CERCETAREA N NURSING

Cercetarea tiinific este o form de investigare bazat pe raionament sistematic, necesar n toate compartimentele activitii umane, o manier tiinific de cunoatere caracterizat prin autocorectare, specific ngrijirii pacientului. Trecerea de la rutin la practica bazat pe evidena clinic i dovezile tiinifice presupune mai mult: informare continu, cunoaterea raionamentelor ce stau la baza activitii zilnice avnd drept rezultat mbuntirea calitii ngrijirilor acordate. Cercetarea n nursing are anumite caracteristici care o difereniaz de alte domenii;este o cercetare a aspectelor activitii profesionale n strns legtur cu sarcinile, atribuiile i responsabilitile asistentelor medicale cu studii superioare, avnd drept obiectiv mbuntirea cunotinelor i adoptarea unei atitudini academice. Toate acestea se vor reflecta n atingerea unui standard nalt de profesionalism n serviciile de nursing. Dezvoltarea profesional, clinic i dezvoltarea n plan personal sunt motive ce ar trebui s stea la baza nelegerii i aplicrii rezultatelor cercetrii tiinifice. Ce reprezint cercetarea pentru nursing? - constituie baza de selectare a cunotinelor transmise de educatorul/ formatorul n nursing - este un model cadru pentru procesul de nursing - este un impuls i o direcie pentru conceptualizare n nursing (ghiduri, protocoale) - este o reprezentare conceptual a realitii, o form clar abstract ce reconstituie realitatea. Metodele de cercetare n nursing sunt specifice scopului pe care cercettorul / autorul l vizeaz; metodologia include aspecte referitoare la dimensiunea, tipul lotului de studiu, mijloacele de cercetare, colectare, prelucrare i analiz a datelor Cea mai practic clasificare a metodelor de cercetare: - Studiu descriptiv - Studiu experimental a. grup experimental i de control b. variabile independente i dependente c. trial randomizat de control - Studiu participativ / de aciune Studiile pot fi deasemenea: - studiile cantitative - studiile calitative - studiile mixte (cantitative i calitative) Mijloacele de cercetare n nursing includ: chestionare, nregistrri audio i video, interviul(structurat, semistructurat i nestructurat ), tehnici de observaie (comportamental sau fiziologic, direct sau indirect; pasiv - nonparticipativ sau activ participativ) Modelul de cercetare caut s scoat n eviden idei / ipoteze, ducnd la formarea viziunii i a scopului global. Funcia atribuit modelului de cercetare este de a: - genera ipoteze - da directive pentru dezvoltarea cercetrii - ghida (orienta) culegerea datelor

Avnd n vedere apariia unor cerine crescute privind informaiile, profesorii de nursing orienteaz studenii s-i nsueasc metodele de studiu, folosirea gndirii, cile de selectare a informaiilor, s aplice cunotinele n practic i deasemenea s formuleze ipoteze pentru viitoare studii de cercetare. n concluzie, cercetarea n nursing este util pentru nelegerea conceptelor, modelelor specifice nursingului, a mediului de aciune i complexitatea situaiilor de nursing n practica profesional. Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate este procesul care ofera individului si colectivitatiilor posibilitatea de a mari controlul asupra determinantilor sanatatii si prin aceasta si posibilitatea de a-si ameliora sanatatea promovarea sanatatii reprezinta o un concept unificator pentru cei ce recunosc necesitatea schimbarii stilului si conditiilor de viata o o strategie de mediere intre indivizi si mediu o o strategie noua in domeniul sanatatii si al serviciilor sociale principiile promovarii sanatatii o promovarea sanatatii lucreaza cu oameni pentru oameni o este un proces ce se desfasoara in cadrul comunitatii locale o se adreseaza cu precadere cauzelor subiacente sanatatii o se adreseaza atit individului cit si mediului inconjurator o scoate in evidenta laturile pozitive ale sanatatii o implica si cuprinde toate sectoarele societatii o implicarea intregii populatii la apararea propiei sanatati o dezvoltarea capacitatii individului de a influienta , in cunostiinta de cauza factorii determinanti ai sanatatii o modificarea mediului pentru a intarii factorii ce favorizeaza un stil de viata sanatos educatia pentru sanatate o se poate defini ca fiind un sistem ce include constiinta starii de sanatate, procesul de predare/invatare, participare o populatia trebuie sa participe inmod activ si constient la rezolvarea problemelor de sanatate publica o face parte din viata culturala a fiecarei tari

Metode de cercetare Criteriile etice ale cercetrii sunt: importanta pentru sntate, validitatea stiintific, selectarea cazurilor, relaia favorabil risc-beneficiu, controlul independent, consimtmntul si respectul fat de subiecti. Confidentialitatea este important n protectia subiectilor. Cercetarea este avizat de Comitetul de etic.

INTRODUCERE Cercetrile biomedicale dateaz din secolul XIX, initial efectundu-se la animale si apoi au trecut la om. Primele cercetri umane s-au nscut din nevoia stringent de rezolvare a unor cazuri disperate de intoxicati sau boli infectioase care trebuiau urgent tratate iar individul era concomitent pacient si subiect de cercetare. Cercetrile stiintifice medicale au evoluat de la experimentarea unor vaccinuri la cercetrile terapeutice, fiziopatologice si genetice, care au generat aprige controverse mergnd pn la prohibitia unor cercetri terapeutice. Astfel a devenit necesar stabilirea unor norme orientative de conduit etic pentru protectia subiectilor cercetrii. CRITERIILE DE APRECIERE A ETICII CERCETRII n vederea avizrii implementrii unei cercetri s-au delimitat 7 criterii care reprezint standardele etice specifice pentru o cercetarea clinic. Ele reflect onestitatea si responsabilitatea cercettorilor. Criteriile sunt universale iar aplicarea lor necesitadaptarea la particularittile culturale si condiiile economice locale. 1. Importana stiintific sau social O cercetare medical este etic dac evaluarea diagnosticului, interventiei terapeutice sau a teoriei conduc la ameliorarea strii de sntate a individului. Ea cuprinde studii etiologice, patogenetice, epidemiologice, testeaz ipoteze care elucideaz morfologia sau fiziologia sistemelor biologice, chiar dac nu au aplicabilitate imediat. Unele cercetri compar studii clinice diferite n aceleasi conditii de investigare pentru a stabili dac implementarea cercetrii are valoare stiintific, nu expune la pericole iar subiectii i nteleg necesitatea social. 2. Validitatea stiintific Validitatea stiinific este asigurat de numrul subiectilor, de metodele de cercetare si de analiza statistic a rezultatelor. O cercetare medical necesit un lot semnificativ de subiecti care s poat atesta valoarea rezultatelor si s fie comparabile n metaanalize cu alte studii. Un lot mic nu justific expunerea subiecilor, chiar dac riscurile sunt minore. n cercetarea terapeutic se impune un lot nul cu placebo, echilibrat numeric iar alegerea subiectilor s tin seam de medicaia primit anterior. Metodele de investigaie s fie neinvazive, fiabile, s recurg la analize, teste si aparatur performant care s nu expun subiecii la riscuri. Rezultatele cercetrii sunt valide dac sunt confirmate de analize statistice. 3. Selectarea cazurilor Selecta cazurilor trebuie s fie satisfctoare, s rspund strict obiectivelor cercetrii pentru ca rezultatele s fie generalizabile. n protocolul de cercetare se specific strategiile de recrutare, criteriile de nrolare, dar si criteriile de excludere. n selectarea cazurilor se are n vedere minimalizarea riscurilor si sporirea beneficiilor subiecilor si societtii. n principiu, loturile

de studiu trebuie s fie egale numeric, similare n privinta beneficiilor si inconvenientelor cooperrii sociale. Cercetrile terapeutice umane sunt precedate de cercetri la animale iar studiile la copil urmeaz dup studiile la adult. Potrivit specificului terapiei, selectarea lotului ine seama de vrsta si sexul subiecilor . Copilul este vulnerabil n cercetarea stiintific, nu poate fi exclus de la beneficiile cercetrii dar trebuie protejat de riscurile ei . 4. Relatia favorabil risc beneficiu Relatia risc beneficiu favorabil presupune ca beneficiul s depseasc riscul. Ei clasific riscurile n cercetarea stiintific ca: minime: observatia, msurtorile antropometrice, colectarea unei probe de urin sau snge n cursul tratamentului; mici: emotiile, punciile venoase, administrrile parenterale medicamentoase; mari: biopsiile hepatice, pulmonare, punctiile arteriale, cateterismul cardiac care se fac pentru stabilirea diagnosticului, iar cercetarea vizeaz tratamentul copilului . Riscurile cercetrii cuprind si excluderea pe parcurs a unor subieci prin abandon, mbolnvire sau schimbarea domiciliului, care mresc costul si micsoreaz beneficiul. Principiile generale ale cercetarii in nursing a. tipuri de studii - observationale folosesc fenomenele existente in incercarea de a intelege aspecte ale sanatatii sau ale bolii - experimentale testeaza efectul unor interventii asupra unui anumit aspect al sanatatii sau al bolii b. scopul este de a asigura progresul cunostiitelor referitoare la boala si sanatate - obiectivele pot fi - evaluarea starii de sanatate - cercetarea istoriei naturale a boliilor - analiza proceselor de luare a deciziei clinice - determinarea si evaluarea rezultatelor tratamentului - identificarea si evaluarea factorilor de risc c.principiile de proiectare a unui studiu - caracteristicile studiului o trebuie sa includa stabilirea tipului de studiu care va fi folosit stabilirea manierei in care studiul va fi condus - punctele forte si limitele o fiecare studiu are anumite puncte forte si anumite puncte slabe bine definite o metodele folosite in cadrul unui studiu pentru selectia si tratamentul subiectilor, colectarea datelor, analiza acestora - consideratii metodologice majore o selectia subiectiilor o colectarea datelor o analiza statica - alte consideratii

o limitele studiului o resursele care sunt disponibile o constrigerile etice impuse o populatia care in limite rezonabile se asteapta sa participe la studiu o costurile si riscurile care trebuie luate in considerare d. principii folosite in evaluarea datelor studiului - eficacitate - eficienta - increderea siguranta - validitate - cauzalitate - eroare sistematica - sensibilitate - specificitate Instrumente de evaluare ale ingrijirilor Masurarea activitatii de ingrijire pe baza unui model restrans pentru a fi operational Recunoasterea si valorizarea productiei de ingrijiri Asigurarea posibilitatii de a descrie ingrijirile efectuate Gestionarea departamentului de ingrijiri pe baza informatiilor obtinute - definitii MEIM M = Memoire (Memoriu) : posibilitatea de a descrie ingrijirile, cunostintele dobandite, competentele, profesionalismul E= Ecriture (Scris) : asigurarea perenitatii, existenta unui limbaj comun, martor al evolutiei I = Infirmiere (Ingrijiri): activitatea de ingrijiri acordate de personalul mediu, conform legii M = Modelisee Model : conform unui consens prin care toata lumea este de acord MEIM : concepte de referinta Personalizarea ingrijirilor Persoana ingrijita este actorul propriului proiect de sanatate Ingrijirea sanatatii are in vedere dimensiunile bio-psiho-sociale Ingrijirea are ca scop promovarea sanatatii Abordare a ingrijirilor pluridisciplinara si interdisciplinara MEIM : Utility Activitate de ingrijiri care nu poate fi masurata Mijloace calculate in functie de numarul de paturi Rolul personalului mediu:executarea si competentele tehnice Contabilizarea activitatilor de ingrijiri Mijloace centrate pe nevoile pacientilor Rolul personalului: rol de executare si demers clinic, demers de ingrijiri, coordonare MEIM : concluzii Instrument de masurare mai precis Nu este convertit in timp Trebuie facuta validarea internationala a EIC Calitatea tehnica a instrumentului este foarte buna Ofera un bun potential de exploatare Se bazeaza pe ingrijiri efectuate, insa care au fost considerate necesare de la inceput Consuma putin din timpul personalului mediu PRN(PCN) : Prezentarea instrumentului

Projet Recherche Nursing( PRN)/Proiect de Cercetare in Nursing(PCN), sub licenta creat de catre Charles Tilquin, Canada Instrument de Masurare a Volumului de Ingrijiri Necesare pentru un Client timp de 24h Cuvinte cheie : ingrijiri necesare durata 24h Metoda bazata pe ingrijirile necesare Metoda bazata pe un MCSI Ingrijiri curative, preventive, paliative considerate Ingrijiri - initiativa proprie sau ingrijiri delegate considerate Alte activitati de ingrijiri considerate Aplicarea in intregul spital Aplicarea in intreaga unitate ( Rea, Psihiatrie, Pediatrie ..) Limba franceza si germana Varsta peste 30 de ani Aplicata in Europa Costul PRN (PCN) Plata licentei pentru fiecare pat Formare Sistem informational sau hartie pentru codificare 30-40 de dosare pe zi sau 12 -16 minute per dosar in cazul unei asistente medicale PRN(PCN) 5 minute per dosar in cazul unei echipe /zi Concluzie PRN (PCN) este un instrument care permite atribuirea unei valori activitatii de ingrijiri Permite o transparenta nationala si interna a nevoilor Permite o gestionare nationala a efectivelor Ingrijirile necesare necesita validare Instrument cu orientare bugetara si profesionala Instrument precis care permite o anumita acuratete (finete) in interpretare. Concluzie 2 Instrument flexibil pentru audit sau continuu Instrument care permite masurarea a ceea ce este necesar (cuvenit) si a ceea ce este efectuat(dat) Instrument care a fost reevaluat pe plan international Evaluarea Organizarii Ingrijirilor : Vizeaza calitatea organizarii unitatilor de ingrijiri Abordarea organizarii ingrijirilor in globalitatea sa Evidentierea aspectelor pozitive care trebuie mentinute Identificarea aspectelor care trebuie imbunatatite Avantajul IEQOUS (IECOUI) Se adreseaza ingrijirilor indirecte: fara ca persoana ingrijita sa fie prezenta Reprezinta elementele necesare pentru realizarea ingrijirilor directe Postulatul IEQOUS (IECOUI) Postulat : cresterea calitatii organizarii unitatii face parte dintre activitatile asistentei sefe, care aplica metode si mijloace de control cu privire la resursele unitatii, urmate de actiuni corective. Obiectul IEQOUS (IECOUI) Compararea procesului de organizare a UI(unitatii de ingrijiri) Analizarea pe baza de norme si criterii aceptate

de catre personalul mediu si pacienti, a nevoilor unitatii Evidentierea aspectelor structurale care influenteaza direct sau indirect calitatea ingrijirilor Utilizarea IEQOUS (IECOUI) La nivelul intregului spital sau doar al unor unitati Optica este ameliorarea calitatii si nu controlul Nu se aplica in unitati medico-tehnice Tablou de bord pentru gestionarea unitatii de ingrijiri 1 Suport care sa-l ajute pe responsabil sa-si piloteze unitatea Permite asigurarea ca functionarea unitatii este optima Permite analizarea functionarii propriei zone de responsabilitate Compus din indicatori care trebuie supravegheati Tablou de bord pentru gestionarea unitatii de ingrijiri 2 Indicatori specifici unitatii Indicatori globali apartinand mediului ambiant al unitatii Indicatori curenti, cotidieni, operationali Indicatori strategici pe termen mediu si lung Concluzie Tinerea sub control sau autogestionarea unitatii de ingrijiri necesita pilotarea bazata pe un tablou de bord Organizarea ingrijirilor influenteaza volumul de munca si volumul de ingrijiri Numai masurarea volumului de ingrijiri nu este suficienta Scopul Proiectului-pilot Punerea la dispozitie a unui suport stiintific si a unor rezultate empirice, de tip descriptiv, in vederea imbunatatirii procesului de luare a deciziilor privind alocarea personalului mediu Obiectivele Proiectului - masurarea volumului de ingrijiri acordate de catre personalul mediu pacientilor ingrijiti la nivelul a 5 sectii (din 2 spitale diferite) folosind instrumentul SIIPS determinarea profilului sectiilor in functie de structura ingrijirilor (ingrijiri de baza, ingrijiri tehnice, ingrijiri de relationare si educative) si de intensitatea ingrijirilor - masurarea activitatilor aferente ingrijirilor (AAI) efectuate de personalul mediu prevederea efectivelor necesare pentru acordarea ingrijirilor pacientilor spitalizati in functie de volumul de munca determinat I. Instrumentul SIIPS a unui indicator al ingrijirilor directe acordate de personalul mediu, care ofera o apreciere globala si sintetica a ingrijirilor din timpul spitalizarii pacientului, plecand de la nevoia de ingrijiri in cazul acelui pacient Calculul personalului [(Puncte SIIPS/24h/UF)*8,33]/timp de munca zilnic per agent+(timp AAI/24h/UF)/timp de munca zilnic per agent = Nr posturi/zi/UF Metodologia SIIPS: avantaje nu este scumpa

permite comparatii are un domeniu de aplicare vast: - spital acuti (< 30 zile) - spitalizare de 1 zi, - spitalizare de lunga durata recuperare - ingrijiri la domiciliu, etc metoda sintetica pertinenta si acceptabilitate bune in Romania Metodologia SIIPS: avantaje pentru spital Pune la dispozitie informatii pentru: - tabloul de bord (sinteza activitatii si evolutia in timp) - decizia in caz de restructurari - analiza performantei (organizare, productivitate) - sistemul informational (calculul costurilor) - compararea UF intre ele Dotarea cu personal in Romania depinde deopotriva de: - nevoia de ingrijiri a pacientului (varsta, patologie, etc.) - arhitectura si de structura sectiei/spitalului (toaleta in camera, informatizarea unor functii,etc.) 4 din cele 5 sectii participante la Proiectul-pilot au nevoie de mai mult personal criteriile actuale de normare cu personal par sa nu fie fundamentate de o baza reala Nivel strategic Adoptarea unor criterii de alocare a personalului in functie de rezultatele aplicarii unui instrument de evaluare a ingrijirilor Crearea unui climat favorabil valorizarii activitatii cadrelor medii de catre conducerea institutiei si difuzarea metodei SIIPS la nivel institutional Experimentarea metodei SIIPS si in afara spitalelor de acuti Validarea si difuzarea metodei SIIPS la nivel national Nivel operational Instruire individualizata pentru aplicarea metodei Validarea externa a datelor inregistrate (re-lectura fiselor) Asigurarea unei bune calitati a: - planului de ingrijiri - comunicarii orale in echipa de ingrijiri - informatiilor inscrise in FO Punerea la dispozitie a unui catalog de definitii ale ingrijirilor Dotarea fiecarei sectii cu un calculator