Sunteți pe pagina 1din 24

Capitolul I Scurt istoric

Tinand cont de faptul ca municipiul Constanta face parte din orasele de gradul II si ca se afla intr-un proces rapid de dezvoltare economica si spatial-teritoriala, aflandu-se amplasat insa intr-o zona cu grave probleme ecologice, am considerat ca privirea unui peisagist profesionist este binevenita in contextul consolidarii unei strategii de dezvoltare. Judetul Constanta apartine impreuna cu judetul Tulcea, vechii provincii Dogrogea, situata pe tarmul vestic al Pontus Exinus (Marea Neagra). Localitatile acestei provincii isi au originile in vremurile Greciei Antice. Asezarile din Dobrogea sunt cele mai vechi asezari din Romania: Tomis (astazi Costanta) a sarbatorit in 1991, 2500 de ani de existenta, si 2250 de ani de la prima atestare documentara; Callatis (astazi Mangalia), Histria, Axiopolis (astazi Cernavoda). In Dobrogea, viata s-a desfasurat de-a lungul secolelor in stransa relatie cu istoria romanilor, pamant aflat la intersectia civilizatiilor, in care Constanta este un nod de comunicatie important, facand legatura intre est si vest. Orasul Tomis ne aminteste de asemenea si de marele poet latin Publius Ovidius Naso, trimis in exil de catre imparatul roman Augustus. Tomis s-a dezvoltat social, economic si cultural pe fundalul stabilitatii caracteristice inceputului perioadei bizantine. Reala dezvoltarea a orasului Constanta si a intregului tinut dintre Dunare si Marea Neagra a inceput numai dupa 1877, cand Romania si-a dobandit independenta si autoritatea Statului Roman este reinstaurata in Dobrogea. Tomisul - gazda poetului exilat Publius Ovidius Naso, a fost intemeiat in cadrul unui amplu proces de colonizari grecesti pe tarmul Pontului Euxin, capatand atributele unui oras incepand din secolul IV i. H. Importanta Tomisului a crescut considerabil in vremea imparatului Constantin cel Mare - din al carui nume deriva numele actual al orasului. Supus cavalcadelor popoarelor migratoare, apoi aflat sub stapanirea Imperiului Otoman, orasul a fost prefacut in ruine de nenumarate ori.

Capitolul II Potentialul turistic 2.1 Potentialul natural

Judetul Constanta este situat in sud-estul Romaniei si are la est drept granita tarmul Marii Negre. Judetul are o suprafata totala de 7.055 kmp (circa 3% din suprafata totala a tarii) si se situeaza pe locul 8 in Romania din punct de vedere al suprafetei.

2.1.1Relief

Cea mai mare parte a vetrei urbane este situata pe un relief tipic de campie joasa (25-50 m) si mai putin pe versantul sudic al lacului Siutghiol. Campia este larg deschisa spre baltile dunarene (ce se intind intre Calarasi si Harsova), dincolo de care se situeaza Campia Baraganului. Ca elemente majore de relief se remarca doua zone mai inaltate, una la E si alta la V de o axa materializata de bulevardele 1 Decembrie 1918 si Alexandru Lapusneanu. Alta forma majora de relief, desigur pastrand proportiile, poate fi considerata zona localitatii Palazu Mare.

2.1.2 Clima

Orasul Constanta este in intregime cuprins in climatul de litoral, intens influentat de Marea Neagra, dar si de climatul dobrogean propriu-zis. Datorita pozitiei sale geografice precum si a particularitatilor reliefului local, municipiul beneficiaza de un potential
2

caloric deosebit (130 Kcal/cm ). Din punct de vedere dinamic, zona este influentata de principalii centri barici specifici Europei meridionale si de sud-est, respectiv de Anticiclonul Azoric, mai ales in anotimpul cald si de anticiclonul Euroasiatic si Depresiunea Mediteraneana, in perioada rece a anului. Orasul Constanta prezinta unele particularitati climatice distincte fata de Dobrogea continentala si in general fata de celelalte zone de campie din sudul tarii, prin: Existenta unor gradienti orizontali pronuntati ai tuturor elementelor meteorologice care isi schimba periodic sensul, de la vara la iarna si de la zi la noapte. Marimea gradientilor creste pe de o parte in apropierea tarmului, unde are intotdeauna cele mai mari valori, iar pe de alta parte in sezonul cald al anului, cand contrastul termic dintre mare si uscat este mai accentuat. Diferentele dintre tarmul marii si partea vestica a orasului sunt mai mari si mai clar evidentiate in extremitatea sudica a orasului si a zonei periurbane de aici, unde platforma podisului se extinde pana la tarm. In nord, linia tarmului - respectiv a litoralului - este joasa, presarata cu lacuri, din care cauza diferentele climatice de la vest la est sunt mai putin pronuntate si puternic influentate de climatul marin (conditiile cele mai bune de locuire) Conditiile climatice ale orasului sunt puternic influentate de regimul termic si hidric al aerului de deasupra marii. Acestea se deosebesc prin amplitudini termice anuale si diurne moderate, prin umezeala ridicata, prin precipitatii foarte reduse. Temperatura aerului este ceva mai coborata decat in partea centrala ori de vest si de sud-vest a orasului unde dogoarea se face serios resimtita.

Numarul zilelor de vara este mai mare (mai - septembrie) creand conditii favorabile curei heliomarine pe litoral Din punct de vedere geologic teritoriul municipiului Constanta se incadreaza in unitatea structurala numita Dobrogea de Sud, un sector mai ridicat al Platformei Moesice, situata la sud de linia de dislocatie tectonica Capidava - Ovidiu. Aceasta linie a fost pusa in evidenta in anul 1950 cu ocazia lucrarilor de foraje la canalul Dunare - Marea Neagra. Fundamentul zonei este constituit din sisturi cristaline mezozonale si din sisturi verzi. Resursele subsolului includ roci, depozite de minereuri de fier, ape minerale, lacuri sarate cu importante depozite de sapropel; platoul continental al Marii Negre este bogat in rezerve de hidrocarburi si minerale, partial exploatate prin platforme maritime. In intravilanul municipiului Constanta depozitele ce acopera fundamentul de calcare apartin aproape in exclusivitate cuaternarului si partial fazei actuale. Faleza orasului, intre statiunea Mamaia si Poarta 2 a portului Constanta, este relativ stabila ca urmare a amenajarii partiale a acesteia cu ocazia executiei cladirilor din cartierul Faleza Nord sau a consolidarii partiale a acesteia incepand din anii 1960-1961, prin lucrari de drenaj sau consolidari cu coloane. Singurele portiuni instabile sunt cele in care s-au depozitat umpluturi rezultate de la demolari sau de la sapaturile pentru constructiile existente. Raman foarte putine amplasamente libere pentru viitoarele constructii si acelea necesitand in prealabil lucrari de amenajare si consolidare.

2.1.3Reeaua hidrografic

Reteaua hidrografica este formata din urmatoarele cursuri de ape: Dunarea (pe o distanta de 137 m), Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea. Reteaua hidrografica mai cuprinde si lacuri naturale si de lunca, lagune cum ar fi Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia precum si limanele marine. De asemenea s-au dat in exploatare Canalul Dunare-Marea Neagra pe o distanta de 64.2 km, Canalul Poarta Alba-Midia pe o distanta de 27.5 km si alte canale de irigatii din Valea Cerasu.

2.1.4Flora si vegetatia

In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa. Vegetatia este caracteristica stepei, aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene cat si specii din flora mediteraneana si balcanica. Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase,migdali pitici, porumbari si tufe de paducei. In imprejurimile Constantei se pot intalni o serie de plante specifice regiunii: clopotelul, garofita, cimbrisorul etc. Vegetatia de nisipuri ocupa o zona ingusta de-a lungul litoralului Marii Negre. Pe nisipurile plajelor cresc: orzul salbatic, perisorul de nisip, volbura de nisip, jalesul, lucerna de nisip etc.

2.1.5 Fauna

Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului. Dintre insectele intalnite pe litoral, cele mai raspandite sunt: marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita.In apropierea falezelor s-a dezvoltat o specie de serpi. In nordul Mamaiei traieste o specie de soparle. Pe litoral se mai pot intalni: broasca testoasa de uscat, broasca de apa, testoasa marina precum si soparla verde specie inrudita cu gusterul. Pe malul marii traiesc mai multe specii de pescarusi. Dintre speciile rare ocrotite de lege fac parte piciorongul si pescarusul mic. Printre animalele care traiesc pe teritoriul judetului se numara iepurii, dihorii, lupii, vulpile, harciogul mic. Agricultura : Suprafata totala este de 707.129 ha.

2.1.6Structura demografic

Populatia Municipiului Constanta depaseste 450000 locuitori, majoritara fiind de nationalitate romana alaturi de care intalnim minoritatile turca, tatara, rroma, rusa, maghiara, armeana, greaca, germana, bulgara, ucraineana, adepti ai religiilor ortodoxa, romano-catolica,greco-catolica,reformata,uniteriana,musulmana. Judetul Constanta se situeaza peste media tarii de 93,5 locuitori/kmp. Structura populatiei are urmatorul aspect: 73,6% populatie urbana, 41,3 % populatie activa, 31% din populatia activa lucreaza in sectorul privat. Structura administrativa a judetului este dupa cum urmeaza: trei municipii (Constanta, Mangalia, Medigia), noua orase, 52 comune, 189 sate; resedinta administrativa a judetului este Constanta, cu o populatie de 348.269 locuitori (46,65 % din populatia totala a judetului) fiind al doilea oras ca marime dupa Bucuresti.

2.2. Potentialul antropic 2.2.1Analiza resurselor turistice

Statul Major al Marinei Militare este amplasat pe faleza Cazinoului. Este o cladire inaltata in 1882, avand destinatia de hotel. In 1982-1983, la centenarul cladirii, este reconstruita pe aceleasi temelii, rezultatul fiind cladirea monumentala de astazi. Muzeul Marinei Romane S-a deschis la 3 august 1969, in fostul local al Scolii Navale, in imediata vecinatate a panoramei portuare si marine. Muzeul Marinei Romane are un patrimoniu care ii confera statutul de unicat national. Prezenta istoria marinei militare si comerciale romanesti, de la simpla luntre cioplita in trunchi de copac, pana la navele moderne de astazi. Muzeul Militar National a fost deschis publicului in august 1967, intr-o cladire special construita pentru aceasta. Colectia de sculptura Ion Jalea, gazduita in fosta casa a lui C. Pariano, inchiriata dupa moartea acestuia de catre primarie Consulatului englez, contine 108 lucrari de sculptura si grafica donate de artist. Mormantul pictat este amplasat langa Colegiul National ``Mircea cel Batran``. A fost descoperit la 25 februarie 1988, in cadrul unei bogate necropole din secolul al IV-lea e.n. Mai exact, este un cavou dreptunghiular, de 2,80 m lungime, 2,30 m latime si 2 m inaltime. Construit din caramida, cu peretii pictati in tehnica frescei, intr-o suita de reprezentari antropomorfe, zoomorfe si fitomorfe, are un inventar sarac, fiind devalizat inca din antichitate. In patru sicrie de lemn s-au gasit schelete avand capul orientat spre vest, cu mainile intinse pe langa corp, precum si doua vase de sticla si mai multe margele. Colectia de arta populara se infiinteaza in 1975 colectia in cadrul Muzeului de Arta Constanta, iar in 1980 capata statut de sectie. Incepand din 1985 are loc o orientare a 6

achizitiilor spre alte zone etnografice. Din 1990 este institutie cu personalitate juridica. Expozitia de baza cuprinde toate genurile artei populare repartizate pe zone etnografice, muzeul avand caracter national. Cladirea muzeului dateaza din 1893 si este monument de arhitectura. A fost initial primarie, apoi posta. A fost restaurata in 1973, 1978, 1989. Cuprinde colectii de arta populara: ceramica, icoane pe lemn si sticla, metal, port popular, scoarte, tesaturi, textile, podoabe. In timp ce, obiectele pentru uz gospodaresc din ceramica, lemn, metal se caracterizeaza printr-o mare bogatie tipologica. Tesaturile de interior - stergare, fete de masa, cearsafuri, asternuturi de pat, scoarte, paretare, fete de perna (din bumbac, borangic si lana) - sunt de o mare bogatie ornamentala. Stergarele lungi de 4 m fac parte integranta din vechile interioare taranesti. Motivele florale, vegetale, zoomorfe, antropomorfe, alternate cu dungi de latimi diferite creaza compozitii ornamentale specifice. Tesaturile din lana pentru decor sau uz gospodaresc au compozitia ornamentala bazata pe alternarea de vargi, cu motive geometrice alese, distribuite uniform si continuu. Farul Genovez este situat pe faleza Cazinoului din Constanta. A fost construit intre anii 1858-1860, in amintirea negustorilor genovezi care au frecventat Pontus Euxin in secolul XIII. A functionat pana in anul 1913, restaurarea sa avand loc dupa 35 de ani. Inalt de aproximativ 8 m, lumina lui este vizibila pana la 9,5 mile marine. Delfinariul, deschis la 1 iunie 1972, reprezinta o mare atractie pentru turisti. Frumoasele mamifere inzestrate cu o inteligenta deosebita uimesc si distreaza in acelasi timp.De-a lungul anilor au aparut alaturi de delfini in acelasi bazin si foci sau pinguini, completand spectacolul acvatic. Este un loc pe care nici un vizitator al Constantei nu trebuie sa il ocoleasca. Teatrul Ovidiu, cladirea dateaza din anul 1936, cand a fost inaltata ca amfiteatru al liceului ``Mircea cel Batran``. In 1952 sala, care ramasese la stadiul de groapa, este amenajata. Statuia poetului Ovidiu este opera sculptorului Ettore Ferrari. Monumentul a fost ridicat in 1887, de locuitorii orasului, prin subscriptie publica. Ovidiu, marele poet latin, s-a nascut in anul 43 a.H., fiind contemporan cu Virgiliu si Horatiu. El a fost exilat la Tomis, unde a murit dupa 9 ani. Planetariul este primul obiectiv public de acest gen din tara, luand fiinta in anul in care omul a reusit sa "atinga" pentru prima data cu piciorul Luna (1969), Planetariul destainuie si azi misterele greu de patruns ale cerului. Publicul vizitator este variat, de la prescolari, pana la varstnici. In extrasezon, copiii (prescolari si scolari) si tinerii(studenti) viziteaza Planetariul in grupuri organizate, pentru realizarea obiectivelor din programa scolara, sub forma unor lectii de geografie, ecologie, fizica, astronomie-optional, multe dintre ele in baza unui acord de parteneriat intre scoala si muzeu (Planetariu) si seminarii de astronavigatie pentru studentii de la Universitatea Maritima din Constanta. In sezonul estival, publicul vizitator devine foarte variat, eterogen, procentul cel mai 7

mare constituindu-l turistii. Demonstratia de planetariu este o proiectie pe o bolta artificiala a unui cer instelat. Planetariul dispune de o cupola cu diametrul de 8 m si o capacitate de 80 de locuri. Aparatul de proiectie cu care se realizeaza demonstratiile este de tip ZKP-2 (1988), realizat in Germania (Karl Zeiss Jena). In holul Planetariului, poate fi vizitata o expozitie cu tematica de astronomie. In cupola Planetariului au loc demonstratii cu proiectorul ZKP- 2 si pot fi vazute: stele (aproximativ 5000); planete; luna;constelatii (constelatii zodiacale);comete; meteori;satelitii galileeni ai lui Jupiter;sateliti artificiali;sistemul Solar-miscarea de revolutie a planetelor din Sistemul Solar;determinarea coordonatelor orizontale, ecuatoriale si ecliptice;demonstratii cu planetariul Trippensse: formarea anotimpurilor, echinoctii si solstitii, eclipse de Soare si de Luna. Cetatea Histria se afla pe malul lacului Sinoe, la aproximativ ``500 de stadii de gura sacra a Istrului`` (dupa cum precizeaza Strabon),fiind prima colonie greaca de pe tarmul de vest al Marii Negre si cel mai vechi oras de pe teritoriul Romaniei. Intemeiata pe la mijlocul secolului al VII-lea i.Hr. (anul 657 i.Hr. dupa istoricul Eusebius) de colonisti veniti din Milet. Orasul a avut o dezvoltare neintrerupta timp de 1300 de ani, incepand din perioada greaca si pana in epoca romano-bizantina. In cursul secolului al VII-lea d.Hr., cetatea a fost distrusa de atacurile avaro-slave si parasita treptat de locuitorii sai. Cele mai multe monumente apartin epocii romano-bizantine (sec. IV VII d. Hr.) si ele se afla in interiorul cetatii tarzii: bazilici civile sau paleocrestine, piete publice, magazine, cartiere de locuinte cu caracter rezidential (domus) sau economic. De asemenea, sapaturile au oferit un bogat material arheologic, cea mai mare parte, fragmente arheologice remarcabile, fiind expusa in muzeul cetatii: sculpturi, reliefuri, materiale de constructie, inscriptii, ceramica (greceasca si romana), sticlarie, obiecte din metal.

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, amplasat in Piata Ovidiu, cladirea sa este construita intre anii 1911-1921, fiind destinata Primariei si este opera arhitectului V. Stefanescu, in stilul scolii romanesti de arhitectura al lui I. Mincu. Sala Tezaurului si celelalte 24 de sali adapostesc martuiri ale trecutului istoric al Dobrogei, cele mai valoroase piese fiind Sarpele Fantastic Glykon, Fortuna cu Pontos si binecunoscutul Ganditor de la Hamangia si Femeia sezand Zidul roman de incint.In antichitate orasul era asezat pe partea peninsulara, ridicata la 15-30 m deasupra nivelului marii, fiind ferit de atacurile surpriza de pe mare. Pentru a avea o mai buna siguranta, atat in partea de nord cat si in partea de nord-vest, romanii au ridicat in sec. III un puternic zid de aparare ale carui urme au fost interceptate de Bd. Republicii si de aici coborand spre vechiul port. O portiune a zidului a fost dezvelita impreuna cu un turn de aparare de forma rotunda (Turnul Macelarilor). Turnul este o adaugire mai tarzie. Au fost, de asemenea, interceptate urme de porti ale cetatii Tomis si ale altor turnuri de aparare.In apropiere de Turnul Macelarilor s-a organizat un parc arheologic, in care sunt prezentate chiupuri, coloane, frize, cornise, blocuri de piatra din vechile constructii, etc.Pe peretele cladirii 8

Bibliotecii municipale a fost montata, tot in cadrul parcului, o harta arheologica a Dobrogei, cu cele mai importante asezari din epoca greco-romana.Pe terenul fostei gari si in apropiere au fost descoperite tezaurul celor 24 de monumente sculpturale, acum expuse in muzeu si numeroase constructii din sec. IV-VI (strazi pavate, fantani, locuinte, ateliere ceramice si doua mari bazilici din fosta resedinta episcopala a Tomisului). Mozaicul roman. In anii 1958-1959, in spatele cladirii Consiliului Judetean Constanta, au fost descoperite structurile unui monumental edificiu public din sec. III-IV. Constructia se intinde pe circa 100 m de-a lungul falezei. Zidurile groase de aproximativ 2 m si inalte de 6 m au fost asezate pe un suport lat de 3m si adanc de peste 2m, realizat din bolovani legati cu mortar. Fatada zidurilor a fost placata cu marmura alba si colorata, pastrata azi numai fragmentar. Pardoseala edificiului era formata dintr-un exceptional covor de mozaic policrom, decorat cu motive geometrice si vegetale. Initial, mozaicul avea o suprafata de 2000 mp, din care doar jumatate s-a pastrat in stare buna, inca un sfert aflat in stare de degradare, a fost recuperat. Sub terasa cu mozaic au fost descoperite incaperi boltite, care serveau ca depozite de marfuri. Deasupra intrarii uneia dintre ele se afla gravat numele lui Hermes, zeul comertului. Catedrala ortodoxa Sfinii Apostoli Petru i Pavel Este o constructie ridicata dupa planurile arhitectului Ion Mincu intre 1883-1885. In interiorul sau se afla doua jilturi artistic lucrate. Constructia, in stil greco-roman, din caramida presata, impresioneaza prin monumentalitatea fatadei si prin turnul inalt de 35 m. Biserica romano-catolic Sfntul Anton este o constructie in stil romanic, ridicata in 1937, dupa planurile arhitectului Romano de Simon, pe locul unei alte biserici catolice ce data din 1885. Este realizata din caramida rosie aparenta si are un turn patrat Cazinoul este una dintre primele caldiri ridicate in Constanta, imediat dupa ce acest oras a fost preluat de catre administratia romaneasca si cladirea nu s-a mai numit Kustenge. Istoria Cazinoului incepe o data cu anul 1880, la scurt timp dupa revenirea Dobrogei la Patria Mama. La acea vreme se numea Cazin sau Kursaal si nu era decat o constructie de paianta, captusita cu scandura la exterior si ridicata langa Farul Genovez, la capatul bulevardului Elisabeta, singurul bulevard al orasului. Aici se desfasurau periodic concerte sustinute de celebritatile vremii, care erau aduse pe cheltuiala Primariei Comunei Constanta.In anul 1890 s-a pus problema constructiei definitive a Cazinului. Inceperea lucrarilor a fost tergiversate pana in anul 1891, cand o furtuna puternica a distrus in mare parte cladirea din lemn a Cazinului, iar primaria a ajuns la concluzia ca este mai ieftin sa ridice o noua cladire decat sa o repere pe cea veche. Locul noului local va fi mutat insa de langa Farul Genovez cam in zona unde este amplasat actualul edificiu. Cea de-a doua cladire a Kursaalului, terminate in 1893, era tot o constructie din paianta, sustinuta de piloti din lemn si compusa dintr-o sala de dans, mai multe camere si o terasa catre mare.

Bustul lui Mihai Eminescu este amplasat pe Faleza Cazinoului. A fost realizat de Oscar Han si dezvelit la 15 august 1934. Poetul a stat la Constanta, in luna iunie 1882, 10 zile, la ``Hotel d`Angleterre``, pe locul caruia se afla actualul Hotel ``Intim``. Moscheea Constana ,aflata in imediata apropiere a Pietei Ovidiu, a fost ridicata in anul 1910, pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a carui inaltime atinge 50 m si cupola cladirii au fost construite din beton armat. Pentru realizarea coloanelor si a scarilor s-a folosit calcarul de Albesti, iar pentru poarta mare de la intrare s-a adus marmura neagra din Italia. Edificiul are o frumoasa pictura interioara, in care domina culorile verde, albastru de cobalt, ocru deschis si rosu. Vila Sutu ,amplasata pe o stanca, deasupra Portului turistic Tomis, este construita, asa cum arata inscriptia de deasupra usii, in anul 1899, dupa planurile arhitectului Gr. Cerchez si comandata de numismatul Mihai Sutu. Interiorul este alcatuit din diverse sali decorate in stilul palatelor arabe, cu plafoane policrome. Terasa-galerie are acoperisul sustinut de colonade cu arcaturi, precum si o terasa crenelata. Acvariul, prima sectie a Complexului Muzeal de Stiinte ale Naturii (CMSN) este amplasat la malul marii pe faleza Cazinoului, in imediata vecinatate a acestuia. Este si primul acvariu public din Romania si a fost inaugurat la 1 mai 1958. Cladirea care il adaposteste, construita la inceputul sec. XX, a trebuit reamenajata in totalitate, ea avand, pana in anii 1950, alta destinatie. Din acest motiv constructia nu corespunde exigentelor unui acvariu modern.Cu toate acestea acvariul constantean a ramas cea mai mare institutie de acest gen din tara, desi ulterior si alte muzee de stiinte ale naturii au infiintat sectii cu acelasi profil.Spatiul expozitional este destinat prezentarii expozitiei permanente de fauna si flora acvatica in 57 de bazine, dar si expozitiilor temporare cu tematici de biologie si ecologie acvatica.Acvariul poseda o capacitatea totala de apa in bazine de cca. 250 mc, din care;50 mc pentru bazinele marine expozitionale si de acomodare; 20 mc pentru bazinele dulcicole expozitionale si de acomodare;20 mc pentru bazinele destinate ihtiofaunei exotice. Pentru a facilita prezentarea vietuitoarelor dar si accesul vizitatorilor la informatii, patrimonial expozitional reprezentat de peste 120 specii de vietuitoare acvatice, este structurat pe mai multe sectii. Repartizarea organismelor acvatice pe sectii are la baza criterii ecologice si biogeografice, iar in cadrul sectiilor la amplasarea diferitelor specii in bazine s-a respectat pe cat posibil, criteriul taxonomic. Biserica greaca Schimbarea la Fata a fost ctitorita intre anii 1863 si 1865, unde contributia cea mai mare a venit din partea coloniei grecesti din oras. Pentru construirea ei s-a primit aprobarea sultanului Abdul Azis. Biserica are un mic turn in partea dreapta a acoperisului; iar scarile si pavimentul au fost lucrate in marmura adusa din Grecia.

10

Cazinoul Constana

Muzeul Militar Naional

Farul Genovez

Statuia poetului Ovidiu

2.2.2.Valorificarea resurselor Municipiul Constanta este un oras cu functii economice complexe, de importanta nationala, regionala, judeteana si locala. Functia portuara ocupa un loc primordial atat in valoarea productiei globale, cat si prin importanta sa comerciala, fiind urmata ca importanta de functiile balneoclimaterica si turistica si de cea industriala Aceste domenii determina principalele relatii interjudetene, nationale si internationale ale orasului. Concentrarea pe teritoriul orasului a unor institutii de cercetare stiintifica, de invatamant si cultura, financiar - bancare, prezenta Bursei Maritime, a unor consulate si reprezentante internationale sporesc importanta si rolul regional al Constantei. La nivelul teritoriului municipal se intersecteaza artere rutiere, feroviare si fluviomaritime de importanta nationala. Municipiul este de asemenea conectat la transportul 11

aerian prin legatura directa si rapida cu aeroportul Mihail Kogalniceanu, aeroport echipat si pentru zboruri internationale si unde se afla si un centru regional de control si dirijare a zborurilor. Dezvoltarea municipiului Constanta este legata si de rolul pe care aceasta il va juca in politicile de dezvoltare ale Marii Negre, in politicile locale de dezvoltare a axei Constanta-Tulcea si in politicile de integrare a Romaniei in teritoriul european ca spatiufrontiera. Infrastructura de transport Municipiul Constana, prin aezarea sa geografic, reprezint o zon de intersecie a magistralelor internaionale de transport, care leag att nordul de sudul Europei, ct i vestul de estul acesteia. Reeaua de transport existent n zon asigur legtura cu toate reelele rilor vecine, precum i cu cele din rile Europei i Asiei. Aa cum s-a stabilit la Conferina Pan-European a Transporturilor de la Creta din 1994, municipiul Constana se afl situat pe coridorul de transport pan-european 4: Berlin Nurnberg Praga Budapesta Bucureti Constana Salonic Istanbul. Totodat culoarul european nr. 9 (Marea Baltic, Kiev, Chiinu, Iai, Bucureti) face confluena la Bucureti cu culoarul nr. 4. De asemenea, aceast zon este strbtut de culoarul european nr. VII Constana Canalul Dunre-Marea Neagr - Dunre - Main Rihn - Portul Rotterdam (Olanda).

Transportul rutier Municipiul Constana este traversat (de la nord la sud i de la est la vest) de dou drumuri europene: E60, care leag Bucureti de Constana i E87, care leag Constana de Bulgaria, prin Vama Veche. De asemenea, municipiul este tranzitat de urmtoarele drumuri naionale: DN 2A B-dul Tomis; DN 39; DN 3; DN 3A-C; DN 3C. Reeaua rutier interioar a municipiului Constana nsumeaz 410 km strzi, dintre care 320 km strzi trafic mediu i uor i 90 km strzi trafic greu. Traficul rutier n municipiul Constana se desfoar n general degajat. Principalele probleme apar n perioada estival, atunci cnd numrul de autoturisme care tranziteaz municipiul se dubleaz.

Transportul feroviar Transportul feroviar, de marf i cltori, se deruleaz n principal pe magistrala Bucureti Ciulnia Feteti Constana, dar i pe traseul Feteti Constana Tulcea. Prin linia ce strbate ntreaga ar: Constana Bucureti Braov Deva Arad, municipiul Constana are legtur cu Ungaria, Austria i vestul Europei. Cile ferate din zona de proximitate a municipiului Constana au o lungime de cca. 406 km. Pe relaia Constana Bucureti circul zilnic 11 trenuri, alte 6 leag Constana de Tulcea, punctul de ncepere a Deltei Dunrii iar 14 trenuri circul zilnic spre sud, spre Mangalia.

Transportul naval 12

Portul Constana cel mai important port la Marea Neagr i al patrulea ca mrime din Europa, are o suprafa total de 3.926 ha, din care 1.312 ha - uscat i 2.614 ha ap, i este situat pe coasta vestic a Mrii Negre, la 179 nM de Strmtoarea Bosfor i la 85nM de Cotul Sulina prin care Dunrea se vars n mare. Cu o lungime total a cheiurilor de 29,83 km, Portul Constana are 145 de dane din care 119 sunt operaionale i au adncimi ntre 8 i 19 m, ceea ce permite accesul tancurilor i navelor de mrfuri vrac de 220.000 dwt. In ceea ce privete traficul fluvial n Portul Constana, acesta este de aproximativ 10 milioane tone/an i reprezint 24% din traficul total anual. Zilnic, mai mult de 200 barje se afl sub operare sau sunt acostate n ateptarea ncrcri sau descrcrii mrfii.

Transportul aerian La 23 de km. de municipiul Constana se gsete Aeroportul Internaional Mihail Koglniceanu, n perioada sezonului estival acesta asigurnd legturi aeriene ctre toate oraele importante din Europa. Aeroportul posed o pist de aterizare i decolare n lungime de peste 3500 de metri i are o capacitate de operare de 6 avioane per or.

Telecomunicaiile Infrastructura de telecomunicaii din municipiul Constana este foarte bine dezvoltat, societile care acioneaz n acest domeniu oferind servicii similare celor din Uniunea European. Modernizarea sistemului de telecomunicaii s-a realizat prin schimbarea reelei clasice cu cea de telefonie digital, introducerea cablurilor de fibre optice i extinderea capacitii telefonice a oraului. n ultimii 5 ani domeniul telecomunicaiilor a cunoscut un ritm accelerat de dezvoltare, aspect care se datoreaz n principal apariiei i promovrii unor produse i servicii noi i a diversificrii celor existente. Cea mai mare rat de dezvoltare s-a nregistrat n domeniul serviciilor de internet i al telefoniei mobile. Cu toate acestea, potenialul n domeniul telecomunicaiilor este nc departe de a fi epuizat. Energia Zona de proximitate a municipiului Constana este strbtut de magistrale de gaze, importante la scara continental i de linii electrice de nalt tensiune, interconectate la reeaua european. Producia energetic este realizat n cadrul a trei termocentrale cu o putere instalat de 407 MW i n cadrul Centralei nuclearoelectrice, situat la o distan de cca. 60 Km vest de municipiul Constana, care asigur o producie anual de 4.451.418 MWh (10% din producia naional). Centrala nuclearoelectric funcioneaz n prezent la 20% din capacitatea pentru care a fost proiectat i utilizeaz una dintre cele

13

mai avansate i eficiente tehnologii din domeniu (tip CANDU), fiind cea mai modern i mai sigur central nuclearoelectric din Europa Central i de Est.

14

CAPITOLUL III RESURSE , NEVOI CONSTANA I SOLUII PENTRU DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI

3.1 Resurse care pot contribui la dezvoltarea microregiunii

Resursele umane sunt cel mai valoros activ de care dispune Constana i pe care ar putea s-l utilizeze n deplin msur pentru a pi pe calea unei dezvoltri durabile. Resursele energetice : surse primare de energie (bio-mase, combustibili fosili curai, uraniu), Resurse inepuizabile : apa, vnt, soare, valuri pentru construirea de hidrocentrale, eoliene i alte mecanisme de captivare a energiei electrice.

15

3.2. Nevoile municipiului Constana

DE MEDIU msuri de ordin tehnologic n vederea proteciei mediului i reducerii polurii; programe educative privind protecia mediului; protejarea speciilor de flor i faun marin, care sunt ameninate de activitile economice desfurate n zon i datorit pescuitului industrial; creterea spaiilor verzi, n special n zona central a oraului; DE INFRASTRUCTURA politici strategii coerente de dezvoltare integrate a zonei costiere; realizarea unei noi osele de centur care ocolete ntreaga zon metropolitan i ofer posibilitatea devierii traficului greu i fluidizrii circulatiei; dezvoltarea accelerat a sectorului de construcii i crearea unor noi cartiere de locuine n zona periurban a municipiului; dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu gaze i extinderea acesteia la nivelul ntregului ora, mai ales n zonele periurbane ; mai multe locuri de parcare.

IN TURISM valorificarea potenialului istoric i cultural de care dispune zona prin alocarea fondurilor publice/europene pentru dezvoltare n domeniul turismului ; porturi turistice i de agreement (pentru turismul de croaziera) produse /programe turistice competitive, comparabile din punct de vedere al preurilor si al calitii serviciilor oferite cu cele din strintate ; materiale promoionale pentru promovarea turismului ;

16

mentenana plajelor i a falezelor care datorit fenomenul de eroziune poate afecta pe termen lung dezvoltarea activitilor turistice n aceast zon;

CULTURALE modernizarea monumentelor arheologice i a unor edificii cu valoare arhitectural si istoric deosebit; conservarea patrimoniului arheologic; amenajarea/mbuntirea centrului istoric Constana (n present: cladiri neingrijite, trotuare bombardate, gropi pline cu gunoaie).

3.3. Obiectivul general i prioritile de dezvoltare

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare durabil a municipiului Constana l constituie impunerea zonei metropolitane Constana ca un centru multifuncional competitiv al Romniei i principalul polarizator economic n regiunea Mrii Negre. n ceea ce privete abordarea prioritilor de dezvoltare durabil a municipiului Constana i n scopul atingerii obiectivului general, se are n vedere punerea n aplicare a urmtoarei strategii de aciune: n scopul dezvoltrii durabile i integrate a regiunii i innd cont de relaiile teritoriale, administrative i economice pe care municipiul Constana le are cu teritoriile sale nvecinate, vor fi ntreprinse demersuri i aciuni n vederea constituirii zonei metropolitane Tomis Constana. Zona metropolitan va cuprinde n afara municipiului Constana o serie de localiti urbane i rurale situate n zona de proximitate, pe o raz de cca. 20 25 Km:

17

Prioriti de dezvoltare durabil Creterea competitivitii sectorului productiv; Dezvoltarea turismului i a sectorului teriar; Asigurarea creterii veniturilor pe termen lung; mbuntirea i dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaii i energie; Dezvoltarea resurselor umane, creterea ratei de ocupare i combaterea excluderii sociale i a dezechilibrelor sociale; Conformarea progresiv cu standardele de mediu din Uniunea European pe care Romnia va trebui s le ating n totalitate n 2017.

3.4 Plan de aciune

Planul Local de Aciune - ca instrument de planificare i implementare - conine un set de msuri i aciuni concrete, structurate pe domenii specifice, ce urmeaz a se aplica gradual, n scopul realizrii obiectivelor de dezvoltare a municipiului Constana.

Implementarea de programe de modernizare i reabilitare pentru staiunea Mamaia: n cadrul acestui program se au n vedere urmtoarele aciuni: Reabilitarea tramei stradale (se folosete sintagma tram stradal pentru a desemna reeaua de ci de comunicaie, majore i minore, dintr-o localitate sau din o poriune a acesteia), a aleilor i parcrilor din jurul hotelurilor; Reabilitarea iluminatului public i aducerea acestuia la standarde europene att n ceea ce privete traficul auto i pietonal, ct i a iluminatului arhitectural; Reabilitarea spaiilor publice prin amenajarea Piaetei Cazino Mamaia i Piaetei Perla, reabilitarea zonelor pietonale i a falezei de promenad, achiziionarea i montarea de bnci de odihnsi repararea i vopsirea altor bnci existente, montarea de pavele autoblocante;

18

Renovarea i estetizarea faadelor tuturor unitilor turistice din staiunea Mamaia; Montarea de indicatoare rutiere i indicatoare turistice noi. Pentru a nlesni accesul turitilor spre locurile de cazare; Amenajarea de locuri de joac pentru copii, amplasate ntre hoteluri; Amenajarea de fntni arteziene i bazine ornamentale moderne; Plantarea, n staiunea Mamaia, de palmieri, ca elemente decorative i de atractie turistic; Reconsiderarea traficului auto din staiune prin amenajarea de noduri de ntoarcere cu sens giratoriu, reabilitarea semnalizrilor rutiere i executarea de marcaje de-a lungul ntregii staiuni; Amenajarea de locuri de parcare noi i reabilitarea parcrilor existente; Realizarea unui sistem de irigat modern i performant cu ajutorul cruia s se revigoreze spaiile verzi din staiune i suprafeele de gazon din jurul hotelurilor. nfiinarea unui serviciu de salvamar modern. n acest sens s fie amenajate posturi de observare, s se achiziioneze brci cu rame, alupe rapide i planse de not. Amenajarea de baze de agrement nautic care ofer turitilor o gam larg de servicii specifice;

MEDIU: Planul de protecie costier a zonei nordice a rmului romnesc al Mrii Negre (Constana, Mamaia); Protecia integrat a plajelor mpotriva fenomenului de eroziune, prin prelungirea i consolidarea digului marin de protecie; Parteneriate tiinifice i tehnologice pentru promovarea managementului durabil al pescriilor marine romneti bazat pe abordarea ecosistemic;

19

Reabilitarea ecologic a zonei lacului Tbcrie (lac situat in municipiului Constana); Conservarea ecosistemului marin i promovarea utilizrii sale durabile;

partea nordic a

Construire de spaii moderne pentru recipiente de colectare a deeurilor menajere; Creterea numrului de surse de energie alternativ prin instalarea unor centrale eoliene n vecintatea staiunii Mamaia;

INFRASTRUCTURA RUTIER: Construcia unui drum de acces care s fac legtura ntre Portul Turistic Tomis i staiunea Mamaia; Construcia unei osele de centur pe axa Ovidiu Lazu Agigea, n scopul redirecionrii traficului greu i a fluidizrii circulaiei; Construirea de locuri de parcare n zona centrala i peninsular a municipiului Constana dar i n staiunea Mamaia;

DEZVOLTARE ECONOMIC: Dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin construirea unui centru expoziional modern; nfiinarea unui centru de consultan n afaceri destinat investitorilor strini;

TURISM: Construcia unei pasarele pietonale i a unui port de agrement n staiunea Mamaia; Reabilitarea Portului Turistic Tomis i transformarea sa ntr-un centru de atracie pentru turismul de croazier i itinerar; Reabilitarea i estetizarea monumentelor istorice i de arhitectur; Lansarea centrului istoric al oraului ca produs touristic internaional prin organizarea unor festivaluri i carnavaluri tematice; Construcia unui teren de golf la standarde internaionale n municipiul Constana; 20

Amenajarea unei grdini botanice n municipiul Constana;

PROTECTIA SOCIAL: Reducerea consumului de substane halucinogene n rndul copiilor strzii din Municipiul Constana ;

CULTUR: Reabilitarea i relansarea Muzeelor Constnene (de art, popular) n circuitul turistic i expoziional naional i internaional; nfiinarea i dezvoltarea unui centru de informare cultural puternic i vizibil n municipiul Constana;

SPORT: Reabilitarea bazinelor de not; Reabilitarea patinoarului artificial descoperit din cartierul Tbcriei; Construirea unui centru destinat sporturilor acvatice la standarde internaionale.

21

BIBLIOGRAFIE

www.travelworld.ro

22

www.litoralul romanesc.ro

www.infoturism.ro

www.romturism.ro

Hotelul- Economic si management -Nicolae LupuEditura All Beck,Bucuresti 2002

Ionescu I.-Turismul- fenomen social economic si cultural Editura Oscar Print,Bucuresti 2000

Maxim Emil,Gherasim Toader Marketing Editura Economica,Bucuresti 2000

www.turistik.ro

23

24