Sunteți pe pagina 1din 20

Drept Comercial 2

1.Contractul de vanzare cumparare- cauza si caractere juridice. Contractul de vanzare-cumparare este acel contract in baza caruia o persoana, numita vanzator, transfera si garanteaza altei persoane, numita cumparator, dreptul sau de proprietate asupra unui bun sau alt drept real ori drept de creanta, sau dreptul asupra unei universalitati juridice, cumparatorul obliganduse in schimb a plati vanzatorului o suma de bani, numita pret. Contractul de vanzare-cumparare nu poate avea ca obiect drepturi personale nepatrimoniale si nici dreptruri patrimoniale care su caracter strict personal, precum nici alte drepturi prevazute de lege ori rezultate din acte unilaterale sau convenite prin contracte intuitu personae. Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare - consensual - deoarece se incheie valabil prin simplul consimtamant al partilor - este un contract sinalagmatic (bilateral) deoarece prin incheierea sa da nastere la obligatii recipropce intre partile contractante - contract cu titlu oneros, deoarece ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale, adica primire unui echivalent ( contraprestatie) in schimbul prestatiei la care se obliga. -este un contract comutativ, deoarece esistenta si intinderea drepturilor si obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti la incheierea contractului si nu depind, ca in cazul contractelo aleatorii, de un eveniment viitor si incer, care ar face sa existe sanse de canstig si pierdere pentru oricare din partile contractante. -cumparare este un contract translativ de proprietate. 2.Incapacitati de a cumpara.
a)

tutorii, bunurile personale care se afla sub tutela lor atata timp cat socotelile definitive ale tutelei nu au fost dat si primite (pct. 1). Ratiunea acestei interdictii urmareste ca intre tutore si minor sa nu se iveasca o contrarietate de interese si, evident, apararea intereselor celui aflat sub tutela; mandatarilor legali si cei conventionali imputerniciti sa vanda

b)

unele bunuri ale mandatului lor nu pot sa le cumpere, caci in calitatea lor de vanzator urmaresc sa obtina un pret mai bun, iar in calitate de cumparator sa ofere un pret cat mai mic, situatie in care s-ar ajunge la o contrarietate de interese intre mandat si mandatar
c)

administratorii bunurilor statului nu pot cumpara bunurile pe care le administreaza functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau ale unitatilor administrati-teritoriale care se vand prin intermediul lor Suntem de parere ca pentru nesocotirea prevederilor art. 1308 pct. 1 si 2 este justificata solutia nulitatii relative, iar pentru incalcarea celor de la pct. 3 si 4 sanctiunea nu poate fi decat nulitatea absoluta.

d)

1. O alta incapacitate speciala de a cumpara este continuta de art. 1309 C. civ. si priveste pe judecatori, procurori si avocati. Acestia nu pot deveni cesionari de drepturi litigioase ce sunt de competenta Curtii de Apel in a carei circumscriptie teritoriala isi exercita functia sau profesia. Sanctiunea nerespectarii acestei interdictii este nulitatea absoluta a actului, intrucat interdictia vizeaza apararea prestigiului justitiei ca putere in stat, deci un motiv de ordine publica. 2. Prin Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor s-a instituit o incapacitate speciala de cumparare in privinta terenurilor agricole. Astfel, potrivit art. 2 alin. 2, in cazul dobandirii prin acte juridice intre vii, proprietatea funciara a dobanditorului nu poate depasi 200 ha teren agricol in echivalent arabil, de familie. Nerespectarea acestei prevederi a legii atrage reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale (art. 2 alin 3 din Legea nr. 54/1998).
3.

cetatenii straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, acesta fiind un atribut exclusiv al persoanei care are calitatea de cetatean roman.

3.Obligatiile partilor

1. Locul si data platii. Daca nu s-a prevazut altfel in contract cumparatorul este obligat sa plateasca pretul la locul si in momentul in care i se face predarea lucrului vandut 2. Dobanda pretului. Cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pana la efectiva achitare a pretului in urmatoarele trei cazuri: daca exista conventie in acest sens; daca lucrul vandut si predat este producator de fructe (civile sau naturale). 3.

4.Garantia contra evictiunii. Obligatie ce revine vanzatorului si care, in linii generale, consta in indatorirea acestuia de a garanta cumparatorului linistita posesiune a lucrului vandut. Art.1377 Cod Civil dispune ca vanzatorul raspunde fata de cumparator de evictiunea totala sau partiala a lucrului vandut, sau de sarcinile la care s-ar pretinde supus acel obiect si care n-ar fi declarate la incheierea contractului. In principiu obligatia de garantie a evictiunii revine vanzatorului si succesorilor universali sau cu titlu universal ai acestuia.

5.Vanzarea bunurilor immobile.

6.Contractul de furnizare- cauza si caractere juridice. Contractul de furnizare este acela prin care o parte, denumit furnizor, se oblig s transmit proprietatea asupra unei cantiti determinate de bunuri i s le predea, la unul sau mai multe termene ulterioare ncheierii contractului ori n mod continuu, sau s presteze anumite servicii la unul sau mai multe termene ulterioare ori n mod continuu, iar cealalt parte, denumit beneficiar, se oblig s preia bunurile sau s primeasc prestarea serviciilor i s plteasc preul lor Caracterele juridice

- este un contract sinalagmatic (bilateral) ntruct obligaiile nscute din acesta sunt reciproce i interdependente. -este cu titlu oneros deoarece fiecare parte urmrete s i procure un avantaj n schimbul obligaiilor asumate. -are un caracter comutativ deoarece, la momentul ncheierii sale, existena drepturilor i obligaiilor prilor este cert, iar ntinderea acestora este determinat. este real ntruct, pentru validitatea sa, este necesar att realizarea acordului de voin, ct i remiterea bunului (bunurilor) sau prestarea serviciului. este un contract cu executare n timp, ntruct bunul poate fi predat la un singur termen sau la mai multe termene, ns ulterioare momentului ncheierii contractului. Serviciul poate fi predat chiar n mod continuu. 7.Contractul de report. Asadar, contractul de report este un contract comercial prin care o persoana detinatoare de titluri de credit care circula in comert, denumita report, da in report (vinde temporar) aceste titluri unei alte persoane, denumita reportator (de obicei bancher), in schimbul unui pret platibil imediat (pret de report sau premiu). Contractul de report cuprinde o dubla vanzare: - o vanzare ce se executa imediat, atat in privinta predarii titlurilor, cat si a pretului, - o revanzare cu termen si la un pret determinat (prin acelasi contract partile se inteleg ca, la un anumit termen, reportatorul sa revanda reportatului titluri de credit de aceeasi specie, primind pretul determinat). 8.Contractul de locatiune cauza si caractere juridice Contract in baza caruia o persoana, numita locator, se obliga sa asigure altei persoane, numita locatar (chirias), folosinta integrala sau partiala a unui lucru sau prestarea unui serviciu pe o durata de timp determinata, in schimbul unui pret corespunzator. Caractere juridice

-Locatiunea este un contract cu titlu oneros, in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu patrimonial -Locatiunea este un contracl comutativ, in care existenta si intinderea obligatiilor nu depinde de hazard si deci nu exista sanse de castig si pierdere pentru parti. -Locatiunea este un contract consensual, care se incheie prin acordul - fie si tacit al partilor (solo consensu), fara vreo formalitate. -Locatiunea este un contract cu executare succesiva, in timp. Elemen-tul "timp"' este de esenta locatiunii. Locatorul asigura folosinta lucrului pana la incetarea locatiunii, iar pretul este calculat dupa durata folosintei si timpul se are in vedere chiar daca pretul s-a fixat in mod global. In ceea ce priveste durata contractului, ea poate fi si nedeterminata, dar nu poate fi perpetua, vesnica. 9. Contractul de antepriza cauza si caractere juridice Contractul de antrepriz este acel act juridic n baza cruia o parte, numit antreprenor, se oblig s execute pe riscul su o lucrare determinat pentru o alt parte, numit client, n schimbul unei remuneraii. 2. Caracterele juridice ale contractului de antrepriz a. Antrepriza este un contract bilateral (sinalagmatic). b. Contractul de antrepriz este un contract consensual. c. Contractul de antrepriz este cu titlu oneros. d. Antrepriza este un contract comutativ. e. Contractul de antrepriz este un contract cu executare succesiv n timp. f. Antrepriza este, n principiu, un contract intuitu personae, clientul avnd n vedere calitile, aptitudinile i cunotinele personale ale antreprenorului. 10.Contractul de societate conditii de validitate

Contractul de societate este un acord de voin prin care dou sau mai multe persoane convin s constituie un fond comun din aporturile individuale, pentru a desfura o activitate comercial n urma creia s obin un profit pe care s-1 mpart ntre ei, de regul, n funcie de valoarea aportului adus de fiecare la constituirea fondului comun (capitalul social). Ceea ce este specific contractului de societate este prezena elementului subiectiv care const n intenia fiecrui asociat de a afecta societii aportul su individual, n schimbul mpririi beneficiului realizat de societate ca urmare a desfurrii activitii n comun. Conditiile de validitate a contractului de societate Poate fi asociat orice persoana fizica sau persoana juridica, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel. Un sot nu poate deveni asociat prin aportarea de bunuri comune decat cu consimtamantul celuilalt sot. Orice societate trebuie sa aiba un obiect determinat si licit, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri.Fiecare asociat trebuie sa contribuie la constituirea societatii prin aporturi banesti, in bunuri, in prestatii sau cunostinte specifice. 11. Formele societare. Dupa forma lor, societatile pot fi:

simple; in participatie; in nume colectiv; in comandita simpla; cu raspundere limitata; pe actiuni; in comandita pe actiuni; cooperative; alt tip de societate anume reglementat de lege.

12. Contractul de asociere in participatie. Asocierea in participatiune este un tip special de contract prin care doua sau mai multe persoane fizice si/sau juridice convin sa creeze o asociere in care sa

contribuie anumite bunuri in vederea exercitarii in comun a unor activitati comerciale, cu scopul de a imparti profitul obtinut. Asocierea astfel creata nu necesita formalitati de constituire in afara contractului, spre deosebire de societatile comerciale. Principala caracteristica a asocierii in participatiune este aceea ca nu creeaza o noua entitate juridica, drept care asocierea nu beneficiaza de personalitate sau patrimoniu propriu si in consecinta nu poate dobandi drepturi sau obligatii proprii. Asocierea in participatiune are doua categorii de asociati: 1) asociatul principal, vizibil (administratorul), 2) asociatul secundar, ascuns (participantul). 3) Asocierea in participatiune confera drepturi si obligatii diferite pentru fiecare asociat. Asocierea in participatiune confera drepturi si obligatii diferite pentru fiecare asociat. a. Obligatiile asociatului aparent Obligatiile asociatului principal fata de asociatul secundar: Asociatul principal trebuie sa administreze asocierea cu buna credinta, manifestand prudenta si diligenta pe care le-ar arata in afacerea sa. Drept urmare tot acesta trebuie sa tina inregistrarile contabile ale activitatii asocierii in participatiune si va fi raspunzator fata de asociatul secundar pentru proasta administrare a asocierii (lipsa profitului, pierderi provocate din culpa asociatului principal). In aceasta privinta asociatul aparent trebuie sa-l informeze periodic pe cel secundar asupra situatiei comertului desfasurat de asociere. - Obligatiile asociatului principal fata de terti O caracteristica foarte importanta a asocierii in participatiune este aceea ca operatiunile conomice sunt efectuate exclusiv de asociatul aparent. In consecinta, tertii incheie contracte numai cu asociatul principal si niciodata cu asocierea, care nu are personalitate juridica, sau cu asociatul secundar, care nu apare niciodata in raporturile juridice. Drept urmare, tertii nu vor avea drepturi impotriva asocierii insesi si vor putea trage la raspundere numai asociatul aparent. In aceasta situatie asociatul principal raspunde cu intreg patrimoniul sau, aspect care poate fi preintampinat numai prin constituirea unei societati in care asociatul sa aiba raspundere limitata, iar aceasta

societate

sa

devina

asociat

principal

in

participatiune.

b. Obligatiile asociatului secundar - Obligatiile asociatului secundar in raport cu cel principal Asociatul secundar are oligatia de a aporta bunuri pentru desfasurarea in comun a activitatii in asociere. El va suporta eventualele pierderi rezultate din activitatea asocierii, chiar daca intreaga operatiune este efectuata de asociatul aparent. Exceptia de la aceasta regula priveste situatia in care asociatul principal a cauzat pierderile prin culpa sa. Obligatiile asociatului secundar fata de terti In principiu, asociatul secundar nu are nicio obligatie fata de terti. Cu toate acestea, doctrina a relevat cazuri in care si asociatul secundar poate fi tras la raspundere de catre terti, anume: (a) Daca a administrat in fapt asocierea, pe cont propriu; (b) Daca a beneficiat in mod direct din actele juridice incheiate de terti cu asociatul principal. In toate celelalte cazuri tertii nu vor putea ridica pretentii impotriva asociatului secundar. 13. Contractul de mandat- cauza si caracterele juridice. Contract incheiat intre o persoana - mandant - si o alta - mandatar - prin care mandatarul se angajeaza sa exercite fapte de comert sau sa indeplineasca anumite actiuni comerciale, in numele si pe contul mandantului, contra unei indemnizatii sau comision. n principiu, mandatul se nate pe cale convenional. Exist i situaii n care raporturile juridice ale acestui contract sunt generate de prevederi legale. Contractul de mandat comercial poate fi:

- general (General commercial mandate), prin care mandatarul primeste o imputernicire generala in scopul de a savarsi fapte si actiuni comerciale de orice natura in numele si pe contul mandantului;

- special (Special commercial mandate), prin care imputernicirea acordata de mandant mandatarului este limitata la un obiectiv determinat. Caracterele juridice ale contractului de mandat. a. Mandatul este un contract consensual, pentru naterea sa fiind suficient simplul acord al prilor. Potrivit art.1533 C.Civ., mandatul poate fi chiar tacit. Pentru a proteja interesele terilor care contracteaz cu mandatarul, contractul trebuie constatat printr-un nscris (procur). b. Mandatul este un contract intuitu personae, deoarece el se bazeaz esenialmente pe ncrederea pe care mandantul o are n mandatar. c. Ca regul general, contractul de mandat este cu titlu gratuit. Prile pot deroga de la aceast regul stipulnd n favoarea mandatarului o retribuie, caz n care mandatul devine cu titlu oneros. d. n msura n care contractul de mandat este gratuit, el mbrac forma unui contract unilateral. Dac n favoarea mandatarului s-a stipulat o retribuie, mandatul devine sinalagmatic, deoarece el d natere la obligaii n sarcina ambelor pri, i anume: pentru mandatar obligaia de a ndeplini nsrcinarea primit, iar pentru mandant de a plti retribuia mandatarului. e. Contractul de mandat necesar desemnarea reprezentantului fiscal trebuie sa contina: date privind identificarea partilor contractante; obiectul contractului de mandat; - obligatia reprezentantului fiscal de a raspunde solidar cu mandantul n ceea ce priveste obligatiile declarative si de plata a impozitului pe venit rezultate din aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 493/2002, cu modificarile si completarile ulterioare; perioada pentru care se ncheie contractul de mandat; conditiile de ncetare a contractului de mandat; clauza de reziliere a contractului de mandat; data ncheierii contractului de mandat; - semnaturile. 14.Efectele contractului de mandate. A. Efectele contractului ntre pri

a. Obligaiile mandatarului 1. Obligaia de a ndeplini mandatul primit. Principala obligaie a mandatarului este de a executa mandatul (obligaie de a face) n limitele i cu respectarea mputernicirii pe care a primit-o de la mandant (art. 1539 alin. 1 C. civ., potrivit cruia mandatarul este ndatorat a executa mandatul att timp ct este nsrcinat cu acesta) Obligaia mandatarului de a ndeplini mandatul este una de mijloace (de diligen), i nu de rezultat.

2. Obligaia de a da socoteal mandantului despre ndeplinirea mandatului. -mandatarul este dator, oricnd i se va cere, a da seama mandantului de lucrrile sale i de a-i remite tot ceea ce ar fi primit n puterea mandatului, chiar cnd ceea ce ar fi primit nu s-ar fi cuvenit mandantului 3. Obligaia de a rspunde pentru persoana substituit n executarea mandatului. Fiind un contract intuitu personae, n principiu, mandatul trebuie s fie executat personal de ctre mandatar. Totui, prin clauz expres, prile pot stabili posibilitatea mandatarului de a-i substitui o alt persoan n ndeplinirea obligaiilor, caz n care mandatarul nu va fi inut s rspund pentru faptele persoanei substituite, cu excepia situaiei n care persoana substituit era incapabil sau insolvabil n mod notoriu Dac nu a avut acordul mandantului, mandatarul va rspunde pentru toate faptele substituitului. b. Obligaiile mandantului 1. Obligaia de a-l dezduna pe mandatar pentru toate cheltuielile fcute cu ndeplinirea mandatului. De asemenea,mandantul este inut s repare toate pierderile suferite de mandatar n cursul executrii contractului, evident, dac acestea nu se datoreaz culpei acestuia din urm (art. 1549 C. civ.).

Obligaia mandatarului fiind una de diligen, mandantul este obligat la dezdunri chiar dac mandatul nu a fost finalizat (art. 1548 C. civ.), cu excepia cazului cnd i se poate imputa vreo culp. 2. Obligaia de plat a retribuiei, atunci cnd mandatul este cu titlu oneros (art. 1547 C. civ.). Exceptnd situaia n care mandatarul este culpabil, mandantul nu poate refuza plata onorariului pe motiv c mandatul nu a fost ndeplinit (art. 1548 C. civ.). B. Efectele contractului fa de teri a. Efectele care se produc ntre mandant i teri. Efectele actelor ncheiate de mandatar cu terii se vor produce ntre acetia din urm i mandant, deoarece mandatarul acioneaz ca reprezentant al celui din urm. Mandantul va fi inut s execute obligaiile contractate n numele su de ctre mandatar, dac acesta a acionat n limitele mputernicirii conferite. n aceeai msur, el va rspunde i pentru actele ncheiate cu terii de ctre persoana care l-a substituit pe mandatar. b. Efectele care se produc ntre mandatar i teri. Dac mandatarul i respect limitele mputernicirii, ntre acesta i teri nu se nate nici un raport juridic. n schimb, dac a contractat cu terii, depindu-i atribuiile, pn la i sub rezerva ratificrii de ctre mandant a acestor acte, ntre mandatar i teri se formeaz un raport juridic, astfel nct primul va fi inut s garanteze ultimilor validitatea actelor ncheiate. 15. Incetarea contractului de mandate. Contractul de mandate inceteaza in cazurile prevazute de art 1552 C civil prin: - Revocarea mandatarului de catre mandant, renuntarea mandatarului la mandat - Moartea - Interdictia - Insolvabilitatea

- Falimentul mandatarului sau chiar a mandantului Revocarea cazurilor prevazute de lege in cazul mandatului comercial are loc in conditiile dreptului comun. 16.Contractul de comision-cauza si caractere juridice Contractul de comision este contractul prin care o parte, comisionarul, se obliga, in baza unei imputerniciri data de cealalta parte( comitentul), sa incheie acte de comert in nume propriu dar pe seama comitentului, in schimbul unei remuneratii. Comisionarul poate fi o persoana fizica sau juridica .Aceasta, in raporturile contractuale, este partea care se obliga, in baza imputernicirii date de cealalta parte, sa incheie actele juridie pe seama acesteia, dar in nume propriu. Comitentul este partea contractuala care imputerniceste cealalta parte, comisionarul, sa incheie in nume propriu, dar pe seama comitentului, acte juridice de comert. Obiectul lui este negocierea de afaceri comerciale Actele juridice se incheie cu terte persoane pe seama persoanei care a dat imputernicirea. Contractul de comision este un contract sinalagmatic , consensual si oneros. 17.Efectele contractului de comision.

Comisionarul se obliga sa execute mandatul incredintat - Comisionarul trebuie sa se limiteze a negocia numai in limitele prevazute in imputernicire - Comisionarul va da socoteala comitentului asupra modului de indeplinire a mandatului primit - Comitentul are obligatia de a achita comisionarului, pretul stabilit, adica comisionul

- Comitentul are obligatia de a restitui toate cheltuielile pe care comisionarul le-a facut in indeplinirea mandatului primit - Comisionarul incheie acte juridice in nume propriu insa pe seama comitentului - Comisionarul este direct obligat de catre persoana cu care a contractat ca si cum ar fi fost obligatia sa proprie( art 406 cod comercial) - Comisionarul nu raspunde de indeplinirea obligatiilor asumate de persoanele cu care a contractat, cu exceptia cazului in care exista conventie contrara

18.Contractul de consignatie- cauza si caractere juridice. O varianta a contractului de comision, contract prin care o persoana, numita consignant, incredinteaza celeilalte parti, numita consignatar, marfuri in depozit pentru a fi comercializate in conditiile stabilite, contra unui comision. Trasatura contractului este aceea ca marfurile nu trec in proprietatea consignatarului, ci numai in detentia lui; consignatarul este obligat de a deconta consignantului pretul incasat sau marfurile proprietatea lui. Contractul este des aplicat, mai ales in raporturile comerciale. Caractere juridice: - este un contract principal, ntruct are o existen de sine stttoare, independent de existena altor contracte; - este un contract bilateral (sinalagmatic), deoarece el d natere la obligaii n sarcina ambelor pri; - este un contract cu titlu oneros, ntruct fiecare parte contractant urmrete de la cealalt realizarea unui folos patrimonial; contractul are acest caracter pn la proba contrar;

- este un contract comutativ, deoarece existena i ntinderea drepturilor i obligaiilor prilor este cunoscut din momentul ncheierii contractului; - este un contract consensual, ntruct contractul ia natere n mod valabil prin simplul acord de voin al prilor (solo consensus). Remiterea ctre consignatar a bunurilor mobile pentru a fi vndute terilor nu este o condiie a ncheierii contractului, ci un efect al acestuia; - este un contract intuitu personae, deoarece el se bazeaz esenialmente pe ncrederea pe care o are consignantul n consignatar;

19.Contractul de agentie-cauza si caractere juridice. Contractul de agenie este contractul prin care o parte, denumit comitent, mputernicete in modstatornic cealalt parte, denumit agent, s negocieze afaceri sau s negocieze i s ncheie afaceri nnumele i pe seama comitentului, n schimbul unei remuneraii. Caracterele juridice ale contractului de agenie sunt: - C o n t r a c t u l e s t e b i l a t e r a l ( s i n a l a g ma t i c ) ; e l d n a t e r e l a o b l i g a i i n s a r c i n a a g e n t u l u i i a comitentului: - Contractul este cu titlu oneros; ambele pri contractante urmresc realizarea unor foloase patrimoniale; - Contractul este comutativ; existena i ntinderea obligaiilor asumate de ctre pri sunt certe,fiind determinabile chiar de la ncheierea contractului; - Contractul este cu executare succesiv; obligaiile prilor se e x e c u t e a l o n a t p e d u r a t a determinat sau nedeterminat a contractului; - Contractul este consensual; el se ncheie prin simplul acord de voin al prilor, ns poate fidovedit numai prin nscris.

20. Contractul de intermediere- cauza si caractere juridice. Intermedierea este contractul prin care intermediarul se oblig fa de client s l pun n legtur cu un ter, n vederea ncheierii unui contract.

21.Contractul de cont curent- cauza si caractere juridice Prin intermediul acestui contract partile se inteleg ca, in loc sa achite separat si imediat creantele lor reciproce, izvorate din prestatiile facute de una catre cealalta, lichidarea sa se faca la un anumit termen, prin achitarea soldului de catre partea care va fi debitoare. Acest procedeu tehnic este folosit de comerciantii care au un volum mare de afaceri reciproce, mai ales cand ei se afla in localitati diferite aflate la departare una de alta. Prin evitarea lichidarii individuale si a fiecarei creante, in favoarea unei creditari reciproce si lichidarii la un anumit termen numai prin plata soldului, comerciantii realizeaza economii de bani si timp. Caractere juridice: -este un contract bilateral -este cu titlu oneros Este un contract consesual 22.Depozitul bancar.
Depozitul este o suma de bani depusa la banca, pentru o anumita perioada de timp, pentru care banca plateste dobanda. Depozitul bancar este un mijloc sigur de a pastra numerarul si de a obtine un profit garantat (din dobanda oferita de catre banca).

23.Contractul de asigurare cauza si caractere juridice Contractul de asigurare este actul juridic consensual,aleatori,sinalagmatic,cu titlu oneros si cu executare succesica prin care asiguratorul se obliga sa plateasca o anumita suma de bani numita prima de asigurare, in schimbul careia asiguratorul isi asuma obligatia ca la proucerea evenimentului(riscul asigurat) sa plateasca sigurantului sau benefeciarului despagubirea de sigurare sau suma asigurata,in limitele convenite,precum si onorarea obligatiilor de raspundere civila ce revin asiguratilor fata de teri.

24.Contractul de tranzactiune Contractul de tranzactie este acel contract prin care partile termina un proces inceput sau preantampina un proces care se poate naste ,prin concesii reciproce,constand in renuntari reciproce la pretentii sau prestatii noi ale uneia dintre parti in schimbul renuntarii de catre cealalta parte la proces. 1.existenta prealabila a unui litigiu 2.existenta unor concesii reciproce3.intentia partilor de a pune capat litigiului existent sau de a preantampina nasterea unui litigiu CARACTERE JURIDICE1. -este un contract consensual care se incheie prin acordul de vointa al partilor.Se cere forma scrisa fiind admisibila si proba cu martori.Forma autentica notariala se impune numai in cazul tranzactiei extrajudiciare. 2.este un contract sinalagmatic dand nastere la obligatii pentru ambele parti alecontractului. 3.este un contract cu titlu oneros(urmarirea unui folos patrimonial). 4.este un contract comutativ,partile cunoscand existenta si intinderea obligatiilor lor 25.Fidejusiunea- garantie personala

Fidejusiunea sau cauiunea este un contract prin care o persoan numit fidejusor se oblig fa de creditorul altei persoane s execute obligaia celui pentru care garanteaz, dac acesta nu o va executa. In baza contractului de fidejusiune, Fidejusorul se obliga fata de Creditor sa plateasca datoria debitorului izvorata dintr-un contract principal, in cazul in care debitorul nu o va achita el insusi la scadenta, contractul avand ca obiect garantarea executarii obligatiei principale a debitorului (ex.de a inapoia o suma de bani, etc), ce rezulta din contractul principal. Contractul este intocmit complex, la unele articole cu variante de optiune, urmand ca partile sa il adapteze de la caz la caz. Documentul contine si un Model de contract de fidejusiune in forma simpla ce poate fi inscris pe contractul sau actul principal.

26.Ipoteca Ipoteca este o garantie reala, servind la garantarea obligatiilor unui debitor fata de creditorul sau, printr-un bun imobil din propriul sau patrimoniu, anume desemnat pe cale legala in acest scop (ipoteca nu presupune deposedarea debitorului de imobil). ipoteca nu va putea fi constituita decat prin act autentic. inscriptiile ipotecare se fac la judecatoria in a carei raza teritoriala sunt situate imobilele ipotecate. pot fi ipotecate numai imobilele (care se afla in circuitul civil) impreuna cu accesoriile lor care sunt imobile prin destinatie, precum si uzufructul asupra unor imobile. ipoteca trebuie sa fie specializata sub un dublu aspect: ll787p7587illv

sa fie determinata cu privire la imobilul afectat. sa fie determinata in ceea ce priveste valoarea creantei.

27.Ipoteca mobiliara
Ipoteca mobiliara se constituie prin incheierea contractului de ipoteca, insa ea produce efecte de la data la care obligatia garantata ia nastere, iar constituitorul dobandeste drepturi asupra bunurilor mobile ipotecate.

Contractul prin care se constituie o ipoteca mobiliara se incheie in forma autentica sau sub semnatura privata, sub sanctiunea nulitatii absolute. Obiectul ipotecii mobiliare. Se pot ipoteca: a) creante banesti nascute din contractul de vanzare, contractul de locatiune sau orice alt act incheiat cu privire la un bun, cele rezultate dintr-un contract de asigurare, cele nascute in considerarea asumarii unei obligatii sau a constituirii unei garantii, a folosirii unei carti de credit ori de debit ori a castigarii unui premiu la o loterie sau alte jocuri de noroc organizate in conditiile legii; b) creante constatate prin titluri nominative, la ordin sau la purtator; c) conturi bancare; d) actiuni si parti sociale, valori mobiliare si alte instrumente financiare; e) drepturi de proprietate intelectuala si orice alte bunuri incorporale; f) petrolul, gazul natural si celelalte resurse minerale care urmeaza a fi extrase; g) efectivele de animale; h) recoltele care urmeaza a fi culese; i) padurile care urmeaza a fi taiate; j) bunurile corporale care fac obiectul unui contract de locatiune, care sunt detinute in vederea vanzarii, inchirierii ori furnizarii in temeiul unui contract de prestari de servicii, care sunt furnizate in temeiul unui contract de prestari de servicii, precum si materia prima si materialele destinate a fi consumate sau prelucrate in exploatarea unei intreprinderi, produsele in curs de fabricatie si produsele finite; k) echipamentele, instalatiile si orice alte bunuri destinate sa serveasca in mod durabil exploatarii unei intreprinderi; l) orice alte bunuri mobile, corporale sau incorporale.

28.Stingere ipotecilor (1) Ipoteca imobiliar se stinge prin radierea din cartea funciar sau prin pieirea total a bunului. (2) Ipoteca mobiliar se stinge, iar ipoteca imobiliar se poate radia pentru una dintre urmtoarele cauze: a) stingerea obligaiei principale prin oricare dintre modurile prevzute de lege; b) nendeplinirea evenimentului de care depinde naterea obligaiei garantate ori ndeplinirea evenimentului de care depinde stingerea acesteia; c) nendeplinirea evenimentului de care depinde naterea ipotecii ori ndeplinirea evenimentului de care depinde stingerea acesteia;

d) dobndirea de ctre creditor a bunului grevat; e) renunarea expres sau tacit a creditorului la ipotec; f) n orice alte cazuri prevzute de lege.

29.Gajul Contract accesoriu, unilateral, real, prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil corporal sau necorporal pentru garantarea obligatiei. (art. 1685 C. civil). Este o garantie reala, indeplinind aceeasi functie ca si ipoteca, cu deosebirea ca are intotdeauna ca obiect bunuri mobile care se incredinteaza creditorului sau unui tert. Gajul poate fi utilizat astfel drept garantie la acordarea creditelor sub forma gajului civil sau comercial cu/fara deposedare. Regula generala este aceea conform careia bunul gajat trebuie sa fie efectiv predat creditorului. Predarea efectiva se face prin traditie (transmitere) la bunurile corporale si prin remiterea titlului de creanta la bunurile necorporale. Creditorului ii este interzis sa foloseasca bunul gajat, are obligatia conservarii acestuia si este tinut la restituire dupa achitarea integrala a creantei garantate. In situatia in care, la scadenta, debitorul nu-si achita datoria, creditorul are dezlegarea de a trece la realizarea gajului, cerand instantei printr-o ordonanta, autorizarea gajului prin: a) scoaterea bunului gajat la vanzare prin licitatie publica b) atribuirea bunului amanetat creditorului drept plata a datoriei. Legea interzice ca prin contractul de gaj sa se stipuleze clauze prin care creditorul ar fi autorizat sa-si insuseasca bunul amanetat in mod direct, fara a se adresa instantei. Plata procentuala (partiala) a datoriei nu conduce la stingerea partiala a gajului. Gajul este indivizibil si se stinge numai prin plata integrala a datoriei, inclusiv a dobanzilor si a cheltuielilor generate de conservarea bunului 30.Dreptul de retentie. Dreptul de retentie se constituie in dreptul pe care o persoana care detine un bun mobil sau imobil al altcuiva, refuza restituirea acestia pana la momentul in care

acea persoana isi va executa obligatiile pe care le are fata de cel care detine lucrul si totodata, toate sumele pe care acesta le-a cheltuit cu pastrarea, imbunatatirea sau intretinerea lucrului.