct.4.1.1.1. cu observatia ca protectiile de curent de la pct. 4.1.1.1.a ; 4.1.1.1.b si 4.1.1.1.c vor fi directionate pentru a elimina functionarea acestora la defecte in amonte. Unghiul de maxima sensibilitate de aproximativ 600 4.1.2. Transformatorul de 110/MT
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

22 / 50

4.1.2.1. Transformatorul cu conexiunea avand conectat la bornele de MT bobina pentru realizarea punctului neutru (BPN ) a.Protectia diferentiala longitudinala, reprezentand protectia de baza cu selectivitate absoluta pentru toate tipurile de defecte intre infasurarile transformatorului si pamant. Reglarea protectiei depinde de tipul releului folosit, Protectia aleasa poate fi din categoriile: #1 cu TSR si franare electromagnetica ( releul RDS 3a este tipic pentru aceasta categorie ) ; reglajul se face conform prescriptiei 3.2.E I 103 / 79 ; #2 cu franare electrica ( releele mai cunoscute sunt R30 si RQS4 T1 ); reglajul conform prescriptiei 3.2.E-i 120 / 80; #3 echipamente cu microprocesor care au implementata functia de protectie diferentiala ce functioneaza pe principiul de la #2; reglajul acestora se face conform indicatiilor fabricantului. Acesta protectie comanda declansarea intreruptoarelor transformatorului. b. Protectie diferentiala longitudinala homopolara reprezinta o protectie de baza cu selectivitate absoluta pentru punerile la pamant din zona protectie. Zona protectiei este cuprinsa intre transformatorul de curent din circuitul de legare la pamant al rezistorului ( impecantei ) de limitare si transformatoarele de curent de pe partea de MT a transformatorului 110 / MT. Protectia poate fi realizata cu: #1 releu diferential monofazat sau utilizarea numai a unei singure faze in cazul releelor trifazate, din categoria celor mentionate la a#1 #3; #2 protectie diferentiala de impedanta mare. Reglajul acestor relee se realizeaza: - pentru releele din categoria celor de la b#1 se va aplica metodologia indicata la pct. a#1 si a#2 avandu-se in vedere: de regula, utilizand acelasi raport de transformare la transformatoarele de masura atat pentru circuitul de nul al rezistorului cat si pentru partea MT a transformatorului de forta, curentii sunt practic egali in modul si faza, deci nu sunt necesare masuri de egalizare .Daca nu exista aceasta posibilitate, pentru egalizarea modulelor se vor folosi transformatoare de egalizare. Transformatoarele de masura, pe cat posibil, sa faca parte din aceiasi
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

23 / 50

serie de fabricatie pentru a avea aceiasi caracteristica de magnetizare si sa nu fie depasita sarcina secundara; desensibilizarea protectiei trebuie sa se faca pentru curentul de dezechilibru in regim normal de functionare. Prin circuitul de nul al rezistorului, curentul ar trebui sa fie practic nul, insa, datorita nesimetriilor, apare un curent de dezechilibru. Prin circuitul de nul al filtrului Holmgreen de pe partea de MT a transformatorului poate circula un curent datorat erorilor transformatoarelor de masura, care, in cel mai rau caz, nu poate depasii 10% pe faza, conducand la un dezechilibru cu mult sub aceasta valoare, practic neglijabil. Pentru acoperire, se recomanda sa se calculeza curentul de pornire cu relatia Ipp 0,1. InTC [A] ( 4.8 )

- pentru protectia de la b#2 stabilirea reglajelor si a rezistentei de stabilizare este prezentata in anexa A4. Aceste protectii comanda declansarea intreruptoarelor transformatorului. c. Protectia maximala de curent, temporizata, pe partea de 110 kV, reprezinta o protectie de rezerva apropiata pentru transformator si protectie indepartata pentru celelalte elemente. Protectia se realizeaza cu relee maximale de curent pe trei faze. Curentul secundar de reglaj se calculeaza cu relatia ( 4.1 ) Coeficientul de sensibilitate se calculeaza cu relatia ( 4.2 ) Temporizarea protectiei se alege cu o treapta de timp mai mare decat protectia maximala de curent din amonte. Acesta protectie comanda declansarea intreruptoarelor transformatorului. d. Protectia maximala de curent, temporizata pe partea de MT este o protectie de rezerva apropiata pentru defecte pe barele colectoare si protectie de rezerva indepartata pentru liniile conectate la aceiasi bara cu transformatorul. Curentul secundar de reglaj se calculeaza cu relatia ( 4.1 ) Coeficientul de sensibilitate se calculeaza cu relatia ( 4.2 ) Temporizarea protectiei se alege, de regula, ca fiind primul nivel de timp, respectiv 0,2 0,3s Acesta protectie comanda declansarea intreruptoarelor transformatorului. e. Protectia homopolara de curent, temporizata, de pe circuitul de nul al rezistorului (impedantei) de limitare reprezinta o protectie de rezerva
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

24 / 50

indepartata pentru protectiile homopolare de curent de pe liniile racordate la aceeasi bara cu transformatorul. Protectia se conecteaza pe alta infasurare decat protectia diferentiala homopolara, de regula, pe transformatorul de curent din spre BPN. Curentul secundar de reglaj se calculeaza cu relatia

Ipp = Ksig

I ppo. max

[A]

( 4.9 )

In care Ksig. = 1,2 coeficient de siguranta; Ippo.max. curentul de pornire, cu valoarea cea mai mare, ale protectiilor homopolare de linii;
(1) I sc .c = I (1) sc.a

( 4.10 )

in care
(1) I sc .c - definit de relatia ( 3.3 ); (1) I sc .a - definit de relatia ( 3.1 )

Sensibilitatea protectiei se calculeaza cu Ksens. = I pp


(1) I sc .m ln .

> 1,5

( 4.11 )

Temporizarea protectiei se alege cu o treapta de timp mai mare decat prtectia maximala de curent din aval. Acesta protectie comanda numai declansarea intreruptorului de MT a transformatorului in vederea repunerii sub tensiune in timp cat mai scurt a barelor de MT dupa depistarea si deconectarea liniei cu defect.

Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

25 / 50

f. Protectia homopolara de curent impotriva punerilor la pamant cu rezistenta mare de trecere reprezinta o protectie de rezerva indepartata pentru protectiile similare de pe linii. Protectia se realizeaza cu un releu de curent cu sensibilitate mare ca si in cazul protectiei de pe linii. Modul de actionare al protectiei se stabileste in functie de tipul retelelor ce se alimenteaza din transformatorul 110/MT, respectiv: - declansarea transformatorului 110/MT pentru cazul cand sunt preponderent retele aeriene sau mixte; - declansarea transformatorului 110/MT sau semnalizare pentru cazul cand sunt preponderent retele subterane. Se adopta declansarea intreruptorului numai in cazul in care in reteaua de MT nu sunt asigurate, pe durata scurtcircuitului monofazat, tensiunile de atingere si de pas impuse de STAS 7334/83 pentru prizele de pamant din PT. Aceasta protectie se va folosi si pentru realizarea conditiei ,,SI in cazul cand pe linie se adopta ca protectie pentru defecte rezistive protectia maximala homopolara de curent cu blocaj fata de curentul din circuitul rezistorului ( vezi si 4.1.1.1.-d2). Curentul secundar de reglaj se determina prin desensibilizarea releului fata de curentii de dezechilibru din circuitul de nul al rezistorului ( Ksig.=1,3 ) Temporizarea protectiei se alege cu o treapta de timp mai mare decat prtectia maximala homopolara de curent pentru defecte rezistive din aval. Se recomanda sa se foloseasca doua trepte de timp din care o treapta stabilita dupa cum s-a specificat mai inainte, iar a doua, cu un timp mai lung ( aproximativ 10 12s ) numai pentru semnalizare. Acesta protectie comanda numai declansarea intreruptorului de MT a transformatorului in vederea repunerii sub tensiune in timp cat mai scurt a barelor de MT dupa depistarea si deconectarea liniei cu defect. g. Protectia maximala de tensiune homopolara, conform STAS 7334/83, reprezinta o protectie de rezerva indepartata pentru situatiile in care se intrerupe circuitul de nul al rezistorului ( impedantei ) de compensare si deci reteaua trece in regim de functionare cu neutru izolat. Releul de tensiune se va conecta la infasurarea in triunghi deschis din celula de masura, fiind realizat un blocaj al acestuia fata de arderea sigurantelor de pe partea de MT . Tensiunea secundara de reglaj va fi de 40V ( tensiunea homopolara fiind de 100V, rezulta un coeficient de sensibilitate <2 ).
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

26 / 50

Temporizarea protectiei se alege cu treapta de timp mai mare decat cel mai mare timp de actionare al unei protectii homopolare de curent din statie. h. Protectia de suprasarcina de pe partea de 110 kV reprezinta o protectie de rezerva apropiata, de prevenire, care actioneaza prin semnalizare. Protectia se monteaza pe o singura faza. Curentul secundar de reglare a protectiei se calculeaza cu Ipp =
K sig . I n K rev . nTC

[A]

( 4.12 )

In care Kslg. = 1,05 Krev. - coeficientul de revenire al releului; In - curentul nominal al transformatorului pe partea de 110 kV; nTC raportulde transformare al transformatorului de curent. i. Protectiile de cuva ale transformatorului de 110/MT si ale BPN sunt: - protectiile de gaze cu cele doua cai, respectiv semnalizare si declansare fara temporizare; - protectie de supratemperatura.

4.1.2.2. Transformatorul de 110 kV/MT cu conexiunea Y0d. In aceasta situatie punctul neutru pentru conectarea rezistorului ( impedantei ) de limitare este realizat prin TSP. Protectiile prevazute pentru acest transformator sunt identice cu cele ale transformatorului care are BPN conectat la borne, cu exceptia protectiei diferentiale homopolare care nu este necesara in acest caz si ale protectiilor conectate pe circuitul de nul al rezistorului ( impedanta ) de limitare care se vor prevede la bornele de MT conectate pe filtru Holmgreen. Protectia homopola de curent pentru puneri la pamat fara rezistenta de trecere, reprezinta rezerva locala pentru protectiile similare de pe linii. Curentul secundar de reglare a protectiei se calculeaza cu
(1) Ipp = ( 0,3 0,4 ) I sc. max .

[A]

( 4.13 )

Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

27 / 50

Temporizarea protectiei se considera ca fiind primul nivel si se alege 0,2 Protectia homopola de curent pentru puneri la pamat cu rezistenta mare de trecere se va regla dupa acelasi principiu ca si in cazul prezentat la pct.4.1.2.1.f ( transformator cu BPN la borne ). 4.1.2.3. Transformatorul de 110 kV/MT cu conexiunea Y0 y0. In aceasta situatie punctul neutru pentru conectarea rezistorului ( impedantei ) de limitare va fi punctul neutru al infasurarii de MT. Protectiile prevazute pentru acest transformator sunt identice cu cele ale transformatorului care are BPN conectat la borne ( pct. 4.1.2.1. )

4.1.3. Transformatoarele de servici proprii ( TSP ). 4.1.3.1. Transformatoarele de servici proprii folosit numai in acest scop. a. Protectia maximala de curent, temporizata, se realizeaza pe trei faze si actioneaza la toate scurtcircuitele polifazate. Curentul escundar de actionare a protectiei se calculeaza cu
K sig . I n K rev. nTC

Ipp =

[A]

( 4.14 )

in care Ksig.= 1,25 Krev. coeficientul de revenire al releului In curentul nominal al TSP nTC raportul de transformare al transformatoarelor de masura Coeficientul de sensibilitate se calculeaza cu
( 3) I sc . min . Ksens. = n .I > 1,5 TC pp

( 4.15 )

Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

28 / 50

in care
( 3) I sc . min . - curentul de scurtcircuit trifazat minim

Temporizarea proteciei este de 0,5s. Aceste protectii comanda declansarea intreruptoarelor transformatorului. b. Protectia maximala sectionare de curent se prevede numai in situatia in care protectia de la pct.a de mai sus, din motive de selectivitate, trebuie sa aiba un timp mai mare de 0,5s. Curentul escundar de actionare a protectiei se calculeaza cu
( 3) I sc Ipp = Ksig. . max . nTC

[A]

( 4.16 )

in care Ksig.= 1,3 1,4 ( 3) I sc . max . - este curentul de scurtcircuit trifazat maxim Aceste protectii comanda declansarea intreruptoarelor transformatorului. c. Protectia homopolara de curent, temporazata se monteaza pe circuitul de nul al transformatorelor de curent, sua se conecteaza la un transformator toroidal Curentul secundar de actionare a protectiei se calculeaza cu Ipp = Ksig. n TC in care Ksig. = 0,85 1 Temporizarea proteciei este de 0,2s Aceste protectii comanda declansarea intreruptoarelor transformatorului. Protectia de gaze si protectiile de pe partea de joasa tensiune vor fi conform PE 504/3 96 cap. 6
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

In

[A]

( 4.17 )

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

29 / 50

4.1.3.2. Transformatoarele de servicii proprii folosite si pentru realizarea circuitului rezistorului ( impedantei ) de limitare. Sunt prevazute aceleasi protectii ca si in cazul de la pct.4.1.3.1. cu observatia ca protectia de la pct.4.1.3.1.a va avea timpul de actionare mai mare cu o treapta de timp decat protectia homopolara de curent montata pe nulul TSP. Se vor prevedea, in plus, protectiile specifice circuitului de nul al rezistorului ( impedantei ) de limitare, respectiv; - protectie diferentiala longitudinala homopolara care reprezinta o protectie de baza cu selectivitate absoluta pentru punerile la pamant din zona protectie. Zona protectiei este cuprinsa intre transformatorul de curent din circuitul de legare la pamant al rezistorului (impecantei ) de limitare si transformatoarele de curent de pe partea de MT a TSP. Alegerea si reglarea protectiei se face ca si la pct.4.1.2.1.b.; - protecie homopolara de curent, temporizata, de pe circuitul de nul al rezistorului ( impedantei ) de limitare, care reprezinta o protectie de rezerva locala pentru protectiile homopolare de curent de pe liniile racordate la aceiasi bara, se va alege si regla conform pct. 4.1.2.1.e ; - protectia homopolara de curent impotriva punerilor la pamant cu rezistenta mare de trecere care reprezinta o protectie de rezerva locala pentru protectiile similare de pe linii se va alege si regla conform pct. 4.1.2.1.f; - protectia maximala de tensiune homopolara, conform STAS 7334/83, se va alege si regla conform pct. 4.1.2.1.g. 4.1.4. Barele colectoare de MT. Barele colectoare de MT au prevazuta o protectie proprie, de baza si o protectie de rezerva montata pe partea de 110 kV a transformatorului de 110 /MT. 4.1.4.1. Protectia proprie a barelor colectoare. Se foloseste o protectie maximala homopolara de curent montata pe ,,colectorul de nul al celulelor. Colectorul de nul al celulelor de MT se realizeaza prin legarea constructiei metalice a fiecarei celule, prin sudura, la o banda metalica ( OL 40x4 ) aflata pe culoar in fata celulelor ( se recomanda pozarea benzii in canalul de cable din fata celulelor cu mentiunea ca nu trebuie
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

30 / 50

sa vina in contact cu cablurile din canal ). Extremitatile colectorului astfel format se vor lega, inseriind in prealabil cate un transformator de curent tip CIRS, la priza statiei ( vezi fig 4-1). In procesul de realizare a instalatiei se va urmarii ca fiecare celula sa nu aiba alte legaturi la instalatia de punere la pamant a statiei, cum ar fi reteaua de fier beton din pardoseala. Se va urmarii, de asemenea, ca toate cutiile terminale si mantalele metalice ale cablurilor sa fie izolate fata de partea metalica a celulelor ( o izolatie incercata la 3000 V este suficienta ), iar pentru acestea ( cutiile terminale si mantalele metalice ) se va creia un circuit suplimentar de legare la pamant, ca si cazul colectorului de nul, dar izolat de acesta si de celule, care se va lega la instalatia de punere la pamant a statiei. In acelasi mod se va proceda si cu cutitele de punere la pamant ale ceulei ( izolarea de partea metalica a celulei si conectarea printr-o legatura corespunzatoare electric la circuitul suplimentar de nul ), urmarindu-se : - izolarea tijei de actionare a cutitului de punere la pamant; - izolarea axului clp prin bucse electroizolanta; - legarea axului clp la instalatia suplimentara de punere la pamant.
110kV

1T

2T

MT MT

II

1TSP R R

2TSP

celule MT celule MT celule MT

fig.4.1

Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

31 / 50

Se recomanda ca in proiectul realizat pentru instalatiile de protectie sa se indice metoda de verificare a calitatii colectorului de nul. In acest scop se va folosii schema din fig.4-2 .In circuitul colectorului de nul, printr-o extremitate, se introduce un curent I1 de aproximativ 100 A masurat prin A1. Datorita faptului ca celulele nu sunt izolate special fata de pardoseala, intre acestea si instalatia de punere la pamant exista o anumita rezistenta, numita de fuga, Rf prin care circula un curent de fuga If ( vezi fig. 4-2 ), rezultand I1 = I2 If [A] ( 4.18 )

Se considera o situatie satisfacatoare daca


I2 > 0,8 I1

( 4.19 )

In cazul celulelor zidite se admite ca acest raport sa fie mai mare ca 0,6. Curentul secundar de actionare a protectiei se calculeaza cu
(1) Ipp = 0,33 I sc.

[A]

( 4.20 )

Temporizarea protectiei va fi de 0,2s Protectia declanseaza transformatorul ( transformatoarele ) de 110/MT si blocheaza instalatia AAR daca exista.

CELULE MT

I2 TC2 If Rf TC1 I1 TC 220V~

fig. 4.2 4.1.4.2. Protectia de rezerva a barelor colectoare.


Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

32 / 50

Protectia se prevede in situatia in care protectiile din amonte in raport cu bara de MT nu poate asigura rezervarea. Protectia de rezervare a barelor de MT se monteaza pe partea de 110 kV a transformatorului si deconecteaza intreruptorul de pe aceasta partea (110 kV ) in cazul cand apar defecte in zona barelor de MT, concomitent cu una din situatiile: - lipsa curentului continuu operativ furnizat de bateria statiei; - intreruperea bobinei de declansare de baza ( intreruptorul este prevazut cu doua bobine de declansare ); - nefunctionarea protectiei maximale prevazuta pe partea de 110 kV sau MT a transformatorului. In aceste conditii, pot fi folosite drept surse operativa pentru declansare, una din solutiile: - realizarea unui alt circuit de curent operativa, de rezerva, complet independent de cel de baza, conectat direct la placa de borne ale bateriei si cu protectie proprie, din care este alimentat circuitul de declansare de rezerva; - realizarea unui circuit similar cu cel precedent, insa conectat la bateria de 48V utilzata pentru telecomunicatii; - un bloc de alimentare tip curent-tensiune care furnizeaza curentul operativa necesar. Protectia de rezerva se realizeaza ca o protectie maximala de curent pe trei faze, alta decat cea existenta pe transformatorul 110/MT. 4.1.5. Cuplele barelor colectoare de MT. Protectia cuplelor, transversala si longitudinala, se alege dupa principiul inlocuirii oricarui intreruptor din instalatie. Din acest motiv se vor alege protectiile de baza specifice defectelor aparute in retele cu neutrul tratat prin rezistor ( impedanta ) de limitare, respectiv protectia maxiumala de curent, temporizata si protectia homopolara de curent. a. Protectia maximala de curent, trifazata, temporizata impotriva scurtcircuitelor polifazate, reprezentad protectie de baza cu sensibilitate relativa pentru aceste tipuri de defecte si protectie de rezerva locala pentru scurtcircuitele monofazate. Curentul secundar de reglaj se calculeaza cu relatia:
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

33 / 50

Ipp =

K sig . I sar .mac. K rev.nTC

[A]

( 4.21 )

in care Ksig. = 1,25 1,3 coeficientul de siguranta; Krev. coeficientul de revenire al releului; Isar.max. cutentul de sarcina maxim al transformatorului; nTC - raportul de transformare al transformatoarelor de curent. Coeficientul de siguranta al protectiei se calculeaza cu relatia:
( 2) I sc .. min . Ksens. = n .I 1,5 TC pp

( 4.22 )

( 2) in care I sc . max . este valoarea curentului minim de scurtcircuit care, de obicei, este cel bifazat. Temporizarea protectiei se va alege cu o treapta de timp mai mare decat protectia maximala de curent, temporizata, din aval ( linii ). Acesta protectie comanda declansarea intreruptorului cuplei.

b. Protectie homopolara de curent, temporizata, impotriva scurtcircuitelor monofazate, reprezinta o protectie de baza cu sensibilitate relativa pentru aceste tipuri de defect.. Protectia actioneaza si la defecte polifazate cu punere la pamant, constituind rezerva apropiata pentru defectele polifazate. Valoarea curentului penrtru care se regleaza protectia se va alege cu relatia: Ipp1 = Ksig. Ioc.max [A] ( 4.23 )

in care Ioc.max - curentul capacitiv de punere la pamant al liniei cu valoarea cea mai mare ; Ksig. = 1.5 2 coeficientul de siguranta. Coeficientul de sensibilitate se calculeaza cu relatia
(1) I sc . Ksnns. = I > 1,5 pp

( 4.24 )

Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

34 / 50

Temporizarea protectiei se va alege o treapta de timp de mai mare decat protectia homopolara din aval Acesta protectie comanda declansarea intreruptorului cuplei. 4.1.6. Bateriile de condensatoare. In afara protectiilor prevazute in instructiunea 3.E-I 78-76, se mai prevede o protectie homopolara de curent al carei reglaj se determina cu Ipp = ( 0,3 0,4 ) Inb [A] ( 4.25 )

in care Inb este curentul nominal al bateriei de codensatoare. Coeficientul de sensibilitate se calculeaza cu
(1) I sc Ksens. = . min . > 1,5 nTC .I PP

( 4.26 )

Temporizarea protectiei va fi 0,2 0,3s 4.2. Verificarea transformatoarelor de curent. Functionarea corecta a protectiilor este determinata, intre altele, si de functionarea in regim linear a transformatoarelor de masura. Altfel spus, punctul de functionare trebuie sa fie situat cat mai departe de cotul de saturatie a caracteristicii de magnetizare. In acest sens fabricantul transformatorului de masura pune la dispozitie proiectantului sistemelor de protectie, pentru transformatoarele de curent marimile: - Sn puterea secundara nominala in VA ,reprezentand sarcina secundara totala ce poate fi conectata fara sa fie afectate erorile transformatorului; - n coeficientul de saturatie ( cifra de supra curent ) nominal. Intre aceste marimi exista relatia de legatura nc = n in care
Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Sn S

( 4.27 )

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

35 / 50

nc coeficientul de saturatie ( cifra de supracurent ) calculata; s sarcina secundara reala Se observa ca daca Sn > S cifra de supra curent reala este mai mare decat cea nominala, deci transformatorul lucreaza in partea de jos a curbei de magnetizare. Situatia in care Sn < S trebuie pe cat posibil exclusa. In aceasta situatie se va pune conditia ca Zc < Zn ( 4.28 ) in care Zc impedanta calculata ( reala ) vazuta de la bornele transformatorului de masura si va cuprinde suma impedantelor conectate pe infasurare inclusiv a conductoarelor de legatura; Zn impedanta nominala determinata din puterea nominala Sn Zn = I 2 N [ ] ( 4.29 )

5.INSTALATIILE DE PROTECTIE DIN PUNCTELE DE ALIMENTARE. Punctele de alimentare care sunt conectate in statii cu neutrul tratat prin rezistor ( impedanta ) de limitare au protectiile: - transformatoarele de MT/jt au protectiile ca in cazul tratari prin bobina; - distribuitorii racordati la barele de MT din PA se vor completa cu protectii homopolare de curent, temporizate. Curentul secundar de actionare se va determina cu relatia ( 4.5 ), iar temporizarea protectiei se va face dupa principiul enuntat la pct.4.1.1.1.c In proiectul instalatiilor de protectie se va mentiona ca toate cutiile terminale ale cablurilor de MT din PA se vor lega la instalatia de punere la pamant conform indreptarului 1.RE-Ip 35/2-92

Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

Cod document: I3153 /1 ICEMENERG SA Serie de modificari: 0

36 / 50

Nr. RC: J/40/7828/1998;Cod fiscal: R10874610/13.08.98; Cont bancar:2511.1-41.1/ROL BCR sector 3; Cod CAEN:40;Cod SIRUES 40/0774182

36/ 50

ANEXA A1. Continutul cap.6.2 din PE 109-92 referitor la tratarea netrului in retele electrice de distributie de medie tensiune. A Retele de medie tensiune cu neutrul izolat sau tratat prin bobina de stingere sau rezistenta. 6.2.1. Se functioneaza cu neutrul izolat in: - retelele electrice de distributie de medie tensiune de 3-35 kV, in care curentul capacitiv de punere la pamant are o valoare mai mica sau egala cu 10 A; - retelele electrice de distributie de 3-35 kV, legate galvanic cu generatoarele din centralele electrice, in care curentul capacitiv de punere la pamant are o valoare mai mica sau egala cu 5 A. 6.2.2. In retelele electrice de distributie de medie tensiune de 3-35 kV, in care curentul capacitiv de punere la pamant are o valoare de 10 A, trebuie montata o rezistenta intre neutrul retelei electrice si pamant. Rezistenta trebuie sa limiteze curentul monofazat de pe barele de medie tensiune la: -300 A pentru retelele aeriene si pentru retelele mixte cu curent capacitiv pana la 150 A; -600 A pentu retelele sub terane, precum si pentru retelele mixte cu curent capacitiv pste 150 A; -1000A pentru retelele subterane relizate din cabluri, cu invelis de plumb sau din cabluri tip A2YSY, insotite pe traseu cu un conductor de compensare. Se admite racordarea la retelele subterane a uneia sau a doua linii electrice aeriane scurte. cu lungimea maxima 5 km, cu respectarea valorilor prescrise pentru tensiunile de atingere si de pas. 6.2.3. In retelele electrice de distributie de madie tensiune de 3-35 kV existente, realizate in cablu, precum si la cele aeriene sau mixte, care in schema normala au curenti capacitivimai mari de 10 A, se va trece la sistemul de legare la pamant prin rezistenta a neutrului, in cazul in care initial nu s-a prevazut aceasta solutie. De la 6.2.4. la 6.2.8. trateaza probleme din seviciile interne din centrale.

6.2.9. In regim normal de functionare bobinele de stingere care se monteza in retelele de 3-35 kV se vor regla in regim de supracompensare, a caror valoare va fi cuprinsa intre 0 si 10%. Se recomanda realizarea reglajului automat al compensarii. In cazul retelelor prevazute cu dispozitive de acord automat al compensarii, se va functiona cat mai aproape de rezonanta, cu conditia ca tensiunea de deplasare a neutrului sa nu depaseasca 10-15% din tensiunea de faza. In acest caz se va admite o supra compensare de ordinul 4-5 %. Se admite functionarea temporara a retelelor de medie tensiune in regim de subcompensare ( pana la remedierea unor incidente, care conduc la un grad mai mare de dezacord decat cel prescris, sau pana la procurarea unui grup de compensare corespunzator in cazul extinderii unei retele, dar nu mai mult de un an de la data depasirii curentului capacitiv de punere la pamant, pentru care exista posibilitati de compensare), cu luarea urmatoarelori masuri: a. valoarea gradului de dezacord nu va depasii 20% in retelele slab dezvoltate ( cu un curent capacitiv de punere la pamant de pana la 50 A) si, respectiv, -10% in retelele puternic dezvoltate ( cu curentul capacitiv de punere la pamant cuprins intre 50 si 100 A); b. durata functionarii retelei cu simpla punere la pamant se va limita la durata depistarii si deconectarii liniei defecte; pe aceasta durata nu se va deconecta grupul de compensare a curentului capacitiv de punere la pamant; c. deconectarea circuitelor de linii si de transformatoare de forta aflate sub tensiune, fara sarcina, nu se va efectua prin separator; d. functionarea in numar incomplet de faze se interzice. 6.2.10. Pentru protejarea bobinei de stingere contra supratensiunilor de comutatie provocate de deconectarea scurtcircuitelor trifazate cu punere la pamant, pentru cazurile in care aceste supratensiuni depasesc valorile indicate in anexa 9, se vor monta inparalel cu bobina de stingere descarcatoare cu rezistenta variabila.

37/ 50

ANEXA A2 TRATAREA PUNCTULUI NEUTRU IN RETELELE DE MEDIE TENSIUNE.

38/ 50

Punctul neutru al unei retele ( vezi definitia punctului neutru de la pct.1.3. ) poate avea mai multe regimuri de functionare. In mod curent, pentru regimul de functionare al punctului neutru, se foloseste termenul de ,,mod de tratare sau,,tratarea punctului neutru. In functie de natura si caracterul impedantei ZN ( fig.A.2.1.) neutrul retelei poate fi considerat ca: - izolat 1 - tratat cu bobina de stingere ZN = LN = C 0f - tratat cu impedanta de limitare ZN = RN + j LN ; cazul particular ZN = RN - legat direct la pamant ZN 0 in care - LN inductanta bobinei de compensare; - C0f capacitatea fata de pamant a tuturor fazelor legate galvanic in reteaua in care se face compensarea prin bobina. - ZN rezistenta impedantei de limitare ZN = ;

Tratarea neutrului retelelor de medie tensiune trebuie sa aiba in vedere cateva aspecte principale: - valoarea curentului monofazat de defect, a pamant;

39/ 50

- valoarea supratensiunilor (tranzitorii si stationare) si nivelul izolatiei; - incalzirea conductoarelor si a prizelor de pamant; - influente in mediul inconjurator. Pentru cazul scurtcircuitelor polifazate instalatiile de protectie prin relee sunt practic similare, indiferent modul de tratare al punctului neutru. In cazul unei puneri la pamant, valoarea curentului de defect determina alegerea protectiilor, fiind distincte urmatoarele situatii: - retele cu neutrul izolat, prin care, la locul defectului, trece curentul total capacitiv din intreaga retea al celor doua faze neafectate . Conform PE 109-92, retelele de medie tensiune pot functiona in acest regim daca curentul total capacitiv de punere la pamant este cel mult 10A. Sunt necesare precizarile: # dat fiind valoarea mica a curentului de punere la pamant, pe liniile electrice nu este prevazuta, de regula, o protectie pentru acest tip de defect . Exista, in schimb, o protectie maximala de tensiune, temporizata, conectata la infasurarea in triunghi deschis al transformatorului de tensiune din celula de masura a fiecarei bare, cu rolul de a sesiza orice punere la pamant din reteaua conectata galvanic pe bara respectiva Aceasta protectie, de tensiune homopolara, avertizeaza personalul asupra evenimentului produs pentru a lua masurile de depistare a liniei cu punere la pamant, ca si in cazul retelelor tratate prin bobina de stingere ; # apar supra tensiuni tranzitorii de scurta durata ( cel putin 2,8 Uf ) si supra tensiuni permanente pe toata durata punerii la pamant ( care pot depasi, in limite mici, tensiunea de linie ) care solicita izolatia instalatiei Intervalul de timp in care izolatia este supusa supratensiunii persistente depinde de conceptia de exploatare a retelei ( in multe situatii se admite functionarea cu o punere la pamant un timp limitat ), iar la limita, depinde de operativitatea prin care se determina circuitul afectat si scoaterea lui din exploatare. In aceste conditii exista pericolul sa apara o a doua punere la pamant, care este un scurtcircuit bifazat prin rezistenta uneori mare, cu punere la pamant. Instalatiile de protectie sunt practic aceleasi cu cele folosite in retelele tratate prin bobina de stingere ; -retele cu neutrul tratat prin bobina de stingere, prin care, la locul defectului, trece curentul egal cu suma vectoriala avand ca termeni curentul total capacitiv de pe fazele neafectate si curentul inductiv creiat de bobina (valoarea curentului inductiv depinde de gradul de compensare relizat,de regula supracompensat cu cel mult 10%) Conform PE 109-92 acest regim se aplica retelelor care nu pot functiona, dat fiind valoarea mare a curentului capacitiv, in regimul cu neutrul izolat.Sunt necesare precizarile:

# ca si in cazul retelelor cu neutrul izolat, dat fiind valoarea mica a curentului de punere la pamant, pe liniile electrice nu este prevazuta, de regula, o protectie pentru acest tip de defect. Evidentierea unei puneri la pamant se face prin protectia homopolara de tensiune, ca si in cazul precedent ( neutrul izolat ). Pentru selectarea liniei cu punere la pamant, in afara metodei deconectarii manuale succesive, sunt echipamente care supravegheaza circuitele conectate pe aceiasi bara de medie tensiune si care folosesc unul din principiile: compararea nivelului de armonici superioare ( 3 si 5 ) din curentul homopolar al fiecarei linii si selectarea liniei cu defect ca fiind cea cu cel mai mare nivel al acestor armonici; evidentierea liniei care are o componenta de putere homopolara wattata, consecinta a existentei curentului wattat in curentul homopolar, determinat de caracteristicile rezistive ale retelei si ale bobinei de compensare care circula la locul cu defect; masurarea simultana a curentilor homopolari ( modul si faza ) si realizarea sumei vectoriale a acestora. Linia cu defect este cea al carei curent homopolar are proiectia, pe o axa perpenticulara pe suma vectoriala a tuturor curentilor homopolari, in sens opus fata de proiectiile celorlalti curenti pe aceiasi axa ( metoda DESIRE ); # apar supratensiuni tranzitorii de scurta durata si supratensiuni permanente pe toata durata punerii la pamant ( care nu depasesc tensiunea de linie ) ca si in cazul neutrului izolat, iar problemele care apar sunt similare cu a acestora; retele cu neutru tratat prin impedanta de limitare, respectiv cazul particular relizat prin rezistor, utilizat in retelele de medie tensiune, prin care, la locul defectului, trece un curent a carei valoare maxima este determinata de valoarea impedantei de limitare.Conform PE 109-92 acest regim se aplica retelelor care nu pot functiona in regimul cu neutrul izolat sua compensat cu bobina de stingere. Sunt necesare precizarile: # curentul de punere la pamant la locul defectului are valoarea maxima determinata de valoarea rezistorului ( impedantei ) de limitare si este cuprinsa intre 300 si 1000 A ( vezi si Anexa A1 ). O punere la pamant reprezinta un scurtcircuit monofazat cu un curent suficient de mare pentru a produce functionarea selectiva a protectiilor. In cazul unor puneri la pamant prin rezistenta mare, deci cand valoarea curentului la locul punerii la pamant este mica, se prevad protectii speciale, cu sensibilitate marita, cum sunt: releu de curent homopolar, directional, masurand unghiul de defazaj intre curentul homopolar al liniei si caderea de tensiune de pe rezistorul din punctul neutru. Releele se desensibilizeaza pentru curentul de dezechilibru al

40/ 50

transformatoarelor de masura conectate ca filtru Holmgreen sau al transformatoarelor toroidale ( filtre Ferantti ); protectie maximala de curent homopolar care pune in relatia ,,SI curentul de linie cu cel de pe rezistorul de limitare. Protectia se desensibilizeaza la curentul de dezechilibru ca la protectia mentionata mai sus # supratensiunile care apar sunt, de regula, cu putin mai mici decat cele care apar la retelele cu neutrul tratat prin bobina de stingere care dureaza pana la ceclansarea prin protectie. Se observa, deci, ca din punctul de vedere al exploatarii instalatiilor de medie tensiune, in general, si din punctul de vedere al instalatiilor de protectie, in special, fiecare sistem de tratare al punctului neutru prezinta avanaaje si dezavantaje. Acest subiect ( al tratarii punctului neutru ) prezent in discutiile specialistilor de mai multe zeci de ani, este in continuare prezenta si apar noi solutii. Astfel, din diverse considerente, in diverse tari europene, prinde contur tratarea combinata ( mixta ) a punctului neutru. Aceasta solutie cauta sa imbine avantajele tratarii neutrului prin bobina de compensare ( stingere ) cu cele ale tratarii neutrului prin rezistor. Dar cum nu pot rezulta numai avantaje, sistemul are si dezavantaje care rezulta din dezavantajele celor doua sisteme. Avantajele si dezavantajele fiecarui din cele doua sisteme in parte, in raport cu punerea la pamant a unei faze, defect frecvent care, de fapt, obliga la alegerea unui mod de tratare a neutrului, sunt: -tratarea neutrului prin bobina de stingere are avantajele: # curent mic la locul punerii la pamant care favorizeaza stingerea arcului electric si nu conduce, de regula, la declansarea liniei; # defectele autostingatoare sunt fara repercursiuni; # se poate functiona un timp limitat, determinat, in acest regim pentru a nu afecta alimentarea consumatorilor; si dezavantajul: # supratensiunile stationare prezente in perioada in care se functioneaza cu punere la pamant, pot creia, datorita izolatiei slabite, un al doi-lea punct de punere la pamant, luand astfel nastere defectul ,,dubla punere la pamant declansat prin protectii. Prin acesta se pierde avantajul mentionat anterior privind alimentarea consumatorilor si, in plus, apar costuri suplimentare cu efectuarea reparatiilor. - tratarea neutrului prin rezistor are avantajul: # depisteaza rapid si selectiv punerea la pamant. Sunt prezente numai supratensiunile tranzitorii care pun in pericol izolatia retelei un timp mai redus; si dezavantajele:

41/ 50

# orice punere la pamant, cu rezistenta mica, duce la declansarea liniei. In unele cazuri dispozitivul RAR, cu unul sau mai multe cicluri, poate repune linia in functiune dar consumatorii sensibili la goluri de tensiune sunt afectati; # defectele cu rezistenta mare pot fi deconectate si neselectiv, afectand un numar mai mare de consumatori; # datorita curentilor mari care apar la locul punerii la pamant exista pericolul unor accidentari ( in special la animale ) in imediata vecinatate a prizelor de punere la pamant a stalpilor. Alegerea uneia din solutiile de tratare a punctului neutru trebuie sa tina seama de : - investitiile; - cheltuielile cu mentinerea nivelului de izolatie; - daunele solicitate de consumatori sau de alte persoane pentru diversele pagube produse; - izolarea selectiva a defectelor. Pornind de la avantajele si dezavantajele celor doua moduri de tratare a punctului neutru cat si al criteriilor ce trebuiesc avute in vedere la alegerea solutiei, apare avantajoasa, uneori, tratarea combinata sau mixta. Schema monofilara tipica de principiu este prezentata in fig.A.2.2 ( in functie de realizare a punctului neutru sunt si alte variante ). In mod normal intreruptorul IR al rezistorului este deconectat, deci reteaua functioneaza cu neutrul tratat prin bobina de stingere. Dupa aparitia unei puneri la pamant, sesizata de protectia homopolara de tensiune, se activeaza echipamentul de comanda EC. Daca intr-un interval de timp stabilit ( aproximativ 0,8 1 ) defectul nu este depistat de o alta protectie sau persista, se comanda inchiderea intreruptorului IR pentru un timp limitat tc ( aproximativ 25 30 ). Prin conectarea rezistorului sunt creiate conditii pentru functionarea protectiilor liniei cu defect si deconectarea acesteia. In intervalul de timp tc cat este conectat rezistorul se incearca si reanclansarea liniei precum si rezolvarea altor defecte ce pot sa apara cu aceasta ocazie datorita supratensiunilor. Timpul tc se stabileste astfel incat sa nu fie actionat in mod repetat intreruptorul IR.Dupa parcurgerea timpului tc intreruptorul IR va fi deconectat, deci se revine la regimul anterior de functionare cu neutrul tratat prin bobina de compensare. Dupa depistarea liniei cu punere la pamant persistenta pot fi luate masurile: - se mentine deconectata linia pana la remedierea defectiunii; - se reconecteaza linia pentru a nu produce dauna consumatorilor si se functioneaza in acest regim pana la localizarea defectului pe linia cu punere la pamant. In aceasta situatie se conteaza pe operativitatea echipei de interventie si pe calitatea izolatiei retelei. Daca se cunoaste ca

42/ 50

izolatiaretelei este slabita, acest mod de functionare nu se poate aplica.

43/ 50

110kV

20kV

TSP L

IR R

EC

fig. A.2.2 O alta solutie care incearca sa se impuna si care prezinta avantaje este cea a tratarii neutrului prin bobina de compensare cu reglaj automat, continuu, al inductantei si echipamente performante pentru depistarea liniilor cu punere la pamant, care utilizeaza principii noi ( de exemplu principiul DEZIRE )

44/ 50

CABLU A2YSY 11,6/20KV (POLIETILENA) Nr. crt. Diametrul conductorului (mm) Sectiunea conductoru -lui (mm2) Grosimea izolatiei (mm) Capacitatea conductorului (F/Km) Val. ptr. Val. ptr. exploatare proiectare 0,124 0,134 0,143 0,159 0,181 0,201 0,221 0,240 0,260 0,291 0,316 0,379 0,154 0,172 0,195 0,217 0,238 0,258 0,280 0,313 0,341 0,409 Curentul de incarcare (A/km) Val. ptr. exploatare 0,451 0,518 0,579 0,658 0,729 0,802 0,872 0,942 1,057 1,144 1,376 Val. ptr. proiectare 0,486 0,558 0,623 0,706 0,785 0,861 0,939 1,016 1,136 1,236 1,484 Curentul de punere (A/km) Val. ptr. exploatare 1,353 1,554 1,737 1,974 2,187 2,406 2,616 2,826 3,171 3,432 4,128 Val. ptr. proiectare 1,458 1,674 1,869 2,118 2,355 2,583 2,817 3,048 3,408 3,708 4,452

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

5,9 7 8,2 9,9 11,5 13 14,5 16,1 18,6 20,6 25,7

25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400

5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5

CARACTERISTICILE ELECTRICE ALE CABLURILOR TIP A2YSY 12/20Kv. CONDUCTOR MASIV SAU MULTIFILAR ECRAN CUPRU BENZI SAU SARME, TEMPERATURA CONDUCTORULUI 60C, TEMPERATURA ECRANULUI 50C, REZISTIVITATEA SOLULUI 100M, FRECVENTA 50HZ Sectiunea Tip Tip Imax Rezistenta directa conductor ecran admisibil (mm2) (inversa) (A) Rd /km masiv 95 multifilar masiv 120 multifilar masiv 150 multifilar benzi sarma benzi sarma benzi sarma benzi sarma benzi sarma benzi sarma 225 225 225 225 225 225 225 225 285 285 285 285 0,372 0,373 0,372 0,373 0,294 0,296 0,294 0,296 0,240 0,241 0,239 0,241 0,377 0,386 0,377 0,386 0,299 0,308 0,299 0,307 0,244 0,255 0,253 0,252 Reactanta directa (inversa) Xd /km 0,138 0,130 0,125 0,127 0,125 0,126 0,119 0,121 0,120 0,121 0,121 0,116 0,214 0,212 0,208 0,207 0,208 0,207 0,201 0,199 0,202 0,200 0,195 0,193 Rezistenta homopolara Rh /km 1,294 1,266 1,287 1,263 1,210 1,185 1,204 0,183 1,151 1,129 1,149 1,126 1,191 1,218 1,188 1,216 1,111 1,138 1,107 1,136 1,053 1,082 1,049 1,080 Reactanta homopolara Xh /km 1,456 0,624 1,449 0,622 1,449 0,621 1,441 0,618 1,443 0,618 1,435 0,615 1,389 0,638 1,383 0,635 1,383 0,634 1,376 0,630 1,377 0,631 1,371 0,627 Capacitate de serviciu C F/km 0,186 Curent de incercare Io A/km 0,809 Curent de fuga Ip A/km 2,429 Pierderi dielectrice Wd W/km 11,219

0,205 0,201 0,224 0,218 0,242

0,893 0,875 0,975 0,940 1,053

2,677 2,624 2,925 2,846 3,160

12.365 12,124 13,511 13,149 14,597

CABLU NAFKBA 11,6/20kV (si alte cabluri cu izolatie de hartie)

Nr. crt.

Diametrul conductorului (mm)

Sectiunea conductoru -lui (mm2)

Grosimea izolatiei (mm)

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

5,9 7 8,2 9,9 11,5 13 14,5 16,1 18,6 20,6 25,7

25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400

5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5

Capacitatea conductorului (F/Km) Val. ptr. Val. ptr. exploatare proiectare 0,230 0,253 0,263 0,259 0,335 0,374 0,409 0,444 0,481 0,540 0,586 0,704 0,292 0,324 0,368 0,410 0,449 0,448 0,529 0,593 0,643 0,772

Curentul de incarcare (A/km) Val. ptr. exploatare 0,834 0,960 1,070 1,215 1,355 1,481 1,610 1,745 1,957 2,080 2,551 Val. ptr. proiectare 0,918 1,057 1,175 1,336 1,488 1,627 1,774 1,919 2,149 2,449 2,802

Curentul de punere (A/km) Val. ptr. exploatare 2,502 2,880 3,210 3,645 4,065 4,443 4,830 5,235 5,871 6,240 7,653 Val. ptr. proiectare 2,754 3,171 3,525 4,008 4,464 4,881 5,322 5,757 6,447 7,347 8,406

47 / 50

ANEXA A4

PARAMETRII PROTECTIEI DIFERENTIALE LONGITUDINALE HOMOPOLARE CU IMPEDANTA MARE.

Schema protectiei este data in fig.A4.1

RC

RS ZRC TC

fig. A.4.1 Impedanta de stabilizare se calculeaza cu relatia


U

TC Zs = 2 I ( ZTC + Z RC + Z c ) pp

[ ]

( A4-1 )

in care UTC tensiunea la bornele transformatorului TC. Se alege din curba Volt Ampermetrica a transformatorului respectiv, in apropierea cotului de saturatie; ZTC impedanta transformatorului de curent; ZRC impedanta releului; Zc impedanta ( rezistenta ) conductoarelor de legatura ; Ipp curentul de pornire a protectiei determinat cu relatia ( 4.7 ) De regula, termenul al dio-lea al relatiei ( a4-1 ) este mult mai mic decat primul termen. Spre exemplu, daca se pune conditia ca consumul produs de impedanta releului si al conductoarelor sa nu depaseasca puterea maxima a

48 / 50

transformatorului de curent, rezulta ca pentru o putere uzuala de 30 VA ( pentru TC ) si curentul nominal de 5A ZRC + Zc =
S 30 = = 1,2 I 2 25

( A4-2 )

Impedanta transformatorului este cu mult mai mica decat aceasta valoare. In continuare se va calcula impedanta de stabilizare a unei protectii care este conectata pe transformator tip CIRTO. Din curba V A a acestuia, se determina valoarea tensiunii in apropierea cotului de saturatie, care este 68 v. Din ( A4-1 ), neglijand al doi-lea termen, rezulta
68

RS = 2.0,5 = 68 ( A4-3 ) In relatia ( A4-3 ) am considerat Ipp = 0,5 A , respectiv curentul de dezechilibru conform relatiei ( 4.7 ). Pentru determinarea stabilitatii termicese considera curentul de durata prin rezistor ca fiind, acoperitor, curentul de dezechilibru, respectiv 0,5 A, deci Pd = I2. RS = ( 0,5 )2 . 68 = 17 W Energia disipata va fi, in timpul unui scurtcircuit
2 .RS .t = 52 . 68. 0,1 = 170 Ws Esc = I sc

( A4-4 )

( A4-5 )

in care Isc curentul de scurtcircuit. S-a considerat 300 a ptimari, respectiv 5 A secundari pentru un raport 300 / 5 A; t timpul de deconectare considerat 0,1s , rezultat din timpul propriu al releului ( 0,03s ) si timpul intreruptorului ( 0,07 s ). Rezistenta de stabilitate se alege, potrivit acestor date, din cataloagele producatorilor de rezistoare. Releul de curent se alege punand conditia sensibilitatii necesare ( in exemplu de mai sus 0,5 A ). Se recomanda sa fie cu filtru pentru rejectarea armonicilor superioare.

49 / 50

ANEXA A5

PROTECTIA DIFERENTIALA HOMOPOLARA REALIZATA CU RELEUL RCZD (Text preluat din ,, Indreptar de proiectare pentru retele de MT cu neutrul legat la pamant prin rezistenta 1.E-Ip 35/1-90 ) Pentru functionarea corecta a protactiei este necesar ca transformatoarele de curent la care se racordeaza protectia sa indeplineasca conditiile: - utilizarea transformatoarelor cu acelasi raport. Daca nu exista aceasta posibilitate, pentru egalizarea modulelor se vor folosi transformatoare de egalizare; - tensiunea de cot a acestor transformatoare Uc , definita de STAS 11612/281, trebuie sa fie mai mare decat 30 V; - aceste transformatoare, pe cat posibil, sa faca parte din aceeasi serie de fabricatie pentru a avea aceeasi caracteristica de magnetizare; - sa nu fie depasita sarcina secundara. Pentru realizarea reglajului acestei protectii se procedeaza astfel: - se alege un releu diferential RCZD ( In=1 sau 2 A ), care sa permita un reglaj de curent ,,Ir astfel stabilit, incat raportul intre curentul de (1) scurtcircuit monofazat I sc si curentul reglat primar sa fie mai mare ca 1,5 - se alege o priza in circuitul de curent al releului RCZD astfel incat tensiunea Uar care rezulta din caracteristica U = f (I) pentru valoarea (1) stabilita I sc sa fie mai mica decat 0,5.Uo Curentul de lucru ( actionare ) al protectiei rezulta; I1 = Ir + 3Imf ( A5.1 ) Acesti curenti, marimi secundare, reprezinta: Ir curentul reglat al releului; I1 curentul de lucru al protectiei; Imf curentul de magnetizareal transformatorului de curent din celula MT a transformatorului 110/MT. Valoarea curentului Imf se determina din caracteristica de magnetizare a transformatorului de curent respectiv, corespunzator tensiunii Uar mentionata mai sus. Valoare Ir se considera aleasa corespunzator, daca transformatorul de curent montat pe neutrul rezistorului indeplineste conditiile :

50 / 50

Zpr > rrr ( I )2 + 2 r1o( I )2 + 3rto ( I )2 n n n Uo > Uar + 2 ( Ir = 3Imf ) r1o

Ir

I1

I mf

(A5.2 ) ( A5.3 )

in care: rrr valoarea in Ohmi a impedantei determinate din caracteristica z=f(I) a releului, corespunzator curentului reglat Ir, pentru priza de curent stabilita; rte valoarea in Ohmi a rezistentei infasurarii secundare a unuia din transformatoarele de curent din celula MT a transformatorului 110/MT. Aceste transformatoare se considera ca avand caracteristici identice. In curentul secundar nominal al transformatorului de curent ( 5 ); r1o rezistenta conductoarelor de legatura intre bornele transformatorului de curent de pe neutrul BPN si locul de montare al releului RCZD. Verificarea protectiei. Se face pentru: - scurtcircuit monofazat in zona protectiei
(1) I sc > I1 nc

(A5.4)

in care
(1) I sc - valoarea curentului de scurtcircuit minofazat

no raportul de transformare al transformatorului de pe circuitul de nul al rezistorului. - scurtcircuitultrifazat in afara zonei protejate Uar > Ksig..Udez. (A5.5) in care Ksig. coeficientul de siguranta, egal cu 1,25; Udez.- tensiunea de dezechilibru la bornele filtrului Holmgreen in timpul unui scurtcircuit trifazat exterior, care se calculeaza cu Udez. =
R R 2 .I 3

[V]

( A5.6 )

in care RR2 rezistenta releului R2 din fig. A.5-1 I curentul de scurtcircuit trifazat pe faza

51 / 50