COLEGIUL AGRICOL POARTA-ALBA

PROIECT DE SPECIALITATE
PROFILUL: RESURSE NATURALE I PROTECIA MEDIULUI CALIFICAREA: TEHNICIAN HIDRO-METEOROLOG

NDRUMTOR, PROF.ING. MUSTEATA CRISTINA ABSOLVENT, DAMIAN GEORGE

AN SCOLAR 2012-2013

METODE DE COMBATERE A FENOMENELOR LEGATE DE PARAMETRII METEOROLOGICI PERICULOSI

OPIS
ARGUMENT A. PIESE SCRISE CAPITOLUL I 1.1.Atmosfera ca obiect de studiu a meteorologiei 1.2. Structura atmosferei si parametrii meteorologici 1.3. Masele de aer 1.4. Radiaia terestr i atmosferic 1.5. Temperatura aerului 1.6. Presiunea atmosferic i circulaia general a aerului 1.7. Vantul si circulatia generala a atmosferei 1.8. Precipitatiile atmosferice 1.9. Fenomene produse de Cicloni si anticicloni CAPITOLUL II 2.1.Fenomene de risc produse de parametrii meteorologici periculosi 2.2. Megacatastrofe 2.2.1.Secetele tropicale; 2.2.2. Musonii tropicali i subtropicali 2.2.3. Tornadele 2.2.4.Valurile de frig 2.2.5. Orajele 2.2.6.Vijeliile si orajele. 2.2.7. Ploi torentiale 2.2.8.Grindina 2.2.9. Poleiul CAPITOLUL III METODE DE COMBATERE A FENOMENELOR LEGATE DE PARAMETRII METEOROLOGICI PERICULOSI 3.1.Efectele excesului de apa 3.1.1. Tipuri de drenaje. 3.2. Msuri pentru reducerea riscului producerii de inundaii 3.3. Diguri i indiguiri impotriva inundaiilor (meteorice i maree) CAPITOLUL IV CONCLUZII

B. ANEXE C. C. BIBLIOGRAFIA

ARGUMENT

Fenomenele i procesele geografice de risc au stat totdeauna in atenia specialitilor. Cunoscute sub denumirea de hazarde i riscuri, calamiti, dezastre, astfel de fenomene au devenit o problem prioritar a geografiei mondiale contemporane. Acest fapt este determinat, nu numai de frecvena lor crescut, dar i de intensitatea cu care se produc i mai ales, de impactul antropic asupra mediului i societii. Lucrarea de fa are menirea de a scoate in prim plan, principalele aspecte care caracterizeaz fenomenele i procesele geografice de risc, referindu-ne in special la cauzele acestora, (naturale i antropice) i diminuarea impactului lor. Numrul mare de victime i pagubele materiale au impus abordarea global a acestor fenomene i impunerea lor, treptat, ca obiect de studiu in instituii de invmint. Iniiativa in sesizarea acestor fenomene globale a revenit Academiei Naionale de tiine a SUA. Adunarea General a Naiunilor Unite din 11 decembrie 1987 a adoptat rezoluia 42/169, care a declarat anii 19901999 Deceniul Internaional pentru Reducerea Efectelor i Dezastrelor Naturale (IDNDR). Obiectivul iniial al IDNDR de a reduce pierderile prin aciuni internaionale, mai ales in rile in curs de dezvoltare cauzate de dezastrele naturale, a fost amplificat in 1994, cind in peste 120 de ri participante la Conferina Mondial pentru Reducerea Efectelor Dezastrelor de la Yokohama au adoptat o declaraie comun pentru o strategie viitoare de construire a unei culture a prevenirii. Pornindu-se de la noiunea de hazard ca probabilitatea de apariie a unui fenomen, sunt necesare evaluri asupra valorilor extreme ale unui fenomen, in vederea calculrii probabilitii apariiei acestora. In acest context, fenomenele extreme fac parte din procesul natural de evoluie, semnificind trecerea peste anumite praguri sau intervale critice, in care are loc trecerea sistemului de la o stare la alta, respectiv de la starea de echilibru la cea de dezechilibru. Faptul ca intreaga noastra activitate este influentata de schimbarile care au loc in atmosfera, ca insesi conditiile de viata sunt in general puternic influentate de aspectul vremii, a facut ca meteorologia sa ocupe un loc important in randul stiintelor naturii. Vremea si clima influenteaza activitatea oamenilor si dirijeaza chiar economia regiunilor unei tari. In tarile cu structura sociala inaintata, unde la baza sta sistemul economiei planificate, sunt folosite rational toate influentele factorilor atmosferici. Astfel, pot fi luate masuri corespunzatoare, care sa
4

anihileze sau sa reduca pagubele ce ar putea fi produse de agentii atmosferici diferitelor sectoare ale economiei nationale. In agricultura, meteorologia ocupa un loc din ce in ce mai important. Cercetarea regimului termic si de umezeala a solului, legat de diferite faze de dezvoltare biologica a plantelor, a facut sa se dezvolte o noua ramura a acestei stiinte: agrometeorologia. Nici infatisarea Pamantului n-a scapat de capriciile climei. Aspectul actual al scoartei terestre oglindeste si evolutia climatului erelor geologice. Alaturi de activitatea tectonica, eroziunea cauzata in principal de diferentele de temperatura, de vant si de precipitatii este un mare modelator al scoartei terestre. Martore ale actiunii ei sunt numeroase monumente ale naturii, canioanele, vaile sau sculpturile in diferite straturi de roci. Sunt celebre canioanele Colorado si Yellowstone sau fantasticile forme ale rocilor erodate din Bad Lands. La noi in tara sunt Babele din Bucegi si Sfinxul din Ciucas. Meteorologia are din ce in ce mai mult o deosebita importanta practica. Prevazand fenomenele meteorologice care pot aduce pagube agriculturii, se iau masuri de protectie in vederea diminuarii pagubelor sau chiar evitarea pierderilor. O ramura specifica a meteorologiei numita agrometeorologie se ocupa cu studiul influentei fenomenelor meteorologice in productia agricola. Toate unitatile agricole primesc informatii referitoare la schimbarea timpului si asupra aparitiei fenomenelor daunatoare agriculturii, cum sunt bruma, grindina, inghetul.

Capitolul 1
1.1.Atmosfera ca obiect de studiu a meteorologiei Atmosfera este nveliul gazos al Pmntului i ultimul din geosistem de aceea este considerat interfaa dintre corpul planetar i spaiul interplanetar. Din punct de vedere fizic, atmosfera este constituit dintr-un amestec de gaze, purtnd n suspensie particule solide, lichide sau gazoase suplimentare, de origine terestr sau cosmic, natural sau antropic. Particulele solide, gazoase sau lichide n suspensie n aerul atmosferic constituie ansamblul fizic numit aerosolul atmosferic. Aerul atmosferic pur, adic amestecul de gaze dat, luat n discuie fr aerosolulatmosferic, este cunoscut n Fizica atmosferei i sub denumirea de aer uscat i i se atribuie urmtoarele proprieti: este incolor, inodor, insipid, este compresibil i extensibil, are mas i exercit presiune, este n micare continu att n plan vertical ct i n plan orizontal, dup legi proprii, dar n afara oricror granie convenionale,omeneti. 1.2. Structura atmosferei si parametrii meteorologici Atmosfera reprezint nveliul de aer al Pmntului, a crui grosime este de la nivelul Pmntului pn la aproximativ 3000 km altitudine. Masa atmosferei este de aproximativ 5,16.1015 t, reprezentnd numai o milionime din masa Pmntului, care este de 5,98.1021 t. Masa atmosferei scade spectaculos de rapid cu altitudinea la fel i densitatea sa i implicit presiunea pe care o exercit acest nveli la diferite nivele atmosferice. Tabelul 1 prezint masa pe care o are 1 m3 de aer recoltat la diverse nlimi atmosferice. Tab.1. Modul de variaie al masei de aer cuprins ntr-un metru cub cu altitudinea

Atmosfera, funcie de caracteristicile i densitatea aerului este mprit n 5 straturi dup cum este ilustrat n figura 2. -troposfera 0 12 km; - stratosfera 12 30 km;
6

- mezosfera 30 80 km; - termosfera 80 1000 km; - exosfera 1000 3000 km. ntre aceste straturi exist straturi intermediare numite tropopauz, stratopauz i mezopauz.

Fig.2 Reprezentarea schematic a subdiviziunilor atmosferei, cu variaia de temperatur i presiune corespunztoare i cu principalele fenomene atmosferice Troposfera

Este stratul de la contactul cu suprafaa Pmntului n care este cuprins din masa atmosferic i cuprinde 95% din vaporii de ap. Grosimea acestui strat la Ecuator este cuprins ntre 1618 km, la latitudini medii este de aproximativ 12 km iar la Poli de 8 km. n troposfer
7

temperatura scade cu altitudinea n medie cu 0,65C la suta de metri. Aceast scdere poart numele de gradient termic vertical. Exist zone n care temperatura se poate menine constant cu altitudinea, fenomenul purtnd denumirea de izotermie, iar n altele temperatura crete cu altitudinea, fenomenul purtnd denumirea de inversiune termic. Troposfera este cel mai turbulent strat. Aici se produc micri de convecie pe vertical, att ascendente ct i descendente, care au rolul de a omogeniza din punct de vedere termic aerul, i micri de advecie numai pe orizontal, care au rolul de a transporta masele de aer dintr-o regiune n alta. n troposfer se produc toate fenomenele meteo: variaii de temperatur i presiune, vnt, nori, precipitaii, aici se formeaz centrii barici i fronturile atmosferice. Tropopauza Tropopauza are o grosime de la cteva sute de metri pn la 2 km. Este mai groas deasupra polilor i mai subire deasupra Ecuatorului. Nu este un strat continuu, ea prezentnd 2 trepte : una n zona subpolar i alta n zona subtropical unde prezint o ruptur. n zona de ruptur se produc diferene mari de temperatur i presiune, aici lund natere cureni cu viteze egale cu 700 km/h. Acetia reprezint curenii jet sau fulger (jet-streams), cu un circuit foarte meandrat pe direcia E-W. Stratosfera n stratosfer aerul este rarefiat, temperatura lui ncepnd de la 1825 km meninndu-se aceeai ca la nivelul superior al troposferei, iar ntre 2532 km temperatura crete pn la aproximativ 0C. Mezosfera (ozonosfera) Mezosfera prezint o variaie foarte puternic a temperaturii. Pn la 50 km temperatura scade brusc la valori cuprinse ntre -60-70C. De la 5055 km temperature crete brusc la +75C, iar ntre 5580 km scade iar pn la -110C. Mezosfera este principalul strat de ozon. n acest strat se produce un fenomen foarte ciudat: reflexia undelor sonore. Termosfera (ionosfera) Termosfera reprezint stratul celor mai ridicate temperaturi. La nivelul superior sunt +3000C. Aceast temperatur este determinat de ionizarea puternic a moleculelor de aer rarefiat de ctre razele X, i corpusculare de la Soare. Aici se formeaz aurorele boreale. Tot aici se produce reflexia undelor radio. Exist patru straturi de reflexie a undelor radio:
8

D unde lungi (la 90 km); E unde medii; F1 unde scurte; F2 unde ultrascurte. Exosfera n exosfer nu mai exist aer. Distana dintre moleculele de aer crete la 100 km. Putem face o ierarhizare a acestui strat : omosfera, eterosfera, magnetosfera. Exist i trei centuri de radiaii sub form de potcoav numite centuri van Allen. 1.3. Masele de aer Masele de aer sunt volume n care parametrii meteorologici au un caracter relativ constant (volume de aer care i conserv anumite elemente meteo : gradul de transparen al aerului, temperatura, umiditatea i nebulozitatea). Ca dimensiuni, masele de aer se pot ntinde : - pe orizontal de la mii de kilometri pn la sute de mii de kilometri; - pe vertical de la civa kilometri pn la limita superioar a troposferei. Masele de aer pot stagna o perioad ntr-o zon, dar se i pot deplasa. Ele se formeaz deasupra zonelor n care elementele meteo variaz puin (marile deerturi, gheurile artice sau antarctice, deasupra anticiclonilor stabili sau staionari). Clasificarea maselor de aer se face dup mai multe criterii : a) criteriul termic: - mase de aer cald provin de la latitudini mici i determin nclzirea vremii; - mase de aer rece provin de la latitudini mari i determin rcirea vremii. b) criteriul termo-dinamic (de stratificare) : - mase de aer stabile sunt masele de aer n care gradientul termic vertical n stratul inferior este mai mic dect cel normal (0,65C la fiecare 100 m). La aceste mase de aer nu se produce convecia, nu se formeaz nori i este caracteristic vremea senin, frumoas. Sunt considerate mase de aer stabile masele de aer reci. - mase de aer instabile aici gradientul termic vertical este mai mare dect cel normal. Aceste mase de aer favorizeaz convecia, cu formarea norilor i cderea precipitaiilor, rezultnd deci o vreme nchis. Este considerat mas de aer tipic instabil, masa de aer cald. c) din punct de vedere al genezei
9

Mase de aer arctice sau antarctice.

Aceste mase de aer pot fi de dou feluri : maritim arctice (antarctice) i continental arctice (antarctice). Cele maritim arctice sunt cele mai reci mase de aer. Sunt grele i nu reuesc s treac peste zonele muntoase. Masele de aer maritim arctice se formeaz deasupra Oc.ngheat. sunt mase de aer instabile care genereaz precipitaii sub form de zpad iar ptrunderea lor n Europa determin ninsori timpurii sau trzii. Masele de aer continental arctice se formeaz n nordul Siberiei, sunt reci uscate, vizibilitate peste 50 km. Determin o vreme foarte senin dar foarte rece. Nu reuesc s treac peste Munii Ural. Mase de aer polare. De asemenea i aceste mase de aer pot fi de dou feluri : maritim polare i continental polare. Ele se formeaz deasupra anticiclonilor de la latitudini medii. Masele de aer maritim polare se formeaz deasupra anticiclonului canadian. Sunt mase de aer stabile reci dar traversnd Oc.Atlantic devin instabile prin nclzirea stratului inferior astfel c ajung pe teritoriul Europei ca mase instabile determinnd o vreme nchis cu precipitaii. Masele de aer continental polare se formeaz deasupra anticiclonului siberian. Sunt mase de aer reci stabile care genereaz o vreme senin dar foarte rece. Ptrunderea pe teritoriul rii noastre se manifest sub form de averse de zpad i viscol. Mase de aer tropicale. i acestea sunt de dou feluri : maritim tropicale i continental tropicale. Masele de aer maritim tropicale se formeaz deasupra anticiclonului azoric. Sunt mase de aer foarte umede care ptrund pn pe teritoriul rii noastre. Determin averse de ploaie cu descrcri electrice, iar dup ce umiditatea s-a consumat genereaz o vreme cald i senin. Masele de aer continental tropicale se formeaz n nordul Africii, Arabia, Pakistan. Sunt mase de aer calde, uscate, cu vizibilitate redus datorit pulberilor de nisip i praf. Mase de aer ecuatoriale Se formeaz de o parte i de alta a Ecuatorului. Sunt mase de aer foarte calde i foarte umede. Ele se deplaseaz latitudinal de la E la W, excepie fcnd masele polare sau meridional de la S la N (sau de la N la S). Deplasarea meridional determin ptrunderea aerului tropical la latitudini mari sau a aerului polar la latitudini mici. Deplasarea maselor de aer dintr-o zon n alta faciliteaz contactul dintre mase de aer cu caracteristici diferite. Zona de contact se numete zon frontal iar fenomenul poart denumirea de front atmosferic.
10

Condiiile ca s se formeze un front atmosferic sunt : - diferena de temperatur dintre masele de aer s fie de cel puin 5C ; - s existe diferen de umiditate ; - curenii de aer s fie convergeni. 1.4. Radiaia terestr i atmosferic Absorbind o parte din energia solar, pmntul se nclzete i emite, la rndul su, o radiaie numit radiaie terestr. Pentru c temperatura pmntului variaz ntre 50 i - 60C, conform legilor radiaiei termice, pmntul emite numai n infrarou (4-40 m). In urma emisiei de radiaie, suprafaa pmntului se rcete n timpul nopii, n timpul zilei pierderea fiind compensat de radiaia solar direct, i temperatura aerului i a solului cresc. Absorbind att radiaia solar ct i cea terestr, atmosfera se nclzete i emite, la rndul su radiaia atmosferic. Cum temperatura atmosferei variaz ntre -90 i 50C domeniul lungimilor de und ale radiaiei atmosferice este cuprins ntre 3 - 100 m. Aceast radiaie se propag n toate direciile; componenta ndreptat spre pmnt constituie contraradiaia atmosferei. Aceast radiaie este situat, ca i cea terestr, n domeniul lungimilor de und mari (infrarou). Absorbia este mai puternic atunci cnd cerul este acoperit cu nori. Pe cer senin absorbia este foarte redus, radiaia terestr este foarte puternic i rcirea nocturn este accentuat. Atmosfera, lsnd s treac radiaiile luminoase de la Soare i absorbind radiaia termic infraroie, mpiedic pierderea cldurii i exercit un efect de ser. 1.5. Temperatura aerului Radiaia solar este absorbit n proporie de 80% de suprafaa Pmntului; din aceast cauz, suprafaa solului se nclzete i, la rndul ei, transmite cldur straturilor de aer de deasupra sa, i straturilor de sol din adncime. Transmisia cldurii n sol se face n special prin conducie, pe cnd cea spre atmosfer, prin convecie i radiaie. Suprafaa terestr este o suprafa activ. Teoretic, cea mai sczut temperatur posibil, numit i zero absolut, este temperatura la care nceteaz orice micare a atomilor i moleculelor. Aceast tempertur marcheaz teperatura de zero grade a scalei Kelvin. Relaia de legtur ntre temperatura exprimat n grade Kelvin i cea n grade Celsius este exprimat prin relaia simplificat T(K) = t(C) + 273. Scala Fahrenheit este folosit n prezent n special n Statele Unite, legtura dintre aceasta i scala Celsius fiind dat de relaia: t(C) = 5/9 (t(F) 32).

11

1.6. Presiunea atmosferic i circulaia general a aerului Prin presiune atmosferic se nelege greutatea cu care apas o coloan de aer cu seciunea de 1cm2 i cu nlimea considerat de la nivelul la care se face determinarea i pn la limita superioar a atmosferei. Toricelli este primul care a evideniat presiunea atmosferic. Presiunea atmosferic variaz de la o zon la alta n funcie de latitudinea geografic i de temperatura aerului. Presiunea variaz invers proporional cu temperatura. Variaiile anuale

12

Exemplu de hart baric

O mas de aer este un volum uria de aer care este relativ uniform ca temperatur i concentraie a vaporilor de ap. Atunci cnd o mas de aer se deplaseaz dintr-un loc n altul, presiunea la suprafaa terestr scade sau crete i vremea se schimb. Ca regul general, vremea se nrutete atunci cnd presiunea scade i se nbuntete cnd presiunea crete. 1.7. Vantul si circulatia generala a atmosferei Deplasarea aerului dintr-o zon cu presiune ridicat spre o zon cu presiune cobort se numete vnt. Atunci cnd aerul se deplaseaz n sisteme unitare, poart denumirea de cureni atmosferici. Moduri de formare a vnturilor

13

Principala cauz a formrii vnturilor este diferena de temperatur i presiune dintre dou zone, mai exact direcia i mrimea gradientului baric orizontal (scderea presiunii pe unitatea de suprafa fiind orientat perpendicular pe izobare de la presiunea mare la presiunea mic). Vntul se caracterizeaz prin dou elemente: direcia i viteza. Din punct de vedere al structurii, vnturile sunt de mai multe tipuri: - vnt laminar vnt care se deplaseaz cu vitez uniform relativ mic; caz posibil, existent pe distane mici i pe suprafee netede; - vnt turbulent caracteristic zonelor accidentate; cu schimbri frecvente de direcie i vitez; - vnt n rafale se produc oscilaii brute ale direciei i vitezei. Din punct de vedere al duratei avem : - vnturi regulate care bat tot timpul anului din aceeai direcie i cu aproximativ aceeai vitez; - vnturi periodice i schimb direcia la un anumit interval de timp; - vnturi locale caracteristic anumitor zone. Apar instantaneu fr a avea o anumit perioad cnd acioneaz.

Schema vnturilor dominante la nivelul globului

14

1.7. Vaporii de apa in atmosfera n atmosfer are loc o circulaie continu a apei. Deoarece oceanele ocup aproximativ 70 % din suprafaa globului, este normal s considerm c nceputul acestui circuit se produce deasupra ocenelor. Aici, datorit radiaiei solare, are loc evaporarea unei cantiti enorme de ap. Vnturile i curenii de aer trasport vaporii n alte zone, n care acetia condenseaz, formnd norii. Cnd sunt ndeplinite anumite condiii, norii produc precipitaiile, prin care apa ajunge din nou la suprafaa pamntului. Precipitaiile pot aduce apa direct n mri i oceane, sau pe suprafaa solului, de unde, n urma unui ciclu complex, aceasta ajunge pn la urm tot n oceane. Circuitul apei in natura

1.8. Precipitatiile atmosferice Majoritatea norilor se formeaz cnd aerul se ridic, se dilat i se rcete. Cele mai importante mecanisme de formare a norilor, sunt: - nclzirea solului i convecia; - topografia; - convergena fronturilor de aer; - suprapunerea fronturilor atmosferice. Diferena major dintre acestea este dat de extinderea lor spaial. Principalele mecanisme de formare a norilor
15

Formarea norilor orografici

Precipitaiile iau natere atunci cnd picturile ce formeaz norii ating diametrul de 0,1mm, capabile astfel s scape de sub influena curenilor ascendeni. Creterea dimensiunii particulelor se face fie prin transformarea picturilor existente n nuclee de condensare, fie pe baza sarcinilor electrice ale picturilor de ap. n funcie de mrimea picturilor i viteza (intensitatea) de cdere : precipitaii cu caracter general (ploi i ninsori obinuite, cu cderi uniforme i continue);
16

averse (de ploaie, zpad, lapovi) cu picturi mari i cu variaii de intensitate i de vitez; burnie numai precipitaii lichide cu picturi foarte mici. Dup genez : ploi convective sub form de averse. Se formeaz la Ecuator n fiecare zi i la latitudini medii numai vara; ploi frontale cele care nsoesc fronturile atmosferice. Sunt caracteristice depresiunilor extratropicale; ploi musonice caracteristice musonului de var (SW). Cad timp de 6 luni i n cantiti foarte mari; ploi ciclonice cele care nsoesc ciclonii tropicali.

1.9. Fenomene produse de Cicloni si anticicloni Ciclonii sunt structuri barice de presiune joas sau depresiuni, prin analogie cu formele de relief. Pe hart, ciclonii sunt reprezentai prin litera D, de la depresiune, sau prin litera L, low, din limba englez. Anticiclonii sunt structuri barice de presiune ridicat, si maxime de presiune. Pe hart sunt reprezentai prin M, de la maxim, sau prin H, high, din limba englez.
Schia idealizat a unui anticiclon ( cu micrile lui caracteristice) i proiecia n plan orizontal a acestuia A. corpul anticiclonului i micrile descendente n plan vertical B. proiecia n plan a unui anticiclon i micrile centrifuge n plan orizontal

17

Micrile n plan vertical din anticiclon i ciclon Denumirea de ciclon este generic, ea fiind atribuit att devastatoarelor uragane i taifunuri tropicale (al cror diametru este uneori de numai 35km!) ct i vastelor arii depresionare de latitudini temperate sau subpolare ca: Ciclonul Islandez i Aleutin, sau depresiunile termice continentale de var din stepele ruse, din preeriile americane. i aceasta pentru c, dei au geneze diferite, toate formele barice enumerate se regsesc perfect n rigoarea definiiei prezentate: sunt forme negative de relief atmosferic.

18

CAPITOLUL II 2.1.Fenomene de risc produse de parametrii meteorologici periculosi Toate clasificrile asupra hazardurilor/riscurilor climatice sunt n acelai timp i hazarde/riscuri meteo-climatice, deoarece hazardurile climatice nu pot fi desprite de cele meteorologice care reprezint principala cauz care le genereaz. a.Dup modul de manifestare: violent: taifunuri, tornade; progresiv: vijelii nsoite de grindin; cicloni mediteranieni cu evoluie retrogradat; ngheul i bruma; straturi de zpad etc. lent:ceaa de radiaie;ceaa de evaporaie;fenomene de uscciune;fenomene de secet etc. b.Dup gradul de vulnerabilitate a teritoriului fa de riscurile climatice care,conform Dicionarului IDNDR, reprezint gradul de pierderi de la zero la 100%: vulnerabilitate mic:ex. un nghe pe litoral; vulnerabilitate medie:ex. secetele episodice; vulnerabilitate mare: ex. secetele permanente.Dup viteza de declanare i aria ocupat: cu declanare rapid i extindere regional (ciclonii tropicali); cu declanare rapid i extindere local(tornade, trombe, oraje, vnturi violente i grindin, trsnete, averse, grindina); cu viteza de apariie lent(secetele episodice, secetele cvasipermanente i permanente); fenomenele de risc datorate combinrii unor factori meteorologici i nemeteorologici(avalane); fenomenele de risc cu caracter spectacular(vnturi neperiodice, calde Foehn, reci Bora, furtuni de nisip i praf, depuneri de zpad i ghea). c.Dup elementul meteorologic sau climatic principal care genereaz riscul: riscuri climatice generate de perturbaii majore ale presiunii atmosferice: cicloni tropicali; cicloni extratropicali; anticicloni continentali i anticicloni mobili la latitudini medii isuperioare; ciclonilor li se asociaz alte riscuri ca:
19

furtuni; precipitaii abundente; vnt foarte intens; descrcri electrice; cderi de grindin. anticiclonilor li se asociaz: seceta; valuri de cldur sau de frig; inversiuni de temperatur; ceuri persistente. riscuri climatice asociate vnturilor puternice: tornade; vijelii; furtuni de praf i nisip; furtuni de zpad; vnturi catabatice calde (Foehn). riscuri climatice asociate umezelii aerului: precipitaii abundente; fenomene de uscciune i secete; hidrometeori pe sol: brum, chiciur, polei; hidrometeori n troposfera inferioar: ceaa. riscuri climatice asociate temperaturii aerului: valurile de cldur tropical care pot induce incendii naturale de pdure; topirea brusc a stratului de zpad; avalanele de zpad; valurile de frig care pot induce nghe, brum, polei, viscol;

d.Dup suprafaa ocupat, durata activ, frecven, principalele efecte,riscurile climatice pot fi denumite: megacatastrofe: secetele tropicale; musonii tropicali i subtropicali;

mezocatastrofe: valuri de frig; oraje; tornade; catastrofe: ploi toreniale; 2.2. Megacatastrofe 2.2.1.Secetele tropicale;
20

Secetele sunt fenomene atmosferice de risc complexe, datorate reducerii sau chiar absenei precipitaiilor, caracterizate prin deficit de umezeal n aer i soli prin creteri ale evapotranspiraiei poteniale. Seceta atmosferic, caracterizat prin lipsa total sau parial a precipitaiilor pe timp mai ndelungat, conduce la aparia secetei pedologice, datorit deficitului de umezeal din ce n ce mai adnc n sol. Absena precipitailor se datoreaz staionrii timp ndelungat a formaiunilor barice anticiclonale. Secetele influeneaz, n primul rnd, covorul vegetal natural i antropic,fiind unele dintre cele mai agresive fenomene de risc cu urmri asupra condiiilor de trai ale populaiei i mediului. Durata i intensitatea secetei, precum i unele fenomene care premerg seceta sau care o nsoesc i determin caracterul de dezastru. Dintre aceste condiii, mai importante sunt: durata de la cteva luni la civa ani consecutivi; deficit important de ap din perioada precedent; asocierea mai multor factori meteorologici ca insolaia, temperatura ridicat,umezeala aerului redus, vnturi puternice, absena precipitaiilor; perioade de nghe precedent secetei sau alte fenomene meteorologice cu influene negative asupra plantelor; declanarea secetei n timpul celor mai importante faze de vegetaie; apariia secetelor n regiuni cu precipitaii reduse cantitativ; soluri uscate, lipsite de coeziune i fr ap; lipsa irigaiilor. 2.2.2. Musonii tropicali i subtropicali Depresiunile barice tropicale n care viteza vntului depseste 17 m/s(sau 61 km/h) sunt numite cicloni tropicali. Aceste depresiuni sunt cunoscute si sub alte denumiri, n diferite regiuni de pe glob, n functie si de viteza vntului:

21

Ciclonii tropicali reprezint unele dintre cele mai violente fenomene de risc, care n majoritatea cazurilor au caracter de dezastru, numrul victimelor si pagubele materiale fiind remarcabile. Ciclonii tropicali se formeaz pe suprafete oceanice extinse, ntre 8 si 15 grade latitudine nordic si latitudine sudic, cu temperaturi de 27C,care asigur si aerului de deasupra temperaturi si umiditate ridicate. Forta Coriollis mare determin miscarea turbionar a aerului, ceea ce explic lipsa ciclonilor tropicali ntre 5-8 grade latitudine nordic si latitudine sudic (zona calmelor ecuatoriale), unde forta Coriolis este slab. La acestea se adaug existenta unei perturbatii tropicale ca embrion al viitorului ciclon, perturbatie datorat nclzirii la nivelul inferior. 2.2.3. Tornadele Sunt hazarde climatice care, desi scurte ca durata, tornadele sunt cele mai violente furtuni de pe Pamnt. Spre deosebire de cicloane, ele iau nastere si evolueaza deasupra continentelor. Conditiile propice pentru formarea tornadelor apar atunci cnd un curent de aer rece ntlneste o masa umeda de aer cald, dnd nastere unor enormi nori negri (numiti cumulonimbus). Acesti nori genereaza o furtuna cu tunete, n care urca aerul mai cald, crend un curent puternic. n partea superioara a furtunii, vnturi puternice ncep sa se nvrta tot mai rapid, formnd un vrtej. Viteza vntului poate sa depaseasa 400 km/ora, dar pentru furtunile extrem de puternice au fost nregistrate viteze si mai mari. Vrtejul se roteste n spirale din ce n ce mai strnse, marindu-si viteza si naltndu-se spre nori. Apoi tornada coboara din nori si atinge pamntul cu o mare violenta. Vnturile distrug aprope tot ce le sta n cale. Ridica n aer, pna la mari naltimi, o data cu praful, care face tornada vizibila, si masini, trenuri, acoperisuri si oameni. Le "aspira" n vrtej si le transforma n proiectile mortale atunci cnd le arunca napoi. Drumul tornadei poate fi detectat dupa distrugerile pe care le lasa n urma ei.. 2.2.4.Valurile de frig Toate fenomenele climatice cu efecte negative, care se produc in semestrul rece al anului au o trstur comun si anume existena temperaturilor negative ce le genereaz si le ntrein. n suita riscurilor climatice din semestrul rece al anului se includ si valurile de frig i singularitile termice negative, materializate prin extreme termice, uneori cu repercusiuni destul de grave pentru om ca individ, societate si mediul nconjurtor. Valurile de frig sunt considerate rcirile n care temperaturile minime zilnice ating sau coboar sub -30 C.Deoarece aceste valori reprezint, de multe ori, minime absolute pentru mai multe staii meteorologice, ele au mai fost
22

denumite singulariti termice negative, care se produc n cadrul unor rciri masive ale vremii n general ele sunt cauzate de valurile de frig care transport aerul polar, dar mai ales aerul arctic continental dinspre Groenlanda sau de pe continentul euroasiatic (anticiclonul groenlandez i respectiv anticiclonul est-european i foarte rar, anticiclonul Siberian care determina racirile advective); de asemenea, predominarea timpului anticiclonic (senin i linitit) favorizeaz apariia rcirilor radiative. 2.2.5. Orajele Orajele sunt fenomene atmosferice complexe care se manifesta prin descaracari electrice insotite de fulgere si tunete, intensificarea vantului, vijelie, uneori averse violente de ploie si caderi de grindina. Acestea sunt, de fapt, rezultatul unui proces complex ale carui caracteristici pot fi rezumate la: - existenta curentilor verticali de aer care duc la dezvoltarea norilor Cumulonimbus, curenti care se succed neregulat, ascendent si descendent; - producerea descaracarilor electrice foarte scurte care pot avea loc in interiorul norilor, intre nori sau intre nori si suprafata terestra ( trasnete); - variatia brusca a potentialului electrostatic al atmosferei; - emisia unor radiatii electromagnetice de inalta frecventa care se propaga la distante mari de sute de km. 2.2.6.Vijeliile si orajele. Vijelia reprezinta o manifestare atmosferica definita in primul rand printr-o intensificare a vitezei vantului, care creste brusc pentru o scurta perioada de timp. Se vorbeste de vijelie, atunci cand viteza vantului depaseste 8 m/s, iar valoarea de 11 m/s trebuie sa fie depasita cel putin timp de un minut. La declansarea unei vijelii, temperatura aerului marcheaza o scadere pronuntata, in timp ce presiunea atmosferica si umezeala relativa a aerului prezinta cresteri bruste. Din cauza prafului ridicat de pe sol de vantul intens, vizibilitatea orizontala scade foarte mult, iar aerul primeste un aspect intunecat amenintator. 2.2.7. Ploi torentiale Ploaia este o parte important a circuitului apei n natur i are loc dup ce apa care s-a evaporat din ruri, lacuri, oceane, .a.m.d. se condenseaz ajungnd picturi de ap i cade pe pmnt, ntorcndu-se napoi n pruri, ruri, lacuri. Popular, ploaia mai este denumit bur (0,25 mm / or) dac picturile sunt fine i multe i este descris ca fiind torenial (50 mm / or)atunci cnd picturile de ap sunt mari, multe i cad cu repeziciune.
23

Conditiile principale de formare a precipitatiilor sunt: cresterea picaturilor si cristalelor din nori, astfel ca ele sa poata invinge rezistenta aerului si forta curentilor ascendenti, pentru a atinge suprafata terestra. Cresterea componentelor din nori (care este cauza principala a genezei) se realizeaza prin trei procese: condensarea sau sublimarea directa a vaporilor de apa pe particule noroase, contopirea particulelor din nori (coalescenta) si givraj (ciocnirea cristalelor de gheata cu picaturile de apa supraracita, care ingheata si formeaza granule de gheata (mazarichea, grindina). Acesta este un fenomen deosebit de periculos in aeronautica. In situatia in care cristalele de gheata traverseaza, n caderea lor, un strat de aer cu o temperatura pozitiva ei se topesc i ajung la sol sub forma de ploaie. Cand grosimea stratului de aer cu temperatura pozitiva este mai mica, fulgii de zapada se topesc parial, se amesteca cu ploaia ajungand la sol sub forma de lapovita (precipitatie mixta). In timpul iernii, in situatia unui strat de aer cu temperaturi negative pe toata grosimea lui, cristalele de gheata formate in partea superioar a norului se contopesc cu picaturile supraracite din partea centrala a coloanei de aer, cresc n diametru i cad sub forma de fulgi de zapada.

24

Conditiile atmosferice necesare formarii ploii, lapovitei si ninsorii

2.2.8.Grindina Precipitatie sub forma de gheata (greloane), fie transparente, fie partial sau in totalitate opace, in general de forma sferoidala, conica sau neregulata (al caror diametru variaza intre 5 si 50 mm) care cad dintr-un nor, fie separate, fie aglomerate in blocuri de forma neregulata. Caderile de grindina au intotdeauna caracter de aversa si se observa, in general, in timpul orajelor puternice. Greloanele, sau in limbaj popular pietrele, se dezvolta de regula in jurul unui nucleu, care insa nu constituie intotdeauna si centrul lor geometric. Aceste nuclee, al caror diametru variaza intre cativa milimetri si un centimetru, au forma sferica sau conica si sunt costituite din gheata tranparenta sau opaca, ultima varietate fiind mai frecvent observata.

25

2.2.9. Poleiul Este o depunere inghetata , transparenta de cele mai multe ori si neteda, datorata

inghetarii picaturilor de ploaie sau de burnita ( frecvent intalnita in anotimpul rece), pe obiecte ce au la suprafata temperatura negativa sau putin peste 0 grade. Poleiul imbraca toate partile obiectelor expuse precipitatiilor. Pe sol se formeaza prin impactul cu suprafata solului a picaturilor de apa supraracita, care se sparg si se transforma intr-o pelicula de gheata. Poleiul se poate forma si pe aeronave sub forma de givraj, atunci cand acestea traverseaza zone cu precipitatii supraracite. Poleiul de pe sol se deosebeste de gheata de pe sol, care se formeaza ori din zapada care devine compacta si tare, ori din topirea stratului de zapada ce acopera solul si apoi acesta ingheata din nou. Poleiul poate avea un aspect mat sau sticlos si se formeaza pe partile expuse vantului. Poleiul se formeaza de obicei in jurul valorii de +0,1 grade, sub -10 grade fenomenul nu mai apare.

26

CAPITOLUL III METODE DE COMBATERE A FENOMENELOR LEGATE DE PARAMETRII METEOROLOGICI PERICULOSI 3.1.Efectele excesului de apa Excesul de umiditate determina in sol aparitia unor procese complexe, de ordin chimic, fizic si biologic, care au efecte negative asupra cresterii si dezvoltarii plantelor, precum si asupra solului. Printre procesele produse in sol de umezirea excesiva se numara pseudogleizarea, gleizarea, amfigleizarea in functie de sursa de apa si salinizarea sau alcalinizarea cand apele in exces au un continut ridicat in saruri solubile.O solutie pentru eliminarea excesului de apa este sistemul de drenaj. 3.1.1. Tipuri de drenaje. Inlaturarea apei in exces de la suprafata solului si din profilul solului se poate realiza pe cale naturala sau artificiala. Drenajul natural al solului se realizeaza atunci cand conditiile de relief, de sol si cele hidrogeologice ce caracterizeaza un anumit teritoriu asigura mentinerea nivelului apei freatice la adancimi mai mari decat adancimea critica de inmlastinire sau salinizare a solului, iar apa din precipitatii sau irigatii, aflata la un moment dat in exces la suprafata sau in profilul solului este inlaturata intr-un timp scurt, fie prin scurgere la suprafata, fie prin infiltratie in adancime. Drenajul artificial de suprafata este necesar pentru inlaturarea apelor stagnante la suprafata sau in partea superioara a profilului de sol. Acest tip de drenaj se realizeaza printr-o retea de canale deschise de colectare si evacuare, prin lucrari de nivelare in panta sau de modelare a terenului, prin drenaj cartita, prin lucrari agrotehnice adecvate si prin adancirea retelei hidrografice de colectarea a apelor. Drenajul artificial subteran se realizeaza cu scopul de a cobora nivelul apei freatice la o adancime de la care sa nu influenteze in mod negativ dezvoltarea plantelor si evolutia solurilor. In functie de modul de captare, conducere si evacuare a apei in exces, drenajul subteran se clasifica in: drenaj orizontal consta intr-o retea de drenuri absorbante si colectoare care preiau si transporta apa gravitational in canale deschise de evacuare sau direct in emisar; drenurile absorbante pot fi inlocuite cu o retea de canale deschise;

27

drenajul vertical sau prin puturi se compune dintr-o serie de puturi absorbante si colectoare, care asigura coborarea nivelului apei freatice din raza de actiune prin colectarea si evacuarea apei in exces gravitational (in straturi acvifere libere, profunde) sau prin pompare; coborarea nivelului apei freatice se poate utiliza numai atunci cand apa pompata se foloseste la irigatii, cand inaltimea de pompare nu este mare, iar debitul stratului acvifer este ridicat; drenajul mixt reprezinta o combinatie intre drenajul orizontal si cel vertical, aplicand fiecare tip pe suprafetele cele mai favorabile, in functie de eficacitatea si costurile de executie si exploatare. 3.2. Msuri pentru reducerea riscului producerii de inundaii Elaborarea hartilor cu suprafetele din tara noastra, din lungul raurilor,expuse inundatiilor, dar si suprafetelor cvasiorizontale din campii, in care apa poate stagna in perioadele cu exces de umiditate. Renuntarea la indiguirea generalizata a albiilor majore si a luncilor si realizarea polderelor, ca spatii de respiro in perioadele cu inundatii. Realizarea lucrarilor antierozionale in bazinele de receptie ale raurilor si decolmatarea albiilor minore. Interzicerea oricarui gen de constructii in apropiera albiilor minore, supuse riscului la inundatii, pe benzile marcate cu rosu. 3.3. Diguri i indiguiri impotriva inundaiilor (meteorice i maree)
Dup cum sunt supuse la aciunea apei, digurile pot fi mprite n: 1.Diguri permanente, care sunt supuse aciunii apei n cea mai mare parte a duratei de funcionare. Cazul tipic al unor asemenea digurilor sunt digurile longitudinale care prelungesc barajele transversale pe albia rurilor. 2.Diguri semipermanente, care sunt supuse periodic aciunii apei. Cazul tipic al unor asemenea diguri este cel al digurilor pentru aprarea zonelor litorale n mrile cu maree. 3.Diguri nepermanente, care sunt supuse numai ocazional aciunii apei. Cazul tipic al unor asemenea diguri este cel al digurilor de combatere a inundaiilor, care sunt supuse aciunii apei numai n perioadele de viitur.

28

Pentru a crete nivelul de protecie mpotriva inundaiilor la digurile existente, este necesar n general nlarea digurilor de pmnt. Supranlrile sunt concepute pentru a oferi o protecie suplimentar mpotriva viiturilor ridicate, care depasesc nlimea proiectat a sistemului de ndiguire. Supranlrile cu palplane au de obicei nlimi care variaza intre 1,0 i 2,0 metri i sunt ncastrate n structura digului.

29

CAPITOLUL IV CONCLUZII

Inundatiile sunt procese de scurgere si revarsare a apei din albiile raurilor in lunci, undeocupa suprafete intinse, utilizate de om pentru agricultura, habiatat, cai de comunicatie etc. Producerea inundatiilor este datorata patrunderii in albii a unor cantitati mari de apa provenita din ploi, din topirea brusca a zapezii si a ghetarilor montani, precum si din panzele subterane de apa. Efectele ecologice ale inundaiilor sunt evidente prin : -degradarea mediului ambiant prin afectarea starii de calitate factorilor sai. -n timpul inundatiilor are loc poluarea apelor de suprafata prin antrenarea in albiile de rau a tuturor deseurilor de pe malurile apelor, prin descompunerea animalelor inecate si transportate, prin raperea conductelor de transport a produselor petroliere s.a. -are loc o poluare a apelor subterane si chiar poluarea solurilor din zonele inundate in cazul in care apele transporta astfel de substante. n Romnia au fost promovate hotarari de Guvern pentru finantarea lucrarilor de inlaturarea calamitatilor si s-a urmarit modul de realizare a lucrarilor de refacere a liniilor de aparare;

30

B. ANEXE Digul de larg Constanta sud

Barajul de la Vidraru

31

BIBLIOGRAFIA

1. Blteanu D., Alexe R. (2001) Hazarde naturale si antropice, Ed. Corint,110 p. 2. Bogdan O. (2004) Riscuri climatice implicatii pentru societate si mediu, Revista Geografic,Inst.Geogr.,X, 7381. 3. Bogdan O., Niculescu E. (1999) Riscurile climatice din Romnia, Inst. Geogr.,Bucuresti, 280p. 4. Grecu F. (1997b) Fenomene naturale de risc, geologice si geomorfologice,Ed. Universittii din Bucuresti, 144 p. 5. Gotiu Dana, Surdeanu Virgil(2007)Notiuni fundamentale n studiul hazardelor naturale, Editura Presa Universitar Clujean,Cluj-Napoca,142 p. 6. D. Bacinski, GH. Platagea, GH. Alexandrescu; Meteorologie, climatologie si hidrologie, manual pentru liceele de specialitate, Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti , 1970. 7. http: // www.inundatii.go.rowww. informatia.rowww. ngm. com/0608www. ngm. com/Katrina www. coastal er.usgs.gov

32