TENDINTE IN DEZVOLTAREA SERVICIILOR IN ROMANIA

Munteanu Cristina ECTS,Anul II

Dimensiunea nationala a serviciilor :o abordare statistica In ciuda dificultatilor apreciabile de ordin conceptual,metodologic si statistic care insotesc orice incercare de abordare a locului serviciilor in contextual economiilor nationale contemporane,evidentele statistice care ne stau la indemana ilustreaza fara nici un echivoc ca importanta relative a sectorului de servicii in context national a continuat sa creasca in ultimele trei decenii fapt reflectat in cresterea ponderii acestui sector atat in PIB cat si in forta de munca active in majoritatea economiilor nationale. Forta de munca ocupata in sectorul servicii: Pe ansamblu tarilor cu venituri inalte,ponderea serviciilor in ocuparea fortei de munca s-a majorat in perioada 1965-1990 de la 48% la 64% pe seama scaderii corespunzatoare si aproape in proportii egale a ponderii agriculturii si industriei.Ponderile respective erau cuprinse in 1990 intre pragul minim de 48% (Portugalia) si pragul maxim 72% ( Canada). Cum se raporteaza realitatile economice romanesti la tendintele internationale din spatiul serviciilor? In prezent,tarile lumii-fie ele dezvoltate sau aflate pe trepte mai scazute ale dezvoltarii-nu mai dispun de posibilitatea de a alege intre alternative acceptarii sau respingerii procesului de internationalizare a sectorului lor de servicii,aceasta din urma alternative echivaland,practic,cu o autoeliminare de pe scene globala.Problema optiunii pentru prima alternative se ridica cu atat mai mare acuitate in cazul tarilor-cum este Romania-care au ales calea tranzitiei catre economia de piata dupa o lunga perioada de neglijare a rolului activitatilor de servicii in economiile lor,si care acum sunt in cautarea celor mai potrivite solutii de reinscriere a economiilor lor pe traiectoria dezvoltarii durabile si a integrarii in structurile economice mondiale.

In virtutea participarii sale la GATS si,desigur,a acceptarii prevederilor referitoare la servicii din Acordul European,Romania a optat ferm pentru alternative deschiderii segmentelor sale de servicii in fata cooperarii internationale,si,respective,pentru accelerarea procesului de internationalizare a acestora. Problema internationalizarii sectorului romanesc de servicii nu se pune,insa,numai in termeni reali,sub aspectul structurilor productive ale acestui sector,ci si al cadrului de reglementare si nu,in ultimul rand,al mentalitatilor.In timp ce GATS si Acordul European creeaza un cadru extern favorabil pentru deschiderea sectorului romanesc de servicii si pentru stimularea procesului de internationalizare a acestui sector,se ridica,in mod firesc,intrebarea,in ce masura aceste premise externe favorabile au un correspondent in planul pietei interne a serviciilo,care s-a cristalizat in cursul procesului de transformare sistematica desfasurat in Romania incepand cu anul 1990.Cu alte cuvinte,cum este pregatita Romania sa faca fata sfidarilor associate cu tendintele de tertiarizare a productiei nationale si,respectiv,de internationalizare a ramurilor de servicii? Intarzierea procesului de ajustare dinspre structurile economice mostenite catre structurile economice moderne: 1.Macrostructura anacronica a economiei romanesti: Desi evolutiile care au avut loc in economia romaneasca in contextual transformarii sistematice si al reformelor economice au condus la cristalizarea unui cadru macroeconomic si de reglementare mai favorabil pentru dezvoltarea serviciilor comparativ cu perioada dinaintea anului 1990,procesul de ajustare a structurii macroeconomice dinspre modelul predominant industrial inspre un model in care sa prevaleze activitatile de servicii este sensibil intarziat. Evolutia macrostructurii economiei romanesti pe parcursul perioadei de tranzitie ofera imaginea unei tari marcate inca de distorsiunile structurale mostenite,reflectate,printre altele,in dimensiunea atrofiata a sectorului de servicii.Mai mult,evolutia

distributiei sectoriale a PIB si a fortei de munca in perioada 19891998 prezinta un tablou paradoxal. In timp de scaderea ponderii industriei atat in PIB( de la 46% in 1989,la 32% in 1998),cat si in ocuparea fortei de munca( de la 38% in 1989,la 27% in 1997)ar putea fi interpretata ca o tendinta pozitiva,compatibila cu tendintele manifestate pe plan international si cu asteptarile in materie de restructurare industriala,in cazul Romaniei acest fenomen este de fapt rezultatul declinului dramatic al productiei industriale la mai putin de jumatate din nivelul sau din 1989 si nicidecum consecinta unor ajustari structurale reale. Cresterea ponderilor respective ale agriculturii-deja foarte inalte in 1989-ilustreaza o tendinta anacronica care plaseaza Romania intr-o pozitie unica printre celelalte tari europene in tranzitie.Situatia este cu atat mai izbitoare,cu cat agricultura contribuia in 1998 cu 16% la formarea PIB,ocupand aproape 38% din forta de munca.Ponderea fortei de munca ocupata in agricultura este foarte ridicata nu numai in comparative cu tarile dezvoltate,dar si cu tarile europene in tranzitie. Si in fine,cresterea modesta,cu numai 3 puncte procentuale in perioada de tranzitie a ponderii ramurilor de servicii in PIB-la 43% in 1998,precum si stagnarea practica ponderii lor in ocuparea fortei de munca,sunt relevante pentru progresul lent in directia cristalizarii unei structuri macroeconomice moderne in anii de tranzitie. 2. Cauzele intarzierii procesului de dezvoltare a sectorului de servicii: Cauzele intarzierii procesului de ajustare dinspre o economie predominant industrial-agrara inspre structuri economice moderne,compatibile cu cele ale tarilor dezvoltate in care activitatilor de servicii le revine un rol precumpanitor,atat ca sursa creatoare de valoare,cat si de ocupare a fortei de munca,trebuie cautate,desigur,in circumstantele specifice ale tranzitiei romanesti. Evolutiile de pe piata romaneasca in anii de tranzitie au impus numeroase constrangeri in calea expansiunii dinamice a acestor

activitati,care vizeaza atat accesul la piata romaneasca a serviciilor,cat si derularea acestor activitati pe piata. Printre cauzele majore care explica de ce noile conditii create pe piata interna nu au atras dupa sine o cotitura radicala in statutul sectorului romanesc de servicii pe parcursul perioadei de tranzitie se numara,in opinia noastra,inconsecventa in aplicarea reformelor economice si,implicit,insuccesele in domeniul macrostabilizarii si intarzierile care se manifesta in privinta mai multor componente esentiale ale acestora,cu deosebire in procesul privatizarii si al restructurarii industriei. Pe de alta parte,privatizarea si procesul ajustarii structurale-in special in domeniul industriei-sunt sensibil intarziat,afectand grav potentialul de crestere a economiei nationale si reactionand ,implicit,posibilitatile dezvoltarii activitatilor de servicii. Un factor important de natura sa inhibe potentialul de crestere al sectorului romanesc de servicii este,in opinia noastra,gradul scazut de penetrare in economia si societatea romaneasca a noilor tehnologii din domeniul informatiei si telecomunicatiilor. Din cauza progreselor lente in directia cristalizarii unor structuri economice moderne si a perpetuarii starii de subdezvoltare a sectorului de servicii,Romania intampina dificultati in satisfacerea cererii pentru o gama larga de servicii de inalta calitate cerute de procesul reconstructiei si consolidarii pietei. 3.Repere ale schimbarii pozitiei si rolul serviciilor in economia nationala: Dupa cum s-a vazut,in anii tranzitiei,relatiile sectoriale in cadrul economiei romanesti nu au suferit mutatii de natura sa le apropie de configuratia structurii sectoriale a tarilor dezvoltate sau macar a tarilor europene in tranzitie,iar progresele in directia schimbarii radicale a structurii relatiilor de proprietate au fost,la randul lor,lente si modeste. -in primul rand,aportul serviciilor la procesul cresterii si dezvoltarii economiilor contemporane nu poate fi judecat doar din prisma distributiei sectoriale a PIB si a ocuparii fortei de munca.

-in al doilea rand,tranzitia a adus cu sine o crestere vertiginoasa a economiei neoficiale sau subterane in Romania.care eludeaza statisticile nationale.Proportia acestei economii este estimata la 49,1% din PIB al anului 1998 iar nr fortei de munca angajata in economia subterana este apreciata la 1,5 milioane personae de catre oficialitatile romanesti. Pe baza considerentelor de mai sus se poate estima ca dimensiunea reala a sectorului romanesc de servicii este considerabil mai mare decat cea evidentiata de cei doi indicatori sintetici-ponderea serviciilor in PIB si respectiv in ocuparea fortei de munca-ceea ce confirma concluziile a numeroase cercetari pe plan international potrivit carora,pe masura avansarii tarilor in procesul dezvoltarii economice,multiplec variabile(schimbarile in plan organizational,conventiile in materie de contabilitate etc) influenteaza interactiunea dintre servicii si acest proces,ca si modul in care este reflectata aceasta interactiune la un nivel ridicat de agregare. 4.Consolidarea mecanismelor pe piata:premisa a dezvoltarii sectorului romanesc de servicii Sunt doua aspecte importante care se cer retinute atunci cand se compara Romania cu tarile dezvoltate sub aspectul dezvoltarii serviciilor: -modul diferit in care sunt interconectate in tarile dezvoltate actvitatile economice,dand nastere unei retele de conexiuni si interdependente in economiile acestora de o esenta total diferita comparativ cu o economie de comanda cum a fost cea a Romaniei -functia-cheie pe care o detin serviciile in asigurarea acestor conexiuni si interdependente. Locul si rolul serviciilor in schimburile internationale ale Romaniei Comertul cu servicii al Romaniei:

Datele extrase din statisticile balantei de plati releva ca Romania dispune de o capacitate redusa de a genera fluxuri internationale de servicii.Cu un volum valoric de numai 1.208 milioane de dolari in 1998 ,exporturile de servicii ale Romaniei detin o pozitie marginala in exporturile mondiale de servicii,revenindu-le o pondere de 0,1%.Exporturile de servicii reprezinta doar 13% din totalul exporturilor romanesti de marfuri (bunuri materiale si servicii),comparativ cu o pondere corespunzatoare in medie mondiala de 20%,iar in media Uniunii Europene de peste 25%.Desigur, decalajul dintre Romania si tarile dezvoltate este urias sub aspectul participarii la schimburile internationale de servicii.Romania a fost singura tara din grupul tarilor in tranzitie care a intregistrat in mod sistematic solduri negative ale balantei serviciilor incepand din 1990,cu consecinta agravarii dezechilibrului balantei platilor curente. Cea mai elocventa dovada a slabiciunii structurale a balantei conturilor curente o reprezinta deficitele in crestere pe care le intregistreaza Romania pana si in domeniul serviciilor turistice,in pofida imensului sau potential turistic.Numarul sosirilor de turisti straini este nu doar modest comparativ cu alte tari in tranziie ( de ex Ungaria,Republica Ceha),dar vadeste chiar o tendinta alarmanta de reducere,de la 6,5 milioane in 1990,la 4,8 milioane in 1998. Serviciile si investitiile straine directe: Din perspective dezvoltarii sectorului de servicii nu conteaza numai volumul de ISD atras in segmentele specifice de servicii si,respectiv,tranzactiile de servicii intermediate prin ISD,ci mai curand evolutia ISD la nivelul economiei in ansamblu ,in termeni de volum si de dinamica. Volumul redus al fluxurilor de ISD.In pofida unui cadru juridic relativ atractiv pentru stabilirea si operarea investitorilor strainipe piata romaneasca ,implementat inca de la inceputul reformelor economice,precum si a unor avantaje competitive legate de costul mai redus al fortei de munca si de dimensiunea relativ larga a pietei interne,pana in present,succesele Romaniei in atrangerea

fluxurilor de ISD s-au situat cu mult sub asteptari,atat in raport cu nevoile reale ale economiei romanesti,cat si cu realizarile celorlalte tari europene in tranzitie. Serviciile:Segmentele de servicii care detin ponderi importante in volumul total de ISD sunt:comertul cu ridicata si comertul cu amanuntul (16,2%).serviciile bancare si de asigurari (4,9%),turismul(4,1%) si telecomunicatiile (4,0%). Romania si sfidarile ridicate de evolutiile din spatiul serviciilor Serviciile :o dimensiune neglijata a dezvoltarii economice Atat in teoria,cat si in practica economica din tara noastra,serviciile au fost in mod traditional neglijate fiind considerate ca apartinand unui sector residual,fara o contributie la crearea valorii si a avutiei nationale ,daca nu chiar o povara pentru economia nationala. Nevoia reconsiderarii serviciilor in contextual dezvoltarii economice a Romaniei: Cel putin 3 dimensiuni ale raportului servicii-dezvoltare confera substanta aprecierii ca procesul cresterii si dezvoltarii economice contemporane nu mai poate fi disociat de evolutiile din spatiul serviciilor si ca,prin urmare,drumul Romaniei catre economia de piata si integrarea sa in structurile economice europene si mondiale trece in mod implacabil prin amplificarea pozitiei si rolului serviciilor in cadrul economiei nationale,si anume: -legatura inextrictabila dintre servicii si procesul de edificare si functionarea pietei -adancirea relatiilor de interconexiune si de integrare dintre servicii si restul economiei ,in general,si dintre servicii si industrie,in particular. -amplificarea oportunitatilor de crestere si dezvoltare in virtutea extinderii sferei tranzactiilor internationale cu servicii ,ca urmare a liberalizarii progresive a acestora.